SINUCIDEREA

1. INTRODUCERE Inca din Evul Mediu exista date care atesta ca sinuciderea era practicata in toate categoriile sociale si de catre ambele sexe. Moartea voluntara era considerata rezultatul ispitirii diavolului, care se nastea pe fondul disperarii sau era socotita ca un comportament nebunesc. Actul era pedepsit pe seama cadavrului, iar bunurile erau confiscate. Drept motive ale suicidului se invocau: saracia, boala, suferinta fizica, frica de pedeapsa, onoarea, dragostea, ura. Filozofia greceasca si-a pus problema fundamentala a suicidului, inca din cele mai vechi timpuri. Cirenaicii, cinicii, epicurienii si stoicii - toti recunosc suprematia valorii individului.Libertatea lui consta in puterea de a decide singur asupra propriei vieti sau morti. Ei considerau ca viata nu merita sa fie conservata decat daca reprezinta un bine, adica aduce mai multe satisfactii decat nenoriciri, daca se desfasoara in confirmitate cu ratiunea si cu demnitatea umana. Altfel, spuneau ei, este o nebunie sa o conservi. Suicidul politic este frecvent la Roma in anii razboiului civil si ai inceputului imperiului. In anumiti ani, numarul mortilor voluntari in randul oamenilor politici atinge cifre impresionante. Cato, Cassius, Brutus, Antonius, Cleopatra - nu vor fi condamnati pentru gestul lor, ci vor deveni modele legendare. Chiar Nero sau Othon, prin sinucidere isi ispasesc partial viata de mizerie pe care au avut-o. Dreptul roman din epoca imperiala lasa fiecaruia libertatea de a alege moartea. Renasterea a cunoscut si ea toate tipurile de sinucidere, cauzate de mizerie, suferinta, patima, gelozie, nebunie. Desi rata media a sinuciderilor in aceasta perioada este mai mica decat in Evul Mediu, acum se vorbeste si se scrie mai mult despre acest subiect. Prin urmare fenomenul sinuciderii este unul general si nu se poate vorbi despre un val de sinucideri pe termen lung.Ca orice fenomen social cunoaste perioade ascendente si descendente in societate astfel primele crize financiare ale sec al XVIII-lea au determinat cateva accese extraordinare.Anii crizei lui Law in Franta si cei ai falimentului Companiei Marilor Sudului, in Anglia, reprezinta astfel de pusee, numarul sinucigasilor ajungand brusc de la 20 in 1720 la 52 in 1721 la Londra(4). Sporeste tot in aceasta perioada categoria sinucigasilor nevoiasi, din cauza crizelor alimentare, a iernilor grele, a bolilor, razboaielor care bantuiau Europa. Inadaptarea indivizilor in societate datorita conflictelor individuale si colective, constrangerea societatii,marginalizarea indivizilor,somajul,pierderea statutului economic,starea de nesiguranta provocata de competitia sociala sunt adesea cauzele unui act de suicid.
Page 1

SINUCIDEREA

2. DEFINITIE SI CLASIFICARE. Definitie Sinuciderea reprezinta orice caz de moarte care rezulta direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ, savarsit de victima insasi, si despre care aceasta stie ce rezultat va produce. Ceea ce este comun tuturor formelor ale renuntarii supreme este ca actul prin care se realizeaza este savarsit in cunostinta de cauza si ca victima, in momentul in care actioneaza, stie ce trebuie sa rezulte din fapta sa si care a fost motivul. Sinuciderea este actul de disperare al unui om care nu mai doreste sa traiasca din diferite motive.

Clasificarea sinuciderilor Dispozitia organo-fizica si natura mediului fizic reprezinta cauze extra-sociale, care influenteaza rata sinuciderilor. Exista mai multe conceptii, conform carora sinuciderea constituie prin ea insasi o nebunie speciala sau ca sinuciderea ar fi un episod aluneia sau mai multor forme de nebunie, neintalnindu-se la subiectii cu spiritul sanatos . Specialistii nu au prea fost preocupati , in general, de clasificarea sinuciderilor alienatilor. Se poate totusi considera ca exista 4 tipuri de sinucidere care formeaza speciile cele mai importante ( trasaturi esentiale preluate de la Jousset si Moreau de Tours) si anume : sinuciderea maniaca, sinuciderea melancolica, sinuciderea obsesiva si sinuciderea impulsiva sau automata.

