Strategii de dezvoltare a turismului privind Sta iunea Vatra Dornei

CUPRINS
INTRODUCERE...3 Cap. I. POTENIALUL TURISTIC AL ROMNIEI .....5 1.1. Definire (potenial, o!ponente".......5 1.1.1. Potenialul turistic natural al Romniei.......7 1.1.2. Potenialul turistic antropic........20 1.2. #a$a !aterial% a t&ri'!&l&i.......30 1.3. Infra'tr& t&ra t&ri'ti %...31 Cap. II. STRATE(IA DE DE)*OLTARE TURISTIC+..........35 ,.-. Planifi area 'trate.i %.....35 ,.,. Tip&ri /e 'trate.ii........39 ,.0. Strate.ia pro/&'&l&i t&ri'ti ......42 2.3.1. Caracteristicile produsului turistic.44 2.3.2. Tipuri de produse turistice.45 2.4. Di'tri1&ia pro/&'&l&i t&ri'ti . .47 ,.2. Pro!o3area pro/&'&l&i t&ri'ti ....51 Cap. III PRE)ENTAREA STAIUNII *ATRA DORNEI.....54 0.-. Pre$entare .eneral%.....54 0.,. Potenial&l t&ri'ti al Depre'i&nii Dornelor.......... 0 0.0. Infra'tr& t&ra t&ri'ti % /in Depre'i&nea Dornelor......75 0.4. #a$a !aterial% t&ri'ti % /in Depre'i&nea Dornelor.....!1 0.2. 5or!e /e t&ri'! pra ti ate....!9 Cap. I*. DIRECII STRATE(ICE DE DE)*OLTARE 6I PER5ECIONARE A ACTI*IT+II TURISTICE..9 4.-. Pre!i'e......9 4.,. Dire ii 'trate.i e /e /e$3oltare..97 4.0. Dire ii /e perfe ionare a a ti3it%ii t&ri'ti e.....101 4.3.1. Protecia mediului natural......101 4.3.2. Promo"area o#ertei.....104 4.4. T&ri'!&l r&ral 7i a.rot&ri'!&l 8n Depre'i&nea Dornelor......105 4.4.1. $"oluia turismului rural....110 4.4.2 %tructura produsului a&roturistic........113 4.2. Efe tele 'o iale ale /e$3olt%rii a ti3it%ii a.rot&ri'ti e 8n $ona Dornelor.121 CONCLU)II..12

#I#LIO(RA5IE....12!

INTRODUCERE
Prin potenialul s'u( att natural ct )i antropic( staiunea *atra +ornei( respecti"e depresiunea +ornelor( se impune att pe plan naional ct )i internaional( a#lndu,se -n acela)i timp printer principalele .one turistice ale Romniei. +isciplinele )tiini#ice ce au ca o/iecti" de cercetare acti"itatea turistic' sunt "ariate( de la economia )i or&ani.area turismului( la mar0etin& -n turism( de la statistic' )i strate&ie -n turism la &eo&ra#ia turismului. Pre.enta lucrare( cu titlul 1%trate&ii de de."oltare a turismului pri"ind staiunea *atra +ornei 2dup' 19!934( urm're)te s' pre.inte potenialul turistic natural )i antropic( "alori#icarea lui la ora actual'( ct )i premisele )i direciile strate&ice de de."oltare -n acest a"al. Proiectele concepute -n acest sens( s,au reali.at )i au #ost &ndite -n #uncie de elementele naturale( antropice( sociale( economice ce stau la /a.a #uncion'rii acti"it'ii turistice -n staiunea *atra +ornei dar )i -n arealul apropiat. 5n "ederea o/inerii in#ormaiilor necesare -ntocmirii acestei lucr'ri( a #ost necesar' deplasarea -n a"alul depresiunii +ornelor )i respecti" staiunea *atra +ornei. 5n acest sens am luat contact cu di#erite instituii ct )i cu /irouri din cadrul acestora( respecti" Prim'ria municipiului *atra +ornei prin +epartamentele de +e."oltare %trate&ic' )i 6nte&rarea $uropean' dar )i %er"iciul de Promo"are )i +e."oltare a Turismului )i %al"amont. 7 alt' surs' de in#ormare a #ost repre.entat' de centrul de 8ormare )i 6no"aie pentru de."oltare -n Carpai 2C$86+$C 9 *atra +ornei3( o instituie de ni"el naional( al c'rei scop este acela de a de."olta satele montane( a &ospod'riilor 'r'ne)ti( punnd /a.ele aici turismului rural )i a&roturism. 6n#ormaii necesare au #ost o/inute )i -n urma discuiilor a"ute cu oameni din .on'( dar )i de la unit'ile de ca.are( cele din urm' re#u.nd o#erirea de in#ormaii -n plus #a' de cele a#late pe pliantele din cadrul acestor structuri. Pre.enta lucrare cuprinde patru capitole( ce -ncearc' s' pre.inte #aptul c' potenialul natural( antropic nu este su#icient -n de."oltarea unei .one turistice( ea tre/uie susinut' de un mana&ement adec"at .onei( de o putere economic' )i de o strate&ie /ine

pus' la punct( -n "ederea amena:'rii )i reamena:'rii cadrului turistic e;istent ct )i demararea unor noi proiecte -n o/inerea unor "enituri complementare dar )i ridicarea ni"elului de trai.

Cap. I. POTENIALUL TURISTIC AL ROMNIEI

1.1. Definire (potenial, componente) 5n sens lar&( potenialul turistic al unui teritoriu repre.int' ansam/lul elementelor naturale( economice )i cultural 9 istorice( care pre.int' anumite posi/ilit'i de "alori#icare turistic'( dau o anumit' #uncionalitate pentru turism )i deci constituie premise pentru de."oltarea acti"it'ii de turism. 2< $rdeli( 199 3 =n teritoriu interesea.' din punct de "edere turistic -n m'sura -n care o#er' resurse turistice naturale sau antropice( acestea #iind pri"ite ca atracii turistice sau resurse turistice. Potenialul turistic repre.int' o#erta turistic' potenial' a unui teritoriu care -mpreun' cu /a.a te>nico 9 material' )i cu in#rastructura &eneral' )i turistic' #ormea.' o#erta turistic' real' 2e#ecti"'3 sau patrimoniul turistic. *arietatea resurselor turistice( speci#icul( in#luena lor -n acti"itatea turistic' duc la delimitarea a dou' cate&orii de potenial turistic( )i anume? natural )i antropic. Potenialul turistic natural repre.int' totalitatea resurselor turistice pe care le o#er' cadrul natural prin componentele sale? relie#( condiii climatice( ape( "e&etaie )i #aun'( ct )i modi#ic'rile acestora din urm'.

%TR=CT=R@ P7T$AB6@C=C=6 T=R6%T6C

P O T E N I A L U L T U R I S T I C

A@T=R@C

Componentele cadrului natural

Cultural , istoric @ATR7P6C Te>nico , economic

Turism i marketing turistic Cristian Stoian, Mdlina Spnu, Ed. Fundaiei omnia de Mine, !ucureti, "##$ Co!ponentele potenial&l&i t&ri'ti Potenialul turistic are un rol important -n de."oltarea )i di"ersi#icarea acti"it'ilor turistice( de aceea( a ap'rut necesitatea sta/ilirii unor criterii de clasi#icare a atraciilor turistice. Cea mai utili.at' clasi#icare este reali.at' dup' coninutul potenialului turistic? Potenial antropicD Potenial natural. Potenialul turistic natural cuprinde elementele o#erite de cadrul natural 9 relie#( clim'( reea de ape( "e&etaia ).a.( urm'rind atra&erea #lu;urilor de turi)ti -n "ederea petrecerii "acanelor. elie%ul repre.int' un element de atracie turistic' de sine st't'tor( repre.entat prin tip 2"ulcanic( carstic( &laciar3( trepte )i atitudini( toate acestea reali.nd cadrul propice practic'rii drumeiilor )i alpinismului( ct )i de petrecere a "acanelor.

Clima este repre.entat' de tipul )i "olumul precipitaiilor( m'rimea temperaturilor -nre&istrate( perioadele cu soare etc.D creea.' condiii propice sc>ierii( curelor >eliomarine ).a. eeaua de ape( repre.entat' de apele cur&'toare )i cele st't'toare( ape minerale )i termale( creea.' cadrul adec"at pentru pescuit( cure >eliomarine( sporturi nautice etc. &egetaia prin /o&'ia )i di"ersitatea speciilor( e;istena speciilor #lorale rare( d' posi/ilitatea practic'rii unor #orme particulare ale turismului? cercetare )tiini#ic'( "i.itarea re.er"aiilor naturale. Fauna( su/ aspect turistic( pre.int' importan' prin "aloarea sa cine&etic' )i estetic'. Potenialul turistic antropic cuprinde creaiile omului de,a lun&ul timpului( concreti.ate -n elemente de cultur'( istorie( art' )i ci"ili.aie( care prin caracteristicile lor atra& &rupurile de turi)ti. %tructura potenialului antropic cuprinde elementele? "esti&ii ar>eolo&ice )i monumente de art' 2cet'i( castele( statui( /iserici3D etno&ra#ie )i #olclor 2o/iceiuri )i tradiii( port popular( mu.ic' )i dansuri populare ).a.3D instituii )i e"enimente cultural,artistice 2mu.ee( case memoriale( tr&uri )i e;po.iii3D reali.'ri te>nico,economice )i )tiini#ice contemporane 2porturi( poduri )i "iaducte( /ara:e )i lacuri de acumulare3D a)e.'ri umane 2ora)e( sate turistice3.

'.'.'. Potenialul turistic natural al omniei Cadrul natural este /o&at( "ariat )i comple;( cu o structur' peisa&istic' deose/it de armonioas'D comple;itatea potenialului turistic( ca )i &radul s'u de atracti"itate( -n &eneral( sunt -n strns' corelaie cu treapta de relie# )i cresc pro&resi"( de la cmpie c'tre muni 9 e;cepie #'cnd +elta +un'rii )i Citoralul E'rii Ae&re. 2%na0 7. et cola/( 20013 Potenialul montan repre.int' o treime din supra#aa 'rii 2237.500 0m 23( se impun ca o component' de /a.' -n structura &eo&ra#ic' )i peisa&istic' a Romniei. !

%istemul montan se caracteri.ea.' printr,o are di"ersitate peisa&istic' )i cu potenial turistic( dat de particularit'ile tipurilor de relie# 2&laciar( #lu"iatil( structuralo 9 litolo&ic etc.3( alternarea unit'ilor montane( su/montane )i depresionare( a culoarelor de "'i( "arietatea -n"eli)ului "e&etal )i a reelei de ape )i lacuri( o mare /o&'ie de ape minerale )i termominerale( #ondul cine&etic )i piscicol etc. Munii Carpai o#er' condiii #a"ora/ile pentru de."oltarea acti"it'ii -n turism( odi>n' )i tratament( ct )i pentru sporturi de iarn'( drumeie( alpinism( speoturism( cunoa)tere( "n'toare( pescuit etc. Potenialul nostru speolo&ic are o "aloare )tiini#ic' )i estetic'. @cesta dispune de peste 10.900 de pe)teri( Romnia situndu,se pe locul al treilea -n $uropa. 5ntre acestea sunt )i pe)teri de dimensiuni mari( cu ruri )i cascade 2Topolnia( Cet'ile Ponorului etc.3 sau cu sisteme de."oltate pe mai multe eta:e( unele /o&at )i #rumos concreionate 2peste 3003 )i altele cu minerali.aii rare sau cu picturi murale 2Pe)tera Cuciulat( Pe)tera lui @dam ).a.3 etc. 7 mare parte dintre acestea se constituie ca unicate pe plan naional )i internaional( #iind declarate monumente ale naturii sau re.er"aii speolo&ice( a)a cum sunt pe)terile? Topolnia( Cet'ile Ponorului( Fura Eare( Pe)tera de la 6."orul T'u)oarelor( <>earul de la %c'ri)oara( Clo)ani( =r)ilor de la C>i)c'u( multe intrate de:a -n circuitul turistic. Carpaii Romne)ti pre.int' un intens domeniu sc(ia)il( des#')urat la circa 1400 m altitudine 2de la !00 la 2200 m3( -n &eneral( lipsit de a"alan)e de .'pad' )i #erit de "iscole. 8i.ionomia )i e;punerea relie#ului( altitudinea( condiiile meteorolo&ice( sunt #actori #a"ori.ani ai sporturilor de iarn'. Cele mai -ntinse )i importante domenii sc>ia/ile se locali.ea.' -ntre 1500 )i 1!00 m altitudine 9 cum ar #i cele din Eunii Guce&i( Parn&( Euntele Eic( Post'"aru( Rete.at( Rodnei( *l'deasa etc.( dar se poate sc>ia( pn' prim'"ara tr.iu( )i la 1900 9 2000 m( -n circurile &laciare din 8'&'ra)( Rodna )i Rete.at( dup' cum )i -n staiunile montane %c'ri)oara )i %tna de *ale( situate numai la 1200 9 1400 m -n'lime. 5n unele masi"e montane( ca Euntele Eic,Barcu(( Rodna( 8'&'ra)( Guce&i permit amena:area de prtii )i mi:loace de transport pe ca/lu -n sistem cascad'( permind prelun&irea se.onului de sporturi de iarn' pn' -n aprilie 9 mai.

Crestele )i piscurile alpine( pereii stnco)i pre.eni -n Carpai( repre.int' un important domeniu pentru alpinism( mai ales -n partea de est a Carpailor Eeridionali( centrele de alpinism de la Gu)teni( Gra)o" )i %i/iu #iind recunoscute pe plan naional )i internaional. $;ist' peste 325 de trasee cu di#erite &rade de di#icultate pentru alpinismul de "ar' )i de iarn'( locali.ate -n Piatra Craiului 221!3( Rete.at 2713( @puseni 2 93( C>eile Gica.ului 2423( 8'&'ra) 2113 etc. 7&lin.ile de ap'( naturale sau arti#iciale( constituie un potenial turistic deose/it repre.entat de Cacurile de munte( ce pot #i &laciare 2Gucura )i H'noa&a 9 -n Rete.at( Capra )i Glea,Cac 9 -n 8'&'ra)( <lcescu )i Ro)iile 9 -n Parn&( Cala )i Gu>'iescu 9 -n Rodna etc.3( "ulcanice 2Cacul %#. @na 9 -n Iar&>ita3 sau /ara: natural 2Cacul Ro)u 9 pe Gica.3. 5n .ona dealurilor )i podi)urilor predomin' lacurile cu ap' s'rat' ( utili.at' /alnear -n staiunile din apropiere 2%o"ata( 7cna %i/iului( %l'nic Pra>o"a etc.3. @lte acumul'ri de ap' sunt ia.urile din Cmpia Transil"aniei sau a Eoldo"ei( importante pentru pescuitul sporti". Cacurile de cmpie sunt /alneare 2@mara( Galta @l/'( Cacul %'rat3( a&rement )i pescuit sporti" 2%na&o"( C'ld'ru)ani( Eosti)tea( <'l'ui etc.3( pentru recreere )i odi>n' sunt lacurile de pe Colentina din partea de nord 9 est a Capitalei 2%tr'ule)ti( G'neasa( Ier'str'u( 8loreasca( Tei etc.3. Potenial&l 1alnear Potenialul turistic /alnear repre.int' o cate&orie aparte de resurse turistice( #iind cea mai "ec>e )i caracteristic' #orm' de turism practicat' -n Romnia 9 /alneoturismul. $l cuprinde apele minerale )i termale( n'molurile )i &a.ele terapeutice( lacurile )i sarea terapeutic'. Romnia dispune de o mare /o&'ie de #actori naturali de cur'( r'spndii pe aproape -ntrea&a supra#a' a 'rii de pe litoralul romnesc )i pn' -n Eunii Carpai. *pele minerale i termale repre.int' principalul #actor de cur' din Romnia care este "alori#icat prin cur' e;tern' )i intern'( dar )i prin -m/uteliere 9 ca ap' de mas'.

10

6."oarele minerale au #a"ori.at )i susinut -n timp apariia )i de."oltarea staiunilor /alneare( pre.ente cu prec'dere -n Carpai )i %u/carpai. 2e;? Co"asna( C'lim'ne)ti( C'ciulata( G'ile Ierculane( *atra +ornei etc.3 @pele minerale )i termominerale? %tructura &eolo&ic' comple;' a teritoriului #ace ca Romnia s' dispun' de o inepui.a/il' re.er"' de ape minerale. @cestea sunt cantonate -n .ona montan' 2mai ales -n aureola mo#etic' din catena "ulcanic'( 7a) 9 C'limani , Iar&>ita3( cu ape car/o&a.oase( apoi -n cea din dealuri su/carpatice )i de podi) 2ape clorsodice3 )i -n cele din urm' -n cmpie 2ape termominerale3. 5n ara noastr' e;ist' aproape toate tipurile de ape cunoscute )i anume? oli&o, minerale( alcaline 2/iocar/onate3( alcalino,#eroase( #eru&inoase( clorurate( sodice( iodurate( sul#uroase( sul#atate( car/o&a.oase( arsenicale( radioacti"e( termale etc. cu o mare "arietate -n pri"ina compo.iiei #i.ico,c>imice( a &radului de minerali.are )i a temperaturii lor. +molurile terapeutice A'molurile sunt su/stane care se #ormea.' -n condiii naturale( #iind #olosite -n scopuri terapeutice. @ceste n'moluri conin? o #a.' solid'( compus' din su/stane or&anice )i mineraleD o #a.' lic>id'( ce pro"ine din apa lacurilor 2-n ca.ul n'molurilor lacustre3( din apa mineral' 2-n n'molurile minerale )i unele tur/e3 )i din precipitaiiD o #a.' &a.oas' re.ultat' -n urma di#eritelor procese #i.ico 9 c>imice )i /ioc>imice. A'molurile au e#ecte deose/ite -n a#eciunile reumatice( circulatorii peri#erice( &inecolo&ice( utili.area lor -ncepnd din a doua parte a se; J6J la Tec>ir&>iol 2#olosind n'mol sapropelic3 )i *atra +ornei 2pe /a.a n'molului de tur/' e;ploatat la Cop'ceni )i ulterior la Poiana %tampei,Pilu&ani3. @cest tratament este aplicat -n numeroase staiuni /alneare )i /alneoclimaterice( de pe litoralul E'rii Ae&re )i -n .ona montan'.

11

$;ist' mai multe tipuri de n'moluri -n #uncie de compo.iie? n'moluri sapropelice( #ormate -n la&une )i lacuri( prin sedimentarea materiilor or&anice )i minerale( a"nd( -n &eneral( culoare nea&r' 9 datorit' monosul#urilor de #ier( #iind pre.ente pe #undul lacurilor s'rate? Tec>ir&>iol( @mara( Cacul %'rat( =rsu( @luni)( Co)tiui( Ga.na etc. n'molurile minerale se #ormea.' -n mod natural( -n :urul i."oarelor( dar se pot o/ine )i -n /a.ine arti#iciale c'ptu)ite cu un pat ar&ilos. @st#el de n'moluri minerale &'sim la <o"ora 2n'mol silicios( iodat3( <eoa&iu 2#eru&inoase3( %n&eor.,G'i 2u)or radioacti"e , radonic3( Pucioasa 2sul#atate3 etc. n'molul de tur/' s,a #ormat -n mla)tini )i a #ost utili.at pentru prima dat' la *atra +ornei( -n 1!!0( urmat de Gorsec -n anul 1!!9( importante resurse de acest &en e;istnd la *atra +ornei( Gorsec( Ealna)( %ome)eni( 8eli;( 1 Eai etc. 5ntlnim n'moluri cu di#erite &rade de minerali.are? , , , , sla/ minerali.ate( su/ 15 & s'ruri solu/ile K lD minerali.ate 15 9 35 &KlD puternic minerali.ate 35 9 150 &KlD saturate -n s'ruri 9 cu peste 150 &Kl s'ruri solu/ile -n #a.a lic>id'. ,a-ele terapeutice naturale .emanaii de origine mo%etic/ <a.ele terapeutice au ori&ine mo#etic'( #iind )i ele utili.ate -n tratamentul /alnear( -n Romnia #iind cunoscute mai multe .one cu apariii de emanaii &a.oase de C72 )i sul#ateriene( -n localit'i? Co"asna 9 cea mai mare )i cea mai pur' 29!(0L C7 23 emanaie mo#etic' din $uropa( cu amena:'ri moderne pentru tratamentD Turia( G'ile %ntim/ru( G'ile Iar&>ita 9 cu emanaii de o puritate deose/it' 2peste 94L C723D GMl"MnNos( Tu)nad,G'i( %n&eor. G'i 9 cu mo#ete utili.ate rudimentar. Eo#eta natural' 2numai emanaia de C72 &a. uscat3( utili.at' -n scop terapeutic -n Romnia( este un #enomen unic -n lume( aplicarea tratamentului reali.ndu,se colecti".

12

Salinele terapeutice %alinele constituie un element important al potenialului /alnear. Recunoa)terea )i utili.area -n /alneoterapie a microclimatului de salin' s,a reali.at mai ales -n a doua :um'tate a sec. JJ )i cnd au #ost introduse -n circuitul terapeutic salinele de la %l'nic Pra>o"a( Praid( Tr&u 7cna( la care se adau&' 7cna +e: )i Cacica. Terapia -n salinele amena:ate este #olosit' -n ca.uri de tratarea astmului /ron)ic( /ron)itelor cronice( aler&iei c'ilor respiratorii superioare( aerosolii de Aa( Ca )i E& au un rol deose/it -n #a"ori.area respiraiei pro#unde etc. Ca potenialul /alnear al Romniei se adau&'? , , , lacurile terapeutice( care prin calit'ile #i.ico 9 c>imice( dar )i prin n'molurile sapropelice pre.int' un interes terapeutic deose/itD apa E'rii Ae&re( are o mare "aloare /alneomedical' prin aciunea nisipului de pla)' sau a "alurilor( >elioterapiaD /ioclimatele speci#ice .onei montane( litoralului sau unit'ilor deluroase )i de podi) etc. Staiunile )alneoclimaterice, )alneare i climaterice Potenialul /alnear deose/it de "ariat al spaiului &eo&ra#ic romnesc s,a de."oltat iniial su/ #orma unor sta/ilimente de cur'( iar ulterior ca staiuni /alneare sau /alneoclimaterice( #iind e;ploatai #actori naturali de cur' )i( mai ales( a apelor minerale -n scop terapeutic. Cele mai "ec>i #orme de or&ani.are turistic' sunt? sta/ilimentele /alneare de la G'ile Ierculane( <eoa&iu 2<ermisara3( G'ile C'lan 2@Ouae3( %'celu 2<or:3( C'lim'ne)ti etc. Ca s#r)itul sec. J6J )i inceputul sec. JJ s,au pus /a.ele e;ploat'rii )i utili.'rii n'molului terapeutic )i a lacurilor s'rate din cmpie )i de pe litoral( ce a dus la cre)terea num'rului staiunilor. 5ncepnd cu secolul JJ apar primele mani#est'ri ale turismului montan -n .ona *'ii Pra>o"ei( se de."olt' staiunile %inaia( Gu)teni( Predeal( -ncep lucr'rile de amena:are turistic' a .onei litorale( reali.ndu,se( pn' -n anii P70( sal/a staiunilor dintre Ean&alia )i Constana.

13

%taiunile sunt a)e.'ri care dispun de potenial /alnear( de resurse climaterice( #iind amena:ate )i dotate -n scopul "alori#ic'rii lor( -n "ederea -n&ri:irii s'n't'ii( recreerii.

+up' importan' -ntlnim? , , staiuni de importan internaional ? Poiana Gra)o"( %inaia( Predeal( Gorsec( %o"ata( $#orie Aord )i %ud( Eamaia( Ean&alia Aord )i %ud( G'ile Ierculane etc.D staiuni de importan naional 9 sunt staiunile care prin dot'ri nu pot concura cu staiunile mari din $uropa sau alte re&iuni ale &lo/ului 2<eoa&iu( Eoneasa( Gu)teni( Co"asna( G'ile 7l'ne)ti( Gor)a( P'ltini)( Cacul Ro)u etc.3D , staiunile de importan regional sunt destinaii pentru turi)tii dintr,o anumit' parte a 'rii ser"ind( -n &eneral( turismul de durat' scurt' 2Ga.na( C'lan,G'i( C>eia( Cipo"a( Pucioasa( Rnca( %tna de *ale( *aa de Qos( *oineasa etc.3D , staiuni de importan local 9 caracteristic turismului de durat' scurt' 2Gi;ad( Co:ocna( Ealna),G'i( Cacul %'rat( 7cnele Eari( G'ile Iomorod( 7cna +e:( %emenic( 2 Eai etc.3 +up' #uncie -ntlnim? , staiunile climaterice ce asi&ur' un loc adec"at pentru odi>na de lun&' durat'

2concediu( "acan'3( a"nd un e#ect po.iti" asupra or&anismului. 14

@ceste staiuni climaterice dispun de instalaii )i amena:'ri speci#ice cum ar #i? pla:e( solarii( )tranduri( piscine( terenuri sport( trasee marcate etc.( #iind amplasate -n .ona montan' )i su/carpatic'( dar )i -n .ona litoral'. +intre acestea( mai repre.entati"e sunt? Gu)teni( Grea.a( G'ia( C>eia( 6."orul Eure)ului( P'ltini)( Poiana Bapului( Rnca( Timi)ul de %us )i de Qos( 2 Eai( Costine)ti( A'"odari( *enus( %aturn( @urora etc.D , staiunile )alneare( speci#ic turismului curati"( de -n&ri:ire a s'n't'ii( #iind r'spndite -n Carpai( %u/carpai( +epresiunea Transil"aniei( Cmpia de *est )i estul Cmpiei Romne )i c>iar .ona litoral'. @u un rol deose/it -n pre"enirea( ameliorarea sau "indecarea unor /oli 2@mara( Ga.na( G'ile 8eli;( Gu.ia)( Cipo"a( Pucioasa( %'rata Eonteoru( Tec>ir&>iol( Tr&u 7cna etc.D , staiunile cu %uncii comple0e, )alneoclimaterice sunt cele mai importante staiuni( datorit' speciali.'rii lor multilaterale( att pentru odi>n' ct )i pentru tratament datorit' capacit'ii de ca.are mai mari 2%o"ata( *oineasa( G'ile Tu)nad( G'ile Ierculane( Gorsec( C'lim'ne)ti 9 C'ciulata( $#orie Aord( Ean&alia( Eoneasa etc.3D , staiunile pentru practicarea sporturilor de iarn se de."olt' -n .onele montane care dispun de condiii climatice #a"ora/ile( strat de .'pada persistent( pant' corespun.'toare cu structuri de primire adec"ate 2Predeal( Poiana Gra)o"( %emenic( @.u&a( %inaia etc.3. +up' re&imul de #uncionare al staiunilor( -ntlnim? , , staiuni turistice permanente( care au asi&urate condiii de acces -n tot timpul anuluiD staiuni se-oniere esti1ale( ce #uncionea.' doar -n se.onul de "ar'( pe parcursul a

numai 4,5 luni( din luna mai pn' -n septem/rie. 5n aceast' cate&orie intr' staiunile de litoral( dar )i cte"a staiuni mai mici( de interes local. Potenialul turistic natural al litoralului romnesc al Mrii +egre Citoralul romnesc al E'rii Ae&re( contrar aparenelor( deine un potenial turistic natural destul de comple;( -n care se impun resursele /alneoclimaterice. 2<. $rdeli( 6. 6strati( 199 3

15

Citoralul E'rii Ae&re( prin -ntinsele pla:e alc'tuite din nisip cu o &ranulaie medie spre #in'( apa m'rii )i /ioclimatul marin( era considerat ca o destinaie pentru odi>n' )i a&rement( )i( numai parial( pentru cura /alnear' terapeutic' sau de recuperare. @l'turi de #actorii naturali de cur'( litoralul romnesc dispune )i de alte resurse )i o/iecti"e turistice 9 cultural 9 istorice )i economice( ceea ce -i con#er' condiii pentru? odi>n'( cur' /alnear' comple;' 2pro#ilactic'( terapeutic'( recuperatorie3( a&rement( cunoa)tere etc. 8actorii naturali de cur' #ormea.' un comple; terapeutic )i de odi>n'( cura /alnear' pe litoralul romnesc repre.entnd toi #actorii naturali e;isteni? apa de mare )i pla:a( /ioclimatul marin( apele termominerale( apa lacurilor terapeutice )i n'molul sapropelic. Pla2a litoralului romnesc este desc>is' 2#'r' #ale.'3 la nord de Constana )i sud de Ean&alia la /a.a #ale.ei( -ntre Constana )i Ean&alia #iind orientat' spre est sau sud, est( ce determin' e;punerea ei la soare -n tot cursul .ilei 2peste 10 ore3. Pla:a co/oar' -n mare cu o pant' lin'( ceea ce #a"ori.ea.' /'ile de mare )i mersul prin ap' etc.( a"nd o pla:' natural' cu l'imi de 400 9 500 m 2la Eamaia )i Tec>ir&>iol3 )i 50 9 200 m -n rest( nisipul a"nd o &ranulaie #in' spre medie. 5n sectorul Ean&alia nord s,au amena:at( prin -ndi&uire )i -nnisipare( )i pla:e arti#iciale 2peste 200.000 m23. *pa de mare( prin compo.iia c>imic'( contrastul termic ap' 9 aer( salinitate etc.( constituie un #actor natural care &enerea.' o #orm' special' de cur' 9 talasoterapie( indicat' -n a#eciunile aparatului circulator( locomotor( /oli de nutriie etc. %alinitatea redus' a apei #a"ori.ea.' practicarea sporturilor nautice )i mai ales a celor su/ac"atice. Climatul marin are temperaturi mai moderate 211(2RC media anual'( 21(!RC media lunii iulie )i 0(2RC cea a lunii ianuarie3( cu prim'"eri mai timpurii )i toamne mai calde )i prelun&ite. *ara( durata de -nsorire este de 10,11 ore pe .i( -nre&istrndu,se -ntr, un an peste 2500 de ore de str'lucire a soarelui( ceea ce #a"ori.ea.' /'ile de soare -n tot timpul anului.

*pele minerale sau minerali-ate. Pe litoral sunt dou' tipuri de ape minerale? cele de adncime( aduse la supra#a' prin #ora:e 2.onele Ean&alia )i $#orie3 )i cele din lacurile s'rate. +molul terapeutic repre.int' unul din cei mai importani #actori naturali de cur' )i se a#l' -n cte"a lacuri de pe litoralul romnesc( cum ar #i Tec>ir&>iol( care deine un loc important -n ce pri"e)te re.er"ele e;ploata/ile 2peste 500.000 m33( dar )i la Ean&alia. Potenialul turistic al 3eltei 3unrii. +elta +un'rii este cel mai tn'r p'mnt romnesc )i se remarc' prin ori&inalitatea sa peisa&istic'( mor#o>idrolo&ic'( #aunistic'( #iind un unicat european su/ aspect ecolo&ic )i al modului de >a/itat -n mediul deltaic( sau turistic( este una dintre cele mai repre.entati"e )i "aloroase .one din ar'. 2<. $rdeli( 6. 6strati( 199 3 Potenialul turistic este dat de elementele cadrului natural( -n care se e"idenia.' reea de canale( &rle( /'li )i lacuri care se -mpletesc cu poriuni de uscat 9 &rinduri #lu"iale )i #lu"io,maritime 2Cetea( Caraorman( %'r'turile3 sau martori din uscatul predeltaic 2C>ilia3. $lemente de atracie sunt? , , , pla:ele -ntinse dintre %ulina )i Peri)or( al dunelor de nisip 2Caraorman( %'r'turile3D "e&etaia de codrii de ste:ar( de liane din Cetea( Caraorman )i .'"oaiele de plut' )i salcii uria)e( care m'r&inesc malurile 2peste 20.000 >a repre.int' #ondul sil"ic3. #auna piscicol' de o mare di"ersitate )i /o&'ie 2sturioni( crap( somn( )tiuc'( pl'tic' etc.3( dar mai ales cea ornitolo&ic'( auto>ton' sau de pasa: 2peste 2!0 de specii( dintre care multe ocrotite de le&e3D , un important #ond cine&etic )i piscicol( ori&inalitatea ecosistemului )i unicitatea unor elemente /iolo&ice au necesitat crearea Re.er"aiei Gios#erei +elta +un'riiD +elta +un'rii a #ost declarat' Re.er"aie a Gios#ereiD din teritoriul acesteia de peste 5!0 mii >a( aproape 50 mii >a -nsumea.' .onele strict prote:ate( -n care se inter.ice orice acti"itate economic'. Cele mai importante .one prote:ate din Re.er"aia Gios#erei +elta +un'rii? Ro)ca,Gu>aio"a( Cetea( R'ducu( %'r'turi Euri&>iol( $renciuc( Popina( %acalin,H'toane(

17

Peritea)ca,Gisericua,Portia( Capul +olo)man( <rindul Cupilor( 6stria,%inoe( <rindul C>ituc( Rotundu. P4TE+56*787 T8 6ST6C *7 C4MP4+E+TE74 9+&E76:8786 !64,E4, *F6C 8lora( #auna a:ut' la &radul de di"ersi#icare a potenialului turistic natural )i #enomenului turistic. 5n"eli)ul "e&etal este puternic in#luenat de condiiile mor#olo&ice )i climatice( de particularit'ile pedolo&ice( &eolo&ice )i mor#ometrice care #da"ori.ea.' sau restrn& repartiia speciilor "e&etale. =n rol important -l ocup' pdurea( care ocup' supra#ee -ntinse din .ona de cmpie pn' -n .ona montan' la 1 00,1!00 m( #iind dispus' pe trei trepte latitudinale? , -n repartiia pe "ertical' a "e&etaiei de p'dure( gorunetele ocup' cea mai puternic' e;pansiune( a"nd limita superioar' -ntre 00,700 m altitudine( iar cea in#erioar' co/oar' la 200,300 m. Ca acesta se adau&' specii ca? cer( &rni'( carpen( arar( paltin( salcie( #rasin( iar pe alocuri #a&ul )i castanul /un. , eta2ul pdurilor de %ag se des#')oar' de la partea in#erioar' a re&iunii montane 2500, 00 m3 )i pn' la 1200 9 1400 m( dar co/oar' )i -n .ona dealurilor -nalte din %u/carpai( Podi)ul <etic( Podi)ul %uce"ei. Predominant este #a&ul comun( ln&' care mai apar )i alte specii de #a&? 8a&us taurica pe "alea Aera,Go.o"ici( Co.ia( Ao)co",Gu.'u( "alea Cernei,Ierculane( Cunca"ia,+o/ro&ea( sau #a&ul /alcanic -n apropierea Craio"ei,P'durea Guco"'. @l'turi de #a& se -ntlnesc numeroase alte specii? &orunul( ulmul( mesteac'nul( #rasinul( :u&astrul( m'rul )i p'rul p'dure( paltinul( ararul etc. , eta2ul pdurilor de coni%ere 9 se des#')oar' -ntre 1200 )i 1 00,1!00 m altitudine( #iind pre.ent -n toate masi"ele montane romne)ti( unde predomin' molidul( iar pe alocuri se asocia.' cu /radul( pinul( cu #a&ul( paltinul de munte( mesteac'nul( .ada( laricele( .m/rul( tisa.

