1.Explicati aparitia banilor: Primele monede au aparut in China in sec. X-XI IHr.

, iar in
Europa, Herodot scie ca au aparut in sec. VI-VII in regatul Lidiei, in care pe bucati de electru
(aur/argint) s-a batut efigia regelui.
2.Explicati aparitia circulatiei monetare si a primelor banci: Cantitatea de monede incepe sa
creasca o data cu dezvoltarea societati omenesti, ridicandu-se problema depozitarii acestor
mase monetare. In antichitate, primele locuri care au depozitat au fost templele religioase.
Primele dovezi arhelogice ale operatiunilor bancare s-au descoperit in Mesoptamia sub ruinele
templului Uluc.
3.Functiile banilor:
a) activitatea economica este masurata cu ajuto
b) mijloc de plata
c) mijoc de schimb
d) forma unversala sub care se constituie rezultatele agentilor economici.
4. Bancile de emisiune: Banca Suediei - 1668; Banca Angliei-l694; Banca Frantei -
1800; Banca Olandei-l814; Banca Belgiei - 1830; in Germania, la 1846, existau banci
provinciale de emisiune, iar in 1875 ia fiinta Banca Reichului pentru intregul Imperiu German.
Initial, aceste banci se nasc din initiative particulare (Suedia, Anglia, Franta), pentru ca
ulterior sa fie preluata initiati de catre stat. Ele se transforma din banci de emisiune regionale
in banci nationale, de unde deri si identitatea actuala dintre notiunea de banca nationala sau de
emisiune.
Banca centrala, institutie ce are rolul de a asigura si regla cantitatea de bani in circulatie, de a
regla rata dobanzii in economie, de a preveni falimentele bancare, de a autoriza si supraveghea
exercitarea functiei de operator bancar.In pofida denumirii, aceasta nu este propriu-zis o
banca, ci este preocupata mai ales de realizarea anumitor obiective, macroeconomice,
obiective ce ii revin din mandatul national, atribuit acesteia de forul legislativ al tarii.
5.Eplicati diferitele ipostaze ale monedei: Existau 3 ipostaze ale monedelor, moneda metalica,
moneda fiduciara (moned de hrtie avnd o valoare convenional i servind ca mijloc de schimb
doar n interiorul unei ri. ) si cea scriptica,este compusa din:
a) Depozitele la vedere reprezinta depuneri de sume banesti n conturi bancare, retragerea acestora
putand fi facuta in orice moment. Agentii economici pot transforma, n orice moment, depozitele la
vedere in numerar si invers.
b) Depozitele la termen fac parte din categoria monedei scripturale si reprezinta sume banesti
depuse n conturi bancare pe o anumita perioada de timp, pe baza de contract. Caracteristica lor
esentiala este faptul ca nu pot fi retrase din banca decat cu pierderea dobanzilor si numai dupa un
preaviz. Sunt constituite din economiile populatiei si rezervele firmelor. Ele nu pot fi folosite ca
mijloace de plata, au o circulatie lent si poarta denumirea de cvasimonede.
Cantitativ, moneda scripturala este mai important, cea mai mare parte a tranzactiilor se
efectueaza prin intermediul ei.

6.Tipuri de institutii bancare: Instutii bancare de emisune, care vor monopoliza evidentele
biletelor pe plan national. Casele bancare, denumite si banci private, se vor constitui banci
comerciale , a societatilor pe actiuni subscrise de public, institutiile parabancare.
7.Ce sunt institutiile parabancare? In sec XIX se evidentiaza necesitatea de a crea institutii
bancare si la indemana claselor populare, pana la acel moment acestea fiind rezervate doar claselor
sociale dominante.
n acest scop vor fi constituite trei tipuri de instituii:
Casele de economii sunt menite s primeasc orice depozit bnesc, orict de mic i s utilizeze
sumele astfel colectate pentru plasamente fr risc.
Casele de economii pentru construcii au fost create pentru a rspunde necesitilor specifice ale
persoanelor care economisesc n vederea construirii sau cumprrii unei locuine.
Cooperativele de credit sunt case de credit popular - i formeaz reele teritoriale, calitatea de
membru se dobndeste prin cumprarea unui numr de pri sociale care i dau dreptul posesorului
la un singur vot n Adunarea General indiferent de numrul prilor sociale deinute, dar fiecare
rspunde pentru datoriilor sociale n limita capitalului subscris.

8.Ce este moneda fiduciara? Moned de hrtie avnd o valoare convenional i servind ca
mijloc de schimb doar n interiorul unei ri. Bani de hartie care inlocuiesc banii cu valoare
intrinsec (de argint, de aur) si folositi in interiorul unei tari ca mijloc de circulatie. nscris,
titlu de credit emis si pus in circulatie de banca de emisiune sub forma unor bani de hartie,
care nu au valoare materiala proprie, ci numai una fictiva, conventionala si care indeplineste
numai functia de mijloc de schimb pe teritoriul statului emitent, putandu-se face cu ei pli
pentru dobandirea de bunuri i de servicii n temeiul garantrii de catre stat a cursurilor lor
9.Explicati raportul cantitativ intre moneda scriptica si celelalte moneade: Pentru ca
moneda scriptica sa isi conserve valoarea fixa in aur sau argint era necesar ca raportul dintre
aur si argint sa fie mentinut, de accea se va renunta la bimetalismul in Anglia si se va adopta
etalonul aur.