a) Sinuciderea maniaca Este datorata fie halucinatiilor, fie conceptiilor delirante. Bolnavul se omoara pentru a scapa de un pericol sau de o rusine imaginara, ori pentru a asculta un ordin misterios primit de sus . Motivele acestei sinucideri si modul de evolutie reflecta caracterele generale ale maladiei din care deriva, adica ale maniei. Halucinatia sau delirul apare brusc, la fel si tentativa de sinucidere, iar daca in clipa urmatoare incercarea a esuat, ea nu mai este reluata, cel putin pe moment. Iar daca se va repeta mai tarziu, va avea cu siguranta un alt motiv.

Page 2

SINUCIDEREA

b) Sinuciderea melancolica Este legata de o stare generala de extrema depresie, de tristete exagerata, care il determina pe bolnav sa nu mai aprecieze corect relatiile sale cu oamenii si lucrurile din jur. Viata este vazuta in negru si i se pare plictisitoare si dureroasa. Cum aceasta dispozitie este constanta, apar si ideile de sinucidere, care sunt de o mare fixitate si ale caror motive sunt aproape identice. Bolnavii din aceasta categorie isi pregatesc cu grija mijloacele de executie, dovedind o perseverenta si o ingeniozitate incredibile in telul urmarit .

c) Sinuciderea obsesiva In acest caz, sinuciderea nu are nici un motiv, real sau imaginar, ci este cauzata doar de ideea fixa a mortii care, fara vreun motiv palpabil, domina spiritul bolnavului. El este obsedat de dorinta de a se omori, chiar daca stie ca nu are nici un motiv rezonabil sa o faca. Este o nevoie instinctiva asupra careia nici gandirea, nici rationamentul nu au vreo putere. Cum subiectul isi da seama de caracterul absurd al dorintei sale, el incearca la inceput sa lupte, dar pe toata perioada rezistentei sale este trist, chinuit si resimte in cavitatea epigastrica o anxietate care creste in fiecare zi. Din aceasta cauza, se mai foloseste denumirea de sinucidere anxioasa. Daca bolnavul a hotarat sa renunte la lupta si sa se omoare, nelinistea inceteaza si calmul revine. Daca tentativa esueaza, ea este suficienta uneori pentru a micsora dorinta sa maladiva. S-ar putea spune ca subiectul sia depasit obsesia.

d) Sinuciderea impulsiva sau automata Este la fel de nemotivata ca si cea obsesiva, nu este justificata nici in realitate, nici in imaginatia bolnavului. Ea rezulta dintr-un impuls brusc si imediat, irezistibil. Inclinatia spre sinucidere izbucneste si-si produce efectele cu un veritabil automatism, fara sa fi fost precedat de vreun antecedent intelectual. Durkheim sustinea ipoteza existentei unei determinari sociale a sinuciderii. El a observat ca fiecare popor are o tendinta colectiva de sinucidere bine determinata, care este invers proportionala cu gradul de integrare a individului in social. Asertiunile lui,precum sinuciderea preponderant masculina, rata scazuta a sinuciderii la persoanele casatorite, intensificarea fenomenului in timpul crizelor economice si scaderea numarului de sinucideri in timp de razboi, au fost verificate si confirmate de numerosi cercetatori care i-au urmat.
Page 3

SINUCIDEREA
El vorbeste determina: despre trei mari categorii de sinucidere, in functie de cauzele care o

a) Sinuciderea egoista Aici intra indivizii cei mai slabi integrati in grupul lor familial, religios si politic . Studiile arata ca o lipsa a coeziunii religioase face ca adeptii sai sa fie predispusi actului de suicid in mai mare masura decat in societatiile in care biserica actioneaza in scop moderator si este mult mai bine fumdamentata. Durkheim realizeaza o comparatie intre rata sinuciderilor in randul protestantilor in raport cu cei catolici,de unde rezulta ca protestantii inclina catre o gandire individualista legatura cu Dumnezeu nefiind directa,in timp ce catolicismul lasa loc mai mult gandirii si reflectiei . Familia este deasemenea un moderator al linistii launtrice si al stabilitatii sociale pentru indivizii ce inclina catre un act de suicid.

