UNIVERSITATEA ROMNO-AMERICAN Facultatea de Economia Turismului Intern i Interna ioal

IM!ORTA"A AERO!ORTU#UI $O%N F& 'ENNE() *N (E+VO#TAREA ORA,U#UI NE- )OR'

!ro.esor coordonator/ Ec& (r& Camelia 01eor21e

Studen i/ Bobleag Mdlina

Ganea Diana Murean Raluca

0ru3a : 511

CA!ITO#U# 4 5 !RE+ENTAREA 0ENERA#A A NE- )OR'-U#UI

1.1.1. Coordonatele principale ale New York-ului

New York este cel mai important si cel mai populat oras din tatele !nite" repre#entand una din cele mari #one urbane din lume" cu peste 1$"% milioane de re#ideni pe o arie de &'(km)" impartita in cinci #one: *+e Bron," Brookl-n" Man+attan".ueens i insula taten /sland0 1raul New York este situat 2n nord3estul tatelor !nite ale 4mericii" i 2n sud3estul tatului New York" la apro,imati5 6umtatea distanei dintre 7as+ington D080 i Boston 1 mare parte a New York3ului este construit pe cele trei insule ale Man+attanului" taten /sland i 9ong /sland" ast:el supra:aa sa :iind dispersat" a6ut;nd la creterea densitii0 New York se 2ntinde pe uscat pe o supra:a de &'1"< km)08el mai 2nalt punct din ora este *odt =ill din taten /sland" ce se a:l la 1%<"$ m deasupra ni5elului mrii" care este de asemenea i cel mai 2nalt punct al coastei de est" sud de Maine0

1.1.2. Cadrul natural New York3ul are un climat umed continental" din cau#a curenilor de aer reci ce 5in din centrul 4mericii de Nord0/ernile 2n New York sunt reci" dar datorit :aptului c este un ora de coast" temperaturile sunt relati5 mai ridicate :a de cele din interiorul continentului" acest lucru a6ut;nd la moderarea stratului de #pad ce 5aria# 2ntre >'"5 i &&"$ cm 2n :iecare an0*emperatura oscilea#" prim5erile i toamnele 2n New York" aceasta put;nd s 5arie#e de la ninsori i 5reme rece" la 5reme cald i umed" dei pot :i #ile rcoroase i ploioase0 ?ara este umed i cald" cu temperaturi de p;n la '% @8 sau mai mult0 Dei" 2n general" nu este asociat cu uraganele" New York3ul este 5ulnerabil acestui tip de :enomene" uraganul din Nor:olk i 9ong /sland din 1&%1" :iind un bun e,emplu0

1.1.3. Structura administrative-teritoriala 8ele cinci #one in care este impartit New York3ul" sunt la r;ndul lor alctuite din mii de cartiere" multe dintre care au propria lor istorie i semntur0 An ca#ul 2n care aceste #one ar :i :ost orae de sine stttoare" patru dintre ele BBrookl-n" .ueens" Man+attan i *+e Bron,C ar :i :ost printre primele #ece cele mai populate orae din tatele !nite0

T1e 6ron7 Bpop0 10'D'0>5$C este #ona ce se a:l 2n cel mai nordic punct al oraului0 Este

de asemenea i casa ec+ipei de baseball New York Yankees" g#duind i stadionul acestora" Yankee tadium0 8u e,cepia unei mici poriuni din Man+attan" i anume Marble =ill" *+e Bron, este singura parte a oraului ce se a:l pe teritoriul continental al tatelor !nite Btoate celelalte uniti administrati5e Man+attan" .ueens" Brookl-n i taten /sland sunt cldite pe insuleC 0 An *+e Bron, se poate de asemenea gsi Bron, Foo" cea mai mare grdin #oo a:lat 2n interiorul unui ora" din tatele !nite" acesta ocup;nd o supar:a de 1(D"% +ectare i a5;nd peste >0((( de animale0 *+e Bron, este de asemenea i locul de natere al culturii rap i +ip3 +op0

Man1attan Bpop0 10>%(0&>DC este cel mai dens populat dintre cele cinci #one i locul

unde se pot 2nt;lni ma6oritatea #g;rie3norilor din New York" precum i 8entral Gark0 An nord B2n imediata 5ecintate a Bron,uluiC se a:l cartierul =aarlem0 Man+attan este centrul :inanciar al oraului i g#duiete sediile multor corporaii" Naiunile !nite" precum i numeroase uni5ersiti importante0 Man+attan este cea mai 5ec+e ae#are din New3York i poate :i pri5it ca :iind nucleul oraului New York0 Este amplasat pe o insul 3 Man+attan /sland0

6roo8l9n Bsau 'in2sC Bpop0 10'D'0>5$C este cea mai populat #on administrati5 a

oraului" i a :ost un ora de sine stttor p;n 2n anul 1&$&0 Brookl-n3ul este cunoscut pentru di5ersitatea sa cultural" etnic i social" i cartierele sale distincti5e0 4cest #on bene:icia# de o pla6 ce se e,tinde pe o supra:a :oarte mare" i g#duiete 8one- /sland" 2n:iinat 2n anii 1&D(0 Este amplasat pe insula 9ong /sland0

:ueens BGopulatiaH %"%D("''&C este cea mai mare #ona administrati5 BIboroug+JC din !4 0 Grimii coloniti europeni au :ost olande#ii care au 2n:iinat o serie de sate i ora e pe

teritoriul actual " ast#i :iind al doilea boroug+ ca mrime din punct de 5edere al populaie dup Brookl-n0 Este amplasat pe insula 9ong /sland0

Staten Island Bsau Ric1mondC B Gop0 <&1">1'C este cea mai recent i cea mai puin

populat #on din New York Bmai puin de 1(( de aniC i este legat de restul metropolei prin Godul ?erra#ano3Narrows " ce :ace legatura cu Brookl-n i prin Keribotul taten /sland ce :ace legtur cu Man+attan0

4&;&

Cadrul socio-economic

1.2.1. Nivelul general de dezvoltare socio-economic aC principalele ramuri ale economiei L publicaii" 2mbrcminte" industria c+imic" industrie alimentar" :inane" asigurri" sntate" turism" multimedia" /*" te,tile etc0 /n ciuda atentatelor de la 7orld *rade 8enter" New York 8it- a ramas nucleul national si international al :inantelor si a continuat sa :ie centrul global al sediilor centrale ale marilor corporatii din domeniul :inantelor si ser5iciilor" media" di5ertisment si telecomunicatii" productiei si comertului0 unt de companii naionale 2i au McasaJ 2n New York" de la cele :inanciare" la asigurri sau publicitate0 New York 8it- conduce 2n topul Kortune 5(( al tatelor !nite i peste 1((( dintre cele mai importante companii 2i au sediul principal 2n ora" inclu#;nd aici & dintre cele mai importante 1( companii de securitate" aproape 6umtate din topul 5( al companiile de top de a5ocatur i peste %(( de bnci" repre#ent;nd :iecare ar important a lumii0

Grincipala ramura a economiei orasului New York este repre#entat de 3u<licaie= a5and mai multe case de edituri decat intreaga tara si peste 1'0((( de anga6ati0

/ndustria te,tila este :oarte puternica" a5and sediul in Kas+ion District Bcartierul modeiC" langa *imes Nuare si numara peste 1((0((( de anga6ati0

/* si New MediaOindustria digitala este una in:loritoare in ultimii ani" M illicon 4lle-J :iind denumit #ona :ormat din !pper Man+attan Bpartea central i de nord a Man+attanuluiC" Brookl-n" .ueens i taten /sland0 De#5oltarea a :ost posibil prin planul Digital NYC: conectat la ntreaga lume " care o:er internet de :oarte mare 5ite#

pentru de#5oltarea comunrii 2n a:aceri cu parteneri din 2ntreaga lume0 1 alt industrie gigantic a lumii 2i are sediul principal 2n New York 8it-" i anume industria :armaceutic" 2n partea central a oraului gsindu3se cel puin trei dintre sediile pricipale ale principalelor companii :armaceutice ale lumii0 4cest ramur merg;nd 2n paralel cu cercetare 2n domeniul medical i tiini:ic0 *urismul contribuie" de asemenea" 2n mod decisi5 la economia New York3ului" alimentat de campanii e,traordinare de publicitate i de promo5are0 Dup atentatele de la 7orld *rade 8enter" pe amprenta terestr a :ostelor cldiri au :ost construite cele mai mari cascade antropi#ate din 4merica de Nord i un parc de reculegere i" de asemenea" i un mu#eu tribut pentru 5ictimele atentatelor0 Ge l;ng asta" alt atracie nou este *urnul 9ibertii BKreedom *owerC" noul 1ne 7orld *rade 8enter i comple,ul din 6urul su" care se 5a inaugura 2n %(1< i care 5a de5ein ast:el cea mai 2nalt cldire din emis:era 5estic" cu o 2nlime de 1DD& :eet Banul libertaii pentru tatele !niteC" adic aproape 5<% metri0 Ma6oritatea turitilor aleg acest ora pentru a3i e,perimenta arta i cultura" re#ult;nd o industrie care numr peste >((0((( de anga6ai0 i nu 2n ultimul r;nd" industria di5ertismentului este una 2n:loritoare" de la producii cinematogra:ice BGaramount Gictures 2i are sediul c+iar in *imes NuareC" producii de tele5i#iune" mu#ic" teatru" s+owurile de pe Broadwa- i publicitatea0 New York 8iteste principalul competitor al 9os 4ngeles3ului" a5;nd costuri mai mici0 15( de scene i studiouri de producie ale industriei se a:l 2n New York" iar trei dintre cele 5 mari case de producie mu#ical au sediul de a:aceri 2n *+e Big 4pple0 1

bC G/B L 1 '5& <1> P B%(1%C O 1 '1> $D1 B%(11C O1 %&( '(D B%(1(CO 1%%% <<D B%(($C % O 1 %15 '<$ B%((&C' /n %(1%" contributia la G/B a industriei timpului liber si ospitalitatii a :ost de (01& Q" iar a transporturilor a :ost de 3(0% Q

http://www.city-data.com/us-cities/The-Northeast/New-York-Economy.html http://www.bea.go /newsreleases/regional/gdp!metro/2"1#/pd$/gdp!metro"%1#.pd$ http://www.bea.go /newsreleases/regional/gdp!metro/2"1#/pd$/gdp!metro"21#.pd$

2 #

cC

rata oma6ului: &05 Q %(1%" &0' Q %(11" &0> Q %(1("

dC salariul minimOmediu pe economie & PO+ in %(1' si %(1%" D"%5 PO+ in %(11" %(1( si %(($0< 1.2.2. Mediul de a aceri 4:acerile care gu5ernea# mediul de a:aceri new-orke# sunt deinute de companii 5ec+i" de renume" de o mare amploare i cu tradiie0 Marile corporaii multinaionale 2i au sediul aici" iar mediul de a:aceri mondial 2i are epicentrul pe 7all street0 !na dintre capitalele mondiale ale :inanelor este" e5ident" New York0 An ceea ce pri5ete modul de impo#itare i ta,ele pe care trebuie s le plteasc persoanele" acestea depind de mai multe criterii i praguri de impo#itare0 *a,a pe 5enit este de >0&5Q i a :ost modi:icat 2n %(1%0 Ge l;ng aceasta" e,ist di:erite ta,e locale" statale i :ederale pe care :iecare cetean cu loc de munc trebuie s le plteasc0 alariile sunt calculate pe or i se pltesc 2n :orm brut0 Mai mult" corporaiile trebuie s plteasc o ta,a :i, pe :iecare anga6at" 2n :unc ie de pragul salarial0

1.2.3. 4laturi de inca & state importante din Regiunea de Nord3Est" New York" 8onnecticut" Maine" Massac+ussetts" New =amps+ire" New Rersse-" Genns-l5ania" R+ode /sland si ?ermont" pre#inta urmatoarele caracteristici: - Este cea mai mare piata compacta din lume" dupa capacitatea de absorbte" care se intinde pe o supra:ata relati5e semi3circulara in #ona de nord3est a tatelor !nite" populatia :iind de peste 55"5 milioane de locuitoriS
&

http://en.wikipedia.org/wiki/'inimum!wage!in!the!(nited!)tates*Territory

- 4laturi de New Rerse-" 8onnecticut si Massac+usetts" New York se situea#a intre cele mai bogate 5 state din !4" din punct de 5edere al 5eniturilor medii ale populatiei0 /n New York" se gaseste cel mai mare numar de orase cu cel mai ridicat 5enit mediu B1>C" intre primele 1(( de orase cu 5enit mediu cel mai ridicat din !4 8ele $ state produc la un loc peste %1Q din G/B3ul total al tatelor !nite ale 4mericii0 New York se a:la pe primele locuri in ceea ce pri5este G/BOlocuitor0 Fona de nord3est a !4 incorporea#a o mare di5ersitate de industrii si de ser5icii dintre cele mai pro:itabile" situate in principal in centrele economice din statele New York" 8onneticut" New Rerse- si Massac+usetts0 Fona New York3 New Rerse- are cea mai mare concentrare de importatori si distribuitori din !4 /n New York se gaseste unul din cele mai mari si mai importante centre e,po#itionale din !4B Racob T Ra5its 8on5ention 8enterC unde au loc aproape :ara intrerupere pe intreg parcursul anului" mani:estari e,po#itionale si con:erinte pe teme de industrie si comert0 New York :ace parte din elita statelor americane in ceea ce pri5este cercetarea3 de#5oltarea in domeniul te+nologiilor de 5ar: Regiunea Nord3Est este :oarte bine deser5ita de o retea de porturi maritime si :lu5iale" precum si aeroporturi internationale0

