Sunteți pe pagina 1din 65

1

Invinge Diabetul
Ghidul tau pentru o viata normala
www.invinge-diabetul.info
2
AVERTIZARE: Acest ghid este pur informativ si nu poate inlocui nici un
medicament
sau consultatie medicala.
1. INTRODUCERE
Ziua Mondial a Diabetului, 1 !ctombrie "i dedicat acestei maladii s-a
desf"urat sub
egida !#$. %u acest prile&, la propunerea luptei impotriva acestei maladii
'nefaste(
)edera*iei Mondiale a Diabetului, a indicat ca, cldirile importante s fie
luminate in
albastru pentru a atrage aten*ia asupra importan*ei ce trebuie acordat
acestei maladii.
+-a propus ca ,iua Mondial a Diabetului sa fie dedicat copiilor "i tinerilor cu
diabet
sub genericul- Nici un copil nu ar trebui ! "oar! #e #iabet$.
.asta problematic a diabetului, aceast ve#et!$ a secolului nostru, de la
istoria
diabetului, la starea actual a evolu*iei epidemice, la impresionantul evantai
de
complica*ii, la terapie "i cercetare, pan la politica sanitar, a fost pus in
discu*ie in
cadrul unei sesiuni "tiin*ifice desf"urat in aula Academiei /omane. Au
sus*inut
comunicri prof. 0eonida Gherasim, membru de onoare al Academiei /omane,
%onstantin 1onescu 2argovi"te, membru corespondent al Academiei /omane,
prof.
$niv. dr. Dan %he*a "i /obert Agafi*ei, managerul 1nstitutului #a*ional 3#. %.
4aulescu(.
%a "i la alte manifestri desf"urate in aceste ,ile, s-au fcut determinri ale
glicemiei
gratuit tuturor celor care au dorit acest test.
+e vorbe"te tot mai insistent de o e5plo,ie a acestei boli "i pe bun dreptate
dac *inem
seama c, dup o "tire de ultim or, la nivel interna*ional sunt inregistra*i
67 milioane
de diabetici, aproape de cele 899 de milioane cat fuseser prev,ute pentru
696:. 1n
fa*a acestei cre"teri, speciali"tilor nu le-a rmas decat s fac o alt estimare
- de 8;9
milioane. 0a noi in *ar sunt inregistra*i 799.999 de bolnavi cu diabet "i anual
sunt
3
depistate circa ;9.999 de noi ca,uri. %a tabloul s fie complet, adugm c
speciali"tii
consider ca la fiecare diabetic depistat e5ist cel pu*in unul sau doi
nediagnostica*i.
+unt realmente mai mul*i bolnavi sau metodele moderne nu sunt foarte
eficiente si fac
ca diabetul s fie diagnosticat mai din timp. <i una "i cealalt. Mai intai s
amintim c in
diabet organismul nu produce sau nu metaboli,ea, adecvat insulina -
hormonul
secretat de pancreas pentru a transforma gluco,a in energie.
1n primul rand, este vorba de o alimenta*ie nesntoas, cu e5ces de grsimi
"i ,aharuri
rafinate. $rmea, sedentarismul, mai ales la copiii =se spune c un copil
poate fi un
geniu al informaticii la 8 ani, e5ist riscul ca la 89 ani va fi un 3om terminat(>.
0ista factorilor de risc continu cu fumatul, stresul =pe care nu prea avem cum
s-l
evitm>, e5cesul de alcool, cafea, abu,ul de medicamente, poluan*ii.
4recum multe alte boli, diabetul este provocat de genele noastre "i de mediul
in care
trim, creat de stilul nostru de via*. #u ne putem modifica genele, dar ne
putem
modifica stilul de via*. Dintre cau,ele invocate este aceea de natur
genetic,
ereditar, domeniu in care se fac numeroase cercetri "tiin*ifice. A doua "i, in
ce ne
prive"te, mai important *ine de o mentalitate duntoare, de stilul de via*
nesntos
al omului contemporan. 0a ?arvard "i in centre medicale din toat lumea,
cercettorii au
fcut studii implicand mii de oameni ce pre,entau riscul de diabet sau care au
fost
bolnavi de diabet. Aceste studii au dovedit faptul c schimbarea stilului de
via* @
schimbare ce poate fi reali,abil de oricine @ a avut o putere foarte mare in
prevenirea "i
tratarea bolii.
Din acest motiv este scris "i aceast carte. .or fi impr*ite informa*ii legate
de studii
"tiin*ifice, pentru a determina cititorii sa fac cele mai bune alegeri legate de
sntatea
lor, fie pentru c de&a au fost diagnostica*i cu diabet, fie c li s-a spus c
pre,int riscul
de a manifesta aceast boal, fie pentru c vor sa fie cat se poate de
snto"i. %u to*ii
4
suntem bombrada*i ,ilnic cu avertismente, informa*ii sau sfaturi cu privire la
sntatea
noastr. Mesa&ul acestei cr*i pre,int cele mai actuale studii reali,ate.
+-au petrecut schimbri ma&ore in stilul de via* al fiecruia in ultimul secol.
%ea mai
mare parte a popula*iei ce i"i petrece timpul la ferme, la vanat sau au alte
ocupa*ii ce
necesit consumarea energiei pentru a ob*ine mancare, "i-a format un stil de
via*
caracteri,at de ob*inerea hranei prin efort fi,ic. .anatul, pescuitul sau
cre"terea
animalelor au fost inlocuite treptat de industrii de producere a hranei in
cantit*i
nelimitate, disponibile in toat lumea, fr a consuma energie fi,ic.
%u timpul, ma"inriile "i sisteme automate au evoluat, iar munca fi,ic din
fabrici a fost
inlocuit cu slu&be de 'gulere-albe(. %ltoriile au inceput s se reali,e,e fr
efort,
acest lucru amenin*and transformarea picioarelor noastre in organe
rudimentare,
e5ceptand folosirea lor pentru pedalele ma"inilor personale.
Avident, revolu*ia industrial "i cea tehnologic ce a determinat aceste
transformri, a
avut beneficii spectaculoase pentru ma&oritatea popula*iei. !ricum, aceste
transformri
ale stilului de via* aprute datorit acestei revolu*ii, au o parte negativ ce a
rspandit
epidemii de obe,itate "i diabet. %onsecin*ele acestor condi*ii, inclusiv
cre"terea apari*iei
hipertensiunii, a metabolismului lipidic anormal "i a bolilor cardiovasculare, au
devenit
problemele de sntate ma&ore pentru ma&oritatea popula*iei din secolul 61.
Aceste boli
cronice, degenerescente au inlocuit bolile infec*ioase rspandite cu 6999 de
ani in urm
@ boli precum tuberculo,a, holera, malaria, ciuma @ ce provocau moartea a
mii de
oameni din America de #ord, Auropa, "i mai ales in Asia, Africa "i America de
+ud.
!be,itatea, Diabetul "i bolile de inim, ba,ate pe schimbri ale stilului de
via*,
repre,int principalele amenin*ri ale viitorului.
!biectivele cele mai importante ale acestei cr*i sunt acelea de a dovedi cum
stilul de
via* din ,ilele noastre a determinat apari*ia unor astfel de probleme "i de a
oferi
5
strategii "i sfaturi descoperite in studiile medicale, prin care sntatea
oamenilor
diabetici sau a celor ce ce pre,int riscul de diabet poate fi imbunt*it.
%apitolele se
vor concentra pe schimbri practice ce le putem reali,a in legtur cu modul
in care
facem cumprturi, in care ne planificm mesele "i gustrile, in care gtim,
modul in
care privim mancarea, precum "i schimbri in activitatea noastr psihic, ce
ne poate
a&uta in scderea greut*ii "i in prevenirea diabetului, obe,it*ii "i a bolilor
cardiovasculare. De asemenea, vom discuta despre interac*iunea comple5
dintre
diabet "i stilul de via*. 4recum "i despre a&ustri ale stilului nostru de via* "i
tratamente medicale ce ar trebui urmate de oameni se manifesta tipul 1 sau
6 de
diabet.
%ercettorii ce au reali,at aceste studii "i-au petrecut cariera pentru
descoperirea
schimbrilor necesare. $rmarea acestor sfaturi poate fi unul dintre cele mai
bune lucruri
pe care le po*i face pentru a-*i imbunt*i sntatea. 2oate recomandrile
sunt ba,ate
pe studii "tiin*ifice "i e5perien*e practice "i repre,int alegeri necesare
prevenirii unor
astfel de boli.
Btlia impotriva efectelor devastatoare asupra stilului nostru de via* actual
este
deseori considerat un r,boi cultural impotriva fabricrii alimentelor, a
nutri*iei
neregulate, a gustrilor, a meselor bogate, hipercalorice "i pline de grsimi. 1n
mod
similar, televi,orul "i &ocurile pe computer sunt deseori invinuite pentru lipsa
efortului
fi,ic.
2oate acestea au un sambure de adevr. MarCetingul este foarte puternic.
!ricum, noi
suntem cei mai respunsabili pentru alegerile fcute cu privire la stilul de
via*. 1n aceast
carte, vor fi pre,entate strategii ce le po*i utli,a pentru prevenirea "i
vindecarea
diabetului @ prin sfaturi rpivind cumprturile, gtitul, mancatul "i efortul fi,ic.
Aceste
startegii nu necesit puteri e5traordinare, mult timp sau mul*i bani. Ale
necesit doar un
anga&ament fcut pentru sntatea ta "i a familiei tale.
6
Diabetul Za%arat este o problema de sanatate ma&ora din ce in ce mai
raspandita in
Auropa, o problema a tuturor varstelor "i a tuturor continentelor.
Diabetul Zaharat produce cresterea morbiditatii "i mortalitatea precoce.
Ministerului +anatatii ii revine responsabilitatea de a crea conditii pentru
reducerea
amplori acestei boli in primul rand printr-o recuno"tere oficiala a problemelor
care apar
datorita ineficientei informationale, aceasta boala care descoperita tar,iu are
complicatii grave atat in randurile tinerilor cat "i a adultilor cu efecte
de,astruoaseD
accidente vasculare cerebrale, boli de inima, insuficienta renala, circulatiei
vasculare la
ochi prin complicatii pana la orbire, circulatiei periferice la picioare pana la
gangrena
apoi amputatia "i altele.
7
&. CE TRE'UIE (A (TII DE()RE DIA'ET
Diabetul este o boala serioasa cand este descoperit, dar nu trebuie sa te
sperii sau sa
intri in panica, poti avea o via*a lunga "i frumoasa daca inve*i sa convie*uie"ti
cu boala.
Diabetul este o boala care repre,inta un nivel crescut al ,aharului in sange ca
re,ultat al
lipsei de insulina sau pentru ca celulele nu raspund corespun,ator insulinei
produse de&a
de corp. 1nsulina este un hormon produs in pancreas care ingaduie celulelor
sa absoarba
gluco,a, pe care o transforma apoi in energie. Daca celulele corpului nu
absorb glugo,a,
aceasta se acumulea,a in sange, ducand la complicatii medicale. Diabetul
,aharat este o
boala metabolica, care evoluea,a in timp, si care se manifesta prin cresterea
glicemiei si
aparitia ,aharurilor in urina. Din acesta cau,a pacientul simte nevoia sa bea
multe
8
lichide, are o pofta de mancare e5agerata si urinea,a cantitati mai mari de
lichid.
2otodata, acesta are frecvent- abcese, infectii urinare si paradonto,a.
1# /!MA#1A dupa anali,ele nationale nr. persoanelor diagnosticate cu diabet
se ridica
la 799999. %ele mai frecvente tipuri de D1ABA2 sunt- diabet ,aharat de tip 1 "i
diabet
,aharat de tip 6 "i diabet de sarcina =gestational>.
Diabetul ,aharat este cea mai frecventa boala endocrina si este caracteri,at
prin
complicatii, care se de,volta in timp si afectea,a ochii, rinichii, nervii si vasele
de sange.
Aceste semne pot debuta brusc la pacientii cu varsta mai mica de 9 de ani,
si care, de
obicei, nu sunt obe,i. 0a persoanele supraponderale simptomele apar gradat
in a doua
&umatate a vietii.
A5ista mai multe tipuri de diabet dar cele mai des intalnite sunt diabetul de
tip 1 care
re,ulta din esecul corpului de a produce insulina si, ca re,ultat, bolnavul este
nevoit sa
isi in&ecte,e insulina si diabetul de tip 6 ce re,ulta din re,istenta la insulina, o
stare in
care celulele nu folosesc corect insulina, stare adesea combinata cu o
deficienta de
insulina.
Diabetul ,aharat de tip 1 se caracteri,ea,a prin pierderea celulelor
productoare de
insulin din pancreas si duce la deficit de insulin.
Diabetul ,aharat de tip 6 este determinat in primul rand de stilul de viata si
apoi de
genetica.
#umrul oamenilor ce sufer de tipul 6 de diabet a crescut foarte mult in
ultimii :9 de
ani. <i din ce in ce mai mul*i oameni au un nivel al ,ahrului in sange foarte
ridicat
pentru o stare a snt*ii bune, chiar dac nu au a&uns sa fie diabetici. Astfel
de condi*ii
duc la intoleran*a gluco,ei sau la prediabet.
9
1n ca,ul in care ai un nivel al ,ahrului in sange normal, aceast carte te va
a&uta s i*i
prote&e,i sntatea "i poate s *ii departe de tine diabetul "i complica*iile ce
vin o dat
cu el.
1ar dac de&a suferi de tipul de diabet 6, aceast carte te va a&uta s *ii sub
control starea
ta, s i*i imbunt*e"ti nivelul ,ahrului din sange "i poate s renun*i la
cateva din
medicamentele tale. %eea ce vei inva*a este un stil de via*. #u este ba,at pe
schimbri
drastice sau recomandri e5treme de diet "i e5erci*ii fi,ice. Aste vorba
despre
reversarea isoriei stiluli de via*.
Acest capitol va incepe prin a e5plica ce este diabetul, cum putem controla
mesele
,ilnice, "i cum disturbrile metabolismului pot afecta intreaga sntate. Apoi
vom vorbi
despre cum putem face fa* epidemiei de obe,itate, prediabetului, diabetului
"i bolilor
de inim. %and vei in*elege cat de important este stilul de via* pentru
prevenirea
acestora, vei in*elege c aceast carte poate face o schimbare.
