Sunteți pe pagina 1din 5

O posibila solutie pentru cei indragostiti si care vor sa-si afle

soarta/perechea si sa se casatoreasca - sa recurga la ajutorul Sfintilor


"specialisti" in asa ceva: Sf Valentin si Sf Ap Simon Zilotul, si mai ales la
ajutorul Maicii Domnului, adevarata ocrotitoare a Iubirii. [v. si icoanele Ei
de tipul "Glycophylousa = Dulcele sarut", de ex. cea de la Minastirea
Strimba, numita si "sora" icoanei Sale de la Minastirea Nicula]

Sf. Valentin

14 februarie (catolici):
A) Sf Mc Valentin preotul (si medic fara arginti? din Roma) (+ cca.
268) / Sfantul clasic, cu fata oarba vindecata si cu felicitarile/scrisorica,
care este acelasi cu cel sarbatorit de ortodocsi pe 6 iulie;

B) Sf Mc Valentin episcopul (de Terni / Umbria) (+ cca. 273) care


este acelasi cu cel sarbatorit de ortodocsi pe 30 iulie.

16 februarie (ortodocsi):
Sf Mc Valent (Valens) diaconul [din Elia (Ierusalim)] (+ cca. 309).

6 iulie (ortodocsi):

Sf Mc Valentin preotul (din Roma) (+ cca. 268) / Sfantul clasic, cu fata


oarba vindecata si cu felicitarile/scrisorica, care este acelasi cu cel
sarbatorit de catolici pe 14 februarie
http://www.calendar-ortodox.ro/luna/iulie/iulie06.htm

30 iulie (ortodocsi):

Sf Mc Valentin episcopul (de Terni / Umbria) (+ cca. 273) care este acelasi
cu cel sarbatorit de catolici pe 14 februarie.
http://www.deleanoua.ro/valentin.html

Deci sunt 3 Sfinti Mucenici Valentin:

1) Sf Mc Valentin preotul (din Roma) (+ cca. 268) (sarbatorit de ortodocsi


pe 6 iulie, iar de catolici pe 14 februarie) (Sfantul clasic, cu fata oarba
vindecata si cu felicitarile/scrisorica) [protector al iubirii si casatoriei];
2) Sf Mc Valentin episcopul (de Terni / Umbria) (+ cca. 273) (sarbatorit de
catolici pe 14 februarie, iar de ortodocsi pe 30 iulie) [protector contra
epilepsiei, dar si al iubirii si casatoriei];
3) Sf Mc Valent (Valens) diaconul [din Elia (Ierusalim)] (+ cca. 309)
(sarbatorit de ortodocsi pe 16 februarie).

1
> Sf. Valentin (prăznuit pe 30 iulie; o părticică din moaştele Sfântului se
află la Biserica „Delea Nouă – Calist Arhiereul”, pe
Calea Călăraşilor la intersecţia cu Str. Matei Basarab şi cu
Str. Agricultori)

• Sfinţii: … si Valentina (prăznuită pe 10 februarie) – caseta cu


părticele din moaştele lor se află la Mănăstirea Sâmbăta de Sus,
comuna Voila, sat Sâmbăta de Sus, jud. Braşov, lângă Făgăraş,
alături de o a 2-a casetă ce conţine părticele din moaştele Sfinţilor
Mucenici: … si Valentin (prăznuiţi pe 16 februarie) ş.a.

