Sunteți pe pagina 1din 174

ALAIN CARDON

A

W~~QR~~~

•••••

Puterea

~

o

Cunoasterii

"4

•••

11":

~\. t";

_1 f'I(

l

•• 1_)-;1.11

_III.

-

••

,.

• -

J1I":II\;.J,I_1

g.lt)"

~~:~~~---~

~ hr;Th~~

,

l:'1-

~1I."'1'i1'SlrflilnÎt

.!;1 11'lnl~~~~i;r~~~1~'t

Jocurile manipularii

Un spectacol al realitatii deghizate, cartea va ofera 50 de "metode"

distrugerea propriului organizatiei.

pentru

echipei si

potentiat si pentru anularea performantei

Conceptualizate mai Întâi În Analiza Tranzactionala, Jocurile Manipularii deschid, În aceasta lucrare, perspective noi prin intermediul unei abordari sistemice. Fiecare din noi se poate recunoaste În exemplele luate din realitate - iar acest lucru uneori doare. Jocurjle manipularii ne arata cum reusesc procesele sterile sa ne iroseasca energia, sa ne acapareze echipele si sa ne modeleze organizatiile.

Facând inventarul Jocurilor manipularii, Alain Cardon le subliniaza impactul distrugator, dar ne ofera si câteva chei care le dezvaluie potentialul creativ si dimensiunea constructiva.

ALAIN

CARDON

JOCURILE rvIANIPULARII

Mic tratat

al strategiilor

de esec

care ne paralizeaza

organizatiile

Traducere:

Redactor: Tatiana Chera

Coperta: Rares Mwîolescu Tehnoredactare: IsTech INFOSERV srI

Corina Sinla

©) Les. Editi

Jns

eYOrgzxlisatioIl}

199.5

ISBI'\J 2-?081"~1812~-9

I~; \lersiunea rOD,i,s:neasca

--

Editura

COl)ECS;

2002

r---------------------------

-

Descrierea

! CARDON,

I Jocurile

i esec;:Gu:e ne

i

CII' a Bihliotedi ALAIN

Na,t.~o:l1a.lea României

mic tratat al.strategiilor de

p~ilalJi:f/2il,:~,aQtg:am!zatlHe/ Alain Carc:on. -

• ~'.1-

'

'-"

.<-vL

.>

II

-

p,;cm.

. r""Ot'e("Q

7-,r'H12

I

i Index.

I

I

ISBN 9'73-8050-55-9

~

,

.

!

\

316,,776,23

I~

-

'

 

,

.

,

EDITURi\.

CODECS

37·39, Sector 2,_ Bucuresti, ROMANIA

01252.51.82/3/4

ALAIN CARDON

JOCURILE

v

MA.NIPULARII

MIC TRATAT

AL STRATEGIILOR

DE ESEC CARE NE PARALIZEAZA ORGANIZATIILE

EDITURA CODECS

CUPRINS

INTRODUCERE

Problema de energie

 

12

Vampiri Si oameni

14

Jocuri pozItive?

16

Organizarea

capitolelor

17

FORMULELE

LUI KARPMAN

Jocuri si roluri

 

19

Triungrliullui

Karpman

"

22

Pozitia Lnferioara

23

Publicul

25

Principiile jocurilor

26

Formula "K"

31

"Ma ocup eu de asta

"

34

FORMULA i'J"

O drama în sase acte

 

38

"La colt"

43

Contractul

46

JOCURILE

PASJVITATH

"De-a v-a.ti

"Este

,

",

,

,,5(J

,.54

"Picior de lemn" ,,,

 

,,.,,

 

,,

.56

"Incoltit"

 

'0'"

""

~~.

• '/

J,/ Isto'\rit,tl

,

"

0

••

'0

,"

••

,

,

58

"Uite ce mi-ai facut!'"

 

,., •••.•••.•••

' •••••••••

,'

••

••••••••••••••••••

, •••••••

 

h,C1

f.fScen.an

60

SmJUCTIA

"Viol'

/iApaticif

•••••••••••••••••••

 

"

•••••••••••••••••••••••••••••••••••.••••••••••

 

66

in.telectual"

 

.'0 .•••••••••••

 

. 68

 

'"

".'

 

6~}

j1SeCI·etE.~tf

".,

,

,

,

"

,

,

,

.

,

_

,

,

II Co_nfi(leIl-tc,.'1

 

0.0.

_ •••

"",

••

, 0.0

••••••

 

, ••

, •••

•••

, 0",'0.00.0.

 

'_"0

<

•••••••••••••••

,."

••

;fO

'Sunteti

întl-adevar

formidabil"

 

7U

IJl\_steptatÎi

va voi

a.jlltafl

 

o •••

 

, ••

,.

••

,.

_ •••••••

'

•••

'u

••••

_ •••

, •••

0'

.•••••

o, , ••••••••••••

 

7~

"S'urit cu adevarat

 

•••

,

•••••••••••

 

o

••••••••••••••••••••••••••••••••••••

 

76

 

subordonati!"

 

"

,

79

liSa

cel mai bUl1"

 

••••••••••

 

,

••••••••

0

••••••

00

•••••••••••

 

••••••••••••••••••••

,

 

81

"Am alte prioritati" "

"S'

:r'ltJn.âJ'

'Il

~

,

_,

,

"

o •••

"

•••••

••••••

,

,

••

<."

o.,

••••••

•.•••••••

"

•.

,

,

•••

r:f"'),

i)L

83,

fie) sa te spun

eu!"

"

0

•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

8.4:

fiOr sa ma reg:retef,'

"-.1'

"

••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

87

liN u ne parasi"

,

S':J

"Iubiti-va"

92

"CINE DECIDE?"

"Consens"

,

96

"Durn

neavoastra

decideti"

100

"Hotii si vardistii"

102

"Soarecii joaca"

104

"Da-mi un brânci"

106

REZISTENTA

"Ar fi trebuit sa ne înh'ebe"

 

109

"Intelectual';

111

"Dictionar"

113

;,Lista"

114

"Prostul"

'

115

"Baronul"

116

"Josnic"

117

"Incepeti fara mine';

"Da, dar

 

117

"

118

"Secesiune"

121

"Ore diferite"

121

"Nu am nici o parere"

 

122

TRIBUNAL

"Lupul tânar"

129

"Divide et impera"

131

;;Retroproiector"

132

"Nu ne parasi"

134

Frontierele

 

,

,138

Procesele

,

,

,

,

",

1'1!:I:

Legea holismului

 

147

Energia

si sistemele

 

"

148

IstoxÎa

151

Polarizarea

 

"

"

""

"

152

Capacitatea

de dezvoltare

 

154

Valoarea adaugata

"

'

"

15Ll

ANTITEZELE

 

"Beneficiul

pozitiv"

 

0

•••••••••••••••

0

•••••••

"

••

0

••••••••••••

157

Scapati

de confuzie

 

159

Inventati

noi solutii

 

"

160

Reformulati

contractul

 

162

Definiti un proiect

164

CONCI. UZIE

." '"."

 

" .".,

.•""

"" "'.',

" " •.•

"

",

". "

", "

"167

13IBLIOGRAFIE

,

'o •••

'•• :,

••••••

" ••• , ••••••••••••••••••••••••

 

,.",

••••••••••••

173

; 11'1";::'i-;'1

~,-= .• ~.:.,.".".,-.o.,

:nll este

"i/Ol'!JCl}llJ~";

afecti'v2.)

el':,=; 2i

d.2

la stOITlac.

';::::;:,22

Este

SJc

"

cJ.e

acea

Or aceasta energie intim legata de capacita.tea de a întreprinde, sursa succeselor individuale sau colective, n-a putut fi niciodata Îl1.tr-adevar studiata sau masurata. Ea face parte din domenii il subiecti ve" dificil de evidentiat prin "punerea în obiecTIvitate" a universului nostru profesional. Subiechll este câteodata aborcht de conducatori sau con- sultanti, care simt ca trebuie facut ceva in el,.st domeniu. De unde si discursurile asupra motivarii personalului sau asupra nevoii unui proiect mobilizator, care sa permita 1.:m real angajament al tuturor,

a

Raportând la ceea ce ne

energiei, aceste discursuri nu par sa aiba o eficacitate mar:: (a se vedea capitolul "Liturghii", mai departe în aceasta. lucrare). In orice caz., rezultatele nu ar putea fi de fapt masurabiJe.

Atunci ce e de facut? Este evident ca energia risipita a unui manager sau a unui salariat, a unei echipe sau a unei organizatii, însEmrrna mult timp si multi bani care sunt irositi. O energie bine dirijata este aceea care muta muntii din loc, creeaza miracole, asigura reusita individuala si colectiva.

preocupa,

adica

o mai buna

gestionare

PROBLE:rvlA DE ENERGIE

Cum sa masuram calitatea si cantitatea de energie

aflata

"în joc"

cu

performante "medii" sau ineficace. Cum sa identificam cu precizieI

în acest caz, risipa perrormanta?

În masura în care se poate sti cum se împarte energia unei echipe pe fiecare membru al ei, buna ei gestionare devine fundamentala. Experienta noastra de consuItanti ne ofera deseOl'i ocazia sa compa- ram echipe integral sau structural similare, dar în care demultipli- carea potentialului membrilor este foarte diferita. În timp ce anunute edupe sunt eficiente la nivelul lor de utilizRre energetica, altele nu sunt absolut deloc; chiar daca au structuri idcnlice. Constatam, de

mai

într-o echipa performanta,

spre deosdijTe

pentru

de energia

unei echipe

sa devina

de energie,

a ajuta echipa

asemenea,

ca o activitate

de tcam

building

î

rrLT-oechipa

poate

sa

conduca

rapid

la cresterea

calitatii

si cantitatii

energiei

dezvoltate,

în momentul

în care aceasta

ajunge

la sinergie.