10. Ce este viteza de rotatie a banilor si de cine este determinate cantitatea banilor existent
pe piata? Viteza de rotatie a banilor este numarul de tranzactii la care participa o unitate
monetara pe parcursul unui an. Cantitatea banilor existenti pe piata este controlata de Banca
Centrala a fiecarei tari in functie de volumurile de bunuri create, masurate prin PNB, viteza de
rotatie a banilor si inclinatiile agentilor economici spre lichiditate.
Se calculeaza cu ajutorul relatiei: V=PNN\M unde:
V - este viteza de rotatie;
PNN este produsul national net;
M masa monetara.
11. Etapele procesului de autorizare a bancilor:
a) aprobarea constituirii instituiei de credit;
b) autorizarea funcionrii instituiei de credit
12. Conditiile necesare pt aprobarea constituirii bancii : Pentru obtinerea acestei aprobari,
solicitantii trebuie sa prezinte Bancii Nationale o serie de documente: cerere de autorizare;
procura semnata de toti membrii fondatori, prin care se desemneaza persoana/ persoanele ce
urmeaza sa reprezinte banca in relatiile cu BNR ; proiectul actului constitutiv ; repartizarea
actiunilor ; informatii despre fondatori (chestionar).
Fondatorii pot fi persoane fizice sau juridice. Pentru persoanele fizice se vor mai prezenta:
curriculum vitae, certificatul de cazier judiciar, declaratia de venit aprobata de autoritatea
fiscala competenta. Pentru persoanele juridice se vor prezenta: extras din registrul comertului
din tara de origine- care sa ateste data inmatricularii, obiectul de activitate, capitalul social,
reprezentantii statutari, ultimele trei bilanturi si unele situatii financiar-contabile ale
fondatorului; un studiu de fezabilitate care sa prezinte informatii despre tipul, denumirea si
descrierea principalelor produse si servicii ce vor fi oferite ; clientela careia i se adreseaza ;
studiul asupra pietei ; proiectul structurii organizatorice; estimarea costurilor de constituire;
comunicarea informatiilor despre conducatorii bancii; informatii despre identitatea membrilor
consiliului de administratie. BNR are la dispozitie patru luni pentru a lua o decizie, iar
aprobarea de constituire a BNR nu garanteaza si obtinerea autorizatiei de functionare, ci indica
doar permisiunea data fondatorilor de a proceda la constituirea bancii conform legislatiei.
13.Conditii necesare in stabilirea numelui bancii: Denumirea bncii trebuie astfel stabilit,
nct s nu fie de natur s produc confuzie cu denumirea altor bnci autorizate s
funcioneze pe teritoriul Romniei. Denumirea bncii trebuie s fie n limba romn, cu
excepia cazului n care banca este o filial a unei persoane juridice strine, iar cadrul
denumirii apare obligatoriu cuvantul banca.
14,Conditii necesare care trebuie indeplinite de sediul bancii: Spaiul destinat s constituie
sediul social al unei bnci nu poate fi amplasat la subsolurile cldirilor sau la etajele
ansamblurilor de locuine i trebuie s corespund, ca suprafa, condiii de securitate i dotri,
activitilor propuse.
15.Etapele infiintarii sistemului bancar romanesc: Perioada I Problemele activitii
nainte de unire n perioada 1774-1859; Perioada a II-a Consolidarea sistemului bancar
dup Unire 1859-1918; Perioada a III-a Activitatea bancar dup primul rzboi mondial
pn la criza economic mondial; Perioada a III-a Activitatea bancar dup primul rzboi
mondial pn la criza economic mondial; Perioada a V-a Revirimentul activitii bancare
dup criz pn la terminarea celui de-al doilea rzboi mondial; Perioada a VI-a Activitatea
bancar n perioada 1944-1989; Perioada a VII-a Activitatea bancar n perioada de
tranziie la economia de pia
16.Dezvoltarea sistemului bancar in transilvania: dezvoltarea unei adevrate reea de bnci
romneti n Transilvania: Aceast reea a luat natere n ultimele dou decenii ale secolului
al XIX lea dup modelul bncii Albina i cu concursul acesteia. Aa c n anul 1899, n
Transilvania existau 72 de bnci romneti cu un capital global de peste 50.000.000 forini. Ca
for financiar ele reprezentau 15-20% din capitalul social al provinciei. Cele mai numeroase
i mai puternice erau bncile burgheziei maghiare (peste 50% din capital), apoi cele germane
(25-30% din capital). Dar n anul 1900 bncile romneti au ajuns la 75, iar la nceputul
primului rzboi mondial au fost 152 bnci i institute de credite i economie. Dup nfiinarea
BNR (1880) i pn la primul rzboi mondial s-aui creat n Romnia 195 de instituii bancare
care au constituit la acea dat sistemul bancar romnesc
17.Definiti dreptul bancar: este ramura de drept care contine norme ce reglementeaza
raporturile juridice din domeniul bancar, adica dintre comerciantul bancar si clienti: Persoane
fizice si juridice.