http://paginiortodoxe.tripod.com/vsfeb/02-16-sf_pamfil_valent_pavel.html

http://paginiortodoxe.tripod.com/vsiul/vsiul.html

http://www.calendar-ortodox.ro/luna/februarie/februarie16.htm
http://www.ercis.ro/biblioteca/sfinti.asp?data=0213

http://www.carmelites.ie/Ireland/Whitefriar%20St/valentine.htm

http://www.desitin.no/index.php/artgallery/detail/1344?
PHPSESSID=40da517b1a7022f17dd04313935d40bd

http://www.stvals.org/Church/Patron.html

http://www.epilepsyfoundation.org/epilepsyusa/valentine.cfm

http://allsaintsbrookline.org/celtic/saints/valentine.html

http://images.google.com/imgres?
imgurl=http://www.theglasgowstory.com/images/TGSA05147_m.jpg&imgr
efurl=http://www.theglasgowstory.com/image.php%3Finum
%3DTGSA05147&h=400&w=290&sz=27&hl=en&start=3&tbnid=5ne45m
KZmXWkfM:&tbnh=124&tbnw=90&prev=/images%3Fq%3DSaint
%2BValentine%2Brelics%26gbv%3D2%26hl%3Den

http://images.google.com/imgres?
imgurl=http://www.fisheaters.com/vstalentinesaltar.jpg&imgrefurl=http://
www.fisheaters.com/customstimeafterepiphany5.html&h=187&w=250&sz
=20&hl=en&start=4&tbnid=mEnDh5gGhTJH-
M:&tbnh=83&tbnw=111&prev=/images%3Fq%3DSaint%2BValentine
%2Brelics%26gbv%3D2%26hl%3Den

Mai exista si:

2
4) Sf Ep Valentin (cca. sec. IV, Germania) [si el protector contra
epilepsiei];

5) Sf Mc Valentina (prăznuită pe 10 februarie).


http://www.calendar-ortodox.ro/luna/februarie/februarie10.htm

Sf Valentin care ii logodea si casatorea pe indragostitii crestini si


necrestini si care a facut (prin care s-a facut, de catre Dumnezeu!)
minunea cu tamaduirea fetei oarbe, careia i-a lasat (inainte de executie)
un biletel de dragoste intru Domnul-agape (de unde provin felicitarile de
Valentine’s Day) este Sf Mc Valentin preotul (din Roma) (+ cca. 268)
(sarbatorit de catolici pe 14 februarie, iar de ortodocsi pe 6 iulie).
De asemenea si Sf Mc Valentin episcopul (de Terni / Umbria) (+ cca.
273) (sarbatorit de catolici pe 14 februarie, iar de ortodocsi pe 30 iulie) era
si este un ocrotitor al indragostitilor si al celor care vor sa-si afle
soarta/perechea si sa se casatoreasca.
Deci, ei doi sunt in special ocrotitori ai indragostitilor si al celor care
vor sa-si afle soarta/perechea si sa se casatoreasca.

[In Bucuresti sunt 2 astfel de ocrotitori: Sf Ap Simon Zilotul-mirele


din Cana Galileii (prăznuit pe 10 mai şi 30 iunie, protector al căsătoriei) -
părticele din mâna Sfântului se află într-o casetă din Biserica “Sf. Împăraţi
– Podeanu” (Str. Dorna, nr. 70, Piaţa Chibrit, vizavi de Cinema Excelsior,
capătul lui 300, Metrou “1 Mai”) si Sf Mc Valentin episcopul (de Terni /
Umbria), Biserica „Delea Nouă – Calist Arhiereul”, pe Calea Călăraşilor la
intersecţia cu Str. Matei Basarab şi cu Str. Agricultori]

Desi sunt mai multi Sfinti Valentin, totusi sunt Una/Unul in Hristos
(ca, de altfel toti Sfintii - comuniunea Sfintilor in Hristos, Sfintii ca
madulare ale lui Hristos, alesi de Acesta dinainte de facerea lumii).
Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne Iisuse Hristoase ingaduie-ne,
miluieste-ne si ne mantuieste pre noi! Amin.