Dincolo

de o simpla

mur.ca

de coeziune

relationala,

acest tip de abordare

trebuie

sa fie

lIIl

rrlijloc

ele Ei CCJ~nd11c~e

uneI echipe pentru a-esi

Dar ce stim concret despre

colectiva?

Cum

sa

g~'51:ic'n':U·i22.c

€11ergIa

Zil1.te:ntica

sa.ll satisf3.Ce"toa~:'c?

l?iecare dirl rtoi a cutlOscut S2~LICi c:.:Lt'e rle=c~U pzirllt stirTI1Ilatl"\l€;

~.~·~~}~:~1,~;~~~:;~lti.

ne da un sentiment

de S2t':ls:::a.':tiE

evidenf~~;î~';,i;:~~;~manein

'clc)s,

lIft conflict sau c În-b~~hi_i~e

s:3.rn2d facem ce":~!a,·stLrrl:f;::':_~';

:L~Llrrtse

:?~ceasta der-ut~L<a.cest

îr"ti':.nm

Se:

~"<;f->':::d-'?

'.-'-'-

'~'--

este ca

e2i recu.Igernj-

la 1)X~

Efectele î:n acest caz st.rcd:

,

1

E-:sre 2.1)roape OE: zero.

~~-ni:T'~~te

-.dnl';_:;::rn

,c;'l~'.::!.,

~,.

,

""'

~-~''-''''~_

~'

r

'

.~.;~l'C'lIrr1

~;-''''--"' r!l,a_C2i_l"

sa

rnf;'!.l

5'-=c~tu.it

~ 2ll.Ter~t::

'"

i

o

,_<o.,",.;-,<_,~,~,

j(;,_;.;'--'.',~::

',d

-;

:"",-'::J.;

~

~':

c--

'-"''',"

;

a:':~;.Xij:'i~.S~~~ ~ Ch::

EV2::C:I "-:.ie:sc

SBL

G.ez=

tOtL11 est:e

CGscn.arc

1,:';:1

Lj:,=1:·~2:3d:::~,

Ci2

Vampirii opereazB. în contextul relatiilor negative, prin manipulari afective si emotionale.

Exista multi vampiri care actioneaza

Ei ne seaca

noi; i-ati întâlnit

la locurile noastre de munca.

organizatiile.

Ca

si

energia

creatoare

si ne paralizeaza si durrmeavoastâL

cu siguranta

Dar atentie, un vampir nu poate sa ne prinda decât daca suntem vulnerabili si ne temem de coltii sau ghearele lui. Ca si în filme! devenim "Victime consimtite" încremenHe la birourile lor. Avoi

Putem deveni

sa-i mai lasam

lucru, fara îndoiala ca sa ne razbunam pe cineva.

Apoi, epuif:ati, ne spunem ca nu ne Tria} pândeste primejdia vreunui

la rândul nostru, contanunati,

pe altii sa ne soarba

energia,

ele varrmirism.i

În loc

ne abandona.m

aceluiasi

vampir

pentru ca suntem înca fara aparare si înca nu discernem dusmanul.

Dusmanul salasluieste probabil O;;l;~ecum în noL

pâna când se întâmpla din nou, altadata; cu UI, alt vampir,

P-,::n7€s1ile cu

varnpiri

ale pa.rintilor

si bt::nidlor

'<astri corespund

uimitor

situatiilor

za Tranzactionala.

de mal1ipu:lare afective denumite

0J acun';

Nu este vorba aki nici de amuzament!

in Anali-

râd de

jocuri

de sodets.te,

ci de jocuri sterHe. Acestea

sunt nmnite

jOCL1xi

de

pacalit" jocuri de putere

ve Ll1câ.tsunt numite si JOCHIiperverse.

culal) sunt cele care ne golesc de energie!

sirnplu ne U sorb!!.

Spre deosebire

sau jocuri deenanipulare. Sunt atât de liegati-

Aceste Jocuri! scrise cu maju s-

afectiv si existential.

PUi:" si

sa ne dublam

de po'vestile de groaza1 în viata, trebuie

atentia daca vrem sa ne protejam. De rapt; aceste Jocuri nu sunt apanaj-ul vampirilor exotici, ci mai ales rodul proastelor obicei~ri

relationale pe care le poate avea oricine. În cadrul unei echipe sau el unei organizatii, prin intermediul delegarii si demu1tiphcarii, efecttll

1) Notiunea de Joc vine bineinteles cliP. anilE:::a tranzactlonala si din aceaf.ta cauza, Erie Beme pentru a o diferentia de sensul termenului utilizat in limbajul

de toate zilele

l-a scris cu majusc.lla.

(orig.)

Iar clistY'ucti,,;]

Doate fi

::::1Ll este

rdci C1.m013cu!:,

rdci

J:'J.i(~este

Este

E,llrrt

I)Jai

"l)'.sor ele

01:-,~f;r'j/T

"JTll1.are/ este

dificil perltru

cinev2

:::1irlsl~si

la J OClll'i/ sa~constate

ca a.vecinllltli

ca si sa adrnita

eficacitate

ele lJagu.bele

-CoIlsb

ent

(le acest

p'er1.b"u

asa

ca si el

CUl11 d!i.1IYlJrl!;;a\

'va

d.a seama ca altul se jD8.C2if si acela :poate sa va.da ca. d.1.1IT1.r!.ea\Toastra.

'va. jllcati cu eL P~Btfet tcelJîlie care iljoaca si ca; pe tot

Scopt:.l acestei

sa stitj ('9. exista u.n Joc lIltre

c()~1(eSl)OTl:S2:bi1iL2\h::a

cte a

este

111crari este,r lJrin 'urrnaref

Îl1 ceea. ce

priveste eficacitatea echipelor si a organizatiilor, VOln încerca sa

d.e rn.EInipu.lare

si de a trage

:rnaxirnV!Yl

lr\vaî;i1mhl!:e

dCrr1011.strarTI

ca,

claca.

l1e

aSlln:1art~

i'ndoiala cu totii, mai mult sau ulai putin, var;;prn

:r~erisipirrl

timp'ul

si en.ergia în

acesttli

la toate

nivelurile:

att1t perso:nal

C21t

si

;y(C,fE,s:[oru2tL

at~lt i:ndi"/id'c:al câ~t

colecti'vI

o astfel de eJirmatie poate parea. lectmii acestei carti, f;a va dati eLi

stiti CL1rn.se Dlanipl11eaza.-

oa.rn.enii

UI1ii -pe

rn.an.ipt~.lezesi pe

se lasa." la rEtn:dlll

i\.stfel, veti ptlteEl rnai biI1>2SEl=). cOTIC'2ntrati asupra cah~eo reLlsita. Il1ai.

dllTI1XU?a"':/octstf9-;

lor, secati

C1Jr~-l ~Ia

de er~.2reieF]:!l

C2.strf2

",

SI ,S:;'.'\la

v

la sfârsitul orice caz, este util

sa

A

CU.fi lIlcearca

V

V

sa

V

-;l8.l

SI Ct172n

T.

~n

m_~cte 'ql

q-,

v

o"'TIIZa;_l,

v'-'·

+i'

OC:19 Lw>_

t .~-'!-p

~c--,-rc<_P~"DL_h

vn'1

;:1hH ('\oi

a ma]ontLL,a

••

'')

p

petrec

lnai

1l1.u1tde 5096 cEen tilyq:>ullor-

îrt loellri

ritai

sau, In.ai

putl.n. sh2Tile si l1eprodu,ctive. Dar aceste Jocuri n."Ll SlIrlt întoteIeauna.

de respirls. Cztteodata Sllnt foa.:tte per-ceptibile; ~11o fil1ete plina de tlJTtOY. ,i\seIIler~2a

In schimb altele sunt mai

Devin

razbtlr~6itori elI artag

SErc~12icoITde

si

LJrâi

înca in cadrul unor relatii stsrile si

rrrult tir:np, încât

nu

Inai

stiu

CL'.m 2,1)

Fer'

devenit firesc1 ca un obicei sau ritual vechi care si-a pierdut sensul.

Jucate de unul singur, ineficacitate si strategii toare si inutile.

în doi sau în echipa,

indirecte

si negative,

Jocurile

sunt

factori

de

cu rezultate

nesatisfaca-

JOCURI POZITIVE?

În aceasta lucrare vom descrie aceste efecte negative cât rnai precis si mai detaliat. Vom expune si vom defini jocuri uzuak care se

practica în cadrul relatiilor profesionale. Uneori jucate de unul singtlr; alteori în doi sau în echipa,. aceste Jocuri atrag sau irnplica un "public" si, în ansamblu, ne paraziteaza organizatiile. Sunt jucate

între v€tnzatori si clienti, sefi si angajati, sindicalisti

Dar nu vom uita totusi sa le subliniem si avantajele.

si avantaje. Jucam adesea Jocuri penh'u a sirnti ca traim sau pentru a obtine o atentie pe care stim ca nu o meritam ori nu stim s-a cerem aItfet într-o maniera mai autentica sau n'lai intima. Apoi va propu- nem câteva strategii pozitive menite sa contIacareze sau sa opreasca Jocurile si sa aduca in locul lor altceva, :::naisatisfaciHor.

În acest sens, si pentru a face loc unei alternative energetice, speram sa va convingem ca putem trai, putem munci si putEm sa ne atingem obiectivele si fara manipulari negative sau steriJe.

Exista multe Jocuri care se abat de la aceasta dimensiune negativa si speram sa vi le facem cunoscute. Practica noastra profesionala ne permite sa vorbim desprE IIJocuri pozitive", care se bazeaza pe ace- leasi procese si structuri relationale ca si J ocurHe If pervers eli Aceste procese pot descrie interactiuni relationale progresistc, constructive

si patroni

etc.

Pentru ca exista

si, prin

urmare prozitive. Vom prezenta câteva în aceasta carte,

precum

si câteva

dintre

Jocurile

pozitive

incluse

de

Eric

Berne

într-una.

din lucrarile

sale2).

