Incinerarea deseurilor

Incinerarea deseurilor a devenit importanta in Romania odata cu intrarea in Uniunea Europeana. S-au dezvoltat multe afaceri cu incinerare de deseuri sau neutralizarea si reducerea volumului lor prin alte metode. Desi se primeste finantare europeana pentru constructia de incineratoare nu se avanta lumea cu capu inainte inspre acest domeniu. De ce oare? Pai motivul este destul de simplu normele de mediu care trebuiesc indeplinite sunt destul de drastic. O scapare de sub control a gazelor evacuate poate duce la amenzi usturatoare. Incineratoarele sunt obligate sa aiba aparatura de monitorizare continua cu inregistrarea datelor si pastrarea lor pentru controalele Garzii de Mediu. Raportarea rezultatelor trebuie facuta la fiecare jumatate de ora (fiind niste limite maxime impuse) dar trebuie respectate si limitele impuse pe 24 de ore. Daca in cazul cresterii emisiilor de clor acestea se pot reduce in timp foarte scurt prin introducerea de oxid de calciu (CaO) care reactioneaza cu clorul degajat din ardere si se formeaza clorura de calciu CaCl2 reducand astfel emisiile de poluant, in cazul in care se ard deseuri bogate in sulf, azot sau carbon solutia nu este asa de simpla, pentru a evita depasirea limitelor impuse e necesara cunoasterea compozitiilor deseurilor si efectuarea unui calcul preliminar pentru adetermina cantitatea maxima de deseuri care va fi introdusa in incinerator cu fiecare sarja. Valorile maxime admise pentru emisiile in aer in urma arderilor deseurilor in incineratoare sunt ilustrate in tabelul de mai jos: Indicator Valori limita pentru emisii in aer Valori medii Zilnice mg/m3 Pulberi totale 10 Substante organice gazoase sau in stare de vapori exprimate 10 sub forma de carbon organic total Acid clorhidric HCl 10 Bioxid de sulf SO2 50 Monoxid de azot NO si bioxid de azot NO2, exprimat ca NO2 200 100% din valorile 97% din masurate valorile masurate Valori medii la jumatate de ora mg/m3 mg/m3 Pulberi totale 30 10 Substante organice gazoase sau in stare de vapori exprimate 20 10 sub forma de carbon organic total Acid clorhidric HCl 60 10 Acid fluorhidric HF 4 2 Bioxid de sulf SO2 200 50 Monoxid de azot NO si bioxid de azot NO2, exprimat ca NO2 400 200 3 Valori pentru perioada de prelevare minim 30 min - maxim 8 ore mg/m Taliu si compusii sai, exprimati ca taliu(Tl) Total 0,05 Mercur si compusii sai, exprimati ca mercur(Hg) 0,05 Antimoniu si compusii sai, exprimati ca antimoniu (Sb) Arsen si compusii sai, exprimati ca arsen (As) Plumb si compusii sai, exprimati ca plumb (Pb) Crom si compusii sai, exprimati ca crom (Cr) Total 0,5 Cobalt si compusii sai, exprimati ca cobalt (Co) Cupru si compusii sai, exprimati ca (Cu) Mangan si compusii sai, exprimati ca mangan (Mn) Vanadiu si compusii sai, exprimati ca vanadium (V) ng TEQ/ m3 Valori pentru perioada de prelevare minim 6 ore - maxim 8 ore TEQ = Toxic EQuivalency Dioxine si furani, calculate cu factor de echivalenta toxica 0,1 Valori pentru concentratiile de monoxid de carbon (cu exceptia mg/m3 fazei de pornire si oprire)