18.I zvoarele dreptului bancar: Constitutia (se refera la economia de piata, mecanismul
cerere-oferta, proprietati publice si private) ; Legile comerciale generale (L. societatilor
comerciale, L. registrului comertului, L. contabilitatii, L. concurentei); Legile comerciale
specifice (L. privind active. Bancare 58/1998 modificata prin L 443/2004; L. privind statutul
BNR 312/2004; L. privind fondul de garantare a depozitelor bancare); Normele BNR
19.Obiectivele BNR: Obiectivul fundamental al B. N. R. este stabilit n Legea privind statutul
bancii n articolul 2, si este asigurarea stabilitatii monedei nationale, pentru a contribui la
stabilitatea preturilor. Pentru asigurarea obiectivului sau fundamental, BNR. elaboreaza, aplica
si raspunde de politica monetara, valutara, de credit, de plati, precum si de autorizarea si
supravegherea prudentiala bancara, n cadrul politicii generale a statului, urmarind
functionarea normala a sistemului bancar si participarea unui sistem financiar specific
economiei de piata. Obiectivul principal a bncii centrale este de a reglementa i influena
comportamentul economic al celorlalte bnci, conform obiectivelor politicii economice, prin
utilizarea unor instrumente specifice (vnzri cumprri de titluri i devize) i prin msuri de
control selectiv al creditelor. Prin aceste instrumente, banca central supravegheaz
lichiditatea bncilor i acioneaz ca un creditor n ultim instan pentru acestea,
refinanndu-le. De asemenea, asigur o serie de servicii comune pentru profesiunea bancar
(centralizarea incidentelor de plat, compensrile interbancare .a.) i are calitatea de bancher
i casier al statului.
20.Sconturi si resconturi (ce sunt?): scont = Operaiune de credit care const n cumprarea
efectelor de comer de ctre bnci, cu reinerea din valoarea lor nominal a dobnzii pn la
scaden i a unui comision. Sum de bani reprezentnd dobnda la un mprumut, pe care o
banc i-o reine cu anticipaie la acordarea mprumutului.;
rescont = este modalitatea tradiional de refinanare a bncilor i const n vnzarea, la
iniiativa bncii, a unor titluri de crean pe termen scurt sau mediu, ctre banca central, n
schimbul unei sume de bani reprezentnd valoarea nominal a creanei, diminuat cu o tax de
rescont stabilit anticipat.
21,Operatiuni BNR cu aur si active externe: n cadrul lor BNR stabilete i menine rezerve
internaionale care sunt alctuite cumulativ sau selectiv din urmtoarele elemente: - aur din
tezaurul rii sau depozitat n strintate; - active externe sub form de disponibiliti n
conturi la bnci sau alte instituii financiare din strintate; - orice alte active de rezerv; -
cambii, cecuri, bilete la ordin, obligaiuni i alte valori mobiliare recunoscute pe plan
internaional; - bonuri de tezaur, obligaiuni i alte titluri de stat emise sau garantate de
guverne strine sau instituii interguvernamentale
22. Conducerea si administrarea BNR: condus de un consiliu de administraie (a crui
activitate estereglementat de prevederile L. 101/1998 i de regulamentele BNR); conducerea
executiveste exercitat de ctre guvernator, prim-viceguvernator i doi viceguvernatori, n
condiiilestabilite n regulamentul intern. Consiliul de administraie a bncii hotrte n
principal:a. politicile n domeniul monetar, valutar, de credit i de pli i ndeplinireaacestora;
b. msurile n domeniul autorizrii i supravegherii prudeniale a bncilor pe carele-a
autorizat;c. organizarea intern, rspunderile personalului;d. delegarea personal a
competenelor sale ctre conducerea executiv cndsituaiile speciale impun aceast
soluie.Consiliul este alctuit din 9 membri, numii de Parlament pe o perioad de 6 ani,i
cuprinde: un preedinte guvernator al BNR, un vicepreedinte prim-viceguvernator,apte
membri, dintre care doi sunt i viceguvernatori, iar ceilali cinci nu sunt salariai aiBNR. De
semeni, revocarea din funcie a oricrui membru se face de ctre Parlament, la propunerea
comisiilor permanente de specialitate ale celor dou camere ale Parlamentului.Membri
Consiliului de administraie al BNR nu pot fi parlamentari sau membri aiunui partid politic i
nu pot face parte din autoritatea judectoreasc sau din administraia public. De semeni, fr
aprobarea expres a Consiliului de administraie, pe timpulmandatului lor, guvernatorul sau
viceguvernatorii nu pot ocupa o alt funcie, remunerat sauonorific, n societi comerciale
financiare, bancare sau nebancare, cu excepia activitiididactice; nici un salariat al BNR nu
va putea deine concomitent o alt funcie, remuneratsau onorific, la o alt societate
comercial sau la alt agent economic care urmreteobinerea de profit.Guvernatorul BNR
dispune msuri pentru executarea dispoziiilor legale ahotrrilor Consiliului de administraie,
precum i a altor reglementri privind banca central, putnd fi, n cazul absenei sau
imposibilitii de a aciona, de prim-viceguvernator.Guvernatorul numete n funcie
personalul din aparatul central al BNR i pedirectorii sucursalelor i ai ageniilor, reprezint
banca central n relaiile cu terii, prezintParlamentului, pn la data de 30 iunie a anului
urmtor, raportul anual al BNR, care cuprinde principalele evoluii economice, financiare,
monetare i valutare, politica monetarn anul precedent etc.Comisia de cenzori a BNR este
format din 5 membri, cu un preedinte, numit deParlament, conform procedurii de numire a
Consiliului de administraie. Aceasta verificrespectarea normelor legale privind evaluarea
patrimoniului BNR, a ntocmirii bilanuluicontabil, a contului de profit i pierderi, a execuiei
bugetului de venituri i cheltuieli .a.Anual, Comisia de cenzori ntocmete un raport asupra
bilanului contabil,contului de profit i pierderi i asupra execuiei bugetului de venituri i
cheltuieli.