1!

eta2ul su)alpin 9 se caracteri.ea.' prin alternana dintre :nepeni)uri )i pa:i)tile alpine(

cu e;tindere -ntre 1 00,1900 m. %pre limita in#erioar' apare .ona coni#erelor( iar "e&etaia ier/oas' cuprinde specii ca? piru)ca( iar/a "ntului( epo)ica etc. Predomin' :neap'nul( care apare pe unele plat#orme structurale din Eunii Earamure)ului( Rodnei( C'limani( Cea>l'u( Eunii Gr&'u( Gistria( Penteleu( Ciuca)( Guce&i( 8'&'ra)( Rete.at( <odeanu( Barcu. , eta2ul alpin situat la altitudini -ntre 1900,2500 m( unde se -ntlnesc s'lcii pitice( tu#'ri)uri de a#in( a.aleea( :nepeni)uri( unele plante ier/oase 2epo)ica( iar/a coarn' etc.3( mu)c>i )i lic>eni. 5n cadrul p'durilor cu #uncie recreati"' se identi#ic' mai multe tipuri de p'duri? , , , , , tipul cinegetic 9 include p'durile caracteri.ate printr,un #ond cine&etic "aloros( care o#er' posi/ilit'i de recreere prin "n'toareD tipul piscicol 9 cuprinde p'durile -n care e;ist' lacuri sau ape cur&'toare populate cu pe)ti 2pescuit sporti"3 tipul turistic 9 p'durile ce o#er' turi)tilor o am/ian' deose/it'( recreere prin deplas'ri pe trasee turistice mai lun&i( drumeieD tipul cadru pentru camping 9 include p'durile dotate cu instalaii speci#ice &enului campin& 2c'sue( sat de "acan'3 tipul agrement 9 repre.int' p'durile din apropierea centrelor ur/ane( care o#er' un mediu am/iant potri"it pentru odi>n'( destindere( plim/'ri( recreere de scurt' durat' 2pn' la o .i3 pentru populaia ur/an' din ora)ele limitro#e. 2I. Cndea )i cola/.3 Capacitatea de recreere a p'durilor este determinat'( pe de o parte( de cadrul natural )i #ondul #orestier speci#ic( iar pe de alt' parte( de &radul de dotare te>nico, edilitar'. Potenialul turistic al %aunei 8auna se impune prin "arietate( densitate )i "aloarea tro#eelor( iar din punct de "edere turistic pre.entnd o importan' prin "aloarea sa estetic'( recreati",cine&etic' )i )tiini#ic'.

19

Fauna de step i sil1ostep cuprinde ro.'toare 2popnd'u( >rcio&(

)oarecele de cmp3( urmate de cte"a mami#ere ca iepurele de cmp )i de "i.uin'( di>orul de step'( /i.amul( lupul( "ulpea( "ie.urele. P's'rile sunt mai numeroase? potrnic>i( #a.ani( &rauri( cioc'nitori( mierle etc. pe cale de dispariie sunt dropia( spurcaciul( declarate monumente ale naturii( iar reptilele sunt repre.entate prin )erpi( )oprle( /roasca estoas' de uscat( -n apele rurilor tr'iesc specii de pe)ti precum? somnul( crapul( /i/anul( linul( )tiuca( /a/u)ca etc. Eta2ul %aunistic al pdurilor de ste2ar 8auna speci#ic' cuprinde? "e"eria( iepurele( lupul( "ulpea( pisica s'l/atic'( mistreul. P's'rile sunt repre.entate de? &ai'( pii&oi( stur.ul de "sc( &aia ro)ie( iar ca reptile apar? )arpele or/( )oprla de cmp( &u)terul. Eta2ul %aunistic al %getelor se caracteri.ea.' prin pre.ena unor specii

"ariate? carni"ore de talie mic' )i mi:locie 2lup( "ulpe( "ie.ure3( ro.'toare 2"e"eri'( iepure3( p's'ri cnt'toare( #auna ac"atic' /o&at' 2clean( mrean'( .l'"oac' etc.3. Fauna pdurilor de coni%ere( sau amestec #a& cu coni#ere este mult mai

/o&at' -n #aun' cine&etic' de talie mare? urs( cer/( rs( :der( dar )i p's'ri? coco)ul de munte( coco)ul de mesteac'n( ierunca( &'inu)a de alun. @c"i#auna este dominat' de p'str'"i( lipan( lostri' 2pe Gistria @urie3. Eta2ul %aunistic al -onelor alpine i su)alpine 5n aceste spaii alpine num'rul speciilor #aunistice este mai redus( datorit' condiiilor climatice mai aspre )i #ormelor de "e&etaie mai modeste. %e remarc' cte"a specii? capra nea&r'( marmota( "ulturul /'r/os( "ulturul ple)u" /run( ac"ila de munte( iar -n &olurile alpine -nsorite apar? "ipera comun'( )oprla de munte( /roasca de munte. +in #auna Romniei e;ist' doar o mic' parte de interes cine&etic 240L3( cele mai repre.entati"e #iind? coco)ul de munte )i de mesteac'n( #a.anul( ierunca( &sca )i raa s'l/atic'( potrnic>ea( prepelia( sitarul( /i.amul( nurca( "idra( marmota( :derul etc. Potenialul turistic al ariilor prote2ate

20

Pe teritoriul Romniei primele arii prote:ate au ap'rut de la -nceputul secolului nostru 21925,19353( la ora actual'( supra#aa ariilor prote:ate -nsumea.' 11.000 0m 2( adic' 4(!L din teritoriul naional( din care parcurile naionale repre.int' 100.300(! >a. Cele mai cunoscute parcuri naionale care au intrat )i -n circuitul turistic sunt Rete.at( Rodna( Cea>l'u( Eunii @puseni( Guce&i( +omo&led,*alea Cernei( +elta +un'rii. Constituirea Re.er"aiei Gios#erei 1+elta +un'rii4 a #'cut ca turismul s' ai/' alt statut( care "alori#ic' mai /ine in#rastructura turistic' )i reduce ct mai mult #ormele de poluare care pot ap'rea -n ca.ul turismului indi"idual( mai &reu de controlat. Pentru -ntre& spaiul deltaic romnesc au #ost apro/ate de administraia R.G.+.+. un num'r de 7 trasee turistice? TulceaD Euri&>iol 9 Canal +una"' 9 Canal +rano" 9 <ol#ul @l/ina 9 Cacul Ra.im Tulcea 9 Canal Eila 23 9 <rla Fireasa 9 <rla Fontea 9 Canal 7l&ua 9 +un'rea Tulcea 9 *ictoria 9 Canal Citco" 9 Canal Cri)an 9 Caraorman 9 Ce/'da 9

*ec>e 9 Eila 23 9 Ce/'da 9 Ealiuc 9 TulceaD

Ealiuc 9 TulceaD Tulcea 9 Ealiuc 9 Ce/'da 9 Canal Cri)an 9 Caraorman 9 Cac Puiu 9

Popas Ro)u 9 Cacul Ro)ule 9 Canal Ro)u 9 Canal 5mpuita 9 Canal Gusurca 9 %ulina 9

9 <ura PortieiD Qurilo"ca 9 <ura PortieiD Ce/'da 9 +un'rea *ec>e 9 Canal $raclea 9 <rla CopatnaD Ce/'da 9 +un'rea *ec>e 9 Canal Ea&earu 9 +un'rea *ec>e 9 Gra 5n #uncie de ni"elul circulaiei turistice )i de urm'rile ne&ati"e care pot apare -n timp( @dministraia R.G.+.+. poate lua deci.ia de -nc>idere temporar' a unor canale de circulaie sau de"ierea traseelor turistice pe alte canale secundare. '.'.". Potenialul turistic antropic

%ulina 9 Ce/'da.

21

+e,a lun&ul timpului( omului a creat( a construit o serie de edi#icii( a c'ror "aloare istoric' )i estetic' a crescut( a:un&nd -n iposta.a de potenial turistic( care -n perioada actual' se asist' la o cre)tere numeric' a acestuia. Componentele antropice au o serie de -nsu)iri care dau caracterul de atracti"itate( acestea sunt? unicitatea 9 este caracteristica acelui produs turistic care datorit' meninerii -n timp a a:uns un unicatD dimensiunea 9 unele o/iecti"e antropice impresionea.' prin m'rimea lor 2e;? Casa Poporului3 sau pot a"ea dimensiuni #oarte mici 2e;? c'ri( o/iecte de art' etc.3 ineditul 9 este dat #ie de materialul din care este #a/ricat sau construit o/iecti"ul( culoarea speci#ic' 2e;? al/astru de *orone3( amplasarea o/iecti"elor( de ar>itectura speci#ic' etc.D "ec>imea( este -nsu)irea care tre.e)te interes pentru turi)ti( prin pre.ena unor o/iecti"e cu re.onan' istoric'( sau a unor podoa/e #oarte "ec>i etc.3D #uncia pe care o -ndeplinesc poate de"eni o surs' de interes turistic. 8ondul turistic antropic din Romnia reune)te o &am' #oarte lar&' )i "ariat' de componente( care pot #i &rupate -n? , , o/iecti"e cultural,istorice o/iecti"e etnoculturale )i etno#olclorice. 2E. Cndea )i cola/.3 Potenialul turistic cultural istoric Patrimoniul cultural,istoric naional cuprinde monumente( ansam/luri )i situri cu "aloare e;cepional' din punct de "edere istoric( artistic( estetic( )tiini#ic( antropolo&ic( ct )i peisa:e culturale repre.entati"e pentru ar' sau o re&iune &eo,cultural'. Con#orm 7rdonanei de <u"ern nr. !K2 au&. 1994( ct )i a le&ii nr. 41K1995 au #ost sta/ilite principalele cate&orii de monumente? monumente )i situri ar>eolo&iceD monumente )i ansam/luri de ar>itectur'D re.er"aii de ar>itectur' )i ur/anism( cl'diri( monumente )i ansam/luri memorialeD monumente de art' plastic' )i comemorati"'D monumente te>niceD

22

locuri istoriceD parcuri )i &r'dini.

Patrimoniul cultural natural cuprinde circa 22 mii de monumente( circa !0 de mu.ee )i colecii( din care un num'r de 474 de monumente )i ansam/luri de ar>itectur' se &'sesc r'spndite -n 40 de :udee( 13 de monumente )i situri ar>eolo&ice de aceia)i "aloare se a#l' -n 32 de :udee. Eonumente )i situri ar>eolo&ice 7#erta turistic' -n acest domeniu nu este #oarte /o&at'( dar deose/it de "aloroas'. Pe teritoriul romnesc se &'sesc "esti&ii ce aparin unor cet'i &rece)ti de pe litoral( cet'i dacice( castre( #orti#icaii( ora)e daco,romane. Ca ni"elul teritoriului naional e;ist' un num'r de 130 de localit'i care au p'strat monumente )i situri ar>eolo&ice( ce pre.int' interes pentru istorici )i cercet'tori. $di#icatoare r'mn "esti&iile )i siturile ar>eolo&ice &rece)ti( dacice )i romane 2Constana( Ean&alia( @l/a 6ulia( Cmpulun& Euscel( Turda( Cerna"od'( Ir)o"a( +ro/eta,Turnu %e"erin( 6saccea( E'cin( Clu:,Aapoca( Eoi&rad,Hal'u( C'lim'ne)ti, C'ciulata( 7radea( @damclisi 2Constana3( *eel 2Iunedoara3( Er)id 2%'la:3( +o/roslo"eni 27lt3( <eoa&iu( 7r')tioara( %armise&etu.a 2Iunedoara3( Ea>mudia 2Tulcea3 etc.3. Eonumente )i ansam/luri de ar>itectur' 5n aceast' cate&orie intr' un num'r mare de /unuri culturale( din di#erite perioade istorice( inclu.nd /unuri de #actur' reli&ioas' sau ci"il'( m'rturii ale modului de e"oluie a culturii )i ci"ili.aiei romne)ti. a/ Monumente i ansam)luri de ar(itectur de %actur religioas Ca ni"elul teritoriului naional num'rul cel mai mare de monumente de ar>itectur' este repre.entat de cele de cult( #ie mari ansam/luri mona>ale( #ie temple( /iserici(

23

catedrale )i m'n'stiri. @ceste monumente )i ansam/luri ar>itectonice le -ntlnim -n :udee ca? %ucea"a( Aeam( Gra)o"( Pra>o"a( *lcea( <or: etc. +intre cele mai cunoscute sunt )isericile de piatr speci#ice +epresiunii Iae& 2+ensu)( %ntamaria 7rlea3( )isericile cu -id( #orti#icate -n stil &otic din dusul )i estul Transil"aniei 2Cisn'dioara( Pre:mer( Giertan( 8eltioara3( )iserica din lemn( #iind speci#ice Earamure)ului 2/isericile din 6eud( Goti.a( Gre/3( .onei C'pu),C>ioar( %'la:ului )i Eunilor @puseni. !iserici renumite cu o re.onan' istoric' -ntlnim )i -n %ucea"a 2Gisericile %#. +umitru( %#. <>eor&>e3( @l/a 6ulia 2Giserica Re#ormat' )i cea $"an&>elic'3( Gucure)ti 2Gisericile %#. <>eor&>e Aou( Creulescu( %ta"ropoleos3( R'd'ui 2Giserica %#. <>eor&>e3 etc. )i atracie turistic' -n marile ora)e sunt marile catedrale? %#. Ei>ail din Clu:( Catedrala romano,catolic' )i Catedrala Re-ntre&irii Aeamului din @l/a 6ulia etc.( dar )i sinagogile din Gucure)ti 2Templul Coral3( +e:( Clu:,Aapoca( mosc(eile 2Constana3 etc. 6mpresionante sunt mnstirile r'spndite -n tot spaiul etnic romnesc( dar cu o concentrare mai mare -n Guco"ina 2*orone( renumit' pentru acel al/astru de "orone( Eoldo"ia( %uce"ia 9 unde tenta cromatic' dominant' este "erdele( =mor( Putna( +ra&omirna etc.3 )i %u/carpaii <etici 2E'n'stirea Curtea de @r&e)( Co.ia( Tismana( Polo"ra&i( Iure.3( ct )i m'n'stirile din Gucure)ti )i .ona periur/an' a sa 2Cernica( %na&o"( Pas'rea(E'rcua( Plum/ia( @ntim etc.3. )/ Monumente i ansam)luri de ar(itectur de %actur ci1il 5n aceast' cate&orie se -nscriu toate cl'dirile care au multiple #uncionalit'i? locuine( structuri de ca.are )i alimentaie pu/lic'( tratament( sedii ale administraiilor pu/lice or')ene)ti sau comunale( sedii de instituii de stat sau pri"ate( /'nci( tri/unale( licee )i )coli( mu.ee( palate de cultur'( castele )i conace etc. =n loc important -l ocup' castelele i palatele( ce atra& un num'r mare de turi)ti. +intre acestea amintim? Castelul Gran( ridicat -n sec. J6*( la cap'tul nordic al culoarului Gran,Ruc'r( Castelul Pele) 9 construit -n stilul rena)terii &ermane de in#luen' &otic' la %inaia( cu importante colecii de picturi )i sculpturi etc.( Castelul Cor"ine)tilor de la Iunedoara( Castelele de la Timi)oara etc.

24

+in cate&oria palatelor se impun? Palatul Cotroceni( Eitropoliei( Palatul Tele#oanelor( <>ica Tei( Palatul Parlamentului 9 a doua construcie din lume ca &randoare( dup' Penta&on etc. Mu-eele sunt intens "i.itate )i #uncionea.' ca ansam/luri de ar>itectur' "aloroase prin "alenele lor )tiini#ice( artistice )i culturale. @st#el -ntlnim? , mu-ee istorice? Eu.eul de 6storie al Romniei din Gucure)ti( Eu.eul =nirii din @l/a 6ulia( Eu.eul de 6storie al Guco"inei din %ucea"a( Eu.eul de 6storie al Eoldo"ei 26a)i3( Eu.eul de 6storie )i @r>eolo&ie 2Constana3 etc.D , mu-ee de art( acestea se a#l' -n ora)e ca? Gucure)ti 2Eu.eul de art' al Romniei( Eu.eul Citeraturii Romne( Eu.eul Eu.icii( Eu.eul T. @man3( Clu:,Aapoca( Craio"a etc.D , mu-eele de tiinele naturii ce cuprind elemente de natur' &eolo&ic'( /otanic'( .oolo&ic'( #uncionnd la? Constana 2Eu.eul E'rii( Comple;ul Eu.eal de Ftiinele Aaturii3( Gucure)ti 2Eu.eul de 6storie Aatural' 1<ri&ore @ntipa4( Eu.eul <eolo&iei3( Gaia Eare 2Eu.eul Eineralo&ic3( Grad 2Eu.eul @urului3 etc.D , , mu-eele mi0te 9 -ntlnim la Craio"a 2Eu.eul 7lteniei3( Timi)oara 2Eu.eul Ganatului3( Gra)o"( +e"a( @rad( Gac'u etc.D mu-eele de pro%il sunt speciali.ate -n pre.entarea unor ocupaii sau domenii de acti"it'i? Eu.eul Cemnului din Cmpulun& Eoldo"enesc( Eu.eul @urului din Grad( Eu.eul Petrolului 9 Ploie)ti( Eu.eul %'rii 9 %l'nic Pra>o"a( Eu.eul C>i>lim/arului 9 Coli( Eu.eul Ceasurilor 9 Ploie)ti etc. Cl'diri )i case memoriale Aum'rul acestora este mult mai mic )i se re#er' la "ec>ile centre istorice pre.ente -n ora)e ca? Gra)o"( %i&>i)oara( %ucea"a( %i/iu( @rad( Clu:( Gucure)ti( Gran. +intre casele memoriale cu o "aloare mare sunt? C. Grncu)i 9 Io/ia( <. $nescu 9 %inaia( 6. Crean&' 9 T&. Aeam( Ei>ai $minescu 9 6pote)ti( <. Co)/uc 9 Iordou. Eonumente de art' plastic' )i comemorati"e

25

@cestea ilustrea.' momente din istoria naional'( sau sunt dedicate unor eroi( oameni de marc' ai culturii )i istoriei naionale( #iind repre.entate prin ansam/luri monumentale( monumente( o/eliscuri( pl'ci comemorati"e etc. =nele dintre acestea au #ost create de mari sculptori ca? C. Grncu)i( 7scar Ian( Cornel Eedrea( 6on Qalea( iar altele aparin unor anonimi( dintre care de la @l/ac , /ustul lui Iorea( @l/a 6ulia 9 statuia ec"estr' a lui Ei>ai *itea.ul( Cmpeni 9 statuia ec"estr' a lui @"ram 6ancu( Clu:,Aapoca 9 statuia ec"estr' a lui Eatei Cor"in( 6a)i 9 statuia ec"estr' a lui Fte#an cel Eare etc. 7 semni#icaie aparte pre.int' &rupurile statuare( dedicate unor e"enimente? Eonumentul @"iatorilor 9 Gucure)ti( &rupul statuar Iorea( Clo)ca )i Cri)an 9 @l/a 6ulia( monumentele de la Carei( Eoise etc. Eonumente te>nice 5n aceast' cate&orie se -nscriu toate reali.'rile de tip industrial )i te>nic )i sunt incluse podurile de lemn )i metalice( "ec>i instalaii de mor'rit( te;tile( prelucr'ri metalur&ice( tur/ine ener&etice( amena:'ri >idrote>nice. Printre aceste o/iecti"e pot #i amintite? Podul Prieteniei 9 <iur&iu 9 Ruse( Podul @. %ali&nN dintre 8ete)ti 9 Cerna"od'( Comple;ul >idroener&etic Porile de 8ier( Comple;ul >idroener&etic *idraru de pe @r&e)( Trans#'&'r')anul( /ara:ele )i lacurile >idroener&etice( metroul etc. Cocuri istorice Repre.int' locurile( spaiile unde au a"ut loc importante /'t'lii( e"enimente istorice )i cimitirele militare( num'rul lor #iind mic )i nu toate sunt cunoscute )i menionate -n materialele de promo"are turistic' 2Podul 5nalt( C'lu&'reni( 6.la.( Eilco"( Cmpia li/ert'ii de la Gla: etc.3. Parcuri )i &r'dini

@ceste parcuri au #ost construite -n scopul recreerii( pentru a&rement( multe se &'sesc -n ora)ele "ec>i( istorice ale Romniei 2Gucure)ti 9 Parcul Ier'stru( Ci)mi&iu( Tineretului( 6oanid( Clu:( 7radea 9 Parcul Palatului Garoc( 6a)i 9 <r'dina Copou )i Geilic( Pite)ti 9 Parcul Tri"ale etc.3( dar apar )i parcuri dendrolo&ice care sunt -n num'r de 10( r'spndite mai ales -n spaiul transil"an 2<ura>on( Eacea 9 :ud. @rad( Ei>'ie)ti 9 :ud. @r&e)( %imeria 9 :ud. @r&e)( +o#tana( 8ntnele( Iemeiu) 9 :ud. Gac'u( @rcalia( Gistria 9 :ud. Gistria ).a.3. Aum'rul &r'dinilor pu/lice este #oarte redus( mai cunoscute r'mn &r'dinile /otanice 2Gucure)ti( Clu:( 6a)i3. 5n ultima perioad' un loc important a -nceput s',l ocupe arta popular i mani%estrile etno%olclorice. @"nd -n "edere -ntrea&a e"oluie a poporului romn( a artei )i culturii sale tradiionale( -n urma cercet'rilor de specialitate e#ectuate( au #ost determinate mai multe .one etno&ra#ice. )ona etno.rafi % repre.int' un teritoriu mai mult sau mai puin ri&uros delimitat( care pre.int' caractere etno&ra#ice unitare( determinate de tradiia )i e"oluia istorico 9 cultural'( cristali.ate -n tipul a)e.'rilor( ocupaiilor( locuinei( portului( artei populare( la care se adau&' toate mani#est'rile culturii spirituale( ca )i modul de "ia'. 2E. Cndea )i cola/.3 =nele .one sunt #oarte "ec>i( #iind cunoscute su/ denumirea de 1ar'4? Bara 7ltului( Bara *rancei( Bara Co"i)tei( Bara Harandului( Bara 7a)ului( Bara Iae&ului etc. @st'.i( un termen r'spndit este cel de 3atr% fol lori %( ce cuprinde mai multe elemente ce aparin unei .one etno&ra#ice. 7 prim' "atr' #olcloric' se a#l' -n "ecin'tatea lanului carpatic( cuprin.nd? Transil"ania de sud 7ltenia de nord Euntenia de nord,est. @ doua "atr' se &'se)te de o parte )i de alta a Carpailor 7rientali( care cuprind re&iuni #olclorice ca? Eoldo"a de nord Eoldo"a Central'

27

Transil"ania de est Earamure). @ treia "atr' #olcloric' cuprinde partea central' a Transil"aniei )i cuprinde cte"a

re&iuni? Transil"ania de nord Transil"ania de "est Transil"ania Central' la care se adau&'? Ganatul de nord,est Cri)ana. @ patra ampl' "atr' #olcloric' se a#l' -n sudul 'rii )i de,a lun&ul +un'rii( la care se adau&' )i spaii din aria su/carpatic'? Ganatul de sud,est 7ltenia de sud Euntenia de sud,"est Euntenia de sud,est +o/ro&ea. Pentru turi)ti este interesant s' cunoasc' "alorile etnoculturale ale unui popor( pentru a -nele&e e"oluia socio,economic'( istoric'( artistic' a acestuia. Res rsele t ristice etnoc lt rale sunt repre.entate prin pre.ena ae-rilor rurale tradiionale, ar(itecturii tradiional, dup' cum sunt organi-ate interioarele a)e.'rilor( ce arat' modul de "ia' )i #ormele de mani#estare a ideilor despre #amilie( #rumos )i #uncionalitate( arta tradiional de prelucrare a lemnului, instalaii te(nice tradiionale, portul popular, sculptura popular, arta popular a prelucrrii pieilor, arta olritului, instrumente populare tradiionale, arta ;mpletiturilor, arta esturilor i custurilor populare, arta picturii pe sticl. @lte me)te)u&uri tradiionale sunt practicate numai -n anumite .one etno&ra#ice( dar care )i,au p'strat adnci semni#icaii artistice )i rituale. @st#el poate #i amintit meteugul ;ncondeierii oulor( practicat -n satele Guco"inei sau -n satul 7/o&a de %us -n :udeul 7lt. @lt me)te)u& se re#er' la 2!

con%ecionarea mtilor care sunt #olosite -n dansurile rituale )i la anumite s'r/'tori laice le&ate de Cr'ciun( @nul Aou( Rusalii. !anifest"rile etnofolclorice con#orm calendarului popular romnesc sunt repre.entate prin? , , , , , s'r/'tori de iarn' Cr'ciun( @nul Aou( Go/otea.a 9 care sunt s'r/'torite -n toat' ara( cu unele "ariaii re&ionaleD s'r/'tori a&ricole ale prim'"erii( le&ate de -nceputul anului a&rar 2e;? +oc>ia etc.3D s'r/'tori pastorale ale prim'"erii( le&ate de adunatul oilor )i -nceputul p')unatului la munte sau co/ortul lor toamnaD s'r/'torile "erii( mani#est'ri le&ate de /o&'ia recoltelor( coptul &rului 2%n.ienele etc.3D s'r/'tori ale muntelui( -n a)e.'rile situate pe plaiurile carpatine( su/ #orma nedeilor( de %ntilie( la care se adau&' tr&urile )i #esti"alurile 28esti"alul cntecului( dansului )i portului popular din <or:( 8esti"alul dansului #ecioresc de la Clu:( Iora de la Prislop etc.3. ! #eele etno$rafice au #ost create pentru cercetarea )i conser"area unor "alori tradiionale de e;cepie. Ca o/iecti"e turistice( mu.eele etno&ra#ice pot #i puse -n "aloare prin circuite( tururi de ora)e( e;cursii tematice. Romnia are ast'.i 1! mu.ee -n aer li/er cu tematic' di#ereniat'( cele mai repre.entati"e sunt? Eu.eul %atului 9 Gucure)ti( Eu.eul $tno&ra#ic al Transil"aniei 9 Clu:( mu.eele etno&ra#ice de la %i/iu( %i&>etu Earmaiei 9 Earamure)( +ealul 8lorilor 9 Gaia Eare( Eu.eul Guco"inean 9 %ucea"a etc. Aum'rul mu.eelor )i al coleciilor este mult mai mare( apro;imati" 120( #iind r'spndite mai -n toate :udeele 'rii( iar pentru turism cele mai atracti"e instituii culturale de acest &en sunt cele din Gucure)ti( Constana( +ro/eta,Turnu %e"erin( 7r')tie( %ucea"a( Cmpulun& Eoldo"enesc( %atu Eare( 6a)i etc.

29

=n rol important -n acti"itatea turistic' -l ocup' 'atele t&ri'ti e( care sunt constituite ca destinaii pentru turismul de se:ur( turismul de cunoa)tere( /alneoturism( sport etc. 5n Romnia -ntlnim ast#el de sate pe litoralul E'rii Ae&re )i +elta +un'rii pn' -n .ona montan'( caracteristice #iind? satele peisagistice i climaterice 9 a)e.'rile turistice de acest tip sunt speci#ice turismului de se:ur( o#erind posi/ilit'i de plim/are -n aer li/er( /'i de aer( >elioterapie( drumeie? 8undata( Firnea 2-n Culoarul Ruc'r,Gran3( Tismana 2<or:3( Gr'det 2@r&e)3( Goti.a 2Earamure)3 etc.D satele )alneare se /a.ea.' pe o serie de 1resurse turistice4 e;ploatate )i "alori#icate? ape minerale car/o&a.oase( mo#ete( i."oare sau lacuri s'rate etc.? G'l'te)ti 2-n %u/carpaii Eoldo"ei3( Co)tiui 2Earamure)3( %'celu 2<or:3 etc. satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt speci#ice .onelor montane cu strat de .'pad' persistent( condiii de pant' deose/ite ce #a"ori.ea.' practicarea sporturilor de iarn'( dar )i .onelor :oase( cu o&lin.i de ap'( care susin sporturile nauticeD

satele pescreti i de interes de 1ntoresc or&ani.ea.' di#erite #orme de a&rement speciale pentru turi)ti? "n'toare( pescuit( asi&urnd posi/ilit'i de ca.are( ser"icii culinare pesc're)ti sau "n'tore)ti? Euri&>iol 2-n .ona +eltei3( Cioc'ne)ti 2:ud. %ucea"a3 etc.D

30

satele turistice pastorale includ localit'i rurale de munte( ocupaia de /a.' o constituie cre)terea animalelor )i unde se or&ani.ea.' ospee cio/'ne)ti sau petreceri tradiionale speci#ice 2*aideeni( Prislop etc.3D

satele cu o)iecti1e de interes tiini%ic a c'ror #rumusee atra&e numero)i turi)ti str'ini )i auto>toni? Cire)u 2Ee>edini3( Gosanci )i %ado"a 2%ucea"a3( C>iu./aia 2Earamure)3 etc.D

sate cu monumente istorice sunt speci#ice Eoldo"ei( cu m'n'stiri molda"e din secolele J*,J*666 2%uce"ia( Putna( +ra&omirna3( %u/carpailor <etici 2@ninoasa( Cotmeanca( Co.ia( Iore.u( Polo"ra&i3( sudul Transil"aniei 9 cu /iserici #orti#icate 2Pre:mer( Giertan( 8eldioara( Cristian etc.3D

satele turistice etno%olclorice repre.entate prin mu.ee etno&ra#ice( cu ar>itectur' popular'( cu port tradiional )i #olclor? Curti)oara 2<or:3( *ama 2%ucea"a3 etc.D satele turistice de creaie artistic i arti-anal sunt de#inite de o serie de me)te)u&uri tradiionale( le&ate de prelucrarea lemnului( ol'rit( con#ecionarea costumelor populare )i co"oarelor( a m')tilor etc. 2Ear&inea( %'pna etc.3.

1.%.

&a#a material" a t rism l i *alori#icarea patrimoniului turistic al unei 'ri( re&iuni sau .one &eo&ra#ice const'

-n asi&urarea unor condiii minime pentru deplasarea( se:urul )i petrecerea timpului de c'tre turi)ti. Pentru ca un teritoriu s' poat' #i declarat 1de interes turistic4( potenialul s'u turistic tre/uie s' r'spund' la dou' cerine eseniale? , , s' dispun' de resurse naturale )i antropiceD s' dispun' de /a.a material' )i de in#rastructura necesar' pentru a #acilita acti"it'ile turistice. +es#')urarea acti"it'ilor turistice la ni"elul e;i&enelor din .iua de a.i nu se poate reali.a #'r' e;istena unei /a.e materiale turistice )i a unei in#rastructuri te>nice care s' pun' -n "aloare resursele turistice naturale )i antropice de care dispune un teritoriu.

31

Turismul o#er' o serie de #acilit'i( acestea #iind considerate elemente materiale ce completea.' o#erta turistic'. $;ist' dou' cate&orii importante de #acilit'i? #acilit'i de /a.' )i #acilit'i complementare. 8acilit'ile de /a.' sunt cele de care turistul /ene#icia.' direct 2transporturile( ca.area( alimentaia( di"ertismentul etc.3( )i de care depinde e;istena sau ine;istena unei cereri turistice -ntr,o anumit' .on'. 8acilit'ile complementare nu sunt destinate -n e;clusi"itate turismului( dar de care poate /ene#icia )i turistul pe o perioad' determinat'. 5n aceast' cate&orie intr' )i atraciile turistice culturale( o/iecti"e ce strnesc interesul turi)tilor 2mu.ee( teatre( e;po.iii etc.3( "esti&iile istorice( monumente ale naturii etc. $;ist' cte"a cate&orii principale de #acilit'i turistice? a3 #acilit'ile de transport )i comunicaii( ce asi&ur' aducerea turi)tilor de la re)edin' la locul de destinaie? transport aerian( na"al( terestru( transporturi pe ca/lu etc.D /3 #acilit'i de ca.are? acestea creea.' condiii de ca.are pentru turi)ti aici intrnd >otelurile( motelurile( >anurile( ca/anele( "ilele etc.D c3 #acilit'i de alimentaie? aici intr' unit'ile de alimentaie cum ar #i /er'rii( ca#enele( /aruri( co#et'rii( sisteme de alimentaie pentru ser"irea mesei etc.D d3 #acilit'i sporti"e( de a&rement? terenuri de sport( patinoar( prtii de sc>i( parcuri de distracie( clu/uri etc.D e3 #acilit'i cultural 9 artistice? s'li de teatru( cinemato&ra#e( &alerii de art'( mu.ee( e;po.iii etc.D #3 #acilit'i de telecomunicaii? #a;( tele#a;( o#icii po)tale( internetD &3 #acilit'i speciale? puncte de #rontier' )i control "amal( asi&urarea securit'ii turi)tilorD >3 #acilit'i de &ospod'rire comunal'? acestea in de instalaii sanitare pu/lice( canali.are( &a.e( electricitate( salu/ritate. Ga.a material' repre.int' una din p'rile componente ale produsului turistic( care al'turi de in#rastructura te>nic' &eneral' contri/uie la asi&urarea circulaiei turistice. 8acilit'ile turistice sunt repre.entate prin /a.a material' turistic' 2/a.a material' -n dotarea a&enilor economici( /a.a material' -n dotarea altor instituii economice3 )i

32

in%rastructura te(nic i social 2in#rastructura te>nic' adaptat' cerinelor turismului( in#rastructura &eneral' te>nic' )i social' de care pot /ene#icia )i turi)tii3. @ceste dou' componente se completea.'( contri/uind la de."oltarea circulaiei turistice( in#rastructura #iind cea care asi&ur' #uncionarea elementelor /a.ei materiale turistice. 1.'. Infrastr ct ra t ristic" Transporturile repre.int' o pro/lem' esenial' pentru turism( deoarece reali.ea.' le&'tura -ntre re)edina turi)tilor )i locul de destinaie. Transporturile au #uncie du/l'? transportul de pasa&eri 2turi)ti3 )i transportul de /unuri( care s' satis#ac' ne"oile turi)tilor. C'ile )i mi:loacele de comunicaie sunt cele clasice? pe uscat 2#ero"iare )i rutiere3( pe ap' 2#lu"iale )i maritime3( -n aer( dar e;ist' )i transporturi speciale( pe ca/lu( destinate -n e;clusi"itate turi)tilor. a. Transporturile %ero1iare au de"enit( -n ma:oritatea 'rilor( principalul mi:loc de transport -n prea:ma celui de,al doilea r'./oi mondial. =tili.area trenului ca mi:loc de transport are )i pentru turi)ti o -nsemn'tate ma:or' din urm'toarele moti"e? a condus la apariia )i de."oltarea turismului de mas'( a determinat l'r&irea spaiului turistic intern )i internaional( a contri/uit la cre)terea "ite.elor )i la ampli#icarea #lu;ului de circulaie( a susinut turismul social printr,o serie de #acilit'i #inanciare )i prin introducerea trenurilor turistice. Transporturile #ero"iare se situea.' pe primul loc -n pri"ina si&uranei de circulaie( turistul #iind a"anta:at )i din alte moti"e? posi/ilitatea de a se odi>ni 2.iua )i noaptea 9 "a&oane de dormit3( de a lua masa -n si&uran'( posi/ilitatea de a "edea di"erse locuri. Transporturile #ero"iare au )i nea:unsuri pentru turism( care se re#er' la? neacoperirea unor re&iuni cu linii #erate( accesi/ilitatea -n teritoriu limitat'( c>eltuieli suplimentare pentru ca turistul s' a:un&' la staii( iar apoi la locul de destinaie )i ca.are( orarul #i; care( -n multe situaii( este de.a"anta:os.

