Tehnologia lavandei si lavandinului

Lavanda (levantica) si lavandinul sunt unele dintre cele mai valoroase specii aromatice. De origine
mediteraneeana, cele doua specii perene (semiarbusti) se cultiva pentru inflorescentele lor cu
miros placut, characteristic, cu note de prospetime.
Uleiul volatile obtinut prin distilarea inflorescentelor proaspete reprezinta produsul principal al
acestor specii si are largi utilizari in industria parfumurilor, produselor cosmetic, produselor
farmaceutice, aromoterapiei etc.
Inflorescentele uscate, datorita uleiului volatile si componentilor acestuia, intra in formulele unor
ceaiuri cu actiune sedative asupra sistemului nervos central, antiseptic, coleretica, colagoga,
cicatrizanta, diuretica, carminative etc. Ca urmare se folosesc in tratarea migrenelor, cefaleelor,
afectiunilor cardiac cu substrat nervos, in tulburari digestive etc.
Principul active al inflorescentelor este uleiul volatile, al carui continut variaza intre 0,5 si 1,5
ml%. Componentii sai majori sunt linaloolul (40-60%) si esterul acestuia-acetatul de linalil (30-
40%).
1. 1. Soiul cultivat
In tara nostra soiul cultivat prezinta o tufa semiglobuloasa cu tulpina puternic ramificata, inalta
de 50-70cm, o inflorescenta spiciforma cu flori dispuse in 5 verticile suprapuse, cu un numar de
70-75 flori. Continutul in ulei volatile din inflorescentele proaspete este de 1,65 ml%, cu 44%
linalool si 18,4% acetat de linalil. Capacitatea de productie este de 122 q/ha inflorescente
proaspete, iar productia de ulei volatile de 159 l/ha.
Lavandinul este mai viguros si mai productive decat lavanda, contine mai mult ulei volatile, dar
continutul in acetat de linalil este mult mai scazut.
1. 2. Amplasarea culturii
2.1. Cerintele biologice si amplasarea teritoriala
Lavanda are cerinte deosebite fata de lumina si caldura. Plantele tinere rezista la ingheturi tarzii
de -8 si -10 grade Celsius, iar cele mature la -15 grade C in iernile lipsite de zapada si pana la -30
grade C sub strat de zapada permanent.
Lavandinul este mai sensibil fata de temperaturile scazute, mai ales cand acestea sunt insotite de
vanturi si in absenta stratului de zapada protector. In asemenea conditii, plantele de lavandin pier
in proportii de peste 50% iar in unii ani productia de flori este compromisa.
Lavanda este rezistenta la seceta, dar necesita, totusi, suficienta umiditate la rasarire si in
perioada pana la formarea tufelor.
In cazul producerii de butasi inradacinati, atat pentru lavanda, cat si pentru lavandin, umiditatea
este un factor hotarator. De asemenea, transplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau
a rasadului se face numai in sol umed.
Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Lipsa luminii natural are o influenta
negative asupra tuturor elementelor de productivitate, inclusv asupra calitatii productiei, prin
reducerea continutului in acetat de linalil.
Lavanda si lavandinul cresc pe terenuri foarte sarace insa productiile cele mai mari se realizeaza
atunci cand sunt plantate pe soluri profunde, bogate in calciu, cu apa freatica la adancimea de
cel putin 2-2,5 m, permeabile.
Extinderea culturii lavande si a lavandinului trebuie sa se fac in partea de sud si sud-est a tarii.
2.2 Locul de asolament
Fiind semiarbusti, lavanda si lavandinul raman pe acelasi teren timp de 20-30 ani, cultivandu-se in
afara asolamentului.
O importanta deosebita in alegerea terenului o are gradul de imburuienare, in special cu specii
perene (palamida, pir, costrei, susai, volbura sau sangele voinicului) sau anuale volubile
(lipicioasa, hrisca urcatoare).
Longevitatea plantatiilor este direct proportional cu modul de intretinere a acestora in decursul
vegetatiei.