Ete DIA'ETU* ZA+ARAT o boala vin#ecabila ,
Aste intrebarea frecventa pusa medicului, raspunsul este neiertator o data
aparuta
boala, bolnavul va purta cu el tot restul ,ilelor lui. diabetul nu e vindecabil.
Diabetul
,aharat este o tulburare a metabolismului glucidic care netratat sau tratat
defectuos
este cau,a, ca,urilor de diali,a, amputatiilor, la fel pierderea vederii la
adulti,o boala
dura care necesita o atentie speciala, o amenintare tacuta care sapa temelia
sanatatii.
$n singur diabet se vindeca- cel care apare in timpul sarcini =gestational> dar
"i acesta
predispune femeile sa se confrunte mai tar,iu cu diabet de tip 6,care este cel
mai des
10
intalnit dupa nasterea unui bebelus mai greu de Cg sau cresterea foarte
mult in
greutate =inde5ul de masa corporala 1M%>.
1M% reflecta gradul de subponderabilitate sau supraponderabilitate "i se
calculea,a
impartind greutatea corporala e5primata in Cg la valoarea inaltimii in metrii la
patrat.
Daca indicele depaseste valoarea de 69-6: atunci este predispo,itie catre
obe,itate, un
mare factor in diabetul de tip6, tensiune arteriala mare, ovare polichistice,
viata
sedentara, alimentatie de,ordonata.
(e poate anticipa #iabetul, Daca era" "ai atenta la e"ne-
1nainte de a fi diagnosticate cu diabet persoanele trec printr-o perioada de
diferite
tulburari. .i,ita la doctor este bine venita, prin e5amenul medical, anali,e- =o
proba de
sange pe nemancate>. Daca re,ultatul este po,itiv se face toleranta la
gluco,a. Aceasta
consta in testarea glicemiei pe nemancate =prin inghitirea a E:g de gluco,a
di,olvata in
apa "i testarea glicemiei din nou, dupa 6 ore intre timp nu se manca, nu se
bea apa, nu
se fumea,a nu se face efort>. Daca se descopera diabetul la inceputul
evolutiei prin
tratament naturist "i dieta cu alimente bogate in fibre, miscare, scaderea in
greutate a
celor supraponderali, pot intar,ia sau preveni diabetul cu un stil de viata
schimbat
radical.
Cat #e #e trebuie a ne teta" glice"ia pentru a #epita #iabetul
4entru cei care pre,inta factori de risc- .arsta de : ani, rude bolnave de
diabet,
pacienti care au luat do,e mari de corticoi,i sau femei diagnosticate cu
sindromul
ovarelor polichistice, mame care au nascut copii cu greutate mare,
hipertensivi =2A mai
mare de 19F G9mm ?g>, "i cei obe,i.
11
%ei cu factori de risc vor face 2A+2$0 in functie de afectiunile avute. 4entru
copii "i
adolescenti 2A+2$0 se face cat mai des posibil tinand glicemia sub observatie
sau sunt
situatii cand monitori,area glicemiei este necesara ,ilnic pentru a preveni
situatiile
e5treme.
Cau.ele pro#ucerii #iabetului :
H alimentatia hipocalorica bogata in grasimi "i o5idanti,
H stresul, sedentarismul, obe,itatea,
H consumul e5cesiv de alcool, lipsa de somn, nervo,itatea,
H stilul de viata,"ocuri psihice puternice
H medicamente care afectea,a pancreasul,
H predispo,itia genetica.
In ca.ul copiilor/ cau.ele #eclanarii #iabetului pot 0i:
H traume suferite de mame in timpul sarcini sau a travaliului
H traume suferite de copii in timpul sarcini sau in prima parte a vieti
H ereditatea chiar "i de la a doua generatie =bunic cu diabet-parinti sanatosi-
nepot cu
diabet>.
(i"pto"ele #iabetului :
Diabetul nu doare, iar de cele mai multe ori simptomele sunt putine, discrete
"i de accea
sunt puse ca consecintele altor probleme, daca ar durea am merge mai
repede la medic
"i astfel s-ar evita complicatiile acestei afectiuni.
H !boseala-iritabilitatea,-tulburari de vedere o e5plicam prin ritmul de viata
H +etea permanenta =uneori se a&unge la consumarea de pana la -7 l de apa,
in
,ilele calduroasa>
H $rinatul des =pus pe seama inei infecti urinare>
H ?ipertensiunea
12
H +caderea in greutate =desi pofta de mancare creste>.
Aceste manifesteri mai ales daca sunt pre,ente impreuna trebuie sa ne
determine sa
mergem la medic pentru o testare de glicemie. E 0oarte poibil a ai
#iabet- Am au,it de
multe ori pacienti care spuneau nefericiti un adevar trist dar greu de indreptat
12i3a"
batut 4oc ani #e .ile #e #iabet i acu" ii bate el 4oc #e "ine1 din
aceste vorbe spuse cu
disperare este necesar sa intelegem ca o data ce boala a fost descoperita, ea
trebuie
luata in serios "i colaborarea dintre medic "i bolnav sa se faca regulat luna de
luna sau
ori de cate ori este nevoie pentru ca aparitia complicatiilor sa poata fi evitata
sau
intar,iata toata viata.
2.1 Concentraia de zahr din snge i insulina
+ amintim c #icolae %onstantin 4aulescu =1;7G-1G81> a descoperit insulina
=pancreina>, dupa 89 de ani de munca "i struin* in laboratoare. /e,ultatele
muncii le
va publica in revistele internationale de specialitate structurate in : articole
"tiintifice
privind 'pancreina( numele ales de profesorul 4aulescu pentru hormonul care
va fi
numit ulterior insulina.
Inulina 3 cel mai bun "i eficace medicament antidiabetic in diabetul de 214
1/ este
necesara "i persoanelor cu diabet de 214 6 in ca,ul cand regimul alimentar "i
medicamentele pe cale orala nu mai echilibrea,a boala, fiind necesara
insulina pentru
normali,area glicemiei "i prevenirea complicatiilor cronice.
1nsulina @ hormon pancreatic secretat de celulele beta din insulele
0angerhans,
favori,ea,a utili,area gluco,ei din tesuturi si scade glicemia .
Antagonitul inulinei ete glucagonul / inulina e prepara #in:
13
H Din pancreas de animal, cel mai frecvent de vita sau de porc, inalt purificata
dar
folosita rar la noi in tara
H 1nsulina de tip uman, are aceeasi structura ca ceea produsa de pancreas,
provine de la
insulina de animal sinteti,ata prin inginerie genetica.
)olosirea insulinei de tip uman este ceea mai folosita pentru ca nu produce
anticorpi,
=cea animala produce> este lipsita de impuritati =nu "i ceea animala>
"i nu da efecte adverse ca lipodistrofia "i insulinore,istenta precum anticorpii
insulinei
animale.
Inulina e 0ace ubcutanat 5ub piele6
0a inceput in&ectiile de insulina sunt facute de medicul diabetolog sau
asistenta apoi
pacientii vor fi invatati sa-"i administre,e ei insulina. 0a copii, parintii vor fi
invatati sa le
faca insulina pana vor mai cre"te "i vor fi Icura&osiJ si-si vor invinge teama
"i o va face
singuri. Am intalnit copii de ; ani care sub supravegherea atenta a parintilor
i"i faceau ei
insisi in&ectia de care vor depinde toata viata. 0a pubertate vor fi complet
independenti
din acest punct de vedere fata de parinti =vor fi Ipe picioarele lorJ>.
#ici un cadru medical din lume nu poate inlocui pe pacientul bolnav sau
familia in
aceasta privinta e5ceptie fac cei care nu vad sau le tremura mainile sau orice
situatie
care ii impiedica sa se autoin&ecte,e. 1n asemenea situatii este nevoie ca mai
multi din
antura&ul diabeticului sa "tie sa faca acest lucru =sa-i faca in&ectia cu insulina>.
Alegerea locului #e in4ectare a inulinei
Zonele recomandate pentru in&ectarea insulinei sunt- abdomen, coapse, fese,
brate.
14
H +e tine seama de cat de repede trebuie sa actione,e insulina- daca insulina
se face in
abdomen ea va a&unge mai repede in sange decat daca se face in coapsa sau
fesa.
H +e evita in&ectarea in acela"i loc, lasand timp de IodihnaJ locului,
absorbtia insulinei
va fi mai buna, iar riscul de lipodistrofie =distrugerea tesutului> va fi inlaturata.
H %at de adanc in&ectam insulina @ insulina se face subcutanat =stratul situat
intre piele
"i muschi>. Daca insulina se face prea profund in tesutul muscular este foarte
dureroasa
iar insulina se absoarbe mai repede in sange. Daca copilul-tanarul este slab "i
are un
tesut subcutanat prea subtire, acul se introduce la un unghi de : de grade.
H 0a ce distanta se fac in&ectiile, pentru prevenirea lipodistrofiei in&ectiile cu
insulina se
fac 8- cm distanta intre ele.
H 2emperatura locala la in&ectare, daca temperatura corpului este mai ridicata
la
in&ectarea insulinei =dupa baie sau e5punere la soare> vasodilatatia locului
=vasele de
sange se dilata> face ca absortia insulinei in&ectate sa se faca mai repede in
sange.
2emperatura locala sca,uta determina vasoconstrictia =ingustarea vaselor de
sange> "i
prelungirea timpului de absortie a insulinei.
H Masa&ul local al ,onei, se face prin miscari circulare timp de 8-: minute, ce
favori,ea,a
o mai buna absorbtie a insulinei.
Ce 0actori tin #e pacientii cu #iabet/ can# 0ac inulina
H Greutatea corporala- cu cat greutatea corporala este mai mare =obe,itate> "i
do,ele
de insulina vor fi mai mari, datorita insulinore,istentei "i pacientul trebuie sa
se
cantareasca mai des pentru a nu mai creste in greutate.
H %alitatea tegumentelor- cand apar lipodistrofiile pieli, diabeticii le prefera
pentru ca
in&ectarea insulinei pe aceasta suprafata nu provoaca durere. 1nsa absorbtia
insulinei
este mai redusa sau chiar neimsemnata ceea ce duce la aparitia
hiperglicemiilor
15
ne&ustificate, fie eliberarea insulinei este foarte rapida "i produce aparitia
hipoglicemiilor
repetate. #u este indicat sa se foloseasca repetat aceeasi ,ona pentru ca se
deteriori,ea,a "i pot aparea infectii la nivelul pielii.
H +tresul psihic- la copiii cu diabet, daca stresul este negl&at duce la
de,echilibru
metabolic care duc la valori mari de glicemie.
1nsulina este o proteina "i este degradata in stomac asa ca ea se poate face
doar
in&ectabil. 1nsulina mai este folosita "i in diabetul gestational dar "i in diabetul
de tip 6
atunci cand au loc interventii chirurgicale sau infectii importante insa
administrarea ei
este temporara. A5ista ca,uri cand diabetul inaintea,a =evolutia dibetului face
ca celulele
pancreatice sa se distruga> "i in acest ca, administrarea insulinei se va face
permanent.
Cu ce ne 0ace" inulina , uor 7i practic cu intru"ente "o#erne-
1n&ectarea insulinei se facea cu a&utorul siringilor, mod imprecis de do,are
corecta "i un
disconfort pentru pacieti. 1n pre,ent pe piata aparatelor medicale au aparut
siringile
preumplute #!.!-0A2 in care insulina "i dispo,itivul de in&ectare sunt
combinate intr-o
singura unitate apoi IstiloulI #!.!4A#, care are aspectul unui stilou, care
necesita
doar introducerea unui cartu" cu insulina denumit 4enfil.
4A#MA2A este un alt sistem de in&ectare cel mai bun care printr-o simpla
apasare pe
buton se introduce acul #ovo)ine in piele automat, urmata de in&ectarea
insulinei
#ovo)ine sunt ace foarte fine acoperite cu silicon care permit ca in&ectarea sa
fie
nedureroasa.
KKK 1nainte de folosirea penurilor verificati data de e5pirare, apoi agitati sa se
uniformi,e,e insulina. 0ichidul trebuie sa devina uniform, albicios, laptos.
16
Cu" e a#"initrea.a in "o# #irect inulina , in0or"atii 0oarte
neceare-
Dupa alegerea locului de in&ectie "i de,infectarea lui cu un tampon imbibat in
alcool se
lasa sa se usuce apoi se scoate aerul dintre re,ervor "i ac prin rasucirea
selectorului de
do,are 6 unitati =cifra 6>, tinand acul in sus se apasa butonul de in&ectare
pana selectorul
revine la po,itia 9 "i la capatul acului apare o picatura de insulina, se setea,a
do,a de
insulina prescrisa la acea ora de tratament, se prinde pielea intre degetul
mare "i
aratator, asfel incat sa se forme,e un pliu in care se introduce acul sub unghi
de :
grade la cei slabi "i de G9 de grade la cei cu strat adipos, apoi se impinge
pistolul pana la
eliminarea intregii cantitati de insulina. Apoi se asteapta 19 secunde =se
numara pana la
19> "i se scoate acul incet pentru a nu pierde insulina pe tract. +e apasa locul
cu un
tampon uscat steril "i nu se masea,a daca nu dorim sa marim vite,a de
absobtie a
insulinei.
H Daca insulina se in&ectea,a intr-un vas de sange - =se observa dupa ce se
retrage acul
apare o picatura de sange> actiunea insulinei se face de la : minute la 89 de
minute
depinde de felul insulinei, rapida sau cu actiune intermediara, favori,and
riscul unei
hiperglicemi surprin,atoare inainte de masa. Durata de actiune se epui,ea,a
dupa de 6-
8 ore ceea ce face e5plicatia hiperglicemiilor surprin,atoare.