23.Modalitati de constituire a societatilorbancare in functie de modul de formare al
capitalului social: Societatea comercial bancar poate fi constituit (conform regulilor pe
care leurmeaz societile de capital) fie simultan (cnd acionarii acoper, prin aporturile
lor,ntregul capital social i efectueaz vrsmintele integral, n numerar, pn la
momentulconstituirii), fie prin subscripie public (n cazul n care acionarii care iniiaz
nfiinarea bncii nu dispun de resursele financiare necesare pentru a subscrie i a vrsa
ntregul capitalsocial; n aceast ipotez, constituirea societii presupune o etap
premergtoare, necesarformrii capitalului social pe calea subscripiei publice, dar i n acest
caz fondatorii trebuies dein o participaie de cel puin 30 % din capitalul social al
bncii).Indiferent de procedura de constituire, ns, formarea capitalului social alsocietilor
bancare i participaiile la acesta trebuie s respecte normele speciale prevzutede Legea nr. 58
/ 1998.Astfel, potrivit art. 40 din Legea nr. 58 / 1998 i art. 2 din Normele nr. 9 /
2000,capitalul social al unei bnci trebuie vrsat, integral i n form bneasc, la
momentulsubscrierii. La constituire, aportul de capital va fi vrsat ntr-un cont, cu dobnda la
vederesau la termen, deschis la o banc, persoan juridic romn, sau la o sucursal a unei
bncistrine autorizate s funcioneze pe teritoriul Romniei. Contul de capital va fi blocat
pn lanmatricularea bncii n registrul comerului.De asemenea, orice persoan care
intenioneaz s achiziioneze (inclusiv prinsubscrierea aciunilor) o participaie de cel puin 5
% din capitalul social al bncii esteobligat, potrivit art. 51 din Legea nr. 58 / 1998, s obin
aprobarea prealabil a Bncii Naionale a Romniei.
24.Aprobabrea constituirii soc. comerciale bancare: este o etapa necesara in procesul de
obtinere a autorizatiei de functionare de catre societatile bancare din Romania, in cazul in care
se doreste sa se infiinteze o noua banca. Pentru obtinerea acestei aprobari, solicitantii trebuie
sa prezinte Bancii Nationale o serie de documente: cerere de autorizare; procura semnata de
toti membrii fondatori, prin care se desemneaza persoana/ persoanele ce urmeaza sa reprezinte
banca in relatiile cu BNR ; proiectul actului constitutiv ; repartizarea actiunilor ; informatii
despre fondatori (chestionar). Fondatorii pot fi persoane fizice sau juridice. Pentru persoanele
fizice se vor mai prezenta: curriculum vitae, certificatul de cazier judiciar, declaratia de venit
aprobata de autoritatea fiscala competenta. Pentru persoanele juridice se vor prezenta: extras
din registrul comertului din tara de origine- care sa ateste data inmatricularii, obiectul de
activitate, capitalul social, reprezentantii statutari, ultimele trei bilanturi si unele situatii
financiar-contabile ale fondatorului; un studiu de fezabilitate care sa prezinte informatii despre
tipul, denumirea si descrierea principalelor produse si servicii ce vor fi oferite ; clientela careia
i se adreseaza ; studiul asupra pietei ; proiectul structurii organizatorice; estimarea costurilor
de constituire; comunicarea informatiilor despre conducatorii bancii; informatii despre
identitatea membrilor consiliului de administratie. BNR are la dispozitie patru luni pentru a lua
o decizie, iar aprobarea de constituire a BNR nu garanteaza si obtinerea autorizatiei de
functionare, ci indica doar permisiunea data fondatorilor de a proceda la constituirea bancii
conform legislatiei.