Nota: Sfintii Valentin au inglobat o serie de trasaturi ale zeitatii


(arhetip, fateta a diamantului Divin) precrestine Dragobetele (ocrotitoare a
dragostei si vietii ce renaste primavara, oarecum echivalent partial zeilor
Eros, Cupidon din sfera mitologiei grecesti precrestine), provenind cumva
din aceasta, fiind o “incarnare” a acesteia in sfera temporala crestina (v.
mai jos).
Sa nu uitam ca sarbatoarea “Dragobetelui” este pe 24
februarie, fiind inlocuita in crestinism de sarbatoarea “Prima si a 2-a aflare
a capului Sf Ioan Botezatorul”. Si ca ramura ioanitzilor (care vine din cea
mai indepartata vechime) [ “IO Cutare Voievod...” etc ] O adora pe Marea
Mama Divina (Maica Domnului) Care este Daruitoarea iubirii din Iubirea Ei.
Care ocrotea iubirea si trezirea de primavara (v. si, de ex., in lumea
catolica “Maica Domnului Regina lunii mai” in locul zeitatii feminine
precrestine Easter) a naturii (Ea Insasi fiind Mama Natura) in vechile culte
precrestine (din care proveneau si ioanitzii). Si cum orice mit nu e o simpla
poveste...

3
Ea Cea numita „aparatoarea cea atotputernica a neamului crestinesc” (in
Acatistul „Maica Domnului „Bucuria tuturor celor necajiti””) si „atottziitoarea” (in
Acatistul „Maica Domnului ”Grabnic ajutatoare””: „Bucura-te, atottziitoarea,
Ceea Ce I-ai imprumutat trup Fiului lui Dumnezeu.”). Si Careia in unele manastiri
(de ex. „Mihai Voda”) oamenii I se roaga: „Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu
mantuieste-ne pre noi!”
Cu ale Ei sfinte rugaciuni, mijlocire, ingaduintza si daruire, Doamne
Iisuse Hristoase ingaduie-ne, miluieste-ne si ne mantuieste pre noi! Amin.
Si cum se zice in cartile bisericesti:
„Sfarsit si lui Dumnezeu slava!”

Dragobetele

Fiu al Babei Dochia, Dragobetele era sărbătorit pe 24 februarie.


Sărbătoarea de Dragobete este echivalentul românesc al sărbătorii
Valentine's Day, sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii. Probabil
că 24 februarie însemna pentru omul arhaic începutul primăverii, ziua
când natura se trezeşte, ursul iese din bârlog, păsările îşi caută cuiburi, iar
omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii.

Entitate mitologică asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se


diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică, fiind un
bărbat chipeş, un neastâmpărat şi un năvalnic. Preluat de la vechii daci,
unde Dragobetele era un peţitor şi un naş al animalelor, românii au
transfigurat Dragobetele în protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua
de Dragobete, iubire care ţine tot anul, aşa cum şi păsările "se logodesc"
în această zi.

În această zi satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi de zicala :


Dragobetele sărută fetele. Sunt multe credinţele populare cu referire la
Dragobete. Astfel se spunea că cine participa la această sărbătoare avea
să fie ferit de bolile anului, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută
pe gospodari să aibă un an îmbelşugat. Îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi
flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci,
flori de primăvară. În sudul României (Mehedinţi), fetele se întorceau în sat
alergând, obicei numit zburătorit, urmărite de câte un băiat căruia îi
căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl
plăcea, îl săruta în văzul tuturor. Sărutul acesta semnifica logodna celor

4
doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej
pentru comunitate pentru a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.

Nici oamenii mai în vârstă nu stăteau degeaba, ziua Dragobetelui fiind ziua
în care trebuiau să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de
păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar
fi stricat rostul împerecherilor. Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din
alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot anul. Fetele mari strângeau de cu seara
ultimile rămăşiţe de zăpadă, numită zăpada zânelor, iar apa topită din
omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru
diferite descântece de dragoste.

O altă tradiţie spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană,


numită Năvalnic, de Maica Precistă, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi
încurce şi ei cărările.

Iar o alta - cea mai veche, povesteste ca, la origine, Dragobetele era o
entitate/zeita feminina Pasare. [din nou deci o manifestare/forma/aspect
a/al Marii Mame Divine = adevarata ocrotitoare a Iubirii]