1.2.!. "ducaia# sntatea i serviciile sociale aC Educatie Educaia 2n New York este asigurat de un numr mare de instituii publice i pri5ate0 istemul institutiilor publice din ora" este cea mai mare din lume" i New York" este resedinta celor mai importante biblioteci" uni5ersiti i centre de cercetare din lume0 1rasul este cunoscut indeosebi ca un centru mondial de cercetare in medicina si stiintele 5ietii0 istemul institutiilor de in5atamant publice din New York este cel mai mare din lume0 8el putin 1"1 milioane de ele5i in5ata in peste 10D(( scoli publice" cu un buget de %1Pmiliarde de dolari0

Ge langa scolile publice" e,ista apro,imati5 $(( de scoli pri5ate" laice si religioase" unele scoli :iind in topul scolilor independente din tara0

bC anatate 1rasul este cunoscut indeosebi ca un centru mondial de cercetare in medicina si stiintele 5ietii0 o * 1G pitale din NE7 Y1RT Bron,: Monte:iore Medical 8enter " t0 Barnabas =ospital" Racobi Medical 8enter 8+ildrenUs =ospital at Monte:iore 6a9side: Maimonides Medical 8enter East Ne> )or8: Brookdale =ospital8enterC Flat<us1: Downstate Medical 8enter !ar8 Slo3e? 6roo8l9n %ei21ts: 9ong /sland 8ollege =ospital !ar8 Slo3e: New York Met+odist 9ong/sland: Rosl-n: t0Krancis=ospital Man1asset:Nort+ +ore!ni5ersit=ospital Mineola: 7int+rop!ni5ersit-=ospital Ston 6roo8: ton-Brook!ni5ersit Medica 8enter Ne> %9de !ar8: 9ong /sland $e>is1 %untin2ton: =untington =ospital

 te5en and 4le,andra 8o+en 8+ildren =ospital" New =-de Man1attan: !ptown" (o>nto>n=Midto>n=East:NY U3to>n=Central!ar8?EastSide:Moun U3to>n=East (o>nto>n=East -est Side: Side: Side: t0 9ukeUs 9angone inai 9eno, Bet+ L Medical Medical =ill /srael Roose5elt 8enter 8enter

(o>nto>n: Belle5ue =ospital 8enter cC er5icii ociale

er5iciile sociale new -orke#e sunt :oarte de#5oltate i se impart pe trei categorii: bene:icii i suport care includ: asisten :inanciar de urgen" a6utoare de oma6 2n ca#ul 2ncetrii ser5iciului" bene:icii i boni:icaii pentru anga6ai cu 5enituri mici" c;nd acetia 2ndeplinesc anumite condiii" bonuri de mas" mese calde" asigurare minum de sntate i altele0 4 doua categorie include participarea la aciunile comunitii care sunt repre#entate de acti5iti 2n :olosul comunitii" acti5iti de recreaie" 5oluntariat i de donaii" iar cea de3a treia are ser5icii speci:ice" cu precdere a,ate pe asisten pentru :amilii" :emei" btr;ni" persoane cu di#abiliti" persoane :r adpost" imigrani i 5eteran0

http://www1.nyc.go /nyc-resources/categories/social-ser ices.page

1.2.!. Caracteristici principale ale populaiei rezidente aC Delimitarea populatiei pe categorii de 5arsta Gotri5it ! 8ensus Bureau" in anul %(1(" New York a :ost al treilea cel mai mare stat ca populaie" dup 8ali:ornia i *e,as" cu o populatie de 1$"'D&"1(%" o cretere de peste <((0((( de persoane" sau %"1Q" 2ncep;nd cu anul %(((0 c+imbarea populaie dintre anii %(((3%((> include un spor natural de >(1DD$ persoane B1"5D>"1%5 nateri minus $D<"'<> deceseC i o scdere ca urmare a migraiei nete de <%%"<&1 oameni in a:ara statului0 /migra ia din a:ara tatelor !nite a dus la o cretere net de &%('&& de oameni" i migraia 2n ar a produs o pierdere net de apro,imati5 &(("%1'0 4ceasta 2nseamn o sc+imbare :oarte mic populaie de stat0

!o3ulatia din Ne> )or8 intre anii ;@@@-;@;@

!o3ulatia cu Aarste cu3rinse intre B si 4C ani DeleAiE= intre anii ;@@@-;@;@

!o3ulatia cu Aarste 3este FB de ani intre anii ;@@@-;@;@

bC Ni5el de educatie in anul %(1% 9a s:;ritul anului colarOuni5ersitar %(113%(1% au :ost 2nregistraVi 5'>"D mii absol5enVi din toate ni5elurile educaVionale0 Dintre acetia" %5"<Q au pro5enit din 2n5Vm;ntul superior" '<"<Q din 2n5Vm;ntul gimna#ial" '<"$Q din 2n5Vm;ntul liceal0 absol5enVii din 2n5Vm;ntul postliceal i pro:esional0 4cti5itatea educaVional i de instruire 2n sistemul de 2n5Vm;nt a :ost asigurat de %<5"% mii cadre didactice" ponderea personalului didactic de se, :eminin :iind ma6oritar 2n toate ni5elurile de educaVie" cu e,cepVia 2n5Vm;ntului superior" ast:el: 2n 2n5Vm;ntul precolar B$$"DQC" primar i gimna#ial BDD"(QC" postliceal BD<"DQC" liceal B>&"$QC" pro:esional B5%"DQC0 An instituViile de 2n5Vm;nt din mediul urban 2i des:oar acti5itatea didactic 1>%"5 mii persoane" iar 2n mediul rural &%"D mii persoane0 ub <"5Q s3au 2nregistrat

cC ectoare de acti5itate Recensm;ntul !4 din %(1% a raportat c D%"'Q din locuitorii din New York posed o diplom de liceu sau ec+i5alentul acesteia" %D"<Q din populatia orasului merge mai departe pentru a c;tiga cel puin o diplom de licen" iar 11">Q sunt absol5enti pe di:erite domenii0 An ansamblu" acest lucru a6uta la :orta de munca cali:icata0 Gentru statul New York" analitii pie ei muncii pre#ic c nu 5a :i marcat cretere 2n industria de 2n5m;nt i de :ormare" cu o cretere de 15"<Q d2n posturile disponibile p;n 2n anul %(1<0 ntatea i pro:esiile de asisten medical se preconi#ea#a ca se 5or creste pana la 1<D$'( de locuri de munc" i ser5iciile sociale comunitare 5or creaste cu aproape %(Q0 ectoarele de producie i administrati5e 5or scadea" in timp ce e sectorul de transporturi sic el agricol 5a ramane in esenta statica0 1cuparea :orei de munc de ser5icii :inanciare 5a continua cu o crestere treptat" cu un c;tig 11"5Q din locuri de munc p;n 2n %(1<0 !n re#umat al datelor pri5ind :ora de munc din #ona NewYork" in anul %(1%: Dimensiunea :orei de munc neagricole: &%D&5(( Numrul de lucrtori anga6ai 2n:

3constructii si minerit: '%$D((

3:abricaie: <$$>(( 3comer" transport i utiliti: 15&%<(( 3/n:ormaii: %&$'(( 3acti5iti :inanciare: D>$D(( 3pro:esionale i ser5icii de a:aceri: 1%%'5(( 3ser5icii educaionale i de sntate: 1'5&((( 3agrement i ospitalitate: >(>D(( 34lte ser5icii: '<>((( 3Gu5ernul: 1%D'((( 8;tigurile salariale medii ale muncitorilor 2n industria prelucrtoare: 150'5 dolari Baprilie %(1%C Rata oma6ului: <"5Q Baprilie %(1%C

4&G In.rastructura turisticH a Ionei /n %(11 orasul New York este 5i#itat de apro,imati5 <D milioane de turisti pe an" care aduc in bugetul local cca '( miliarde P0 /ndi:erent de e5olutiile economiei mondiale strans legate de cri#a" in %(11 New York3ul a :ost 5i#itat cu un milion de turisti in plus :ata de %(1(0 Din <D de milioane" cca 1( milioane de turisti au :ost straini" la :el cu 1 milion mai mult :ata de %(1(0 4cest lucru e imbucurator pentru economia locala" pentru ca turistii straini c+eltuie de cca < ori mai mult decit turistii americani0 4cei '( miliarde de dolari 5eniti in bugetul local in %(11 :ac New York3ul orasul numarul 1 din leisure i ospitalitate a6ung la >((0(((0 tate" depasind clar 9as ?egas3ul si 1rlando0 Numarul anga6atilor in turism din New York este de '5(0((( persoane" iar cei ce acti5ea#a in industiile de

W%(1%

5%0D

<10&

1(0$

'>0$>

Marile metropole" actionea#a ca un magnet asupra turistilor0 De un lucru putem :i siguri" turismul de5ine tot mai so:isticat" turistii tot mai e,igenti" mai in:ormati siX destepti0 Desi suna ca un 5is" ar :i superb sa inregistram si noi ci:re de milioane de turisti 5eniti in Rom;nia0 Gina atunci insa" a5em :oarte mult de lucruY

1.3.1 $nsam%lul spa&iilor de cazare Ma6oritatea +otelurilor din New York 8it- sunt 2nscrise i repre#entate de 4sociaia =otelurilor din New York 8it-" organi#aie comercial0 Ancep;nd cu %(($" organi#aia numr %<5 de membri" care pun la dispo#iie >$ 5&> de camera de ca#are i care au '% ((( de anga6ai0 8ele %<5 de +oteluri sunt locali#ate ast:el: 11< in centrul Man+attanului" 2ntre str#ile 7est D5 i East '$0 Gradul de ocupare a +otelurilor a :ost 2ntre &50'Q 2n %((& i a meninut un trend ascendent p;n la &D0>Q 2n %(1%0 D 8a#area costa 2n medie %5(P pe noapte" 2n New York 8it-0 =otelurile sunt 2mparite 2n :uncie de #ona 2n care se a:l i ast:el gsim cele mai importante i mai :aimoase: lanul =ilton" 7al:or: 4storia i Roose5elt =otel0 1 alt categorie important este repre#entat de +otelurile din #onele istorice" iar cele mai
, -

http://www.nycgo.com/articles/nyc-statistics-page idem

importante sunt Tnickerbocker =otel" Beacon *+eater and =otel i Grince George =otel0 8el mai mare +otel din New York 8it- este =ilton New York" cu <D de eta6e si 1$&( de camere si <D de suituri0

1.3.2. Structura unitilor de alimentaie New York 8it-" cea mai mare oras din tatele !nire" 2n termeni de populatie" este un paradis gastronomic cu orice tip" cantitate" stil de m;ncare sau pre0 E,ist at;t de multe restaurante 2n cele 5 #one ale oraului" 2nc;t ai putea 2ncerca tot c;te unul 2n :iecare #i i tot nu le3ai 2ncerca pe toate0 1raul are peste <%(( de restaurante" de toate :elurile" cu toate speci:icurile posibile0 Manhattan Man+attan are peste '5(( de uniti de alimentaie0 8el mai mare i mai di5ersi:icat dintre cartiere" Man+attan o:er o gam larg de opiuni" de la +aute cuisine la :ast :ood3uri etnice0 Brooklyn Dei mai mare din punct de 5edere geogra:ic" Brookl-n este" 2n principal" o #on mai re#idenial i cu nite comuniti mai 2nc+egate0 4ici se gsesc peste &(( de restarante mai Mcu picioarele pe pm;ntJ i restautante cu speci:ic etnic" mai de cartier0 .ueensO taten /slandOBron, 8ele din urm #one ale New York 8it-3ului nu sunt prea :aimoase pentru op iunile unitilor de alimentaie0 8ombinate" cele trei adun apro,imati5 1(( de restaurante" dup cum enun MNew York RestauntsJ &

1.3.3 Sistemul de transport touristic

http://tra eltips.usatoday.com/many-restaurants-there-new-york-city-2",,#.html

*ransporturile publice puse la dispo#iie turitilor sunt :oarte bine puse la punct i cu o reea bine administrat i e:icient0 Metro *rans 4ut+orit- L metroul L are legturile cu cele trei aeroporturi ce operea#a la peri:eria oraului New York" i anume principalul: Ro+n K0 Tenned-" urmat de 9a Guardia 4irport i Newark 9ibert- /nternational airport0 Metroul :uncionea#a %< de ore din %<" D #ile pe sptm;n" iar o cltorie cost %"5P0 *a,iul este e,treme de mult :olosit" :iind :oarte util i sigur" iar o cursa are preul de 'POkm0 Gentru turitii doritori s cunoasc atraciile principale ale oraului" este pus la dispo#iie o linie de autobu#e supraeta6ate" la preul de 5(POnelimitatO#i 2ntreag" a5;nd opiunea de +op onO+op o::" adic turistul poate cobor2 pentru a 5i#ita o atracie" ca mai apoi s urce 2ntr3un alt autobus i s 2i continue 5i#itarea0