"Jocul pozitiv" sta la baza gestionarii energ1<eiindividuale sau col ec-

tive. La origine,

în Analiza

Tranzactionala,.

notiunea

de

este fun··

damentallegata

de notiunea

de gestionare

a energiei

negative.

Este

2) Bern= E. Des Jeux et des Hommes

(Jocuri si Oameni) SeuiL 1996

extrem de necesar sa ne fo108irn de notiunea ele Joc si l11&iales sa o utilizam ca trambulina de reHexie, analiza si cercetare pentru a discerne mai bUle conceptul de gestionare a energiei pozitive. Dincolo

de aspectul

îndoiala;

nu numai ca ajuta la întelegerea tuturor proceselor energetice colec-

tive si individuale,' relatiilor tlITlarie.

II pozitiv"

sau "negativ",

conceptul

de

este, fara

care

foarte

dinamic

si util, Ne ofera un rnodel

util pentru

de analiza

dar se dovedeste

j'ntelegerea

tuturor

ORGA1'JIZAREA

CAPITOLELOR

Lucrarea urmareste sa aplice întelegerea si dezvoltarea notiunii de Joc atât în sens general, în cadrul principiilor mai largi ale studiului relatiilor UITlane, dJ si în particular, în cadrul proceselor energetice ale ecl1.ipelul" si organizatiilor.

PriT11ele capitole

preluate elin. teoria i\n.,alizei Tranzc1ctioI1ale: prelucrate d~u_pah"ltelege-

de Joc!

prezinta

}}rin.cipiiL--~

eie baza

ale 115

Ttillnii

rea noastra

V"

SI apOI aaar-itate rlll111J2roaseor exernp e descrlse.

.,.

1

1"

Partea centralEi '" acestei h.:câhl ilustreaza numeroase Jocuri practi- catel L."1 generat în relatiile um8.ne si, în particular, in cadrul profesio- nal. Ele sunt grupate pe teme majore, ordonate arbitri'!f, dupa ale- gerea noastra, în masura în Gu-e acelasi Joc poate in mai multe locuri, din punctul de vedere al partenerului eate îl joaca.

In final" dezvoltam principiile de baza ale Abordarii Sistemice si contributia lor, pe de o la notiunea de Joc si, pe de alta parte, la întelegerea proceselor pozitive si negative din echipe si organizatii. VOUl descrie aceasta teorie asa cum o utilizam il! cadrul practicii noastre de Îormatori si consilieri în echipa "Tl"ansforD:lation S.A." si asa CL1r:n o predarn în cadrul Scolii Transformation. Pentru n facilita legaturile cu notiunea de Joc, aceasta prezentare este centrata. îndeo- sebi pe principiile care privesc procesele energetice ale sistemelor.

Sublh,j0m de fiecare data faptul d. se pot face legaturi mtre diferitele componente ale notiunii de Joc. Pentru il oferi optiuni mai ,:onstruc-

!ivei V01Y, prezenta

si perfonTeante, numite Illai sus "Jocuri pozitivefi•

sau vom

evoca dinamicile

si procesele

pozitive

F "

ORNl.u JLJ~Cl-1LlW

, In n pr l~'

IJI KAI<PJ\1i\I\J

Jocurile din r\Ilaliza Tranzactionala pot fi studiate utilizând una din cele trei modele teoret1ce.Acestea sunt denumite formule ale Jocului. Cea inventata de Eric Berne se numeste Formula I, cele descoperite de Stephen Karpman se numesc Triunghiul Dramatic sau Triunghiul lui Karpman, respectiv Formula K.

Va prezentam mai jos cele doua modele inventate de Stephen Karpman. Amândoua permit explicarea simpla a câtorva dintre principalele criterii ale Jocurilor, pe care le vom regasi pe parcursul acestei lucraxi. Va reamintim totodata ca ne-am luat libertatea de a

le adapta fata de original. Conceptele prezentate nLaijos sunt izvorâte din teoria Joemilar Analizei Tranzactionale si din lucrarea specifica a lui Karpman. Anumite concepte sunt adaptate peni.Tua corespunde

mai bine

demonstratia.

În concluzie, acest capitol prOplli'1e,pe de o parte, sa prezinte o sinteza personala, câteva date teoretice si o prima reflexie asupra Jocurilor în organizatie si, pe de alta parte, sa pregateasca o buna întelegere pentru dezvolti:hile si exemplele propuse în continuare.

propriei

noastre

experiente

sau pentru

a simplifica

JOCURI

SI ROLURI

Unul dintre modurile cele mai simple de abordare a notiunii de Joc este de a studia si de a întelege diferitele roluri pe care si le pot asu-

ma Jucatorii. Un Joc, ca si o piesa de teatru, poate fi perceput ca o intriga dinamica a diferitelor roluri aBate în interactiune. Pe baza scenariului permis de întâl1tirea între diferitele roluri, se poate dedu- ce ansamblul criteriilor unui Joc. Pentru iI ilustra acest lucru, VEi pro- punem mai jos nn Joc, prezentându-va (\ ceTiede interfete ale mai

Jocului prezentat. Mica

multor roluri-cheie, apoi o lista cu criterii

povestiaara fictiva se petrece într,·o organizatie. Ea iIustre2lza interactiune a între trei rohu'i bine cunoscute: mai întâi Persecutorul,

apoi Victima si, la sfârsit Salvatorul.

Într-un atelier de productie al unei orgardzatii, un lTtUncitormai raz- vraJit îsi pierde cam mult timp la vestiar în timpul orelor de munca. Din "motive de securitate" îi este interzis sa fun,eze la pastuIIui de

mundî

Pentru a-si exprima dezacordul, fumeaza atunci în vestiaYI

in mod repetat si oricând doreste, Sehl1sau direct percepe acest com- portament ca pe o provocare, Cele doua roluri din aceasta. poves- tioa:ra par clare. Muncitorul provoaca, si deci poate fi h,clus în cate- goria Persecutorilor. Seful se simte nesigur de acest comportarnent subversiv, care încetineste productia, dEiun exemplu negativ si îl

pune într-o pozitie proasta în calitate de responsabil. El se pozitio- ncaza astfel în categoria VictimeloI.

MUNCITORUL

r

~

pe~~ecutlJr

 

SEFUL

r

I

-----~ l

Victima

I

Pentru a nu rarnâne în pozitia de nesiguranta, seful trece la actiune si preia deodata initiativa si rolul de Persecutor. Îi da avertisment

se va

aplica procedura

Un pic surprins de lIllportanta reactiei sefului Ll1 raport cu gestul saul muncitorul se simte atacat pe nedrept. Consecintele sunt mult prea serioase pentru câteva tigari. Declanseaza un scandal public si strigElca i s-a facut o nedreptate, dramatizând situatia. Pretinde ca seful lui a vrut întotdeauna saA dea atad, fara nici un 111.otiv.În acest moment putem remarca schimbarea rolurilor protagonistilor. Victima a luat locul Persecutorului si paxtenerulsau pe cea a Victimei.

muncitorului.

Daca acesta nu-si va schimba comportamentul,

deja stabilita care se finalizeaza prin concediere,

lVIUNCITORUL

V

v]

lCt1ma

r

SEFUL

Persecutor

I-<Il------------· --l

l

I

Pentru a nu ramâne în aceasta postura, muncitorul decide sa invite formal un al treilea partener h"1JOC: solicita reprezentantului sindical al organizatiei sa se ocupe de dosarul sau si sa-i rezolve situatia manifestata atât de nedrept. Pentru muncitor: sindicatul; în persoana reprezentantului sau, va juca rolul de Salvator, L."l. timp ce, pentru seful de atelier! va juca mai degraba rolul unui Persecutor de cea mai proasta speta.

MUNCITORUL

I

L

I

P'

vIctima

SINDICATUL

;

r

1---+1

I

!

I

,

Salvator

I

l

!

SEFUL

I Persecutor J----iP~'ictima

Sosirea sLlldicatului în afacere este perceputa ca o noua escaladare a acestei psihodrame, care devit,e astfel un joc colectiv. Într-adevar, seful va raporta acum seiilor ierarhici sau conducerii care va fi cu siguranta informata de catre reprezentantul sindicatului. Este foarte probabil ca reprezentatul sindicatului sa doreasca sa faca din inci- dent un cal de bataie sau un fi caz model" pentru a scoate în evidenta importanta rolului sau. Reprezerttantul sindicatului va dori, de ase·· menea, sa ia pozitie pentru a câstiga maximum de voturi la urmatoa- rele alegeri în aceasta lTricaunitate, în care nu se întâmpla nimic niciodata. Probabil, la rândul sau, conducerea va dori sa "dea 10'11- tt11'a"pentru a limita abaterile.

iUacerea scapa din mâinile protagonistilor de la început. Partenerii devin din ce în ce mai numerosi. Remarcam, totodata, ca, cele trei roluri principale ramân, fara a-l uita pe cel al publicului, chiar daca sunt schimbate în mod regulat sau sunt repartizate altor actori. Dincolo de persoanele care le joaca, aceste roluri au propria lor viata,

sunt purtate un timp de fiecare actor p;1nii îrl momentul în care scapii

de sub controlul

lor.

Aceasta povestioara ilusbeaza

dinamice. Jocurilor

prin studiul

roluri-

lor si interactiunilor

101'. Am prezentat mai sus cele trei roluri active:

Persecutorul,

roluri

Salvatol'ul

si Victima. Persoanele

de Joc, i

caxe îsi asumaaceste

dupa

anumite

pe timpul

unei secvente

~teractioneaz6.

reguli! urmeaza

o structura mai mult sau mai putin stabilita si,

sfâxs1t, trag anmnite avantaje sau beneficii personale. }'.cest ansamblu pe care îI preze;'1tam mai jos permite evidentie'"ea criteriilor Joc-elui. Cele trei roluri sunt reprezentate în Analiza Trzu:1zactionala în modul

t,rIlt2l.0r'f'

".~ ""}

(:L,-;o.'-<p21v

/I:-·r'o.LUJ.,o"Ll

·;,~""'·.-.h·l1

{')LJ.ian,t.•

t

'fRltTNGI--IIUL

•.ql'rlf::L

dCII

1o.U"~

t.t.'dc

C;~p'

[!.•-.l".,.~-

LUI

K,ARPj\Ii:,.r-",J

-K-

';:"j"j\4"f~"plL.a,,}.'"!