1. 3. Folosirea ingrasamintelor
Prin administrarea ingrasamintelor se creeaza posibilitatea imbunatatirii fertilitatii solului, se
realizeaza conditii de viata si de activitate a microorganismelor din sol, se asigura buna crestere si
dezvoltare a plantelor si, implicit, sporirea productiei.
Lavanda si lavandinul reactioneaza foarte puternic la actiunea ingrasamintelor, mai ales atunci
cand sunt plantate pe terenuri sarace in elemente nutritive. Este bine de stiut, la infiintarea
culturii, tipul de sol, gradul de aprovizionare cu elemente nutritive si PH-ul, pentru a stabili cele
mai potrivite doze de ingrasaminte ce urmeaza a fi administrate.
3.1. Fertilizarea cu fosfor
Fosforul asigura dezvoltarea organelor generative, determinand formarea mai multor inflorescente
pe tufa si grabind coacerea semintelor. De asemenea, fosforul imbunatateste calitatea uleiului
volatile prin sporirea continutului in acetat de linalil. Superfosfatul este cel mai adecvat
ingrasamant fosfatic pentru cultivarea lavandei. Fosforul se va administra in doze de 70-80 kg/ha
substanta active.
3.2. Fertilizarea cu azot
Carentele de azot au un effect nedorit asupra plantelor de lavanda, inflorescentele ramanand
mici, infloritul desfasurandu-se rapid si fara o acumulare normal de ulei volatile.
Excesul de azot determina cresteri vegetative luxuriante, ceea ce duce la obtinerea unei productii
scazute de ulei volatile.
Azotul sporeste substantial productia de inflorescente. Lavanda, fiind o cultura perena, se
recomanda folosirea de ingrasaminte pe baza de azot mai greu solubile. Azotul se aplica in
cantitate de 60-80 kg/ha substanta active.
3.3. Fertilizarea cu potasiu
Pe tipurile de sol pe care se cultiva lavanda, potasiul se gaseste in cantitati satisfacatoare, dar se
poate afla in unele combinatii greu asimilabile. Potasiul imbunatateste schimbul substantelor
nutritive in planta, sporind rezistenta acestora la inghet si la boli.Doza recomandata de fosfor este
de 40-60 kg/ha substanta activa.
3.4. Fertilizarea cu gunoi de grajd
Cultura cu perenitate indelungata, lavanda valorifica bine ingrasamintele organice, al caror effect
se face simtit mai multi ani. Se recomanda 30-50 T/ha gunoi de grajd bine fermentat. Gunoiul de
grajd se aplica sub aratura de desfundare, inainte de infiintarea pplantatiei.
Ingrasamintele cu fosfor si potasiu se administreaza annual, toamna, inaintea ultimei prasile, iar
cele cu azot primavera, inainte de pornirea in vegetatie sau la inceputul acesteia.
1. 4. Lucrarile solului
4.1. Lucrarile de baza
Lucrarile de baza ale solului au ca scop principal afanarea sau in profunzime si distrugerea
buruienilor. Pregatirea de baza incepe toamna timpuriu, in septembrie-octombrie, cu aratura
adanca la 40-70 cm (aratura de desfundare). Imediat dupa aceasta, terenul se va nivela perfect si
se va mentine curat de buruieni prin discuiri si grapari repetate.
4.2. Pregatirea patului germinativ
Cu 3-4 zile inainte de plantare, solul se va lucre cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti
reglabili, la adancimea de 12-15 cm.
Aceasta lucrare urmareste nivelarea solului, distrugerea buruienilor si afanarea stratului
superficial.
1. 5. Plantatul
5.1. Epoca de plantare
Atat lavanda, cat si lavandinul se pot planta toamna la sfarsitul lunii septembrie si inceputul lunii
octombrie sau primavera devreme, imediat ce se poate intra in camp. Plantarea se executa
manual.
5.2. Norma de material de inmultire
Pentru 1 ha de lavanda sunt necesari 20000 butasi inradacinati sau rasaduri, iar pentru unul de
lavandin 10000 butasi. Se va lua in calcul un coefficient de siguranta de circa 10%, necesar
completarii golurilor.