25.Retragerea autorizatiei de functionare a banci: Autorizarea funcionrii societii bancare
de ctre Banca Naional a Romnieinu are caracter definitiv. Potrivit art. 16 din Legea nr. 58
/ 1998, Banca Naional a Romniei poate retrage autorizaia unei bnci sau a unei filiale a
unei bnci romneti, ori a unei filialesau sucursale a unei bnci strine, fie la cererea bncii,
fie ca sanciune, potrivit art. 69 alin. 2lit. e din Legea nr. 58 / 1998, fie pe baza unuia dintre
urmtoarele motive
a)Banca nu a nceput operaiunile pentru care a fost autorizat, ntermen de un an
de la primirea autorizaiei, sau nu i-a exercitat, de mai mult de 6luni, activitatea de
acceptare de depozite;
b)Autorizaia a fost obinut pe baza unor declaraii false sau prinorice alt mijloc ilegal;
c)Acionarii au decis s dizolve i s lichideze banca;
d)A avut loc o fuziune sau o divizare a bncii;
e)Autoritatea competent din ara n care are sediul banca strin cea nfiinat o sucursal n
Romnia i-a retras acesteia autorizaia de a desfuraactiviti bancare;
f)S-a retras autorizaia bncii a crei filial este.
Trebuie remarcat, fa de aceast enumerare, nerespectarea de ctre legiuitor aunor principii
elementare de logic juridic: n realitate, motivele de la literele a, b i f constituie temeiuri
pentru retragerea autorizaiei cu titlu de sanciune, iar cele de la lit. c i dreprezint cazuri n
care banca nsi solicit acest lucru; astfel c, n fapt, enumerarea ar fitrebuit s cuprind un
singur motiv: retragerea autorizaiei bncii strine de ctre autoritateacompetent din ara de
origine.Hotrrea Bncii Naionale a Romniei de retragere a autorizaiei se comunic nscris
bncii, filialei sau sucursalei n cauz, mpreun cu motivele care au stat la bazaacesteia, i se
public n Monitorul Oficial al Romniei, precum i n dou publicaii decirculaie
naional.Hotrrea de retragere a autorizaiei produce efecte de la data publicrii ei
nMonitorul Oficial sau de la o dat ulterioar, specificat n hotrrea respectiv. Ea poate
ficontestat, n temeiul art. 83 alin. 1 din Legea nr. 58 / 1998, n termen de 15 zile de
lacomunicare la Consiliul de administraie al Bncii Naionale a Romniei, care se pronun
prin hotrre n termen de 30 de zile de la data sesizrii. Hotrrea Consiliului deadministraie
poate fi atacat la Curtea Suprem de Justiie secia de contenciosadministrativ, n termen de
15 zile de la comunicare.Conform art. 18 din Legea nr. 58 / 1998, ncepnd cu data intrrii n
vigoare ahotrrii de retragere a autorizaiei, bncii, filialei sau sucursalei respective i se
interziceangajarea n orice operaiune financiar.
26.Conditii minime care trebuie stabilite de regulamentul propriu al bancii:- Structura
organizatorica a bancii.; Atribuiile fiecrui compartiment al bncii i relaiile dintre acestea;
Atribuiile sucursalelor i ale altor sedii secundare ale bncii; Atribuiile comitetului de risc,
comitetului de administrare a activelor i pasivelor, comitetului de credite, nfiinarea acestor
comitete fiindobligatorie n desfurarea activitii bncii; Competenele i rspunderea
conductorilor bncii, directorilor executivi, efilor sucursalelor i ai altor sedii secundare ale
bncii i alealtor salariai care se angajeaz n operaiuni financiar-bancare nnumele i n
contul bncii; Sistemul de control intern al bncii
27.I n ce conditi poate fi aleasa o persoana in consiliu de administrare a bancii:
Administratorii bncii pot fi numai persoane fizice, n numr de cel mult 11. Termenul
mandatului lor nu poate fi mai mare de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realei. n afar de
condiiile prevzute de legislaia n vigoare referitoare la administratori, o persoan nu poate fi
aleas n consiliul de administraie al unei bnci, iar dac a fost aleas, decade din mandatul
su, dac:
a) este salariat al bncii n cauz, cu excepia conductorilor acesteia;
b) este salariat, administrator sau cenzor la o alt banc. Fac excepie salariaii i
administratorii unei bnci, n cazul n care sunt alei administratori la o filial a
bncii;
c) n ultimii 5 ani i s-a retras aprobarea de ctre Banca Naional a Romniei,
potrivit art. 69, sau a fost nlocuit, potrivit art. 70, ca urmare a unei msuri de
remediere luate de banc.
28. Termenul pentru care pot fi alesi administratorii banci: nu poate fi mai mare de 4
ani, cu posibilitatea de a fi realei
29. Resp. Auditoriului independent: Va acorda asistenta bancii in tinerea evidentelor
contabile conform L.contabilitatii si reglementarilor BNR. Va intocmi un raport anual din
care sa rezulte daca situatia financiara prezinta o imagine fidela a conditiilor bancii. Va analiza
practicile si procedurile controlului intern si ale cenzorilor si daca considera ca acestea nu sunt
corespunzatoare va face recomandari bancii pt remediere. Acesta informeaza BNR cu privire
la orice act fraudulos al unui administrator sau angajat care ar putea avea drept consecinta o
pierdere semnificativa pt banca.
30. Ce este fondul de rezerva al bancii si cum se formeaza? Acesta reprezinta o
repartizare a unei conte din beneficiile realizate pt a asigura conditiile necesare evitarii
dificultatilor financiare in care s-ar putea afla banca, datorita pierderilor din capitalul social.