1~\'

lui Eric Bemc;

fondatorul Analizei

spunând ca triunghiul trebuie inversat pentru a sublinia importanta rolului Victimei. Karpman a refuza~: sa-si modifice schema, dar

Când Stephen

Karpnlan

si-a prezentat

triunghiul

Tranzactionale,

(:1r.:esta

din urma

a reactionati

relateaza povestea. În tot cazul, este evident ca, fara Victima, ceilalti doi actori nu au nici un motiv sa se î'ntâlneasca. Pe când Persecutorul

si Victima sau Salvatorul si Victhn.a pot sa se întâlneasca fara al trei·· Im, 5a1vatoru1 si Persecutom1 nu au nin1.1c sa-·si spuna fara Victima.

Din punct de vedere structural, aparte.

Victima

are prin

t:l.rlTl~reo

pozitie

Dupa un 2tltanalist tranzactional, Chude Steiner, exista doua tipuri de Victime foarfeduerite. Sunt Victime care cauta sa-si dezvolte rela- tii privilegiate cu Persecutorii. Aceste Victime provoaca, agaseaza si, într-o anumita maniera, persecuta cu scopul de a fi persecutatc la rândullorl reduse la tacere, batute sau denigrate. Este cazul studen- tului razbunator care insulta corpul profesoral pentru a-l provoca. Alte Victime cauta mai degraba sa-si dezvolte relatii cu Salvatorii. Fac greseli, se pun în situatii dificile, cauta ajutorull se sprijina reci-

proc, se plâng

cu cele pe care }e

întâ.lnim mai degraba 1','1 institutiile sociale decât I'n penitenciare. In

generat dupa Steiner, "Victimele cu Persecutorii" atrag putini Salvatori, si "Victimele cu Salvatorii" nu-i intereseaza pe Persecutori.

Aceasta :Jbservatie a lui Steiner dezvaluie aspectul repetitiv al dina··

rrdcii Jocurilor, care este oportLm sa-I subliniem aici. În viata. exista persoane cu adevarat victime in situatii pe care nu le-au provocat. Acestea sunt victime reale. În cazul Jocurilor si al situatiilor pc care le vom descrie aici, vorbim mai degrabZi de persoane pe care le putem

si se sustin.

Aceste Victime seamana

numi Victime

II profesionale".

Ele se regasesc

în mod repetat

seamana

în situa-

tie de Victima,

iar Jocurile

b care participa

foarte

mult.

Pentru a face deosebirea

majuscula atât pentru \lictimele profesionale, cât si pentru partenerii lor de Joc.

cu victimele

reale,

vom

scrie cuvântul

cu

POZITIA

INFERIOARA

Consideram util sa. precizam acum tehnicile de cOl'nunicare ale Victimei profesionale. Victimele profesionale, mai ales cele care cauta Salvatori sunt în general stapcîni încercati în utilizarea a ceea se I'umeste "pozitia inferioara"l). Numeroase Jocuri descrise în aceasta lucrare ilustreaza aceasta putere. Pentru a da câteva exemple, va propunem sa va imagina-ti scena care însoteste dialogul urmator:

1) Multumesc lui Jacques Antoine Malarewicz pentru pregatirea si c1arificarile sale asupra acestei pozitii relationale. (n.a.)

HENRI:

U Atunci,

David,

întelegi

ce vreau sa-ti spunt'

DAVID:

"Hrn

,7" (priveste

fix un punct

de jos, î:ncruntândv,,··si

sprânceneJ.e).

HENEI:

{(Esti sif,'Ur?"

DAVID:

fI

•••

fI

HEI'-TRI: "Atunci" spune-mi ce doresti sa-ti explic mai H1Ult."

DAVID: ",. }.Ju stiu." (privire pierduta, în departare)

Acest di~log enervant pentru Hered poate sa ne dezvaluie mai mLllte

lucruri.

blema; de aplicarea ei si de întelegerea lui David, El se simte respon,· sabil si obligat sa-I traga de limba. Vom presupune ca David este un pic netot si e la vârsta de sase ani (ceea ce nu este cazul intotdeauna).

S-a demonstrat ca aceste tehnici sunt folosite de adulti în numeroase organizatii. Acestea servesc în principal la pasarea responsabilitatii. Conform aceshli punct de vedere sunt telLuici de fi delegarell sau de " de-responsabilizare".

Penh'u

forrna comunicarii este mai importanta decât continutul., În tirrmul1. schimbuluil David care se comporta ca un netotl foloseste rnuit mai putina energie verbala decât Henri. Se multumeste sa faca grimase pe care Hertri se simte responsabil sa le descifreze si sa le înteleaga. David comunidi. mai ales prin limbaj corporal. Pentru a fi eficace! el poate avea o voce tremurata sau foarte joasa, sprâncenele foarte

ridicate, capul plecat, spatele curbat! face gesturi ezitante, îrlcepe fraze, dar le întrerupe, cenzurându-le etc. Toate aceste sr.categii au

ca efect sa-I atraga pe J-Iemi fie într-o posturii de Salvator, obligat la eforturi enorme penrru a-l ajuta, fie în calitate de Persecutor, enervat de aceasta debilitate mintala prelungita. Aceste doual'Ol!:ll'i, foarte complementare sunt de "pozitie superioara" si sunt mult mai dificil

In primul

râncl; el este cel care se sirnte responsabil

de pro-

R întelege

ntai bine acest schimb, este util sa remarcam

cEi

sustinut În timp. În toaJe cazurile si în ciuda aparentelor,

Bemi

este 'impins

sa faca efectiv ceva, David

este cel care conduce

j()cu1.

PUBLICUL

AIatu:ratmlutu'lai târziu celor trei :roluri de baza; exista un al patrulea rol, pe care Victima stie sa-I manipuleze foarte si care are o foarte mare importanta: Publicul. Prin natura sa pasiva, prin sau /! de cele mai nmlte ori linistit.", responsabilitatea acestui martor

înh'-un

Joc este adesea

mult

subestimata

sau vazuta

ca fara valoare.

Totusi,

este evident

ca numeroase

Jocuri de manipulare

si de

negative nu ar avea loc daca publicul ar

dimensiune a reala a

responsabilitatii sale si ar refuza rolul StlU de martor pasiv sali daca si--ar schimba comportamentul.

În atelierul nostru, nrundtorul

Dar

sai si sfârseste probabil ca n •

se preface probabil

în fata

prin a face ceva cu care el tnsusi nu este de acord.

::\a

recunoaste

aceasta :-dciodata. Seful este si el consti-

e11t de privirea celorh11tii care asb:::apta sa ~/adEiCl1111'lEi reactiona la acest eHspret larlsat 111F'tlblic. Reprezerâ:C:lltul sindicatll1ui/ la rârtdul I-ui, este tot lU1 U om p"Llblicif? care li.ll kfoate sa-si peITllita sa nu. actioT1e-

ze într-o

desey·vicii

sindicatului.

asernenea

situLaJtjE;; chim' daca aceasta pare ridicola

rezD.ltatelciT

ei pe terI112rt lung

si aduce

organ.izatieiJ

si pri1111rrrlare,#

Cunoastem fara ÎIl.doiala cu persoan.e care se corrlporta odios Ln public! desi sunt foarte amabile în particular, Ele vad publicul ca pe

lIrt parh-?11er de care se pot ser'/l pentru a se plE1C in valoare. i\Jte persoa11e1 dirrq)Oh~i'va,' Sllnt ins1_1portabile câ~ndati o_e-a face cu c sin-

gura persoana, daT clevin~deodata cumsecade si foarte bine creseute Ia ap~ritia celei de-a [-.ceia.În aceste cazuri, publicul este un rnartor incomod, de care este 111ai bine sa-si ascunda comportamentele ne- gative.

Adesea,

îl va

în

ele ca tri."tr~oc8.1Jcana.

mai târziu. Câteodata, publicul este prins, antrenat in Joc si devine., la rândul sau, PersecutoT, Salvator sau, eventual, Victima. Alteori priveste, constient chiar de rolul sau pasager; evoluând in ambiguita- tea participarii sale pasive, simultan paralizat de spectacol si de do-

la bceput,

publicul

nu este constient

Uneori

de rolul

pe care

treptat

juca în aceste

drame

relationale.

Calitatea

se lasa, il sorbit"

nu_este

e1.e capcarla

descoperita_

decât

riIlta

ele

8. fi îlt alta

F-arte.

În toate cazurile, sentimentul final negariv pe care îl poarta publicul martor si impresia difuza, dar foarte reala; pe care o percepe de a fi responsabil de ceea ce s-a întâmplat, demonstreaza ca face parte

integranta

a

numeroase JocurI,

din gama

rolurilor

care penult

punerea

în scena

PRINCIPIILE JOCURILOR

Exernplul cu ate1ierul nostru de productie poate servi la ilustrarea mai multor principii fundamentale pe care le regasim în Jocurile exprimate prin JlTriunghiul Dramatic". Pentru a demonsh'a bogatia acestuiîchimb; în definitiv destul de uzual; va propunem o lista de principii.