H Daca do,a de insulina nu a fost in&ectata complet - =a mai ramas in cartus
insulina din
neatentie> se considera ca s-a facut incomplet in&ectia =do,a administrata nu
este cea
stabilita>, nu se face o alta do,a ci doar in urmatoarele ore se monitori,ea,a
valorile
glicemiei pentru a preveni o problema care se va ivi. 0a fel reamintesc ca acul
nu se
scoate imedit dupa administrarea insulinei ci se asteapta 19 secunde "i dupa
acest timp
se considera in&ectarea terminata.
HDiminuirea durerii dupa in&ectare @ prevenirea durerii se face daca muschiul
este
rela5at in timpul in&ectarii, sau introducerea acului se face rapid fara a face
pliul inainte
de in&ectare iar apasarea pistonului se face foarte lent nu rapid la fel varful
acului sa fie
ascutit nu tocit.
17
H Daca se IsareJ o in&ectie de insulina, acest lucru este total inter,is, sub
nici un motiv
sau scu,a, nu se omite administrarea unei in&ectii. 4rin omitera in&ectiei se
a&unge la
starea de ceto,a si intreruperea pe o durata mai mare a insulinei la moarte.
4entru a in*elege cum mul*i dintre noi manifest prediabet "i apoi diabet,
trebuie s "tii
cum func*ionea, un metabolism normal. Metabolismul repre,int procesele
corpului
ce conduc energia pentru 'pstrare, depo,itare( in diferite direc*ii precum
grsimea,
activit*i normale de cre"tere, de de,voltare sau activit*i psihice.
%arbohidra*ii
=inclu,and amidonul "i ,ahrul>, grsimile "i proteinele sunt cele trei grupe de
nutrien*i
pre,en*i in dieta noastr care aduc energie "i care construiesc ba,ele
metabolismului "i
cre"terii. %arbohidra*ii "i grsimile aduc cea mai mult energie necesar
pentru a pune
in mi"care corpul nostru- mu"chii pentru locomo*ie "i organele noastre vitale
precum
creierul, ficatul, inima, rinichii "i plmanii.
%arbohidra*ii sunt descompu*i in intestin in cantit*i mici de ,ahr ce pot fi
absorbite in
circula*ie =)igura 1.1>. Zahrul "i gluco,a sunt apoi transportate din sange
aproape de
peretele celulei "i in interiorul ei, unde sunt descompuse mai departe,
aducand o surs
ma&or de energie. Zahrul mai poate fi stocat in ficat sau in mu"chi ca
glicogen, un
carbohidrat comple5 ce este folosit ca re,erv de energie, atunci cand
metabolismul are
nevoie. Aci,ii gra"i, ce repre,int descompuneri are grsimilor, sunt o alt
surs
important de energie. %a "i gluco,a, pot crea imediat energie sau pot fi
stoca*i in ficat
pentru mai tar,iu.
4entru ca ,ahrul s ptrund in ma&oritatea celulelor, el trebuie transportat
in
apropierea peretelui celulei de ctre transportatorii gluco,ei. Aici este
momentul in care
insulina intervine.
1nsulina este un hormon, deci o protein creat si secretat de celule special
care apoi
circul prin sange "i afectea, alte organe "i func*iile acestora.
18
Administrarea acesteia este necesara pacientilor care nu raspund la
tratamentele
naturiste, la dieta sau tratament cu agenti orali. 1n functie de durata intrarii in
actiune si
de perioada de actiune, e5ista 8 tipuri de insulina- rapida, intermediara si
lenta. 1nsulina
rapida incepe sa actione,e dupa o ora de la administrare, are efect ma5im
dupa 7 ore,
iar durata ma5ima de actiune este de 17 ore. 1nsulina intermediara incepe sa
actione,e
dupa 6 ore si &umatate de la administrare, efectul ma5im se observa dupa 11
ore, iar
durata totala de actiune este de 6: de ore.
2erapia conventionala presupune administrarea a 1-6 in&ectii cu insulina
intermediara pe
,i. 2erapia insulinica intensiva se reali,ea,a prin administrarea insulinei cu
actiune
intermediara sau lunga seara, alaturi de insulina rapida inainte de fiecare
masa. 2rebuie
mentionat faptul ca inainte de un efort fi,ic este necesara scaderea do,ei de
insulina.
Rolul inulinei/ un i.vor #e viata pentru inulino3#epen#enti-
!rganismul obtine energie utili,and ca IcombustibilJ glucidele. %ele mai
multe tesuturi
au nevoie de insulina, un hormon produs de pancreas pentru a putea
transporta gluco,a
prin membrana celulara. 1n diabetul de tip 1 care apare pana la varsta de 89
de ani,
pancreasul nu reuseste sa produca =destula> insulina, iar in diabetul de tip 6
=dobandit
de cele mai multe ori la maturitate> receptivitatea celulelor scade la insulina,
nereusind
sa utili,e,e hormonul in mod eficient.1nsulina este necesara pentru
tratamentul tuturor
pacientilor cu Diabet ,aharat de tip 1 si Diabetul gestational, iar la multi
pacienti cu
Diabet de tip 6 cand au loc interventii chirurgicale, infectii importante,
administrarea
este temporara.
1nsulina este cea mai puternica arma in lupta cu Diabetul, ea suplineste
deficitul din
organism si este in realitate o victorie impotriva bolii.
19
E0ectele a#vere ale inulinei/ un rau necear-
%u a&utorul insulinei au fost salvati de la moarte mii de pacienti, "i totusi
insulina are
efecte prime&dioase "i chiar mortale. %ele mai frecvente dar "i periculoase
sunt
hipoglicemiile pana la coma hipoglicemica apoi moartea. Alte efecte adverse-
alergia la
insulina, insulinore,istenta, lipodistrofiile, infectiile locale, durere la locul
in&ectarii,
tulburarile de vedere, edemele insulinice.
H Alergia la insulina @ este sporadica la insulina animala datorita unor
elemente folosite
in procesul de fabricatie pentru a-i prelungi actiunea "i aproape ine5istenta la
insulina
umana. Aa se manifesta local prin mancarimi, ro"eata sau ridicaturi pe
tegument
=noduli> care dor "i alergie generali,ata care se manifestea,a printr-o urticarie
=prurit>
mai intinsa sau edem =umflarea in unele parti ale corpului>. Aceste neplaceri
se
corectea,a prin schimbarea insulinei de medicul diabetolog si numai de
acesta,
schimbarea locului in&ectiei, corectarea greselilor de in&ectare. %ategoric nu se
intrerupe
insulina.
H 1nsulinore,istenta @ scaderea in mica masura sau absenta scaderii glicemiei
dupa
administrarea in&ectiei cu insulina.
H 0ipodistrofiile insulinice @ o modificare a pielii =tegumentelor> "i structura
tesutului
adipos =gras> subcutanatD apar datorita in&ectarii indelungate a insulinei tot in
acelesi loc.
Aste de doua feluri-
H ipodistrofie de tip atrofic @ care se intalneste cand se administrea,a insulina
de
origine animala =o insulina impurificata> care nu se mai foloseste, ea lasand la
locul
in&ectiei o adancitura =depresiune> prin disparitia grasimii.
H 0ipodistrofie de tip hipertrofic @ care se pre,inta sub forma unor noduli
=galuste>
nedurerosi care se formea,a prin inmultirea celulelor grase. 4acientii fac
gre"eala sa-"i
in&ecte,e insulina tot in aceste locuri nedureroase dar insulina se absoarbe
inegal "i se
20
distruge epiderma care va fi sursa de infectii. +e previn aceste neplaceri prin
schimbarea
locului de in&ectare prin rotatie, asfel ,onele de tip hipertrofic se IodihnescJ.
H Durere la locul in&ectiei cu insulina @ cand insulina este prea rece, ea se
aduce la
temperatura camereiD cand nu se lasa sa se usuce bine alcoolul =spirt>, cand
se
de,infectea,a pielea "i spirtul patrunde pe traiect, locul se lasa sa se usuce
bineD in&ectia
de insulina se face prea adanc perpendicular =in muschi> sau fara sa se
forme,e pliul.
H 1nfectiile la locul in&ectiei @ se pot face =abcese sau flecmoane> prin
nerespectarea
regulilor de sterili,are "i igiena mainilor "i tegumentelor. +terili,are peste 199
de grade
celsius, apa "i sapunul pentru igiena.
H 2ulburarile de vedere @ pot sa apara la inceputul tratamentului cu insulina
prin vedere
inceto"ata sau vedere dubla. Acest fenomen dispare dupa cateva saptamani
"i insulina
#$ va fi intrerupta
H Ademul insulinic @ apare tot la inceputul tratamentului cu insulina prin
aparitia
imflamatiei =edeme> in ,ona gambei =fluierul piciorului> "i &urul ochilor "i
pleoapelor, un
fenomen tran,itoriu care #$ necesita intreruperea insulinei.
FIGURA 2.1 Digestia
21
1nsulina este fcut in pancreas, oragn locali,at in spatele abdomenului. 1n
general,
pancreasul reali,ea, digestive chimice ce a&ut la descompunerea
nutrien*ilor din
mancare pentru ca ace"tia s poat fi absorbi*i in intestin. 4ancreasul con*ine
de
asemenea grme,i de celule numite 'insule mici(. De"i in aceste insuli*e sunt
pre,ente
mai multe tipuri de celule speciali,ate, cea mai important este celula beta
care face
insulina.
Aceste celule beta pot detecta nivelul de ,ahr din sange, spre e5emplu dup
o mas.
%and nivelul ,ahrului incepe s creasc, celulele beta incep s fac "i s
secrete
insulin, ce mre"te transportul de ,ahr in celule "i re*ine nivelul ,ahrului
de la o
cre"tere prea mare. 1ns munca insulinei abia a inceput in acest moment.
FIGURA 2.2 Absorbia normal a glucozei
22
Atunci cand insulina este pre,ent in cantit*i adecvate, se lipe"te de
receptorii
speciali,a*i =precum cheia de o iala>. /eceptorul insulinei comunic cu
transportorii
gluco,ei ce se mi"c din interiorul celulei spre suprafa*a celulei unde se
ata"ea, unei
molecule de gluco, "i se mi"c din sange in interiorul celulei.
1nsulina de asemenea stimulea, procesele celulelor care conduc cantit*ile
de ,ahr ca
glicogen, cantit*ile de aci,i gra"i ca grsimi "i aminoaci,ii ca gruuri de
proteine. 1n plus,
insulina previne descompunerea proteinelor, a grsimilor "i a glicogenului.
4rin urmare,
insulina conduce cantit*ile de energie depo,itate "i stimulea, construirea
*esuturilor "i
a procesului de cre"tere. =)igura 1.6>.
Atunci cand nivelul de ,ahr din sange scade, producerea "i secre*ia insulinei
se opre"te
"i toate procesele sunt abandonate- ,ahrul este eliberat din locul depo,itat,
in loc s fie
acumulat in mu"chi sau ficatD grsimile sunt descompuse "i aci,ii gra"i
elibera*iD
proteinele sunt descompuse in loc s fie sinteti,ate. 1nsulina este ca un
poli*ist de
circula*ie, direc*ionand nutrien*ii spre depo,itare "i cre"tere. Atunci cand
nivelul
23
insulinei este sc,ut, circula*ia se mi"c in direc*ia opus cu energia eliberat
din
depo,itrile sale.
Acestea se intampl in corpul unei persoane sntoase. Atunci cand ceva
intrerupe vreo
parte din acest sistem, este o problem. Diabetul este pe de parte cea mai
comun
boal cau,at de un metabolism anormal.
&.& TI)URI DE DIA'ET: 1 7i &
%ele mai intalnite forme ale diabetului sunt -
H Diabet ,aharat primar =tipul 1 diabet insulinodependent D1D>
H Diabet ,aharat secundar =tip 6 dibet neinsulinodependent D#1D>
H Diabet de sarcina =diabet gestational>
De"i acestea au cau,e diferite "i afectea, foarte multe categorii de oameni,
au in
comun trei caracteristici de ba,.
4rima dintre ele se refer la faptul c ambele tipuri de diabet sunt
caracteri,ate de
anormalit*i metabolice ce includ niveluri de ,ahr in sange ridicate "i prin
aceastea
cresc nivelurile de descompunere ale altor nutrien*i, elibera*i prin depo,itarea
,ahrului.
Acest lucru se poate observa in tabelul 1.1. 1n al doilea rand, scderea scre*iei
insulinei
sau scderea sensibilit*ii la ac*iunea insulinei este un motiv pentru pre,en*a
anormalit*ilor metabolismului. 1n ca,ul tipului 1 de diabet, organismul nu
creea, sau
creea, foarte pu*in insulin, deoarece insuli*ele de secre*ia a insulinei au
fost distruse.
1n ca,ul tipului de diabet 6, organismul nu poate rspunde la cererile insulinei
secretate,
datorit unei caracteristici numite re,isten*a la insulin.
Tabel 2.1 Cum putem iagnostica iabetul
24
2estare #iveluri de diabetH #iveluri de prediabet
LM167 mgFd0 199-16: mgFd0
LM699 mgFd0 19-1GG mgFd0
L699 mgFd0
H4entru a diagnostica diabetul, re,ultatele anormale ar trebui s fie
confirmate prin
testri repetate.
HHDiabetul poate fi diagnosticat in ca,ul in care e5ist simptome clare.
1n al treilea rand, ambele tipuri de diabet pot crea in timp complica*ii ce pot
afecta
por*iuni ale ochilor, rinichilor "i sistemului nervos. Aceste complica*ii apar
datorit
nivelurilor ridicate ale ,ahrului din sange ce persist de-a lungul timpului "i
pot provoca
boli grave precum orbirea, deficien*e ale rinichilor, ulcer, amputare a
picioarelor, dar "i
disturbarea func*iilor altor organe. De asemenea, ambele tipuri de diabet
cresc
substan*ial riscul de apari*ia a bolilor de inim "i a infarctului. 4e termen
scurt, dac nu
sunt tratate, nivelurile foarte ridicate ale ,ahrului din sange pot duce la
deshidratri
severe ce pot cau,a complica*ii, com sau chiar moartea.