Valoarea medie zilnica 50 Valoarea medie la 30 minute luate pe o durata de 24 ore 100 Valoare medii de 10 minute la minimum 95% din toate 150 masuratorile Rezultatele masuratorilor facute pentru a verifica respectarea valorilor limita de emisie trebuie recalculate la conditiile standard de mai jos, iar pentru oxigen in conformitate cu formula mentionata in anexa nr. 8 la HG 128/2002: temperatura 273 K, presiunea 101,3 kPa, continut de oxigen - 11% gaz uscat, in gazele de ardere de la instalatiile de incinerare; temperatura 273 K, presiunea 101,3 kPa, continut in oxigen - 3% gaz uscat, in gazele de ardere de la incinerarea uleiului uzat. Apa uzata de la fermele si abatoarele de pasari Caracteristicile apelor uzate provenite din fermele de pasari si abatoarele de pasari sunt extrem de variate, in compozitia acestora intrnd: dejectii, resturi de furaje, continut gastric, snge, fragmente de carne si intestine, grasimi, resturi de pene, etc. In mare masura insa, caracteristicile sunt determinate si de tehnologia utilizata, volumul de apa potabila folosit, mijloacele de epurare utilizate. Caracterizarea calitativa a acestor ape se face din punct devedere organoleptic, fizic si chimic. Caracteristici organoleptice Mirosul apelor reziduale este in general fecaloid, sesizabil inca de la recoltarea probelor. De cele mai multe ori mirosul este foarte puternic la probele recoltate. Gustul - datorita pericolului contaminarii microbiene si a intoxicarii operatorului, nu se practica degustarea apelor reziduale, dar avnd in vedere natura compozitiei acesteia se presupune ca ar avea un gust sarat. Caracteristici fizice Culoarea apelor uzate rezultate din activitatea avicola poate fi: galbui, galben- cenusiu, roz-rosiatica (cnd s-au facut taieri recente si se evacueaza o cantitate mare de snge. Deoarece sunt ape tulburi, care au o cantitate variabila de materii organice in suspensie, culoarea poate fi falsa. In cazul acestor ape, se recomanda ca aprecierea culorii sa se faca dupa filtrare, deoarece apa trebuie sa fie intotdeauna limpede. S-a observat ca dupa decantareprelucrare, aceste ape reziduale au o culoare predominant galbui-cenusie, cu o intensitate de culoare mult mai redusa. Turbiditatea - este datorata prezentei substantelor straine in apa sub forma de particule in suspensie, care ii confera diferite grade de turbiditate. Datorita continutului de materii organice in suspensie, apa uzata provenita din ferme si mai ales din abatoare poate primi urmatoarele calificative: foarte tulbure, tulbure, opalescent. Astfel, inainte de prelucrare-decantare apa uzata poate corespunde calificativului foarte tulbure sau tulbure, pentru ca dupa decantare sa fie cel mai frecvent opalescenta. Suspensiile - sunt date in general de particule de materie organica: resturi furajere, dejectii, continut gastric, snge, excremente, grasimi, fragmente de carne, pene, intestine care rezulta in urma biodegradarii si transformarii acestora. Cantitatea de materii in suspensie ale acestor ape este foarte variabila. Limita maxima admisa de incarcare cu materii totale in suspensie a apelor uzate evacuate in resursele de apa este de 60 mg/dm3 (NTPA - 001/2002), iar in cazul evacuarii in retelele de canalizare ale localitatilor este de 350 mg/dm3 (NTPA - 002/2002). Sedimentul - in cazul apelor uzate de la fermele si abatoarele de pasari este vizibil, chiar apreciabil, avnd aspect namolos, nisipos uneori si o culoare cel mai adesea cenusie-negricioasa. Aceste ape formeaza adevarate namoluri prin sedimentare, pe fundul bazinelor prin care circula. Temperatura - variaza in limite destul de largi, avnd in vedere ca se utilizeaza ape cu temperaturi de la 4 C pna la 80 C sau chiar mai mari, acestea din urma fiind folosita in fluxul tehnologic, pentru deplumare, pentru spalarea spatiilor si igienizarea utilajelor. Evacuarea efluentilor calzi exercita o influenta nociva asupra vietii