In pnrnulran .,1nJocun,foIu:rhe se SCn.H::n il. ·emal nn.Ilte nD pentru

fiecare protagonist. Acesta este sugerat prin sagetile din schema Triunghiului lui KarpIYlan. Victima la lnCeptlt, seful atelierului devine Persecutorl dând llr1 avel-tisment, si risca si'iredevina Victima

daca afacerea este raportata conducerii.

când este neproducti v, devine Victima când seful sau i-a dat un aver- tisment. Se pozitioneaza astrel într-un rol de Victirna, cautând ajutorul la sindicat pentru a-si Persecuta din not~seful, prin persoana interpusa. Într-un moment oarecare, Publicul poate fi chcruat martor si, în acest caz, este fortat sa devina Salvator pentru unii, Persecutor pentru altii. Probabil în final se va 8irnt1Victima. Aratan::lîn mod

dar caI punând

dramatic, schim-

.Roatase î:oyârte.La sfârsit, este adesea

dificil sa spunent cu siguranta ce actori joaca fiecare rol.

În al doilea râ.ndt rezultatul jocurilor este previzibil pentru protago··

amintiti ca, in

general; cunosteati. solutia. Dupa. llr1 Joc, protagonistii îsi spun în

sinea IOf; "erarn sigura de asta

". Anturajul atent, intuitiv, are constiinta a

nisti. Daca ati trait o situatie

bam rolurile de mai

1

'

bV d

A

A

dA'

'1

.

,

rv1uncitoruI,Persecuto:r ah.mei

degetul în angrenajul triunghiului

~multeori.

comparabila, p1

1tetisa.va

",I/îl sim~teambine

" sau" am vrut

totusi sa vin sa. vad

ceea ce se va produce din primeJem.iscari ale partenerilor de Joc, de cele mai multe ori pentru t::a i-au mai obSl~rvatsi înainte. Unii îsi vor

spune, probabil, "'iata-i ci'!mai fac o runda

" sau "nu fac dec8_t

astR

,". Precizia în aceasta previzibilit;:lte depinde de cuno2'_sterea

fiecarei situatii particulare.

Trebuie

bineînteles

sa tinem

cont

de

persol}alitatea

protagonistilor

si de cultura

organizatiei

sau

de

particularitatile

mediului.

l\ceasta previzibilitate este legata de al treilea principiu, care afirma

cii Jocurile

avut dejap±obabil acelasi tip de interactiune cu acelasi muncitor

sau cu un altul. J'v'Iuncitorut si et a mai repetatI cu acest sef sau cu altul, prestatia sa de rebel si stie la ce duce. In sfârsit, reprezentantul sindicatului, si-a rodat rolul în situatii similare si, ca o mah'TIuta batrâ- na, cUlloaste eventual toate subtilitatile. Se ajunge adesea ca in anu-

sunt

repeHHve.

Într-un

caz reat

seful

de atelier

a mai

r

~re

organizatii

în care se manifesta

acest tip de interactiune,

JocuriIe

sa fie atât de repetitive,

la atiHea nivelmi

ierarbce,

încât au devenit

ritualuri

Astfel, in multe contexte. colective, fie ele echipe sau organizatii, JocurUe fac parte din peh,ajul cotidian. Snnt chiar linistitoare in maE;ura în care permit structurare a timpului, acesta constituind al patmlea principiu. De la o zi la alta, in aceeasi echipa, sau de la o

echipa la alta în aceeasi organizatie, vedem aceleasi Jocuri care ab- sorb timpul si energia numerosilor protagonisti. Pâ.na la sfâ.rsitJ rolurile unora si altora sLnt previzibile, pozitiile lor sunt afisare; fiecare stie cum si cu cine sa intr actioneze, cu un maximum de previ- zibilitate. Seful se compertamtr-un fel cunoscut, muncitorul aseme- nea, nu este nimic nou. Pe ansamblul partenerilor, aceasta da impre-

periodice

si previzibile

care nu mai surprind

pe nimeni.

sia

unei

grile rituale

si previzibile

de interactiune

sociala.

În

al cincilea rzmd, pentru protagonisti, interactiunile adesea intense

în

cadrul Jocurilor permit obtinerea unor semne de recunostinta

sau atragerea atentiei în mediul sau. Aceasta atentie poate fi simpla. si directa daca problema ramâne la nivelul a doua persoane. Se poate obtine atentia si daca una dintre ele va vorbi ulterior unei a treia persoane - prezentându-se drept Victirna, aceasta se va putea plân- ge.1LllUmite persoane nu stiu S8 obtina atentia celorlalti pentru reusi-

tele lor profesionale sau sa se bucure de interactiunile pozitive si inti-

me cu aproapele lor. Un Joc este un chiar si negativ.

Dincolo de simpla atentie sociala pe care o poate 8sigura, tin J De este o afimntie existentiala. Acesta este al fascJ<=:acriteriu. În timp ce muncitorul, sefuL reprezentantul sindicatului, patronul si e\'entual,

mod

ae a exista social si intens,

tribunalul de munca si altii participa la un joc care devine II dUTII, existenta lor ca fiinte umane si actori ai societatii p-ril1de mai mult contur. În aceste cazuri, se observa ca Jocurile permit jucatoril ar sa

puna intensitate ÎI, vietile lor. Este posibil ca din aceasta cauza multe Jocuri foarte intense sa aiba loc În întreprjrderile sau organizatiile care au devenit foarte birocratice, cu o orgaI\L:are în general neaccep- tata si un personal demoralizat, care munceste fara motivare si fara viziune. Dupa ce îsi pierde din vedere finalitatea muncii, cum sa dea: un sens al existentei daca nu prin strategii indirecte si negative? Daca se ajunge la greva, aceasta aduce semnificatii si da un sens aparent acolo unde exista prea putin. La fel si pent':u Jocurile jucate

în cuplu

prost, se termina în Jocuri dramatice. Despartirea partenerilor are loc Ia nivelul intensitatij relatiei lor trecute. În acest paralelism între

negativul extrem si pozitivul sublim, regasim citatele si dictonurile care leaga aceste contrarii cum ar fi "faceti dragoste, nu razboi", >11oviturilesunt mângâieri stângace" si" cine iubeste mult pedepses-

te rau.1I

sau în familie

Marile povesti de dragosteI dnd sfârsesc

În raport cu aceasta dimensiune existentiala precizam un al saptelea criteriu: Jocurile pot fi jucate cu trei grade de intensitate. Primul

g-:radeste acceptat social si nu are o prea mare consecinta. Un exem- plu: o alterca tie verbala trecatoare între doua persoane care" fac scan- dal" sau joaca o "scena". Publicul pare sa nu remarce nimic si pm"- tenerii sunt atenti sa nu reî.nceapa imediat. Un Joc de gradul al doilea,

ca o scena de familie

protagonistilor le este rusine! iar publicul nu poate sa suporte. Asa ceva" nu se face", Intimii, prietenii apropiati stiu ca se petrece ceva important, dar pentru toata lumea, protagonistii au înca tendinta sa salveze aparentele. Când atinge al treilea grad, Jocul reapare în public si este adesea foarte violent sau costisitor: la-extrt:ma se termina la tribunal, Ia spital, la morga! la azil sau chiar la închisoare. Este cazul din exemplul cu atelierul de mai sus, daca muncitorul, dupa. ce a servit drept miza pentru unii si altii, sfârseste prin a fi concediat. Pagubele corporale sau morale ale unui Joc de gr§.Jiul al treilea lasa urme dureroase pe termen lung.

violentEi., este ascuns publicului, pentru ca

Acesta inh"oduce al optulea criteriu, care afirma ca Jocurile sfâl"seSC

toti

prost:

protagonistii,

ceea ce se numeste

finalul

unui

"beneficiul

negativ

final",

Pentru

Joc este marcat

de un sentiment

negativ

acut, cu senzatii de tensiune sau

gât, fie dureri la "stomac". Acest sentiment negativ poate persista

de disconfort

fie "cu

noduri"

în

mai multe "as fi putut

Sentimentul negativ este reciproc în masura în care toti partenerii de Joc îl împartasesc - sau iijmpartasesc intensitatea. Acest fenomen este, fara Îndoiala, la baza ciclurilor razbunarilor fara sfârsit sau a vendetelor familiale h'1terminabilc, în care toti protagonistii se scalda în atât de multa energie colectiva negativa, încât se auto··elimina, câteodata timp de mai multegeneratii.

Cel de-al noualea criteriu subliniaza dimensiunea sistemica a Jocu-

Joc. Se

întâmpla adesea ca o persoana sa caute sa obtina sustinerea în mediul

sau, pentru a se apara de un ali jucator. Pentru atragerea anturajului,

se prezinta ca si cum ar dori sa opreasca

subit încearca sa fie unul dintre parteneri, eaTe nici macar nu a rost foarte implicat ca participant la ceea ce s-a petrecut. De cele mai multe ori însa aceasta cautare a ajutorului în anturaj se dovedeste CI fi o moc~iJ.Jjtatede a continua Jocul, alimentându-l cu energie nOLJ.a. Astfel, ~nnoua din zece cazuri, toti partenerii de Joc sunt egal respon- sabili de proces si de rezultate. Fiecare este responsabil cel putin pentru încetarea participaJ:ii s:lle la Joc, în loc sa continue sa-I întretula prin propria-i prezenta.

În rond, este vorba ca fiecare sa inteleaga de ce si cum îsi atrage si îsi provoaca uneori pa;rtenerii jucatori, de care are nevoie pentru a obtine rezultatele dorite. In acest sens, fiecare are o parte egala de respon- sabilitate rata. de interactiunea dintr-un Joc si fata de rezultatul lui. Dar exista si posibilitatea ca, Persecutorul, Ia sfârsitul Jocului, sa mai responsabil de ansamblul interactiunii si de consecintele ei decât cel care, in final, are rolul de Victima. Se pare ca în numeroase Joeuri partenerii se gasesc într-o rorma de coalitie, de asteptare subtila, pentru a-si pune Îl1 scena drama comuna, La acest nivel se situeaza adesea adevarata co-responsabilitate.

Criteriul de co-responsabilitate este un alt mod de a spune caJocmile sunt sistemice. Fie ca se joaca de unul singur, în doi sau în mai multi

ore, ca li sa-i zic

Yl

reziduu.