Bancile repartizeaza 20% din profitul brut pt constituirea acestui fond pana cnd fondul
egaleaza capitalul social si dupa aceea maxim 10% pana in momentul in care fondul a ajuns de
2 ori mai mare decat capitalul social. Dupa atingerea acestui nivel alocarea de sume pt acest
fond se face din profitul net. De asemenea bancile repartizeaza din profitul brut sume destinate
constituirii rezervelor generale pt. riscul de credit in limita a 2% din soldul creditelor acordate.
31. Ce este prudenta bancara? stabilirea unor norme i indicatori de pruden bancar i
urmrirea respectrii acestora, n scopul prevenirii i limitrii riscurilor bancare i, prin
acestea, asigurarea stabilitii i viabilitii ntregului sistem bancar: - reg. privind
solvabilitatea, reg. privind controlul riscurilor de credit, reg. privind lichiditatea, reg. privind
fondurile proprii.
32. Tranzactii interzise bancilor: a) angajarea n tranzacii cu bunuri mobile i imobile. Se
excepteaz tranzaciile cu astfel de bunuri necesare desfurrii activitii i pentru folosina
salariailor, precum i tranzaciile cu bunuri mobile i imobile dobndite ca urmare a executrii
creanelor bncii. Bunurile mobile i imobile, dobndite ca urmare a executrii silite a
creanelor, altele dect cele necesare desfurrii activitii i pentru folosina salariailor, se
vnd de ctre banc n termen de un an de la data dobndirii lor. Pentru bunurile imobile,
termenul poate fi prelungit cu aprobarea Bncii Naionale a Romniei; b) achiziionarea
propriilor aciuni sau gajarea lor n contul datoriilor bncii. Se excepteaz rscumprarea
aciunilor proprii n vederea reducerii capitalului social, care face obiectul unei aprobri
prealabile a Bncii Naionale a Romniei; c) acordarea de mprumuturi sau furnizarea altor
servicii clienilor, condiionat de vnzarea sau cumprarea aciunilor bnci; d) acordarea de
credite garantate cu aciunile emise de banc; e) primirea de depozite, titluri sau alte valori,
cnd banca se afl n ncetare de pli; f) angajarea n acceptarea de depozite, dac majoritatea
depozitelor provine de la angajaii bncii. Se excepteaz operaiunile fondurilor de plasament
i alte operaiuni financiare bazate pe principiul mutualitii
33. Functiile si evolutia functiilor bancilor: Funciile bncilor au evoluat n timp datorit
activitaii pe care acestea au desfurat-o. Se observ o tendint permanent de lrgire a
activitii acestora. Din perspectiva funciilor evidente , bncile s-au transformat din agent de
schimb in agent bancher care acord credite , apoi n finanator , asumndu-si un rol esenial n
iniierea si finanarea activitii economice.
- Funciile compensatoare n spaiu: n calitate de casier al clientelei sale , banca efectueaz
colectarea resurselor n depozite bancare i execut ordinele acestora de ncasari i plti ( la vedere
si la termen) i execut ordinele acestora de ncasari i pli , din contul curent sau din depozitele la
vedere , utiliznd instrumente tradiionale (cecul , viramentul , cambia si biletul la ordin) sau
tehnicile moderne de plat ( avizele de prelevare, cardurile bancare i transferurile electronice de
fonduri). n cazul pltii imediate, , agentul economic care import sau export mrfuri cu plata n
depozite trebuie s cumpere , respectiv s vnd depozitele cerute sau oferite de clientul su. Aceste
operaiuni genereaz piaa valutar. De fapt , bncile compenseaz ordinele de cumprare i de
vnzare de devize ale clientului i nu cumpr sau vinde pe piaa valutar dect solalul fiecarui crit
de devize. Aceast cumprare sau vnzare presupune o negociere care la rndul ei necesit o cotaie
adic un pre al valutei respective.
- Funcia compensatoare n timp: Finannd att pe productori ct i pe distribuitori, dar i pe
consumatori, bncile se implic pe ntreg circuitul economic. Este cunoscut faptul c ,unii ageni
economici produc mai mult dect consum, degajnd un surplus de resurse care corespunde n
expresie bneasca unei capaciti de autofinantare , iar alii consum mai mult dect produc
genernd o cerere de finanare. Manifestatrea acestor fenomene determin tocmai vocatia
compensatoare n timp a bncii. Decalajele existente n mod normal ntre efectuarea cheltuielilor i
ncasarea veniturilor, conduc la acoperirea perioadei respective cu resursele necesare prin
intermediul bncii.Decalajele ntre cheltuieli i venituri pot s acopere doua nivele: a) la nivelul
casieriei agentului economic ntre ncasarile zilnice i plile lunare care se exprima fie ntr-un
excedent de numerar, bncii revenindu-i rolul de clector de numerar i trezorier fie, ntr-un definit
de numerar, bncii i revine rolul de a compensa decalajele n timp pentru creditele spot; b) la
nivelul circuitului economic pot aprea decalaje n timp ntre venituri si cheltuieli n anumite
segmente ale circuitului economic , unii ageni economici sunt generatori de capaciti de finanare,
iar ali deficitari de capaciti de finanare care vor cere bncii finanare. Astfel, la nivel
internaional, locul agenilor economici i al consumatorilor este luat de naiuni.