acvatice, care se poate resimti imediat sau dupa un anumit timp, in raport cu volumul emisarului. Ridicarea temperaturii apei determina o puternica inmultire a bacteriilor. In comparatie cu celelalte organisme acvatice, bacteriile se inmultesc rapid, chiar la cresteri obisnuite ale temperaturii apei. Limita maxim admisa a temperaturii apelor uzate evacuate in resursele de apa este de 35 C (NTPA 001/2002), iar pentru cele evacuate in retelele de canalizare ale localitatilor de 40 C (NTPA - 002/2002). Conductivitatea electrica - se datoreaza substantelor minerale dizolvate in apa, crescnd paralel cu gradul de mineralizare al acesteia. Solidele in suspensie cresc conductivitatea, iar temperatura o face sa varieze. Caracteristici chimice Printre indicatorii chimici care dau informatii referitoare la poluarea produsa de catre apele uzate provenite din activitatea avicola, amintim: pH-ul, reziduul fix, azotul amoniacal, amoniacul, nitritii, nitratii, fosforul, consumul chimic de oxigen (CCO), consumul biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5), grasimile, proteinele, etc. pH-ul reprezinta logaritmul zecimal negativ al activitatii ionilor de hidrogen, exprimat in unitati de pH. pH-ul apelor uzate poate fi acid sau alcalin si constituie o cauza a perturbarii echilibrului biologic al bazinului receptor, impiedicnd desfasurarea normala a procesului de autopurificare. Reziduul fix reprezinta totalitatea substantelor minerale si organice dizolvate in apa, stabile la temperatura de 105-+2 C. Azotul se gaseste sub forma de azot molecular, saruri de amoniu, nitriti, nitrati, ca si sub forma combinatiilor organice. Azotul amoniacal rezulta din hidratarea amoniacului. Amoniacul apare in urma poluarii apei cu substante organice, care sufera descompunere, fiind primul termen al degradarii substantelor azotate. Prezenta lui indica o poluare recenta. Nitritii (azotitii) apar in urma poluarii cu substante organice, fie prin oxidarea partiala a radicalului aminic, fie prin reducerea nitratilor. Indica o poluare mai veche, dar alaturi de concentratii ridicate de amoniac arata ca poluarea continua. Nitratii (azotatii) apar in ape cu continut de substante organice, radicalul aminic fiind complet mineralizat. Nitratii sunt sarurile utilizate de producatorii primari in sinteza proteinelor. Consumul chimic de oxigen reprezinta concentratia masica de oxigen echivalenta cu cantitatea de bicromat de potasiu (sau de permanganat de potasiu) consumata de materiile dizolvate in suspensie, in cazul in care o proba de apa este tratata cu acesti oxidanti. Consumul biochimic de oxigen reprezinta cantitatea de oxigen care se consuma pentru degradarea oxidativa de catre microorganisme a substantelor organice continute intr-un litru de apa. S-a stabilit conventional ca determinarea consumului biochimic de oxigen sa se efectueze pentru o perioada de incubare de mai multe zile (CBOn), dar de regula de 5 zile -+ 6 ore (CBO5).

Unde se duc mustele iarna?

Ieri am vazut prima musca de anul asta si m-am intrebat: De unde vin mustele?. Oare se duc si ele in tarile calde si vin odata cu pasarile sau au alt secret doar de ele stiut. Asa ca am ignorat totul in jurul meu si am inceput sa caut totul despre muste. Iata ce am aflat: Fiecare musca femela poate depune pana la aproximativ 500 de oua in serii de 75-150 de oua. Ouale sunt albe si au o marime de circa 1-2 mm. Dupa o evolutie embrionara de aproximativ 15-25 de ore ies din oua larve (viermi), care nu au nici cap, nici picioare. Larvele (viermii) se hranesc cu materie organica aflata in putrezire (degradare) din gunoaie sau din fecale cersc in marime si trec la stadiul de pupa. In functie de conditiile de mediu larvele se transforma in pupe dupa 4-13 zile in conditii optime 35-38 oC sau dupa 14-30 de zile pentru temperaturi intre 12-17 oC. Musca adulta traieste 21-30 de zile. Dupa 36 de ore de la tranformarea in adult femelele sunt gata de reproducere. Si acum raspunsul la intrebare: Peste iarna mustele hiberneaza in stadiu de larva sau pupa in locuri calde (gunoiul de grajd, copost, etc.). Primavara cum da caldura se transforma in muste adulte. Si ca o curiozitate dupa ce se transforma in adult mustele nu mai cresc. Diferenta de marime se datoreaza abundentei sau lipsei hranei in stadiile de larva (vierme) sau pupa.