%hiar dac au in comun trei caracteristici de ba,, cele dou tipuri de diabet
sunt foarte
diferite in anumite aspecte. 2ipul 1 de diabet apare in general la copii "i tineri
=a fost
numit la un moment dat atacul diabetului tineresc> "i necesit tratament cu
insulin
pentru supravie*uire =a mai fost numit "i diabetul dependent de insulin>. 1n
ca,ul tipului
de diabet 1, sistemul imunitar al organismului atac pancreasul. Acest atac
autoimunitar, distruge celulele beta, lasandu-le incpabile s mai cree,e
insulin.
%au,ele tipului de diabet 1 nu sunt cunoscute in intregime. #u se "tie inc ce
anume
determin sistemul imunitar sa atace pancreasul, de"i cu siguran* anumite
gene
ereditare te pot face mai vulnerabil. !ricum, se "tie faptul c tipul 1 de diabet
nu are ca
25
"i cau,e principale stilul de via*a, supraponderalitatea sau obe,itateaD in orice
ca,,
controlarea greut*ii "i e5erci*iile fi,ice regulate sunt pr*i foarte importante
ale
tratamentului. Men*inerea unui nivel al ,ahrului in sange cat de normal
posibil, a&ut la
evitarea complica*iilor pe teremen lung.
DIA'ETU* TI) 1 5inulino#epen#ent DID6
)ac parte pacientii cu diabet care sunt mentinuti in viata numai prin
in&ectarea ,ilnica a
insulinei =o data sau de mai multe ori pe ,i> daca insulina se intrerupe apare
cre"terea
corpilor cetonici in singe care duce de la cateva ore pana la cateva ,ile la
coma diabetica
hiperglicemica "i decesul. Din aceasta categorie D1D ma&oritatea se intalneste
la copii "i
tineri sub 89 ani dar ea poate aparea la orice varsta pana la E9 de ani.
D1D se produce prin reducerea foarte tare a secretiei de insulina la nivelul
pancreasului
=distrugerea celulelor beta din insulele 0angerhans printr-un proces de
autoimunitate>.
1n aparitia D1D predispo,itia genetica are un rol important =bunicii, fratii,
parintii> pe
fondul acestei predispo,itii se distrug celulele beta. $n alt factor este
repre,entat de
virusurile "i unele substante to5ice. .irusurile care apar in se,oanele reci,
toamna, iarna,
primavara> iar semnele de oboseala, pierderea in greutate, eliminarea unor
cantitati
mari de urina =poliurie>, sete e5cesiva =polidipsie>, accentuarea sen,atiei de
foame
=polifagie> care se ivesc dupa o asa ,isa NgripaN sau Nviro,aN este banuita in
aparitia D1D.
Dintre substantele to5ice amintim into5icatia cu substante folosite contra
ro,atoarelor.
0a persoanele tinere debutul este foarte brusc "i tratamentul cu 1#+$01#A
este
obligatoriu.
4A/+!A#A0A %$ /1+% DA D1ABA2 2141 D1D, beau apa ca 3+A210A(
26
H 4redispo,itie genetica =parintii, bunicii, neamurile> determinata prin anali,e
genetice
H Anticorpii antiinsulari, determinata prin anali,a sangelui
H .arsta sub 89 de ani unde toti pacientii sunt insulinodependenti
H Greutatea este sub normala sau normala
H +emnele sunt severe =poliurie, polidipsie, scaderea in greutate>
H Aparitia corpilor cetonici in urina cand nu este facuta 1nsulina din negli&enta
H 4re,enta de infectii asociate
H %oma diabetica
De fapt prima intrebare a medicului- - +titi pe cineva din familie cu diabetO
-raspunsul
chiar daca este negativ mai bine raspundeti @#$ +21$-iar discutia duce la -a
avut cineva
gangrena la picioareO sau a orbit cinevaO - vom raspunde afirmativ.
De multe ori m-am intrebat A$ cu diabetO oare stresul de ,i cu ,i,
suprasolicitarile
nervoase sau tragediile "i neca,urile din familie au rol in declansarea
diabetului. Acest
lucru nu a putut fi dovedit, insa cresterea glicemiei duce la aceste stari de
stres "i
nervo,itate,trebuie evitate conflictele "i tensiunile de orice fel.
Dupa aflarea dignosticului PPD1ABA2PP pacientul se intreaba sau parintele
tanarului se
intreaba 3oare am facut abu, =i-am dat> dulciuri sau =i-am dat> am cam baut
mult suc(
raspunsul este, alimentatia bogata in ,ahar "i produse ,aharoase nu duc la
aparitia "i
agravarea semnelor clinice, dar ele pot determina cu singurata producerea
diabetului la
om "i a&uta cand sunt de&a instalate semne fara sa ne dam seama.
+1M42!MA0A D1ABA2$0$1 DA 214 1 =atentie la orice schimbare deosebita>
+unt- urinari dese, foame e5agerata, infectii frecvente, intar,ieri in vindecarea
ranilor,
tulburari de vedere, intepaturi sau furnicaturi ale membrelor inferioare.
Aceste semne
27
e5istau chiar de cativa ani "i pacientul nu a fost diagnosticat sau a fost
diagnosticat
intamplator primind tratament corect "i asfel au fost prevenite complicatiile.
KKK +e recomanda testarea glicemiei de cel putin o data pe an pentru un
control de
verificare la cei sanatosi si ori de cate ori este nevoie la pacientii cu diabet
,aharat.
Cu" e 0ace tetarea , 5la "e#ic au acaa cei #epitati6
1nainte de testare se spala pe maini cu apa "i sapun "i se "terge bine, buricul
degetului
va fi intepat cu un ac steril sau cu dispo,itivul special pe care il are aparatul.
+e pune bandeleta de test la aparat se verifica codul scris pe cutia cu teste,
se inteapa
degetul "i se pune o picatura de sange la capatul indicat de bandeleta dupa
cateva
secunde pe ecranul aparatului va aparea afisata valoarea glicemiei. %el mai
bine este sa
se note,e toate valorile glicemiei intr-un carnetel in care se scrie data, ora,
valoarea "i in
ce contest a fost facuta =pe nemancate, dupa masa, in conditii de efort,
infectii, stres sau
ori de cate ori sunt modificari ale organismului>. Aceste valori a&uta mult
medicul in
a&ustarea tratamentului asfel ca glicemia sa ramana in valori normale, acesta
este
profilul glicemic.
4rofilul glicemic este cel mai bun indicator pe termen scurt al gradului de
control al
do,arii glicemiei pe ,i la urmatoarele oreD ED 19,89D 18-18,89D 17-17,89D 1GD
66D 6D 8AMD
7-EAMD 0a pacientii cu diabet de tip 1 profilul ar trebui sa se faca cat mai des,
la doua
saptamani sau o data pe luna iar la cei cu complicatii grave o data pe
saptamana precum
"i dupa schimbarea schemei de tratament, dar "i in alte situatii speciale.
Atunci can# "ananci "ult .a%ar 0aci Diabet,
28
Zaharul nu provoaca diabet, dar cand e5ista predispo,itii poate sa le
accentue,e.
0a o persoana supraponderala o alimentatie bogata in ,ahar fortea,a
pancreasul, il pune
sa munceasca mai mult acesta oboseste "i sfarseste prin a ceda InervosJ.
8luctuatiile glice"iei la #iabetul #e tip 1 5inulino#epen#ent6
.alorile normale ale glicemiei sunt ;9mg - 11:mg, oscilatiile valorilor de
glicemie au
asupra organismului modificari ale cantitatii de gluco,a aflata in sange. %and
concentratia de gluco,a in sange este mai mare de 169mgFdl atunci apare
fenomenul de
hiperglicemie iar organismul nu are suficienta insulina sau nu o poate utili,a
corespun,ator. %onsumul e5agerat de alimente, conform regimului, efort mai
mare
decat este recomandat, stresul provocat de o cau,a sau o alta boala
suprapusa sunt
factori favori,anti hiperglicemiei.
+emnele care pot aparea la hiperglicemie atunci cand copiii sau tinerii nu i"i
fac in&ectia
cu insulina- accentuarea sen,atiei de sete, eliminarea unor cantitati crescute
de urina,
oboseala, somnolenta, tulburari de vedere. De urgenta se testea,a glicemia
cat mai des
pentru a preveni aparitia cetoacido,ei.
Ce ete cetoaci#o.a, 5atentie "arita/ "are pericol-6
1n fenomenul de hiperglicemie celulele nu primesc suficienta gluco,a care
este
principala sursa de energie. !rganismul va incepe sa degrade,e grasimile pt.
a hrani
celulele, re,ultand corpii cetonici, care determina cresterea aciditati in sange
cu urmari
grave. Aceasta stare se instalea,a foarte incet =boala care ataca pe ascuns
sau sapa,
sapa, sapa temelia organismului pe tacute>. /ecunoscuta de medic la timp
previne
complicatiile.
29
(e"nele cetoaci#o.ei- stare generala alterata greturi "i varsaturi, durere la
intrare in
stomac =epigastru>, respiratie cu miros de acetona, cre"terea frecventei "i
miscarilor
respiratorii. +e impune pre,entarea de urgenta la medic.
+caderea prea mare a glicemiei adica a nivelului gluco,ei in sange, apare
inainte de masa
sau dupa un efort mare fi,ic intens =gluco,a fiind de sub :9mgFdl> duce la
fenomenul
numit hipoglicemie.
(e"nele %ipoglice"iei unt - tremuraturi ale mainilor, ameteli, transpiratii,
foame
intensa, durere de cap, piele palida "i umeda, instabilitate emotionala =plans
fara motiv>,
scaderea atentiei, confu,ie, furnicaturi in &urul gurii, ochi stralucitori. Atunci
cand
hipoglicemia este foarte grava, pacientul isi pierde cuno"tinta "i intra in
coma hipoglicemica, care arata ca pacientul bolnav de diabet are valoarea
glicemiei sub
:9 mgFdl, sare peste mese =nu mananca regulat mai ales cei care i"i fac
insulina>, face
efort fi,ic intens sau i"i in&ectea,a o cantitate prea mica de insulina. A se
chema de
urgenta salvarea 116 daca nu se intervine bolnavul poate deceda. 1n ca,urile
moderate
de hipoglicemie se poate consuma 1-6 lingurite de ,ahar "i daca este posibil a
se
determina glicemia.
1n ca,urile severe este nevoie de in&ectarea de o solutie de gluco,a sau
in&ectarea de
glucagon =unul din hormoni care a&uta ficatul sa elibere,e in sange gluco,a
stocata>.
9lucagen3R +ipo:it permite sa aveti glucagon acasa sau la dumneavoastra,
astfel o ruda
sau prieten sa va a&ute sa-l in&ectati.
Diabetul #e tip 1 5DID6 3 pune mai multe probleme medicului "i bolnavului
datorita
varstei tinere =&uvenile> "i a obligatiei de a face insulina, tratamentul incorect
facut de
bolnav are ca re,ultat riscul mare de aparitia comei hiperglicemice dar "i a
comei
hipoglicemice =induse de insulina> dar controlul glicemiei mai frecvent
prevenind
30
riscurile celor PPtineri "i nelinistitiPP de complicatii cronice de la o varsta
frageda
=imbolnavirea rinichilor, ochilor, picioarelor, infectii cronice etc>.
Care unt e"nele co"plicatiilor #iabetului #e tip 1 5DID6,
Diabetul este o boala in"elatoare, ascunsa. +emnele sunt interpretate contrar
de cum
evoluea,a ele in organism, cand un pacient incepe sa vada tulbure, ca
ochelari facuti
recent nu mai sunt buni sau vedera ii este incetosata de&a boala este instalata
cu
complicatii datorita cresterii de glicemie iar pacientul se tre,este ca are la
ochi o
retinopatie diabetica sau o cataracta care poate fi operata, inceto"area poate
aparea "i
la inceputul bolii doar prin cresterea glicemiei fara alte complicati.
$n alt semn al complicatiilor este aparitia durerilor in membrele inferioare
=popular in
laba piciorului> mai ales in partea de la genunchi in &os, in gambe. %and
durerile apar
numai la mers dar dispar la repaos este o durere cau,ata de infundarea
arterelor de
deasupra durere numita arteriopatie.
%and noaptea durerile sunt mai intense, dar sunt reduse la miscare este o
imbolnavire.
Hneuropatie diabetica -=durere in picioare> Atat la femei cat "i la barbati poate
aparea
Hmancarime =prurit> -la organele genitale insotite de secretie de o scurgere
alb-galbuie
H gangrene care este un alt semnD ranile care se vindeca foarte greu ducand
uneori la
adevarate drame prin sectionarea unui membru inferor de la diferite nivele
=picior>
H caderea dintilorD infectii diverse furunculeD
H volum mare de urinaD eliminarea in 6 de ore a peste 6 litri de urina
H sete e5agerataD consumarea in 6 de ore a unei cantitati de :-7 litri de
lichide
H foame e5agerataD se consuma alimente in mod e5agerat decat este normal
H scaderea in greutateD desi se consuma alimente e5agerat pacientul slabeste
ine5plicabil
31
H obosealaD o manifestare ine5plicabila, permanenta
+unt semne suspecte care pot fi observate la copii, frati, parinti, o ruda sau
cuno"tinte
sau prieteni care nu-"i dau seama ca ar putea fi primele complicatii ale unui
intar,iat
diabet inaugural =un pacient care nu stie ca are DZ> adica ii Ninaugurea,aN
boala care
poate duce la o coma diabetica inaugurala. Dupa ce pacientul prime"te
ingri&irile de
rigoare medicul va discuta cu el indiferent de varsta unde se va vedea daca
semnele
sunt recente sau de mai mult timp =saptamani, luni sau chiar ani>.
Co"plicatiile cronice ale #iabetului #e tip 1: ;<"arile trage#ii<<
Avoluea,a foarte lent "i in etape-
%omplicatiile vasculare-
H microangiopatia
H macroanginopatia
H neuropatia diabetica
1nfectii urinare- pielonefrita cronica
1nfectii cronice respiratorii- tuberculo,a pulmonare care apare mai des la
diabetici decat
nediabetici..
1nfectii cronice pe piele "i mucoase- ciuperci interdigitale =adica locali,ate
intre degetele
picioarelor> prurigo =este mancarimea foarte intensa a corpului> epidermofitii
care dau o
sen,atie de mancarimi puternice care fac ca diabeticii sa se scarpine
provocandu-"i rani
prin care patrund microbi si care duce la infectii grave putand provoca
gangrena
piciorului.