33

/. Transporturile rutiere Transporturile rutiere au re"oluionat mo/ilitatea &eo&ra#ic' a omului. Pentru turism sunt semni#icati"e mi:loacele de transport indi"iduale 2autoturisme pn' la ! locuri3( auto/u.e 2m'rimi di#erite3 )i micro/u.e 214,20 locuri3. Transporturile rutiere au dus la apariia unor noi tipuri )i #orme de turism( la ampli#icarea turismului de distan' mic'( a celui de See0,end )i a turismului itinerant( au p'truns -n .onele mai &reu accesi/ile( au dus la apariia de noi #orme de ca.are( asi&ur' o mai mare mo/ilitate turi)tilor( contri/uie la ampli#icarea turismului internaional. Transporturile rutiere au atras odat' cu de."oltarea reelelor rutiere pre.ena unor ec>ipamente au;iliare necesare tra#icului turistic 2dot'ri )i ser"icii auto( dot'ri )i ser"icii pentru diri:area circulaiei( pentru c'l'tori etc.3. c. Transporturile na1ale 2#lu"iale )i maritime3 se caracteri.ea.' prin capacitatea mare a mi:loacelor de transport( costul relati" redus -n raport cu alte mi:loace( comoditatea ma;im'. $;ist' )i o serie de #actori restricti"i? #luctuaia -n #uncie de anotimp din cau.a -n&>eurilor( a sc'derii ni"elului apelor( a #urtunilor puternice( din punct de "edere turistic( transporturile #lu"iale se distin& printr,o ri&iditate de #actur' natural'( ele asi&urnd un a&remente doar -n "ecin'tatea lor )i nu asi&ur' le&'tura -ntre eminen' )i destinaie. +in cau.a acestui caracter restricti"( pentru turism se impun marile #lu"ii )i canale de le&'tur' 2+un're9Rin9Eain( Eisissippi( Ail3. Pentru transportul turistic #lu"ial sau maritim( ara noastr' dispune de na"e de croa.ier'( >idro/u.e( na"e rapide( )alupe( pontoane( remorc>ere( /'rci cu motor etc. cu peste 1500 de locuri. @proape 53L din #lota #lu"ial' este concentrat' -n +elta +un'rii( iar pentru croa.ierele de pe +un're se #olosesc con#orta/ile motona"e 1Carpai4( 17ltenia4 )i 1%teaua +un'rii4( cu o capacitate de peste 4!0 de locuri. Pentru croa.ierele pe Earea Aea&r'( s,a construit na"a tip cataraman 1+ierna4 cu aproape 200 de locuri )i care #ace le&'tura -ntre Constana )i staiunile de pe litoral( $#orie Aord )i Ean&alia. d. Transporturile aeriene au ap'rut mai tr.iu( s,au impus rapid( a"nd "ite.a

34

ridicat' de ./or care asi&ur' acoperirea -n timp scurt a

unor distane #oarte mari(

con#ortul ridicat( #olosirea celor mai scurte rute( num'rul redus de accidente ).a. Transporturile aeriene sunt tot mai mult solicitate de turi)ti( dar au )i o serie de de.a"anta:e( cum ar #i dependena de condiiile meteorolo&ice( costul ridicat al c'l'toriilor( posi/ilit'i reduse de cunoa)tere a peisa:elor sur"olate( capacit'ile de transport relati" limitate. Pentru 'rile cu teritorii -ntinse a"ionul repre.int' cel mai adec"at mi:loc de transport( nu numai turi)ti( ci )i de c'l'tori. 5n ultimul timp se intensi#ic' transporturile cu elicopterul( mai cu seam' pe distane mici( -n .onele accidentate sau &reu accesi/ile. Transportul turistic cu a"ionul 2-n sistem 1c>arter4 sau pe curse re&ulate3 este asi&urat de companiile aeriene interne sau e;terne. Principalele ora)e )i staiuni /alneoclimaterice dispun de o important' reea de mi:loace de transport local( care asi&ur' accesul turi)tilor c'tre o/iecti"ele din .on'( ca )i le&'tura cu reeaua de transporturi naionale )i internaionale. e. Transporturile speciale sunt #olosite -n re&iunile accidentate. @tt c'ile #erate de munte( ct )i transporturile pe ca/lu 2tele#eric( telesc>i3 "in s' spri:ine turismul montan din tot cursul anului )i pentru sporturile de iarn' 2sc>i( /o/3. @ceste #orme de transport au de"enit o component' a in#rastructurii staiunilor turistice de altitudine( contri/uind la sporirea "alorii turistice a locurilor.

35

Cap. II. STRATE(IA DE DE)*OLTARE TURISTIC+

%.1. Planificarea strate$ic" Plani#icarea -n turism #ace parte din procesul de ansam/lu de luare a deci.iilor( asi&urndu,se preci.area o/iecti"elor de atins( sta/ilirea )i selectarea "ariantelor de aciune( implementarea acestora )i e"aluarea re.ultatelor care se "or o/ine pe seama lor 2Toader <.3. 5n cadrul plani#ic'rii strate&ice -ntlnim etapa de ela/orare a strate&iilor de mar0etin&( acestea repre.int' nucleul strate&iilor #irmelor de turism. Plani#icarea strate&ic' -)i propune s' sta/ileasc' po.iia pe care #irma de turism o ocup' #a' de competitorii s'iD o/iecti"ele )i scopurile de atinsD strate&iile )i aciunile care "or asi&ura /ene#iciul #irmei.

Principalele componente ale unei deci.ii strate&ice -n turism sunt? %copurile )i o/iecti"ele 9 stau la /a.a ocup'rii de c'tre #irm' a unui loc pe pieele "i.ateD 6ma&inarea )i po.iia pe pia' 9 #irma este interesat' s' )tie care sunt )i care "or #i percepiile clienilor( ace)tia din urm' putnd #i reali sau potenialiD %trate&iile )i pro&ramele 9 #i;ea.' aciunile ce "or a"ea loc -n "ederea atin&erii o/iecti"elorD Gu&etul 9 resursele necesare atin&erii scopurilor propuseD Controlul periodic al modului -n care se derulea.' aciunile( cum sunt #olosite resursele( -n #uncie de mediul intern sau e;tern -n care #irma -)i des#')oar' acti"itatea. $la/orarea planului strate&ic -n turism este destul de comple;' )i se iau -n considerare o serie de #actori. +ac' #irma turistic' dore)te ac>i.iionarea unei am/arcaiuni( urmnd ca aceasta s' #ie #olosit' -n acti"it'i turistice( ea tre/uie s' in' cont de o serie de #actori( cum ar #i? te>niciD :uridiciD economico,#inanciariD operaionaliD administrati"i )i de personalD de mediu. 7ricare din ace)ti #actori pot sta la /a.a modi#ic'rii deci.iei de ac>i.iionare a am/arcaiunii. Plani#icarea strate&ic' -)i propune trei puncte principale? anali.a produs 9 pia'D ela/orarea modelelor de cre)tere tip produs 9 pia'D po.iia #irmei )i a ser"iciilor sale.

37

Portofoli&l pro/&' 9 pia% 5n cadrul unei companii mari de turism( porto#oliul produs 9 pia'( cunoscut )i su/ denumirea de porto%oliu de a%aceri ori porto%oliu de S!8 uri 2de unit'i de a#aceri strate&ice 9 strategic )usiness units( #iind #ormat din unit'i )i su/unit'i de turism( mana&ement propriu( conturi proprii( piee proprii( planuri proprii3. 5n ca.ul #irmelor mici( unitatea de a#aceri strate&ic' poate #i cuprins' -n cadrul unui produs sau ser"iciu turistic. 8oarte util'( -n anali.a porto#oliului unei #irme turistice( se poate do"edi matricea tip !C, 2propus' de Goston Cosultin& <roup3( potri"it c'reia( produsele turistice se -mpart -n? tip 1edete .stele/( ce au o cot' pe pia' mai mare( ct )i a ratei de e;tindere a pieeiD tip 1aci de muls( cota pieei proprii este ridicat'( iar rata de cre)tere a pieei redus'D tip dilem( a c'ror cot' de pia' este :oas'( iar rata de cre)tere a pieei -nalt'D tip pe moarte( caracteri.ate prin ni"eluri co/orte ale ratei de e;tindere a pieei )i ale cotei proprii de pia'( #irma de turism tre/uind s' alea&' -ntre a le a/andona sau a le relansa. $;ist' cte"a modele ce sunt #olosite la cre)terea relaiei tip produs 9 pia'. Strate.ii /e re7tere pro/&' 9 pia% Piee pre$ente Piee noi Pro/&'e pre$ente Penetrarea pieei +e."oltarea pieei Pro/&'e noi +e."oltarea produsului +i"ersi#icare

@ceste cate&orii de strate&ii in#luenea.' plani#icarea strate&ic' ast#el? a3 Strategia penetrrii este recomandat' #irmelor de turism ale c'ror ser"icii se #urni.ea.' de:a pe pieele e;istenteD /3 Strategia de-1oltrii produselor const' -n p'trunderea pe piaa turistic 1ec(e cu produse noi? adic' l'r&irea porto#oliului de ser"iciiD

3!

c3 Strategia de-1oltrii pieei( ce se concentrea.' pe &'sirea unor piee noi pentru ser1iciile 1ec(i< d3 Strategia di1ersi%icrii este orientat' spre &'sirea unor piee noi pentru produse noi. Po$iionarea fir!ei 7i 'er3i iilor sale 9 prin care se urm're)te crearea )i meninerea unei ima&ini #a"ora/ile asupra acesteia( asi&urarea a"anta:elor )i pro#ita/ilit'ii #irmei pe termen lun&. Conin&t&l plan&l&i 'trate.i /e !ar:etin. @cest plan este ela/orat de un responsa/il de mar0etin& al #iec'rei unit'i de plani#icare strate&ic' )i se urm're)te succesul sau e)ecul strate&iilor de mar0etin& -n cadrul #irmei. +intre cele mai importante elemente amintim? misiunea de /a.' a #irmeiD descrierea #iec'rei unit'i de plani#icare strate&ic'D pieele int'D strate&ia c>eie de mar0etin&D po.iionarea #irmei )i produselor saleD procedurile de control strate&icD /u&etul alocat #iec'rui element strate&icD calendarul #iec'rei strate&ii( etc. =n plan ca acesta urm're)te? lansarea pe pia' a noi produse )i ser"icii turistice )i modi#icarea celor e;istenteD punerea la punct a aciunilor promoionale )i comunicaionale implicnd? relaiile pu/lice 2e"enimente speciale( emisiuni radio )i T*( articole redacionale -n pu/licaii3D campaniile de pu/licitate -n direct )i de telemar0etin&D participarea la saloane( tr&uri( e;po.iii etc. -ntocmirea /u&etelor necesare #iec'rei aciuni etc. @cest plan de mar0etin& pe termen scurt le limitea.' la o perioad' de un

39

an )i are ca o/iecti"e? o/iecti"e pri"ind "n.'rileD o/iecti"e pri"ind piaaD o/iecti"e pri"ind pro#ita/ilitateaD o/iecti"e pri"ind concurenaD o/iecti"e pri"ind unele #uncii particulare( etc. Plani#icarea de mar0etin& poate ap'rea su/ trei #orme? 13 Plani%icarea indicati1 care are la /a.' o anali.' pro#und' a mediului( a industriei turistice )i a pieei )i care o#er' in#ormaiile re#eritoare la pia'( c'ile de urmat pentru atin&erea o/iecti"elor propuse. 23 Plani%icarea incitati1 const' -n a propune o/iecti"e )i c'i de aciune ce au la /a.' elemente de incitare -m/r'cnd #orme di"erse 2su/"enii( riscuri de capital( instrumente #iscale3. 33 Plani%icarea contractual are la /a.' o/iecti"e #i;ate -n mod precis prin documente :uridice speciale.

%.%. Tip ri (e strate$ii Comple;itatea pro/lematicii mar0etin&ului impune o &am' lar&' de strate&ii ce tre/uie a/ordate -n cadrul politicii de mar0etin&( cea mai cuprin.'toare )i important' #iind strate&ia de pia'( denumit' )i 1nucleul politicii de mar0etin&4( celelalte a"nd un cmp relati" limitat. 28lorescu C( 19923 $;ist' o serie de opiuni strate&ice pe care mar0etin&ul tre/uie s' le ai/' -n "edere( #iind &rupate dup' po.iia -ntreprinderii? strate&ia cre)terii( respecti" a de."olt'rii acti"it'ii de pia'( a -ntreprinderii pe una sau mai multe piee dinamiceD strate&ia meninerii acti"it'ii de pia'( caracteristic' -ntreprinderilor cu potenial limitat pe piee saturateD

40

strate&ia restrn&erii acti"it'ii de pia'( caracteristic' -ntreprinderilor care tre/uie s', )i reoriente.e pro#ilul de acti"itate -n situaia -n care piaa este -n re&res. +up' po.iia -ntreprinderii #a' de structurile pieei sunt cunoscute strate&ia

nedi#ereniat'( strate&ia di#ereniat' )i strate&ia concentrat'. Strategia nedi%ereniat este acea strate&ie adoptat' de -ntreprindere -n ca.ul -n care se adresea.' pieei -n mod &lo/al )i este adoptat' de -ntreprinderile care dein monopolul pe pia' sau alt' -ntreprindere( -n ca.ul -n care o#erta este mult mai mic' dect cererea. 5n turism( aceast' strate&ie se -ntlne)te mai rar datorit' comple;it'ii produselor turistice datorit' modurilor di#erite -n care consumatorii -)i e;prim' dorinele. 5n Romnia( strate&ia di#ereniat' o re&'sim -n acti"itatea #irmelor de turism( -n ca.ul di#erenierii tari#elor pe se.oane. Strategia di%ereniat este utili.at' de -ntreprinderi pentru intirea mai multor se&mente de pia'( o#erind produse sau ser"icii speci#ice. 5n industria turistic' e;ist' -ntreprinderi ce operea.' su/ di#erite m'rci sau nume comerciale( -n #uncie de se&mentul de pia' c'ruia i se adresea.'. @ceast' strate&ie este mai mult utili.at' dect strate&ia nedi#ereniat'( de)i c>eltuielile de mar0etin& sunt mult mai mari( dar( datorit' cre)terii "n.'rilor( aceste costuri suplimentare sunt recuperate. Strategia concentrat este #olosit' -n ca.ul -n care -ntreprinderile -)i concentrea.' atenia asupra unui se&ment de pia' )i c'ruia -i cunosc #oarte /ine necesit'ile. @ceast' strate&ie implic' riscuri mai mari( datorit' se&mentelor restrnse de pia' c'rora li se adresea.'( care( -n turism( pot s',)i modi#ice mai u)or pre#erinele. 7piunea pentru una din cele trei strate&ii este impus' de o serie de #actori. 5n ca.ul unei -ntreprinderi ale c'rei resurse sunt limitate( se recomand' o strate&ie concentrat'. 5n turism este utili.at' -n cadrul competiiei directe dintre marile lanuri naionale )i internaionale )i ma:oritatea >otelurilor )i staiunilor( acestea din urm' #urni.nd ser"icii pentru a atra&e turi)tii -n scop de a#aceri sau de recreere. 5n ca.ul -ntreprinderilor cu renume( este recomandat' strate&ia nedi#ereniat'( )i mai ales -n ca.ul produselor omo&ene. Pentru produsele cu o &am' mai lar&' se #olose)te strate&ia di#ereniat'. 5n cadrul acestei strate&ii punctul #orte -l repre.int' speciali.area )i deose/ita atenie acordat' unei anumite piee.

41

5n ca.ul lans'rii unui produs turistic pe pia'( se #olose)te -n &eneral strate&ia concentrat' 2-n ca.ul unui anume se&ment al pieei3 )i strate&ia nedi#ereniat' 2-n cadrul produselor cu o utili.are mai lar&'3. 5n ale&erea strate&iei tre/uie inut cont )i de strate&iile competitorilor( #iind -n acest ca. nerecomandat' #olosirea strate&iei di#ereniat' sau concentrat'. 5n #uncie de po.iia -ntreprinderii #a' de sc>im/'rile pieei( -n literatura de specialitate sunt recunoscute ca opiuni strate&ice? strate&ia acti"'( strate&ia adapti"' )i strate&ia pasi"'. Strategia acti1 este caracteristic' -ntreprinderilor moderne preocupate de per#ecionare( care anticipea.' sc>im/'rile pieei )i inter"in -n in#luenarea acestor sc>im/'ri -n scopul #olosirii lor pentru cre)terea pro#itului. @ceast' strate&ie presupune )i cunoa)terea permanent' a modi#ic'rilor din mediul e;tern( depistarea oportunit'ilor )i in#luenarea e"oluiei acestuia printr,un proces continuu de ino"are. Strategia adapti1 presupune meninerea -ntreprinderii pe o anumit' pia' aducnd sc>im/'ri -n acti"itatea sa. Strategia pasi1 este caracteristic' -ntreprinderilor cu posi/ilit'i reduse care -)i modi#ic' acti"it'ile -n urma sc>im/'rilor inter"enite pe pia'. +up' po.iia -ntreprinderii #a' de e;i&enele pieei( e;ist' strate&ia e;i&enei ridicate( strate&ia e;istenei medii sau strate&ia e;istenei reduse. Strategia e0istenei ridicate const' -n acordarea unei atenii mai mari calit'ii produselor )i ser"iciilor urmnd ca acestea s' satis#ac' -n mod corespun.'tor cererea consumatorului #iind pre#erat' de marile lanuri >oteliere etc. Strategia e0istenei medii const' -n o#erirea de produse di#erite consumatorilor )i este caracteristic' -ntreprinderilor cu un potenial mai modest. Strategia e0istenei reduse este #olosit' -n ca.ul unei piee mai s'race( unde ni"elul concurenei este #oarte sc'.ut. Ca opiune strate&ic' se poate adopta o strate&ie o#ensi"' sau o strate&ie de#ensi"'. Strategia o%ensi1 este adoptat' de o -ntreprindere ce are un potenial puternic )i o marc' de renume dorind s' de"in' lider pe pia'.

42

Strategia de%ensi1 este utili.at' de -ntreprinderile cu potenial mediu )i mic care doresc s',)i menin' cota de pia' sau c>iar s' )i,o restrn&'. C>iar )i dup' sta/ilirea unei strate&ii( -ntreprinderea tre/uie s' urme.e o nou' etap'( cea de control( -n care re.ultatele o/inute sunt e"aluate. +ac' re.ultatele -ntreprinderii sunt corespun.'toare( -ntreprinderea poate #olosi -n continuare aceea)i strate&ie sau acela)i tip de opiuni strate&ice( iar -n ca.ul -n care re.ultatul o/inut nu este cel a)teptat( -ntreprinderea tre/uie s' modi#ice strate&ia )i s' continue ale&erea sau modi#icarea ei pn' la atin&erea re.ultatului dorit 2@urelia , 8elicia %t'ncioiu( 20043. Tipolo.ia 'trate.iilor /e pia%
STRATE(II PO)IIA ;NTREPRINDERII 5A+ DE< ,. Str& t&ra 0.S =i!1%rile 4. E>i.enele pieei a. &ie nedi#ereniat' /.%trate&ie di#ereniat' c. %trate&ie concentrat' pieei %trate a. %trate&ie acti"' /. %trate&ie adapti"' c. %trate&ie pasi"' pieei a. %trate&ia e;i&enei ridicate /. %trate&ia e;i&enei medii c. %trate&ia e;i&enei reduse

-. Dina!i a pieei a. %trate&ia cre)terii /.%trate&ia meninerii c. %trate&ia restrn&erii

2. Ni3el&l o!petiiei a. %trate&ie o#ensi"' /. %trate&ie de#ensi"'

S&r'a< Florescu C. .coordonator/ =Marketing>, Editura Marketer, !ucureti, '??" %.'. Strate$ia pro( s l i t ristic %trate&ia de produs are o serie de o/iecti"e( acestea #iind strns le&ate de m'rimea &amei de produse )i ser"icii care compun o#erta -ntreprinderii( de &radul de noutate al acestora( ct )i ni"elul lor calitati". 5ntreprinderea turistic' utili.ea.' strate&ia de produs pentru atin&erea unor o/iecti"e di"erse? consolidarea po.iiei deinute -ntr,un anumit se&ment de pia'D cre)terea &radului de p'trundere -n consum a unui produs sau ser"iciuD l'r&irea pieei produsului prin atra&erea de noi se&mente de turi)tiD di#erenierea #a' de produsele similare ale #irmelor concurenteD

43

o mai /un' po.iionare a produselor -n cadrul o#ertei naionaleD cre)terea cotei de pia' a produsului sau ser"iciului. 5n cadrul strate&iei de produs e;ist' cte"a direcii principale?

1. Strategia de %le0i)ilitate a produsului turistic 9 presupune o urm'rire ct mai atent' a e"oluiei cererii turistic'( a pieei turistice ct )i capacitatea de adaptare permanent' a o#ertei la cerinele )i e;i&enele cererii pe piaa turistic'. @ceast' strate&ie are la /a.' urm'rirea permanent' a pieei )i presupune des#')urarea unei politici promoionale acti"e( o#ensi"e. 2. %trategia de di%ereniere 5n cadrul acesteia( -ntreprinderea turistic' dispune de mai multe elemente de susinere? produsul -n ansam/lul s'u( ser"iciile asociate produsului( personalul implicat -n acti"itatea de comerciali.are )i prestare a ser"iciilor( ima&ine. +i#erenierea prin produs se reali.ea.' prin po.iionarea acestuia -n cadrul o#ertei turistice la ni"el .onal( naional( internaional( prin caracteristicile speci#ice ale produsului( prin stilul produsului )i satis#aciile pe care acesta le o#er' etc. %trate&ia prin produs este le&at' de e;istena -n cadrul o#ertei a unicatelor naturale( istorice( ce con#er' &aranii de succes pe piaa turistic'. %trate&ia de di#ereniere prin produs ine cont de calitatea acestora ct )i puterea lor de a se adapta la e;i&enele pieei( acestea din urm' #iind impuse de consumatori. +i#erenierea prin ser"icii asociate produsului este o strate&ie ce poate aduce /ene#icii -ntreprinderii prin unicitatea )i "arietatea ser"iciilor incluse -n produsul turistic. Prin di#erenierea personalului de comerciali.are )i prestare a ser"iciilor( se urm're)te satis#acerea cerinelor turi)tilor( respectul #a' de turi)ti( credi/ilitate -n rndul clienilor( comunicare cu clientela turistic' etc. Toate acestea necesit' o pre&'tire adec"at' -n domeniul relaiilor pu/lice. +i#erenierea prin ima&ine urm're)te punerea -n "aloare a ima&inii produsului turistic( utili.nd instrumente speci#ice comunicaiei 2pu/licitate( marc'( relaii( pu/licitare etc.3. %trate&ia de di"ersi#icare a produsului turistic urm're)te satis#acerea cerinelor consumatorilor( acestea putndu,se reali.a prin?

44

adoptarea unei strate&ii de selectare a componentelor o#erteiD strate&ia meninerii &amei de produse )i ser"icii( -n ca.ul -n care acestea satis#ac ne"oile consumatorilorD strate&ia l'r&irii pieei produsului. %trate&ia de -nnoire a produsului turistic( prin -nlocuirea produselor "ec>i

de cele noi( acestea din urm' #iind net superioare din punct de "edere calitati"( ducnd la satis#acerea ne"oilor consumatorilor. @lte strate&ii de produs sunt strate&iile de produs se.oniere ct )i cele de produs e;trase.oniere. Principalele direcii strate&ice de produs turistic -n e;trase.on sunt? com/inarea unor elemente de atracti"itate cu &rade di#erite de se.onalitate( a#late -n .one apropiate( u)or accesi/ile prin po.iia lor &eo&ra#ic'. $;emplu? produsul turistic o#erit se poate pre.enta #ie ca o com/inaie de dou' se:ururi( de dimensiuni apropiate( #ie ca o com/inaie inclu.nd un se:ur )i o e;cursie pe un circuit datD com/inarea( -n "ariante multiple( a ser"iciilor o#erite( elementul "aria/il #iind( de o/icei( ser"iciile de mas'. $;emplu( com/inaiile #olosite cel mai des sunt 1numai ca.are4( 1ca.are T mic de:un4( 1ca.are T demipensiune4D di"ersi#icarea ser"iciilor de a&rement( prin o#erirea .ilnic' a unor posi/ilit'i "ariate de ale&ere a modului de petrecere a timpului li/er destinat odi>neiD o#erirea de se:ururi "aria/ile ca lun&imeD deta)area( -n cadrul o#ertei( a unor produse care( prin natura lor( nu pre.int' o se.onalitate pronunat'. $;emplu? e;cursii scurte( -n care moti"aia turistic' este repre.entat' de elemente istorice( practicarea sporturilor de iarn'( unele mani#est'ri sporti"e( culturale )i #olclorice etc.D di"ersi#icarea ser"iciilor prestate populaiei din .ona de acti"itate a -ntreprinderii turistice. $;emplu? di"ersi#icarea produciei culinare( o#erirea de pro&rame de di"ertisment -n unit'ile de alimentaie pu/lic'( or&ani.area de mani#est'ri e;po.iionale 2*aleric' 7lteanu3 ".$.'. Caracteristicile produsului turistic@

45

Prin produs turistic se -nele&e totalitatea /unurilor )i ser"iciilor o#erite turi)tilor de c'tre una sau mai multe -ntreprinderi turistice 2a&enii de turism sau prestatori direci 9 >otel( restaurant etc.3. Produsul turistic este deci o #orm' de comerciali.are a o#ertei turistice. 5ntre componentele produsului turistic e;ist' o relaie de interdependen'( #iecare dintre acestea a"nd un rol important -n crearea satis#aciei clienilor. Principalele caracteristici ale produselor turistice@ sunt etero&ene 9 re.ultat al dependenei ser"iciilor de dot'rile materiale )i persoana prestatoruluiD sunt comple;e 9 re.ultat al com/in'rii -n "ariante multiple a elementelor componenteD sunt nestoca/ile 9 elementele care le compun 2e;emplu? locurile din a"ion( .'pada( nopile de ca.are3 nu pot #i stocateD se produc pe m'sur' ce se mani#est' consumulD au caracter se.onier( cu e;cepia reuniunilor( a#acerilor )i parial( turismul de s#r)it de s'pt'mn' sau cel /alnear.

".$.". Tipuri de produse turistice +up' num'rul ser"iciilor pe care le inte&rea.'( produsele turistice se -mpart -n? integrale .megaproduse/( care sunt produse comple;e( constituite din toate &enurile de ser"icii de /a.' )i au;iliareD compuse( din a c'ror componen' lipsesc unele ser"icii de /a.' 2de transport( de ca.are3D simple, care presupun prestarea unui sin&ur ser"iciu( restul ne#'cnd su/iectul o#ertei turistice. +up' timpul ct moti"aia turistic' poate #i meninut' )i durata o#ertei(

ele se "or &rupa -n? dura)ile( cnd ne"oia de turism )i posi/ilitatea acoperirii ei se menin o anumit' perioad' de timp( ele le&ndu,se de o)iecti1e turistice, dura)ile 2e;emplu? Easi"ul Rete.at3D nondura)ile( -n ca.ul c'rora durata o#ertei este #oarte redus' +up' natura lor )i a moti"aiei care le &enerea.'( produsele turistice pot #i de ordin? culturalD istoricD sporti1D medicalD %amilialD comercial( etc. 5n #uncie de durata se:urului( se distin& produsele turistice? de se2ur( cu durata mai mare de o .i( care la rndul lor pot #i? , , -n? de se-on( inclu.ndu,le pe cele din lunile de 1ar 2iulie , au&ust3( cnd sunt pro&ramate ma:oritatea concediilor( sau din :urul sr)torilor 2de Cr'ciun( de Pa)ti etc.3D ;n a%ara se-onului( adic' -n restul anuluiD oca-ionale. de se2ur lung sau 1acaniere( a"nd durate relati" mariD de se2ur scurt sau de AeekBend( durnd doar cte"a .ileD

de o -i( de &enul e;cursiilor. 5n raport cu distana pe care se deplasea.' turi)tii( ser"iciile sunt? pe distan mic 2-n cadrul aceleia)i re&iuni3D pe distan medie 2-n cadrul aceleia)i 'ri( de pild'3D pe distant mare 2-ntre 'ri sau continente3. 5n raport de perioada din an -n care se reali.ea.'( ser"iciile turistice se &rupea.'

47

Cund -n considerare num'rul persoanelor c'rora le sunt adresate( produsele turistice sunt? indi"iduale de #amilie de &rup Binnd seama de modul -n care se derulea.'( ser"iciile turistice se -mpart -n? itinerante( cnd o/iecti"ele turistice "i.ate de /ene#iciari sunt amplasate -n locuri di#erite( ei trecnd pe rnd pe la #iecare 2de re&ul' -ntr,un circuit -nc>is3D de se2ur( cnd /ene#iciarul le consum' -n acela)i loc. Binnd seama simultan de mai multe din criteriile de:a menionate( literatura de pro#il operea.' )i cu urm'toarele tipuri de produse turistice? produse =la c(eie> .%or%etare/, care -n&lo/ea.' -n structura lor toate tipurile de produse de:a menionate 2in#ormare( re.er"are( transport( ca.are( mas'( a&rement3 )i care contri/uie la satis#acerea ne"oii de turism a unei persoane sau colecti"it'i( o#erindu,i,se acesteia ca un produs %init 2de re&ul'( de c'tre o or&ani.aie de turism3D produs tip =staiune>( care se pre.int' ca un centru de se2ur 2/a.' sporti"' )i de a&rement( staiune /alnear'( centru de con&rese3D produse tip e1eniment 2sporti"( cultural( recreati"3( a c'ror durat' de "ia' este #oarte scurt'( care se caracteri.ea.' printr,un risc relati" ridicat 2datorat caracterului e#emer )i concurenei acer/e3( prin e#ort mare or&ani.aional )i promoional( prin di#icult'i mari de &estionare etc.

Distri) ia pro( s l i t ristic 8irmele prestatoare de ser"icii turistice produc )i o#er' clientelei ser"icii pre&'tite pentru a #i consumate )i sunt des#')oar' -n s#era ser"iciilor. puse la dispo.iia clientelei( #iind o acti"itate ce se

4!

Rolul ei const' -n #aptul c' #acilitea.' ac>i.iionarea )i consumarea ser"iciilor turistice de c'tre clientel'( -n primul rnd( iar -n al doilea rnd #ace posi/ile compararea )i ale&erea de ser"icii turistice care plac cel mai mult clientelei. +istri/uitorii speciali.ai reali.ea.' o preselecie a produselor turistice le&at de calitate )i de .ona turistic' etc. +istri/uia -n turism -i eli/erea.' pe clieni de o serie de acti"it'i pe care ace)tia nu au timp s' le des#')oare 2e;? operaii de cercetare( cunoa)terea o#ertei( e"aluarea tari#elor etc.3. 5n acela)i timp distri/uia -ndepline)te o serie de #uncii printre care? adaptarea o#ertei turistice la cerereD asi&urarea trans#erului ser"iciilor de la prestatori la /ene#iciarD "n.area produselor -n a"ans 2-n ca.ul produselor perisa/ile3D re.er"area produselor turistice. 5n cadrul distri/uiei e;ist' o serie de canale( acestea din urm' constituind o pro/lem' le&at' mai ales de ale&erea acestora. @ceast' ale&ere se #ace -n #uncie de caracteristicile pieei( ale produselor( ale concurenei etc. +in punct de "edere economic( prin canalul de distri/uie se reali.ea.' trecerea produsului de la produc'tor la consumator( acest lucru #'cndu,se prin pre.ena unor intermediari. Canalele de distri/uie sunt di#erite( e;istnd o "arietate a acestora 2e;? un ser"iciu de transport aerian poate #i "ndut prin intermediul unei a&enii de "oia:( a unui o#iciu de turism etc.3 Principalele dimensiuni ale unui canal de distri/uie a ser"iciilor turistice? lungimea 2dat' de num'rul unit'ilor comerciale prin care se reali.ea.' "n.area , cump'rarea3D limea 2dat' de num'rul unit'ilor comerciale care particip' la distri/uirea ser"iciilor3D adncimea 2&radul de apropiere al ultimului distri/uitor de /ene#iciarul ser"iciilor3. +up' &radul de control( canalele de distri/uie turistice pot #i?

49

necontrolate( -n ca.ul -n care nici o or&ani.aie de turism nu mai poate controla sistemul de distri/uie( e;istnd o -nele&ere mutual' -ntre produc'tori )i distri/uitoriD inte&rate "ertical( -n care #unciile an&rosi)tilor )i detaili)tilor sunt controlate de o sin&ur' or&ani.aieD coordonate "ertical( -n care controlul asupra canalelor de distri/uie de c'tre an&rosi)ti( se #ace prin contracte -nc>eiate cu prestatorii de ser"icii turistice. 5n #uncie de lun&imea lor( canalele de distri/uie pot #i directe 2dac'

ser"iciile sunt "ndute -n urma unei -ntlniri directe dintre prestator )i consumator3 )i indirecte 2atunci cnd -ntre cei doi e;ist' un intermediar3. $;ist' trei tipuri de distri/uie( le&ate de m'rimea o#ertei ct )i de intensitatea cererii? e0clusi1 9 se caracteri.ea.' prin pre.ena unui sin&ur canal de distri/uie( #iind "i.at doar un sector &eo&ra#icD intensi1 9 se caracteri.ea.' prin e;istena unui num'r mare de canale posi/ileD selecti1 9 repre.int' o soluie intermediar'. Canalele directe Prin intermediul acestor canale directe ser"iciile turistice sunt "ndute -n urma unei -ntlniri directe -ntre prestator )i consumator( p'strndu,se -n permanen' un contact direct cu clientela. $;ist' -n acest ca. o serie de a"anta:e( dintre care se menionea.' urm'toarele? este operati"'D ser"iciile turistice sunt mai accesi/ile din punct de "edere al tari#elor( e;istena unor intermediari ar #i pretins adaosD #irma care prestea.' ser"icii asi&ur' un control inte&ral asupra distri/uiei etc. 5n turism( distri/uia direct' se poate reali.a -n mai multe moduri? a3 sistemul de re.er"'ri de locuriD /3 "n.'ri prin coresponden'D c3 "n.'ri prin tele#onD d3 "n.'ri la domiciliu. Canale indirecte

50

%peci#icul acestor canale este dat de e;istena unor intermediari. Principalele tipuri de intermediari de pe piaa turistic' sunt? tur,operatorii( a&eniile de "oia:( or&ani.aiile sindicale( centrele de re.er"'ri etc. 13 Tur 9 operatorii Tur 9 operatorii sunt acei care or&ani.ea.' "oia:ele( c'l'toriile( ei -m/innd p'ri ale produselor turistice 2e;? ser"icii de transport( de ca.are( de mas' etc.3( acestea #iind puse la -ndemna clientelei( #ie direct( #ie intermediari. @ce)tia pot o#eri spre "n.are un produs turistic( ce poate s' cuprind' un mi:loc de transport al'turi de un ser"iciu turistic 2de ca.are( mas' etc.3D dar -n acela)i timp tur,operatorii pot o#eri doar c'l'torii. 5n #uncie de ser"iciile pe care le asi&ur' clientelei( tur,operatorii pot #i? acompaniatori( cei ce -nsoesc turi)tiiD &a.de( asi&ur' turi)tilor ser"icii de ca.are( mas' etc.D inte&ratori( care asi&ur' doar inte&rarea ser"iciilor indi"iduale -n produsul turistic complet. Tur,operatorii -ndeplinesc o serie de sarcini? identi#icarea )i cunoa)terea clientelei( crearea pro&ramelor )i a produselor turistice( distri/uirea cataloa&elor ct )i a altor in#ormaii( ale&erea celor mai /uni distri/uitori etc. 23 @&eniile de turism distri/uitoare Rolul acestor a&enii este acela de a re"inde produsele propuse de tur,operatori consumatorilor. +istri/uia prin a&enii poate #i pri"it' ca o distri/uie numeric' 2num'rul de om, .ile "oia: "ndute de a&eniile prin care se distri/uie un produs turistic3 )i o distri/uie "aloric' 2repre.entnd ci#ra de a#aceri a a&eniilor3. @ceste a&enii "or a"ea o/li&aia s' des#')oare o acti"itate de in#ormare )i s#'tuire a clientelei( iar -n urma ser"iciilor prestate ea "a #i recompensat' prin intermediul unor comisioane. @&eniile recepti"e @&eniile recepti"e sunt #irme turistice din locurile de destinaie care asi&ur' ser"iciile pentru clienii a:un)i -n locurile de se:ur. =nele a&enii de acest &en nu au dect 51

o structur' administrati"' #oarte simpl' ce cuprinde doar un /irou( cu un secretar( cu o dotare mai sumar'( cu tele#on( #a;( copiator etc. $;ist' -ns' )i a&enii de primire cu /irouri pre.ente -n multe localit'i sau staiuni turistice( ce au ec>ipe de &>i.i( cu autocare( autoturisme cu )o#eri( autoturism de -nc>iriat etc. Rolul acestor a&enii este acela de a menine )i &aranta continuitatea ser"iciilor )i asistena consumatorilor( acestea propunnd tur,operatorilor o anumit' &am' de produse recepti"e 2o e;cursie de cte"a .ile cu autocarul( "i.itarea unor mu.ee sau monumente etc.3. $;ist' )i o serie de ali intermediari cum ar #i? reelele de "n.'ri ale transportatorilor 2companii de transport care )i,au creat propriile a&enii de "oia:3( asociaiile de re.er"'ri )i tran.acii >oteliere( reelele comerciale o/i)nuite( or&ani.atorii de "oia:e -n autocar( implanturile. @cestea din urm' promo"ea.' turismul de a#initate( propunndu,)i s' practice un turism de mas'. @cti"it'ile de distri/uire au -n "edere? consumatoriiD prescriptoriiD produc'torii de "oia:eD mass,media. Binnd seama de num'rul intermediarilor( reelele de distri/uie pot #i? scurte sau lungi. +up' aria &eo&ra#ic'( reelele de distri/uire se -mpart -n? re&ionaleD naionaleD internaionale. +up' speciali.are( reelele pot #i? oameni de a#aceriD tineretul 2ele"i )i studeni3D oameni de "rsta a treiaD oameni de )tiin' etc. +up' structur'( reelele de distri/uie pot #i? 52

 %.*.

desc>iseD restricti"eD inte&rateD mi;te. 2<>erasim T.3

Promo+area pro( s l i t ristic Promo"area produsului turistic const' -n transmiterea( pe di#erite c'i( de mesa:e )i

in#ormaii menite s' in#orme.e pe operatorii de turism )i pe turi)tii poteniali asupra caracteristicilor produsului turistic )i asupra elementelor componente ale ser"iciilor turistice o#erite spre comerciali.are( s' le de."olte o atitudine po.iti"' #a' de -ntreprinderile prestatoare de ser"icii turistice( cu scopul de a pro"oca modi#ic'ri #a"ora/ile -n mentalitatea )i o/iceiurile turi)tilor. 27. %na03 Componentele principale ale politicii de promo"are sunt? promo"area "n.'rilor( relaiile politice )i pu/licitatea. Promo1area 1n-rilor se adresea.' cu preponderen' "n.'torilor( -n scopul dinami.'rii acti"it'ii de "n.are( prin intermediul unei cunoa)teri mai complete a produselor o#erite. $ste o "aria/il' cu aciune pe termen scurt( aducnd consumatorului a"anta:e economice( materiale )i imediate. Ei:loacele #olosite pentru promo"area "n.'rilor -n turism pot #i considerate urm'toarele? participarea la tr&uri )i e;po.iii cu standuri proprii? a#i)e( calendare cu antetul #irmeiD distri/uirea de cadouri surpri.'( pliante( /ro)uri( cataloa&eD pro&rame educaionaleD mi:loace audio 9 "i.uale( diapo.iti"e( casete "ideo( C+. Tr's'tura comun' a acestor te>nici de promo"are o constituie acordarea unor -nlesniri( care -n ultim' anali.' ie#tinesc produsul turistic( #'cndu,l accesi/il unor se&mente de consumatori cu posi/ilit'i reduse. 2Cristian %toina3 Reducerile de tari#e sunt #rec"ent -ntlnite -n practica or&ani.atorilor de turism ct )i reducerile pro&resi"e de tari#e -n raport cu num'rul de .ile cump'rate pentru un anumit se:ur.