1.3.! 'osi%ilit&i de distrac&ie (i agreement Marile atracii ale New York3ului sunt" :r doar i poate Empire tate Building B tatul New York este denumit i *+e Empire tate datorit po#iiei geogra:ice i economice de3a lungul timpului" asemuit cu /mperiul Roman 4nticC" tatuia 9iberttii" Ellis /sland" Broadwa- i ale sale producii de di5ertisment" mu#ee precum Metropolitan" MoMa" Guggen+eim" spaii 5er#i ca 8entral Gark sau 7as+ington Nuare Gark" altele precum Rocker:eller 8enter si +opping3ul de lu, este un moti5 de cltorie ctre New York" iar Ki:t+ a5enue si Madison 45enue sunt cele mai celebre str#i ale lumii" 2n materie de cumprturi0 E5enimentele anuale" paradele etnice sau cu oca#ia srbatorilor" Gomul de 8rciun" :0 Gatrick" concertele esti5ale din 8entral Gark atrag annual :oarte multi turiti0 E5enimentele mu#icale precum concerte" :esti5aluri" decernari de premii B 2n :iecare an" Gramm4wards se decernea# la Radio 8it- Music =all" ?ideo Music 4wards etcC adun i ele mul i turiti0 De asemnea" e5enimentele sporti5e sunt printre moti5ele principale pentru :anii care doresc s :ie mai aproape de idolii din baseball" :otbal american sau basc+et0 Ec+ipele principale obser5atorul *op o: t+e Rock" *imes Nuare i multe altele0

sunt Yankees 2n Bron," cea mai celebr ec+ipa de baseball din lume" Mets 2n .ueens" Giants pentru :otbal american i New York Rets de basc+et" :iind deinut de rapper3ul Ra-3F" locali#at 2n Brookl-n0

1.3.) $trac&ii turistice naturale Din punct de 5edere al atraciilor turistice naturale" putem enumera doar pla6ele la 1ceanul 4tlantic" amena6ate 2n 8one- /sland si 9ong island0

1.3.*. +%iective turistice antropice An ceea ce pri5ete atraciile antropice" aici putem meniona Grdina Botanic din Brookl-n" printre cele mai impresionante din lume" Gradina Foologic din Bron," cea mai mare grdin #oo din 4merica de Nord" 8entral Gark i =ig+line" parcul suspendat ce tra5erea#a 6umtate din partea de 5est a Man+attanului" amena6at pe o :ost linie :erat prsit i nou amena6atul parc memorial de la 7orld *rade 8enter" cu cele dou cascade subterane" cele mai mari din 4merica de nord0 Dei toate acestea sunt antropo#ite" pre#ena i importana spaiilor 5er#i este i ea o atracie turistic0 WNew York este" de asemenea" i sediul Natiunilor !nite si centrul :inantelor globale"comunicatiilor si a:acerilor0

1.3.,. Campania de promovare a regiunii turistice 4tunci c;nd 5orbim de o ci:r de turiti de <D de milioane pe an" campaniile de promo5are sunt doar menite a menine un interes" i nu a3l crea0 New York3ul este" 2n primul r;nd" din punct de 5edere a3l turismului" un simbol clar al consumerismului" al 5isului 4merican" al siguranei de sine i 2ncrederii c totul este posibil0 Groduciile cinematogra:ice sau de tele5i#iune sunt cele care :ac" 2nt;i de toate o campanie de promo5are constant" situ;nd aciunile :ilmelor 2n oraul ce nu doarme niciodat" apoi mu#ica" crile" arta" etc0 1 ast:el de destinaie turistic nu mai are ne5oie de pre#entri" se spune c :iecare cetean din lumea ci5ili#at 5rea s a6ung" mcar o dat" 2n *+e Big 4pple0

4&J& Im3ortana aero3ortului $o1n FitI2erald 'enned9 International Kn deIAoltarea turismului Kn Iona Ne> )our Cit9

1.!.1. -ocalizare i cone.iuni cu regiunea New York Cit/ Ro+n K0 Tenned- /nternational 4irport B/4*4: RKT" 841: TRKTC se a:l locali#at 2n cartierul .ueens a New York 8it-3ului i este deinut de ctre primria oraului New York i opeat de ctre 4utoritatea portuar a New York3ului i New Rerse-3ului sunt contracte de leasing i operare pe termene lungi0 e gsete la apro,imati5 1% mile" respecti5e 1$ km sud3est de partea de sud a Man+attanului" denumit generic 9ower Man+attan0 RKT este cea mai aglomerat poart internaionala a tatelor !nite ale 4mericii" a5;nd mai mult tra:ic internaional dec;t oricare aeroport din 4merica de Nord0 Este" de asemenea" pe locul trei 2n ar la 5aloarea 2ncrcturii a5ioanelor cargo ce ateri#ea# aici0 An %(1%" aeroportul a a5ut apro,imati5 5( de milioane de pasageri" numr ce 2l clasi:ic pe locul 1D 2n lume ca numr i pe locul > 2n tatele !nite0 Ampreun cu aeroporturile secundare ale New York3ului" 9aGuardia i Newark /nternational" toate operate de ctre aceeai 4utoritate Gortuar" acestea :ormea# cel mai mare sistem aeroportuar din tatele !nite al doilea 2n lume dup tra:icul de pasageri" dar i pe primul loc la numrul total de operatori de #boruri0

4eroportul are & terminale" iar in ultimii ani au :ost reali#ate di:erite 2mbuntiri la terminale" au mai :ost construite piste i a :ost 2mbuntit transportul 2ntre terminale0

1.!.2. Scurt istoric al aeroportului 4eroportul /nternational RKT s3a numit /dlewild 4irport" dupa terenul de gol: cu acelasi nume0 4cesta a :ost construtit pentru a usura treaba aeroportului 9aGuardia" care a :ost aglomerat pana aproape de desc+iderea RKT3ului in 1$'$0 8onstruirea aeroportului a inceput in 1$'<" de catre :irme locale" ca de e,emplu Edenwald Group" condus de 8+arles Kollini r0" c+eltuindu3se in 6ur de >( de milioane de dolari" dar doar 1((( arii B<(( +aC din supra:ata pamantului au :ost utili#ate0 Groiectul a :ost renumit Ma6or General 4le,ander E0 4nderson 4irport in 1$<' dupa un re#ident din .ueens" care a condus Kederali#ed National Guard" a:lata in sudul tatelor !nite si care a murit in 1$<%0 /n martie 1$<&" consiliul din New York a redenumit aeroportul in New York /nternational 4irport" 4nderson Kield" dar numele cel mai cunoscut a :ost IidlewildJ pana in 1$>'0 4utoritatea Gortuara a inc+iriat aeroportul pentru orasul New York in 1$<D si continua sa mentina acest contract de leasing pana a#i0 Grimul #bor comercial al aeroportului a :ost pe 1 iulie" 1$<&0

1.!.3. 'rezentarea companiilor aeriene care opereaz pe aeroportul internaional 0o1n 2. 3enned/ Geste >( de companii aeriene operea# pe i de pe RKT0 4eroportul repre#int ba#a principal pentru RetBlue 4irwa-s i un mare nod al #borurilor operate de ctre 4merican 4irlines i Delta 4irwa-s0 An trecut" a repre#entat un nod de circulaie pentru Eastern 4ir 9ines" Gemini 4ir 8argo" National 4irlines" Gan 4merican 7orld 4irwa-s i *rans 7orld 4irlines0 Este unul dintre cele doar dou aeroporturi din 4merica de Nord care au programate constant #boruri directe ctre toate cele ase continente locuite0

1.!.!. + erta de servicii 4merica este Vara oraelor orbitoare cu #g;rie3nori mreVi i a cowbo-3lor" a m;ncrii tip :ast :ood i a baseball3ului" a :alnicelor pduri de rinoase" a lacurilor alpine i a 5;r:urilor muntoase ascuVite" a deerturilor sterpe i a litoralului cu o :rumuseVe aparte" i nu 2n cele din urm a parcurilor naturale0 *ot aici s3au nscut i 9os 4ngeles" 9as ?egas" 8+icago" Miami" Boston i New York 8it- 3 marile metropole americane unde s3au adunat culturi" gastronomii i modalitVi de di5ertisment de pe 2ntreg mapamondul0 An cele 5( de state la care se adaug i districtul :ederal 8u o populaie de peste '1% milioane de pesoane" tatele !nite este nu numai a treia ar ca supra:a din lume" dar i a treia cea mai populat ar a lumii0 Antruc;t oameni din toate rile lumii au emigrat c;nd5a sau continu s emige#e 2n tatele !nite" aceast Var este i una dintre rile lumii cele mai di5erse din punct de 5edere etnic i cultural0 Zar 6oac un rol dominant 2n peisa6ul cultural mondial" :iind renumit i pentru 5asta sa gam de destinaVii turistice: #g;rie3norii din Man+attan i 8+icago" minunile naturale din

Yellowstone i 4laska" pla6ele calde i 2nsorite din Klorida" =awaii i 8ali:ornia de ca#inourile din 9as ?egas sau :aimoasele parcuri naVionale Yosemite i Grand 8an-on0 Grintre o:ertele de ser5icii turistice" se pot enumera in principal: ?i#itarea orasului New York" denumit si IBig 4ppleJ ?i#itarea cascadei Niagara si a marilor lacuri din New York ?i#itarea parcului de distractii Disne-land

ud"

1.!.*. 'olitica de personal 8redem ca in orice societate este unanim recunoscut :aptul ca 5aloarea unei administratii consta nu atit in mi6loacele materiale sau :inanciare de care dispune cit" mai ales" in potentialul sau uman si daca in agentia publica se :oloseste [ diri6are deosebita" se mani:esta [ atitudine gri6ulie :ata de toate problemele 5ietii oamenilor" atunci sint asigurate cele mai inalte ni5eluri de producti5itate a agentiei0 1rice organi#atie gu5ernamentala necesita anumite ni5eluri 5ariate ale cadrelor pro:esionale ce pot :i redate mai 6os: !n stat nu poate sa se de#5olte normal" daca nu dispune de [ politica de personal bine c+ib#uita si ec+ilibrata in administratia publica" care sa :unctione#e potri5it unor coordonate" printre care subliniem urmatoarele: \ \ \ politica de personal are un rol :unctionalS politica de personal se e:ectuea#a cu respectarea stricta a criteriilor etico3morale si politica de personal are un caracter unitar pentru toate autoritatile administratiei publice0 Notiunea de politica de personal in prima acceptiune se re:era la principiile si regulile con:orm carora se reali#ea#a inc+eierea" modi:icarea sau re#ilierea contractului de munca" precum si drepturile si obligatiile personalului din administratia publica0 /n a doua acceptiune" notiunea de politica de personal inseamna instruirea" recrutarea" promo5area si per:ectionarea :unctionarilor publici si a celorlalti salariati0 4dministratia publica locala se 5a organi#a si 5a :unctiona con:orm principiilor de ba#a ale autonomiei locale" descentrali#arii ser5iciilor publice" eligibilitatii administratiei publice locale si consultarii cetatenilor in problemele ma6ore de interes deosebit0

pro:esionale de apreciere" de distribuire si de promo5are a cadrelorS

Reali#area obiecti5elor si sarcinilor re:ormei in administratia publica trebuie sa :ie insotita de [ politica de personal bine de:inita0 er5iciul public e in esenta un ser5iciu de cariera a birocratilor pro:esionali0 4nga6area lor se :ace dupa anumite principii si cind anali#e#i situatia din mai multe tari" obser5i ca unele dintre principii tre#esc un sir de discutii0 Grimul dintre aceste principii care incita cele mai aprige discutii consta in anga6area :unctionarilor publici imediat sau in :oarte scurt timp dupa :inali#area studiilor respecti5e0 4ceasta procedura in 4nglia a :ost pusa la indoiala de catre lordul Macaule-" care intr3o cu5intare parlamentara din %' iunie 1$5' spunea: ] e pare ca nici un :apt n3a :ost con:irmat mai plenar prin ca#uri sau e,perienta decit acela ca oamenii care din tinerete se e5identia#a printr3un comportament anume" aproape intotdeauna isi pastrea#a 5irtutile pina la s:irsitul 5ietii]0 N3am putea spune ca pe acele 5remuri lordul Macaule- nu a5ea dreptate0 1pinia inradacinata cu pri5ire la obiecti5itatea e,amenelor competiti5e re:lecta dorinta de a selecta :unctionarii publici dintre cei mai talentati oameni din :iecare categorie si 5irsta0 Garerea o:iciala dominanta in mai multe tari pe parcursul a peste [ suta de ani era ca anga6atii inteligenti pot :i instruiti Bmai degraba prin tutelare la locul de lucru decit prin instruire o:icialaC sa indeplineasca orice :unctie si ca nu e,ista nici [ necesitate Bcu e,ceptia ca#urilor deosebiteC de a anga6a oameni de [ 5irsta mai a5ansata" cu e,perienta in anumite pro:esii0 8ircumstantele deosebite sau inmultit in anii celui deal doilea Ra#boi mondialS pe parcursul lor in ma6oritatea tarilor din Europa si !4 ser5iciul public aproape ca sa dublat dupa numarul de anga6ati" si multi dintre anga6atii temporari au obtinut :unctiuni permanente in primii ani dupa terminarea ra#boiului0 insa principiul general al anga6arii imediat dupa :inali#area studiilor a intrat din nou in 5igoare treptat in multe tari c+iar indata dupa anul 1$<50 4sa a :ost politica de personal in acele 5remuri0 Deliberari :oarte serioase se tin timp indelungat in 6urul altui principiu" care consta in :aptul ca noilor anga6ati li se o:era locuri de lucru pentru toata 5iata" cu e,ceptia ca#urilor de purtare scandaloasa0 4ici trebuie de mentionat ca in ma6oritatea absoluta a tarilor europene acest principiu este :i,at in constitutie sau in lege0 4l treilea principiu care e :rec5ent si in de#baterile curente consta in :aptul ca postulantii erau anga6ati pentru categorii generale de lucru" dar nu pentru anumite posturi sau c+iar anumite ministere0 Dupa cum este stiut" e,ista numeroase categorii de :unctiuni cu propria lor structura de cariera" care au [ di5i#are destul de rigida intre ele0 !nele directii de di5i#are sint ori#ontale" ca"