Alte in0ectii cronice unt:
H cataracta =albeata ochilor>
H paradonto,a =caderea dintilor>
32
2icroanginopatia #iabetica la #iabetul .a%arat #e tip 1:
Aste o complicatie a celor mai mici vase de sange =capilare, arteriole, venule>
care se
gasesc numai in diabet "i hiperglicemia este principalul semn in aparitia
complicatiilor
microangiopate. %u cat valorile glicemiei sunt mai ridicate cu atat
complicatiile sunt mai
timpurii. 2ratamentul intesv cu insulina duce la normali,area glicemiei
intar,iind
aparitiile complicatiilor cronice.
?iperglicemia face ca fi5area gluco,ei pe proteinele din vase sa fie tulburata
la fel
structura "i functia ceea ce duce la probleme grave la pacientul diabetic.
Alti factori care contribuie la aparitia microanginopatie sunt- cre"terea
grasimilor in
sange, fumatul, hipertensiunea arteriala, modificari hormonale "i metabolice
in
pubertate, cresterea coagulabilitatii saguine dar cele mai importante sunt ale
rinichilor
=boala se numeste nefropatie diabetica> iar complicatiile de la nivelul ochilor
duc la
aparitia =retinopatiei diabeabetice>
Angiopatia diabetica este modificarea vaselor de sange- artere, capilare "i
venule =vene
mici> care se datorea,a Diabetului ,aharat. 1n greaca, angios M vas de sange,
unele din
aceste modificari fiind pre,ente numai in diabet altele se intalnesc "i la alte
boli.
Diabetul ,aharat le face sa apara mai timpuriu, mai frecvent "i mai grave
=arteriopatia
membrelor inferioare, infarctul miocardic>.
Ne0ropatie #iabetica :
Aste o imbolnavire a ambilor rinichi =in greaca nephros M rinichi> care apare
numai in
diabet fiind una din cele mai grave complicatii cronice vasculare
microanginopatiei
diabetice care daca nu este descoperita la timp "i tratata corespun,ator duce
la
33
insuficienta renala, atunci cand structura rinichilor este distrusa duce la
uremie
=Qvarsarea urinii in sangeR> ceea ce face ca bolnavul sa faca diali,a =Qcuratirea
sangeluiR> "i
transplant de rinichi.
Ne0ropatia #iabetica are #oua etape:
H nefropatia diabetica incipienta =#D1>
H nefropatia diabetica clinica =#D%>
%and albuminuria "i proteinuria =in cantitatea de urina eliminata in decursul
unei ,ile se
elimina "i albumina cuprinsa intre :-89mgF6 de ore "i o cantitate de proteine
de pana
la 899mgF in 6 de ore la om sanatos> prin depa"irea cantitatii normale apar
semne de
imbolnavire ale rinichilor, "i netratarea corespun,atoare duce la semne
severe a bolii.
(e"nele ne0ropatiei #iabetice
H albuminuria "i proteinuria sunt foarte mari
H hipertensiune arteriala ridicata
H cre"terea creatininei "i ureei =Qurina care sa varsat in sangeQ>
H edeme la gambe =picioare>
#efropatia diabetica incipienta cat "i cea clinica poate fi prevenitaD boala in
sine nu are
nici un semn particular, ea este depistata numai atunci cand se fac anali,e
pacientului
diabetc "i se constata ca apare in urina Microalbuminuria =89-899mgF6h> sau
o
4roteinurie =899 "i :99 mgF6h>
1n conclu,ie toti pacientii cu diabet cu o IvechimeJ mai mare de 19 ani
trebuie sa-"i faca
la un laborator, abuminuria "i proteniuria cel putin o data pe an.
Ne0rita #iabetica clinica 5CAD6
34
Aste un stadiu mai avansat in care pe langa albuminurie "i proteinurie apare
"i
hipertensiunea arteriala cu edeme la gambe =picioare> iar creatinina "i ureea
au valorii
mari =adica urina se varsa in sange> aceasta este cea mai grava, asfel se
reduce din
alimentatie o cantitate mai mare de proteine "i sare fiind astfel stabilit un nou
regim de
catre diabetolog.
%and problema rinichilor este foarte grava se recurge la Irinichiul artificialJ
=hemodiali,a> procedeu prin care se curata sangele de uree, de hemoglobina
libera, si de
alti produ"i din metabolism datorita incapacitatii rinichilor de a elimina aceste
deseuri
Qto5iceR. Aceasta se face prin difu,area printr-o membrana semipermeabila
=cel mai des
artificiala>. +angele bolnavului derivat intre o artera "i o vena facut
incoagulabil, este
trecut printr-un tub semipermeabil scufundat intr-o baie cu o compo,itie
adecvata.
4rocedeul constituie principiul rinichiului artificial.
%and hemodiali,a nu mai este eficace se a&unge la inlocuirea rinichilor cu altii
care
functionea,a normal, operatie care prelungeste viata pacientilor dar care in
tara se face
rar iar in stainatate costul este foarte mare.
)reventie 7i trata"ent in Ne0ropatia #iabetica 7i cea incipienta:
H efectuarea unui tratament corect care sa asigure o glicemie normala toata
viata
H reducerea cantitatii de proteina din alimentatie stabilita de medic
H normali,area tensiuni arteriale care nu se datorea,a diabetului =valorile
normale
189F;9
H fara eforturi mari fi,ice "i un stil de viata sanatos
H in situatiile grave tratament prin hemodiali,a Irinichi artificialJ
Retinopatia #iabetica 5RD6
35
4acientii, datorita imbolnavirii retinei, au o scadere a vederii =membranele
care
captusesc ochiul au o bogata retea de vase mici>D ei merg la oftamologie
unde se plang
medicului ca de"i au schimbat ochelarii nu vad, specialistul ii e5aminea,a
ochiul "i vede
modificarile specifice diabetului "i asfel se descopera boala, diabet. /D
=retinopatia
diabetica> are ca e5amen oftamologic Qfundul de ochiR facut cu aparatul
oftalmoscop.
%and medicul banuie"te o retinopatie diabetica se mai face angiografia cu
fluoresceina
=o substanta colorata> care se in&ectea,a in vena de la plica cotului "i a&unge
in tot corpul
inclusiv in ochi.
Aceasta e5aminare de diagnostic se poate face timpuriu evitadu-se
complicatiile.
! atentionare catre pacientii cu diabet indiferent de tipul de diabet ,aharat
sau oricare
persoana cu risc de diabet care observa ca are tulburari de vedere sa se
pre,inte de
urgenta la oftalmolog, controlul sa se faca de cel putin o data pe an, inaintea
descoperirii diabetului pentru a preveni riscul cel mai mare care este orbirea.
Retinopatia #iabetica are = etepe in parcurgerea boli:
H /etinopatia simpla cu microanevrisme =mici dilatari ca margelele, ale
capilarelor>
H /etinopatia preproliferativa cu microanevrisme mai multe "i hemoragii
H /etinopatia proliferativa in care se adauga capilare nou formate, stadiul cel
mai grav
/etinopatia este boala pe care o fac pacientii cu diabet necontrolat, cea mai
grava forma
/etinopatia diabetica proliferativa in care pe langa microanevrisme in retina
se
formea,a noi capilare =de neoformatie>, in afara retinei cat "i in retina sau in
globul
ocular care duce pe loc la orbire. Modificarile din retinopatia diabetica pot
duce "i la
aparitia glaucomului prin impiedicarea circulatiei umorilor =lichidelor din ochi
care duce
la de,lipire de retina> o problema iara"i foarte grava care duce "i ea la
posibilitatea
orbirii.
36
! conclu,ie- diabetul de tip 1 poate aparea la orice varsta insa predomina la
pacientii
tineri, numindu-se Diabetul &uvenil care implica dependenta de insulina. !
alta forma a
bolii este ceea latenta autoimuna diabetul de tip 6 cu debut la persoana
adulta de la
varsta de 9 de ani ca gen ma&oritar al maladiei.
Diabetul getational
Apare uneori in timpul sarcini din cau,a insuficientei organismului de a
secreta insulina
in cantitati necesare organismului pentru a mentine glicemia in limite
normale. De vina
sunt hormonii secretati de plancenta care a&uta fatul sa creasca, dar
blochea,a actiunea
insulinei secretate de mama, nevoia de insulina poata sa creasca de pana la 8
ori.
Glicemia cre"te de obicei in saptamanile 6 "i 6; de sarcina.Diabetul de
sarcina dispare
dupa sarcina, dar nu trebuie negli&at el fiind unul din factorii raspun,atori de
aparitia
hipertensiunii, marind riscul pierderii sarcinii sau de cresterea in greutate la
copil, ceea
ce ar putea aduce complicatii la na"tere.
1n timpul sarcinii placenta are gri&a de fat iar hormonii secretati de ea il a&uta
sa creasca
dar tot acesti hormoni blochea,a actiunea insulinei secretata de mama,
aceasta
problema se numeste insulinore,istenta si face ca insulina sa fie foarte greu
folosita de
organismul mamei. #evoia de insulina poate sa creasca pana la de trei ori in
aceste
conditii. +aptamanile critice de crestere a insulinei sunt saptamanile 6 si 6;
de sarcina.
Diabetul gestational este diferit de celelante tipuri de diabet prin faptul ca
apare doar in
timpul sarcinii si dupa nastere dispare.
8actorii #e ric pentru #iabetul #e arcina:
%ele care au mai avut o sarcina anterioara diabet gestational
37
4acientele care au mai fost mame si au nascut copil cu greutate de peste Cg
Mama cu hipertensiune arteriala crescuta
.arsta de peste 89 de ani si mai multe avorturi spontane frecvente
Mamele cu obe,itate morbida =cresterea greutatii cu 89S -9S peste normal
daca unul sau ambii parinti au diabet dupa varsta de 9 de ani
Cele "ai 0recvente i"to"e
+en,atie de foame tot timpul, sete si urinari frecvente, uneori aceste pot
trece
neobservate deoarece in timpul sarcinii aceste semne pot fi normale. 1n ca,ul
ca sunt
pre,ente inaintea saptamanilor de sarcina preci,ate ele pot fi un indiciu ca
diabetul era
instalat inainte de sarcina in stare latenta fara semne.
Diagnosticul, la persoanele cu risc se face mai devreme de saptamanile 6-6;
de sarcina
vor fi testate inainte de a ramane insarcinate =cand sarcina este planificata>
sau imediat
ce a aflat ca este insarcinata. Aste important ca perioada premergatoare
conceptiei si
cea a periodei sarcinii sa e5iste un control bun al glicemiei si o dieta
corespun,atoare
deoarece mama si fatul RRimpartRRacelasi sange. +e determina valorile
glicemiei la prima
ora pe nemancate =a &eun>, valoarea glicemiei sa nu depaseasca 19mgFdl.
A doua testare se face dupa ce persoana a mancat la 6 ore dar valoarea nu
trebuie sa fie
mai mare de 699mgFdl. %and aceste valori sunt mai mari se pune diagnosticul
diabet sau
se face testul de toleranta la gluco,a =intr-un pahar se pun :9-E9g gluco,a,
iar dupa o
ora se recoltea,a sange determinand valoarea glicemiei, daca este mai mare
de
19mgFdl gravida are diabet>.
4acienta gravida diagnosticata cu diabet gestational va fi mai atent
monitori,ata prin
monitori,area glicemiei la domiciliu pentru a verifica frecvent valorile
glicemiei,
mentinerea unei tensiuni arteriale in limite unde este ca,ul, ecografia pentru
estimarea
38
varstei gestationale a fatului, greutatea lui, starea de sanatate, eventualele
anormalitati
si greutatea fatului in ultimile saptamani.
2auri pentru a preveni #iabetul getational:
Daca pacienta este supraponderala @ sa slabeasca inainte de sarcina si nu
cand a aflat ca
este gravida, surplusul de greutate sa nu depaseasca mai mult de 19-69 Cg
peste normal
la persoanele cu factori de risc.
+e recurge la dieta saraca in glucide simple si bogata in legume si fructe
=fibre>.
+e mananca mese mici si dese pentru a mentine o valoare a glicemie stabila.
+e fac neaparat e5ercitii fi,ice moderate si acesta este un mi&loc de a reduce
glicemia iar
daca valorile glicemiei nu sunt sub control, medicul va a&usta dieta si efortul
fi,ic pentru
a evita tratamentul cu insulina.
4entru a preveni un fals re,ultat cand faceti testul oral de toleranta la
gluco,a, timp de 8
,ile se mentine o dieta bogata in carbohidrati inaintea testului. #u se face
testul daca
pesoana tine dieta, este bolnava =racita, o infectie, sau disconfort fi,ic
slabiciune>,
glicemia poate sa creasca in aceste situatii.
4entru a nu influenta testul pentru aflarea valori glicemiei se vor incerca
tehnici de
rela5are, de a diminua stresul =la gandul cum va fi> prin ceva care sa va faca
placere =film
de comedie, mu,ica>D reducerea an5ietatii este un alt mi&loc de a nu lasa ca
valoarea
glicemiei sa creasca.
4ersoanele diagnosticate ca mame cu diabet gestational vor fi atent
monitori,ate
deoarece unele din aceste RRmameRR au un risc de a de,volta preeclamsie
=manifestare ce
survine in timpul sarcinii la primipare, prima nastere> dupa cea de-a 69-a
saptamana de
39
sarcina, aceeasta se manifesta prin hipertensiune arteriala, nefropatie,
edeme difu,e
=apa>.
Diabetul din timpul sarcinii netratat poate avea efecte negative si asupra
copilului,
malformatii cardiace el devenind un copil cu o greutate foarte mare
=macrosom> ceea ce
face ca nasterea pe cale naturala sa devina imposibila, nasterea efectuindu-
se prin
ce,ariana. 1n /omania o sarcina cu diabet gestational face ca indiferent de
greutatea
fatului nasterea se face prin ce,ariana. 1n alte tari hotararea de a face
ce,ariana se ia
numai daca diabetul gestational nu a putut fi echilibrat si fatul are o greutate
mare.