5.3. Distanta de plantare
Lavanda se va planta la 100 cm intre randuri si 50 cm intre plante pe rand, iar lavandinul la 100
cm x 100 cm. Inainte de plantare, terenul se marcheaza in doua sensuri.
5.4. Adancimea de plantare
Butasii de lavanda si lavandin, scosi din toc sau din strat, se fasoneaza, reducandu-se sistemul
radicular pana la 15 cm, fara a distruge radacinile fasciculare, iar partea aeriana pana la 10-15
cm.
Se planteaza astfel incat butasii sa fie ingropati cu 3-5 cm mai mult decat adancimea la care au
fost in toc sau in strat. Este foarte important ca planta sa fie pusa in contact cu solul prin tasare.
Se vor fasona atatia butasi cati se planteaza in ziua respectiva.
5.5. Modul de inmultire
Lavanda se poate inmulti atat germinativ, prin producerea de rasd din seminte, cat si vegetative,
prin butasi iradacinati sau prin despartirea tufelor batrane.
Lavandinul, fiind un hybrid total steril, se inmulteste exclusive prin butasi.
La inmultirea prin seminte, se obtin plantatii eterogene, ceea ce ingreuneaza mult stabilirea
epocii de recoltare, dat fiind neuniformitatea infloritului. Soiurile valoroase trebuie inmultite prin
butasi pentru a pastra calitatile pe care le-au impus. Plantatiile infloresc concomitant si pot fi
recoltate mecanic.
5.5.1. Producerea rasadului din seminte
Semintele de lavanda sunt mici, tari si cu germinatie redusa si foarte lenta. Semanatul se poate
efectua atat toamna tarziu (octombrie-noiembrie), cat si primavera foarte devreme (februarie-
martie), in straturi special pregatite, cu latimea de 1-1,2 cm. Straturile se pregatesc ca in
legumicultura, avandu-se in vedere ca suprafata acestora sa fie cu 10-15 cm mai jos decat nivelul
potecilor, pentru evitarea scurgerii apei. Stratul va fi bine tasat atat inainte, cat si dupa semanat.
Distanta dintre randuri va fi de 10-15 cm. La 1mp sunt necesare 3-5 g seminte in functie de
germinatia acestora. Semintele vor fi puse in santuletele superficial lasate de marcator (0,5-1 cm)
si vor fi acoperite cu un strat de mranita bine maruntita, curatata de buruieni.
Rasadul va fi plivit ori de cate ori este nevoie. Tijele florale se vor taia pentru a oblige planta sa
formeze ramificatii cat mai apropiate de sol. Pentru a obtine rasadul necesar realizarii cultivarii
unui ha de lavanda, este suficienta suprafata de 100-150 mp si o cantitate de samanta de 0,3-0,35
kg.
5.5.2. Inmultirea prin butasi inradacinati
Recoltarea butasilor se face toamna (septembrie-octombrie) sau primavara (februarie-martie), in
timpul perioadei de repaus vegetativ. Acestia se recolteaza de la plante sanatoase, bine
dezvoltate, in varsta de 3-5 ani si care reprezinta lastari ierbacei de 7-8 cm, cu baza lignificata
(lemn de 1 an). Taierea se face cu un cutit bine ascutit, sub mugure. Frunzele se indeparteaza de
pe partea inferioara cu 2-3 muguri, astfel incat acestia sa nu fie distrusi. Butasii obtinuti, cu o
lungime de 5-7cm, se vor planta in decurs de 1-2 ore.
Terenul pentru producerea butasilor inradacinati se ara la 30cm, se marunteste si se niveleaza. Pe
acest teren se monteaza tocurile de rasadnita, in care se pune un strat de nisip de rau, bine
cernut, gros de 8-10cm. Dupa nivelare, udare si tasare se marcheaza randurile la distanta de
10cm. Butasii pregatiti se planteaza la 5cm unul de celalalt, imediat dupa plantare se uda din
abundenta, iar tocurile se acopera cu rame cu geamuri. In continuare se uda si se indeparteaza
toate buruienile si inflorescentele aparute.