b) Sinuciderea altruista Se refera la societatile in care intalnim un grad deintegrare excesiv, putand justifica sacrificarea pentru grup aflandu-se in opozitie cu sinuciderea egoista. Acest tip de sinucidere se datoreaza dependentei de societate.Eul fiecarui individ nu mai apartine sie insusi aflandu-se in conflict cu spatial exterior si anume societatea. Deplina incredere in functiile societatii induce in mentalitatea indivizilor un trai dependent de actiunile acesteia.In momentul in care societatea intra in declin indivizii nu se mai regasesc social astfel recurg la actul de suicid.

c) Sinuciderea anomica Cauzata de dereglarile mecanismelor sociale, care nu asigura elementare. satisfacerea trebuintelor

Page 4

SINUCIDEREA
3. FACTORII DE RISC SUICIDAR

A) Suicidul n bolile psihice

Riscul suicidar la depresivi. Kielholtz consider c dorina de moarte este prezent la orice depresiv. Suicidul ca simptom al unei depresii poate s apar la nceputul afeciunii, dar i ca un epilog tardiv al bolii. Riscul suicidar crete odat cu instalarea dispoziiei depresive i a hipertimiei negative, mai ales dac sunt prezente i tulburri vegetative, de tipul inapetenei, libidoului sczut, insomniei. Insomnia sever este asociat cu un risc crescut de suicid . Riscul crescut mai apare i n momentul n care depresia alunec spre un plus de energizare, aprnd anxietatea, frica, furia, agitaia, indicnd o suficient mobilizarea pentru unerea n practic a actului sinuciga. La melancolici apare i un fenomen de disimulare a inteniei suicidare, tocmai pentru a avea o mai mare siguran i libertate n alegerea mijloacelor.

Riscul suicidar n schizofrenie. Schizofrenia ofer un procent mare n curba suicidului. Dintre bolnavii schizofreni 10% fac tentative de suicid, iar 2% reuesc. Actul suicidar la aceti pacieni are unele particulariti: apare mai frecvent n perioada de debut, n cele mai multe cazuri lipsete motivaia, iar modul de realizare este prin mijloace brutale.

Alcoolismul Genereaz un risc suicidar evaluat circa 15% dintre cei cu dependen. n contrast cu depresia, s-a menionat c suicidul la alcoolici survine relativ mai trziu n decursul vieii. Variabilele predictive sunt considerate: pierderea recent a partenerului de via sau a unui printe, izolarea social, deteriorarea condiiei subiectului i faza de consum masiv. Ca urmare, asocierea alcoolismului i a unei simptomatologii depresive severe poate fi deosebit de periculoas.
Page 5

SINUCIDEREA
Toxicomana Este vorba de un suicid lent. Aceast categorie de subieci prezint distimie, lips de autoconsideraie i toleran sczut la frustrare. Suicidul intervine n strile depresive secundare, n strile confuzivo-onirice, uneori avnd i funcie de antaj, pentru obinerea drogului.

Tulburri nevrotice. Suicidul este mai rar n cazurile de tulburri nevrotice. El marcheaz decompensarea unei stri nevrotice pn atunci bine compensate. Trecerea la act depinde de structurile de aprare ale Eu-lui. Uneori mai intervin i procesele de identificare i imitaie. Strile reactive depresive apar n cursul unui eveniment deosebit de frustrant, suicidul n aceste situaii avnd i o funcie de apel. n tulburarea obsesional, dei n mod frecvent exist obsesia sinuciderii, actul fatal se produce rar.

Tulburrile de personalitate . Ofer un teren favorabil pentru actele de suicid. Ciclotimicii, mai ales senzitivi, timizi sau ambiioi, rigizi prezint n fazele depresive nclinaii spre suicid. n aceast categorie ntlnim i suicidul antaj la care recurg mitomanii sau cei cu structur isteric.

B) Factorii de risc biologic Cercetri recente au sugerat existena unei corelaii posibile ntre comportamentul autolitic i unii factori biologici. A fost subliniat rolul serotoninei, melatoninei, magneziului, dopaminei, al axului hipotalamo-hipofizo-adrenal (de exemplu, s-a demonstrat relaia ntre concentraiile sangvine mari ale cortizolului i suicidul final), al axului tiroidian.