$n pas foarte important dupa nastere este ca dibetul facut in timpul sarcini sa
dispara,
revenindu-se la o viata normala dar sa urmea,e o perioda de urmarire care
uneori
trebuie facuta temeinic pentru a depistaRRrevenireaRR unui diabet RRadevaratRR,
deoarece
e5ista cateodata posibilitatea ca dibetul sa fie depistat in cursul sarcinii, si
acesta scos la
iveala. +unt ca,uri cand diabetul de sarcina nu dispare dupa sarcina ci va
persista si
necesita tratament cu insulina acesta fiind un diabet &uvenil avut dar
descoperit acum la
sarcina, tinerei mame ca diabet &uvenil inaugural.
KKKKKKDiabetul de sarcina corect gestionat de mamica in colaborare cu medicul
de familie
T diabetolog, ginecolog, endocrinolog prin dieta speciala si e5erciti fi,ice
,ilnice care tin
valoarea glicemiei sub control, si micile inconvienente vor fi un vis urat, care
se termina
cu bine cand copilul mult asteptat, scoate primul strigat victorios.
(arcina "a"icii cu #iabet 4uvenil inulino#epen#ent 5tip 1 6
2anara cu diabet, se poate casatori si forma un cuplu fericit si totodata sa-si
doreasca
copii. De preferat ar fi ca partenerul de viata sa nu aiba diabet, asfel riscul de
a avea
copii cu aceasi boala este mai mic. 0a copiii procreati din mama si tata cu
diabet, e5ista
40
riscul ca boala sa se transmita de la ambii parinti, dar nu neaparat daca boala
este
stapanita si mai ales psihicul parintilor este intr-o multumire si plin de
motivatii po,itive
vi,avi de boala dar si de cuplu in sine, bucurie, veselie, tandrete, fericire si
multa, multa
dragoste.
+-a intamplat ca si cupluri de familii tinere obisnuite sa nasca un copil cu
diabet
insulinodependent, neputandu-se sti la cine si cand apare boala =caile
Domnului sunt
necunoscute si nepreva,ute>.
2anara mamica cu diabet poate sa-si doreasca cati copii vrea, dar sunt si
situatii delicate
cand copilul este foarte mare si trebuie sa faca ce,ariana si atunci poate sa
mai faca cel
mult unul. 0a prima sarcina ar fi bine ca diabetul pe care tanara il are sa fie
mai mic de
19 ani, de aceea este bine ca tinerele cu diabet sa se casatoreasca mai
devreme ca boala
de diabet sa nu fi trecut si la complicatii.
0a tinerele cu diabet mai vechi si cu o varsta trecuta de 89 de ani, mama
risca sa-si
agrave,e starea de sanatate in urma sarcinii.
1nainte de a ramane insarcinata tanara cu diabet trebuie sa ia legatura cu
medicul
diabetolog pentru a-i face un control amanuntit a starii de sanatate incat cu o
luna
inainte de a ramane insarcinata, controlul valorii glicemiei sa fie e5celente. +e
va face un
regim ideal de alimentatie iar tratamentul cu insulina va fi cel care ii va
asigura o
glicemie permanent normala. 1n cursul sarcinii, in primele luni isi va controla
glicemia
permanent pentru a-si pastra glicemia normala, iar de,voltarea fatului =aceste
luni sunt
cruciale in constituirea tuturor organelor> sa fie normala, nici prea mic nici
prea mare.
%a toate mamicile gravide trebuie sa-si pastre,e si sa fie atenta la starea
sanatatii sale,
sa se fereasca de infectii virale =rubeola, ru&eola, gripa> mai ales in primele 8
luni, pot sa
determine anomalii fetale. 2ot in perioada sarcinii sa mentina regimul dat de
medic
41
=multe legume, anumite fructe si cantitatea corespun,atoare> pentru ca
cresterea in
greutate sa nu fie mai mult de 19-16Cg, ca si gravida nediabetica.
Diabetul gestatiolal se remite dupa nastere, dar e5ista riscul de-a de,volta
diabet si la
sarcinile urmatoare sau a de,volta un diabet mai tar,iu, un diabet de tip 6. 0a
7
saptamani se recomanda sa se faca un test de toleranta la gluco,a =cu E:g de
gluco,a la
899 g de apa plata>. 1n ca,ul in care re,ultatul este usor crescut se trece la
dieta pentru
diabet si e5ercitii fi,ice regulate discutii cu medicul de familie, diabetolog. 1n
cursul
sarcinilor urmatoare testarea pentru diabet se face inainte de sarcina cat si in
timpul
sarcinii.
Care ar 0i cele "ai bune 0aturi pentru tanara cu #iabet care ii
#orete/ un bebe
anato/ #ar i tarea anatatii ei a 0ie opti"a,
+a ramana insarcinata intr-o perioada cu control glicemic foarte bun.
+a mentina valorile glicemice intre ;9-19 mgS in tot timpul sarcinii iar in
primele 8 luni
ma5ima sa fie de 119mgSD nu sunt dorite nici glicemii mari, nici mici
=hipoglicemiile
afectea,a atat mama cat si fatul>.
+a se pre,inte la controalele medicale stabilite de medicul diabetolog cat si
cel ginecolog
pentru monitori,area sarcinii si sanatatii mamei.
+a se pre,inte de urgenta la medici la orice semn anormal privind sanatatea.
+a nu se ingrase =cantarirea saptamanala fiind obligatorie>.
42
! tanara mamica insulinodependenta tratata cu insulina va continua
tratamentul cu cel
mai bun do,a& de insulina indicat de medicul diabetolog pentru mentinerea
unei glicemii
normale si o dieta particulari,ata.
2anara mamica tratata cu tablete va trece neaparat pe insulina deoarece
tabletele nu
permit o normalitate a glicemiei in timpul sarcinii, se poate reveni dupa
sarcina la
tablete daca in timpul sarcinii nu au intervenit complicatii.
Daca diabetul a fost tratat anterior numai cu regim, se va continua tot in
acelasi mod,
doar daca glicemia nu se normali,ea,a se trece pe insulina.
Diabetul descoperit in timpul sarcinii va fi tratat tot cu insulina.
#ecesarul de insulina va creste mai ales in a doua &umatate a sarcinii
=saptamana a 69-a>
si poate scadea brusc dupa nastere asa ca controlul glicemiei se face cat mai
des si in
timpul sarcinii dar si dupa nastere.
+a efectue,e toate anali,ele, indicate in timpul sarcinii.
Daca se respecta toate masurile de monitori,are de catre tanara viitoare
mama in
colaborare cu echipa medicala bine sudata =medic de familie T diabetolog T
obstetrician
care este familiari,at cu sarcina la diabetice> T sotul si familia, e5ista sanse
mari ca sa se
nasca un RRingerasRR perfect sanatos si parintii bucurosi si fericiti, la fel si
bunicii
binecuvantati.
Mai sunt ca,uri la noi, cand gravida nu stie la cine sa apele,e din cau,a
medicilor care
actionea,a fiecare pe cont propiu sau nu au e5perienta si tanara este
RRplimbataRR, de la
unul la celalalt iar re,ultatul este aproape un esec.
43
#asterea copiilor, la tinerele cu diabet trebuie sa fie cat mai aproape de
ultima
saptamana de sarcina 8;-9-a daca sarcina s-a derulat normal. Daca sunt
semne de
suferinta a fatului in uter se face ce,ariana dar nu mai devreme de a 8;-a
saptamana.
1ncepand de la saptamana a 86-a ideal ar fi ca tanara sa fie internata la sectia
de diabet
sau monitori,area la domiciliu sa se faca frecvent de medicul de familie in
colaborare cu
medicul diabetolog iar la nastere trece la sectia de obstretice-ginecologie
pentru
nastere, unde colaborarea pluridisciplinara sa fie iarasi solida pentru re,ultate
apropiate
de cele obtinute la pacienta mamica nediabetica.
%alea de nastere cea mai dorita ar fi cea naturala, dar acesata cale depinde
de fiecare
ca, in parte, si cea care se potriveste tinerei mamici. Alaptarea este permisa.
Ricurile 0atului #intr3o tanara "a"ica cu #iabet/ ireponabila-
1n primul rand in cele mai multe ca,uri copilul va avea diabet ,aharat,
anomalii
congenitale =malformatii>, macrosomia fetala =nasterea unor copii giganti -
:Cg >
determinata in special de glicemia mare a mamei care nu are gri&a de
indicatiile
medicale si nu isi face controlul glicemiei. %opiii nascuti sunt foarte sensibili,
debili,
devin RRcolosii cu picioare de lutRR care necesita o atentie si prudenta
deosebita cu risc de
complicatii care pot duce la deces atat in uter cat si in primele ,ile de la
nastere.
Masurile de a preveni o sarcina, sunt cele folosite de toate tinerele care nu isi
doresc o
sarcina neplanificata iar la tinerele cu diabet sunt chiar obligatorii pentru
toata viata
fertila, fiind intrerupta doar cand isi doreste un copil. Mi&loacele folosite sunt
pre,ervativele, steriletele, pastilele mai putin folosite avand reactii adverse
pe perioade
indelungate ca cresterea tensiunii, al trombo,elor vasculare, iar unele ridica
valorea
glicemiei.
44
Diabetul >uvenil
Diabetul Uuvenil aparut la copii "i tineri sub 89 de ani la care insulina este
medicatia care
ii tine in viata "i ii fere"te de complicatii grave. %and insulina nu este facuta la
timp sau
Ise sareJ tratamentul care trebuie facut la o anumita ora sau lipsa insulinei
duce la
%eto,a urmata de coma diabetica.
Diabetul &uvenil face parte din categoria bolilor autoimune care nu pot fi
vindecate insa
pot fi tinute sub control cu tratament adecvat in ca,ul copiilor "i tinerilor
numai cu
tratament cu in&ectii de insulina organica sau sintetica administrate ,ilnic
subcutant.
Diabetul insulino-dependent are manifestari deferite de la un copil la altul asa
ca "i tipul
de insulina, do,ele, numarul de in&ectii pe ,i "i intervalul la care acestea
trebuie repetate
de la un pacient la altul =copil> trebuie facute doar de medicul diabetolog
pedriatru.
$n copil diabetic poate fi usor recunoscut pentru ca-
H Mananca dulciuri multe nu doreste altceva =polifagie>.
H Are sen,atie de gura uscata "i bea des apa, alte lichide =sucuri
carboga,oase, siropuri>
H $rinea,a des "i are o respiratie =halena> caracteristica =poliurie>.
Diabetul &uvenil debutea,a de cele mai multe ori cu o coma hipo sau
hiperglicemica.
Aceste come pot fi declansate "i de boli intercurente, de natura virala sau
microbiana
=viro,a, bronsita, infectii>.
9lice"ia 4uvenila trebuie tinuta sub observatie, inainte de masa valoarea
normala a
glicemiei trebuie sa fie de ;9mgFdl- 11:mgFdl iar inaite de culcare nu trebuie
sa
depaseasca valoarea de 19mgFdl.
.aloarea glicemiei la un tanar cu diabet trebuie mentinuta intre ;9 "i
1;9mgFdl
45
Momentele ,ilei cand se pote face testul pentru aflarea valorii glicemiei-
H Dimineata inaite de tre,ire
H 1naite de mesele principale
H 0a 1 @ 6 ore dupa mesele principale
H 1naintea unui efort fi,ic sustinut
H 1n ca, de imbolnavire
H 1n ca, de nerespectarea regimului alimentar impus.
H Mi&loacele de tratament la copilul cu diabet insulino-dependent- este
obligatorie
insulina =niciodata antidiabeticele orale> plus dieta, plus e5ercitiul fi,ic plus
autocontrol.
%antitatea de alimente este 1999 caloriiF,i T 199 ori varsta =ani>. %and copilul
este supraponderal
atunci cantitatea de alimente se va reduce fiind tinuta sub control ca "i
insulina.
H Do,ele de insulina "i schemele de tratament vor fi stabilite de medicul
diabetolog,
echilibru diabetului la copii este cel mai greu de reali,at decat la alte varste.
H 4ana ce copilul implineste 16-1 ani parintele este responsabil de educatia
"i controlul
diabetului. De la pubertate tanarul pacient de 1 -1: ani i"i ia pe cont propriu
aceasta
sarcina, depasindu-si cateodata parintii. Diabetul la copii apare de la cele mai
fragede
varste, ma&oritatea ca,urilor fiind dupa E-; ani, /omania fiind printre ultimile
locuri din
Auropa, deocamdata la noi diabetul &uvenil fiind mai rar ca-n alte parti.
H Aducatia, instruire, invatare M o actiune prin care pacientii cu aceasta boala
"i membrii
familiei invata, se instruiesc ce trebuie sa faca ca sa poata faca fata acestei
boli
IperfideJ, educatia fiind foarte importanta pentru obtinerea unui control
glicemic
foarte bun "i a oferi medicului un in tratarea bolii. Aducatia este importanta in
toate
tipurile de diabet la nivelul tuturor varstelor de pacienti cat si apartinatori.
2.3 Diabetul de tip 2 epidemia secolului 21
46
Diabetul de tip 6 =non> neinsulinodependent este grupa cu G9S de persoane
cu diabet a
carei supravietuire nu depinde de in&ectiile de insulina, la persoane cu varsta
de peste 9
de ani, unde celulele producatoare de iusulina nu sunt distruse complet doar
ca secretia
de insulina este sca,uta, insuficienta pentru echilibrarea valorii glicemice in
organism.
2imp de foarte mul*i ani, diabetul de tip 6 a fost numit atacul iabetului la
auli,
deoarece de obicei apare la varste mai inaintate. 1n ultimii ani, cand diabetul
a aprut de
foarte multe ori "i la copii, diabetul de tip 6, a inceput s fie pre,ent "i la
adolescen*i sau
tineri adul*i. Dintre to*i bolnavii de diabet, G9S manifesta diabetul de tip 6.
+pre
deosebire de tipul 1 de diabet, tipul 6 este foarte mult influen*at de stilul de
via*.