1. 6. Lucrarile de intretinere
6.1. Lucrari manuale si mecanice
Ucrarile de intretinere a plantatiilor de lavanda si lavandin incep primavara timpuriu si constau
din prasitul intervaleleor dintre randuri cu prasitori cu tractiune animala. Numarul acestora este
de 4-5 pentru plantatiile mai tinere si 2-3 pentru cele mai in varsta.
Lucrarile din interiorul randului se fac manual, cu sapa, de 2-3 ori in cursul anului. Se va acorda o
atentie deosebita distrugerii buruienilor perene si cuscutei.
Dupa 7-10 ani de la infiintarea plantatiilor, se fac taieri de regenerare. Acestea se executa
aproape de suprafata solului, de preferat primavara foarte devreme, cu secera, foarfeca de vie
sau cu o tocatoare de tip CS. Pentru stimularea pornirii in vegetatie, se recomanfa bilonarea.
Lucrarea este absolut necesara daca taierile se fac toamna pentru ca in acest mod plantele
stresate se protejeaza impotriva temperaturilor scazute si a vanturilor reci.
6.2. Erbicidarea culturii
Pentru culturile de lavanda si lavandin, se recomanda urmatoarele erbicide: Triflurex, Mecloran,
Afalon, Basagran, Furore, Fusilade, Pantera.
6.2.1. Epoca de administrare
In perioada de repaus a culturii (toamna tarziu sau primavara devreme) se recomanda aplicarea
unor erbicide care inhiba germinatia semintelor de buruieni: Triflurex-4l/ha, Mecloran-6l/ha sau
Afalon-2kg/ha
In vegetatie se va utiliza erbicidul Basagran-2/ha pentru combaterea buruienilor dicotiledonate
anuale si perene, iar pentru cele monocotiledonate anuale si perene, unul din erbicidele: Furore
2l/ha, Fusilade-2l/ha sau Pantera-1l/ha.
Erbicidarea se va face cu masina de stropit MET-1200 sau cu echipamentul pentru stropit EEP-600,
utilizand 300 l solutie/ha.
1. 7. Boli, daunatori si combaterea acestora
In culturile de lavanda pot fi intalnite bolile: uscarea plantelor (Phoma lavandulae) si patarea
frunzelor (Septoria lavandulae), dar acestea nu prezinta importanta economica.
In ultimii ani s-a semnalat atacul unor specii de lacuste. La depasirea unui numar de 4-5 ex/mp, se
recomanda aplicarea de tratamente chimice cu unul din insecticidele: Karate-0,02%, Fastac-0,02%
sau Sumi-alpha-0,02%.
1. 8. Recoltarea
8.1. Epoca de recoltare
In functie de zona de cultura, lavanda infloreste in lunile iunie-iulie, lavandinul fiind mai tardiv cu
10-15 zile. Cel mai mare continut de ulei volatil si acetat de linalil se realizeaza atunci cand
recoltatul lavandei se executa in perioada de inflorire deplina.
Este bine ca in practica recoltatul sa inceapa atunci cand numarul total de flori inflorite sau
trecute de aceasta faza este de 50% si sa se termine cel mai tarziu in faza de inflorire deplina. In
ceea ce priveste momentul din zi in care se executa recoltarea, acesta este dupa ora 10, pe timp
insorit, calduros si fara vant. Inflorescentele recoltate se transporta imediat in instalatiile de
distilare.
Pentru productia de flori uscate, recoltatul se va executa imediat ce au inceput sa se deschida
primele flori.
8.2. Modul de recoltare
Recolattul se executa manual, cu secera, incepand din al doilea an de vegetatie, avanf grija ca
tija sa nu depaseasca 12 cm.
Productiile medii de inflorescente proaspete ce se realizeaza in primii 2-3 ani sunt mai reduse (20-
30q/ha), dar in perioada de productie maxima acestea sunt de ordinul a 50-60 q/ha
8.3. Uscarea si conditionarea
Pentru flori uscate, inflorescentele recoltate se intaind in strat subtire la umbra, in incaperi
curate si aerate.
Dupa uscare, florile se scutura usor prin batozare si se separa prin sitare.
Randamentul de uscare este de 5-7:1.