53

@ceast' #acilitate are o puternic' in#luen' promoional'( -n materialele pu/licitare ea apare su/ #orma unei s'pt'mni &ratuite acordate celor care cump'r' o s'pt'mn' sau dou' de se:ur. @ici o .i de se:ur apare redus' cu 50L( respecti" 33L #a' de tari#ul iniial. <ratuit'ile se o#er' #ie tuturor cate&oriilor de populaie( -n special la unele ser"icii de a&rement( intr'ri la mu.ee )i e;po.iii etc.( cel mai #rec"ent &ratuit'ile se o#er' #amiliilor cu copii. elaiile pu)lice repre.int' un stadiu preliminar pentru campaniile de promo"are )i de pu/licitate. @cestea acionea.' asupra opiniei pu/lice prin liderii de opinie( care prin po.iia lor pro#esional' dein o in#luen' asupra opiniei pu/lice -n &eneral. $ste ca.ul reporterilor de la radio( a .iari)tilor din pres'( redactorilor :urnalelor tele"i.ate( personalit'ilor )i pre)edinilor di"erselor asociaii etc. 5n relaiile pu/lice( este important de anali.at )i sensi/ili.at anumite se&mente ale marelui pu/lic( tinerii( mediile reli&ioase( se&mentele consumatoare pentru anumite produse. Principalele &rupuri int' -n relaiile pu/lice sunt? , , interne 9 personalul #irmei( acionarii( #urni.orii( distri/uia etc.? e0terne 9 clienii e#ecti"i )i poteniali( autorit'ile locale )i &u"ernamentale( asociaiile pro#esionale( &rupurile de presiune )i liderii de opinie. P )licitatea 9 instrument promoional de mar0etin& ce concur' la diri:area produselor )i ser"iciilor spre pieele de des#acere( spre consumatori. 2Cristian %3 Pu/licitatea este un mi:loc de comunicare de mas' care necesit' de un destinatar )i un mi:loc de comunicare( destinatarul #iind &rupul care "a recepiona mesa:ul. Pu/licitatea susine noul produs pe pia'( consumatorul recunoscnd utilitatea produsului. Prin pu/licitate se poate #acilita? lansarea unui nou produs sau ser"iciuD introducerea unui nou pre sau tari#D sporirea "n.'rii unui produs sau ser"iciu prin prelun&irea se.onuluiD p'trunderea pe o nou' pia' sau atra&erea de noi se&mente de consumatori. 54

Principalele #orme ale pu/licit'ii -n turism sunt? a3 -n #uncie de o/iect? de produs sau ser"iciu( de marc' )i instituional'D /3 pu/licitatea de produs sau ser"iciu? , , , , de in#ormare pentru un no produsD de condiionareD comparati"'D de reamintire.

c3 dup' aria &eo&ra#ic' de r'spndire a mesa:ului? local'( re&ional'( naional' )i internaional'D d3 dup' natura pieei? se adresea.' consumatorului sau intermediarilorD e3 dup' tipul mesa:ului di#u.at? , , de natur' #actual'( prin relie#area caracteristicilor clare ale ser"iciului( produsuluiD de natur' emoional'( "i.nd e;ploatarea unor resorturi emoionale ale indi"idului. #3 dup' e#ectul intenionat? imediat )i -ntr.iatD &3 dup' sponsor? produc'torul( intermediarul( ali a&eni economici. $#iciena unui mesa: pu/licitar -n presa scris'( compus din te;t( ilustraie )iKsau slo&an( #rec"ena apariiei )i estetica -ncadr'rii. 5n ultima "reme este pre#erat' ilustraia( considerat' mai e#icient'. 26. 6onescu( 20003 +i#erenierea strate&iilor promoionale -n turism poate #i #'cut' -n #uncie de mai multe criterii? a3 modul de des#')urare -n timp? permanente )i intermitenteD /3 aria de cuprindere? promo"area ima&inii &lo/ale a #irmei( .onei( staiunii( promo"area unui produs sau a unei &rupe de produse )i strate&ia de e;tindere a ima&inii e;istenteD c3 po.iia #a' de structurile pieei? nedi#ereniat' 2pentru -ntrea&a pia'3( di#ereniat' 2pentru #iecare se&ment3 )i concentrat' 2pentru un sin&ur se&ment de pia'3D d3 caracterul strate&iei? o#ensi"' 2pentru o/inerea unei cote ridicate de pia'3 )i de#ensi"' 2de ap'rare( spre a,)i menine po.iia deinut' pe pia'3D e3 sediul acti"it'ii promoionale? cu #ore proprii sau cu a:utorul unor instituii speciali.ate. 2*. Galaure( 20003

55

Cap. III PRE)ENTAREA STAIUNII *ATRA DORNEI

'.1. Pre#entare $eneral" S &rt i'tori Primele i."oare scrise despre localitatea *atra +oenei datea.' din 14 mai 1 00( urmnd ca -n anul 1775 +orna s' intre su/ in#luena austriac'. 5ntre istoricii mai "ec>i( numai +imitrie Cantemir a #ost preocupat de e;istena acestor locuri( 2su/iectul #iind tratat mai pe lar& -n lucrarea U+escriptio Eolda"iaeU3( pe care le a)ea.a -ntr,o cate&orie cu cele din *rancea . 7 istorie a acestei .one /a.at' pe documente scrise nu e;ist'( sin&urele in#ormaii( incomplete )i ele( aparin unor lucr'ri ca? UEono&ra#ia Eoldo"eiU tip'rit' -n 1!!9 de <eor&e de Catar&i( $duard 8isc>er )i Cadislau Hur0oSsc>i sau -n UTopo&ra#ia Guco"ineiU de dr. +aniel *ermea. Eai e;ist' de asemenea U6storicul ocolului Cmpulun&uluiU tip'rit -n 19 0 de Teodor G'lan. 5n UEono&ra#ia Eoldo"eiU precum )i -n UTopo&ra#ia Guco"ineiU se susine c' -n aceste p'ri( pe la -nceputul secolului al J66,lea 2pe la 11203( ar #i #ost o mic' repu/lic' romneasc' independent'( ca parte constituti"' a 7colului Cmpulun&ului. Cu circa 200 de ani mai tr.iu 213523 a de"enit dependent' de noul principat al Eoldo"ei -ntemeiat de +ra&o) *od'( populaia acestui teritoriu sporind cu emi&rani "enii din @rdeal. 7 dat' intrat su/ st'pnire austriac' -n 1775( documentele "or/esc despre su#erinele la care st'pnirea austriac' a supus aceste a)e.'ri. 7 parte a localit'ilor dornene au intrat su/ ocupaie >a/./ur&ic'? *atra +ornei( Poiana %tampei( +orna Candrenilor( 6aco/eni( Cioc'ne)ti( pe cnd alte localit'i au r'mas -n teritoriul Eoldo"ei? +orna @rini( %aru +ornei. Cocuitorii au luptat aproape un secol pentru recunoa)terea pri"ile&iilor. @st#el( la s#r)itul acestui secol se #ac pentru prima dat' "alori#ic'ri -n scopuri terapeutice ale apelor minerale. 5n 17!!( R IaOuet #ace cunoscute anali.ele apelor minerale de la %arul +ornei )i *atra +ornei. Recunoa)terea o#icial' a importanei i."oarelor minerale se datorea.' studiilor din 1!05 ale doctorului 6&nat.iu Plusc>( ce a propus un proiect de amena:are al /'ilor( ce a #ost apro/at prin +ecretul administraiei la

17 ianuarie 1!!1. 7 nou' etap' -n de."oltarea staiunii /alneare s,a -nre&istrat -n anul 1!95. Ca aceast' dat' &eolo&ul %tur a -ntreprins un studiu &eolo&ic al terenului la /a.a c'ruia a stat proiectul de de."oltare al staiunii dup' 1!95. Tot -n acest an se #ace anali.a tur/ei de la Poiana %tampei( urmnd a #i date -n #olosin' primele instalaii pentru aplicarea tratamentului cu n'mol 2la mod' pentru "remea respecti"'. Toate aceste amena:'ri au #'cut ca num'rul turi)tilor s' creasc'( asemenea )i cererea turistic'. Aum'rul persoanelor au crescut de la 400 -n 1!!0 la 5!7 -n 1!9 ( pentru ca -n 1905 s' se -nre&istre.e un num'r de 2144 persoane. 5n perioada 1!9 ,1!97( principalele o/iecti"e turistice ale staiunii /alneoclimaterice *atra +ornei erau? Ca.inoul *atra +ornei( Palatul Comunal( Palatul Aaional( 6."orul V6oan4( 6."orul 8erdinant )i 6."orul V%entinela4( <ara mare )i <ara Gai( Giserica catolic' )i Templul e"reiesc. @cti"itatea turistic' a #ost impulsionat' )i de ritmul de construire a c'ilor de comunicatie( -ncepnd mai ales din a doua parte a secolului al J*666,lea( care a le&at .onele turistice montane cu marile centre ur/ane limitro#e Carpailor 2construirea -n 17!0 a )oselei Cmpulun& Eoldo"enesc , *atra +ornei , Poiana %tampei , Pasul Ti>ua , Gistria3.

Perioada r'./oaielor mondiale a in#luenat de."oltarea acti"it'ii turistice -n ma:oritatea staiunilor( multe din acestea su#erind &ra"e deterior'ri. +up' r'./oi( *atra +ornei a cunoscut o perioad' de -n#lorire. 6mediat dup' 1950 *atra +ornei a intrat -n e;ploatare la -ntrea&a sa capacitate )i pn' -n 19!9 a continuat s' se de."olte -n toate planurile? medical( de a&rement( de odi>n' ).a. 5n martie 1999( localitatea *atra +ornei a de"enit ora) , staiune turistic' de interes naional( iar pe 7 iulie 2000 a #ost declarat municipiu.

57

Turismul dornean a continuat s' se de."olte )i dup' 1990( ast'.i turismul de"enind componenta de /a.' a de."olt'rii localit'ii( iar *atra +ornei supranumit' )i VPerla Guco"inei V cap't' re.onan' nu numai pe plan naional( dar )i internaional. A7e$area (eo.rafi %

*atra +ornei este una dintre cele mai mari localit'i cu caracter turistic din Aordul Eoldo"ei att prin #aptul c' este o staiune /alneoclimateric' ct )i a potenialului sporti" )i de a&rement. Eunicipiul *atra +ornei este situat -n partea sudic' a Guco"inei( la o altitudine de !04 m( la con#luena rurilor +orna )i Gistria( -n depresiunea +ornelor( cuprins' pe dou' laturi de 7/cina Eare )i 7/cina Eestec'ni)ului )i pe latura nord,"estic' de munii Gistriei. @ceasta este de."oltat' pe dou' terase de acumulare( una de 2,5 m( pe stn&a

5!

rului +orna( iar alta la 10,15 m pe dreapta rului( pe aceste ni"ele mor#olo&ice a#lndu, se parcul staiunii ct )i /a.ele de tratament. +in punct de "edere &eolo&ic( teritoriul staiunii se -ncadrea.' -n .ona cristalino, me.o.oic' a Carpailor 7rientali( cuprin.nd o parte din semis#era tectonic' 6aco/eni , *atra +ornei.

+epresiunea este -nc>is' de muni ast#el? -n nord de munii %u>ard( la nord,est de masi"ul <iumal'u( la est )i sud,est de munii Gistriei( la sud de munii C'limani( iar -n "est de munii Gar&au. +e)i aspectul depresionar este #oarte clar( trasarea limitelor de sud )i "est este destul de di#icil'( deoarece culmile desprinse de munii C'limani )i Gar&au )i delimitate de a#luenii celor dou' artere principale 2+orna )i Aea&ra %arului3 trec -n pante spre #undul depresiunii( a)a -nct rama depresiunii este secionat' doar -n p'rile de nord )i de est. @st#el se e"idenia.' pro#ilul asimetric al depresiunii( accentuat )i de de."oltarea considera/il' a teraselor pe dreapta Gistriei.

59

+epresiunea se a#l' -ntr,o .on' cu clim' montan' r'coroas'( cu in"ersiuni de temperatur'. @st#el( temperatura aerului -n ora) se situea.' -n :urul "alorii de (4 &rade celsius( cu 7 &rade celsius -n ianuarie )i 1 &rade celsius -n iulie. Cantitatea medie anual' de precipitaii este de 900 mm pe mp( cu ma;ime -n lunile iunie )i iulie. 5n timpul iernii precipitaiile sunt mai numeroase( reali.nd un strat de .'pad' de 1(1,1( m &rosime. @ceste ierni au o durat' de circa 5, luni pe an( iar -n locurile mai #erite de lumina soarelui .'pada se menine pn' -n ultimele .ile ale lunii aprilie( #a"ori.nd des#')urarea acti"it'ilor de iarn'. *e&etaia are un caracter montan( preponderente #iind coni#erele? molidul( /radul( pinul( ienup'rul )i unele specii de #oioase( paltinul de munte( mesteac'nul( plopul( s'lciile )i arinul( precum )i ar/u)ti )i su/ar/u)ti? m'ce)( soc ro)u( .meur( a#in( meri)or. 8auna din aceast' .on' este preponderent populat' de? cer/( c'prioar'( urs /run( "ulpe( mistre( :der( di>or( ne"astuic'( /ursuc( "idr'. +intre p's'rile de munte speci#ice .onei? coco)ul de munte( cor/ul )i unele specii de r'pitoare. 5n rurile +orna )i Gistria se -ntlnesc pe)ti speci#ici apelor reci( de munte? p'str'"( lostri'( clean.

Re.er"aii )i arii naturale? Parcul municipiului *atra +ornei( ar/ori seculari? .am/ru( .ada( ste:ar( molidD plante ocrotite? .am/ru( arin piept'nat( sn&ele "oinicului( an&elica. $;istena apelor minerale este le&at' de emanaiile de dio;id de car/on ale mani#est'rilor post"ulcanice din masi"ul C'limani. 5n staiune e;ist' 17 surse )i poate #i e;ploatat un de/it de peste 0mc -n 24 de ore( apa mineral' car/o&a.oas' #iind #urni.at'( -n principal de stratul ac"i#er acumulat -n ni"elele permea/ile ale terasei superioare. Prima atestare documentar' asupra caracteristicilor apelor minerale din *atra +ornei datea.' din 1!70. 5n ultimii 50 de ani s,au #'cut cercet'ri comple;e >idrolo&ice( &eo#i.ice( climatolo&ice )i #i.ico,c>imice( precum )i lucr'ri de e;plor'ri )i e;ploatare a surselor >idrominerale. *atra +ornei dispune de mai multe tipuri de ape minerale( caracteri.ndu,se printr,o indi"idualitate >idro,c>imic' )i &enetic' distinct'? , , ape car/o&a.oase( /icar/onatate( calcice( ma&ne.iene( sodice( #eru&inoaseD ape minerale sul#uroase( -n principal oli&ominerale 26aco/eni3 utili.ate -n circuitul /alnear pentru aerosoli.

=n rol important -n des#')urarea acti"it'ii turistice -l ocup' pre.ena spaiilor "er.i. 5n municipiul *atra +ornei spaiile "er.i ocup' un total de 37>a( din care .ona de a&rement )i parcuri ocup' 3 (4>a )i spaiile "er.i 0( >a. Calitatea aerului se datorea.' pre.enei p'durilor de coni#ere 2/rad( pin( molid3( ce reali.ea.' -n permanen' o;i&enarea aerului -n cursul anului( con#erind un plus de puri#icare a aerului. @rmonia peisa:ului montan ce se -ntrep'trunde cu pa:i)tile /o&ate( potenialul antropic e;istent( au dat acestei .one -n &eneral )i staiunii -n particular o puternic' personalitate( turismul de"enind componenta de /a.' a de."olt'rii localit'ii. '.%. Potenial l t ristic al Depresi nii Dornelor Pontenialul turistic natural este un #actor de atracti"itate esenial. +e pre.ena acestuia este le&at' nemi:locit e;istena sau a/sena acti"it'ilor turistice. 5n cadrul s'u intr' componentele cadrului natural( cu un aport di#erit( -n #uncie de raporturile cantitati"e )i calitati"e e;istente -n structura sa. +epresiunea +ornelor pre.int' caractere particulare la ni"elul tuturor compartimentelor cadrului natural( care con#er' posi/ilit'i comple;e de "alori#icare din punct de "edere turistic. Relie#ul depresiunii include altitudini medii de !00,900 m( -ncadrate de muni. <ene.a depresiunii 9 una dintre marile depresiuni din Carpaii 7rientali , a suscitat numeroase discuii( adesea contradictorii. Cea mai plau.i/il' ipote.' este aceea a ori&inii mi;te( tectonice )i de ero.iune 26. +onis'( 19 !3. %e e"idenia.' un pro#il asimetric al depresiunii accentuat de de."oltarea considera/il' a teraselor pe dreapta Gistriei. Aatura -mpre:urimilor ct si cea a locurilor din depresiunea +ornelor este( prin peisa:ele unice( de o #rumusee rar'. 8ondul mor#oturistic se impune prin "alenele( predominant peisa&istice( din care a re.ultat o di"ersitate de #orme mor#olo&ice ce se constituie ca )i cate&orii speci#ice de o/iecti"e turistice. a/ Potenialul climatic turistic

Climatul( in#luenat de eta:area relie#ului( de la 50092500m( este unul din #actorii duali de ma;ima importana? #a"ori.ani sau dimpotri"'( in>i/ani ai acti"it'ilor turistice. $lementele climatice speci#ice( #iecare -n parte( sau ca un tot( acionea.' stimulati" sau restricti"( al'turi de celelalte componente ale #ondului turistic natural( -n posi/ilit'ile de practicare a unei anumite #orme de turism. Pe de alt' parte( elementele climatice( acionnd di#ereniat asupra or&anismului uman( introduc o selecie destul de ri&uroas' a cate&oriilor de persoane compati/ile 2din punct de "edere #i.iolo&ic3 accesului sau se:urului -ntr,o anumit' am/ian' natural' montan'. Re&imul radiaiei solare are implicaii directe -n e"oluia principalelor elemente climatice ce in#luenea.' nemi:locit acti"itatea turistic'. @cestea su#er' modi#ic'ri importante oscilnd de la 105(7 0calKcmW la 110 0calKcmWKan la altitudini :oase )i 90 0calKcmWKan la peste 1!00 m. 5nclinarea )i e;po.iia "ersanilor in#luenea.' de asemenea direct distri/uia radiaiei solare. =n #enomen speci#ic cu implicaii -n acti"it'ile economice( -l constituie in"ersiunile de temperatur'( caracteristice mai ales -n anotimpul rece( cu mani#estare pronunat' -n depresiunile intramontane -nc>ise( care #a"ori.ea.' acumularea aerului rece. 8rec"ena ca.urilor cu in"ersiuni termice este ma;im' -n ianuarie( cnd temperatura medie a lunii co/oar' su/ , XC )i se mai produce sporadic -n iulie( cnd temperatura medie rar dep')e)te 14XC. Re&imul ume.elii aerului in#luenea.' ne/ulo.itatea. 5n depresiune( ma;imul de ne/ulo.itate se produce iarna 2 (3 , ( .ecimi3 )i minime "ara 24(9, 5(3 .ecimi3. @cest #apt( #ace ca se.onul optim pentru practicarea turismului montan s' #ie -n inter"alul au&ust 9 septem/rie. Precipitaiile atmos#erice au o distri/uie neuni#orm'( cu o cre)tere su/stanial' -n altitudine )i de la est la "est. Cantitatea medie anual' de precipitaii are "alori de peste 00 mm 2la *atra +ornei 9 72 mm3( de)i "ariaia de la un an la altul este destul de mare. %pre e;emplu( -n anul 1912( au c'.ut la *atra +ornei 1033 mm precipitaii iar -n 1921, numai 470 mm. +e o deose/it' importan'( pentru acti"itatea turistic'( sunt precipitaiile solide. Ca altitudini de !00 9 1200 m( unde sunt amplasate cea mai mare parte a staiunilor

montane( &rosimea medie a stratului de .'pad' este de 40 9 50 cm )i are o durat' de 100 de .ile 2din decem/rie pn' -n martie3. %e -ntrunesc ast#el( condiii #a"ora/ile )i o perioad' su#icient de lun&' pentru practicarea sporturilor de iarn'. Re&imul temperaturii aerului este )i el o componenta esenialaD -n centrul depresiunii( la *atra +ornei( temperatura medie anual' este de 5(2XC( temperaturile medii ale lunilor celor mai calde )i celor mai reci "ariind -ntre 15XC -n lunile iulie )i au&ust )i 9 (1XC -n luna ianuarie. 5n depresiunea Aea&ra Farului( mediile temperaturilor anuale oscilea.' -ntre 4 )i XC( cu temperaturi medii -n lunile de "ar' de 15(7XC )i de iarn' de 9 5(1XC( #iind #rec"ente in"ersiunile termice. Aum'rul .ilelor cu -n&>e este cuprins -ntre 170 )i 195( ume.eala relati"' a aerului #iind de !0L. Einima a/solut'( -nre&istrat' la *atra +ornei( a #ost de 93 (5XC 213.01.19503. Temperaturi ridicate -n timpul "erii s,au -nre&istrat la *atra +ornei( 3 (4XC 215.0!.19573 )i la Poiana %tampei 30(4XC 229.0!.19503. +epresiunea este dominat' de "nturi care /at din sectoarele %*,* )i $, A$( a c'ror "ite.' este -n &eneral redus' 2rar e&alea.' sau dep')esc 20mKs3D -n mod #rec"ent se -nre&istrea.' numeroase .ile de calm 230,50L3. 2<eo&ra#ia Romniei( "ol.6663 6oni.area aerului este re.ultatul radioacti"it'ii su/solului( al radiaiei cosmice ultra"iolete )i J )i este un alt #actor ce in#luenea.' acti"it'ile #i.iolo&ice. +intre ionii po.iti"i )i ne&ati"i s,a a:uns la conclu.ia c' a doua cate&orie are o in#luen' #a"ora/il' -n normali.area parametrilor #uncionali ai or&anismului( le&at de electrosc>im/ul pulmonar. 5n depresiune +ornelor predomin' ioni.area ne&ati"'( aceasta #iind datorat' radiaiilor ultra"iolete )i -n special aerosolilor r')ino)i produ)i de p'durile de coni#ere. 5n aceste condiii climatice caracteristice( or&anismul uman reacionea.' di#ereniat( mai ales la sc>im/'rile /ru)te de "reme. @ce)ti #actori( -ntre anumite limite( nu in#luenea.' starea or&anismului( sunt indi#ereni sau sedati"i( ori creea.' o stare de rela;are( de con#ort( destindere. )/ eeaua (idrogra%ic are un pro#il lon&itudinal di#erit( -nclinat( cu al/ii adeseori adncite( #rec"ente c'deri 2cataracte( cascade 9 -n .ona de munte3 de l'imi )i de/ite "aria/ile( -n #uncie de cate&oria de m'rime )i a#luenii primii. @ce)tia( precum )i luncile

)i pa)unile a#erente .onelor sunt #actori de atracie( "alori#icai cu deose/ire -n sectorul ora)ului *atra +ornei )i amena:ai pentru turismul de s#r)it de s'pt'mn' )i a&rement 2pe rul +orna se practic' ri"er 9 ra#tin&3. +orna este cel mai mare a#luent din -ntre&ul curs al Gistriei( a"nd la "'rsare un de/it mediu de circa (5 m3Ks. +orna i."or')te din munii C'liman )i parcur&e un traseu de 50 0m. Principalul s'u a#luent( Co)na( lun& de 22 0m( -)i adun' numero)i a#lueni din munii %u>ard )i anume? Runcu( +ieciu( Him/ru( Pietrosu( +iaca( G'ncu)oru( 8'&eelul )i Ciotina. Rul Aea&ra Farului i."or')te din munii C'liman )i str'/ate partea estic' a depresiunii pe 35 0m. Gistria( denumit' -n amonte de *atra +ornei( VGistria @urie4( i."or')te din munii Rodnei )i pn' la con#luena cu +orna( cur&e pe o lun&ime de 70 0m( dup' care str'/ate depresiunea pn' la C>eile Hu&renilor( unde #ormea.' un de#ileu spectaculos. Rurile au #ra&mentat intens munii pe care,i str'/at( sculptnd importante c'i de acces spre "r#urile cele mai -nalte ale acestora. +e,a lun&ul "'ilor( c'ile #erate )i drumurile #orestiere p'trund adnc( u)urnd circulaia -n toate sensurile. c/ Fondul turistic )iogeogra%ic? +epresiunea +ornelor se a#l' -n eta:ul p'durilor de molid. Aumeroase localit'i au teritoriul acoperit -n proporie de 0L cu p'duri? Poiana %tampei 2!0( L3( +orna Candrenilor 279(2L3( +orna @rini 2 !(1L3( 6aco/eni 2 !L3( *atra +ornei 2 7(9L3( etc. 7 anumit' cate&orie de p'duri ser"e)te -n e;clusi"itate #uncia turistic'( acestea #iind incluse -n nomenclatoarele sil"ice ca p'duri de a&rement( de recreere )i protecie sanitar'( amplasate -n apropierea marilor centre ur/ane( a staiunilor /alneoturistice( -n areale montane de intens' circulaie turistic'( -n lun&ul unor artere rutiere ma:ore. @cestea au un re&im aparte( ne#iind incluse practic -n circuitul economic. 5n staiunea *atra +ornei( spaiile "er.i( cu deose/ire plantaiile ar/oricole( introduc "arietate )i pitoresc -n &eometricul cl'dirilor )i str'.ilor( crend e#ecte spaiale particulare( precum )i e#ecte de lumin' )i cromatic'( ceea ce duce la cre)terea puterii de atracie. Parcul ora)ului( de 50 >a( a#lat pe dreapta rului +orna )i prelun&indu,se pn'

su/ +ealu Ae&ru( este un o/iecti" ma:or( unde sunt concentrate sediul staiunii( clu/ul( "ile( pensiuni( etc.( repre.entnd -n acela)i timp )i o re.er"aie dendrolo&ic'. +in supra#aa spaiului intra"ilan de 3 5(4 >a( supra#aa spaiilor "er.i este de 70 >a. *e&etaia preponderent' -n /a.inul +ornelor este cea din #amilia coni#erelor. 5ns' -n partea superioar' a masi"elor ce str':uiesc depresiunea +ornelor 2%u>ard( C'liman( Gistriei3 la peste 1 00 9 1700m( se de."olt' un comple; de tu#i)uri )i pa:i)ti su/alpine. Tu#i)urile sunt #ormate din :neap'n( ienup'r pitic( anin de munte )i smrdar( la care se adau&' a#inul )i meri)orul de munte. Pa:i)tile su/alpine sunt alc'tuite din &raminee? p'ru)ca( p'iu)ul( iar/a "ntului( #irua ( piept'n'ria( )a. 5n timpul "erii( pa:i)tile din .ona -nalt'( prin aspectul lor multicolor( dau peisa:ului un #armec aparte. 8oarte r'spndite( sunt pa:i)tile montane secundare care ocup' supra#ee -ntinse( repre.entnd o /a.' #ura:er' de calitate. %u/ 1700 m( cea mai mare parte a munilor este acoperit' cu p'duri de molid( care -m/rac' "ersanii de :ur -mpre:ur pn' -n .ona depresionar'. $lementul principal ce apare este molidul ( specie /oreal' )i /oreal 9 montan' 2-n $uropa de $st3. Eai rar apar )i alte specii( ca scoru)ul( paltinul )i c>iar .ada. Pe alocuri se -ntlnesc plcuri de #a& sau de mesteac'n )i salcia c'preasc'. Plantele ier/oase mai #rec"ente din .ona p'durii de molid sunt? m'cri)ul iepurelui( de&et'ruul( peri)orul( #eri&aD #oarte #rec"ent este )i mu)c>iul "erde. 5n "atra depresiunii +ornelor( de,a lun&ul rurilor principale apare o "e&etaie de lunc' repre.entat' din specii de esene al/e? s'lcii( r'c>ite( plopi( c'tini( anini. Ca um/ra plopi)urilor se de."olt' ar/u)ti 2soc( sn&er( c'lin3 )i un strat er/aceu. Ca poalele C'limanului( spre Bara +ornelor( #neele sunt dominate de moli.i cu "r#ul t'iat( cunoscui su/ numele de Vcorle4( care ser"esc ca ad'post pentru "ite. Ca Panaci se &'sesc corle cu 15 9 20 de "r#uri( cu trunc>iul &ros( care dau un aspect e;otic -ntinselor #nee 2Tr.Aaum( Gutnaru( 19!93.

=n speci#ic al depresiunii +ornelor -l constituie pre.ena tur/'riilor acide( numite local Vtinoa"e4. Ela)tini mai apar )i -n sectoarele plane ale culmilor -nalte din munii C'liman( su/ #orm' de mla)tini eutro#e( denumite V/a>ne4. 5n /a>ne -ntlnim o plant' ocrotit' 9 roua cerului( o plant' carni"or' micu'. Prin oc>iurile de ap' ale mla)tinii de tur/' de ln&' *atra +ornei se i"esc la supra#a' #loricele &'l/ui ale altei plante carni"ore, otr'elul de /alt'. Pe ln&' aceste specii mai rare( se -ntlnesc )i relicte /oreale care au &'sit un loc de re#u&iu -n /a>ne. @)a este "rte:ul p'mntului sau mesteac'nul pitic. Tinoa"ele de mare altitudine sunt acoperite cu pernie de mu)c>i 2o relict' &laciar'3( punctate de oc>iuri de ap' cu lic>eni( al&e )i /acterii adaptate la asemenea condiii de "ia'. 5n /a>ne( e;ist' de asemenea )i plante comune( dar care atra& atenia #ie prin coloritul lor( #ie prin curio.itatea #ormei. @l'turi cresc ro&o.uri( s'lcii pitice( or>idee etc. +intre or>idee( cea mai des -ntlnit' este poroinicul cu #lori "iolacee p'tate cu /run. Prim'"ara apar #loricele portocalii de calcea calului. Printre ar/orii )i plantele ocrotite enumer'm? tisa( smrdarul( /ul/ucii de munte( &>inura( crucea "oinicului( "ulturica( roua cerului( etc. d/ Fondul turistic -oogeogra%ic este e"ident puternic in#luenat de clim' )i "e&etaie. @st#el pe "ersanii munilor ce -ncadrea.' depresiunea( #auna este dispus' altitudinal( contri/uind la indi"iduali.area unor /ioceno.e speci#ice( cu rol determinant -n meninerea ec>ili/rului ecolo&ic )i tro#ic. 5n aceast' .on' montan' se distin& trei eta:e principale? eta:ul #aunistic al pa:i)tilor alpine )i al tu#i)urilor alpine( eta:ul #aunistic al p'durilor de coni#ere )i eta:ul #aunistic al #'&etelor 2R.Eunteanu( 20013. $ta:ul #aunistic al pa:i)tilor alpine )i al tu#i)urilor apare pe -n'limile munilor %u>ard( C'liman )i Gistriei. Temperaturile sc'.ute( oscilaiile mari de temperatur' din aer )i de la supra#aa solului( iernile lun&i( .'pe.ile mari( "nturile puternice determin' num'rul mic de specii din acest eta: #aunistic. %e -ntlnesc aici ? )oarecele de .'pad'( c>icarul de munte. Pe stncile inaccesi/ile cui/'re)te ac"ila de munte( cea mai puternic' r'pitoare de la noi( care se >r'ne)te cu prad' "ie -n e;clusi"itate. 5n :nepeni)uri tr'iesc coco)ul de mesteac'n )i )oprla de munte.