A5ist dou cau,e principale ale apari*iei diabetului de tip 6. $na dintre ele
este
de,volatrea re,isten*ei la insulin. Acest lucru determin *esuturile corpului
s devin
mai pu*in sensibile la efectele insulinei. Drept re,ultat, ,ahrul nu prse"te
sangele "i
nu poate intra atat de u"or in celule. 4entru ca ,ahrul din sange s scad,
dar "i pentru
alte atribu*ii ale insulinei, este necesar o cantitate de insulin mai mare. A
doua cau, a
apri*iei diabetului de tip 6 este repre,entat de incapacitatea de cre"tere a
cantit*ii de
insulon pentru a acoperi cererea de insulin. /e,isten*a la insulin, nivelul
sc,ut al
secre*iei de insulin, sau ambele, pot determina apari*ia diabetului de tip 6.
E?ita "ai "ul@i 0actori ce contribuie la apari@ia re.iten@ei la
inulin!:
supraponderalitatea, avansarea in varst, un stil de via* sedentar,
sensibilitate
ereditar, dar "i cau,e hormonale precum sindromul polichistic ovarian. #u se
cunosc
cau,ele clare cu privire la de,voltarea re,isten*ei la insulin, "i probabil e5ist
mai mult
decat un singur motiv, ins cercetrile recente au demonstrat faptul c
celulele cu
grsimi particip la procese chimice care determin *esuturile s re,iste la
efectele
insulinei. 1n ca,ul obe,it*ii, e5ist mai multe celule cu grsimi, "i deci au loc
mai multe
astfel de procese chimice. %a re,ultat, ,ahrul nu poate ptrunde in celule, "i
incepe s
se acumule,e in sange, in special dup mesele principale. #ivelurile ridicate
de ,ahr in
47
sange determin celulele beta s produc din ce in ce mai mult insulin
pentru a
impinge ,ahrul in celule, acolo unde este nevoie de el. 1ns din moment ce
nivelurile
ridicate de ,ahr in sange cresc "i re,isten*a la insulina, se declan"ea, un
ciclu vicios.
Apro5imativ 9 de milioane de oameni din +.$.A. manifest re,isten* la
insulin sau
prediabet. Au ins un nivel al ,ahrului in sange potrivit, deoarece pancreasul
este
capabil s produc suficient insulin. !ricum, in propor*ie de 6:S pana la :9
S,
pancreasul, dup ani mul*i de munc, i"i pierde incet capacitatea de a
men*ine acele
niveluri de ,ahr din sange la parametrii normali. % timpul, nivelul ,ahrului in
sange
cre"te, re,ultand apari*ia diabetului.
$neori, nivelurile ridicate ale ,ahrului din sange, aduc simptome ale
diabetului de tip 1-
urinare frecvent "i e5cesiv, sen,a*ie crescut de sete, oboseal "i scdere
in greutate.
!ricum, in foarte multe ca,uri, in care oamenii trec de la prediabet la diabet
de tip 6,
nivelul ridicat al ,ahrului in sange nu determin apari*ia simptomelor. Acest
lucru
e5plic faptul c o treime din oamenii ce sunt bolnavi de tipul 6 de diabet, nici
mcar nu
"tiu c pre,int aceast boal "i faptul c diagnosticul intar,ie de la G pana la
16 ani. Aste
foarte important sa identificm problemele cau,ate de pre,en*a ,ahrului in
sange la
timp, pentru a putea urma un tratament ce previne apari*ia diabetului, sau in
ca,ul in
care de&a a aprut, po*i incepe s previi complica*iile. %a "i in ca,ul diabetului
de tip 1,
este recomandat s de*ii controlul asupra nivelului de ,ahr in sange pentru a
preveni
complica*iile serioase ce pot aprea.
Cu" ne ineala 5e acun#e6 #iabetul #e tip & ,
4lastic spunand diabetul de tip 6 la mai mult de &umatate din pacienti se
manifesta in
mod variat ;;in fel "i chip<< prin forta "i intensitatea cresterii gluco,ei in sange.
48
0a unii din pacienti diabetul nu da nici o tulburare fapt ce mi s-a intamplat "i
mie ceea ce
ma facea sa ma consider sanatoasa semnele de boala lipseau sau erau
nesemnificative
dar Diabetul era ascuns, pacalind persoana, pe mine "i QRlucrandRR parsiv in
organism.
Descoperirea bolii am facut-o la o furunculo,a care ma neca&ea de catva timp
"i facand
anali,ele pe care mi le-a recomandat doctorul dermatolog, eram "i
supraponderala dupa
nasterea celui de-al doilea copil datorita faptului ca sarcina nu am putut s-o
duc la
termen G luni doar cu tratament hormonal ceea ce a facut ca dupa nastere sa
nu am
ciclu 19 ani asa ca am continuat tratamentul acum pentru revenirea ciclului
menstrual.
#asterea a fost foarte grea, avand contractii dar nu ma dilatam am depus un
efort
QRsupra omenescRR afectandu-mi "i glanda tiroida "i dupa 16 ore, am nascut
pelvian o
fetita de 8,;99 Cg "i 7 cm sanatoasa.
Aveam ; de ani cand datorita anali,elor s-a descoperit ca am diabet,
glicemia era de
8;9mgFdl dar dupa mai multa chib,uinta "i rememorand evenimentele din
urma cred ca
diabetul imi era QRga,daRR in organism de apro5imativ ; ani cand dupa ani grei
de
tratament imi revenise ciclu menstrual =scapand de insuportabilele migrene>.
1ntr-adevar era destul de tar,iu aveam tulburari de vedere, arteriopatie la
membrele
inferioare plus ca la aflarea bolii totul ca,use ca o IbombaJ, am avut un soc
mare.
4rima fa,a de disperare fost foarte greu de depasit de neca, pe mine
personal apoi pe
cei din &ur. )a,a a doua a fost de negare "i refu,are a bolii o fa,a mai
indelungata facand
gre"eli fatale spunand ca anali,ele nu s-au facut corect au fost gre"ite,
inversate "i tot
felul de tertipuri numai cu gandul ca sunt sanatoasa, capac la toate a fost "i o
medicatie
total gresita care a facut sa mi se duble,e greutatea avuta. Dupa o perioada
de furie, de
suparae cand am descoperit ca medicatia nu imi era adecvata "i chiar de
ostilitate "i
dusmanie impotriva medicilor "i a celor apropiati ca nu m-au a&utat corect am
ca,ut intro
depresie adanca vegetand o perioada ca o leguma.
49
2otu"i familia m-a a&utat sa constienti,e, ca nu este un capat de lume, sunt
boli cu
consecinte mult mai grave, am inceput sa citesc sa ma documente, temeinic
sa intru in
etapa de obisnuinta prin informatiile tot mai precise "i mai comple5e pe care
le-am
asimilat am "i pus ba,ele proiectul de fata pentru a informa cat mai bine "i
mai pe
intelesul tuturor despre o boala care multi ani a fost ignorata "i fara informatii
in massmedia,
care netratata de la debut afectea,a grav sanatatea organismului, ducand
chiar
la decesK
Tetul #e toleranta la gluco.a
Aste o anali,a facuta in laborator care este mult mai eficace decat celelalte
anali,e,
ceeea ce confirma definitiv 199S boala. 4rocedeul efectuarii testului are ca
problema,
timpul de 8- ore cat se efectuea,a "i cheltuieli mai mari.
Cu" e 0ace anali.a: este o investigatie mai de finete care se face cu o
programare
dimineata pe nemancate inainte de ; dimineata. 1nainte cu 6-8 ,ile se manca
obisnuit
fara cure de slabire sau restictie de alimente ca- paine, ore,, cartofi, ,ahar
sau alte
dulciuri. +e recoltea,a sange din vena =o cantitate mica> pentru do,area
glicemiei apoi se
bea o solutie de gluco,a =se cumpara de la farmacie E:g de gluco,a care se
di,olva in
899g de apa plata, eventual se stoarce o &umatate de lamaie pentru a masca
gustul
neplacut> "i se recoltea,a sange. 4este o ora se face do,area glicemiei, apoi
peste 6 ore,
timp in care sta linistit fara agitatie. Daca glicemia facuta la 6 ore este mai
mare de
699mgFdl atunci diagnosticul este de diabet garantat. 2estul de toleranta la
gluco,a nu
agravea,a boala de diabet e5istenta, aceeasi cantitate de gluco,a de E:g,
regasindu-se "i
in pra&itura.
(i"pto"ele #iabetului .a%arat #e tip &
50
! alta categorie de pacienti cu diabet sunt cei cu semne clinice dinstincte
bolii, cele mai
importatnte fiind-
H poliuria @ eliminarea a unei cantitati de urina de peste 6 litri in 6 de ore
H polidipsia @ sen,atia de sete deosebit de intensa
H polifagia @ foame e5agerata
H scaderea in greutate @ slabire fara a tine regim
H oboseala @ care este permanenta "i ine5plicabila
H manifestari ale complicatiilor- tulburari de vedere, dureri in picioare,
caderea dintilor...
H coma diabetica inaugurala @ boala la un pacient necunoscut anterior
H ce este poliuria- .olumul de urina a unui pacient sanatos in 6 de ore este
de ;99 "i
1:99 ml =diure,a normala>, la un pacient cu diabet volumul in 6 de ore este
de 999-
:999 ml, urina fiind decolorata, iar urinarile sunt foarte dese "i nocturne in
cantitati mari
fara dureri sau usturimi ca la barbati boala de prostata iar la femei cistite.
%opiii
involuntar urinea,a in pat in timpul somnului.
H cum se produce poliuria- cand gluco,a in sange creste peste o anumita
limita de
1;9mgFdl ea QRscapa QR in urina =glico,urie> pentru ca rinichii sa o poata
elimina o mare
cantitate de apa denumita prag de eliminare renala a gluco,ei. 4oliuria apare
in ca,urile
mai avansate "i este mai mare cu cat glicemia este mai crescuta. Masurarea
volumului
de urina este foarte important pentru ca iti dai seama de valoarea glicemiei.
H ce este polidipsia- #evoia, sen,atia e5agerata de sete uneori fiind
chinuitoare de a bea
uneori cantitati mari de lichide de :-7 litri de apa cand valoarea glicemiei este
mare
peste 99-:99mgFdl, setea fiind asa de intensa se scoala "i noaptea de beau
apa "i nu cu
cana ci cu sticla "i tot de atatea ori folosesc toaleta ceea ce face somnul sa fie
tulburat
ceea ce nu este bine. +en,atia de sete intensa desi bolnavii beau lichide
multe este
insotita de uscaciunea gurii "i a bu,elor acest fenomen de sete chinuitoare
poate fi un
semn de Diabet Zaharat +A.A/, prin poliurie se elimina odata cu gluco,a "i o
mare
cantitate de apa ceea ce face ca orgarnismul sa se de,hidrate,e "i
mecanismele din
organism produc setea pentru a reface cantitatea de lichid pierduta.
51
H ce este polifagia M scaderea in greutate- nevoia e5agerata de a consuma
alimente mai
mult decat este necesar "i in repetate randuri "i totusi pacienti cu Diabet
Zaharat slabesc
QRva,and cu ochiiRR adica foarte repede =QRmananc ca un lup "i am a&uns slab ca
un
pitigoiRR>, spun uneori pacientii la spital =cand am fost "i eu internata> acest
fenomen
este mai rar decat poliuria "i polidipsia iar e5plicatia lui este ca pacientul cu
Diabet
Zaharat nu reuseste o productie normala de energie deoarece gluco,a nu mai
poate
folosita in lipsa insulinei "i asfel deficitul de energie =foamea energetica>
incearca o
adaptare prin cresterea sen,atiei de foame in mod refle5 dar cu re,ultate ,ero
=de aceea
se produce slabirea e5agerata>.
H deficitul energetic M oboseala, glicemiile marii pe perioade indelungate fac
ca bolnavul
sa se simta obosit sa nu mai aiba energie de a face anumite lucruri care alta
data i se
pareau usoare, acest fenomen astenie sau QRacesta este diabetulRR, precum il
numeste
medicul pentru ca nu se cunoaste mai multe, despre acest fenomen.
Can# ete in#icata inulina in #iabetul #e tip & ,
Dupa ani de tratament medicamentos pe cale orala si regim alimentar, vine o
,i in care
pacientul diabetic de tip 6 se QRtransformaQR in pacient diabetic de tip 1,
numita diabet
autoimun latent al adultului =0ADA>. +chimbarea se datoreste mai multor
situatii-
4acientii care aveau tratament cu tablete nu le mai suporta sau nu-si mai fac
efectul,
valoarea glicemiilor fiind foarte mare si permanenta 6:9-899mgS evitandu-se
posibilele
hiperglicemii, tratamentul cu insulina va fi permanent.
4acientii au o scadere in greutate progresiva care nu se redresea,a, prin
tratamentul cu
insulina slabirea pacientului este oprita.
4acientii fac diferite infectii, insulina poate fi intrerupta la vindecarea lor sau
trebuie
continuata, depinde de infectii si gravitatea lor.
52
1n ca,ul asocierii la diabet a unor boli renale, nefropatia diabetica, insuficienta
renala
sau asocierii la diabet a unei hepatite cronice active a unei ciro,e hepatice la
care
insulina este obligatorie tot restul vietii.
1naintea, in timpul si dupa interventiile chirurgicale, cand insulina este
obligatorie dar
poate fi oprita dupa aceea depinde de organismul fiecarui pacient.
Diabetul ,aharat diagnosticat in cursul sarcinii, daca insulina va ramane si
dupa nastere
iarasi depinde de mai multe aspecte subliniate la diabetul gestational.
+e recomanda prudenta in administrarea insulinei la persoanele trecute de 7:
de ani
care stau singuri si au o sanatate degradata si nu inteleg informatiile date,
sau
persoanelor care nu vad bine si le tremura mainile si nu pot sa-si
administre,e singuri
insulina.