Page 6

SINUCIDEREA
C) Factorii genetici Suicidul este un exemplu de comportament deviant n care ambii factori, att cel de mediu, ct i cel genetic, sunt importani sau necesari, nici unul din ei nefiind suficient singur. Haberlandt a gsit, de exemplu, o concordan de 18% a ratei suicidului la un total de 51 de perechi de gemeni monozigoi i nici o concordan la cei dizigoi. Se pare c exist un factor genetic ce favorizeaz suicidul i care opereaz independent sau adiional fa de depresie sau alte psihoze majore. Este o posibilitate interesant ca predispoziia genetic spre suicid s reprezinte o tendin spre un comportament impulsiv, n care suicidul s reprezinte o prim modalitate de manifestare. Nu se poate neglija posibilitatea ca factorul genetic din cadrul suicidului s fie reprezentat de o incapacitate de a controla comportamentul impulsiv, n timp ce depresia i alte boli psihice, precum i mediul nconjurtor, servesc ca mecanisme ce poteneaz acest comportament.

D) Factorii psihologici Pn n prezent nu s-a putut defini o constituie suicidogen special. Toate varietile de personalitate se ntlnesc n rndul sinucigailor. Anumite trsturi de personalitate, precum emotivitatea, impulsivitatea, labilitatea, dominana afectivitii, nclin balana n favoarea comportamentului suicidar. Din punctul vedere al nivelului de inteligen, sunt reprezentate majoritatea nivelurilor intelectuale, ncepnd cu deficiena mintal uoar pn la inteligena superioar.

E) Factorii de mediu

Familia. Frecvena suicidului este mai mare la celibatari dect la cei cstorii, la vduvi, la persoanele cstorite fr copii. S-au raportat corelaii semnificative ntre suicid i rata divorurilor. Risc crescut pentru suicid l au copiii provenii dou familii diferite, n cazul crora se creeaz o atmosfer nesntoas datorit supraproteciei pe care fiecare printe o acord copiilor proprii precum i copiii provenii din familii descompuse.

Page 7

SINUCIDEREA
Profesia. Intervine n msura n care ea implic un anumit nivel intelectual, precum i un anumit mod de via. Astfel, de exemplu, n Anglia, se produc mai multe sinucideri n clasele superioare, n SUA, exist o rat ridicat a sinuciderilor n rndul medicilor. La militari rata suicidului este cu cel puin 25% mai ridicat dect la civili.

Evenimentele de via. Holmes i Rahe au publicat o list cu cele mai importante evenimente de via, ordonndu-le dup gradul de afectare prin stress a vieii persoanei, cu care a interferat evenimentul. Autorii au cuantificat fiecare eveniment de via, astfel c au reuit s calculeze impactul cumulativ al mai multor evenimente ce survin ntr-o perioad bine determinat de timp (1 an). Astfel, dac doar un eveniment negativ intervine pe parcursul unui an, efectul acestuia este cu mult mai redus dect dac dou astfel de evenimente survin n acelai an.

Stressul Stressul este un rspuns specific pe care organismul l elaboreaz la oricare dintre solicitrile nespecifice. Indiferent de situaie, cnd solicitarea la care este supus fiina uman i depete acesteia resursele de coping, de nvingere a situaiei-problem, persoana se simte copleit i recunoate c nu are suficiente resurse pentru a depi situaia stresant. Stresurile pot fi mprite dup domeniul vieii n care se manifest: domestice, ocupaionale, economice, politice, sociale. Stresurile din ultima grup menionat poate juca un rol complex n viaa indivizilor. Statistica a demonstrat c, n general, revoluiile nu modific semnificativ proporia sinuciderilor, n schimb rzboaiele determin o descretere notabil a ratei sinuciderilor, n toate timpurile i n toate tipurile de rzboaie.

Criza. Teoria crizei este relativ nou, Caplan subliniind c acest concept se refer la un episod de scurt durat de dezechilibru psihologic, care apare din confruntarea cu o problematic de via, pe care persoana nu o poate nici rezolva, dar nici evita.

Page 8

SINUCIDEREA
Influena religiei. n mod clasic, se consider rata sinuciderii la populaia protestant mai ridicat dect la cea catolic, iar la populaia catolic mai ridicat dect la evrei. n ultimii ani s -au manifestat fenomene ngrijortoare de suicid colectiv, petrecute mai ales n snul unor secte reilgioase. Actul suicidar comis simultan de mai muli membri ai aceleiai secte a primit ca principal explicaie rolul liderului n inducerea dorinei de moarte. Un astfel de lider, cu trsturi de caracter cel mai adesea de tip paranoic, sub masca rolului de protector al grupului, induce comportamentul autolitic prin sugestie i contagiune n mas.