- Funcia de creaie monetar: Fiecrei economii i corespund la un moment dat un anumit stoc
monetar alctuit,n principal din moned scriptural, creat de bnci, i nu din moned fiduciar
(bancnote si monede aflate n circulaie n momentul respectiv).
-Funcia de creaie economic: Funcia de creaie economic se manifest att n domeniul strict
financiar, ct i n cel tehnic bancar.n domeniul financiar aceasta funcie se manifest sub mai
multe forme. n primul rnd, bncile particip la formarea, consolidarea capitalului social al
agenilor economici, societilor comerciale, regulilor autonome. n al doilea rnd, acord credite
bancare societilor comerciale i persoanelor fizice, cu respectarea cerinelor prudeniale prevzute
de legea bancara. Aceasta funcie se manifest i n acordarea de mprumuturi participative
socieilor comerciale la care are calitatea de acionar sau asociat. n domeniul tehnic bancar, funcia
de creaie economic a bncilor, se manifest sub urmtoarele forme: a) bancile au rol de consilier
financiar al unitilor economice n cutarea resurselor necesare, sau de mijloace de investire a
resurselor disponibile aflate n gestiunea economiei la un moment dat; b) bncile acord asisten de
specialitate la solicitarea agenilor economici, n domenii ca: majorare de capital, contractarea de
credite, decontri bneti, punnd la dispoziie reeaua lor de ghiee specializate n astfel de
operaiuni bancare .
34. Noi evolutii ale activ. Bancare : (difuzarea, informatizarea, internationalizarea si colaborarea cu
bursele de valori mobiliare)
35.Clasificarea activ. bancare: 1. Operatiuni de atragere de depozite (la vedere, la termen; in cont,
numerar; cu titluri) 2. Operatiuni de acordare de credite (pe termen scurt, mediu, lung; prin
avansuri, pe titluri primite in gaj, prin scont, prin deschidere de credit) 3. Servicii bancare
(operatiuni accesorii: transfer fonduri, virament, pe cont propriu sau in contul tertilor, primire de
titluri in gaj sau depozit; operatiuni si activitati conexe: operat. valutare, cu metale pretioase,
consultanta financiar-bancara, operat. de mandat)
36. Enumerati activ. bancare prevazute de L. bancara: -acceptarea de depozite, contracte de credit,
operatiuni de factoring, emiterea si gestiunea instrumentelor de plata si de credit + plati, leasing
financiar, transferuri de fonduri, emiterea de garanti si asumarea de angajamente, intermedierea in
plasamentul de valori mobiliare si oferirea de serviciu legate de acestea, custodia si administrarea de
valori mobiliare, inchirierea de casete de siguranta, consultanta financiar-bancara, operatiuni de
mandat.
37. Monopolul asupra activitatii bancare: Legea bancar consacr, prin dispoziiile art. 4-7, un
monopol al societilor bancare asupra denumirii de banc i a derivatelor acesteia, respectiv asupra
activitilor bancare. Fundamentul acestui monopol l reprezint att protecia clienilor, ct i
necesitatea exercitrii supravegherii prudeniale de ctre banca central, care nu poate fi realizat n
cazul n care accesul la profesiunea bancar ar fi liber.
38. Conditii de fond pt. incheierea contractelor bancare: Contactele bancare, ca orice contract
comercial, pentru a fi valabil ncheiate, trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
consimmntul, capacitatea, obiectul i cauza. Societatea comercial bancar i clientul su fie
persoana fizic sau juridic ntr-o astfel de operaiune sunt subiecte ale raportului juridic de tip
bancar.Toate contractele, precum i contractul bancar se ncheie numai prin consimmntul neviciat
al prilor capabile.
39. Conditiile de forma: Dei contractele, n general, fac parte din categoria actelor juridice cu
caracter consensual ncheindu-se n mod valabil prin simplu acord de voin al prilor, totui n
practica bancar s-a consacrat existena contractului sub form scris. Jurisprudena bancar a
acceptat ca dovada ncheierii contractului s fie fcut cu alte nscrisuri, cum ar fi corespondena
purtat ntre pri ori proba cu registre pentru a dovedi operaiunile efectuate de pri n baza unui
contract existent i prelungit de pri dup expirarea duratei sale, aceste forme pot dovedi existena
contractului .Pe de alt parte, unele contracte bancare cum sunt depozitul i mprumutul, fac parte
din categoria actelor juridice reale, care se consider ncheieate numai n momentul predrii sumei
obiectului sau a titlului de valoare, dup caz. Prin predare se nelege nu doar remiterea material ci
i punerea la dispoziie n sens juridic.
40. Caracteristici ale contractelor bancare raportate la contractele comeriale(deosebiri) :
Contractele bancare se disting de celelalte contracte comerciale prin unele trsturi specifice, cum
sunt: - Originalitatea tehnicilor utilizate (depozitul de fonduri i de titluri, scontul, data
de valoare, crile bancare, cambia informatizat, cecul-imagine etc);
- Protecia sporit a acordat consumatorului n relaia cu societatea bancar ca reacie la inegalitatea
prilor i la importana intereselor puse n joc;
- Suprapunerea raportului de drept bancar cu raportul de drept comercial dintre client i tere
persoane (spre exemplu, n cazul creditului documenta) impune, n interesul securitii ambelor
raporturi, izolarea lor juridic.