de e,emplu" cele care di5id categoria clericilor de cea a e,ecutorilor si a administratorilor0 4ltele sint 5erticale" cu [ delimitare distincti5e a categoriilor de 6uristi" statisticieni" ingineri" sa5anti" lucratori medicali etc0 Kiind numit in :unctie in cadrul unei categorii" e greu de a te aclimati#a in alta categorie" desi e relati5 usor de a te trans:era dintr3un minister in altul sau dintr3o localitate in alta0 8redem ca aceste principii sint cele mai principale care au stat si continua a :i la ba#a politicii de personal0 Golitica de personal trebuie conceputa atit in sens restrins" cit si in sens larg0 Golitica de personal rationala presupune de asemenea masuri treptate de modi:icari0 4nume treptate" pentru ca practica masurilor radicale si :rec5ente care au loc in organele administratiei publice din Moldo5a conduce la destabili#area si :luctuatia personalului respecti5" la neincrederea :unctionarilor :ata de administratia publica0 4cea politica de personal este buna care asigura continuitate relati5e" stabilitate a celor care lucrea#a in administratia publica0 Grocesul de re:orma politica" economica si sociala" inceput in Republica Moldo5adin 1$$(" se re:era in mod prioritar si la administratia publica cu ambele ei componente: administratia publica centrala si administratia publica locala0 e constata ca acest proces" prin insasi natura sa" este un comple, de actiuni coerente" care se reali#ea#a treptat" pe etape" cu obiecti5e si prioritati proprii :iecareia din ele0 Ge plan politic si 6uridic esenta acestui proces comple, este re:lectata in multe din pre5ederile actualei 8onstitutii" de asemenea in 9egea pri5ind administratia publica locala" care 5i#ea#a organi#area si :unctionarea Gu5ernului Republicii Moldo5a" precum si a intregii administratii publice centrale si locale0 peram ca pe acest :undament 6uridic se 5or constitui institutii noi" democratice" speci:ice unei administratii publice moderne racordate in toata plenitudinea sa la principiile statului de drept ba#at pe separarea puterilor in stat0 Golitica de personal se reali#ea#a con:orm urmatoarelor principii: aC respectarea :erma a criteriilor etico3morale si pro:esionale de apreciere" de reparti#are si de promo5areS bC caracterul unitar pentru toate autoritatile administratiei publiceS cC rationalitate0 Goliticile si practicile ministeriale" departamentale" municipale de personal sint mai corecte" mai ec+itabile si mai intelese de anga6ati" daca ele e5oluea#a sistematic" se elaborea#a in

scris si se o:era anga6atilor0 !nul dintre primii si cei mai importanti pasi de stabilire a unui program capabil de administrare a personalului" dupa parerea noastra" poate :i adoptarea cadrului 6uridic al personalului care :amiliari#ea#a cetatenii cu regulile si politicile de personal0 E de pre:erat ca in organele de administratie publica locala sa trone#e modul de lucru indi5idual cu anga6atii0 De :apt" nu trebuie sa e,iste nici [ municipalitate" nici [ comunitate cit de mica :ara politici si practici de personal0 Golitica de personal" practicile" regulile si instructiunile trebuie sa3i asigure pe anga6ati ca toate desemnarile" promo5arile" salariile si alte conditii 5or :i ba#ate pe principiul meritului0 Grincipiul meritului presupune" :ara ec+i5ocuri" a5anta6e datorate e,clusi5 per:ormantelor si abilitatilor personale ale colaboratorului0 Esential e ca :iecare anga6at sa simta sigur ca politicile practice de personal sint corecte" ec+itabile si consistente0 Grocesul de re:orma politica" economica si sociala" inceput in Republica Moldo5adin 1$$(" se re:era in mod prioritar si la administratia publica cu ambele ei componente: administratia publica centrala si administratia publica locala0 4preciem ca acest proces" prin insasi natura sa" este un comple, de actiuni coerente" care se reali#ea#a treptat" pe etape" cu obiecti5e si prioritati proprii :iecareia din ele0 Ge plan politic si 6uridic esenta acestui proces comple, este re:lectata in multe din pre5ederile actualei 8onstitutii" de asemenea in 9egea pri5ind administrarea publicalocala" care 5i#ea#a organi#area si :unctionarea Gu5ernului Republicii Moldo5a" precum si a intregii administratii publice centrale si locale0 peram ca pe acest :undament 6uridic se 5or constitui institutii noi" democratice" speci:ice unei administratii publice moderne racordate in toata plenitudinea sa la principiile statului de drept" ba#at pe separatia puterilor in stat0 4dministratia publica locala se 5a organi#a si 5a :unctiona pe principiile de ba#a ale autonomiei locale" descentrali#arii ser5iciilor publice" eligibilitatii administratiei publice locale si consultant cetatenilor in problemele ma6ore de interes deosebit0 Reali#area obiecti5elor si sarcinilor re:ormei in administratia publica trebuie sa :ie insotita de [ politica de personal bine de:inita0 Golitica de personal trebuie inteleasa atat in sens restrans" ciat si in sens larg0 Notiunea de politica de personal in prima acceptiune se re:era la principiile si regulile con:orm carora se

reali#ea#a inc+eierea" modi:icarea sau re#ilierea contractului de munca" precum si drepturile si obligatiile personalului din administratia publica0 /n a doua acceptiune notiunea de politica de personal inseamna pregatirea" recrutarea" promo5area si per:ectionarea :unctionarilor publici si a celorlalti salariati0 Goliticile si practicile ministeriale" departamentale" municipale de personal sint mat corecte" mat ec+itabile si mat intelese de anga6ati" daca ele se de#5olta sistematic" se elaborea#a in scris si se o:era anga6atilor0 !nul dintre primii si cei mai importanti pasi de stabilire a unui program capabil de administrare a personalului" dupa parerea noastra" poate :i adoptarea actului 6uridic de personal care ar permite cetatenilor sa cunoasca regulile si politicile de personal0 /n organele de administrare publica locala" dat :iind ca anga6atii" de obicei" sint bine cunoscuti de membrii organului de conducere" ar :i bine sa se :orme#e [ tendinta de a lucra indi5idual cu :iecare anga6at0 De :apt" nu trebuie sa e,iste nici [ municipalitate" nici [ comunitate cit de mica :ara politici si practici de personal0 Golitica de personal" practicile" regulile si instructiunile trebuie sa3i asigure pe anga6ati ca toate numirile" promo5arile" salariile si alte conditii 5or :i ba#ate peprincipiul meritului0 Grincipiul meritului cere ca toate actiunile de personal sa :ie ba#ate pe 5aloarea :iecarui anga6at" si nu pe considerate de parti#an" de politica sau alte a5anta6e nelegate direct de actuala per:ormanta a muncii0 Esential e ca :iecare anga6at sa se simta sigur ca politicile practice de personal sint corecte" ec+itabile si consistente0 Recrutarea repre#inta procesul de integrare" incorporare a anga6atului in organul de stat0 1 buna recrutare este re#ultatul interactiunii multor :actori care" in a:ara celor re:eritori la a5anta6ul ser5iciului salariul" stabilitatea postului" posibilitatile de promo5are sint: primirea" comunicarile" recepti5itatea la sugestii" repre#entarea0 Gentru a e:ectua lucrul de recrutare" trebuie sa dispunem permanent de in:ormatii despre colecti5" despre toti salariatii care mani:esta capacitati deosebite" se bucura de succese 5adite in acti5itatea lor0 8u alte cu5inte" mai trebuie sa cream conditii pentru ca ei sa :ie apreciati permanent" comparind indicii lor cu re#ultatele muncii colecti5ului0 4cest lucru nu3i simplu" dar e necesar" caci numai ast:el in selectarea cadrelor putem e,clude aprecierea emotionala" putem sa

ne debarasam de principiul ]omul nostru]" ]candidat con5enabil]" care" cu parere de rau" in 5remea noastra e :oarte raspindit0 /mportant este ca persoana responsabila de recrutarea cadrelor sa aiba un grup su:icient de mare de candidati" pentru ca sa poata selecta acele conditii care corespund cel mai bine cerintelor posturilor pentru care :ace anga6area0

1.!.,. Strategia de promovare a aeroportului GrioritVile stabilite pentru perioada %((D3%(1'se a,ea# pe reali#area progresi5 a per:ormanVei impuse de piaVa transportului aerian pri5ind interoperabilitatea" standardele i reglementrile aplicabile" cerinVele de siguranV i securitate" respecti5: 3 continuarea progresi5 a proiectelor de moderni#are i de#5oltare a in:rastructurilor aeroportuareS 3 moderni#area in:rastructurii i a ec+ipamentelor de protecVie a na5igaViei aerieneS 3 2mbuntVirea managementului tra:icului aerian 3 de#5oltarea accesului terestru la aeroport prin sisteme de armoni#are i :inanVare ad3+oc" cu participarea tuturor agenVilor implicaViS 3 sisteme de tari:are aeroportuar corelate cu comportamentul ambiental al aerona5elor care operea#S 3 stimularea liberali#rii i intrrii pe piaV a noi operatori" acord;nd prioritate ser5iciilor mediului europeanS 3 structurarea de centre logistice aeroportuare pentru transportul de mr:uri ba#ate pe de#5oltarea unor plat:orme multimodale cargo i spri6inite de centre complementare: parcuri de acti5itVi aeroportuare i terminale pentru 2ncrctura aerian0 istemul de 2ncrctur aerian trebuie s :acilite#e prestarea de ser5icii competiti5e i integrate 2n sistemul de transport intermodal de mr:uriS 3 consolidarea autonomiei 2n gestionarea aeroportuar i 2n participarea la aceasta a comunitVilor locale B2n special normati5C care s :acilite#e e,ercitarea competenVelor statutare 2n domeniul aeroporturilor i participarea lor la gestionare" ca i adaptarea normelor te+nice de construcVieS

3 stimularea concurenVei 2n prestarea ser5iciilor 2n sectorS

CA!ITO#U#; - ANA#I+A ACTIVITII TURISTICE *N RE0IUNEA NE- )OR'

;&4& Studiu 3riAind im3actul turismului asu3ra economiei re2iunii Ne> )or8 New York3ul are statutul ca cel mai cunoscut oras al tatelor !nite inca din anul 1D$(0 /n pre#ent" el este cel mai populat oras din !4" iar #ona sa metropolitana este una dintre cele mai mari #one urbane din lume0 8u peste &0' milioanede re#identi pe o arie de aproape &(( de km patrati" este metropola cu cea mai mare densitate din tatele !nite0 De mai bine de un secol" el continua sa :ie unul dintre cele mai importante centre culturale" :inanciare si comerciale ale lumii0 New York este de asemenea considerat unul din cele mai multiculturale orase ale globul0 /ndustria turismului din regiunea 4mericilor este de trei ori mai mare dec;t industria constructoare de maini i cu o treime mai mare dec;t industria c+imic i cea a mineritului" potri5it unui nou studiu al 8onsiliului ?oia6ului i *urismului Mondial B7**8C" sponsori#at de 4merican E,press0 9a New York a6ung anual circa <( de milioane de turisti" iar printre principalele atractii aleorasului se numar aEmpire tate Building" *imes Nuare" Radio 8it- Music =all" tatuia 9ibertatii" Ellis /sland" 7all treet" cladirea Natiunilor !nite" catedrala t0 Gatrick" Brookl-n Bridge etc0 Desi multi turisti se gandesc la Man+attan atunci cand 5orbesc de turism la New York" dar e,ista numeroase alte locuri care merita 5i#itate: 8one- /sland in Brookl-n" Gradina #oologica din Bron," arenele de tenis de la Klus+ing Meadows etc0 /n New York 8it- e,ista numeroase parcuri" dintre care cel mai cunoscut Battereste Gark" 8entral Br-ant Gark" Gark" alaturi de care Gark" trebuie mentionate Ri5erside Gark" Gark" Grospect Klus+ing Meadow38orona

7as+ington Nuare Gar0

2.1 a4 "voluia numrului de turiti

ANU#

NUMAR TOTA#

TURISTI

TURISTI

SCO!U# VI+ITEI

TURISTI Dmil&E ;@@L ;@@M ;@4@ ;@44 ;@4; <D01 <50& <&0& 5(0$ 5%0D

NATIONA#I Dmil&E $"5 'D0( $"D <(0' 1("$

INTERNAT IONA#I Dmil&E 'D"> &0& '$"1 1(0> <10&

#EISURE Dmil&E '1"5 %&"% <( <5"% <<"D

6USINESS Dmil&E 15"> 1D"> &"& 5"D &

Dupa cum se poate obser5a si in tabelul de mai sus" numarul turistilor sositi la New York" este intr3o continua crestere" incepand cu anul %((&0 *uristii din a:ara granitelor" sunt ma6oritari :ata de turistii nationali" dupa cum este a:isat si in tabel" in anii %((&" %(1( si %(1%0

2.1 %4 "volutia numarului de turisti pe tari de provenienta

!E TARI (E !ROVENIENTA Dmil&E

ANII ;@@L ;@@M ;@4@ ;@44 ;@4;

.ranceIi 1&"% 15"$ D"' $"& 1>"5

elAetieni 1%"' $"D >"> 1("' 1D"D

coreeni <"5 D"1 1'"$ 1%"& %(">

nemti 1("< ("$ 1&"5 1<"< 1<"5

en2leIi 1"D 1%"% %"5 '"> 1>">

Dupa cum este a:isat si in tabelul de mai sus" turistii din a:ara granitelor" clasi:icati pe tari de pro5enienta" au :ost in numar cel mai mare" in anul %((&" :iind turistii :rance#i0