$ta:ul #aunistic al p'durilor de coni#ere cu condiii /iotice )i a/iotice particulare se remarc' prin mami#ere de talie mare( unele de importan' cine&etic' ? ursul( cer/ul( c'priorul( mistreul( rsul( lupul( "ulpea( :derul . P's'rile sunt repre.entate de specii precum? coco)ul de munte( coco)ul de mesteac'n( destul de rar -ntlnit( #iind c>iar declarat monument al naturii. 5n aceste p'duri mai tr'iesc? cioc'nitoarea de munte( un relict &laciar( )orecarul( /u>a )i >u>ure.ul. +intre reptile pot #i amintite? "ipera comun' )i )oprla de munte iar dintre am#i/ieni? /roasca /run'( tritonii de munte. +intre mami#ere tipice p'durilor de coni#ere re&'sim )oarecele "'r&at )i )oarecele scurm'tor. $ta:ul #aunistic al #'&etelor este determinat de o /a.a tro#ic' mult mai "ariat' )i mai /o&at'( "alorile medii termice #iind mai ridicate( iar intensitatea )i durata luminii mai mare -n comparaie cu p'durile de coni#ere. 8auna mami#erelor ro.'toare este repre.entat' de? )oarecele &ulerat( "e"eria( pr)ul( etc.. 7 #rec"en' mare -n p'durile de #a& o au "ie.urele )i mami#erele de talie mare -ntlnite )i -n eta:ul coni#erelor? ursul /run( lupul( :derul( cer/ul( mistreul( c'prioara( rsul etc. Go&at' este )i #auna p's'rilor din #'&et. 7 pas're caracteristic' pentru aceste p'duri este ierunca sau &'inu)a de alun. 8auna i>tiolo&ic' este /ine repre.entat' -n apele repe.i de munte care /r'.dea.' inutul. Hona p'str'"ului -n&lo/ea.' Gistria @urie pn' la Cioc'ne)ti( apoi cele dou' +iece( Co)na( Rusaia( +orna( Aea&ra Farului etc. Hona lipanului -ncepe pe Gistria @urie( -n a"al de Cioc'ne)ti. Pe ln&' cele dou' specii amintite mai sus menion'm )i lostria( specie rar'( ocrotit' de le&e( ce se &'se)te -n apele din /a.inul Gistriei( mreana "n't'( /oi)teanul( .&l'"ocul precum )i sco/arul. 8auna mla)tinilor. 5ntre componentele #aunei de mla)tini( multe sunt relicte )i elemente /oreale. +intre "erte/rate( sunt remarcate p's'rile? #sa de p'dure( #sa de lunc'( cioc'nitoarea pestri' mare. 8auna montan' pre.int' ast'.i mai puin' importan' economic'( ct mai ales )tiini#ic'. =n num'r restrns de specii intr' parial )i su/ incidena acti"it'ilor cine&etice )i piscicole( acti"it'i ce tre/uie s' se a#le su/ un control ri&uros( att al or&anismelor

sil"ice ct )i a celor de protecie a mediului -ncon:ur'tor( respecti" Comisia Eonumentelor Aaturii. e/ P'strndu,se un ec>ili/ru dinamic( s,au putut de."olta dou' #orme caracteristice de turism? turismul cine&etic )i turismul piscicol. Turismul cine&etic are o e;tensie restrns' )i cuprinde o cate&orie mai puin numeroas' de persoane. @re -n inciden' cte"a specii de mami#ere mari printre care? mistreul( lupul( ursul carpatin( cer/ul( c'priorul( sau mai mici? iepurele( "ulpea( precum )i p's'ri( mai ales cele de pasa:. *n'toarea are( -n ca.ul unor specii( )i rol de selecie( cnd sunt eliminate e;emplare cu de#iciene -n de."oltare. Turismul piscicol are e;tensie mai mare )i este le&at de #auna ac"atic' speci#ic' re&iunii montane. @ceasta se -ncadrea.' domeniului p'str'"ului cu dominanta p'str'"ului indi&en( ce populea.' apele la peste 1000m altitudine( al lipanului )i cleanului ( acestea #iind caracteristice apelor din depresiune. 5n practicarea turismului cine&etic sau piscicol se are -n "edere respectarea le&ii cu pri"ire la animalele ocrotite. +intre mami#erele acestea pot #i amintite? ursul carpatin( rsul( cer/ulD dintre p's'ri, coco)ul de munte( coco)ul de mesteac'n( /u>a( cucu"eaua( >u>ure.ul de p'dure( iar din #auna apelor, lostria. +atorit' aciunilor de prote:are a "natului )i de sancionare a /racona:ului( #auna codrilor +ornei tr'ie)te -ntr,un ec>ili/ru accepta/il. 5n conclu.ie( putem a#irma c' depresiunea +ornelor -mpreun' cu aria montan' -ncon:ur'toare dispune de un potenial turistic natural comple;( ce o#er' un peisa: unic( de o #rumusee rar'( prin di#eritele #orme de relie# 2de#ilee( c'ld'ri )i "'i &laciare( aparate "ulcanice( m'ri de &ro>oti)uri )i de a&lomerate "ulcanice( etc.3 acoperite de o "e&etaie )i o #aun' /o&at' cu multe specii ocrotite de natur'( prin aerul pur( puternic o.onat )i nu -n cele din urm'( ce uime)te prin puterea ma&ic' t'm'duitoare a apelor minerale )i a tur/'riilor. Potentialul turistic antropic , Componenta uman'( se impune din ce -n ce mai mult -n cadrul patrimoniului turistic al depresiunii +ornelor prin calit'ile de di"ersitate( ori&inalitate )i c>iar de unicitate( pe plan naional sau c>iar mondial. Pe de alt' parte( se

remarc' o concentrare a acestuia -n aceast' depresiune intramontan' carpatic'( de."oltat' -nc' din $"ul Eediu timpuriu ca 1ar'4 cu structur' social,economic' cristali.at'. 7/iecti"ele turistice( cultural,istorice( sunt re.ultatul unei -ndelun&ate )i continue locuiri a teritoriului carpatic( conturandu,se )i( treptat( indi"iduali.andu,se o ci"ili.aie material' cu caractere speci#ice( dar inte&rat' or&anic cu cea a re&iunilor limitro#e. @ceste o/iecti"e au #ost structurate pe criteriul cronolo&ic )i pe cel al #uncionalit'ii iniiale. <radul lor de conser"are este( de cele mai multe ori( -n raport in"ers proporional cu "ec>imea. Cele mai "ec>i urme de locuire -n depresiunea +ornelor au #ost atestate( pe /a.a cercet'rilor ar>eolo&ice( -nc' din "remea pietrei ne)le#uiteD e"oluia( -n condiii istorico, sociale apropiate( cu le&'turi economice )i culturale continue( cu un sc>im/ permanent de "alori( dar )i su/ incidena unor in#luene multiple a di#eritelor popoare( cu care a intrat -n contact 2romani( t'tari )i mai tr.iu austrieci3 a dus la edi#icarea( pe parcursul urm'toarelor secole( unei culturi materiale comple;e( caracteristice( repre.entat' prin "esti&ii ce sinteti.ea.' aceste inter#erene( precum )i printr,o "ia' economico,social' de un tradiionalism de esen' dacic'( ancestral'( ce se mani#est' pn' ast'.i -n ocupaii )i mani#est'ri tradiionale. 7/iecti"ele social,culturale( de interes turistic( se &rupea.' dup' speci#ic -n? monumente de ar>itectur'( o/iecti"e istorice( "etre #olclorice )i de art' popular'( mu.ee )i case memoriale. +intre monumentele de ar>itectur' se remarc' /isericile )i m'n'stirile. +emne de amintit sunt /isericile de lemn( ce repre.int' c>intesena -ndelun&atei e"oluii a ci"ili.aii lemnului( caracteristic' a re&iunilor carpatice. @st#el de /iserici se &'sesc -n satele 6aco/eni )i <>eor&>ieni( cea din urm' datnd c>iar din secolul J*666. @lte /iserici renumite prin "ec>imea )i ar>itectura lor sunt? Giserica 1%#ntul Aicolae4 de la Gro)teni( construit' -n timpul domniei lui Petru Fc>iopul 215! 3( Giserica 1@dormirea Eaicii +omnului4 de la sc>itul Rar'u( construit' -n secolul al J6J,lea de #amilia Gal)( Giserica din Crli/a/a( %c>itul Piatra T'ieturii din comuna Panaci. 5n ora)ul *atra +ornei( cele mai importante o/iecti"e turistice reli&ioase sunt Giserica Catolic'( ridicat' -n anul 190!( Giserica 1@dormirea Eaicii +omnului4

70

construit' -n anul 1 7!( 1Templul $"reiesc4 ce datea.' din 190! )i Catedrala 1%#nta Treime4 ridicat' mai recent( -n 1991. Ea:oritatea o/iecti"elor istorice sunt concentrate c>iar -n cadrul ora)ului. 5n centru se a#l' cl'direa -n stil #lorentin a prim'riei2#oto139 1Palatul Comunal4

2Y#oto13 , care a #ost construit -ntre anii 1!9 ,1!97. 5n imediat' apropiere se a#l' monumentul eroilor romni )i minoritari din *atra +ornei( c'.ui -n Primul R'./oi Eondial 21914, 191!3( monument ce a #ost lucrat -n marmur' al/'. Tot aici se a#l' )i o cruce din marmur' nea&r'( oma&iu adus eroilor din +ecem/rie 19!9. 5n parcul staiunii se &'se)te cl'direa Ca.inoului( ce a #ost proiectat' de un ar>itect de la Curtea 6mperial' din *iena )i ridicat' -n 1!!5( a#lndu,se ast'.i -n reno"areD din acela)i comple; de cladiri #ac parte construcia de la i."orul de ap' 1%entinela4 )i 1/aile "ec>i4. @proape de parcul ora)ului se a#l' /a.a de tratament( cu >otelurile Gradul( C'limani( 6ntus. @lte cl'diri din *atra +ornei cu -nc'rc'tura cultural, istoric' sunt? Po)ta( <ara,G'i , cl'diri ce datea.' din 1910( sediul 5ntreprinderii Einiere 2#ost camin preoesc3( Ciceul 71

1*asile Cupu4( Ianul 1C'pu)neanu4( *ila 1Gel"edere4( *ila 1Cem/ra4 219!53( cl'direa /i/liotecii 1<.T. Zirileanu4 construit' -n 1901. Eonumente istorice importante din restul depresiunii +ornelor se a#l' la Crli/a/a 9 17/eliscul lui Go&dan *od'4( ce aminte)te locul unde -n 1359 acesta a desc'lecat "enind din Earamure). Pe malul stn& al Gistriei( la poalele Grn'relului se a#l' ruinele Ianului C>ilia( din timpul domniei lui @le;andru C'pu)neanu. Toate aceste monumente sunt completate( de #oarte multe ori( armonios cu monumente de ar>itectur' modern'( repre.entnd instituii culturale )i de utilitate social'( inte&rate or&anic "ec>ilor centre ur/ane. Cultura material' )i spiritual' rural'? Pro#ilul economic dominant )i,a pus amprenta asupra -n#'i)'rii a)e.'rilor rurale( ale c'ror &ospod'rii sunt re#lect'ri ale #uncionalitpii de /a.a ale acestora, prin #i.ionomie( materiale de construcie #olosite( componentele &ospod'riei )i &rupa:ul acestora. @cti"it'ile rurale in#luenea.' de."oltarea unui anumit tip de &ospod'rie( ale c'rei componente au destinaie precis' )i #uncionalitate( iar #orma( dimensiunile )i amplasarea acestora -n cadrul &ospod'riei creea.' o multitudine de "ariante locale. 5n acest conte;t( se remarc' &ospod'riile tipic pastorale( cu ocol( -nt'rit cu &rupare pe cele patru laturi( a tuturor elementelor? locuin'( dependine( ad'posturi .oote>nice )i cele pentru p'strarea #ura:elor. 5n cadrul &ospod'riei se deta)ea.' locuina( construit' -ntr,un tip ar>itectural speci#ic /uco"inean. 8iind -ntr,o .on' de munte( multe sunt construite din lemn( unele dintre ele cu eta:( cu numeroase -nc'peri( cu #rumoase decoraii e;terioare( a"nd moti"e #lorale( .oomor#e sau &eometrice -n &eneral stili.ate( e;trem de 2[#oto23 armonios -m/inate. +e cele mai multe ori aceste decoraiuni -ncin& pereii ca ni)te /rie sau -nsoesc mar&inile acestora 2e;. case din satele Cioc'ne)ti( +orna Candrenilor3. 7rnamentele amintite( aplicate pe al/ul ca neaua( #ormea.' o armonie per#ect' cu peisa:ul natural( -ncnt'tor. Ee)terii locali( care reali.ea.' aceste minunate opere de art'

72

popular'( se inspir' din cus'turile ce se -ntlnesc pe iile )i #ustele 'r'ncilor sau din moti"ele ce apar pe co"oarele lor. Culorile predominante( deose/it com/inate( sunt maro desc>is( ne&ru sau "erde( mai rar -ntlnite #iind al/astrul( &al/enul sau ro.ul. Tot la Cioc'ne)ti( dar )i la Poiana %tampei )i 6aco/eni e;ist' ateliere me)te)u&'re)ti de -ncondeiat ou' )i de sculptur' -n lemn2#oto 33. @ceast' -ndeletnicire este practicat' de la cel mai mic mem/ru la cel mai mare( semn c' arta popular' este dus' mai departe( p'strat' de la o &eneraie la alta. 2#oto 3\3 5n aceast' depresiune

intracarpatic' se menin -n continuare( de)i puternic in#luenate( ocupaii cu "ec>i tradiii. 5ntre acestea( se remarc' p'storitul( care( practic acoper' -ntrea&a arie montan' )i cu domeniul pastoral montan -n cadrul c'ruia s,a inte&rat comple;ul de amena:'ri speci#ice 9 stnele. Ca acestea( se adau&' toat' &ama de ustensile tradiionale( necesare acti"it'ii pastorale )i produsele re.ultate( prelucrate dup' procedee tradiionale( de o calitate )i sa"oare deose/ite. 7 alt' acti"itate cu r'd'cini adnci -n istorie este ol'ritul care se mai 2#oto4[3 p'strea.' -n #orma sa tradiional'( din punct de "edere al te>nicii de e;ecuie( ardere )i al culorilor naturale #olosite( doar -ntr,un num'r restrns de localit'i? C>iril( Crucea( Todireni. Prelucrarea materiilor te;tile2lna( inul( cnepa3 )i a pielii( pentru o/inerea articolelor de -m/r'c'minte 2+orna Candrenilor( Faru +ornei( Cioc'ne)ti( Co:oci3 precum )i prelucrarea lemnului( sunt ocupaii

73

caracteristice( r'spndite -n -ntrea&a Bar' a +ornelor 2+orna @rini( 6aco/eni( Panaci( Faru +ornei etc.3 *etrele #olclorice )i etno&ra#ice a/und' -n aceast' depresiune -n #orme multiple )i ori&inale( de la cntecele )i dansurile populare( la port( tip de cas' )i &ospod'rie( o/iecte casnice( datini )i o/iceiuri str'"ec>i. Toate acestea sunt repre.entate oarecum -n miniatur' la mu.eul etno&ra#ic din *atra +ornei.

6nterior mu-eu $;po.iia de etno&ra#ie( cu caracter permanent( ce #iinea.' -n incinta impun'toarei cl'diri a Palatului Prim'riei( o#er' o ima&ine retrospecti"'( comple;' )i con"in&'toare asupra /o&'iei ci"ili.aiei tradiionale montane( /uco"inene -n &eneral )i a .onei +ornelor -n special. Punctul de atracie al e;punerii -l constituie cele trei interioare tradiionale( amena:ate printr,o re&ie /ine diri:at'( dar su/ordonat' realit'ii etno&ra#ice .onale. *r(itectura este repre.entat' prin mac>eta unei case tradiionale speci#ice .onei +ornelor( plasndu,se ca "ec>ime la -nceputul secolului al J6J,lea. Eodelul a #ost adus din satul Co)na. Eac>eta e susinut' de cte"a elemente ar>itecturale autentice? stlpi )i portie( de cerdac( cuie din lemn de tis'( pentru #i;at draniele pe acoperi). Portia de cerdac este ornamentat'( #olosindu,se ca elemente de decor "ec>i sim/oluri astrale. Ceramica este /o&at repre.entat' prin o/iecte speci#ice celor dou' importante centre? R'd'ui )i Ear&inea( dar )i a unui centru mai puin cunoscut 9 P'ltinoasa. 5esturile de interior 9 l'icere( cer&i( )ter&are con#ecionate din ln'( cnep' )i /um/ac( o#er' un spectacol de un mare ra#inament cromatic. 5n acest sector( sunt e;puse att creaii "ec>i de peste 100 de ani ct )i creaii de dat' recent'.

74

Creaia ;n lemn este ri&uros repre.entat'( -ntruct( -n .ona de munte( ma:oritatea /'r/ailor )tiu s' mnuiasc' /arda )i celelalte unelte speci#ice acestui me)te)u&. @st#el( &'sim aici numeroase o/iecte ac>i.iionate din sate precum? Aea&ra,Farului( Panaci( +orna Candrenilor( Co)na( Poiana %tampei( Cioc'ne)ti( Crli/a/a. Portul este clasi#icat pe cele patru .one etno&ra#ice? +orna( Cmpulun&, Eoldo"enesc( <ura Iumorului )i R'd'ui. 8iind o .on' de inter#eren'( -n .ona +ornelor se resimt din plin in#luenele @rdealului( Earamure)ului( Iar&>itei )i Aeamului. 3atinile de nunt sunt su&erate prin n'#r'mile de "'t':ei( cusute cu ln' sau c>iar cu #ir metalic. Au lipse)te nici coronia de mireas' con#ecionat' din #lori naturale. 3atinile i o)iceiurile de iarn -nc' -)i mai p'strea.' autenticitatea. 1@laiul caprei4 este reali.at cu persona:e miniaturi.ate. Qocurile cu m')ti mai p'strea.' )i ast'.i ce"a din ritualD ast#el( -n coronia caprei se utili.ea.' ca ornament( pe ln&' pan&lici( cana#i )i #lori de /usuioc )i 1mint' crea'4. 6nterioarele tradiionale. Partea aceasta a e;po.iiei dore)te s' reproduc' modul de or&ani.are a unei od'i 'r'ne)ti cu speci#ic dornean. Cuptorul a #ost reprodus la scar' natural'D la #el )i masa de s'r/'toare 2nunt'( /ote.( >ram3( lada de .estre sau /lidarul. 3rumul )radului este o e;po.iie tematic' ce aduce un oma&iu pluta)ilor dorneni. @u #ost a/ordate aici toate #a.ele de lucru la p'dure( precum )i plut'ritul. @u #ost reali.ate mac>ete( -ncepnd de la tipul cel mai "ec>i de plut' 9 c>in&i de lemn 9 pn' la cel mai nou , -n )pran&'. Pstoritul. $;ist' -n aceast' e;po.iie o ordonare a e;ponatelor pe idei ma:ore( le&ate de momente /ine alese? tunsul oilor( urcatul la munte( m'sura oilor( -nc>e&atul( etc. Ea:oritatea e;ponatelor sunt ori&inale. 5ntr,un col( a #ost reprodus' la scar' natural' o "atr' cu "rte:( de a c'rei cu:/' 2crli&3 st' a&'at ceaunul de urdit.

75

Creaia nou. @ici sunt etalate es'turi( piese de port( o/iecte din lemn( toate purtnd amprenta actualului( "alori#icnd materia prim' tradiional'? ln'( /um/ac( lemn. @ceast' creaie -)i tr'dea.' noutatea. @st#el( c'm')ile #emeie)ti )i cele /'r/'te)ti renun' la paleta cromatic' /o&at'( mer&nd pe una mai reinut' )i mai so/r'. 5n pri"ina ornamentelor se p'r'se)te tot mai mult &eometricul( -n #a"oarea #loralului. Ct despre mediul natural care a inspirat creaiile localnicilor din depresiunea +ornelor( acesta este repre.entat la Eu.eul de Ftiine Aaturale din *atra +ornei. @cest mu.eu a #ost -n#iinat -n anul 1957. @ici sunt pre.entate dou' aspecte? /o&'ia #loristic' )i #aunistic' a .onei )i cine&etica. %unt a/ordate )i pro/leme de ocrotire a naturii( de #ilo&enie )i de ecolo&ie. Toate aceste o/iecti"e 2monumente de ar>itectur'( monumente istorice( mu.ee( case memoriale3 repre.int' atracii turistice inedite. 5ns'( pe ln&' aceste o/iecti"e( de mare atracti"itate sunt #esti"alurile ce au loc -n di#erite momente ale anului. 5n luna #e/ruarie sunt or&ani.ate %er/'rile H'pe.ii( unde sunt in"itate s' cnte di#erite ansam/luri #olclorice( dar )i #ormaii de mu.ic' u)oar'. 5n luna iunie se ine #esti"alul de mu.ic' u)oar' pentru copii )i adolesceni 9 1Eu.ritm4. 5n septem/rie are loc #esti"alul tradiional al teatrelor de p'pu)i 1C'sua din po"e)ti4( iar -n octom/rie( #esti"alul naional al teatrelor populare 16on Cuca4. 5n perioada 25,2! decem/rie( cu oca.ia s'r/'torilor de iarn' se ine #esti"alul de datini )i o/iceiuri de iarn' 1Pornii plu&ul #ei,#rumo)i4. Cel mai nou -n#iinat este V8esti"alul Pastra"ului4( care are loc la Ciocane)ti( de doi ani( )i care este do"ada plau.i/il' a #aptului c' un asemenea e"eniment declan)ea.' o serie -ntrea&' de urmari economice /ene#ice .onei, datorit' acestuia( drumul care lea&' localitatea *atra +ornei de Ciocane)ti a #ost moderni.at( iar -ntre&a .on' a /ene#iciat de o putenic' promo"are( #apt care a dus la du/larea numarului de turisti -n luna au&ust( cnd are loc #esti"alul. @cela)i lucru s,a -ntmplat )i la e"enimentele declan)ate de pelerina:ul care a a"ut loc la m'n'astirea Putna. Concentrarea de elemente de cultur' popular' material'( ori&inal' -n unele a)e.'ri rurale( amplasate la rndul lor( -n areale &eo&ra#ice intens locuite( precum )i importana crescnd'( pentru turism( a #ondului turistic antropic 2cultural istoric3( care atra&e cate&orii din ce -n ce mai lar&i de persoane )i mai ales turi)ti str'ini( pune pro/lema( din

ce -n ce mai acut( a or&ani.'rii satului turistic. @cest tip de sat( ar a"ea un rol important -n conser"area )i protecia #ondului turistic antropic. '.'. Infrastr ct ra t ristic" (in Depresi nea Dornelor C'ile de comunicaie aduc o contri/uie important'( orientnd )i canali.nd #lu;urile turistice spre o/iecti"e de importan' ma:or'? unit'i montane( staiuni( areale cu #ond turistic antropic. +e alt#el( in#rastructura s,a a#lat -ntotdeauna -n le&'turi de interdependen' cu acti"it'ile turistice. *arietatea( densitatea( dar mai ales &radul lor de moderni.are au stimulat amena:'rile turistice. +epresiunea +ornelor( din punct de "edere #i.ic( este i.olat' de rama muntoas' -ncon:ur'toare( -ns' prin intermediul pasurilor )i a culoarelor de "ale( 2+orna( Gistria3 str'/'tute de c'i de acces( aceast' depresiune a de"enit liantul -ntre teritoriile inter )i e;tracarpatice. Ce&'turile transcarpatice au #ost stimulate )i intensi#icate ulterior( pe parcursul epocii #eudale( cnd s,au permanenti.at drumurile tradiionale pastorale )i ale lemnului( consolidndu,se ast#el le&'turile economice( politice )i culturale -ntre Eoldo"a )i Bara Romneasc'. Pe traseele tradiionale carpatice s,au construit( -ntre 1!71,1944( principalele c'i #erate( care au sporit ast#el posi/ilit'ile de acces )i tra"ersare a Carpailor dintr,o parte -n alta. %,a continuat -n ultimele dou' decenii cu o intens' acti"itate de moderni.are a c'ilor #erate( electri#icatre )i completa dieseli.are a traciunii. Fi cum turismul este -n primul rnd un 1#enomen -n mi)care4( e;ist' le&'turi -ntre principalele o/iecti"e turistice )i ariile de pro"enien' a turi)tilor. *atra +ornei dispune de cale #erat' electri#icat' %ucea"a,<ura Iumorului, Cmpulun& Eoldo"enesc,*atra +ornei,6l"a Eic', sin&ura arter' #ero"iar' de le&'tur' a nordului Eoldo"ei cu Transil"ania. @cest tronson de 191 Zm lun&ime se desprinde din ma&istrala 500 2Gucure)ti,*ic)ani3 la %ucea"a 2dup' 4500m3( -ndreptndu,se spre "est( spre Transil"ania. Pe teritoriul depresiunii +ornelor( -ntre Eestec'ni) )i Co)na( calea #erat' are o lun&ime de 33 Zm( -nsumnd 9 staii de cale #erat' 2Eestec'ni)( 6aco/eni( @r&estru Im,cu >alt' de mi)care( *atra +ornei( *atra +ornei G'i >c,cu >alt' de c'l'tori( Ro)u Im( +orna Candrenilor >c( 8loreni( Co)na Im3( care constituie tot attea puncte de

77

plecare spre %u>ard. +intre aceste staii( trenurile accelerate opresc doar la Eestec'ni)( 6aco/eni( *atra +ornei( *atra +ornei G'i. 8oarte important este intensitatea diurn' pe c'ile de comunicaie 2num'rul de le&'turi3( ceea ce o#er' posi/ilitatea unui acces #luent. <ara *atra +ornei dispune de dou' direcii de acces )i de 23 de le&'turi reali.ate de c'tre trenuri personale )i accelerate. 8iind o staiune climateric' #oarte solicitat'( /ene#icia.' de trenuri cu re&im accelerat( speciale( .ilnice( cu le&'turi directe din )i spre? Gucure)ti 210ore3( Timi)oara 211ore3( 7radea 27ore3( <alai 210ore3( Gistria 25ore3,cu tren personal( Clu: 24 ore3( %ucea"a 23 ore3( 6a)i 25 ore3. @cest #apt con#er' staiunii *atra +ornei o lar&' accesi/ilitate a turi)tilor din apro;imati" toate .onele 'rii. +e la 8loreni( calea #erat' continu' s' str'/at' partea "estic' a depresiunii +ornelor pn' la +orni)oara( pe o distan' de 230m( a"nd staii C8R? 8loreni( Podu Co)nei Im( Tur/'ria %tampei Im( +orna Gurcut >c( +orni)oara( cu 4 le&'turi( #iecare reali.ate prin trenuri personale ce circul' -n toate .ilele( mai puin sm/'ta )i duminica. 2Eersul Trenurilor( 20053 Tra#icul de m'r#uri pe calea #erat' este deser"it de staiile *atra +ornei( *atra +ornei G'i )i >alta Ro)u. 5ntreprinderile din ora)ul *atra +ornei cu "olum mare de transport au linii proprii de &ara:. Calea #erat' trecnd prin teritoriul ora)ului( inclusi" prin .ona central'( se intersectea.' cu c'ile rutiere -n numeroase puncte prin pasa:e la acela)i ni"el( #apt care constituie un important impediment -n #luena circulaiei rutiere. C'ile rutiere( mult mai numeroase dect c'ile #erate( str'/at -ntrea&a depresiune a +ornelor( #iind #ormate din drumuri naionale )i :udeene. Reeaua de drumuri este -ns' in proiect de reamena:are( #iind practic aproape distrus'D rare sunt poriunile de drum care asi&ur' un tra#ic si&ur( la o "ite.' decent'. Cea mai important' )osea ce str'/ate depresiunea +ornelor este )oseaua naional' +A17, E'&ura,*atra +ornei, Cmpulun& Eoldo"enesc( care reali.ea.' le&'tura -ntre +A1C 2la +e:3 )i +A2 2la %ucea"a3( ea #iind inclus' totodat' -n cate&oria drumurilor internaionale 2$57 ( -ntre Clu:,Aapoca )i %ucea"a3. +in pasul Ti>ua 21200m3 aceast' )osea co/oar' -n compartimentul Poiana %tampei( urm'rind apoi #irul rului +orna( pn' la *atra +orneiD de aici urc' pe Gistria @urie pn' la 6aco/eni( an&a:ndu,se apoi -n serpentinele ce duc spre pasul Eestec'ni) 21099m3 )i mai departe pe "alea Eoldo"ei. Ca

7!

*atra +ornei( din +A17 se desprinde +A17G( care urm're)te #irul Gistriei pn' la Poiana Teiului 2!!0m3( localitate situat' la Coada Cacului de la 6."orul Euntelui( unde -ntlne)te +A15 2Tr&u Eure),Toplia,Gorsec,Gica.3. +rumul naional 17( pe teritoriul depresiunii +ornelor de la Poiana %tampei pn' la 6aco/eni( are lun&imea de 34 0m( el -nsoind o /un' parte calea #erat'. Eer&nd pe la poalele masi"ului %u>ard -ntre Podu Co)nei, *atra +ornei )i 6aco/eni pe o lun&ime de 270m( acest traseu o#er' pri"eli)ti -ncnt'toare. Ca 6aco/eni( +A17 -ntlne)te +A1!( care "ine de la Gaia Eare 2pornind din +A1C3, %i&>etu Earmaiei, *i)eul de %us, Gor)a )i trece peste pasul Prislop 2141 m3 -n "alea Gistriei @urii. 5ntre satele Rotunda )i 6aco/eni( aceast' )osea -nsoe)te -ndeaproape nu numai apele rului Gistria2sectorul Gistria @urie3( dar )i mar&inea estic' a %u>ardului( pe o distan' de 310m( -n lun&ul c'rora se -n)ir' renumitele sate Crli/a/a )i Cioc'ne)ti. Ca Rotunda( co/ornd dinspre pasul omonim( -ntlne)te +A17+( care -ntre Geclean )i comuna Fan este as#altat( -n timp ce tronsonul situat -ntre munii %u>ard )i munii Rodnei deocamdat' este doar pietruit 2circa 20 0m3. Putem o/ser"a ast#el( c' drumurile naionale ce str'/at depresiunea +ornelor #ac le&'tura -ntre Eoldo"a )i Guco"ina pe de o parte )i Transil"ania 2Bara Gr&aielor )i Bara A's'udului3 )i Earamure)( pe de alt' parte. +in drumurile naionale se despart o serie de drumuri locale( care repre.int' c'i directe de acces spre munii din -mpre:urimi. @st#el( de la *atra +ornei( o )osea :udeean' se -ndreapt' spre Pasul P'ltini) 21355m3 )i mai departe spre "alea GistrieiD din ea( la Faru +ornei( se desparte un drum moderni.at -n -ntre&ime( care urc' la C'limani 2400m3. Tot din +A17 se desprinde la +orna Candrenilor( drumul local ce urm're)te cursul rului Ae&ri)oara( pn' aproape de i."or. Pe "iitor( se are -n "edere reali.area de le&'turi rutiere -ntre *atra +ornei )i Gorsec. %e poate spune c' *atra +ornei are o po.iie a"anta:oas'( #iind situat' pe +A17 )i pe calea #erat' 26l"a Eic',%ucea"a3( a#lndu,se la 105 0m dep'rtare de re)edina de :ude( %ucea"a 2apro;. 2 ore transport auto )i 3 ore transport #ero"iar3D 400m de Cmpulun& Eoldo"enesc 2apro;. 50 min transport auto )i 1>15min transport #ero"iar3( !50m de municipiul Gistria 2apro;.1>30min transport auto )i 5 ore transport #ero"iar3. =n alt punct #orte ar #i pre.ena aeroportului de la %ucea"a.

79

8oarte de."oltat' este reeaua de drumuri #orestiere din cadrul munilor ce -ncon:oar' depresiunea +ornelor. +eoarece .ona #orestier' se suprapune peste cea mai mare parte a re&iunii montane( c'ile de acces create pentru "alori#icarea economic' a acesteia , drumurile #orestiere , pot #i )i sunt utili.ate( -n accesul sau c>iar -n or&ani.area spaial' a unei .one turistice. Traseele acestora urmea.'( -n &eneral( reeaua >idro&ra#ic'( cum ar #i? -n munii %u>ard( drumurile #orestiere de,a lun&ul "'ilor Tesna( Co)na( +iaca( Iumor( %coru)u( CiotinaD -n munii C'liman, drumurile de pe +orni)oara( %ecu( Col'celu( Ro)u( %'ri)oru Eic( %'ri)oru Eare( Prul IaitiiD -n munii <iumal'u 9 drumurile de pe "'ile 8ieru( @r&estru( C>ilia( Rusca( iar -n munii Gistriei acestea sunt mai puin numeroase )i anume pe "'ile @rin( 7rtoaia( Rusca. +rumurile #orestiere se desprind din reeaua rutier' moderni.at' )i( -n situaia reducerii sau suspend'rii e;ploat'rii #orestiere( pot de"eni drumuri #orestiere, turistice( la ni"el altitudinal mediu( care p'trund -n .ona montan'( pn' la limita superioar' a p'durilor. Foselele #orestiere alc'tuiesc o reea dens'( ce #ace le&'tura -ntre poalele muntelui )i .ona sa -nalt'. =tili.area lor crescnd' -n scopuri turistice "a impune moderni.area celor mai repre.entati"e.

!0

@ccesul pietonal direct spre .ona montan' -nalt' )i deplas'rile -n cadrul acesteia se #ac prin poteci turistice marcate. @cestea se des#')oar' de la poalele munilor( pe "ersani )i -n lun&ul culmilor montane 2adeseori pe "ec>ile 1plaiuri43. 5n depresiunea +ornelor e;ist' multe puncte de plecare pentru traseele de pe munii -ncon:ur'tori. Eunii Gistriei sunt tra"ersai -n l'ime de un traseu pentru mountain /i0e ce porne)te de la +orna @rini pn' la "r#ul Farului 21524m3 )i se continu' apoi pe "alea Grnarului. %in&urul mi:loc de transport care deser"e)te-n e.clusi"itate acti"itatea turistic' este transportul pe ca/lu( utili.at att pentru accesul rapid -n .ona montan' ct mai ales c'tre prtiile amena:ate.

5n *atra +ornei( pe prtia +ealu Ae&ru transportul pe ca/lu se #ace cu telescaunul 2Y#oto103( a"nd capacitatea de dou' persoane. Cun&imea traseului este de 3250m( di#erena de ni"el este de 400m( iar capacitatea orar' de transport este de 400 persoaneK>. +urata medie de parcur&ere a traseului este de 15 minute. %pre deose/ire de telescaun( telesc>iul 2la care poate #i ad'u&at )i /a/N,sc>iul, mi:locul de transport pe ca/lu cel mai simplu3 este puin costisitor( de mai mici dimensiuni( cu trasee mult mai scurte. Telesc>iul de pe prtia Parc are 900m lun&ime( di#erena de ni"el #iind de doar 150m. @cesta asi&ur' accesul direct la punctele terminus ale prtiei de sc>i.

!1

6n%rastructura te(nic? -n .ona ora)ului *atra +ornei( alimentarea cu ap' pota/il' se #ace din rul +orna. Pentru restul .onei( alimentarea este asi&urat' de #ntni( de i."oarele su/terane e;istente -n .on'. Comunele 6aco/eni( Aea&ra Farului( Crli/a/a( Poiana %tampei dispun de /a.ine cu staii de epurare a apei. @pa cald' este asi&urat' cu a:utorul centralelor termice pe /a.' de lemn )i mai puin pe &a.. Reeaua de e"acuare a apei este satis#'c'toare. Reeaua de distri/uie a &a.elor naturale este -n curs de de#initi"are. 7ra)ul *atra +ornei nu este -nc' racordat la reeaua de distri/uie( el #iind deser"it cu &a. -m/uteliat. Iotelelurile Gradul )i C'limani ce aparin de %ocietatea +orna,Turism dispun de 12 /utelii de &a.. Reeaua de distri/uie a ener&iei termice? sursele termice sunt asi&urate de o centrala termic' pe /a.' de rume&u) 2dat' -n #olosin' -n prim'"ara anului 2004 )i care #unciunea.a la o treime din capacitate3( precum )i de centrale de cartier care #uncionea.' cu com/usti/il lic>id u)or 2ce urmea.' a #i trans#ormate -n puncte termice( odata cu e;tinderea reelei de distri/uie a a&entului termic3. 5nc'l.irea se #ace )i prin so/e pe lemn. 5n *atra +ornei a&entul termic e;istent satis#ace ne"oile populaiei )i o/iecti"ele economice. Reeaua de distri/uie a ener&iei electrice acoper' 92L din .ona locui/il'( &ospod'riile indi"iduale -ndep'rtate( pe "r# de munte( ne/ene#iciind de alimentare la sursa de ener&ie electric'. Hona depresionar' dispune de reea tele#onic' mi;t' 2analo&ic' )i di&ital'3 precum )i de reea de tele#onie mo/il'. @coperirea teritoriului cu ser"icii de tele#onie mo/il' -n reeaua +ialo&( ulterior 7ran&e datea.' din noiem/rie 1997. Hona a#erent' localit'ilor Panaci( 6aco/eni( Crli/a/a nu are acoperire -n totalitate pentru reeaua de tele#onie mo/il'. 5n ceea ce pri"e)te rampa de &unoi a ora)ului *atra +ornei( aceasta se a#l' la 5 0m dep'rtare de ora)( pe malul Gistriei.