4. CARACTERISTICILE SUICIDULUI.

1. Scopul comun al suicidului este de a cuta o soluie. Suicidul nu este un act ntmpltor, inutil sau lipsit de scop. Prin el se caut o cale de rezolvare a unei probleme, a unei dileme, a unei situaii de criz. Are o logic intrinsec, inexorabil i este un rspuns la ntrebarea: Cum s scap de aceast stare insuportabil?. Teama, care ngusteaz spectrul rspunsurilor posibile, conduce spre aceast unic variant.

2. elul comun al suicidului este ncetarea contienei. n mod ambivalent sinucigaul evolueaz spre inte diferite n acelai timp. Pe de o parte, el dorete rezolvarea problemelor lui, dar concomitent tinde spre stoparea fluxului contiinei.

3. Stimulul comun n suicid este durerea psihologic intolerabil. Reacia normal a fiecrui individ este tendina de a evita durerea, fie fizic, fie psihologic. Dumanul vieii este durerea, i cnd ea nu provine din Soma, ci din Psyche, durerea psihologic devine o metadurere, adic durerea de a resimi durerea.

Page 9

SINUCIDEREA
4. Stresorul comun n sinucidere este reprezentat de nevoile psihologice frustrate. Fiecare sinuciga i consider comportamentul suicidar ca fiind foarte logic, derivat din condiionarea impus de motivaia subiacent.

5. Sentimentul comun n suicid este cel de neajutorare-disperare.

6. Atitudinea interioar comun n suicid este ambivalena. Freud afirma c putem concomitent s dorim i s respingem un lucru. Prototipul suicidului este acela n care subiectul i taie gtul i n acelai timp strig dup ajutor. Persoana sinucigaului reunete n sine cel puin dou tendine: cea de autodistrugere i cea de planificare a salvrii.

7. Statusul cognitiv comun n suicid constricia. Suicidul poate fi neles i ca o ngustare, mai mult sa mai puin durabil, a afectului i a cogniiei. Se produce o tunelizare, o focalizare a spectrului de opiuni, n general disponibile n contiina individului, atta timp ct gndirea lui nu este captat de prpastia dihotomic a rezolvrii problemelor dup lozinca: Totul sau nimic!

8. Aciunea comun n suicid este evadarea. Egresiunea este prsirea intenionat de ctre o persoan a unei situaii stresante, care are o semnificaie diferit de fug, aceasta fiind, n ultim instan, o reacie de aprare. Suicidul este egresiunea final, stoparea funcionrii realului pentru persoana n cauz.

9. Actul interpersonal comun este comunicarea inteniei. n aproape toate cazurile de sinucidere, autopsia psihologic a semnalat prezena indiciilor clare ale actelor ce urmau s se petreac. Ambivalena sinucigaului l determin s emit, contient sau incontient, semnale de disperare, de neajutoare, de panic.Drama suicidului este jucat de cel puin dou personaje, aflate ntr -o relaie diadic. Este trist uneori s constai c actul interpersonal comun al suicidului nu este reprezentat nici de ostilitate, nici de furie, ci de o ncercare nereuit de a comunica cu cellalt.
Page 10

SINUCIDEREA
10. Aspectul comun de consecven n suicid este reprezentat de tiparele de reacie habituale ale individului. Comportamentul suicidar este n continuitatea trsturilor de personalitate ale sinucigaului. Se regsete la acest grup aceeai constan a inabilitii rezolvrii problemelor de via, a obiceiurilor de a reaciona la stres ntr-un mod distorsionat. La o cercetare atent, aceste trsturi se pot descifra nc din adolescen.