2.2 Modi icri produse la nivelul numrului de 5nnoptri

ANU#

NUMAR TOTA# TURISTI Dmil&E

TURISTI NATIONA#I Dmil&E

9,5 37.0 9,7 40.3 10,9

TURISTI INTERNATIONA#I Dmil&E

37,6 8.8 39,1 10.6 41,8

;@@L ;@@M ;@4@ ;@44 ;@4;

<D01 <50& <&0& 5(0$ 5%0D

Din punctul de 5edere al modi:icarilor produse la ni5elul numarului de innoptari" se obser5a o predominare din partea turistilor internatinali0

2.3 6urata medie a se7urulu

ANU#

NUMAR TOTA# TURISTI <D01 <50& <&0& 5(0$ 5%0D

NUMAR INNO!TARI Dmil&E % 1"5 1"' %"1 %

(URATA ME(IE A SE$URU#UI Dmil&E %'"55 '("5' 'D"5< %<"%' %>"'5

;@@L ;@@M ;@4@ ;@44 ;@4;

Durata medie a se6urului se calculea#a ca raport dintre numarul total de turisti si numarul de innoptari0 Nu se obser5a o scadere mai mare decat in primul an0 8el mai apropiat de o scadere egala cu anul %((&" este anul %(110

2.! 6ensitatea circulaiei turistice

ANU#

NUMAR TOTA# TURISTI <D01 <50& <&0& 5(0$ 5%0D

SU!RAFATA D'MNE 51D <%1 <>% 5(' 51%

(ENSITATEA CIRCU#ATIEI TURISTICE ("($1 ("1(& ("1(5 ("1(1 ("1('

;@@L ;@@M ;@4@ ;@44 ;@4;

Densitatea circulatiei turistice se calculea#a ca raport dintre numarul total de turisti si supra:ata in km)0 8ea mai mare densitate turistica" se inregistrea#a in anul %((&0

2.) 8olumul c1eltuielilor turistice

ANU# ;@@L ;@@M ;@4@ ;@44 ;@4;

Volumul c1eltuielilor turistice P'%0( P%&0% P'105 P'<05 P'>0$

;&;& Rolul aero3ortului $o1n F 'enned9 Kn creterea circulaiei turistice Kn Iona Ne> )or8 1rice aeroport repre#int o poart" o punte de legtur cu o alt lume mai mult sau mai puin 2ndeprtat0 Dac aeroportul este internaional" atunci poarta este desc+is ctre lumea internaional0 E,tinderea si moderni#area aeroportului RKT au dus la cresterea numarului de

pasageri anuali si la cresterea importantei acestuia in aceasta regiune0

2.2.1. $naliza indicatorilor de tra ic An regiunile de control"pe cile aeriene" tra:icul este controlat de un centru de control regi onal" 2n regiunile de control terminal tra:icul este asigurat dectre controlul de apropiere" iar 2n # onele de control de aerodrom" tra:icul aerian este controlat de ctre turnul de control deaerodrom0 /ndicatorii de tra::ic a6uta la mentinerea statisticilor legate de respecti5ul aeroport0

2.2.1.1. Situaia micrilor de aeronave intre ani 299: -2912

Curse nationale ;@@L ;@@M ;@4@ ;@44 ;@4; %$1"5'> %D<"5&' %<D"%D% %51">&> %<>"'&'

Curse internationale 1<5"'>$ 1<5"%%> 1<%"><$ 1<&"11> 1<$"''5

Total <<>"(&> <%D"%>> '$D"%1D <(&"((5 <(<">5&

e obser5a o scadere a numarului de curse nationale in perioada %((& L %(1% cu o di:erenta de <5"15' #boruri0 /n timp ce numarul #borurilor internationale a a5ut o crestere de <('< #boruri0

2.2.1.2. "voluia numrului de pasageri

!asa2eri im<arcati Nationali ;@@L ;@@M ;@4@ ;@44 ;@4; 1%"D'<"5$> 1%"(<D"1>D 11"&%<"(>< 11"&&<"&$5 1%"1'&"'%>

!asa2eri de<arcati Internationali 11"1&>"'D1 1("$<$"5>& 11"5%1"&5' 11"$('"$11 1%"<1>"D$<

Total 3asa2eri

Internationali Nationali 11"%1<"D>< 1("$5("1%1 11"5&&"(%< 1%"(1>"5D% 1%">5&"&5> 1%">5>"551 11"$>&"%1' 11"5&("%1' 11"&D&"151 1%"(D&"D5D

<D"D$%"%&% <5"$15"(>$ <>"51<"15< <D">&'"5%$ <$"%$%"D''

Numarul pasagerilor nationali imbarcati a sca#ut cu 5$>%D(" cel al pasagerilor internationali a crescut cu 1<"<<"($%0 Numarul pasagerilor nationali debarcati a sca#ut cu 5DD"D$< in timp ce numarul pasagerilor internationali debarcati a crescut cu 1"%'("<%'0

ANII N)C

;@@L >("<Q

;@@M 5$0'Q

;@4@ D(0<Q

;@44 D%0%Q

;@4; D<01Q

Man1attan 6oo8l9n :ueens

'&"%Q $05Q $0'Q

'>0&Q 1(0'Q $0(Q 50$Q D0'Q 50%Q '0'Q

<'0%Q &0<Q 1(0$Q >0(Q >0<Q '0DQ 10DQ

<%0%Q 1101Q 110>Q 50'Q 50$Q %0$Q 10DQ

'<0'Q 150>Q 1505Q %0'Q '0>Q 10&Q 10<Q

#on2 Island 1%01Q Ne> $erse9 D0(Q

Connecticut 50'Q -estc1ester '0>Q O Roc8land

Ma6oritatea pasagerilor pro5in din New York 8it- cu un total de D<01Q in %(1% in timp ce 7estc+ester ^ Rockland a inregistrat doar 10<Q din curse0

ANII Curse nationale Curse internationale Total curse

;@@L %5"$1D"%D1 %%"'>'"%<' <&"%&("51<

;@@M %<"'>5"%%D %1"D>1"5<' <>"1%>"DD(

;@4@ %'"1%1"&1< %%">$("$<& <5"&1%"D>%

;@44 %'"$%D"1%( %'">$%">1< <D">1$"D'<

;@4; %<"1<<"(<5 %<"<$$"&%5 <&"><'"&D(

8ursele nationale au a5ut o scadere in perioada %((& L %(1% de 1"DD'"%%> in timp ce cursele internationale au crescut cu %"1'>"5&%0 2.2.2. $naliza activitii economice des urate pe aeroportul 023

2.2.2.1. "voluia ci rei de a aceri

8i:ra de a:aceri repre#int totalul 5;n#rilor reali#ate B:acturateC pe parcursul unui e,erciiu :iscal0 8on:orm rapoartelor :inanciare ale aerportului Ro+n K0 Tenned-" ci:ra de a:aceri in anul %((& a :ost egala cu &("'%1"<D5 de dolari0 8resterea :ata de anul %((D a :ost datorata cresterii ta,elor inc+irierii si imbunatatirii contractelor cu companiile aeriene0 Rapoartele :inanciare din anul %(($ au aratat ca ci:ra de a:aceri a crescut :ata de anul %((&" :iind egala cu &'"5$<"$%1 de dolari0 4cest lucru s3a datorat ta,elor impuse de 4utoritatea Gortuara0 /n anul %(1(" ci:ra de a:aceri a crescut :ata de anul %(($" datorita ta,elor si 5an#arilor care au a5ut loc in decursul anului respecti5" a6ungand ast:el la suma de &<"'%5"><'0 8on:orm rapoartelor din anul %(11" datorita ta,elor si 5an#arilor de pe aeroport" ci:ra de a:aceri a :ost egala cu $(" '><"5$' de dolari0 Rapoartele :inanciare din anul %(1%" pre#inta ci:ra de a:aceri in anul %(1%" care a :ost egala cu $<"'>1"$<> de dolari" comparati5 cu anul %(11 in care ci:ra de a:aceri a :ost egala cu $(" '><"5$' dedolari0 ?eniturile brute din e,ploatare au a5ut un total de <"1miliarde de euro 2n anul %(1%" repre#ent;nd o cretere din anul %(11 de %5( de milioane de dolari0 4ceast cretere s3a datorat in mare parte unei creteri de 1&$ millione din 5eniturile si din ta,ele 4utoritatii

Gortuareti si o cretere de 5& milioane din inc+irieri de instalatii aeronautice i a5anta6ele comerului in port0 ;@@L Inc1irieri Ta7e trecere Ta7e aAiatie !arcare altele Utilitati !roiecte s3ecial de o<i2atiuni P1"(D$">'< de 1"(5<"&(1 de &1>">%& si '%&"%%( 1>$"5D> D&">$' ;@@M P1"115">5% 1"(>&"1(5 &'$"'%D '1>"((5 1<("&1D D%"''D ;@4@ P1"1<<"D($ 1"(>$"D&5 &D%"DD< '%1"%5D 15<"(<1 D1"<5D ;@44 P1"15("5>$ 1"1<&"(>1 &$5"'5> ''$"1'1 15<"&1( 11%"55' ;@4; P1"''D"'D% 1"%(&"D'( $(<">>> ''&"1D& 15%"$<5 1(&"1%5

Total

PG=B;C=BB;

PG=BB;=;JG

PG=FGJ=@;G

PG=L@@=JL@

PJ=@B@B=@4F

8+eltuielile de e,ploatare i de 2ntreinere au a5ut un total de %"> miliarde 2n %(1%" o cretere de %< de milioane 2n comparaie cu %(110 4ceast cretere s3a datorat 2n primul r;nd unor costuri mai mari legate de acti5itatile din terminal ale :acilitilor comertului portuar" cretere a ta,elor de 2nc+iriere p;n 2n principalele orae" New York i Newark" i contribuii mai mari la pensile anga6atorului0

2.2.2.2. "voluia veniturilor

e obser5a o crestere a 5eniturilor cu '>"$DD"<><P" din anul %((& in %(1%0

2.2.2.3. "voluia c1eltuielilor

;@@L Com3ensare an2aQatilor= <ene.icii SerAicii contractuale C1irii ta7e si $<1"%&$

;@@M $D<"15<

;@4@ P1"(%%"1$ 5 >'("<'& <1&">'$ %D%"((% 1&' &%> D1"<5D

;@44 P1"('D">& 1 D%>"&&' %&("%'D %1$"1&' 1&&"<'% 11%"55'

;@4; 1"('&"%<'

>D("<&$ '1<"D%% %D<"$1> 1&'"5&'

>&'"<1& %>'">&% %D>"&'( 1>&"%<$ D%"''D

D<$"1(> '(<"(%( %15"$'D 1D<"(1> 1(&"1%5

Material= ec1i3amente Utilitati (o<anIi 3roiecte s3eciale Total la

D&">$'

P;=JFG=FM ;

P;=JGL=FC @

P;=BML=BB C

P;=BFJ=MF M

;=BLMJJC

Din anul %((& pana in anul %(1% se poateobser5a o crestere de 1%5"D55P&

2.2.2.!. "voluia rezultatului e.erciiului inanciar

;@@L Venitri Totale C1eltuieli Totale !ro.it P'"5%D"55% P%"<>'">$%

+"."""."""

;@@M P'"55%"%<' P%"<'&">D(

;@4@ P'">'<"(%' P%"5$&"55D '<"('5"<>>

;@44 P'"&(("<&( P%"5><"$>$ '"5<'"511

2"" . 2"" % 2"1 "

;@4; P<("5(5"(1> %"5&$<<D 'D"$15"5>$

1"(>'"&>( &".""".""" 1"11'"5D'

#".""".""" 2".""".""" 1".""".""" "

/enituri 0heltuieli Totale Totale

1ro$it

8on:orm gra:icului de maisus" se poateobser5acapro:itul ma,im estecel din anul%(1%" cu 5aoareatotala de 'D"$15"5>$ dolari0

2.2.2.). "voluia renta%ilitii comerciale

;@@L !ro.it Ci.ra de a.aceri Renta<ilitatea comerciala 1"(>'"&>( &("'%1"<D5 1"'%<

;@@M 1"11'"5D' &'"5$<"$%1 1"''%

;@4@ '<"('5"<>> &<"'%5"><' <("'>1

;@44 '"5<'"511 $(" '><"5$' '"$%1

;@4; 'D"$15"5>$ $<"'>1"$<> <("1&

2.2.3. ;denti icarea relaiei dintre aeroportul 0o1n 2. 3enned/ i regiunea turistic New York /ndustria a5iatica a aeroportului Ro+n K0 Tenned- a a6utat la de#5oltarea economica a regiunii metropolitane New York L New Rerse-0" :urni#and #boruri nationale si international catre %(( de orase in D( de tari" industria contribuind ast:el la buna stare a regiunii de %( de milioane de oameni0 1perat de 4utoritatea Gortuara din New York si New Rerse-" aeroportul este unul din cele mai importante din tatele !nite ale 4mericii" de5enind in anul %(1% al 1D3lea cel mai aglomerat aeroport din lume" si al >3lea din tatele !nite ale 4mericii" dupa numarul de pasageri0 /nitial cunoscut ca 4eroportul /dlewild" a :ost redenumit in memori acelui de3al '53lea presedinte" Ro+n