!2

'.,. &a#a material" t ristic" (in Depresi nea Dornelor Ga.a material' cuprinde ansam/lul mi:loacelor de ca.are( terapeutice( de a&rement( alimentaie pu/lic' )i transport( destinate satis#acerii cererii turistice. Ga.a material' este aceea care permite 1#i;area la o/iecti"4 a su/iecilor care( -ntr,un inter"al de timp presta/ilit( "alori#ic' componentele #ondului turistic natural )i antropic. Prin di"ersitate( dimensiuni( pro#il ar>itectonic )i "arietatea #ormelor de mani#estare a acesteia( se impune -n peisa:ul cu "alene turistice 2unitate montan'( staiune( centru ur/an sau a)e.are rural'3 )i #ace parte din ansam/lul de m'suri ce concur' la amena:area turistic'. 2Cian&' Aicolae( 19973 5ntre /a.a te>nico,material' )i resursele naturale turistice tre/uie s' e;iste o coresponden' att pe plan calitati" structural ct )i pe plan cantitati" al dot'rilor. @st#el e;istena unor resurse de ape minerale :usti#ic' construirea unei /a.e de tratament adaptat' la speci#icul de "alori#icare al resurselor respecti"e )i dimensionat' la ni"elul de/itului resursei care s' asi&ure un num'r ma;im de proceduri. Ga.a de ca.are? structurile de ca.are turistic' cuprind o multitudine de #orme care pot #i clasi#icate con#orm criteriului in"estiiei 2&rea sau u)oar'3 )i pe /a.a unor considerente de renta/ilitate( preuri )i clientel' speci#ic' -n? , , , >otel'rieD e;tra>otel'rie 2re)edine secundare( apartamente mo/ilate( unit'i sociale de ca.are, sate de "acan'( centre de tineret( case #amiliare de "acan'3D structuri de ca.are nepermanente 2campin&( cara"anin&( campin&,car( ca/ane3. 8ormele de ca.are au e"oluat de la componentele 1clasice4, casa de odi>n' sau tratament 2"ila3 )i >otelul( speci#ice staiunilor( respecti" centrelor ur/ane( continund cu apariia ca/anelor odat' cu inte&rarea unit'ilor montane -n s#era turismului( la -nceputul secolului JJ. 5n perioada post/elic' a #ost reconsiderat( ca #orm' de ca.are( >anul turistic, motelul( de"enit( prin adaptare #uncional'( cate&orie de ca.are speci#ic' turismului automo/ilistic. +e asemenea( apare popasul turistic( adaptat unui turism de mas' cu o mo/ilitate accentuat'( e;i&ene de con#ort mai modeste caracteristice unei cate&orii sociale )i de "rst' speci#ice 2populaia tn'r'( cu "enituri limitate3,2Cian&' Aicolae( 19973.

!3

Cotelria, #orm' tradiional' a ca.'rii turistice( a de"enit o acti"itate de sine st't'toare( creatoare de locuri de munc' )i surs' de "enituri. Iotelul este structura de primire amena:at' -n cl'diri sau corpuri de cl'diri( care pune la dispo.iia turi)tilor camere( &arsoniere sau apartamente dotate corespun.'tor( asi&ur' prest'ri de ser"icii speci#ice )i dispune de recepii )i spaii de alimentaie -n incinta cl'dirii.Iotelurile sunt clasi#icate con#orm unui sistem de norme -n #uncie de con#ort( dimensiune( ec>ipamente )i calitatea ser"iciilor.

Iotelurile din staiunea *atra +ornei au o capacitate total' de 1400 de locuri 2"e.i ane;a 2( ta/elul 33( capacitate ce "aria.' de la 20 de locuri de ca.are 2Eaestro( G*T3 la 5!0 locuri ct -nsumea.' comple;ul >otelier 1C'limani 9 Gradul4D acesta din urm' repre.entnd 45L din totalul /a.ei >oteliere. Predomin' unit'ile cu con#ort mediu( de dou' stele.

!4

Ea:oritatea >otelurilor dispun( pe ln&' camere cu 2 sau 3 paturi )i de apartamente. +eoarece *atra +ornei este o staiune /alneoclimateric'( unele >oteluri 26ntus( C'limani 9Gradul( Cem/ra3 dispun de /a.e terapeutice comple;e( le&ate prin pasa:e -nc>ise )i de /a.e de tratament.

@cest #apt #ace ca aceste >oteluri s' ai/' un &rad ma;im de ocupare( cu predilecie de c'tre persoanele de "rsta a treia care "in la tratament. &ilele , sunt structuri de primire de capacitate relati" redus'( #uncionnd -n cl'diri independente( cu ar>itectur' speci#ic'( situate -n staiuni /alneoclimatice sau -n .one )i locuri de interes turistic( care asi&ur' ca.area turi)tilor )i prestarea unor ser"icii speci#ice. *ilele din staiuni( prin amplasament )i stil ar>itectonic( marc>ea.' tendinele )i orient'rile( -n materie de dotare( pe care le,a a"ut turismul pe parcursul a aproape 100 de ani )i in#luenele europene care s,au e;ercitat. Fi -n pre.ent acestea repre.int' un e;emplu reu)it de implantare armonioas' -n peisa:ul natural montan )i de -nc'rc'tur' optim' -ntr, un spaiu determinat. 5n staiunea *atra +ornei e;ist' 7 "ile 9 case de odi>n'( dintre care patru 2*ila 7.on( *ila Prtie( *ila %u>ard )i *ila Pinul3 #uncionea.' -mpreun' cu >otelul Cem/ra )i aparin de %.C. 1%ind Romnia %.@.4 Capacitatea lor total' este de 240 de locuri( a"nd )i /a.' proprie de tratament( 3 cantine )i 2 /u#ete, /ar. Celelalte "ile 2Eusetti( C'lim'nel )i 6ulia3 au con#ort mai ridicat( de 3 stele( a"nd pe ln&' camere cu dou' paturi )i apartamente. !5

Pe ln&' "ile( tre/uie menionate pensiunile turistice )i a&roturistice , care sunt structuri de primire cu o capacitate de ca.are pn' la 20 de camere( #uncionnd -n locuinele cet'enilor sau -n cl'diri independente( care asi&ur' pe ln&' ca.area turi)tilor )i condiii de pre&'tire )i ser"ire a mesei.

5n depresiunea +ornelor( acestea sunt #oarte numeroase 2"e.i turism rural3 a"nd -n total o capacitate de 4!5 de locuri( din care 39L aparin pensiunilor din *atra +ornei. Ca/anele turistice sunt structuri de primire( nepermanente( de capacitate relati" redus'( #uncionnd -n cl'diri independente( cu ar>itectur' speci#ic'( care asi&ur' ca.area( alimentaia )i alte ser"icii speci#ice necesare turi)tilor a#lai -n drumeie sau la odi>n' -n .one montane( -n apropierea staiunii /alneare sau a altor o/iecti"e de interes turistic. Cele mai multe ca/ane sunt amplasate -n .ona montan'D ast#el #iind ca/anele <iumal'u )i Rar'u de pe munii cu acela)i nume )i ca/anele Reiti) )i Pietrosul din Eunii C'limani. 5n aria depresionar'( sin&ura ca/an' este cea din *atra +ornei, Ca/ana %c>iorilor( a)e.at' la /a.a prtiei de sc>i Parc. @ceast' ca/an' cu o capacitate de 30 de locuri )i cu un restaurant rustic cu 40 de locuri( asi&ur' turi)tilor )i sc>iuri( s'nii( snoSmo/il( etc. . 7 cate&orie aparte( o #ormea.' ca/anele ilice )i de "n'toare( utili.ate de o cate&orie restrns' de persoane implicate -n turismul cine&etic )i piscicol.@cestea sunt

concentrate -n masi"e cu #ond cine&etic )i piscicol "aloros? -n munii Gistriei( sunt patru ast#el de ca/ane( iar -n munii C'limani, trei. Ianul turistic, motelul, are tradiie -n ara noastr'( #iind amplasat -nc' de acum un secol de,a lun&ul principalelor c'i rutiere. $ste ast'.i o unitate de tip >otelier cu capacitate de ca.are -n &eneral mic' 2-n medie 30 de camere3( amplasate in imediata apropiere a )oselelor( lan&' staiuni )i ora)e. %unt utili.ate de cei care se deplasea.' cu mi:loace de transport auto( din aceast' cau.' sunt create posi/ilit'i de parcare pentru auto"e>icule -n imediata apropiere a camerelor. Popasul turistic, campin&ul este cea mai nou' cate&orie de ca.are. @re un caracter complementar )i a ap'rut ca urmare a necesit'ii de a se asi&ura suplimentar locuri -n perioada de "r# a se.onului turistic. Principiile de amplasare sunt asem'n'toare cu cele ale >anului )i este utili.at de acelea)i cate&orii de turi)ti. <radul de con#ort )i ser"icii asi&urate sunt -ns' in#erioare >anului. +e asemenea( are o #uncionalitate )i satis#ace necesit'ile unui turism -n continu' mi)care )i o cate&orie aparte de turi)ti? de "rst' tn'r' )i cu "enituri relati" modeste. Popasul turistic( cu peste 30 de unit'i( include c'sue )i terenuri pentru instalarea corturilor )i are o m'rime medie de 10! locuri. 5n *atra +ornei( Campin& @utoturism are 1! locuri de ca.are -n ca/an' )i 22 de locuri -n c'sue )i dispune de sna0 9 /ar( sal' de mena: )i ap' cald'2-n pre.ent acest sta/iliment este -n curs de reamena:are3. 5n conclu.ie putem a#irma c' -n depresiunea +ornelor /a.a de ca.are repre.entat' prin >oteluri( "ile( pensiuni( ca/ane turistice( >anuri( popasuri are o capacitate mare de ca.are 9 2120 locuri( aceasta dominnd -n .ona staiunii *atra +ornei. 5n staiunea *atra +ornei capacitatea de ca.are este cu mult mai ridicat' la >oteluri dect la celelalte #orme de ca.are.2#i& 33

!7

nr.locuri 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 hoteluri vile pensiuni cabane camping

8i& 3. Capacitatea de ca.are pe cate&orii -n staiunea *atra +ornei %ursa? +irecia de %tatistica %ucea"a( 2004 @lte componente ale /a.ei materiale turistice Ga.a material' terapeutic' este un apana: e;clusi" al staiunilor /alneoclimaterice )i parial al celor climaterice. <radul de di"ersi#icare al /a.ei terapeutice( introducerea procedurilor moderne( care completea.' e#icient terapia naturist' clasic' ce "alori#ic' #actorii naturali de cur' 2ape minerale( mo#etele( peloidele3D dimensionarea acesteia -n concordan' cu m'rimea( structura )i calitatea /a.ei de ca.are determin' ierar>i.area staiunilor( nuannd puterea lor de atracie. 5n pre.ent( ponderea cea mai mare o deine /a.a terapeutic'( utili.nd #actorii >idrominerali 2ape minerale3 cu cele dou' proceduri ma:ore? cura intern' )i cura e;tern' 2su/ #orma /'ilor calde cu ape minerale3 la care se adau&' /'ile cu &a. car/onic 2mo#etele3 )i tratamentul cu peloide. Capacitatea /a.elor de tratament( tre/uie s' #ie )i -n &eneral este dimensionat' )i raportat' -n #uncie de de/itul apelor minerale utili.a/ile. $ste necesar pentru o procedur' personal' minimul de 0(4 m3 ap' mineral'. 5n ultimele decenii au #ost edi#icate la *atra +ornei dou' comple;e >oteliere 2C'limani 9 Gradul )i 6ntus3 cu /a.e terapeutice proprii( cu modalit'i moderne de tratament( e#iciente -n tratarea numeroaselor maladii. @st#el tratamentul a#eciunilor aparatului cardioK"ascular 2>ipertensiune arterial'( arterosclero.'( cardiopatia isc>emic'(

!!

/oli ale arterelor )i ale "enelor3 se a;ea.' -n principal pe /'i car/o&a.oase )i mo#etele naturale la care se adau&' /'i &al"anice( /'i ascedente( in#u.ii )i electroterapie prin ioni.'ri )i ra.e ultra"iolete. @#eciunile aparatului locomotor 2cele de natur' reumatismal'( de natur' traumatic' )i de natur' neurolo&ic'3 /ene#icia.' de tratamente cu n'mol( 0inetoterapie la sal' sau /a.in( /'i 0ineto )i du)uri( -mpac>et'ri cu para#in'( electroterapie 2diadinamice( ultrasunete( iono&al"ani.'ri( unde scurte3 )i masa:. Golile asociate sunt tratate di#erit( -n #uncie de a#eciune( ast#el ? , /oli ale aparatului respirator 2/ron)ite( astm /ron)ic( rinosinu.ite3 sunt tratate cu acroterapie( acrosoli )i in>alaii cu ape sul#uroase )i su/stane medicamentoase )i &imnastic' respiratorieD , , , , , /oli &inecolo&ice 2ane;ite )i metroane;ite cronice( sterilitatea3 sunt -mpac>et'ri )i tampoane cu n'mol( unde scurteD /oli ale sistemului ner"os 2ne"ro.e )i arteroscrelo.' cere/ral'3 sunt tratate cu /'i car/o&a.oase )i cu plante medicinale )i ioni.'riD /oli ale sn&elui 2anemii39 prin cur' intern' la i."or 2ape #eru&inoase3D /oli di&esti"e9 cur' intern'D /oli meta/olice 2dia/et( o/e.itate39 prin cur' mi;t' intern' )i e;tern' 2/'i( 0ineto masa:3. Cura /alnear' durea.' 10 , 1! .ile )i se compune din asocierea #actorilor naturali cu proceduri a:ut'toare prescrise de medic( asociat' cu dieta alimentar' -n #uncie de a#eciune. Ga.a de tratament completea.' ast#el #actorii terapeutici naturali di"ersi#ind paletele tratamentelor ma:ore. @limentaia pu/lic'? al'turi de /a.a de ca.are )i cea terapeutic'( alimentaia pu/lic' din staiunea *atra +ornei( contri/uie la conturarea pro#ilului acestora )i la cre)terea puterii lor de atracie. Prin speci#icul produsului o#erit( se mare)te o#erta )i se completea.' celelalte aspecte de /a.ei materiale turistice. 5n acest sens( pentru staiunile /alneoclimaterice pro#ilate pe terapia a#eciunilor di&esti"e sau cardiace( tratamentul speci#ic este du/lat )i de o diet' alimentar' ri&uroas'. tratate cu

!9

5n contrast cu acest aspect( intr' -n competiie lar&a di"ersitate a unit'ilor de alimentaie pu/lic'( cu speci#ic auto>ton( ele -nsele o/iecti"e de loc ne&li:a/ile ale o#ertei turistice. +imensionarea /a.ei de alimentaie pu/lic' este dependent' de m'rimea capacit'ii de ca.are 2se consider' c' pentru un loc de ca.are sunt necesare 1(5 9 2 locuri pentru a se putea satis#ace )i necesit'ile turismului de tran.it3( iar pro#ilul acestuia( de comple;itatea )i speci#icul #uncional al o/iecti"elor turistice. %e impun restaurantele care au proli#erat -n paralel cu e;tinderea /a.elor de ca.are de tip >otelier( cantinele 9 pensiune 2cate&orie speci#ic' staiunilor3( ).a. 5n staiunea *atra +ornei( capacitatea total' a restaurantelor din incinta >otelurilor )i a "ilelor este de minimum 1791 locuri. Pe ln&' aceste restaurante se mai num'r' )i ca#e 9 /arurile. 5n restul staiunii( -n a#ara restaurantelor ce aparin de >oteluri( mai sunt )i altele( care satis#ac ne"oile turi)tilor precum? restaurant %elect( restaurant 8ast,8ood,Cris"el( restaurant *alea +ornelor( restaurant Ces @mis( patiseria Gristena( restaurant,pi..erie Cords. Putem meniona de asemenea )i discotecile( care repre.int' un mod pl'cut de a petrece serile -n compania prietenilor? *ideo +iscoteca 1Clu/ 7Z4( +isco Clu/ 1JJC4( *ideo Clu/ 1Cords4. Ga.a de a&rement )i sporti"' determin' adeseori pro#ilul #uncional dominant al staiunii sau contri/uie la di"ersi#icarea acti"it'ilor -n staiunile /alneoclimaterice. Ga.a de a&rement )i sporti"' in#luenea.' direct cre)terea duratei se:urului -n staiune( canali.area de #lu;uri turistice #ormate din su/ieci cu pre#erine consec"ente pentru o anumita acti"itate sau staiune( care cap't' un rol pre#erenial. 5n staiunea *atra +ornei( /a.a de a&rement )i sporti"' este repre.entat' de terenurile de tenis( de rul +orna -n ceea ce pri"e)te practicarea de ri"er ra#tin&( de trasee pe munii -ncon:ur'tori pentru amatorii de mountain, /i0e )i /ine-neles de e;istena celor dou' prtii. 5n acest sens( >otelul %port o#er' spre -nc>iriere ec>ipament pentru sc>i( pentru ./or cu parapanta( pentru ri"er 9 ra#tin& )i mountain 9 /i0e. =nele /a.e de ca.are de tip >otelier mai au -n dotare s'li pentru #itness )i /a.ine pentru -not. @mena:'rile pentru sporturi de iarn' , prin amploarea lor cuprind spaii din ce -n ce mai mari( -ncepnd de la peri#eria staiunii( pn' -n .ona alpin'( cu posi/ilit'i de

90

e;tindere a inter"alului de practicare a sporturilor de iarn'( din decem/rie pn' la -nceputul lunii mai. @mena:'rile de prtii de sc>i( sunt precedate de studii apro#undate pri"ind condiiile topoclimatice 2durata( &rosimea( sta/ilitatea stratului de .'pad'3( condiiile mor#olo&ice 2lun&imea "ersantului( e;po.iia( pant'( ener&ie( e;istena sau lipsa proceselor de "ersant3,2<olo&an <>.( 197!3. +e asemenea( tre/uie pre"'.ut' )i o mar:' de re.er"' care s' permit' accesul pe prtii )i a turi)tilor sosii la s#r)it de s'pt'mn'( care a:un& adeseori s' e&ale.e )i c>iar s' dep')easc' temporar num'rul celor cu se:ur -n staiune. @ceast' structur'( determin' construirea de prtii cu &rade di#erite de di#icultate( pentru satis#acerea tuturor e;i&enelor. 5n staiunea *atra +ornei( cele dou' prtii, +ealu Ae&ru )i Parc, au &rad de di#icultate mediu( -ns' pe munii din apropiere, %u>ard( C'limani, e;ist' )i .one pentru sc>i e;trem. 6n cadrul ora)ului #iinea.a )coli care ora&ani.ea.a )i concursuri pentru iniierea )i practicarea sc>iului cu monitori autori.ai. Cele dou' prtii omolo&ate sunt deser"ite de mi:loace de transport pe ca/lu ast#el? prtia +ealu Ae&ru cu telescaun( iar prtia de sc>i Parc cu telesc>i )i /a/N,sc>i. Pe dealul Runc a #ost amena:at' o prtie pentru practicarea de sc>i #ond. %unt -n construcie( -n #a.' de proiect alte -nc' 4 prtii de acest &en( amplasate att -n cadrul ora)ului( ct )i -n satele -n"ecinate( iar construcia lor "a #i demarat' -ntr,o scurt' perioad' de timp. '.*. -orme (e t rism practicate Eunicipiul *atra +ornei s,a de."oltat in timp( primind ulterior numele de oras statiune datorita turismului practicat aici.Resursele de apa minerala cu proprietati terapeutice( tur/a si #actorii naturali de cura au condus la de."oltarea turismului /alnear. Conditiile naturale ( traditiile istorice si culturale( #runusetile .onei ( #ondul cine&etic( precum si #olclorul ( o#era posi/ilitati de practicare a turismului.pentru turistii dornici de a"entura ( la *atra +orneise practica sporturi e;treme.

91

6n *atra +ornei se practica un turism stationar sau de se:ur 2turism /alneo,climateric( turismul climateric pentru odi>na si a&rement ( turismul pentru sporturi de iarna( turismul scolar3( turism itinerant 2turism montan( turism cultural3( turismul de s#arsit de saptamana2de See0,end3. T&ri'!&l 'tationar @ceasta #orma de turism( are un caracter dominantin *at,ra +ornei( plecand de la un se:ur de trei .ile si se poate prelun&i pana la .ile. Caracterul turismului stationar2cu e;ceptia turismului pentru sporturile de iarna3 este derularea acti"itatilor pe tot parcursul intre&ului an( ducand la ocuparea /a.elor de ca.are cu inre&istrarea unui numar mare de innoptari. T&ri'!&l 1alneo? li!ateri %e practica in statiunea *atra +ornei dar si la Poiana Ae&rii( 6aco/eni( %arul +ornei( acestea utili.and in scopuri /alneare resursele >idro,minerale( mo#etele( pe un #ond /ioclimatic stimulent.=tili.area unor te>nici si proceduri terapeutice moderne conpletea.a e#ectul #actorilor naturali? ,apele minerale car/o&a.oase( >ipotone( /icar/onatate( sodice( calcice( ma&ne.iene( #eru&inoaseD ,namoluri de tur/a din Tino"u Eare Poiana %tampei( caracteri.at ca tur/a oli&otro#a sla/ minerali.ata( cu continut mare de coloi.i or&anici si aci.i >umuciD ,ape minerale sul#uroase din .ona 6aco/eni etc. 5n cele dou' /a.e de tratament a#late in staiune 2Iotelurile Calimani,Gradul( 6ntus3( se /ene#icia.' de tratament mai ales pentru /olile cardio,"asculare( ale aparatului locomotor 2de natura reumatismale( neurolo&ica3D /oli asociate 2ale aparatului respirator( /oli &inecolo&ice( di&esti"e( renale( meta/olice etc3. @cti"itatea medico,/alnear' se des#a)oar' -n ca/inete medicale cu medici in ma:oritate primari.Cura /alneara durea.a intre 10,1! .ilesi se compune din asocierea #actorilor naturali cu proceduri a:utatoare prescrise de medic( asociata cu dieta alimentara in #unctie de a#ectiune. @cest tip de turism atra&e cu predilectie persoanele de "arsta a treia.

92

T&ri'!&l li!ateri , pentr& o/i=na 'i trata!ent Repre.inta o a doua #orma de turism de se:ur precticat in statiunile climaterice montane. @mplasarea /a.ei de tratament in contact direct cu unitatea montana( la altitudini de !00 m( lea&a statiunea de >iterlandul montan( dotat la randul sau cu unitati turistice si alte amena:ari.@ceasta situtie duce la o di"ersi#icare a posi/ilitatilor de practicare a turismului in #orme multiple( cu implicarea unei supra#ete "aste din :urul statiunii. +urata se:urului in statiunile climaterice montane este mai redusa ? 4 nopti ca.are per turist ducand la o rulare mai accentuata a persoanelor.Paleta de acti"itati este cu atat mai di"ersacu cat se o#era mai multe posi/ilitati de practicare a lor( prin amena:ari sporti"e2ri"er ra#tin& ( atletism ( pescuit ( "anatoare ( sc>i( mountain,/i0e3( de a&rement( di"ertisment( care contri/uie in mod su/stantial la cresterea puterii de atractie a statiunilor atat pentru turistii romani cat si straini. T&ri'!&l pentr& 'port&rile /e iarna $ste o #orma de turism sporti" care se interconditionea.a cu celelalte acti"itati turistice( practic #iind componenta speci#ica. %e des#asoara in conditii mor#oclimatice particulare si intr,un inter"al de timp /ine delimitat.

Practicarea acestei #orme de turism este #a"ori.ata de amena:arile te>nice su/ #orma partiilor si a mi:loacelor de transport pe ca/lu.%tatiunea *atra +ornei /ene#icia.a de doua partii de sc>i? +ealul Ae&ru 93000 m lun&ime ( &rad de di#icultate mediu ai 93

Partia Parc 2partie omolo&ata 3( &rad de di#icultate mediu(900 m lun&ime.Partia +ealul Ae&ru are in dotare o instalatie de transport telescaun( iar partia Parc un /a/N,a0i si un telesc>i. %porturile ce se pot practica la *atra +ornei sunt? sc>i alpin( e;cursii montane( escalada si alpinism( escslada pe &>eata ( sc>i tour( sc>i #ond( sc>i e;trem( la care se adau&a traseele montane parcurse cu snoSmo/ile. +imensiunile turismului pentru sporturile de iarna sunt limitate de inter"alul de practicare ( in conditii climatice cu precipitatii solide.%e.onul optim luni pentru de practicare a sporturilor de iarna durea.a 3,4 2inter"alul sporturile ianuarie, statiunilor de iarna martie3.%olicitarea

repre.inta 50, 75 L dintre ocupanti pe timpul iernii( iar numarul persoanelor ce "in pe partii se du/lea.a la s#arsitul #iecarei saptamani. %porturile de iarna sunt spri:inite prin ser"icii complementare ( pro#ita/ile pentru statiune 2inc>irieri de materiale sporti"e3(ast#el e#ectul economic este mai mult ampli#icat( #iind /e/e#ic si compensatoriu pentru inter"alele cand solicitarile sunt nai reduse. T&ri'!&l itinerant $ste caracteri.at prin deplasare continu' -n arealul &eo&ra#ic ales( cu mi:loace de deplasare "ariate 2automo/ilistice( #ero"iare )i #oarte ades pietonal( precum )i com/inate3. @ceast' mi)care este punctat' de se:ururi scurte 2una( ma;im 2 -nnopt'ri3 )i are o moti"aie "ariat'. Turismul montan cuprinde( -n mod di#ereniat( toate unit'ile montane ce -ncon:oar' depresiunea +ornelor. 6ntensitatea sa este direct proporional' cu "aloarea

94

#ondului mor#oturistic( cu "olumul )i calitatea /a.ei de ca.are( cu di"ersitatea )i &radul de moderni.are a c'ilor de comunicaie spre )i -n interiorul unit'ii montane( precum )i cu apropierea de centre ur/ane mari( cu acti"it'i economice comple;e( &eneratoare de #lu;uri turistice intense. *olumul real al circulaiei turistice montane este mult mai mare dect cel re.ultat din datele statistice( cu att mai mult( cu ct -n apropierea unit'ilor montane sunt staiuni care se constituie ca puncte de plecare pentru drumeii montane( cu durat' de o .i )i re"enirea la /a.ele de plecare. +e asemenea( su/ incidena turismului montan intr' )i o parte a turismului >i/rid( de See0,end. Turismul de drumeie montan' , este cel mai r'spndit )i stimulat de "aloarea peisa&istic' a re&iunii montane( cu relie# de."oltat pe calcare )i con&lomerate( pe roci "ulcanice. Turismul de tip alpinism , este o #orm' e;clusi" sporti"' a turismului montan( practicat de o cate&orie restrns' de persoane( cu aptitudini #i.ice deose/ite )i special antrenat' Practicarea condiii pentru alpinismului mor#olo&ice aceasta. solicit' deose/ite?

"ersani cu pante a/rupte( ridicai pn' la "ertical'( c>iar su/plom/ai )i ener&ie mare de relie#( de sute de metri. Pentru aceast' #orm' de turism se pretea.' masi"ele calcaroase 2e;. Rar'u3( pre.entnd puternice a/rupturi peri#erice sau c>ei de."oltate pe "ertical' 2C>eile Gica.ului3( precum )i "ersanti stancosi i.olati( cum este cel de la Rusca( sau cel de la V6cil4( "ersant c'ruia de un an i,a #ost ad'u&at )i un traseu #ormat din pri.e arti#iciale. Turismul cultural? este o #orm' repre.entati"' a turismului itinerant din depresiunea +ornelor( des#')urat mai ales cu mi:loace auto )i a"nd ca moti"aie

95

e;istena unui "aloros patrimoniu cultural,istoric )i etno&ra#ic,#olcloric( cu un caracter ori&inal )i c>iar de unicat. T&ri'!&l /e 'f@r7it /e '%pt%!@n% (/e Aee:?en/" %,a impus -ncepnd din perioada inter/elic'( odat' cu de."oltarea e;plo.i"' a ur/ani.'rii determinat' de industriali.are( tendin' ce a continuat -n ritm accelerat )i -n ultimele patru decenii. 5n paralel( a crescut masa populaiei concentrat' -n ora)e )i ocupat' -n acti"it'ile acestora. 5n condiiile recentei ree"alu'ri a turismului de See0,end( cu mi:loace automo/ilistice( dar a lipsei in#rastructurii rutiere moderne( de tip autostrad'( se distin&( -n #uncie de isodistane? , .one situate la unu,cinci 0ilometri de ora)ul &enerator de #lu;uri turistice( parcurse cel mai ades pietonal )i care -nre&istrea.' ma;imul de -nc'rc'tur' pe unitatea de supra#a'D , , .ona apropiat'( -ntre 5,20 0ilometri( parcurs' cu mi:loace mi;te( pietonale )i automo/ilisticeD .ona medie cuprins' -ntre 10,50 0ilometri( parcurs' -n totalitate cu mi:loace mecanice. +e remarcat ca turismul de See0,end -n .on' -ndep'rtat'( la 50,100 Zm )i peste aceast' distan'( este speci#ic pentru ora)ele din a#ara re&iunii carpatice( din cmpie( ai c'ror locuitori sunt o/li&ai s' parcur&' o distan' aprecia/il' pentru a intra -n contact direct cu am/iana montan'. =rmare a cre)terii "i.i/ile a posi/ilit'ilor de deplasare cu mi:loace automo/ilistice este reducerea accentuat' a presiunii turistice din .onele din imediata apropiere a ora)elor datorit' prelu'rii de c'tre celelalte .one a unui "olum crescnd de turi)ti automo/ili)ti. T&ri'!&l r&ral 7i a.rot&ri'!&l? este o cate&orie aparte de turism( cuprin.nd acti"itatea turistic' propriu,.is' 2ca.are( pensiune( circulaie turistic'( derulare de pro&rame( prestare de ser"icii de /a.' )i suplimentare3( acti"it'i economice

2predominant a&ricole dar )i de practicarea unor ocupaii tradiionale3( precum )i modul de petrecere a se&mentului de timp li/er pentru cei ce solicit' acest tip de turism. $l presupune de."oltarea turismului -n mediul rural( -n strns' corelaie cu economia local'( ceea ce conduce la interdependena dintre aceste dou' laturi.

97

Cap. I*. DIRECII STRATE(ICE DE DE)*OLTARE 6I PER5ECIONARE A ACTI*IT+II TURISTICE

,.1. Premise *atra +ornei prin resursele de ap' mineral'( #actorii naturali de cur'( potenialul natural /o&at ct )i cel antropic( au #'cut posi/il' de."oltarea -n timp a turismului -n aceast' .on'. @ceast' .on' o#er' condiii de des#')urare a acti"it'ilor turistice )i nu numai. 5n primul rnd e;istena apelor minerale( cu propriet'i terapeutice( tur/a( au condus la de."oltarea unui turism /alnearD po.iionarea ora)ului -ntr,o .on' montan' deose/it de #rumoas' au #'cut posi/il' amena:area unor prtii )i ast#el de."oltarea unor acti"it'i de a&rement 2sp'rturilor de iarn'( a drumurilor3. Ca toate acestea se adau&' )i mo)tenirea etno#olcloric'( istoricul acestor melea&uri( tradiiile( portul popular( toate acestea o#erind multiple posi/ilit'i pentru des#')urarea turismului de a&rement. Ae"oia de di"ersi#icare )i de apariie a unor noi #orme de acti"it'i turistice( poluarea mediului ur/an( ne"oia de lini)te( de odi>n'( au dus la apariia unei noi acti"it'i( cea de a&roturism )i turism rural unde cadrul natural #a"ora/il a repre.entat elementul de /a.'. @&roturismul -n aceast' .on' este o acti"itate nou'( ea #iind una complementar' nu "a -nlocui niciodat' acti"itatea de /a.'( acestea aducnd noi locuri de munc'( pentru populaia din .on'( )i a c'rei pre&'tire pro#esional' nu,i a"anta:ea.' -n &'sirea unui loc de munc'. C>iar dac' .ona /ene#icia.' de un potenial turistic natural ct )i antropic( acest lucru nu este su#icient pentru de."oltarea unei acti"it'i turistice( #iind ne"oie de dot'ri edilitare( in#rastructur' la un ni"el destul de /un( dar )i s' o#ere oportunit'i de a#aceri pentru in"estitorii str'ini( dar )i cei din ar'. 5n acest sens Prim'ria municipiului *atra +ornei -n cola/orare cu alte instituii au pus /a.ele unor proiecte ce urmea.' a #i puse -n aplicare( acestea urm'rind de."oltarea in#rastructurii( amena:area )i reamena:area unor cl'diri )i parcuri( cre)terea calit'ii

9!

ser"iciilor( promo"area .onei )i implicit a staiunii( dar )i reducerea impactului localnicilor dar )i a turi)tilor asupra mediului. ,.%. Direcii strate$ice (e (e#+oltare Conceptul strate&ic de de."oltare( const' -n de."oltarea economic' a ora)ului datorat' po.iiei &eostrate&ice a acestuia( ct )i capacitatea de a atra&e #irme 2acti"it'i3 economice 2in"estiii3. 5n acest sens( tre/uie s' se ia -n considerare trei direcii? cre)terea &radului de atracti"itate a ora)ului 2prin -m/un't'irea ima&inii( a calit'ii "ieii3D #acilit'i de atra&ere a #irmelor pri"ate 2prin in"estiii -n in#rastructur'( o#ert' de terenuri )i cl'diri( ser"icii etc3 o alt' atitudine a populaiei -n ceea ce pri"e)te utili.area resurselor. Principalele o/iecti"e ale de."olt'rii dura/ile ale municipiului *atra +ornei contau -n? de."oltarea in#rastructurii de /a.' protecia mediului reducerea s'r'ciei de."oltarea )i promo"area turismului re&enerare ur/an' +e."oltarea in#rastructurii de /a.' const' -n rea/ilitarea )i moderni.area sistemului stradal( a construirii de locuine( rea/ilitarea sistemului de termo#icare a ora)ului( spri:inirea 6EE,urilor pentru de."oltarea de ser"icii )i acti"it'i producti"e( de."oltarea in#rastructurii de transport. =n alt o/iecti" strate&ic -l repre.int' cre)terea potenialului economic al .onei( prin utili.area -n mod dura/il a resurselor naturale din .ona *atra +ornei ct )i a "alori#ic'rii /unurilor )i a ser"iciilor &enerate de capitalul natural din .ona *atra +ornei. Re&enerarea ur/an' este reali.at' prin rea/ilitarea cl'dirilor cu "aloare de patrimoniu ct )i -m/un't'irea condiiilor pentru ele"i. Eai e;act consolidarea )i amena:area ca.inoului /alnear )i repunerea -n circuitul turistic( proiect ce este estimat -n

99

:urul "alorii de 4(2 milioane $ -ntr,o perioad' de 4 ani( construirea unei noi )coli )i rea/ilitarea( amena:area celor e;istente. Ca "ederea ela/or'rii strate&iilor de de."oltare ct )i a direciilor de per#ecionare tre/uie s' se in' cont de ni"elul de s'r'cie )i -ncercarea reducerii acesteia. 5n aceste sens e;ist' mai multe puncte de plecare cum ar #i de."oltarea ser"iciilor de asisten' social' pentru persoanele a#late -n di#icultate 2minori( persoane "rstnice( persoane cu >andicap3( reorientarea pro#esional'( in#ormarea copiilor )i tinerilor )i implicarea acestora -n pro/lematica localit'ii( -m/un't'irea ser"iciilor de asisten' medical'. Ca /a.a -ndeplinirii acestor o/iecti"e( stau o serie de proiecte( reali.ate prin cola/orarea Prim'riei municipiului *atra +ornei cu alte instituii :udeene 2Prim'ria %ucea"a( %er"iciul de =r/anism )i @mena:area Teritoriului3( dar )i 7A<,uri. Con#orm datelor -nre&istrate -n cadrul @&eniei Qudeene pentru ocuparea 8orei de Eunc'( se o/ser"' c' rata )oma:ului a cunoscut o "aloare ma;im' -n anul 2000 #iind de 9(39L su/ ni"elul ratei )oma:ului -nre&istrat' -n :udeul %ucea"a 212L3 )i rata )oma:ului pe ar' 210(5L3. 5n anul 2001 aceasta a sc'.ut la 4(27 )i respecti" 4(54L -n anul 2002. Rata )oma:ului pe ani 2L3 2000 9(39

Eunicipiul

1999 5(73

2001 4(27

2002 4(54 9(9 !(1

*atra +ornei Qudeul %ucea"a 13( 12 !(2 Romnia 11(! 10(5 !(! %ursa? @&enia Qudeean' pentru ocuparea 8orei de Eunc'

Con#orm datelor preluate de la +irecia Qudeean' de %tatistic' %ucea"a( le&ate de num'rul salariailor pe ultimii 7 ani( se o/ser"' #aptul c' num'rul acestor a sc'.ut de la circa .!31 de salariai -n 1995 la 4.939 salariai -n 2001.