"

sau

Este adesea însotit

chiar

"din

momentul

de gânduri

asta;

precum

el".

o vede

rilor, în sensul ca toti protagonsHi sunt eo-responsabili de

Jocu1. Nesimtindu-se respon-

jucatori, jocurile pun în evidenta

care

dezvolta

o tema

comunii

roluri complementare,

insep3.rabile,

sau o coerenta

în ansamblu.

Cu cât

observam si analizam focur;le, cu atât constatam ca acestea raspund la toate criteriile proceselor sistemi:e. Aceasta dimensiune sistemka

este evident mai vizibila daca jucam în cadrul unei structuri colective,

cum ar fi organizatia descrisa

asemenea! sa puna în evidenta pi3xtidiferite ale aceleiasi personalitati si sa exprime astfel un echilibru sistemic personal.

Dar daca intentia este de a nu considera prezente decEtt TIne perso- nalitatile implicate în Joc, apare al zecelea criteriu: Jocurile permit atingerea unor ohiective ascunse. Câteodata numite agende ascunse, acestea subliniaza dimensiunea marupulatoare si strategica a Jocu~ rilor,. considerate adesea "Jocuri de Putere" sau "Jocuri de Pacalit".

Dar aceste jocuri nu au numai rostul de a-i pacali pe ceilalti sau de a

dobândi' puterea' • TntT-unJn'"_~

faci tot posibilul sa. eviti asm:narea responsabiHtatilor. Obiectivul ascuns al UJ:<ui Joc poate fi,. pur si simphl, acela de el atrage atentia,

de a te plânge,

de a deturna atentia, de a primi ajutor fara a-l solicita, dar culpabi

Iizându-l pe altul si tot asa. Obiectivul ascuns al JocurHm este urntare, ceea ce face cauza naturii necinstite, "lnanipetlatoare"

Dar nu trebuie sa creacril ca jucatorii caut;). în Inod constient ScH

:mai sus. Amintim

C2c un Joc poate,

de

t

,!••~

'peO'"'~~ s~••-'i J-c.••• C ni'lc:>;lestiyC-t ~c!

"':

s~.1

•.DP>'c'

Hnol.-

'-

în0u4-i.•• <.<::>

~

y

•."i'5'

'-'ca

de a evita sa faci fata unei probleme!

de Ci te proteja,

prin

rnanipuleze pe ceilalti.

fapt, al unsprezecelea criteriu al Jocurilor

precizeaza ca, destul de des,. jucatorii se manipuleaza. între ei, pentru ca JocurHe sunt ra.reori jucate constient Asa cum si rolurile puse in scen;;i nu sunt alese de catre actori, ci dimpotriva, actorii sunt alesi dupa roluri. Suntem într-adevar surprinsi sa constatam ca aceleasi strategii de Joc sunt reproduse cu perseverenta de aceiasi oameni, dar nici unul dintre ei nu pare constient de acest lucrtfsrnuorecu- noaste. În reaUtate, jucatorii sunt adesea nefericiti sa constate ca nu pot scapa de strategiile de esec si de durere si di nu, le iau îI';. consi- derare decât prea putin si uneori prea târziu. AntmajuJ ÎalniEiJl sau profesional a doi Jucatori care If se urmaresc" este, de cele maT multe ori, rezultatul unor interactiuni negative care nu le apartin de rapt

De cele mai multe ori, sfaturile anturajului

neavenite în toiul actiunii si nu ajuta decât la întretinerea rocului. Detasându-ne si reflectândl atât cât este posibit constientizârld faptul ca jucam aceste strategii negative,. putem clasifica Jocurile în categoria

suntl

din

nefpricire,

comportamentelor

negative

repetitive

numite"

preccnstiente"'.

Jocurile se afla prin urmare

în asa-numita"

anHcamera

a constiintei".

Aceste criterii dau o idee asupra complexitatii Jocurilor si el. nenuma- ntelo! motive pentru a le juca. Mai mult, aceste criterii nu sunt ex- haustive în masura în care pot sa apara înca motive noi, mize noi,

caracteristici diferite în cazuri particulare. Ele se aplica totodata,

proceselor descrise prin Triunghiul Dramatic! precum si celor din "Formula K" pe care le prezentam mai jos.

atât

FOIU,,1ULA

"KJf

Formula K este al doilea

dintre roluri, asa cum o face triungmullui Karpman, Formula K pennite urmarirea desfasurarii unui proces de Joc. Ea considera ca

un Joc este o suita cronologica cu un început, cu o structura lineara previzibilEi, care se

cusur. Cheia care permite întelegerea mai buna a Formulei K este

demarajul.

Daca împrumutati un obiect unui prieten, cerându-i

îndata ce terrnina cu eIr daca rugati pe cineva sa va faca un serviciu

personal imediat ce e posibil sau daca solicitati sa vi se livreze coman-

da cel mai rapid cu putinta,

bine structurat prin Formula K. lntr-"adevar, cele trei situatii descrise

mai sus ilustreaza niste contracte neclare în privinta masurii în care sunt necesare fara întârziere.

o directiva sau un obiectiv care nu specifica termenul limita poate

fi considerata

poate fi ancorat în realitate daca nu este încadrat în timp. Un mana-

ger care subliniaza necesitatea unui rezultat precis sau a unei realizari stabilite, dar care nu considera util sa precizeze terrnenul pentru

ca nu este luat în

serios de oamenii lui sau ca nu s-a înh'eprins nimic pâna la acea data. La fel, un client care îsi exprima dorinta de a avea un produs "cât mai curând posibil" I risca sa aiba surprize. El se poate gândi,

atingerea acelui rezultat nu trebuie sa fie surprins

sunteti probabil în demarajul unui Joc

model de Joc. în loc sa ilustreze interactiunea

un cuprins si o încheiere, deruleaza aproope fara

sa vi-1L."'1apoieze

decât cel mult o "dorinta

smerita". Un obiectiv nu

implicit, ca este vorba de un ternlen de o s~iptamân~i,pe când furni-

cel mai devre-

zorul sau îsi spune, la rândullui:

me." Eroarea într-un asemenea contract este deci de fond.

"Luna urmatoare,

A sti sa stabilesti

pul. Altfel spus, în calitate de mililager sau de membru al unei echipe, este util sa spunem cât mai exact scopul contrachllui: ce vrem sa facem sau ce trebuie sa facem si sa predzarn termenul de executie.

Unii oamerti sunt foarte performanti în privinta scopului fix3t, dar

sunt incapabili s8.-si gestioneze parametrul timp. Întârzie adesea si

le e greu sa-si respecte

Din contra,

termenele si angajamentele, dar nu au prea rrmlta eficacitate în privinta fondului. Fur si simplu nu reusesc sa inteleaga ce se asteapta de la ei. Un COl1LTactbine formulat de un manager si de c echipa de

persoane competente este un angajament precis, în care dimensiunile de timp si de continut sunt bine definite si bine întelese de catre toate partile implicate. Altfel spus, mana gerul si echipa sa, sau furnizorul si clientul, sunt expliciti în privinta continutului si specifici

în ceea ce priveste data aplicarii sau termenul Jivrarii. Daca sunt toti

clar definit, contractul este cu atEU

de acord sa respecte mai solid.

Aceste observatii privesc toate relatiile care exista înh'-o organizatie.

Remardm

manageru UI sau, acesta am urma 11rormu eaza un raspuns oe ,3enUJ.

In loc

sa

tractul deschis în privinta termenului, angajahIl atent are interesul

sa-si forteze patronul

un contract

înseanma

a specifica

cât mai exact tim-

termenele.

altii sunt cunoscuti

pentru

cât de bine

stiu sa

si respecte

un ansamblu

deseori

1

.

v

ca,

atunci

,.

când

v

A'

,

un

angajat

1

v

o data

îi solicita

v

,

concreta.

ceva

'.

uBine, poti conta

fie multumit

pe mine'" fara sa-i specifice

cu un raspuns

aparent

pozitiv

si sa lase astfel con-

exem-

sa fie mai precis. Poate sa-i sIJll~-spre

plu: "Multumesc

foaTte mult,

extraordinar

as

putea

conta pe.dum-

neavoastra

lunea

urmatoare?

Va convine

aceasta

data?"

Fiind un pic mai directivi sau afirmativi în formularea termenelor specifice, ca în acest exemplu simplu; oamenii îsi pot clarificaângaja- mentul real de respectare a unui cor:tract, el-dar si în relatia cu pat.wnii, contribuind astfel la cresterea eficacitatii propriei ierarhii. Acest demers ilustreaza faptul ca angajatii ar l,ebui sa ia mai des initiativa si sa-si detennine pau"onii sa fie mai precisi si sa-si respecte angajamentele luate.

În

concluzie,

Formula

K se refera

la un proces

negativ,

apm:ent

un

Joc, întemeiat

pe acceptarea

unui contract

slab sau imprecis.

Aceasta

fcrnmla descrie comportamentele

ineficace

sau

sterile

care

apar

dpstul de desi atât în context

profesional,

cât

si personal.

În

continuare,

sunt

descrise

cele patru

etape

ale procesului

sau

ale

li strategiei" negative utilizate.

 
 

FORJ\1ULAK

 

1. O defillire

implicita

sau incompleta

a contractului,

fie în cu privire

la timp, fie la continut

IL Încalcarea

premeditata,

a contractului

. '--III.

Dubla

devalorizare

negativ

IV. Beneficiul

I: Prima

tract care contine

pasibila

a Jocului.

II: Faza a doua este cea Îrt care se comite eroarea. Chentul primeste

un alt produs decât cel pe care îl astepta (nerespectarea continutului) sau nu-l prirneste la data sperata (nerespectarea te:i"menului), Fara

sa tina cont ele faptetl

contractului 1Xl. prima etapa, clientu:l este ferm convins ca este bine

definit, dar ca Îumizorul nu l-a resI-iectat. Aceasta este pentru el o /J lcvituri'i de teatru'!; pa_calit!".