K0 Tenned-" in anul 1$>'0 Dupa e,tinderea si moderni#area acestuia" numarul pasagerilor a crescut semni:icati50 Regiunea metropolitana New York L New Rerse- ser5este ca un magnet pentru amatorii de acti5itati culturale" si ca un centru global de a:aceri0 4tractiile culturale ale regiunii" teatrele renumite mondial" mu#eele" restaurantele si locurile istorice" 6oaca un rol important in atragerea milioanelor de 5i#itatori nationali si internationali0 Kiind capital :inanciara a lumii" capacitatea regiunii de ser5icii de a:aceri atrage 5i#itatorii interesati de tran#actii :inanciare importante0 Din milioanele de pasageri ce trec prin regiunea New York L New Rerse-" aeroportul RKT este ga#da a apro,imati5 <(Q din 5i#itatori0 4cestia introduce miliarde de dolari in economia locala prin bunurile si ser5iciile cumparate0 Germitand tra:icului de pasageri si bunurilor din toate colturile lumii" industria a5iatica ser5este ca un bene:iciu economic important regiunii metropolitane in continua de#5oltare0 Ge langa operatiile de #i cu #i" in5estitiile si impactul turistic" industria generea#a si alte bene:icii" cum ar :i globali#area0 /n timp ce economia mondiala creste" si globali#area se e,tinde" industria a5iatica continua sa sustina cresterea economica regional pe masura ce tra:icul aerian isi mentine planul de de#5oltare pe termen indelungat0

CA!ITO#U# G - CORE#AREA STRATE0II#OR (E (E+VO#TARE (IN (OMENIU# TURISMU#UI CU CE#E !RIVIN( INFRASTRUCTURA (E TRANS!ORT AERIAN *N RE0IUNEA NE- )OR'

G&4& Stadiul actual al im3lementHrii 3roiectelor de deIAoltare re2ionalH a turismului 8unoscut drept oraul care nu doarme niciodat" Ne> )or8-ul este unul din cele mai interesante orae din tatele !nite ale 4mericii0 Nu doar pentru :aptul c are o palet impresionant de cldiri de tip #g;rie3nori" :ace c oraul s arate impresionant" ci totalitatea lucrurilor cuprinse aici0 1ricine 2n lume a au#it de Broadwa- sau de 8entral Gark0 *urismul este una dintre cele mai importante industrii ale New York3ului" cu mai mult de <( de milione de turiti anual" at;t de pe continentul american c;t i strini0 Ma6oritatea destinaViilor include Empire tate Building" tatuia 9ibertVii" /nsula Ellis" producViile teatrului Broadwa-" Metropolitan Museum o: 4rt" parcul 8entral Gark" parada de Halloween din Greenwic+ ?illage etc0 Geste 5("% de milioane de 5i#itatori 5or :i pit 2n New York 8it- p;n la :inalul anului" ating;nd ast:el un Vel impus de primarul Mic+ael Bloomberg 2n urm cu cinci ani0 Ge parcusul anului" New York i3a menVinut prima po#iVie 2n :ata oraelor 1rlando i 9as ?egas" ca cel mai popular ora american" a anunat primarul printr3un comunicat de pres" scrie Bloomberg0 Din cele 5("% milioane de 5i#itatori" apro,imati5 1("1 milioane au 5enit din alte Vri" cu <Q mai mulVi dec;t 2n %(1(0 _4sta 2nseamn mai mulVi oaspeVi 2n +otelurile noastre" mai mulVi cumprtori 2n maga#ine" mai mulVi 5i#itatori 2n mu#ee i spectatori 2n teatre" mai mulVi oameni 2n restaurante" un tra:ic mai mare al ta,iurilor" mai multe a5ioane i 5ase de croa#ier 2n aeroporturile i porturile noastre" o mai mare de#5oltare economic"_ a conc+is primarul Bloomberg 2n cadrul

unei con:erinVe de pres Vinut 2n inima oraului" *imes

Nuare0 4ctuala administraVie a

promo5at turismul 2n ora pentru a di5ersi:ica sursele economice ale New York3ului 2n dorinVa de a crea locuri de munca entr-3le5el i pentru muncitori necali:icaVi0 Grimria a desc+is centre de marketing i publicitate 2n 2ntreaga Var" dar i 2n strintate0 uma c+eltuit de turiti anul acesta se 5a ridica la apro,imati5 '% miliarde de dolari p;n la :inele anului" mai mult dec;t oricare cea c+eltuita de oricare alVi 5i#itatori din oraele 4mericii0 An %((>" odat cu alegerea s" noul primar i3a propus ca p;n 2n %(15 s atrag peste 5( de milioane de turiti anual0 !lterior data limit a :ost mutat pentru %(1%0 8a rspuns la creterea numrului de turiti" 2n ultimii cinci ani numrul camerelor de +otel din ora a crescut cu %<Q" p;n la peste $(0((( camere0

3.1.1. Scurt prezentare a proiectelor inalizate New York3ul este una din cele mai mari #one metropolitane ale lumii" unde ar+itectura modern i :uturistica se 2mbin per:ect cu aerul tradiVional pe care 2l emana str#ile 2ntortoc+eate ale oraului0 An plus" :iind aglomerat de dimineaV p;n t;r#iu 2n noapte" oraul poate :i destul de di:icil de parcus0 Mai mult dec;t at;t" pentru turitii strini ce nu au mai :ost niciodat 2n ora" poate :i cu totul imposibil de 5i#itat" pentru c e incredibil de mare i obiecti5ele turistice sunt e,trem de multe0 Gentru asta e,ist numeroase companii ce le o:er turitilor ansa s 2i re#er5e un loc 2ntr3unul din turul oraului o:erite de ei" pentru a a5ea o e,perienV plcut i pentru a reui s 5ad cele mai interesante puncte de atracVie din ora0 New York3ul" capitala neo:icial a tatelor !nite ale 4mericii" un mo#aic aproape ireal de culturi" simboluri i stiluri de 5iaV" repre#int un punct de re:erinV pentru cunoaterea i 2nVelegerea tatelor !nite ale 4mericii i o destinaVie de 5is pentru cei mai mulVi turiti care e5ita plani:icarea unei 5acanVe 2n metropola american din raViuni :inanciare0 Gentru a 5eni 2n spri6inul acestor turiti" 9onel-planet0com a reali#at topul atracViilor turistice gratuite din New York0 New York3ul este cunoscut 2n lume pentru mai multe lucruri L pentru obiecti5ele turistice de mare 5aloare" pentru teatrele i slile sale de concerte" pentru 5iaVa de noapte i pentruX +ot3 dogY Desigur" asta este m;ncarea pre:erat a americanilor i 2n New York" se gsesc 5;n#tori ambulanVi de +ot3dog la orice colV de strad0 4adar" o 5i#it 2n New York este incomplet dac nu gustaVi din delicateVea uneia dintre m;ncrurile naVionale ale americanilor0 =ot dog3ul nu repre#int neaprat un proiect de de#5oltare al New York3ului" ci doar un :el de :ace cunoscute

m;ncrurile tradiVionale ale new-orke#ilor0

3.1.2 'lanuri i strategii derulate 5n prezent New York" unul din cele mai :ascinante orae ale 4mericii" bene:icia# de numeroase proiecte de de#5oltare" care 5i#ea# re#ol5area actualelor probleme din metropola i creterea atracti5itVii sale turistice0 An 5( de ani" #onele pline de gunoaie din Man+attan 5or :i trans:ormate 2n parcuri" !pper East ide 5a :i un paradis pentru btr;ni iar 2n r;urile =udson i East 5ei putea 2nota ca 2n piscine0 4a pre5d proiectele a:late 2n e,ecuVie sau 2n stadiu de cercetare" 2n legtur cu 5iitorul oraului New York" con:orm unei +rVi publicate de New York Gost" scrie Business /nsider0 New York Gost a publicat recent o +art" care arata toate proiectele propuse pentru metropola new3-orke# i care 5or sc+imba pentru totdeauna peisa6ul din _Big 4pple_0 Ge +arta publicaViei americane" se pot 5edea noile proiecte de metrou dar i proiecte de cldiri" una din ele de aceeai 2nlVime cu Empire tate Building0 An ceea ce pri5ete #g;rie3norii" proiectul Genn Gla#a 5a :i gata 2n %(1< i 5a :i doar cu '< de metri mai scund dec;t Empire tate Building" iar turnurile 7orld *rade 8enter 5or :i re:cute p;n 2n %(150 Groiectele de de#5oltare ale oraului pre5d i o nou linie de metrou" care s uneasc %nd 45enue cu Man+attanul de Ros dar i o linie de metrou care s uneasc New York de New Rerse-04ctuala #ona de gunoaie din taten /sland 5a :i trans:ormat 2n Kres+ Tills Gark" un concept de spaViu 5erde mai mare dec;t 8entral Gark" pre5#ut a :i :inali#at 2n %(1<0 An plus" actualul cartier .ueens urmea# s :ie trans:ormat 2n 7illets Goint" o #on cu parcuri" coli publice i locuinVe decente0G;n 2n %(<>" New York 5a a5ea i un campus de tiinVe aplicate" care 5a genera > miliarde de dolari i pentru al crui proiect" uni5ersitVile din tan:ord"8olumbia i 8ornell au depus de6a propuneri0 *oate acestea" dar i alte proiecte 5i#;nd creterea supra:eVei de spaVii 5er#i" reducerea deeurilor i curVenia oraului c;t i construirea de #g;rie3nori" care au adus celebritatea oraului" 5or :i implementate p;n 2n %(5(" urm;nd s

sc+imbe :aVa oraului0 +err- 9i" o :emeie de a:aceri din 9ong /sland" 5rea s de#5olte un ora c+ine#esc de %"5 kilometri ptraVi i > miliarde de dolari" l;ng New York" 2n tatele !nite0 9i plnuiete constuirea unui ora c+ine#esc masi5" 2n tatele !nite" 2n munVii 8atskills din New York" anunVa dail-mail0co0uk0 _8+ina 8it- o: 4merica_" aa cum ar urma s se numeasc proiectul" 5a a5ea numeroase spaVii de locuit" un parc de distracVii dup modelul Dinse-" o !ni5ersitate i un 1ra /nter#is" toate construite dup principiile Keng +ui0 4lte planuri includ c+iar i un ca#ino i centre comerciale cu produse c+ine#eti0 +err- 9i" cea care a g;ndit planul" spune c proiectul ar atrage 2n 6ur de > miliarde de dolari" ma6oritatea in5estiVii strine0 _Gutem s ne g;ndim la concept ca la 5ersiunea c+ine#easc a Disne-land3ului" 5a a5ea numeroase atracVii pentru :amilii_" spune ea0 Groiectul 2i propune s atrag at;t in5estitori c+ine#i in:luenVi" c;t i turiti dornici s triasc o e,perienV asiatic0 9ocul ar urma s dea impresia unei cltorii 2n 8+ina" la doar $( de minute de New York 8it-0 1raul 5a a5ea 1> cldiri repre#ent;nd :iecare dinastie c+ine#" :iecare cu atracVii personali#ate" 2n timp ce o alt #on ar urma s :ie dedicat #odiacului c+ine#esc0 1 parte dintre opo#anVii proiectului se tem c 2ntreaga a:acere ar putea s :ie o ecroc+erie elaborat pentru obVinerea unui numr mare de 5i#e" care ar pro:ita de pre5ederea EB3 5 din procedurile de acordare a 5i#elor0 8on:orm acesteia" persoanele strine care in5estesc minimum 5((0((( de dolari 2n tatele !nite se pot 2nscrie pentru a primi cartea 5erde0 _Mie 2mi sun a 2neltorie legat de 5i#ele EB35_" spune 9aura 8oru##i" a5ocat" 2n timp ce +err- li" de#5oltatoarea proiectului spune c _45em mulVi in5estitori de6a" ma6oritatea persoane din 8+ina" dar gu5ernul c+ine# nu este implicat 2n niciun :el_0

3.1.3 $naliza proiectului Grimarul oraului New York" are o idee ce 5 sporii de#5oltarea regional a oraului din punct de 5edere turistic : brandingul0 8onceptul de branding aplicat Vrilor" oraelor i regiunilor a 2nceput s :ie utili#at la mi6locul anilor `$( cu scopul de a susVine aceste #one geogra:ice 2n competiVia lor acerb din mediul concurenVial0 An aceast er a Msuper3brandurilorJ nu este nimic neobinuit 2n a considera un ora" o Var sau o regiune ca :iind un brand de succes0 Ne con:runtm ast#i cu cea mai comunicati5 societate a tuturor timpurilor0 Zrile i oraele se a:l 2n competiVie pentru atragerea turitilor0 Brandurile :acilitea# procesul de alegere a oamenilor0