5. FORMELE DE COMITERE A SUICIDULUI n ceea ce privete principalele modaliti de sinucidere, acestea sunt extrem de diverse, incluznd intoxicaia, otrvirea, ingestia de medicamente sau alte substane toxice, spnzurarea, strangularea, aruncarea de la nlime, aruncarea n faa vehiculelor aflate n mers, electrocutarea, asfixierea prin nec cu ap, petrol, gaz aerian, oxid de carbon, mpucarea cu arme de foc, tierea cu arme albe, autolovirea cu obiecte dure, arsuri. Formele de comitere a suicidului sunt de diferite tipuri, implicnd urmtoarele conduite: refuzul alimentaiei, automutilarea, sinuciderea elaborat sau frenezia suicidar (n cazul melancolicilor); sinuciderea halucinatorie, delirant (n cazul schizofrenicilor); sinuciderea de protest, de revendicare sau de rzbunare (n cazul paranoicilor); sinuciderea n stare confuziv-oniric (considerat o fals sinucidere datorit nepremeditrii ei) i cea depresiv, ntlnit, cel mai des, la alcoolici; sinuciderea confuzional-halucinator-delirant mai frecvent n rndul toxicomanilor; sinuciderea impulsiv, incontient i amnezic sai dimpotriv, contient i mnezic (memorat), care definete grupa epilepticilor; sinuciderea impulsiv i agresiv, alturi de predominana tentativelor de suicid, frecvent la psihopai.

Page 11

SINUCIDEREA
6. SINUCIDEREA LA COPII

Sinuciderea este, n copilrie i adolescen, un fenomen care necesit o atenie deosebit. Chiar dac suicidul este rar nainte de 10 ani, tentativele exist, fiind raportate cazuri ncepnd de la 3-4 ani i mai frecvent, de la 7-8 ani. ncepnd de la 10 ani ns, cazurile sunt din ce n ce mai frecvente, n special la biei, iar de la 15 ani apare ca a treia cauz a decesului dup accidente i tumori. n privina modalitilor alese pentru comiterea actului, spnzurarea este responsabil pentru majoritatea deceselor. Cu vrsta, se multiplic numarul celor care aleg intoxicaiile medicamentoase, n special la fete.

Conceptul despre moarte n psihologia copilului Evoluia acestui concept se organizeaz n jurul a dou axe principale: pe de o parte, percepia unei absene, iar pe de alta, permanentizarea acestei absene. Pentru copil, aceast problem este foarte greu de realizat, ntruct la aceast vrst el nc nu are dezvoltat contiina imperceptibilului, adic a conceptului de nefiin. Se poate descrie procesul de achiziie a simului (contiinei) morii, stadializarea acestui proces fiind mprit n 4 etape: 1) Prima etap este cea a unei nenelegeri totale, ce are drept consecin o complet indiferen. Aceast perioad dureaz pn n jurul vrstei de 2 ani. 2) A doua etap corespunde sentimentului de ncetare sau de dispariie. Este ca o percepie mitic a morii, aceasta fiind sesizat ca o inversiune a real ului. Pentru copilul de 4-6 ani aceast moarte poate fi provizorie, temporar i reversibil, procesul fiind prelungit n posibilitile viitoare de reintegrare a persoanei disprute n realitatea prezent. Deci aceast cuplu via-moarte nu este n contradicie, cele dou stri sunt diferite dar n caz nu sunt opuse, nici mcar amenintoare din moment ce fiecare stare poate fi reversibil. 3) Evoluia conceptului de moarte ncepe s prind un contur mai concret ntre vrsta de 6 i 9 ani. Este faza realismului infantil. Acestei faze i corespund reprezentrile concrete precum ar fi cele ale cimitirului, mormntului. Copilul constat c persoana este moart dar aceasta rmne cel puin pentru nceput n timpul i spaiul alturat copilului, doar c nu poate nici s vorbeasc, nici s se mite, nici s respire. Aceast persoan a rmas undeva n contiina copilului ca o persoan care i -a ales o alt manier de a tri. Tot la aceast vrst el are posibilitatea s procedeze la operaiune de generalizare a conceptului de moarte (toi oameni sunt muritori). Este momentul dificil
Page 12

SINUCIDEREA
al procesului natural al morii, care pentru copil se transform ntr -un element al unui ciclu biologic unitar, la care sunt supuse toate fiinele umane. 4) Dup aceast faz de acceptare linitit a unui destin terestru ntre 9-11 ani se dezvolt sentimentul de fric privitor la moarte. Apare n contiina de sine ideea c atributul de muritor se aplic i propriului destin.