- Declararea contractelor bancare ca fiind titluri executorii de ctre legea bancar.- Conin clauze de
modificare unilateral a prevederilor contractuale.
41. Explica adeziunea ca trasatura specifica a contractelor bancare: ncheierea contractelor
bancare se utilizeaz n practic, fr excepie, prin semnarea unor formulare tipizate redactate de
bnci, cu clauze negociabile, aceste clauze conferind contracteleor bancare natura de simple
contracte de adeziune. n consecin, n caz de litigiu, instana verific numai dac la semnarea
contractului, clientul a avut la cunotin de clauza litigioas. Este o aplicaie fireasc a principiului
consensualismului (art. 942, 969 cod civil). Dealtfel contractele bancare nu sunt singurele contracte
de adeziune. Contractele bancare au anumite trsturi specifice. Clientul la ncheierea contractului
ader nu doar la clauzele exprese contractului ci i la condiiile generale de banc, la uzurile
profesionale convenionale i la regulile profesionale bancare. Condiiile generale de banc
reprezint ansamblul de norme care guverneaz ntreg procesul de operaiuni efectuate de banc n
relaiile lor directe cu clientela. n sens restrns ele se refer la compensaia (comisionul) cuvenit
uniti bancare pentru serviciile aduse- prestate clientului, la termenele i la succesiunea cronologic
n care se efectueaz operaiunile bancare, remuneraia datorat de bnci pentru fondurile puse la
dispozia lor de ctre clieni, etc.
42. Conditile generale de banca:
43. Obligatiile specifice ale bancii in domeniul contractelor bancare: Obligaia bncii de
informare, de prevenire, de sftuire a clientulu si de discreie a bncii.
44. Ce este contul bancar? Contul curent reprezinta un cont deschis in cadrul unei banci de o
institutie, persoana fizica sau juridica care permite efectuarea unui numar de operatiuni de la
pastrarea banilor la retragerea acestora, incasari, plati sau transferuri.Practic pentru majoritatea
operatiunilor efectuate prin intermediul unei banci (constituirea unui depozit, utilizarea unui card,
contractarea unui credit etc.) este necesara deschiderea unui cont.
45. Extrasul de cont: Document bancar eliberat clientilor, in care sunt evidentiate toate
operatiunile de incasari si plati efectuate intr-o anumita perioada, prin conturile deschise de clienti la
banca. Extrasul de cont se poate elibera la cerere, dar si la intervale stabilite de comun acord cu
titularii de cont.
46. Contractul de cont curent: contract in baza caruia partile se inteleg ca, in loc sa achite separat si
imediat creantele lor reciproce, izvorate din prestatiile facute de una catre cealalta, lichidarea sa se
faca la un anumit termen, prin achitarea soldului de catre partea care va fi debitoare.
47. Viramentul: Viramentul este operatiunea de plata/ tranfer efectuata de catre o banca prin care,
la ordinul clientului sau/si in baza disponibilului existent in contul acestuia,Desemneaza persoana
juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care
beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii
cererii de finantare se va realiza transferul unei sume de bani din contul clientului respectiv in contul
unui beneficiar desemnat de acesta, prin debitarea contului clientului si creditarea contului
beneficiarului.
48. Ordinul de plata: Ordinul de plat este -un instrument de plat i de decontare utilizat pentru
stingerea unor obligaii exigibile. -o dispoziie dat de un client bncii sale n scopul efecturii unei
pli n favoarea unei tere persoane.1. Prin natura sa ordinul de plat e revocabil, adica el poate
fianulat nainte de a fi ncasat de ctre beneficiar. 2. Din acest motiv se apreciaz c ordinul de
plat prezint anumite riscuri legate de si buna intenie a ordonatorului.Pn la data plii,suma se
afla deci la dispozitia ordonatorului,respectiva emitentului
49. Notiunea si natura juridica a CEC-ului: Intr-o formulare mai concreta, cecul este un
instrument de plata, scris si subscris, prin care titularul da o instructiune bancii sale de a pune la
dispozitie o anumita suma de bani unei alte entitati/persoane nominalizate sau pentru retragere de
numerar de catre titular. Cecul nu este moneda, el este un instrument de plata purtator al unei creante
care da accesul la moneda in momentul prezentarii la plata. Ca urmare, cecul este un instrument de
plata la vedere, orice mentiune contrara fiind nula. Tipuri de cec-uri: - barat, platibil in cont,
netransmisibil, de calatorie, certificat, circular.
50. I ncidentele de plati: situatie in care se afla o persoana fizica sau juridica, client al unei banci,
atunci cand nu-si indeplineste intocmai si la timp obligatia asumata de a efectua plata unui
instrument de plata introdus in circuitul bancar. Clientii bancilor care utilizeaza in mod
necorespunzator cecuri, cambii, bilete la ordin pot intra in categoria incidentelor majore de plata =>
inregistrarea la centrala incidentelor de plata (CIP)