Din aceast cau# este de pre:erat ca oraul s :ie condus precum un MbrandJ comercial cu scopul de a3i 2ntri identitatea i 5aloarea perceput 2n cadrul unei pieVe dominate de o competiVie din ce 2n ce mai acerb0 1raele i regiunile :ormea# un amestec unic de dinamism i cretere" modernism i ino5aVie" in:rastructur i te+nologie" atracti5itate i calitate0 Ele repre#int motoarele de#5oltrii culturale i economice L puternice centre care depo#itea# resurse 5aloroase" dar i ino5aVie0 An cadrul acestora" te+nologia a5ansat i turismul 6oac un rol important0 An multe ca#uri" promo5area turismului se a:l la ba#a e:orturilor de construire a brandului pentru Vri" orae i regiuni0 *urismul poate crea un brand IumbrelJ care 2nglobea# e:orturi de marketing 2n direcVia de#5oltrii economice" in5estiViilor sau e,portului0 Mult timp" liderii de pe piaVa turismului au considerat aceast industrie ca a5;nd capacitatea de a 5inde o promisiune intangibil0 4a cum" spre e,emplu" ac+i#iVionarea unui tele5i#or 2nseamn mai mult dec;t +otr;rea de a cumpra un ansamblu de metal i plastic" tot aa un ora este mai mult dec;t o combinaVie de str#i" atracVii turistice" +oteluri sau restaurante0 !n brand puternic poate contura personalitatea unui ora i 2i poate con:eri calitate0 !n brand ade5rat ia 2n considerare nu doar aspectele IdureJ" precum ta,ele" in:rastructura" c+eltuielile" reVelele i logistic" ci i aspectele mai IsensibileJ" precum mentalitatea i toleranVa" arta i cultura" natura i starea de sntate a populaViei0 !n ast:el de brand do5edete nu doar calitatea resurselor Bprecum" pm;ntul" :orVa de munc sau capitalulC" dar i calitatea 5ieVii BambianVa oraului" ser5iciile i posibilitVile o:erite 2n materie de recreereC0 New York3ul" spre e,emplu" nu se ba#ea# numai pe atracViile culturale" ci i pe pre#enVa celor mai importante instituVii :inanciare inclu#;nd: 4merican E,press" Banca Mondial" 8it-Group" Deutsc+e Bank" !nited Bank o: wit#erland B!B C0 7all treet i Bursa de ?alori New York" cele mai importante elemente din lumea :inanciar" au repre#entat mereu :actori c+eie ai economiei i reputaViei oraului0 Ans" e5enimentele de la 11 septembrie %((1 au a5ut consecinVe economice de#astruoase asupra New York3ului" dar acestea s3au resimVit i 2n celelalte orae ale lumii0 4tacul terorist asupra unui ora aparent Ide neatinsJ i sigur i3au determinat pe mulVi s se g;ndeasc dac New York3ul este sau nu cel mai propice spaViu de locuit0 8u toate acestea" oraul american cel mai cutat este New York3ul0 An opinia lui imon 4n+olt" e,pert 2n domeniul brandingului" aspectele care conturea# brandul unui ora sunt urmtoarele: pre#enVa" potenVialul" pulsul" locul" oamenii" necesitVile de

ba#0 Ampreun ele :ormea# =e,agonul Brandului de 1ra50 4cesta are 2n 5edere" 2n principal" statutul internaVional al oraului: c;t de :amiliari#aVi sunt oamenii cu anumite orae" le3au 5i#itat sau ar dori s le 5i#ite#e" care sunt moti5ele pentru care anumite orae sunt recunoscute pe plan mondial" care este contribuVia acestor orae la de#5oltarea tiinVei i culturii la ni5el internaVional 2n ultimii '( de ani0 Gaii necesari pentru reali#area brandingului unui ora " din punctul de 5edere al primarului oraului New York: 4a cum promotorii bunurilor de consum Bprecum 8oca 8ola sau NikeC :olosesc brandingul pentru a crea imagini distincte" tot aa oraele aleg aceeai metod pentru a rspunde unor 2ntrebri c+eie: Gentru ce dorim s :im cunoscuVi la ni5el naVional i internaVionala 8um se poate di:erenVia un anumit ora de celelaltea 8e sugerea# 2n mintea oamenilor numele unui oraa 8are sunt aspectele care :ac un anumit ora unic" 5aloros i atracti5 pentru

de#5oltarea a:acerilor i pentru atragerea consumatorilora 8um se poate trans:orma acest ideal 2n realitatea

Rspunsurile corecte la aceste 2ntrebri repre#int centrul procesului de creare a unei strategii de brand e:iciente0 8rearea unei identitVi puternice i pline de 2nVeles a brandului necesit anga6ament" perse5erenV i gri6 permanent0 An sc+imb" tocmai acest brand 5a de5eni" 2n timp" un atu 5aloros greu sau c+iar imposibil de imitat de ctre competitori0 !nul dintre cele mai de succes brand din lume este cel al New York3ului0 9ogo3ul" creat 2n 1$DD de ctre designerul Milton Glaser rm;ne p;n ast#i un simbol" o parte a culturii i o a:acere pro:itabil a New York3ului0 4a cum preci#a primarul oraului New York" brandingul unui ora presupune iniVierea unui proces la care s participe grupuri multiple care au interese 2n comunitatea local i care s3i e,prime opinia pri5ind oraul pe care 5or s 2l aib: IBrandingul presupune" 2n primul r;nd" idei bune i modalitVi de acViune adec5ate care s le pun 2n 5aloare0 Anseamn" de asemenea" s3Vi dai seam asupra aspectelor pe care trebuie s te :ocali#e#i i a celor pe care trebuie s le e5iVi0 Brandingul nu 2nseamn doar s spui c;t de minunat este oraul tu" ci 2nseamn s te concentre#i asupra aspectelor po#iti5e pe care s 2ncerci s le per:ecVione#i 2n

mod continuu0 Brandingul presupune" de asemenea" s asculVi opiniile Bpo#iti5e sau negati5eC re#idenVilor legate de ceea ce cred ei despre ora0J Groiectul IBrandingulJ s3a derulat 2n perioada mai3septembrie" urm;nd ca iniViatorul sau" s continue cu aceast strategie i 2n anii urmtori" deorece a a6utat :oarte mult la 2nVelegerea dorinVelor locuitorilor" dar i a turitilor de pretutindeni i de asemenea a adus multe bene:icii oraului0

3.1.! +portuniti privind dezvoltarea pe termen mediu i lung a turismului 5n zon

Dei New York3ul este marcat de Ki:t+ 45enue i Madison 45enues" c+iar i cel mai dur

critic nu ar putea gsi un loc 2n New3York care nu ar merita 5i#itat0 1raul se poate luda cu bogVii culturale" bogaVii naturale" oameni de succes" dar i cu peste 5( de milioane de turiti anual0 8u toate acestea" neworke#ii sunt cunoscuVi pentru stilul lor de 5iaV nu prea sntos" din cau#a apariViei :ast :ood3urilor" care au a5ut un impact mare i asupra altor continente0 !n proiect ce pri5ete alimentaVia sntoas i a6utarea turitilor" dar i a locuitorilor oraului 2n a3i pregti singuri m;ncarea" cred c ar :i ce5a nou pentru oraul New York0 4cetia 5or putea urma nite cursuri i 5or :i a6utaVi 2n prepararea m;ncrurilor de ctre buctari pricepuVi0 *uritii 5or :i stimulaVi prin c;tigarea unor premii pentru :iecare preparat gtit0 !n alt proiect pri5ind de#5oltarea New York3ului" este posibilitatea ca turitii s 5i#ite#e cartierele srace ale oraului0 New York3ul este cunoscut pentru un ansamblu de atracVii turistice" dar i pentru cartierele limitro:e i 2n opinia noastr" un ast:el de turism ar prinde :oarte bine0

G&;& !lanuri de moderniIer a in.rastructurii aero3ortuare Kn aero3ortul $F' 8u <5 de milioane de pasageri anual asteptati pana in anul %(15" obiecti5ul Grogramului de Reamena6are al 4eroportului /nternational Ro+n K0 Tenned-" este de a ec+ilibra capacitatea sistemului de acces de la sol" cu capacitatea sistemului aerian pentru a putea imbunatati ni5elul ser5iciilor pentru pasageri0

3.2.1. "valuarea proiectelor de dezvoltare inalizate recent

Gentru a putea :acilita accesul si de a :ace :ata 5iitorilor pasageri ce a5eau sa 5ina in urmatorii ani pe aeroportul RKT" au inceput di:erite procese de modi:icari si moderni#ari0 aC Moderni#area aeroportului 9end 9ease a castigat in anul %((&" un contract de 1D( de milioane de dolari" pentru a reno5a si e,tinde *erminatul < din aeroportul RKT0 Groiectul include :acilitate noi" e,tinse pe laturile de est si 5est" moderni#ari ale sistemului de manipulare de baga6e" scari rulante" li:t" :undatii de beton" maga#ine la ni5elul al treilea0 De asemenea" se 5a imbunatati si se 5a creste ni5elul de securitate in ceea ce pri5este siguranta re5endicarii baga6elor la punctele de control0 1 alta ac+i#itie care a6uta la imbunatatirea securitatii in aeroport o repre#inta noile scanere a5ansate" ac+i#itionate in anul %(1(" pentru intregul corp" impotri5a armelor ascunse si e,plo#ibililor0

bC E,tinderea aeroportului Britis+ 4irwa-s a nuntat in anul %((& ca 5a incepe un proiect ce 5a dura 1& luni" cu scopul de a imbunatati :acilitatile de la sol ale companiei pe aeroportul RKT" New York" in care a in5estit '( miliarde de dolari0 4cest proiect a constat in crearea unui pa5ilion premium pentru c+eck3in pentru clientii importanti" membrii ai clubului E,ecuti5e 8lub Gold" imbunatatirea #onei de c+eck3in pentru membrii cluburilor 8lub 7orld si E,ecuti5e 8lub torcelor din *erminalul 5 al aerportului 9ondon =eat+row0 /n anul %(1( au inceput lucrarile pentru largirea*erminalului '" au marit locurile de parcare" s3au adaugat $ porti suplimentare" s3a moderni#at locul de recuperare a baga6elor" si s3a :acut o legatura cu *erminalul %0 4ceste e,tinderi au ca obiecti5 atragerea pasagerilor companiilor" ast:el incataerportul RKT sa de5ina un nod aerian important din New York0 !n alt obiecti5 in anul %(($ a :ost e,tinderea pistelor cu suma de %(< milioane de dolari" cu a6utorul :irmei *utor Gerini 8orporation0 8ontractul a :ost atribuit de catre New York si de catre autoritatea portuara din New Rerse-" si include e,tinderea pistei 1'R3'19 cu <535(m0 Groiectul mai include si e,inderea intersectiei" rularea si crearea unui acces mai mare pentru a imbunatati circulatia aerona5elor0 Gista :inali#ata 5a pre#enta noi sisteme de alimentare electrica" il5er" reno5area terasei" saloanele pentru prima clasa si 8oncorde si noile galerii care :unctionea#a acum asemena

iluminarea pistei si in:rastructura electrica" ca#are pentru 5iitorii anga6ati0 1 alta ac+i#itie care a6uta la imbunatatirea securitatii in aeroport o repre#inta noile scanere a5ansate "pentru intregul corp" impotri5a armelor ascunse si e,plo#ibililor" ac+i#itionate in anul %(1(0

3.2.2. 'rezentarea strategiilor 5n curs de implementare

!n studio publicat de catre un grup de cercetare urbana sustine ca proiectul pentru transportul aerian din regiunea New York 5a depasi semni:icati5 capacitatea totala in urmatoarele decenii0 Desi in %(1(" aeroportul RKT" alaturi de celelalte % aeroporturi importante ale 4mericii BNewark 9ibert- si 9a GuardiaC" erau considerate cele mai prost organi#ate" din punctul de 5edere al intar#ierilor si anularilor de #boruri" datorita e,tinderii" aeroportului RKT a putut demonstra ca poate :ace :ata cererii0 Grupul de cercetatori estimea#a ca numarul de pasageri aerieni care trec annual prin aerportul RKT" 5a a6unge la 15( milioane de pasageri pana in %('(0 Noua supra:ata a aeroportului a putut ga#dui D& de #boruri pe ora in timpul perioadelor de 5ar: c+iar de la inceput" iar in momentul de :ata a a6uns la %'> de #boruri0

3.2.3. "valuarea impactului proiectului Datorita proiectantilor" designerilor" inginerilor" si de#5oltatorilor care au participat la e,pansiunea aeroportului" si s3au asigurat ca proiectele merg con:orm planului" datorita reamena6arii" moderni#arii si e,tinderii" aerportul RKT a de5enit unul dintre cele mai bine organi#ate aerporturi din lume" cu a6utorul noului turn de control al tra:icului aerian" recon:igurarii drumurilor de aeroport" :atadelor terminalelor" moderni#arii in:rastructirii" dar si parcarii din 6urul acestuia" iar alaturi de personalul de intretinere" se asigura in continuare buna des:asurare a acti5itatilor0 M4 :ost un proiect impresionant de mareJ sustine un anga6at al aeroportului0 M4u :ost

pro5ocari in :iecare #i" redirectionarea pasagerilor" mentinerea sigurantei" curateniei si sa :ie luminata intreaga constructie0 4 trebuit sa mutam concesiile la eta6ul al treilea pentru a putea usura de#5otarea proiectelor0 4m mutat si birourile companiilor aeriene0 4 :ost a:ectata :iecare #ona a terminalului0J MModerni#area a mers bine" iar noul aspect este un successY 46uta :lu,ul de tra::ic si creea#a e:icienta sporita0 9ucraminde aproape cu * 4 pentru a imbunatati trans:erul0 8lientii nostri se bucura pentru ca au saloanele companiilor aeriene si maga#ine acum situate dincolo de punctul de controlJ a mai adaugat acesta0 Directorii aeroportului RKT a:irma ca se gandesc sa implemente#e un stand interior pentru ta,iuri" si ca acest lucru sa de5ina un standard in toatea eroporturile0

3.2.!. 'rovocri actuale privind e.tinderea activitii aeroportului 023 Kiind un aeroport mai mare" cu un numar important de pasageri" implicit a5eau loc un numar semni:icati5 de delicte0 Datorita noii te+nologii" a scannerelor umane" s3au primit numai :eedback3uri po#iti5e" numarul a sca#ut dramatic" iar personalul a putut o:eri pasagerilor siguranta de care a5eau ne5oie0 RKT poate :i greu de parcurs" personalul aeroportului :iind preocupat de conditiile de siguranta ale pasagerilor0 De aceea s3a marit numarul personalului de securitate care 5a descura6a acti5itatile neadec5ate" si s3au instalat camere de supra5eg+ere suplimentare" dotate cu te+nologie imbunatatita de recunoastere care monitori#ea#a acti5itatea in terminal0

G&G& Cone7iuni Kntre 3lanurile de deIAoltare ale re2iunii Ne> )or8 i ale aero3ortului $F'