IU: In a h-eia etapa. clientul initiaz.a faza dublei devaloriz~lri. cauta fumizorul ca sa-si exprime nemultumirea si dezaprobarea fata de ineficacitate a, incompetenta si lipsa lui de profesionalism. În replica, furnizorul îl acuza, pe client ca nu si-a exprimat niciodata pretentiile prea clar, ca nu a precizat nici un termen, ca formularul de comanda

nu a fost completat corect, ca si clientul

asume responsabilitati,,, nu sa le paseze celorlalti.

Pe SCurtI în aceasta faza, cei doi îsi arunca unul altuia responsabilita-

tea erori]" considerându-se

etapa

se produce

o parte

Aceasta

când cei doi protagonisti

etapa

stabilesc

un con-

Astfel; contractul cuprinde o zona

poate

fi considerata

o i'momeala"

de eroare.

ca este co-responsabil

de imprecizia

formularii

r!'Ebuie"

urmare,

sa--si

fiecare pe o pozitie

de forta.

IV: A patra etapa a Formulei K este beneficiul negativ. Ca în toate Jocurile, acesta se produce la sfârsitul L'1teractiunii,când partenerii

se despart Fiecare protagonist nutreste în el însusi un sentiment negativ care îi spune ca nu a fost nici pe deplin" neutru" f nici prea îndemânatic în cadrul procesului si ca are si el o parte de responsabi- litate fata de problema în cauza. Fiecare simte intuitiv ca nu a aratat prea clar ce vrea, ca s-a lasat prins sau ca a int<;atsingur într-o capcana.

Cei doi pot chiar sa sesizeze ca au pa

negativa., de care nu sunt mândri. Dar pentru ca în tot acest timp procesul Jocului s-a derulat inconstient, nici unul dintre protagonisti nu poate sa spuna cu exactitate cum si pi'i.naunde este cu adevarat responsabil.

Dupa parerea noastra, ansamblul acestui Joc este uzual pentru un TIll1narfoarte mare de contexte. Apare cu atât mai evident în situatii de comunicare inter··culturala, în care persoall.clecare interactioneaza au sisteme de referinta fundamental diferite în ceea ce priveste notiunea de timp sau de continut. "Saptamâna urmatoare", spre exemplu, poate însemna "niciodata!', "insista un pic mai mult", "depinde, vom vedea" sau "în sapte zile", în functie de cultura inter- locutorilor.

În cadrul aceleiasi culturi, al aceleiasi familii, ne lasam câteodata

prada lipsei de vigilenta, dind stabilim acorduri tacite sau contTâcte informale. Conceptul Formulei K acopera un numa.r atât de mare

de situatii, încât, dupa

ric. Am vazut cazuri care se încadreaza în aceasta formula si care

sunt atât de tipice si repetitive

noastra, poate deveni Un concept gene-

'iicipatla

o forma de manipulare

parerea

încât le putem

considera

Jocuri.

Un exemplu este Jocul pe care l-am numit "Ma ocup eu de asta

,"

".l\1A OCUP EU DE ASTA."f!'

Si în fa:rnilie,ca si la Hmnca, am fost cu totii martori ai Jocului numit

îsi întreaba, de exemplu, sotul cum

trebuie sa procedeze cu revizia autoturismului.

întrebare, sotul raspunde "Nu te nelinisti draga, rna ocup eu de asta". Când, mai târziu, masina face (')pana pentru ca nu i s-a facut de fapt revizial rezulta o scena de familie. O asemenea scena are la baza

Fara sa fie atent la

"Ma ocup eu de asta

". Sotia

lipsa claritatii În privinta a ceea ce ar fi trebuit facut si de catre cine sau chiar a termenelor care ar fi trebuit respectate.

Si in organizatie, sunt numeroase situatiile în care angajatii primesc un asenlenea raspuns de la colegi sau sefii ierarhici, când încearca sa obtina de la ei ceva important pentru munca lor. Fara a acorda atentia cuvenita problemei! seful sau colaboratorul raspunde ca se va ocupa personal de ea Mai târziu, se constata ca nu s-a facut ce

trebuia, ca persoana in cauza fie a uitat de problema, fie nu a înteles cât este de u:rgenta. Angajatul" necajit, îsi spune ca daca nici macar cei din conducere nu iau în semna problema respectiva! uel de ce sa

se mai oboseasca putin câte putin.

Pentru toti cei implicatiI acest Joc ilustreaza bine necesitatea de El fi vigilent, de a nu accepta într-un contract un raspuns evaziv sau imprecis din partea urmi partener. În anumite cazuri, este indicat

chiar s,1 se noteze în agenda ceea ce s-a stabilit cu

reformulând ideile cu voce tare pentru a le sublinia importanta.

Aceste strategii de "auto-afinnare", provenite din tehnicile de dezvoltare a asertivitiitii sunt foarte utile pentru clarificarea unui conh'act de la bun început si pentru evitarea posibilelor suprize neplacute! a "dublei devalorizari" si a "beneficiilor negative" care serruJalizeaza.prezenta unui Joc.

În concluzia acestui capitol, trebuie sa spunem ca Formula K! prin importanta pe care o acorda preciziei, are meritul de a sublinia ca stabilirea unor contracte clare, complete si specifice implica în mod necesar includerea atât a dimensiunii de timp, cât si El celei de continut! daca dorim sa obtinem rezultate pozitive în viata profesionala. sau personala. Generalizând, Formula K ne demonstrea- za ca formularea unor contracte clare reprezinta o modalitate privi- legiata de a ne feri de dinaillica Jocurilor. Acest principiu va fi reluat într-un capitolul ulteriorI în care vom vedea cum sa evitam un Joc utilizând o "antiteza" sau cum sa iesim din Joc daca ne-am angajat

deja in el.

". Si asa, credibilitatea organizatiei se erodeaza

interlocutorul,

FOR"1\ jfT TT

l1VlU2-J

F' 1

. ormula'J

J~

/f

'1:"""1

(J

A

"'1

.,

il TI/

J

T

'>oi

ae la JOC) expnma

esenta

•••

notlUnn

""

de Joc; asa cum

l-a definit Eric Beme în pJ1aliza Tranzactionala. Formula "]" a permis num.erosilor cercetatori si teoreticieni sa o dezvolte si sa o aplice în diferite domenii. Nici aceasta lucrare, nici numeroasele dezvoltari ale analizei diferitelor procese ale relatiilor negative nu ar exista fara aceasta geniala descoperire.

Formula J îsi propune sa decodifice desfasurarea manipularii relatio- nale sau a "jocului" ca pe o piesa de teatru de calitate. Dimensiunea dramatica a unui "Joc" este, ca în cea mai mare parte a traditiei grecesti SEm shakespearienc, în primul rând teatrala. Prin urmare, pentru a întelege majoritatea Jocurilor nu trebuie niciodata sa uitam

ca este vorba

ele drame

si ca personajele

se

se urasc

si

se

despart.

"Povestile"

si relatiile

lor sunt

de fiecare

povesti

de

dragoste imposibile sau tragedii eroice sau familiaJe care, din neno-

rocire

Ca si În tragediile antice; partenerii unui Joc sunt atât du~mani declarati,~ cât si~ parteneri< inse-parabiIi. În conflictele lor; cu tristete a si ura lor, partenerii împartasesc totdeauna aceeasi poveste, acelasi destin. Pentru ei, Jocurile sunt un mijloc negativ, distructiv chiar, care le permite sa-si exprime aproape fara limita intensitatea dramatica il. relatiilor lor, adesea exclusive si neconditionate.

Va propunem în cele ce urmeaza sa descoperiti aceste erori de inter- pretare în sase acte pe care ni le dezvaluie atât de bine Forrnula J.

si în ro.acI previzibil, sfârsesc prost.

"'7

cI'

0-DR '\ 1\ '1x TN q 'C:1=i fi CTr'

L

hlV

1'-

Li.

yf-\.'-JL

1~ _'L 12

Un Joc/ ca si o piesEi de teah·u;

se desfasoara

ÎTl sase

acte sau

sase

secvente consecutive. La fel ca în teatrul fiecare dintre ?,ceste acte

sau secvente

se poate distinge usor de celelalte prin /lintonatief/

sau prin caderea

/;cortinei".

Cele sase acte sunt numite

astfel de ETic

Berne (în parantezE

englezEi):

sunt termenii

preferati

de autorii

de HaLba

L

Momeala

Punctul

slab

m.

Raspunsul

IV.

Lovitura

de teatru

Confuzia

(the Hook)

(the

("he1

L.

C;immick)

:-''-'0"'''0'~:\.cDl~

n~"'\_ "{:)l",)

(th.e

Svv.ircI:)

((--"r):nfvsio:n'}

\ -

•.

-

-

"

(the I:Jayoff)

'fa propunem

sa ilustram

structura

de baz,?;ii Formulei

J cu

un Joc

d'~<;~L-L, înti'lpi~

i1i\cnm te am la mi~na,ticalosulet. A.cest Jor. este in general pornit

cauta

de un :Persecutor care, cu ajutorul unei ",trategii

sa încolteasca o Victima un pic prea 1/ inocenta". Fersecutorul poate

"i

-I:_

••l''11

.L .••••

oTaa"·i7at;Î", tJOl il

L-,

.~-!

(';i\~

ÎP familip)

1

L

',<,_,-

C'lnoscut,,~

<-

'-'-"·'J1,_'-"

••.nU""'ele"

-'---l-.

-

cspcvpstlv.•.-oLt)

•.•.

rastahTiRcitei

sa lIlcea.pa

deste

SCttil11bul pri11tr-o

Îl1trebaI"e aI---~ar2nt sirr:pla, care

la urma

a fi o capcana.

Aceasta

este momeala:

se clo'7ew•

I. J'ersecutoruJ:

mtr-ade7.?rr

irlai

"La interviul

de angajare

mi-ati

straine,. nu?'

spus

ca stiti

Capcana din întrebare se materializeaza prin doua cuvinte: "mi-ati

spus

ca stiti

<O

"fi

si "nu?!'.