100

8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

%ursa? +irecia Qudeean' de %tatistic' %ucea"a @ceast' e"oluie s,ar putea datora )i &radului de cali#icare al resursei umane( dac' cei cu studii superioare sunt de cca 4!0 de persoane( cei cu studii medii )i c>iar 10 )i ! clase sunt mult mai mari( respecti" 1(053 2cu 10 clase3( 2040 2! clase3( 100 de persoane 2#'r' studii3. +e aceea ca o/iecti" -n "ederea sta/ilirii strate&iilor ar tre/ui s' #ie cali#icarea )i recali#icarea #orei de munc' pentru urm'toarele locuri de munc'? a&eni turism( recepioneri >otel( osp'tari 9 /uc'tari( constructi"i 2.idari( dul&>eri( #ierari etc.3. Pentru -ndeplinirea o/iecti"elor nu este necesar doar educarea populaiei( ci )i a persoanelor ce lucrea.' -n administraia pu/lic'. 5n acest sens autoritatea local' s,a preocupat de participarea #uncionarilor s'i la cursuri de pre&'tire )i speciali.are. =n proiect a#lat -n stadiu de e"aluare( conceput de municipalitatea ora)ului *atra +ornei -l repre.int' re#acerea )i de."oltarea in#rastructurii pentru turism -n parcul /alnear *atra +ornei. $ste un proiect am/iios )i este e"aluat -n :urul sumei de 4.!99.1!3 $. Proiectul are ca scop rea/ilitarea in#rastructurii de acces la o/iecti"ele de interes turistic( o mai mare "arietate de ser"icii turistice( -n special al celor de a&rement acti" 2sporturi de iarn'3( o accesi/ilitate mai mare pentru turi)ti la sursele de ap' mineral'( asi&urarea unor .one pentru promenad'. <rupurile int' sunt #ormate din turi)tii staiunii *atra +ornei 2"enii pentru odi>n' )i tratament( cei care practic' sporturile de iarn' sau alte #orme de turism3 )i populaia re.ident' a municipiului *atra +ornei ct )i a .onei -n"ecinate. Con#orm

101

studiilor reali.ate de municipalitate -n anul 2003( au #ost cca 45.000 de turi)ti -n staiune( num'rul populaiei re.idente #iind de 1 .4 5 locuitori. Terenurile ce "or #i #olosite -n reali.area construciilor( se a#l' -n proprietatea Consiliului Cocal al municipiului *atra +ornei. *a e;ista transport pe ca/lu( instalaii de produs .'pad' arti#icial'( patinoar( &rup sanitar( patru terenuri de sport )i a&rement( un lac pentru pescuit )i a&rement. 5n acela)i timp se urm're)te rea/ilitarea .onei centrale a staiunii( ecolo&i.area )i am/ientarea parcului central. Re.ultatele estimate de c'tre o#icialit'i ar #i? cre)terea num'rului de turi)ti din staiune -n primul an de e;ploatare #a' de anul 2003 precum )i cre)terea duratei se:urului de la 5 .ile la 7 .ile. Aum'rul locurilor de munc' create ar cre)te de la 212 -n perioada de implementare la 300 dup implementare( -ncas'rile unit'ilor turistice din .on' ar cre)te re.ultate -n urma di"ersi#ic'rii ser"iciilor din staiune. 5n ceea ce pri"e)te impactul asupra mediului( el "a #i eliminat( parcul staiunii "a de"eni o .on' ecolo&ic'( #a"ora/il' odi>nei )i recreerii pentru turi)ti )i nu numai. 5n ceea ce pri"e)te de."oltarea in#rastructurii de /a.'( e;ist' dou' proiecte reali.ate )i concepute de consiliul local al municipiului *atra +ornei? unul intitulat 1Construcie drum ocolitor4 )i altul 1Rea/ilitarea aeroportului 8loreni4. Primul proiect urm're)te -n urma reali.'rii lui s' reduc' &radul de poluare din centrul ora)ului( prote:area cl'dirilor monumente ar>itecturale din .ona central' a ora)ului( #luidi.area circulaiei rutiere. Rea/ilitarea aeroportului 8loreni este un proiect te>nic( ce urm're)te cre)terea calit'ii "ieii( de."oltarea ser"iciilor( cre)terea num'rului de turi)ti. Consiliul local al Eunicipiului *atra +ornei a mai pus /a.ele unui proiect de 1Consolidare )i amena:are a Ca.inoului /alnear )i repunerea -n circuitul turistic4. Repunerea -n circulaie a ca.inoului "a duce la crearea unor noi locuri de munc'( atra&erea unui num'r mai mare de turi)ti prin cre)terea acti"it'ii .onei. Construcia ca.inoului este repre.entati"' -n ansam/lul edi#iciilor staiunii /alneo,climaterice *atra +ornei( cu un e"ident potenial turistic( inclusi" -n conte;tul turismului naional )i internaional.

102

5n cadrul acestor lucr'ri de consolidare( restaurare )i punere -n "aloare a acestui o/iecti"( se "a acorda o importan' deose/it' re#uncionali.'rii cl'ririi( pentru inte&rarea acesteia -n circuitul economic( de a#aceri )i turistic caracteristic .onei.

Eunicipiul *atra +ornei pre.int' atracti"itate pentru e#ectuarea de in"estiii constituind una din cele mai /une alternati"e att pentru in"estitorii str'ini ct )i pentru cei auto>toni( -n domeniul turismului( industriei alimentare( -m/utelierea apelor minerale( prelucrarea superioar' a lemnului )i a industriei u)oare. ,.'. Direcii (e perfecionare a acti+it"ii t ristice D.$.'. Protecia mediului natural *atra +ornei /ene#icia.' de un potenial turistic natural( /o&at -n resurse de ap' mineral' cu propriet'i terapeutice( tur/' )i #actori naturali de cur'( toate acestea ducnd la de."oltarea turismului /alnear )i nu numai. Protecia mediului natural se a#l' printre principalele o/iecti"e ale de."olt'rii dura/ile ale municipiului *atra +ornei. Prin aceasta se urm're)te? -m/un't'irea calit'ii apeiD

103

mana&ementul inte&rat al de)eurilor ur/aneD reali.area unor pepiniere de puieiD rea/ilitarea parcului municipal. @"nd aceste o/iecti"e la /a.'( Prim'ria municipiului *atra +ornei( a conceput o

serie de proiecte pentru a putea atin&e aceste o/iecti"e( cum ar #i? 1Eana&ementul inte&rat al de)eurilor -n municipiul *atra +ornei4( 1Rea/ilitarea staiei de tratare a apei )i e;tinderea reelei de alimentare cu ap' pota/il'4( 1Rete>nolo&i.area staiei de epurare a apelor u.ate precum )i rea/ilitarea )i e;tinderea reelei de canali.are4( 1%al"ai p'durea4( 1Rea/ilitarea Parcului Eunicipal4( 1Reamena:area )i crearea de spaii "er.i cu locuri de :oac' pentru copii4. Prin aceste pro&rame )i proiecte se urm'resc o serie de aspecte( /ene#ice att pentru turi)ti( ct )i pentru populaia acestui ora). @st#el se -ncearc' o de."oltare a unor acti"it'i economice )i turistice -n .one -n care nu e;ist' reea de ap'D -m/un't'irea calit'ii apei pota/ile( cre)terea ser"iciilor. 5n cadrul proteciei mediului natural( un mana&ement al de)eurilor repre.int' o prioritate( ast#el -nct este necesar' crearea unei strate&ii de mar0etin& pentru de."oltarea unui /usiness pro#ita/il pentru de)eurile ur/ane reciclate. @plicarea acestei strate&ii poate duce la o cre)tere a "olumului de de)euri reciclate( terenurile unde a #uncionat "ec>ea ramp' de de)euri pot #i #olosite -n alte scopuri( se crea.' oportunit'i de cre)tere a locurilor de munc'( "a duce la o cre)tere a credi/ilit'ii -n a/ordarea pro/lemei de de."oltare dura/il' )i a in"estiiilor str'ine. Prim'ria urm're)te moderni.area )i te>nolo&i.area procesului de colectare( transport )i depo.itare a de)eurilor( toate acestea #iind #'cute cu surse de la /u&etul local pentru ac>i.iionarea unor autocompactoare de &unoi )i un num'r de 10 europu/ele( pentru a transporta &unoiul mena:er din centrul ora)ului )i .ona staiunii. Calitatea aerului -n .ona +ornei este ridicat'( datorit' pre.enei -n .on' a p'durilor de coni#ere 2/rad( pin( molid( con3 prin cetina "erde )i r')in' se reali.ea.' o o;i&enare permanent' a atmos#erei. Calitatea apei din rul Gistria se inte&rea.' -n cate&oria 6 de calitate( dar pre.int' concentraii mari la unii indicatori metalici 2man&an( #ier( .inc3( datorit' e;ploat'rilor miniere din amonte. Rul +orna se con#luea.' cu Gistria( se -ncadrea.' -n cate&oria 6 de 104

calitate( -m/un't'ind calitatea rului Gistria dup' con#luen' )i r'mnnd principala surs' de ap' pota/il' a ora)ului. %olurile ce domin' -n acest a"al sunt cele /rune )i &'l/ui de p'dure( #a"ora/ile p'durilor de coni#ere( #neelor de /un' calitate( p')unilor )i plantelor de nutre culti"ate. 5n )esul Gistriei )i al +ornei ct )i a principalelor prie s,au separat soluri alu"iale cu di#erite &rade de e"oluie( apoi pe "ertical' pe #ormaiunile cristaline s,au de."oltat soluri /rune acide. D.$.". Promo1area o%ertei Eunicipiul *atra +ornei s,a de."oltat -n timp datorit' turismului. Resursele de ap' cu propriet'i terapeutice( tur/a )i #actorii naturali de cur' au dus la de."oltarea turismului /alnear. Condiiile naturale( tradiiile istorice )i culturale( pitorescul .onei( #ondul cine&etic( /o&'ia )i "arietatea elementelor de ar>itectur'( #olclorul( o#er' multiple posi/ilit'i de des#')urare a acti"it'ilor de turism )i a&rement. Prim'ria municipiului *atra +ornei a -n#iinat -n anul 2000 %er"iciul de Promo"are )i +e."oltare a Turismului )i %al"amont( -n scopul reali.'rii unei promo"'ri e#iciente a -ntre&ii staiuni( a tuturor componentelor turistice ct )i pentru asi&urarea securit'ii turi)tilor pe traseele montane )i prtiile de sc>i din *atra +ornei. @cest /irou( ser"iciul de promo"are are urm'toarele sarcini? , , , , , identi#icarea structurilor de primire turistic' ce aparin persoanelor #i.iceD crearea unei /a.e de date care s' cuprind' structurile de primire turistic' ce aparin "eri#icarea #iec'rei locuine )i constatarea condiiilor de con#ort( i&ien' )i starea de s' inter.ic' persoanelor particulare de a a/orda turi)tii -n spaiile pu/lice 2&ar'( s' eli/ere.e a"i.e de #uncionare pentru dein'torii particulari de spaii pentru 5n timpul se:urului se reali.ea.' sonda:e de opinie pentru turi)ti le&ate de ser"iciile asi&urate.

persoanelor #i.ice din municipiul *atra +orneiD -ntreinere a cl'dirii respecti"eD parcare3D -nc>iriere.

105

5n "ederea promo"'rii culturii )i artei -n *atra +ornei( prim'ria municipiului reali.ea.' aciuni culturale( -n cola/orare cu instituiile de cultur'( respecti" Casa municipal' de cultur' 1Platou Pardian4( Teatrul Popular 16on Cuca4( Gi/lioteca municipal' 1<. T. Zirileanu4( Eu.eul de Ftiinele Aaturii )i Cine&etic' )i Eu.eul $tno&ra#ic. 5n *atra +ornei se des#')oar' un num'r mare de mani#est'ri culturale( naionale )i internaionale cum ar #i? %er/'rile H'pe.ii( 8esti"alul Aaional de +atini )i o/iceiurile de iarn' 1Pornii Plu&ul( 8ei 8rumo)i4( 8esti"alul Aaional al Teatrelor Populare( 8esti"alul Aaional de Eu.ic' =)oar' pentru copii etc. 5n cadrul Casei de Cultur' acti"ea.' #an#area municipal'( ce are un pro&ram special susinut -n .ilele de "ar' -n parcul staiunii. Pentru promo"area )i de."oltarea turismului -n *atra +ornei se are -n "edere -ndeplinirea urm'toarelor o/iecti"e? , , , , , , re#acerea )i moderni.area in#rastructurii >oteliere din *atra +orneiD promo"area prin mar0etin& a&resi" a municipiului *atra +ornei ca #urni.or de or&ani.area turismului de a&rement? "n'toare )i pescuitD reamena:area .onelor de a&rement din *atra +orneiD m'rimea )i moderni.area domeniului sc>ia/ilD crearea in#rastructurii necesare turismului. 5n "ederea atin&erii acestor o/iecti"e s,au constituit )i reali.at o serie de proiecte )i anume? cre)terea e#icienei acti"it'ii %er"iciului de +e."oltare )i Promo"are a Turismului )i %al"amont( cre)terea si&uranei turi)tilor( reducerea #actorilor de risc -n .ona montan'( Parcul de distracii 1Cunca +ornei4( construirea unui patinoar arti#icial( @mena:area prtiei de sc>i Telescaun( %port e;trem la *atra +ornei. Pe ln&' acti"it'ile turistice clasice ce se des#')oar' la *atra +ornei( apar noi elemente de atracie ce duc la de."oltarea )i promo"area unui turism acti" )i de recreere( practici ce se re.um' la opiunea turi)tilor( "rsta acestora( capacitatea #i.ic'( s'n'tate( antrenament )i cuno)tinele -n domeniu. @ceste practici constau -n acti"itatea de Ri"er Ra#tin& pe *alea Gistriei 2plecarea #'cndu,se din centrul staiunii sau din C>eile Hu&renilor -n #uncie de adncimea apei3( distana parcurs' #iind de 50 0m( &rupul #iind

resurse )i ser"icii turisticeD

10

de 3,15 persoane( preul inclu.nd transport la locul de lansare( /arc'( "est' de sal"are( casc' de protecie( &>id -nsoitor( mas' prn.. *ia 8errata )i Tiroliana *ia 8errata const' -n tra"ersarea rului +orna pe dou' ca/luri paralele -n plan "ertical( Tiroliana const' -n tra"ersarea rului +orna cu a:utorul unor scripei. @telierele de la *ia 8errata )i Tiroliana sunt montate -n centrul staiunii *atra +ornei. $scalad' )i Te>nici @lpine constau -n ascensiunea unei stnci( utili.nd te>nici speci#ice alpinismului( Clim/ Io//N a#lat' -n staiune( o stnc' alpin'( +orna o#er' posi/ilit'i pentru doritorii de iniiere -n alpinism 2escalad'( co/orre pe #unicular3. 5n perioada 199091997 turismul dornean a a"ut un re&res -n ceea ce pri"e)te "olumul in"estiiilor( &radul de ocupare a spaiilor de ca.are ct )i a ci#rei de a#aceri. @st#el -n perioada urm'toare respecti" 199792002 s,a -ncercat o di"ersi#icare a componentelor sale 2/alnear( de a&rement )i de a"entur'3 ce au dus la o de."oltare ascendent' )i implicit la atra&erea de in"estiii pri"ate. 6n"estiiile pri"ate -n turism au #ost de peste 300 miliarde lei( in"estiii ce au #ost #'cute cu noi capacit'i de ca.are( dar )i -n moderni.area celor e;istente )i adunarea lor la un standard ridicat. Toate acestea au tras dup' sine o cre)tere a num'rului de turi)ti cu cca 25L( ct )i ci#ra de a#aceri. ,.,. T rism l r ral .i a$rot rism l /n Depresi nea Dornelor Turismul rural deine o pondere considera/il' -n Guco"ina( #iind concentrat' -n :urul .onelor *atra +ornei( Cmpulun& Eoldo"enesc( Putna( <ura Iumorului )i -n &eneral -n localit'ile -n"ecinate mn'stirilor. Turismul rural -n :udeul %ucea"a /ene#icia.' de calitatea deose/it' a peisa:ului natural( a aerului )i a apelor( dar mai ales de e;istena i."oarelor de ap' mineral' din Ga.inul +ornelor )i( nu -n ultimul rand( de e;istena numeroaselor o/iecti"e turistice de #actur' reli&ioas'. =n element c>eie este ospitalitatea oamenilor( aceast' tr's'tur' #iind de#initorie pentru /uco"ineni.

107

Pentru a asi&ura ser"icii deose/ite )i o calitate ridicat'( @ATR$C instruie)te proprietarii pensiunilor prin consultan' direct' sau or&ani.ea.' cursuri de pre&'tire pro#esional'( sc>im/uri de e;perien'. 5n ceea ce pri"e)te pac>etele de ser"icii( acestea cuprind pro&rame de a&rement 2turism de a"entur' -n cola/orare cu Centrul de @"entur' din *atra +ornei( e;cursii pe muni -n cola/orare cu %er"iciul de Promo"are )i +e."oltare a Turismului )i %al"amont *atra +ornei3( e;cursii la mn'stiri( "i.ite la stne( primiri tradiionale( primiri cu c'l'rei( plim/'ri cu c'ruele( plim/'ri cu calul etc. %paiul rural 9 care presupune cmpuri e;tinse de culturi sau pa:i)ti naturale( populaie rural' )i un mod de "ia' opus ur/anului ocup' cea mai mare parte din supra#aa 'rii. +e)i se a#l' -n di#erite stadii de e"oluie( de la un loc la altul( #unciile sale eseniale r'mn cele primare. 8uncia sa de /a.' , producia alimentar' , in#luenea.' -nc' -ntr,o m'sur' determinant'( calitatea "ieii -n mediu rural. +o/ndirea )i asumarea de noi #uncii( -ntre care se poate -nscrie cu succes )i cea turistic'( o#er' posi/ilit'i certe de re"i&orare a a)e.'rilor rurale )i implicit diminuarea dependenei de acti"it'ile primare. 7dat' -nsu)it' #uncia turistic'( se poate "or/i de turism rural. 8iind un #enomen socio,economic relati" recent( preocup'rile de a de#ini turismul rural sunt relati" sporadice )i etero&ene( ele a"ndu,)i sursa -n interesul acordat acestei pro/lematici de c'tre di"erse cate&orii de speciali)ti sociolo&i( economi)ti( &eo&ra#i( speciali)ti -n amena:area teritoriului( psi>olo&i( etc. 5n acest conte;t( -n ceea ce pri"este de#inirea )i coninutul conceptului de turism rural( pot #i sesi.ate mai multe accepii( dintre care mai importante sunt? A epi&nea p'i=olo.i %< potri"it acesteia( turismul rural poate #i de#init ca o #orm' particular' de turism( /a.at' pe o anumit' 1art'4 de a primi turistul )i a unui comportament di#erit de cel practicat -n mod o/i)nuit -n cadrul altor tipuri de turism. +in aceast' perspecti"'( turismul rural este o =stare de spirit> care implic deopotri1 ospitalitatea din partea comunitii rurale i respect i consideraii pentru mediul rural din partea turistulul. Turistul nu este un element anonim( ci un oaspete primit ca un prieten( att de persoanele care -l &'.duiesc( ct )i de c'tre -ntrea&a comunitate rural' a satului respecti". C>iar dac' aceast' accepie nu pierde din "edere elemente precum

10!

puritatea aerului( naturaleea )i calitatea peisa:ului( ,,accentul se pune asupra contactelor umaneE, dialo&ului( sc>im/ului de impresii. Au este mai puin ade"'rat c' acest tip de relaii poate #i culti"ate -n aceea)i manier' )i -n cadrul satelor -n care tre/uie s' r'mn' un produs al societ'ii ruraleD amena:area spaiului( implementarea ec>ipamentului de recreere tre/uie reali.ate de c'tre comunitatea rural' -ns')i( sin&ura -n m'sur' s' cree.e o atmos#er' lipsit' de arti#icialitate( -n care turistul poate descoperi un mod de "ia' tradiional( care s' -i cree.e treptat sentimentul apartenenei )i -nr'd'cin'rii clu/urilor de "acan' sau a altor unit'i de primire( care #uncionea.' -n staiunile /alneare moderne. A epi&nea 'o iolo.i % concepe turismul rural( ca pe o acti"itate care se practic' -n intimitatea societ'ilor rurale( -nelese ca spaii de "ia' cotidian'( -n care turistul descoper' 'ranul( #olclorul rural( s'r/'torile tradiionale , de aceea se presupune inseria turistului -n societatea rural'( potri"it dorinei sale de a descoperi un mod de "ia' autentic )i inedit. A epi&nea .eo.rafi %< aparent( este mai puin restricti"' )i relaionea.' turismul rural cu e;istena spaiului rural corespun.'tor. Turismul rural este de#init ca #iind #orma de turism care se mani#est' -n spaiul rural( indi#erent care sunt caracteristicile #i.ico,&eo&ra#ice )i demo&ra#ice ale acestuia. 5n po#ida simplit'ii sale( aceast' de#iniie atra&e dup' sine pro/leme reduta/ile( re.ultate din necesitatea de#inirii ruralit'ii )i a delimit'rii sale spaiale. +eterminarea &radelor de ur/ani.are )i rurali.are -n "ederea determin'rii lor spaiale( este o pro/lem' tradiional' a/ordat' intens( de muli ani( de numero)i &eo&ra#i( economi)ti( sociolo&i( speciali)ti -n amena:area teritoriului. 5n le&'tur' cu anali.area &radului de ruralitate( s,a consacrat -n &eneral( anali.a a trei criterii considerate de#initorii? 1. densitatea populaiei )i caracteristicile &ospod'riilorD 2. utili.area solului )i raporturile dintre a&ricultur' )i sil"icultur'D 3. structurile sociale tradiionale )i aspecte ale identit'ii comunitare )i de patrimoniu.

109

Eoti"ele ar'tate mai sus e;plic' )i #aptul c' pentru desemnarea noiunii de turism rural se utili.ea.' uneori -n mod neadec"at )i ali termeni cum ar #i turism 1erde )i agroturism. $;presia turism 1erde se re#er' cu predilecie la elementele repre.entati"e ale peisa:ului -n cadrul c'ruia componenii naturali dein un loc principal )i -n consecin' implic' #rec"ena spaiilor rurale situate ct mai departe de ora)e )i care pot #acilita accesul -ntr,un mediu natural autentic sau ct mai puin a#ectat de inter"enii antropice. @ceasta corespunde att spaiilor rurale propriu , .ise( precum )i ariilor mai puin populate din re&iunile montane care nu au #ost incluse -n .ona de in#luen' a turismului de staiune. *groturismul, dimpotri"'( se derulea.' cu predilecie -n ariile mai intens antropi.ate prin intermediul acti"it'ilor a&ricole 2cerealiere( .oote>nice( "iticole( pomicole( mi;te etc.3. +in punct de "edere al structurii acti"it'ii( a&roturismul repre.int' totalitatea ser"iciilor o#erite -n cadrul unei #erme sau unei pensiuni a&roturistice 2ca.are( masa din produse proprii( a&rement3. Termenul are deci o s#er' de cuprindere mai restrns' )i desemnea.' un num'r relati" restrns dintre componentele turismului rural. @&roturismul( permite "alori#icarea disponi/ilit'ilor de ca.are ale &ospod'riei 'r'ne)ti( pre&'tit' )i amena:at' adec"at pentru primirea oaspeilor( asi&urarea ser"iciilor pentru ser"irea mesei )i pentru alte acti"it'i complementare( dependente direct de speci#icul economic al #ermei( precum acti"it'i de a&rement( iniiere -n anumite -ndeletniciri tradiionale( ec>itaie( pescuit( cure terapeutice etc. Prin urmare( a&roturismul este o acti"itate turistic' destinat' s' aduc' #ermierilor "enituri complementare( prin "alori#icarea la ma;imum a resurselor proprii ale &ospod'riei pro"enite din acti"itate a&ricol'( care r'mne oricum principala lor surs' de "enituri. 7#erta a&roturismului 1*acan' -n &ospod'ria 'r'neasc'4 se deose/e)te de cea a turismului rural. 5n primul ca.( produsul tre/uie s' re#lecte tr's'turile caracteristice ale &ospod'riei 'r'ne)ti 2produse proprii( specialit'i re&ionale( animale mici )i pentru traciune( contact personal cu &a.da( atmos#era tipic' &ospod'riei 'r'ne)ti3.

110

7#erta

turismului

rural

de#ine)te toate o#ertele din mediu rural care nu sunt le&ate cu necesitate de &ospod'ria 'r'neasc' 2de e;emplu? "acane -n &ospod'rii care )i,au pierdut #uncia de /a.'( se:ururi -n spaiu rural. %peci#icul rural( este su/liniat -n primul rnd( prin dorina turi)tilor de a cunoa)te tradiiile rurale( cultura )i natura( de a,)i petrece "acane -ntr,un mediu rural( autentic( unde ei caut' lini)tea( aerul curat )i "or s' practice sportul( drumeii sau alte acti"it'i. @ccesul la produsele locale sau re&ionale( care susin de #apt pensiunea( nu repre.int' o/iecti"e sau #orme de condiionare ale acti"it'ii turistice. 5n Ga.inul +ornelor se practic' cu prec'dere turismul rural dar )i ur/an( dac' ne re#erim la staiunea *atra +ornei. Turismul rural( se limitea.' la ariile rurale( p'trun.nd adesea )i -n cele ur/ane. @st#el -n ora)ul *atra +ornei se poate "or/i de practicarea turismului rural a"nd -n "edere num'rul mare de pensiuni turistice )i a&roturistice 2"e.i ta/el3. Pentru declararea tr's'turilor de /a.' ale turismului rural( putem a"ea -n "edere anali.a comparati"' a caracteristicilor care -l deta)ea.' de turismul ur/an sau de staiune. Turismul ur)an ] pondere redus' a Turismul rural supra#eelor ] pondere ridicat' a supra#eelor neconstruite su/ 10.000 locuitori ] densitate redus' a populaiei ] -mpre:urimi 1naturale4 ] acti"it'i numeroase -n e;teriorul "etrei case de "acan'( -n case particulare( -nc>iriate( -n pensiuni turistice etc.3( atri/utul de#initoriu #iind locali.area -n

neconstruite locuitori ] densitate ridicat' a populaiei ] -mpre:urimi ocupate de construcii ] acti"it'i numeroase -n interiorul "etrei

] concentrare de populaie peste 10.000 de ] concentrare de populaie

111

] in#rastructur' dens' ] cl'diri )i instituii importante ] -ntreprinderi de importan' naional' ] -ntreprinderi de importan' local' ] acti"it'i turistice autonome ] re)edinta departe de locul de munca ] in#luena se.onier' modest' ] "i.itatori numero)i ] relaii anonime cu "i.itatorii ] &estiune pro#esionist' ] atmos#er' cosmopolit' ] construcii moderne ] atitudine de de."oltare pro&resi"a ] suscit' -n interes &eneral

] in#rastructura redus' ] cl'diri mici de importan' local' ] a/sena cl'dirilor de importan' naional' ] acti"it'i a&ricole( #orestiere( pastorale ] acti"it'i turistice destinate #inan'rii altor acti"it'i ]^re)edina aproape de locul de munc' ] in#luena se.onier' intens' ] "i.itatori puin numero)i ] relaii personale cu "i.itatorii ] &estiune amatoare ] atmos#er' local' ] numeroase construcii tradiionale ] atitudine de conser"are ] suscit' -n interes doar pentru anumite cate&orii de persoane

D.D.'. E1oluia turismului rural Turismul rural deine o pondere considera/il' -n Guco"ina( #iind concentrat' -n :urul .onelor *atra +ornei( Cmpulun& Eoldo"enesc( Putna( <ura Iumorului )i -n &eneral -n localit'ile -n"ecinate mn'stirilor. Turismul rural -n :udeul %ucea"a /ene#icia.' de calitatea deose/it' a peisa:ului natural( a aerului )i a apelor( dar mai ales de e;istena i."oarelor de ap' mineral' din Ga.inul +ornelor )i( nu -n ultimul rnd( de e;istena numeroaselor o/iecti"e turistice de #actur' reli&ioas'. =n element c>eie este ospitalitatea oamenilor( aceast' tr's'tur' #iind de#initorie pentru /uco"ineni. Teritoriul Ga.inului +ornelor pre.int' o mare "arietate de "alori cultural , istorice( art' popular'( etno&ra#ie( #olclor( tradiii( "esti&ii istorice ,-n cadrul natural

112

armonios -m/inat cu un #ond peisa&istic( pitoresc.Toate acestea sunt "alene ale turismului rural romnesc -n mod special. Turismul rural -n ara noastr' se practic' dintotdeauna( dar spontan( sporadic( -ntmpl'tor )i mai ales neor&ani.atD #orma sa de materiali.are o repre.int'( -ncepnd cu anii 1920 , 1930( ca.area la cet'eni a "i.itatorilor oca.ionali ai unei a)e.'ri rurale. Cu -ncepere de la 1 iulie 1973( prin ordinul Einisterului Turismului num'rul 744K1973 se declarau( e;perimental( sate de interes turistic denumite 1sate turistice4. $"oluiile po.iti"e au #ost din p'cate( de scurt' durat'( ele #iind stopate de restriciile impuse turi)tilor str'ini( -n special cele care decur&eau din +ecretul nr. 225 din 1974( care pre"edea interdicii pri"ind ca.area turi)tilor str'ini -n locuine particulare. 5n plus( -n special -n ca.ul &eneraiilor tinere( s,a culti"at indirect un sentiment de dispret )i de superioritate #a' de mediul rural. @ceast' percepie a #ost -nlocuit' prin "e>icularea o/sesi" a unor te.e de politic' economic' precum necesitatea reducerii ponderii populaiei rurale( apolo&ic a&riculturii intensi"e( promo"area ur/ani.arii )i a modului de "ia' din cadrul unui ora)( teoria omo&eni.'rii sociale. 5ncepnd cu anul 1990( interesul pentru turismul rural rena)te. 6au na)tere di"erse asociaii )i or&anisme care( prin o/iecti"ele propuse( doresc a#irmarea )i de."oltarea turismului -n .onele rurale. =na dintre acestea este 8ederaia Romn' pentru +e."oltare Eontan' 219903( care -)i propune spri:inirea su/ toate #ormele a locuitorilor din .ona montan'( inclusi" prin promo"area( or&ani.area )i de."oltarea a&roturismului. =rmea.' apoi @&enia Romn' pentru @&roturism 219953 ce -)i propune racordarea a&roturismului romnesc la sistemul internaional de turism )i @sociaia Aaional' pentru Turismul Rural $colo&ic )i Cultural din Romnia , @ATR$C 2,1994( mem/r' a 8ederaiei $uropene de Turism Rural $uro&ites3. @ATR$C are 1 #iliale teritoriale. 8iliala Guco"ina( cu sediul la *atra , +ornei( se ocup' de unit'i turistice de pro#il 2#irme )i pensiuni a&roturistice3( atra&erea clientelei interne )i din str'in'tate. 5n#iinat' -n ianuarie 1995( @ATR$C 8iliala Guco"ina cuprinde un num'r de 23 de mem/ri( #erme a&roturistice acreditate( din care 14 sunt situate -n comuna +orna @rini( :udeul %ucea"a( &rupate la rndul lor -n 8undaii pentru +e."oltarea Turismului Eontan 1Bara +ornelor4( mem/r' a @ATR$C( iar 3 unit'i 2la Panaci( Cioc'ne)ti(

113

Aea&ra Farului3 sunt -n curs de o/inere a certi#icatului de clasi#icare )i aderare la asociaie. 2A'stase Carmen( 20043. 7 alt' asociaie care des#')oar' acti"itatea -n .ona *atra +ornei( inclu.nd localitatea *atra +ornei )i 10 comune apropiate , +orna Candrenilor( +orna @rini( Gro)teni( Crucea( 6aco/eni( Poiana %tampei( Faru +ornei( Crli/a/a( Panaci( Co)na , este 8ederaia @&ricultorilor de Eunte , +orna @&roturism( mem/r' a @ATR$C , 8iliala Guco"ina. @ceast' #ederaie este o or&ani.aie non, pro#it. +e la ma&a.inul pe care,l deine( mem/rii #ederaiei pot cump'ra la un pre redus materiale pentru construcii. Tot acest ma&a.in pune -n "n.are unele produse de arti.anat con#ecionate de 'r'ncile din .on' 2co"oare din ln'( pulo"ere din ln'( ou' -ncondeiate etc.3( asi&urnd ast#el 'ranilor o pia' de des#acere pe plan local dar )i pe plan european 2<ermania3. Tot la *atra +ornei -)i are sediu instituia C$86+$C 2Centru de 8ormare )i 6no"aie pentru +e."oltare -n Carpai3 2#oto3. C$86+$C este o instituie pu/lic' speciali.at' pentru pro/lemele speci#ice de a&ricultur' )i de de."oltare rural' montan' su/ coordonarea Einisterului @&riculturii P'durilor )i +e."olt'rii Rurale. C$86+$C este o instituie de tip post , uni"ersitar'. Cei 14 lectori( e;peri 9 consultani( care acionea.' -n cadrul acestei instituii( sunt speciali.ai pe speci#icul urm'toarele >orticultur'( alimentar'( prote:area sociolo&ie rural'( 2#otoY3( mana&ement de"enit prin le&e mem/ru $uromontana. Ganca Eondial'( -n pre.ent( susine #inanciar aceast' instituie pe o perioad' de 3 ani -n "ederea instruirii a 750 a&ricultori din .ona montan'. )i .onei montane -n domenii? a&ricultur'( .oote>nie( construcii mediului industria rurale )i

ar>itectur' peisa&istic'( sil"icultur' )i -ncon:ur'tor( in#ormatic'( plani#icarea a#acerilor(

a&roturism. +in 2000 C$86+$C a #ost autori.at' de Einisterul $ducaiei Aaionale )i a

114

+e."oltarea economic' comple;'( inclusi" de."oltarea turistic' a .onelor rurale nu poate ie)i din limitele acestui concept( care presupune mana&ementul tuturor resurselor( -ntr,un asemenea mod( -ncat s' se poat' satis#ace economic( social )i estetic ne"oile( -n paralel cu meninerea inte&rit'ii culturale( a proceselor eseniale ecolo&ice( a di"ersit'ii /iolo&ice )i a sistemelor de suport ale "ieii. Qudeul %ucea"a /ene#icia.' de un pro&ram &eneros de de."oltare a turismului rural( cu spri:in PI@R$( cuprin.nd un num'r de 15 proiecte pentru de."oltarea .onelor rurale( din care 5 proiecte pentru de."oltarea turismului -n comunele dornene @r&estru( +orna @rini )i +orna Candrenilor. %umele alocate "i.ea.' -n principal terminarea in"estiiilor -ncepute -n scop a&roturistic( reali.area unor dot'ri i&ienico,sanitare speci#ice &radului de ci"ili.aie montan'( sporirea con#ortului )i spaiilor de ca.are a turi)tilor pn' la cel puin dou' mar&arete. Pro/lematica de"ine tot mai actual'( -n conte;tul inte&r'rii .onelor montane din ara noastr' -n =niunea $uropean'( #iind din 2002 -n centrul ateniei Parlamentului $uropei. 5n cadrul acestor preocup'ri( -)i au moti"aia lucr'ri )tiini#ice( c'ri( re"iste ale speciali)tilor -n acest domeniu( a"nd menirea de a ela/ora alternati"e pentru "alori#icarea e#icient' a potenialului economic la ni"elul naional sau .onal )i a stimula practicarea dura/il' a a&roturismului. D.D." Structura produsului agroturistic +in punct de "edere structural( produsul a&roturistic include o mare di"ersitate de componeni de /a.' 2ca.are( >ran'( transport3( precum )i au;iliari primirea( descoperirea mutual'( a&rementul( acti"it'ile sporti"e3. Ca$area 8n !e/i&l r&ral< spaiile rurale de ca.are pot #i construite din imo/ile tradiionale sau apartamente independente( mo/ilate( situate -n &ospod'ria proprietarului( -n pro;imitatea acesteia sau a satului respecti". $le pot consta -n re)edine secundare sau -n dependine ale &ospod'riei rurale amena:ate corespun.'tor. 5nc>iriate pe durat' "aria/il' de timp 2anual( se.onier(

115

s'pt'mnal sau doar pentru s#r)itul de saptamana3( re)edinele rurale pot constitui un mi:loc atracti" de petrecere a se:urului. Ca.area -n incinta &ospod'riilor rurale repre.int' particularitatea de a #i inte&rate( din punct de "edere socio,economic )i cultural( -n mediul s'tesc. <radul de inte&rare -n mediul rural depinde att de calitatea spaiului o#erit pentru locaie 2tradiional )i tipic locului3 ct )i de calitatea primirii o#erite de c'tre proprietari )i de c'tre mem/rii comunit'ii( -n &eneral. *aste elemente pot aduce s'tenilor un aport complementar la "eniturile lor( pro"enit din -nc>irierea spaiului ct )i din "alori#icarea produselor &ospod'riei. Ca rndul lor( turi)tii au posi/ilitatea petrecerii unor "acane rela;ante( a"nd &arania unei &'.duiri re.ona/ile( la preturi moderate. @st#el( de am/ele p'ri se conturea.' perspecti"a unei mai /une cunoa)teri )i -nele&eri reciproce. Calit'ile mediului am/iant( calit'ile imo/ilului )i dot'rile sale in#luenea.' -n mod decisi" lun&imea duratei de locaieD relaia independent' sau de i.olare a spaiului de -nc>iriat( e;istena unei &r'dini( pro;imitatea unui loc de /aie( e;istena unei capacit'i minimale de ca.are sunt principalele criterii care pot asi&ura reu)ita. +in punct de "edere :uridic( sunt atestate dou' #orme de structuri turistice( distinse independent de modul -n care sunt dispuse spaiile de ca.are( di#ereniate doar dup' capacitatea de ca.are )i aportul &ospod'riei -n asi&urarea ser"iciilor de ser"ire a mesei. Pensiuni turistice B sunt structuri turistice cu o capacitate de ca.are de

pn' la 20 de camere( #uncionnd -n locuinele cet'enilor sau -n cl'diri independente care asi&ur' -n spaii special amena:ate( ca.area turi)tilor )i condiii de pre&'tire )i ser"ire a mesei. Pensiuni agroturistice B sunt pensiunile turistice care asi&ur' o parte

din alimentaia turi)tilor cu produse proaspete( din producie proprie. Capacitatea de ca.are -n Ga.inul +ornelor -n cadrul pensiunilor turistice )i ser"iciile pe care le o#er' acestea sunt pre.entate -n #i&. 2( precum )i -n cadrul ta/elului ce #ace o/iectul ane;ei 1. @"nd -n "edere datele statistice pe 2002( putem spune c' -n Ga.inul +ornelor e;ist' o capacitate de ca.are la pensiuni de apro;imati" 4!5 locuri de ca.are( din care 190 locuri 239L3 aparin pensiunilor din *atra +ornei.