3.3.1. Contorizarea elementelor distinctive complementare 4tunci cand spui Ro+n K0 Tenned-" imediat se :ace legatura cu New York3ul0 4ceste elemente nu pot :i pri5ite separat0 8and te gandesti la o destinatie pe care ai dori sa o 5i#ite#i" te gandesti si la conditiile din timpul #borului" la aeroportul pe care ateri#e#i si la cum o sa te descurci intr3un loc necunoscut pentru prima data cand pasesti acolo0 4st:el" iesirea din aeropoert

trebuie sa :ie cat mai usor de gasit si re5endicarea baga6elor sa :ie cat mai sigura" mai ales pentru turistii straini ce nu au mai calcat niciodata pe continentul american0 De aceea" consideram :oarte importanta ideea de a imbunatatii sistemul de siguranta in aeroport si de a creste ni5elul de securitate in ceea ce pri5este siguranta re5endicarii baga6elor" cu atat mai mult ca numeroase companii incura6ea#a turistii straini ce nu au mai :ost niciodata in New York sa3si re#er5e un loc intr3unul din turul orasului0 Groiectul cu pri5ire la de#5oltarea orasului c+ine#esc cu %"5 km) in muntii 8atskills din New York" se a:la in stransa legatura cu proiectul pri5ind depasirea semni:icati5a a capacitatii totale pentru transportul aerian ce 5i#ea#a aeroportul RKT0 Gentru ca cel dintai proiect isi propune sa atraga si in5estitori c+ine#i in:luenti" pe langa turistii dornici sa traiasca o e,perienta asiatica" reorgani#area aeroportului din punct de 5edere al intar#ierilor si anularilor #borurilor poate aduce c+iar si 15( de milioane de pasageri pana in anul %('(0

3.3.2. $specte ne avora%ile ale legturii dintre planurile de dezvoltare 1biecti5ul proiectului inceput de catre Britis+ 4irwa-s in anul %((&" este cel de a atrage pasagerii comapaniilor" pentru ca aeroportul RKT sa de5ina un nod aerian important din New York0 Din pacate" acest proiect nu :a5ori#ea#a initiati5a celor de la 9onel-planet" deoarece" 9onel-planet0com incura6ea#a turitii care e5ita plani:icarea unei 5acanVe 2n metropola american din raViuni :inanciare" sa 5i#ite#e obiecti5ele turistice gratuite0 4st:el" aglomeratia poate :i un punct critic pentru cei care sunt con5insi sa 5i#ite#e atractiile turistice din New York" :a5ori#ati :iind doar clientii importanti" membrii ai clubului E,ecuti5e 8lub" sau membrii cluburilor 8lub 7orld si E,ecuti5e 8lub il5er0 Din puctu nostru de 5edere" in5estitia de '( de milioane de dolari" 5i#ea#a doar :a5ori#area clientilor importanti si sporeste doar 5i#itele acestora in New York0

3.3.3. <ealizarea unui raport al plusurilor i minusurilor 5nregistrate New York3ul este un oras plin de surpri#e si oricine a a5ut oca#ia sa3l 5i#ite#e" a ramas

placut impresionat0 Drept consecinta si :aptul ca am inregistrat mai multe plusuri pe ba#a proiectelor :inali#ate si a:late inca in des:asurare0 4eroportul RKT o:era siguranta turistilor" iar numeroase companii organi#ea#a turul orasului pentru ca acestia sa poata 5i#ita toate atractiile turistice din #ona" e5itand stresul si aglomeratia speci:ice unui oras0 4cest proiect 5i#ea#a turistii ce nu au mai :ost niciodata la New York" ast:el eliminand din start problema turistilor in a e,ploata un oras nou0 !n alt plus este :aptul ca atat aeroportul RKT cat si +err- 9i" o :emeie de a:aceri din 9ong /sland" care 5rea s de#5olte orasul c+ine#esc" s3au gandit la marirea numarului de turisti ce 5i#itea#a New York3ul0 Gentru a e5ita aglomeratia din aeroport" s3a propus un plan pentru reorgani#area aeroportului din punct de 5edere al intar#ierilor si anularilor #borurilor" in ca#ut in care mai multi turisti 5or dori sa 5i#ite#e orasul c+ine#esc in aceeasi perioada0 Groiectului inceput de catre Britis+ 4irwa-s in anul %((&" este din punctul nostru de 5edere un minus adus atat aeroportului RKT" cat si orasului New York0 4cest proiect are ca obiecti5 doar atragerea pasagerilor companiilor prin crearea unui pa5ilion premium pentru c+eck3in" pentru membrii ai clubului E,ecuti5e 8lub Gold" imbunatatirea #onei de c+eck3in pentru membrii cluburilor 8lub 7orld si E,ecuti5e 8lub0 De aici" poate re#ulta :aptul ca aeroportul o:era doar turistilor ?/G posibilitatea de a e5ita aglomeratia" putand sa conclu#ionam ca cei care nu au un 5enit mare si 5or doar sa 5i#ite#e obiecti5ele gratuite" sunt in de#a5anta6 si acest lucru poate :i o piedica pentru cei care nu doresc sa c+eltuie :oarte multi bani pentru o 5acanta" biletul pana la New York :iind destul de scump0

CA!ITO#U# J - *M6UNTIRI A(USE AERO!ORTU#UI *N U#TIMII ANI I VI+IUNEA NOASTR (ES!RE VIITOR

J&4& Comunicarea i deIAoltarea aero3ortului international $o1n F& 'enned9 Kn secolul RRI 4eroportul RKT este principala poart ctre tatele !nite ale 4mericii" at;t din punct de 5edere al numrului de pasageri" c;t i a acti5itii de cargo0 8u peste 5( de milioane de pasageri anual i dou treimi din 2ncrctura comercial ce sosete pe tr;mul Nord 4merican" po#iionarea acestui aeroport 2n mintea pasagerilor" clienilor" :urni#orilor i a cetenilor obinuii este :oarte important0 4cesta se poate reali#a doar printr3o comunicare c;t mai transparent" c;t mai e:icient i mai prompt0 i :ie c 5orbim despre ser5iciile B%8" unde o:erirea tuturor in:ormaiilor despre #boruri" transportul p;n la aeroport" 2n interiorul aeroportului" despre controalele de securitate" porile de 2mbarcare corecte" politica de securitate i control al imigranilor aduc o imagine clar i pro:esional pentru cei implicai0 8omunicarea B%B este" i aceasta :oarte important" deoarece :urni#orii" companiile aeriene" companiile de des:oar acti5iti cargo" de administrare de gara6e" de reparaii aerona5e trebuie s aib totul 2n clar" ast:el nu e,ist dubii sau in:ormaii eronate ce pot duce la probleme gra5e0 Kolosirea corecta a instrumentelor de relaii cu publicul" de cerere a unui :eedback i 2ncura6are a primirii lui" un management e:icien- 2n tratarea reclamaiilor i re#ol5area lor" o bun comunicare cu :iecare entitate a:lat 2n imediat 5ecintate sau pe alt continent" duce la pstrarea unei :oarte bune reputaii0 Dei are aproape D( de ani de acti5itate comercial" aeroportul RKT trebuie s :ie 2n permanen conectat la e5enimentele i progresele actuale" s introduc cele mai per:ormante

metode de c+eck3in" de in:ormare 2n aeroport" control i altele" pentru a o:eri o e,perien c;t mai plcut :iecrui pasager0

J&;& Cam3aniile de CSR i im3licarea Kn 3roteQarea mediului ?i#iunea 4utoritii Gortuare a New York3ului este una pro:und orientat ctre comunicatate pe care o deser5ete" are un rol acti5 2n acesta i mani:est un interes ridicat 2n imbuntirea ni5elului de trai0 Goliticile de protecie a mediului sunt atent a5ute 2n 5edere 2n acti5itatea #ilnic" campanii de in:ormare sunt 2n des:urare i preocuparea pentru sal5are i 2mbuntire este una din prioriti0 Di:erite iniiati5e au :ost 2ncepute 2n 2ntreaga arie a 4utoritii Gortuare" care 5i#ea# programe de sc+imbare a mediului" a calitii aerului" a energiei i ecosistemurilor costale0 4ltele se concentrea# pe :acilitile pe care le pun la dispo#iie cele & terminale ale aeroportului" i anume trenul G4*=" poduri i tunele" porturi i spaii imobiliare0 4utoritatea Gortuar a New York3ului i New Rerse-3ului s3a parteneriat" nu cu mult timp 2n urm" cu *o-ota pentru a testa o :lotp de prototipuri !?3uri =ig+lander" :olosind 2n totalitate combustibil pe ba# de +idrogen0 Noile =ig+lander :olosesc carburant special ce produce electricitate prin amestecarea o,igenului din aer cu +idrogenul 2n stare ga#oas" :orm;ndu3se" ast:el" 2n re#er5oare o presiune :oarte ridicat0 Bioprodusul ast:el re#ultate este aproape 2n totalitate pe ba# de ap0 An loc s emit ga#e noci5e" e5ile de eapament ale noilor !?3uri 5or produce mici IbliJ de ap0 !n at:el de automobil poate parcurge <( de mile :r realimentare" sunt :oarte silen ioase i repre#int un progres :oarte important 2mpotri5a polurii0 4G a introdus aceste automobile 2n :lota aeroprtului RKT pentru o mai bun protecie a mediului 2ncon6urtor" a5;nd 2n pre#ent peste &5Q dintre maini I5er#iJ0 De asemenea" 4utoritatea Gortuar crede cu trie c a :i proacti5 i a pstra relaii solide cu autoritile :ederale" statale i locale sunt necesare" aa cum i cu grupurile de comuniti i liderii lor0 Departamentul de Gu5ernm;nt i Relaii cu 8omunitatea repre#int o important

resurs pentru o:icialii politici alei" re#indenii New -ork3ului i organi#aiile comunitare0 ta::3ul pro:esionist i dedicat este un liant 2ntre departamentele 4G i comunitate" o:erind suport 2n crearea i de#5oltarea unor proiecte ma6or" precum 8entrul de re3de#5oltare 7orld *rade 8enter" la :el ca i acti5itatea de #i cu #i" des:urat de anga6aii si0

J&G& Su2estiile i concluIiile noastre 4tunci c;nd 5orbim de unul dintre cele mai importante aeroporturi ale lumii" este :oarte di:icil s ne e,primm ideile pentru ino5aii" deoarece aproape tot ce s3a putut" a :ost :cut i per:ecionat0 9a un 5olum de apr0 5( mil de pasageri anual" totul trebuie pus la punct la un ni5el :oarte detaliat" de la primul pas al pasagerului pe aeroport" p;n la decolare0 *otui" din e,perina :olosirii aeroportului ca destinaie sau loc de plecare" o sugestie :oarte important ar :i 2mbuntirea transportului public cu metroul" 5ariant adeseori aleas de pasageri" 2n detrimental ta,iului0 Din pcate" 2n pre#ent" dup :olosirea 4ir*rain3ului" ateptarea metroului se poate prelungi p;n; la <5 de minute" deloc com:ortabil pentru pasageri0 4lte sugestii ar 5i#a mai multe e5enimente organi#ate pe RKT" concerte" lansri de cri" 8D3uri" un s+opping marat+on" :las+3mob3uri care ar :ace mai dinamic i mai interesant e,periena cltoriei0 Dei cu 1' ani 2n urm" 2ntreaga lume american i mondial a :ost #guduit de atentatele de la 7*8 i transporturile aeriene au :ost :oarte a:ectate" prin munc de reconstrucie" pro:esionalism" dedicare i implicare" turismul i trasporturile" precum i alte ramuri ale economiei new-orke#e i americane i3au re5enit" rede5enind una dintre destinaile pre:erate ale cetenilor 2ntregii lumi0 Reuind o gestionare a aproape 5( de milioane de pasageri i a5;nd un trend ascendant" putem conclu#iona c rolul aeroportului este co5;ritor i ser5iciile impecabile sunt cele care sporesc atracti5itatea 2n r;ndul clienilor0 Dac ne uitm la ci:rele turitilor 2ntregistrai 2n :iecare an i ateri#rile pe RKT" respecti5e <D de milioane turiti la 5( de milioane de pasageri" putem spune c :iecare turist a6uns in New York are cel puin o e,perien pe RKT i aceasta trebuie s :ie complet" pentru satis:acia lor0

6i<lio2ra.ie/
http://www.panyn2.go /airports/tra$$ic-statistics.html http://www.nyc.go /html/dcp/pd$/census/pro2ections!brie$ing!booklet.pd$ http://www.panyn2.go /airports/2$k.html http://www.2$kiat.com/ http://www.$lightstats.com/go/3irport/airport4etails.do5airport0ode6789 http://newyorkairports.com/

http://www.city-data.com/us-cities/The-Northeast/New-York-Economy.html http://www.bea.go /newsreleases/regional/gdp!metro/2"1#/pd$/gdp!metro"%1#.pd$ http://www.bea.go /newsreleases/regional/gdp!metro/2"1#/pd$/gdp!metro"21#.pd$

http://en.wikipedia.org/wiki/'inimum!wage!in!the!(nited!)tates*Territory

http://www1.nyc.go /nyc-resources/categories/social-ser ices.page http://www.nycgo.com/articles/nyc-statistics-page http://tra eltips.usatoday.com/many-restaurants-there-new-york-city-2",,#.html +ttp:OOwww0airportimpro5ement0comOcontentOstor-0p+paarticleH((<>$ +ttp:OOwww0pan-n60go5Ocorporate3in:ormationOpd:Oannual3report3%(1%0pd: http://www.nycgo.com/research/nyc-statistics-page http://www.nyc.com/ isitor!guide/$oreign! isitor!in$ormation.-+.#&/editorial!re iew.asp :