Cuvintele

îngrosate

ne sugereaza

ca în

spatele

cutor. Acest Persecutor urmareste sa împresoare o Victima posibila

în persoana interlocutorului sEiu,Este o capcana care atrage parteneri de Joc cu potential de Victirna. În aceasta situatie; posibila Victima

un Perse-

întrebarii

aparent

neutre

si inofensive

se 'ascunde

îsi închipuie

doreste sa demonstreze

tot ce trebuie,

faca tot ce i se cere fara sa stea pe gânduri1) > Dar aceasta este eroarea

victimei sau punctul

prin urmare un discurs interior, partenerul care prinde morneala:

c2\ detecteaza

ca tinde

la partener

o oarecare

nesiguranta

ca poate

si

(sau mai degraba

spre

perfectiune

ei slab.

In piesa

sub

sa-si demonstreze)

sau, Inai mult

de teatru,

forma

ca stie

sa

al doilea

act este

tinut

de

de monolog,

II. Victima: "Ah am fiI ~fârsit o ocazie sa-mi exersez engleza!. Probabil ca seful are nevoie de mine, asa ca trebuie sa profit de ocazie .:>si sa stralucesc. În sfâysitJ.;J o sâ ~fiu recunoscut! Trebuie ne'apârat sa-i demonstrez sefului ca poate sa conteze pe mine!"

)

Momeala, urmata de punctul slab, pregateste al treilea act,. care este faza de raspuns si care se produce la nivelul social. Raspunsul ignora dimensiunile ascunse ale schimbului. Se încearca sa se dea impresia ca nu exista., pe timpul comunicarii respective, nici a momeala, nici vreun plU'lct slab, nici vreun Jac potential. Raspunsul tinde sa plaseze

1) Este vorba aici de notiunea de "driver"

se vedea cartea lui Michel Walter, "Votre Personnalite de Manager", Editions d'Organisations, 1998. (n. a.)

(engl.) dezvoltata

de Taibi Kalher. A

interactiunea într-o dimensiune sociala normali'i sau ideala, lncercând sa pretinda ca nu exista nici un fel de J ac de putere si ca partenerii

si nhneni

discuta

nu arc nimic

de pe aceeasi

platforma:

suntem

oameni

de bine

de demonstrat.

m. Victima: "Da, da, am o licenja i'n limba

h'itorit de inulfe

duiesc sa-lni p!1sirez accentul si exercitiul, dar nu este I-isor. lvIi-as

engleza.

câtiva

Si apoi am câ-

ani, lvla strâ-

ori în ]Vlarea Britanie/

neutri

dori sa primesc

în gazdâ

niste

studenti

englezi,

ca sa pot exersa,

pentru

ca altfel

o sa

uit

tot",

Raspunsul

stie bine ca Victima

Ca sa obtina un efect maxim, Persecutorul îsi alege momentul potrivit pentru el. trece la atac si a da lovitura de teatru. Acest act este mate- rializat cel mai bine prin Joc, Tonul se schimba radical. Pâna acum nu este nirnic rautacios. Schimbarea pare aproape neînsemnata. În

schirn.b lovitura de teatru

zeaza si dezvaJuie obiectivul bitial al întregii tranzactii. Sunt dczva- 1uite mizele personale ascunse, iar ernotiile negative ies la suprafata. Lovitura de teaem îi pozitioneaza ferm pe cei doi protagonisti în

este putin

cam lung! iar un public de genul Persecutorului

cam pluseaza!

încercând

sa câstige

timp.

sd

-timba

totuL Creeaza

surpriza,

destabili-

t

lupta

lor pentru

putere.

La nivel sociat

desemneaza

clar un învin-

gator:

Persecutorul.

IV. PersecutaTul: "Ei, na! Lasa, domnule, engleza. Ai face mai bine daca ai practica un pic mai mult franceza. Rapoartele dumitale sunt fara înteles si ticsite de greseli! Pentru un lingvist este chiar surprinzator!"

Persecutorul a lovit,

stupoare. Victima nu mai stie unde se afla, nu stie ce sa zidi sau ce sa faca. Efectul surpriza este aproape complet. Atacul este pe atât de neasteptat pe cât de pozitiv parea contextul introductiv. Confuzia este totala. Aceasta confuzie se poate manifesta printr-o înrosire su- bita, un discurs incoerent, scuze excesive, bâlbâiala, o suita de actiuni

iar victima se prabuseste. Este momentul de

dezordonate si/ sau o reb:agere precipitata. Din punct de vedere mental si fizic, 'lictima bâjbâie în ceata.

?

V. Victim.a:

"

II

t~

','.1:"'~

"t-••

'• ' f.,."".-.

Ultima faza propusa de Formula J este cea in care se îmegi3-q'eaza un

sentiment negativ al relatiei. Fiecare protagonist se retrage si digera consecintele negative ale schimbului. Persecutarul se simte jenat, cu toata victoria sa aparenta. Stie bine ca a manipulat si ca devalorizarea celuilalt nu i-a adus mare lucru. Mica satisfactie sociala care ti repur- tat-o în urma persecutiei nu l-a ridicat în ochii eventualilor martori

ai schimbului.

în

mod stângaci propriile temeri cu privire la incompetenta sa ling- vistica si profesionala L'l comparatie cu a tinerilor cu studii. În cadrul piesei de teatru, Persecutorul th'lc un discurs interior, un monolog, exprimându-si îndoielile si insatisfactii1e.

Acestia

simt, fara îndoiala

ca si el, ca si-a exprimat

ce rneserie! Tinerii

atât de plini de eir da' de stiut

traim! Ce sa .fac eu cu asemenea angajati? "

VI. (Persecutoml):

"Ah,

nu stiu nimic.

astia

cu diplome

sunt

Ce timpuri

am ajuns

sa

La rândui ei, Victima îsi exprima si ea, în sine si fara martori, insatis- factia fata de ea însasi si fata de relatie. Sentimentul incompetentei, incapacitatii si inutilitatii iese la suprafata si alimenteaza beneficiul negativ, care este astfel împartasit de cei doi protagonisti.

VI. (Victima):

"ot cum sa

i poti multurni

pe batrânii

astia anchi-

lozati care nu mai sunt fn stare de nimic. Nil fac decât sa ne fncol-

teasca pe propriul Ce meserie!"

lor teren limitat.

N··am nici o sansa

de cariera aici.

PERSECUTOR

SALVATOR

Formula J, prin prezentarea sa în etape dlstincte si succesive, permite ilustrarea numeroaselor caracteristici ale Jocurilor: cum sunt cele prezentate in eX€luplul de mai sus, în care obiectivul ascuns sau scopul final al celor doi protagonisti este adesea usor de reperat.

de exemplu, Persecutorul este complexat de tinerii cu diplome poligIoti. El sperii sa ascunda faptul ca are cunostinte limitate si sa-si afirme puterea. Simte probabil ca va fi în curând depasit. T~lnara Victima! la rândui ei, nu este atât nesigura pe ea, dU mai ales îngri- jorata. Încearca mai curând sa profite de competentele sale formale (cunostintele de engleza) În loc sa-si dezvolte competente de continut

si experienta

relationala.,

Prin asta, Victima

risca. sa-si creeze

o scrie

de dificultati.

Prin structura sa, Forrrmia J permite, de asemenea, sublinierea co- responsabilizarii protagonistilor Jocului. Momeala Persecutorului nu are nici o eficacitate daca Victima nu-si dezvaluie punctul slab. Nu

poate exista un "încoltit" daca nu exista un agresor. Ansmnblui de legaturi implica deci un fel de acord implicit sau inconstient înh'e parteneri, pentru a juca Jocul pâna la capat.

Din start, prezenta unui Joc poate fi dezvaluita de numeroase indicii. în cazul" Acum te am la mânaI ticalosule!", prezenta capcanei poate fi seIT'.nalata de momeala; de cuvintel expresii sau atitudini. În mod

tipic, potentialul

cu un Uîntotdeauna"l

sau mai putin subLl1telese:

Persecutor

îl face pe interlocutor

sa-si fixeze pozitia

mai mult

un "niciodata"

sau un "într-adevar"

"Considerati deci ca solutia dumneavoastra este intr-adevar eficace?"

Câteodata capcana consta în a juca mai întâi rolul de Victima sau de persoana care are nevoie de ajutor ori care nu întelege ceva, pentru ca mai apoi sa-si dezvaluie rolul de Persecutor printr-o incoerenta sau o contradictie fWLdamentala si inacceptabila:

ilStai ca nu înteleg. Ieri mi-ai spus ceva, iar azi îmi spui cu totul

altceva. Nu reusesc sa fac legatura, poate ca-mi explici tu"

Mai departe, Formula J dezvaluie în mod clar un proces care se ter- mina printr-un sentiment negativ foarte cunoscuti foarte dezagreabil si prea distructiv ca sa fie ignorat. Numai acest rezultat al Jocurilor ne poate face sa-I oprim. Un sentiment negativ rezultat dintr-un schimb manipulator poate paraliza o relatie, poate demoraliza o ecpjpa, poate strica o zi. Astfel, în mod paradoxal, acelasi sentiment negativ permite reconsiderarea participarii noastre la Joc si, prin urmare, ne ajuta sa-I întelegem mai bine si sa-I evitam.

"LA COLT"

De fapt, prin strategia care consta în încoltirea celuilalt sau în punerea partenerului "la colt", Jocul" Acum te am la mâna, ticalosule!" seama- na cu un proces de încercuire. Mai schematic si fara parcurgerea celor sase acte prezentate mai sus, manevra se poate desfasura mai

lent sau mai progresiv.

Printr-o

serie de Î11trebari, sprE' exemplu,

UIl

jucator

poate

cauta sa-si mcercuiasca

interlocutorul.

Strategia