11

Capacitatea de ca-are a pensiunilor din !a-inul 3ornelor

Vatra Dornei Chiril Ciocneti Dorna Arini DornaCan reni !acobeni "anaci "oiana #tampei $rtoaia

nr. locuri

%aru Dornei

Raportat la anul 2000( cnd capacitatea pensiunilor ur/ane era de 7! de locuri( putem a#irma c' -n 2002 s,a -nre&istrat o cre)tere de dou' ori mai mare. @ceast' du/lare a locurilor de ca.are poate #i datorat' -m/un't'irii st'rii materiale a locuinelor dar )i asociaiilor ce susin de."oltarea turismului rural )i care pun la dispo.iie pro&rame de instruire a a&ricultorilor )i a practicanilor unui ast#el de turism. 5n perioada 1997 , 2000( -n Ga.inul +ornelor( pe primele locuri( -n pri"ina locurilor de ca.are )i a num'rului de turi)ti se situau localit'ile +orna @rini( Cioc'ne)ti , 6aco/eni ta/elul 23( unde se practic' a&roturismul -n sistemul &ospod'riilor cu pensiune complet'( sate de "acana sau sistem mo/il itinerar. 5n toate "ariantele( se "alori#ic' produsele lactate )i carnea din producie proprie 2micro#erma #amilial'3 )i( prin "eniturile -ncasate( se o/ine pro#it din care se pot e;tinde pensiunile a&roturistice 2<>. <emene( 20023. Pe ln&' o#erta de ca.are( pensiunile turistice )i a&roturistice o#er' turi)tilor ca.ai una sau mai multe mese( dup' cererea turi)tilor.

117

Ta/el 2. %ituaia unit'ilor de ca.are turistic' )i a num'rului de turi)ti din localit'ile cercetate -n .ona Ga.inului +ornelor 220023 %peci#icare Total +orna @rini +orna Candreni 6aco/eni Poiana %tampei Faru +ornei Sursa 3irecia Fudeean de Statistic Sucea1a Pe ln&' o#erta de ca.are( pensiunile turistice )i a&roturistice o#er' turi)tilor ca.ai una sau mai multe mese( -n #uncie de cererea turi)tilor. Ser3irea !e'ei se asi&ur'( -n &eneral( -n su#ra&erie sau e"entual -n alte spaii 2terase special amena:ate3 sau c>iar -n aer li/er. Eo/ilierul destinat acestui ser"iciu tre/uie s' #ie adec"at solicit'rilor 2una sau mai multe mese mari( scaune tapiate etc.3 )i desi&ur( tre/uie acordat' atenie aran:'rii mesei )i ser"irii produselor con#orm normelor consacrate. $ste pre#era/il ca materia utili.at' la prepararea mnc'rurilor s' pro"in'( -n cea mai mare parte( din propria &ospod'rie( putnd #i completat'( la ne"oie( cu spri:inul #urni.orilor locali. 5n am/ele ca.uri( este important ca turistul s' ai/' certitudinea c' produsele o#erite sunt autentice( -n sensul o/inerii lor prin procedee speci#ice a&riculturii ecolo&ice )i presupunnd c' prepararea s,a e#ectuat dup' reete care e;clud procesarea de tip industrial. =nit'i total 25 1 2 5 1 1 Ar. Cocuri 199 153 14 23 5 4 Total turi)ti ca.ai 2024 1309 9 72 12 31 din care ? din ar' 19 9 12 9 2 12 29

11!

@si&urarea unor meniuri di"erse( tradiionale( tot timpul anului( impune pre"ederea unor stocuri necesare -n perioadele critice 2conser"e de #ructe( le&ume( semipreparate din carne( /'uturi tradiionale3. @tenie deose/it' tre/uie acordat' respect'rii re&ulamentelor &enerale cu pri"ire la controlul st'rii de s'n'tate a animalelor sacri#icate( a termenilor de &aranie pentru consumul produselor alimentare )i a normelor de i&ien' necesare -n cadrul proceselor de preparare a acestora. @st#el( ser"irea mesei constituie o acti"itate complementar' celei de ca.are )i are a"anta:ul c'( pe ln&' renta/ili.area sensi/il' a acti"it'ilor turistice( contri/uie la #ideli.area clientelei. Pri!irea t&ri7tilor 8n !e/i&l r&ral< primul contact al turistului cu locul ales pentru "acan' se reali.ea.' cu e;teriorul cl'dirii )i -mpre:urimile sale. Prin urmare( c'ile de acces tre/uie de&a:ate( -n&ri:ite( cur'ate( sta/ili.ate -n ca. de "reme ne#a"ora/il'D animalele suscepti/ile de deteriorarea autoturismelor sau care pot a"ea ca e#ect timorarea oaspeilor( tre/uie i.olate. =n client potenial sau anunat "a aprecia po.iti" #aptul c' -n momentul sosirii sale este -ntmpinat de &a.d'. <a.da nu tre/uie s' primeasc' clientul -n mod pasi"( a)teptnd pn' aceasta o "a UdescoperiU. 5n .ona +ornelor( se o/i)nuie)te ca turi)tii str'ini s' #ie -ntmpinai de &a.de( -n mod tradiional( cu pine )i un pa>ar de "in sau uic'( #iind -m/r'cai -n costume tradiionale. 5n #elul acesta( turistul -)i "a crea o impresie #oarte /un' de la -nceput. +up' #ormulele introducti"e de pre.entare )i de /un,sosit( &a.da "a pre.enta condiiile de ca.are )i -mpre:urimile )i "a o#eri turi)tilor mici su"eniruri precum? necesarul minim pentru cusut( mini,s'punuri( .iarul local( cte"a #ructe )i le&ume( etc. De' operirea !&t&al% este un atu al turismului rural. @ceasta este o atitudine care sur"ine -n mod spontan )i natural pe di"erse canale? comunicare( cunoa)tere reciproc'( cunoa)tere. =nul dintre scopurile turismului -n mediul rural este sc>im/ul cultural )i social -ntre or')eni )i 'rani sau( -n sens )i mai &eneral( -ntre oameni care nu au acela)i mediu )i mod de "ia'.

119

Coa/itarea este modalitatea cea mai adec"at' pentru cunoa)terea reciproc' -n care elementul esenial este comunicarea oral'. <a.da tre/uie s' permit' oaspeilor turi)ti s' primeasc' di"ersele acti"it'i speci#ice &ospodariei sau cmpului )i s' le o#ere r'spunsuri la -ntre/'rile le&ate de acestea. +ac' turi)tii doresc s' se implice direct -n di#eritele acti"it'i pentru a,)i testa UaptitudinileU de a&ricultori #ie )i numai cu scop de di"ertisment( acest #apt nu tre/uie o/strucionat( cu condiia ca ei sa nu pro"oace pre:udicii materiale. @ceasta este o modalitate e;celent' de cunoa)tere reciproc' )i c>iar de a reali.a ce"a -n comun. +upa un ast#el de se:ur -n care turi)tii s,au simit #oarte /ine )i s,au ata)at de &a.d'( ace)tia "or re"eni cu si&uran' )i( c>iar mai mult( "or -ncerca s' p'stre.e le&'tura. =n e;emplu ar #i #amilia Pop din *atra +ornei care a &'.duit patru ani la rnd o #amilie din Constana )i cu care continu' s' menin' relaii de prietenie. Ani!aia t&ri'ti % este suma acti"it'ilor )i atitudinilor mani#estate deli/erat sau spontan( de c'tre comunitatea local'( care are drept scop -nscrierea oaspeilor -n mediul de "ia' local( prin multiplicarea solicit'rilor e;terioare sau prin tr'irea unor momente de e;cepional' ori&inalitate. @cti"it'ile sporti"e( culturale( arti.anale( animaia comercial'( spectacolele( serile distracti"e( dramati.'rile ad,>oc( inspirate din "iaa comunit'ii )i altele( sunt #apte multiple )i complementare ale animaiei turistice. Competiiile de di#erite &enuri( spectacole( demonstraiile de m'iestrie pro#esional' pot a"ea #orme ori&inale )i pot #i or&ani.ate -n sensul sc>im/'rii UposturiiU turi)tilor , din spectatori incitai ei se pot trans#orma -n actori sau competitori( acti" implicai -n acti"it'ile respecti"e. +intre acti"it'ile cu caracter rural )i intermediar 2rural ur/an3 din .ona +ornelor amintim? e;cursii -n -mpre:urimi alpinism( escalade e;plor'ri -n locuri s'l/atice plim/'ri sau co/or'ri cu /arca sc>i #ond sc>i pe piste cu &rad de di#icultate redus sau mediu

120

plim/'ri cu "e>icule cu traciune animal' ciclism contemplarea peisa:elor( #oto&ra#ierea 2"e&etaia( #auna3 cunoa)terea patrimoniului rural cunoa)terea colecti"it'ii s'r/'tori rurale pescuit( "n'toare sporturi care se practic' -n natur' 2orientare turistic'( &imnastic' aero/ic'( :o&&in&( etc.3 nataie acti"it'i cu speci#ic &astronomic acti"it'i arti.anale.

%pre e;emplu pot #i enumerate concret cte"a din acti"it'ile turistice? , "i.itarea unor o/iecti"e turistice unice din ar'( precum? re.er"aia natural'U Tino"ul EareU 2 77 >a3( popasul turistic UCastelul +raculaU 2la 20 de 0m de centrul localit'ii3( stncile U12 @postoliU( parte component' a Parcului Aaional C'limani( U+rumul t'tarilorU 2construit pe crestele munilor de Earia Tere.a -n scop de ap'rare3( Eunii C'liman( cu e;ploatarea sul#ului( care con#er' colorit )i peisa: unicat( c'ld'rile &laciare )i &rotele 2<rota Cuanei cu stalactite )i stala&mite( <rota Ruinelor3( Palatul de Ciocolat'( e;ploatarea tur/ei pe o supra#a' de 0 >a( unde cre)te planta carni"or' Uroua ceruluiUD transportul -n aceste .one se #ace cu un micro/u.D , se pot e#ectua )i acti"it'i colaterale pentru petrecerea "acanelor copiilor )i studenilor( a concediilor( cum ar #i recoltarea #ructelor de p'dure( a ciupercilor( a plantelor medicinale din #lora spontan'( "i.itarea unor stni cu speci#ic local( de&ustarea de produse speci#ice( implicarea turi)ti1or -n mediul pastoralD o alt' acti"itate #oarte apreciat' de turi)ti este cositul )i strnsul #nuluiD , rul +ornaD se poate mer&e la "n'toare -n p'durile din -mpre:urimi( sau la pescuit pe

121

, , , ,

se poate asista )i participa la spectacole de dans #olcloric /uco"inean( la "i.itarea caselor me)te)u&'re)ti )i participarea la acti"it'ile speci#ice ale alte o/iecti"e turistice adesea "i.itate sunt mn'stirile din Guco"ina Poiana %tampei este o .on' optim' pentru ./or cu parapanta( acti"itate

nuni tradiionale( la sar/'tori( tar&uri( etcD acestora 2-ncondeierea ou'lelor de pa)te( esutul la r'./oaie( sculptura -n lemn3D 2Putna( Eoldo"ia( %uce"ia( *orone( Iumor )i altele3D -ndr'&it' de turi)tii amatori de sporturi e;treme( cu plecare de pe masi"ul 7u)orul. Participnd la ast#el de acti"it'i -n timpul se:urului( turistul "a #i rupt cu si&uran' de pro/lemele cotidiene( de tumultul ora)ului de pro"enien' )i nu "a uita ce clipe #rumoase a petrecut( ci dimpotri"' "a re"eni. Calitatea e =ipa!entelor constituie /a.a calit'ii prestaiei turistice. $;periena demonstrea.' c' e;i&enele asupra calit'ii ec>ipamentelor cresc re&ulat( c' u.ura moral' a acestora este meninerea -n timp. Ea:oritatea turi)tilor consider' c' este normal s' /ene#icie.e -n "acan' de un ni"el de con#ort m'car ec>i"alent( dac' nu net superior celui pe care -l posed' la domiciliu. =n ad'post simplu( autentic( coerent( -nc>iriat la un pre adec"at( poate satis#ace pe deplin o anumit' clientel' )i poate de"eni pro#ita/il. 7 ca.are de calitate -n mediu rural necesit'( de pre#erin'( un mo/ilier tradiional( -n armonie cu liniile ar>itecturale ale casei. 5n .onele montane( lemnul este pre#erat -n raport cu materialele moderne.

122

2Y#oto3 Respectarea unor criterii cantitati"e nu este mai puin important'. se recomand' +intre elementele cantitati"e( cele necesare asi&ur'rii con#ortului

#i.ic )i psi>ic al turistului. @st#el( o camer' de oaspei du/l' tre/uie s' ai/' cel putin 9 mp2( tre/uie pre"a.ut' cu /aie )i toalet' indi"idual'D len:eria tre/uie s' #ie de calitate irepro)a/il'( draperiile )i paturile con#ecionate din materiale re.istente( u)or la"a/ile )i antialer&ice. <a.dele tre/uie s' #ie #oarte e;i&ente cu asi&urarea lini)tii. %istemul de -nc'l.ire tre/uie s' permit' atin&erea #acil' a temperaturii minime de 20 RC( -n condiiile se.oniere cele mai ne#a"ora/ile. 2Y #oto3 =n )emineu sau un cuptor tradiional pre.int' o atracti"itate sporit'( cu condiia s' nu a#ume )i s' poat' #i asi&urat lemnul de #oc. Tre/uie a"ut' -n "edere )i posi/ilitatea de a asi&ura accesul oaspeilor la /ucat'rie( -n li"in&( -ntr,o sal' de :ocuri( de pre#erin' cu /i/liotec'( element e;trem de important -n perioadele cu "reme ne#a"ora/il'. Ca dispo.iia turi)tilor "or #i ec>ipamente pentru di"erse necesit'i 2usc'toare de p'r( aparate de c'lcat >aine( #ri&ider ).a.3 sau pentru rela;are 2radio( tele"i.or( com/in' mu.ical'( etc.3. Au tre/uie i&norate

123

preocup'rile copiilor. Pe ct posi/il( tre/uie asi&urate spaii )i utilit'i adec"ate pentru :oac' 2/alansoare( nisip3 -n condiii de deplin' securitateD la ne"oie( se pot pune la dispo.iie min&i( rac>ete( /iciclete sau c'ri )i :ocuri distracti"e. ,.*. Efectele sociale ale (e#+olt"rii acti+it"ii a$rot ristice /n #ona Dornelor $ste e"ident #aptul c' acti"itatea de a&roturism( -n aceast' .on' este -nc' la -nceputuriD oamenii o#er' ca )i ser"iciu turistic atmos#era locurilor( mai mult dect o -m/inare a con#ortului cu tradiionalul( c'ci -n #inal a&roturismul asta -nseamn'. =n atu demn de luat -n considerare este re"ersi/ilitatea #enomenului de mi&rare( mai ales a populaiei tinere -napoi de la ora) la satD aceast' populaie este mult mai /ine pre&'tit'( iar sc>im/'rile pro"ocate de aducerea -n conte;tul a&roturismului a -n"''mntului superior ar tre/ui s' apar'. Totu)i( prin aceast' acti"itate se reali.ea.' un contact direct -ntre turi)ti )i populaia local' #acilitndu,se cunoa)terea unor culturi )i opinii di#erite. %e l'r&e)te ast#el s#era de cunoa)tere att pentru cei ce practic' a&roturismul -n cele dou' pensiuni( pentru populaia local' cu care intr' -n contact turi)tii pe parcursul se:urului( dar )i pentru turi)ti. Totodat'( #a"ori.ea.' sta/ilirea unor relaii amia/ile )i p'strarea tradiiilor locale( #'cnd permanent pre.ent' cultura )i societatea .onei +ornelor. %e reali.ea.' ast#el( l'r&irea cadrului de comunic'ri( de cuno)tine( iar prin intermediul pu/licit'ii )i prin alte mi:loace se o#er' o ima&ine #a"ora/il' .onei. 5n urma datelor pre.entate( s,a putut -ntocmi anali.a %_7T( din punct de "edere a potenialului a&roturistic( a .onei +ornelor. @&roturismul( -n aceast' .on'( este o acti"itate nou' )i de aceea e#ectele nu sunt -nc' prea clar e"ideniate. 6niierea unei a#aceri -n a&roturism -n .ona +ornelor a impulsionat oarecum populaia local'( constituind o ade"'rat' pro"ocare #a' de ocupaiile anterioare 9 a&ricultura( cre)terea animalelor )i e;ploatarea lemnului. 5ntre& :udeul %ucea"a este declarat .on' de#a"ori.at'( datorit' mai multor cause( -ns' pe "iitor se -ntre"ede o nou' cale spre relansarea )i de."oltarea satului romnesc.

124

+eoarece a&roturismul este o acti"itate complementar'( niciodat' nu "a -nlocui acti"itatea de /a.'D -ntreprin.'torii "or o/ine "enituri suplimentare )i totodat' sentimentul de -mplinire( de reali.are. Totodat'( a&roturismul aduce noi locuri de munc'( pentru populaia din .on' care( #'r' pre&'tire superioar' sunt ne"oii s' tr'iasc' #'r' un loc de munc' si&ur( in#luenndu, se ast#el -n mod po.iti" cre)terea "eniturilor. $;ist' -ntreprin.'tori care doresc s' in"esteasc' -n alte a#aceri le&ate de industria laptelui( industria alimentar'( arti.anat( etc. @ce)tia "or a"ea de c)ti&at datorit' -ncas'rilor #'cute de la turi)tii atra)i de a&roturismul practicat aici.

Prin contacul turist,&a.d'( se reali.ea.' o -m/o&'ire a ori.ontului de cuno)tine att ale clienilor( ct )i ale 1'ranului4 care "enit -n contact cu turi)ti str'ini( -n mod repetat( "a #i ne"oit s' -n"ee cel puin o lim/' str'in' de circulaie internaional'( reali.ndu,se ast#el o culturali.are a populaiei rurale. +atorit' tradiiilor /ine conser"ate )i &amei "ariate de o/iecti"e turistice din aceast' .on'( turi)tii "or #i atra)i spre aceste pensiuniD toate acestea "or constrn&e consiliile locale )i celelalte or&anisme s' moderni.e.e in#rastructura( care -n momentul de #a' este impedimentul principal -n de."oltarea acestei ramuri economice. $ste de importan' "ital' -nele&erea #aptului c' a&roturismul pentru aceast' .on' este -nsu)i un mi:loc de supra"ieuire a satului romnesc. +e aceea tre/uie s' e;iste un interes colateral -n de."oltarea acestuia prin? -n#iinarea unor asociaii -n principalele comune din .on'( care s' ai/' scop principal promo"area acestor pensiuniD de."oltarea in#rasctructuriiD acordarea de #acilit'i din partea statului 2credite( su/"enii3 pentru cei care doresc s' in"esteasc' -n a&roturismD 125

atra&erea potenialilor in"estitori care doresc s' demare.e o a#acere -n domeniul a&roturismului din .ona +ornelorD in"estiii mai mari )i mai multe -n sistemul educaional re.er"at -n primul rnd proprietarilor )i an&a:ailor unei pensiuni a&roturistice. +e."oltarea unui turism dura/il r'spunde intereselor actuale ale turi)tilor )i a

destinaiilor acestora 2mediul am/ient( resurse )i comunit'i locale3( meninnd )i ameliornd posi/ilit'ile de de."oltare "iitoare( de.iderate reali.a/ile printr,o &estionare a tuturor resurselor care permit satis#acerea ne"oilor economice( estetice( sociale ale turi)tilor )i prote:area inte&rit'ii economice culturale )i a ecosistemelor locale. +e."oltarea dura/il' este un concept comple; multidimensional( iar turismul -n &eneral )i turismul rural( -n particular( prin coninutul lor( se inte&rea.' -n aceast' de."oltare. 5n aceste condiii acti"itatea a&roturistic' se impune a #i a/ordat' -ntr,o concepie a de."olt'rii( a e"alu'rii tuturor cate&oriilor de resurse )i de#inirea direciilor )i priorit'ilor -n cre)terea economic'( precum )i a priorit'ilor )i limitelor acestei de."olt'ri )i tre/uie o/inute per#ormane pe trei planuri? 13 pe plan economic( a"nd ca e#ect cre)terea &radului de e;ploatare )i "alori#icare a resurselor turisticeD 23 -n plan ecolo&ic( care "i.ea.' reciclarea )i e"itarea de&rad'rii mediului -n care se des#')oar' acti"itatea a&roturistic'D 33 pe plan social( urm'rind -m/un't'irea condiiilor de "ia' ale populaiei. %paiul rural( prin componentele sale( satis#ace o palet' lar&' de moti"aii? odi>n' )i recreere( cunoa)tere( cultur'( practicarea sportului( cur' de aer sau /alnear'( "n'toare )i pescuit( o#erind turismului rural o arie mare de cuprindere a posi/ilit'ilor de petrecere a timpului li/er. Prin aceasta( turismul rural este un mi:loc de "alori#icare inte&ral' a mediului rural( cu potenialul s'u a&ricol turistic( uman )i te>nico,economic. Cocul a&roturismului -n de."oltarea dura/il' este dat de speci#icul s'u( ca acti"itate care #olose)te mediul natural )i uman ca produs al s'u. Pe de alt' parte( a&roturismul -mparte anumite resurse cu ali utili.atori 2a&ricultur'( industrie( etc.3. +e."oltarea localit'ilor rurale poate constitui suportul principal al de."olt'rii economice rurale )i teritoriale. 5n concepia turismului dura/il( locul turismului rural este

12

#oarte /ine de#init( att ca p'str'tor de cadru natural( tradiii( o/iceiuri( cultur'( dar )i ca o rena)tere a turismului saturat de produsele clasice. +e."oltarea >aotic' a turismului rural romnesc poate a"ea )i unele nea:unsuri poteniale. @st#el( de e;emplu( un num'r prea mare de turi)ti ca )i ec>ipamentele )i materialele a/andonate( pot su/mina micile a)e.'ri umane. Cultura )i educarea turi)tilor este o component' de /a.' -n "ederea reducerii e#ectelor acestei ramuri economice. +e."oltarea turismului #'r' respectarea unui anume cod de"ine p'&u/itoare peisa:ului rural )i ecosistemelor naturale. Turismul poate a"ea asupra modului de e;isten' a unei populaii att e#ecte po.iti"e( dorite( ct )i e#ecte nedorite att -n plan economic( dar mai ales -n plan socio, cultural )i natural. +ac' se "a -ncerca impunerea unui turism de recreere )i cultural( cu "alene ecolo&ice( se "a reali.a -ntr,ade"'r un a&roturism dura/il. +e asemenea un element asupra c'ruia se insist' este le&at de #aptul c' satul romnesc -n &eneral )i cel turistic -n special repre.int' un produs turistic inedit pe piaa naional'( dar )i pe cea mondial'. Prin acti"itatea de a&roturism se poate contri/ui la descoperirea 'rii noastre ca posi/il' destinaie turistic'( crend )i crescnd interesul #a' de Romnia ca loc ce o#er' o lar&' &am' de e;periene -n materie de turism. 5ntr,ade"'r( ara noastr' se a#l' la -nceput de drum -n practicarea turismului rural( dar un -nceput promi'tor( att timp ct ne "om respecta ca mo)tenitori ai unei culturi 'r'ne)ti impresionante. Fi acest -nceput "a #i cu att mai promi'tor cu ct #actorii deci.ionali( instituiile de specialitate( speciali)tii -n domeniu 2turism( cultur'( protecia mediului3 -)i "or uni e#orturile pentru a promo"a ade"'ratul sat romnesc pe piaa turistic' internaional'. %uccesul turismului rural nu const' numai -ntr,o in#rastructur' corespun.'toare( -n ser"icii de calitate( -ntr,o i&ien' des'"r)it'( ci mai mult -n modul de pre.entare a ima&inii satului romnesc autentic. 5n aceast' #orm' de turism( atmos#era creat' este cea care contea.' cel mai mult. +e."oltarea re&ional' dura/il' tre/uie s' corele.e )i s' inte&re.e turismul rural printre celelalte componente ale economiei locale. 5n conclu.ie( de."oltarea dura/il' a a&roturismului -n Hona +ornelor implic' de."oltare la toate ni"elurile or&ani.aionale( din punct de "edere al mana&ementului( al mar0etin&ului turistic( care s' respecte -n acela)i timp inte&ritatea natural'( economic' )i

127

social'( cu asi&urarea e;ploat'rii resurselor naturale )i culturale )i pentru &eneraiile "iitoare.

CONCLU)II 6ndi"idualitatea .onei se desprinde din anali.a resurselor turistice( naturale )i antropice( premise ale unei acti"it'i turistice permanente )i de mare perspecti"'. 5n urma pre.ent'rii elementelor caracteristice )i speci#ice a"alului depresiunii +ornelor )i a premiselor de de."oltare pe /a.a c'rora se de."olt' acti"it'ile turistice -n *atra +ornei( se poate emite o prim' conclu.ie )i poate cea mai important'( aceea c' o acti"itate turistic' tre/uie susinut' de o acti"itate economic'. 5n acest sens( este ne"oie de un mana&ement adec"at a"alului( respecti" staiunii *atra +ornei( a unor strate&ii de de."oltare )i de amena:are )i reamena:are a cadrului turistic e;istent. 5n acest sens Prim'ria municipiului *atra +ornei -n cola/orare cu alte instituii au creat )i pus -n aplicare proiecte )i planul de amena:are )i reamena:are a staiunii. @st#el s, a urm'rit amena:area spaiului "erde din centrul ora)ului 2staiunii3( a reamena:'rii )i re#acerii unor o/iecti"e turistice antropice 2e;.? Ca.inoul din *atra +ornei3 )i nu -n ultimul rnd( re#acerea in#rastructurii. @ceasta din urm' a#lndu,se printre #actorii ce se a#l' la /a.a de."olt'rii acti"it'ii turistice( acesta #acilitnd p'trunderea turi)tilor( respecti" deplasarea lor -n cadrul staiunii *atra +ornei.

12!

5n urma deplas'rii -n *atra +ornei a) putea spune c' se "ede c' aceste proiecte sunt puse -n aplicare( dar nu toate. +e ce acest lucru` Pentru c' o#icialit'ile locale urm'resc dura/ilitatea -n timp a acestor proiecte ct )i protecia )i conser"area mediului natural. Au se urm're)te o/inerea unor "enituri rapide pe un termen scurt( utili.nd la capacitate ma;im' structurile e;istente( sau potenialul natural )i antropic( ci se -ncearc' de."oltarea )i promo"area unui turism dura/il( de care s' se /ucure )i &eneraiile "iitoare. +e aceea ca o distincie strate&ic' de de."oltare este )i promo"area turismului rural )i a&roturism( cel din urm' #iind "'.ut mai mult ca o component' a turismului rural( dar cel mai -n m'sur' s' "alori#ice potenialul natural( -n "ederea cre)terii ni"elului de trai( a susinerii )i de."olt'rii comunicaiilor locale( dar )i conser"area mediului natural. @&roturismul nu "ine s' -nlocuiasc' acti"itatea turistic' de /a.'( )i "ine s' complete.e( s' cree.e "enitul complementar( asi&ur' locuri de munc'( )i mai ales a:ut' la di"ersi#icarea #ormelor de turism practicate. %e o/ser"' din ce -n ce mai mult #aptul c' oamenii doresc s',)i petreac' "acanele )i timpul li/er -n mediu ct mai curat( ecolo&ic )i unde se -ncearc' o e"itare a turismului de mas'. 5n acest conte;t a&roturismul -)i ocup' un loc /ine meritat( el o#erind turi)tilor un se:ur de neuitat( ei putnd -n aceast' perioad' s' participe al'turi de &a.de la acti"it'ile speci#ice locurilor. 6mpactul asupra populaiei este unul po.iti"( ei sunt mulumii de lucrurile ce se -ntmpl' -n *atra +ornei )i nu numai din punct de "edere turistic. 5n *atra +ornei se -ncearc' "alori#icarea oric'rui element pentru o/inerea unor /ene#icii #a"ora/ile att pe turi)ti ct )i pentru populaia din .on'( demonstrndu,se #aptul c' se promo"ea.' un turism dura/il.

129

#I#LIO(RA5IE

1. #ran 5lorina, Din& Marin, Si!on Ta!ara 219973( Turism rural( $dit. $conomic'( Gucure)ti 2. #& &r?Sa1o Mariana 220033( Marketing turistic i Ecomarketing turistic( $dit. 8undaiei @cademiei 1<>. Hane4( 6a)i 3. C@n/ea Melin/a, E'/eli (eor.e, Si!on Ta!ara 220013( turistic i turism( $dit. =ni"ersitar' din Gucure)ti( Gucure)ti 4. C=iri% *iorel 220033( 3epresiunea 3ornelor studiu %i-icoBgeogra%ic( $dit. =ni"ersitar' din %ucea"a( %ucea"a 5. Cian.% Ni olae 219973( Turismul din Carpaii 4rientali( $dit. Presa =ni"ersitar' Clu:ean'( Clu:,Aapoca . Cio1an& I. 2199!3( Management strategic( $dit. Polirom( 6a)i 7. Co'!e' & Ioan 2199!3( Turismul( $dit. $conomic'( Gucure)ti !. Dea on& Ale>an/rina 2199!3( Economia ;ntreprinderii( $dir. +idactic' )i Peda&o&ic'( Gucure)ti 9. Er/eli (eor.e, I'trate Ioan 2199 3( Potenialul turistic al =ni"ersitar' din Gucure)ti( Gucure)ti omniei( $dit. omnia. Potenial

130

10. (=era'i! Toa/er, (=era'i! Daniel 219993( Marketing turistic( $dit. $conomic'( Gucure)ti 11. (r&ie' & Ioan S. 219973( Marketing ;n economia turismului( $dit. =ni"ersitar' din Gucure)ti( Gucure)ti 12. Marton Ale>an/r& 220003( Ecologie i turism. Ecoturism( $dit. Eirton( Timi)oara 13. Morari& Daniela, Bei$$ Caneta 220033( Economia turismului( $dit. $urostampa( =ni"ersitatea Cre)tin' 1+imitrie Cantemir4( Timi)oara 14. P&i& Ta & Al. 9 $urope( 6a)i & coord 220023( Turismul rural romnesc( $dit. Pan $urope( 6a)i 15. Sna: O' ar, #aron Petre, Nea 7& Ni olae 220013( Economia turismului( $dit. $;pert( Gucure)ti 1 . Un.&rean& D%n& 220023( Eana&ement turism rural )i a&roturism montan 9 curs C$86+$C 17. *l%' ean& (=., Iano7 Ioan 2199!3( 4raele omniei( $dit. 7deon( Gucure)ti coord 220013( Turism rural *ctualitate i perspecti1( $dit. Pan

131