Factori de risc ai sinuciderii la copil Trstura de caracter cea mai frecvent ntlnit la copiii cu risc suicidar este impulsivitatea. Diferenierea precoce a acestor copii fa de alii de aceeai vrst, prin lipsa de control a impulsurilor a fost interpretat ca un marker biologic. Ca modaliti de realizare a suicidului se menioneaz defenestrarea (jumping) sau precipitarea n faa mainii sau a trenului, n general actul autolitic nefiind planificat. Depresia este un alt factor de risc general pentru orice grup de vrst. Ca i trstur de personalitate la copiii cu risc suicidar se regsete foarte frecvent sentimentul de inferioritate. Un alt factor psihologic este constituit de prezena sindromului de copil nedorit. Aceti copii cred c moartea lor nu ca afecta pe nimeni, sau chiar c prin aceasta ei nu vor mai fi o povar pe umerii prinilor. Copiii sub 7 ani au o concepie imatur i egocentric asupra morii, dar dup 12 ani majoritatea neleg c moartea este universal i inevitabil. Carlson i Orbach (1994) au gsit la copiii ntre 8-10 ani spitalizai pentru tentative de suicid concepii greite despre moarte. Pentru ei, moartea putea fi o punte ctre o existen mai plcut, sinuciderea aprnd ca fiind un act lipsit de primejdii sau neplcere. Structura familiei are foarte mare importan pentru meninerea integritii psihologiei copilului. Destrmarea familiei de origine prin divorul prinilor, prsirea familiei de unul din prini, moartea unui printe arunc copilul ntr-o perioad de disperare i cutare de confort psihic. De asemenea, se relateaz importana prezenei n familie a unei persoane cu o boal psihic. Dintre cele mai importante sunt depresia i alte tulburri emoionale, sinuciderea unui membru al familiei sau comportamentul suicidar al acestui sau prezena alcoolismul cronic la unul sau la ambii prini.

Page 13

SINUCIDEREA
1. STATISTICI Statisticile arat c ratele de sinucidere sunt mai ridicate n lunile de var dect n cele de iarn, ntruct vremea cald induce sentimente de deprimare (n unele zone tropicale, cum este cazul Malayeziei, cldura excesiv provoac chiar o stare de violen sau furie inexplicabil denumit amoc, stare potenat i de abuzul de stupefiante sau excitante). De asemenea, brbaii se sinucid mai frecvent dect femeile, datorit capacitilor mai sczute de adaptare masculin la vicisitudinile vieii (femeile suport mai uor loviturile vieii, fiind mai deprinse s ndure stri de umilin, dei sunt mai fragile din punct de vedere afectiv). La rndul lor, btrnii se sinucid mai frecvent dect tinerii, datorit strii lor de izolare i reducere a interaciunilor, sentimentelor de alienare determinate de pierderea partenerilor de via sau a prietenilor apropiai. Ratele de sinucidere sunt mai sczute n rndul negrilor dect al albilor. n fine, sinuciderea n rile n curs de dezvoltare este mai sczut dect n rile dezvoltate economic. Inclusiv Durkheim sublinia faptul c numrul sinucidelor crete odat cu gradul de devoltare i complexitate al societilor. Claude Fisher a artat i el c, dac n cursul secolului al XIX-lea, sinuciderile erau mai frecvente n zonele urbane dect n cele rurale, n prezent aceast diferen tinde s se atenueze. In Romania, in anul 2010 s-au sinucis, 2.586 de romni conform datelor Institutului Naional de Statistic (INS). Cifrele arat c cei mai muli romni care i-au pus capt zilelor fac parte din grupa de vrst 50-54 de ani. n funcie de sexe, brbaii recurg mai des la un asemenea gest. Astfel, numai anul trecut 2.197 de reprezentani ai sexului tare au recurs la sinucidere. De partea cealalt, femeile care s-au sinucis sunt n numr de 389, iar grupa de vrst la care cele mai multe romnce i-au pus capt zilelor este 40-44 de ani.

Page 14

SINUCIDEREA

BIBLIOGRAFIE

Durkheim, Emile (2005). Sinuciderea. Bucureti: Editura Antet

G.Minois, (2002) Istoria sinuciderii-Societatea occidentala in fata mortii voluntare, Bucuresti ,Ed. Humanitas P. Landsberg (1992), Problema morala a sinuciderii,Bucuresti Ed. Humanitas. E. Cioran,(1992) Tratat de descompunere, Bucuresti, Ed. Humanitas.

Page 15