Care ete evolutia #iabetului #e tip &/ #e care nu "ai ;<capi ;<
Diabetul Zaharat boala vetii mele I numai sapa "i lopata o invinge I am
va,ut ca
debutul este QR ascuns QR iar evolutia este succesiva in trepte, de la fa,ele
usoare la cele
complicate, trecerea se face adesea neobservat la un pacient la altul cu o
vite,a care
varia,a de la un organism la altul, indiferent ce fel de diabet ai, deci se poate
spune
despre ceva ce lucrea,a in organism inainte de declansarea bolii, un
prediabet.
+e intampla ceva curios ce nu a putut pana acum fi e5plicat, pana ca valorile
glicemiei sa
fie crescute in mod permanent am observat acest lucru deoarece in ramura in
care
lucram trebuia sa ne facem anali,e trimestrial "i periodice =aveam carnet de
sanatate>
nu am observat ceva neobisnuit sau in neregulaD o data sau de doua ori
glicemia era la
limita =11:mgFdl> dar am pus re,ultatele acestor valori pe seama stresului sau
durerilor
de picioare pe circulatia mare pe care o faceam de la un eta& la altul , iar
tulburarile de
53
vedere erau din cau,a ca studiam noaptea pentru a promova la un alt servici
in aceeasi
ramura. 1n urmatoare ,i aveam servici, casa, doi copii frumosi si cuminti care
mergeau la
scoala si asa se stie ca munca unei femei nu se termina niciodata, dar nici nu
se vad
re,ultatele muncii de ,i cu ,i, ele fiind evaluate in timp.
Co"plicatiile #iabetului .a%arat #e tip &
%omplicatiile Diabetului Zaharat de tip 6 la un pacient la care boala apare la
: de ani
complicatiile mai grave pot aparea apro5imativ spre 79-7: de ani sau chiar
mai tar,iu
sau sunt depistati pacientii la care in fa,a cand sunt descoperiti complicatiile
diabetului
sunt de&a instalate.%omplicatiile grave a diabetului nu sunt obligatorii pentru
pacientii cu
debut descoperit in fa,a incipienta =de debut> care respecta noul stil de viata
iar
valoarile glicemiei sunt bune si pacientul duce diabetul 9-:9 de ani fara
complicatii
evidente.0a o parte din persoanele cu diabet, orice ,garietura sau intepatura
se
infectea,ase, se complica si perioada de vindecare este mai lent sau rapid..
1nfectiile
care se vindeca mai greu se datorea,a faptului ca globulele albe nu mai pot
fagocita QR
mancaRR, microbii iar de acest fenomen este responsabila glicemia care este
foarte mare
=e5agerat de mare>.
1M4!/2A#2 este ca fiecare pacient cu diabet sa-si poata controla orice
QRbubaRR, orice
semn pe piele ,,garietura, de la inceput inaite de primul semn de infectare si
sa se
pre,ite la medic care prin tratament adecvat are sanse sa se vindece.
Co"plicatiile #iabetului .a%arat #e tip & e i"part:
acute @ infectii care apar brusc dar evolua,a lent in timp de saptamani, fie
spre
vindecare fie spre complicatii grave care duc cateodata la deces.
cronice @ infectii cu evolutie foarte lenta, ascunsa, greu de vindecat.
54
Co"plicatiile acute:
(eptice"iile: infectiiale intregului corp orice ,garietura pe piele este o
poarta de intrare
a microbilor care se raspandesc in tot organismul, de la cele mai putin grave
si
locali,area lor pana la infectii pulmonare cele mai grave.
)urunculele- o infectie care se de,volta in &urul unui folicul =fir> de par, cu o
inflamatie
locali,ata, pielea este rosie inflamata in &urul lui cu durere, palpitanda
asociata cu o
secretie de puroi de culoare galbena. )urunculele recurente =se repeta> sunt
uneori
semne de afectiuni grave in diabet. 0ocurile cele mai probabile unde erup
sunt ,ona
spatelui, nari, a5ile, intre picioare, fese.2ratament cu antibiotice orale si
igiena stricta.
Carbunculele- sunt un ansamblu de furuncule unite intre ele formand colectii
de puroi
voluminoase produse in marea lor ma&oritate de catre stafilococi, bacterii
rotunde=bob
de stugure> grupate in forma de ciorchine. 4ot fi locali,ate in orice ,ona a
organismului
dar cele mai grave sunt cele din ,ona cefei cu importante distrugeri de piele
si grasime.
2ratament se face cu antibiotic in&ectabil in functie de antibiograma
=insamatarea
microbului si determinarea la ce antibiotic este sensibil> si drena&ul =golirea lui
chirurgical>. +caderea valorii glicemiei cu insulina, tratament dat de medicul
diabetolog
pana la re,olvarea carbunculului.
In0ectiile urinare acute au 0or"e #i0erite-
H %istite @ 4oate fi o problema i,olata cu sen,atie de arsura la urinare care se
manifesta
cu durere si greutatae la urinare
H #efrita @ Aste o cistita insotita si de febra, dureri in ,ona rinichilor, frisoane,
urinari
dureroase si dese
55
H #ecro,a papilara acuta @ forma cea mai grava dar mai rara, in care o parte a
rinichilor
se distrug eliminamdu-se prin urina cu crestera ureei in sange =se varsa urina
in sange>
In0ectii acute ale picioarelor:
+e pot locali,a pe suprafete locale sau e5tinse care netratate urgent
transforma
piciorul intr-o mare infectie purulenta=un sac de puroi> care necesta
amputatii.
%ea mai frecventa cau,a a producerii de probleme ale picioarelor sunt printre
alte
tulburari, arterosclero,a, adica depunerea de grasime pe pereti arterelor care
duce la
formarea de IdopuriJ care ingustea,a partial sau total canalul =lumenul>
arterelor si
duce la o ingreunare a circulatiei sagvine sau blocarea circulatiei si
amputarea partiala
sau totala a piciorului diabetic.
In0ectiile genitale:
+e tratea,a atat la femei cat si la barbati doar cand pacientii marturisesc fara
&ena
medicului simtomele iar medicul de asemenea sa e5amine,e organele
genitale ale
diabeticului iar in&ectiile cu insulin sunt obligatorii o perioada de timp.
Co"plicatii cronice ale #iabetului .a%arat #e tip &:
%omplicatiile cronice de tip 6 nu difera de complicatiile diabetului de tip 1,
doar ca
aceste complicatii se intalnesc la pacientii cu diabet trecuti de 9 de ani si
difera de
complicatiile acute prin absenta evolutiei bolii careRR lucrea,aRRascuns si
alterea,a peretii
vaselor si arterelor mari =aorta, arterele inimi, creierului, vasele picioarelor>.
Co"plicatii vaculare:
Macroangiopatia - este determinata de arteosclero,a =depunerea
colesterolului pe
pereti arterelor, lumen> si aparitia trombo,elor. Arterosclero,a face ca la
tesuturii si
56
organe sa a&unga insuficient sange o5igenat datorita ingustarii =lumenului>
arterial ce
generea,a inbolnavirii grave.
#europatia diabetica, sistem nervos periferic, sistem nervos vegetativ.
In0ectii cronice:
$rinare- pielonefita cronica, o infectie cronica mai frecventa la femei care
evoluea,a
fara nici un semn si este descoperita la anali,e prin inflamatia mucoasei
=stroma> care
tapetea,a ba,inetul =segment largit al cailor urinare care se continua la polul
inferior
prin ureter> cau,ata de colibacili =bacterii> si alte infectii renale.
/epiratorie- tuberculo,a pulmonara, apare foarte frecvent asociata diabetului
ca si in
ca,ul infectiilor urinare mai frecvent ca la nediabetici. +e manifesta prin tuse,
temperatura mare, oboseala, inapetenta=fara pofta de mancare>, slabire mare
in
greutate. Alte ori depinde de pacient si re,istenta imunitara, nu da nici un
semn si este
descoperita I la ra,e J intamplator. 4acientii cu diabet care slabesc rapid se
indica
efectuarea e5amenului radiologic de doua ori pe an pentru a preveni timpuriu
acesta
boala molipsitoare. 2oti diabeticii cu tuberculo,a pulmonara vor trece pe
tratament cu
insulina, pana la scoaterea lui din evidenta ca antituberculos.
pe piele si mucoase- epidermofitii =ciuperca interdigitala> care determina intre
degetele
picioarelor mancarimi =prurigo> ceea ce il face pe pacient sa se scarpine
puternic si sa-si
provoace rani care sunt porti de intrare a microbilor care de,volta infectii
grave pana la
gangrene.
Alte in0ectii cronice unt: cataracta ;<albeata oc%ilor<< i para#onto.a
5ca#erea
#intilor6 :
Cataracta patologica sau metabolica apare la ambii ochi =bilaterala> o cau,a
a diabetului
,aharat care neoperata duce la pierderea definitiva a vederii =orbirea>.
2ratarea cu
insulina este obligatorie si chirurgia performanta duce la recuperarea vederii,
pacientul
57
poate avea o viata normala. 1n schimb alte afectiuni oculare, precum
glaucomul
=cresterea presiuni intraoculare determina o atrofiere a nervului optic si o
diminuare a
acuitatii vi,uale>. /etinopatia diabetica =o afectiune grava a retinei>,
degenerescenta
maculara senila =modificarea patologica a structurii retinei, macula-pata pe
retina,
senila-baranete> in care pierderea vederii este irecuperabila.
+emnele cataractei sunt vedere incetosata la distanta la unele persoane
trecute de 79
de ani si vedere foarte buna la citit . 4ersoanele in varsta spun ca le-a revenit
vederea.
Aceasta miopi,are este primul semn al instalarii cataractei. $nii nu vad bine
cand este o
,i insorita sau cand este ,apada, fiind deran&ati de lumina puternica. $n alt
simptom
este vederea punctelor intunecate sau unei pan,e de paian&en, care se misca
o data cu
miscarea ochiului. Deasemenea pacientii care vor face cataracta disting mai
greu
contrastele sau vad culorile mai sterse sau de o nuanta usor diferita.
%ataracta este
bilaterala =afectea,a ambii ochi > dar debutul si evolutia nu este in acelasi
ritm. Dupa
operatie recuperarea se face dupa gravitatea in care era cataracta la inceput,
situatia
retinei, a nervului optic, de tipul de cristalin folosit si nu in ultimul rand de
corectitudinea interventiei chirurgicale si tratamentul si ingri&irea =respectarea
unei
igiene stricte a fetei, evitarea eforturilor fi,ice 8- saptamani si evitarea
accidentarilor
sau frecarilor la ochi>, post operatorie.
4entru a preintampina aceasta boala si a batranetii dar si a bolii de diabet
care consta in
opacifierea lentilei intraoculare numita cristalin trebuie sa mergem la medic la
cel mai
mic semn pe care vederea ni-l indica pentru a nu fi prea tar,iu.
)ara#onto.a repre,inta imbolnavirea prin inflamare si degenerare a
tesutului care
fi5ea,a dintii =atat gingia cat si osul> . 1n functie de cat a fost afectata gingia
boala
paradontala este de mai multe tipuri-
A gingivita B ce consta in aparitia unui proces inflamator locali,at la nivel de
gingie.
58
H paro#ontopatia "arginala B care pe langa afectarea gingiei, apare si o
afectare
partiala a ligamentelor dentare.
A paro#ontopatia pro0un#a B este cea mai grava forma a bolii paradontale
in care sunt
afectate si toate structurile parodontiului =atrofierea osului alveolar> si
mobilitatea
dentara =caderea dintilor>. %au,a principala consta in factorul microbian
=infectii, carii
netratate, tartrul dentar, peria&ul traumatic, absenta unuia sau mai multor
dintii de pe
arcada>, tulburari endocrine sau de diabet. $n rol important il are si factorul
genetic.
1n formele usoare de gingivita, pacientul acu,a o usoara durere la peria&,
sangerarea
gingiei si eventual aparitia unei secretii la nivelul gingiei. 1n ca,urile grave,
parodontopatiile profunde, semnele sunt mai comple5e prin aparitia unor
tulburari de
fonatie =pronuntie> a consoanelor 2 si D, ca urmare a mobilitatii dentare
patologice.
2oate aceste manifestari sunt insotite de dureri mari si sangerari ale gingiei
locali,ate la nivelul radacinilor dentare, pana la caderea acestora. %ea mai
importanta
cau,a care duce la paradonto,a este acumularea de tartru la ba,a dintelui,
care
provoaca iritatia cronica a gingiei, un mediu bun de de,voltare a bacteriilor in
interiorul
cavitatii bucale. Asfel se a&unge la aparitia inflamatiei de la nivelul gingiei
=gingivita>
primul semn al parodonto,ei. 1nflamatia da gingiei un aspect bolnav,
devenind inrosita si
umflata sau palida si retrasa, gingia sangerea,a usor, iar la ba,a dintelui vor
aparea
deseori depuneri de tartru, care deasemenea deteriorea,a tesuturile de
sustinere ale
dintilor = paradontita marginala6. Apar pungile gingivale in care se aduna
resturi
alimentare care vor apasa si mai mult pe gingie, aparand si infectarea gingiei
si slabirea
si necro,area tesutului de sustinere dento-alveolar, mobilitatea dintilor
=parodontopatia
profunda>. 1n mod normal gingia se retrage 1 mm la fiecare 19 ani de viata,
incepand de
la 89 de ani.
1n esenta, prevenirii si stoparii afectiunilor dentare, cel mai mare rol revine
igienei
corecte si ,ilnice a cavitatii bucale, iar in ca,ul unor afectiiuni stomatologice
sa se
59
adrese,e neaparat medicului stomatolog, pentru detartra& supra si
subgingival, peria&
profesional mai ales cei cu boli cronice si de diabet.
2acroangiopatia Bcele "ai i"portante locali.ari
la arterele coronare B arterosclero,a arterelor care duc sange o5igenat la
inima
determinand infarctul miocardic, sclero,a muschilor inimii, angina pectorala..
1nfartul
miocardic este mai frecvent si se manifesta prin durere cea ce face sa fie
descoperit de
la inceput. Aparitia durerilor este insuficienta irigarii cu sange datorita
ingustarii
arterelor cu grasime =alimentatie incorecta>, hipertensiune arteriala =sarea>, si
nu in
ultimul rand cel mai nociv fumatul.
in arterele creierului B prin scoaterea din circuit =sclero,a> unor portiuni din
creier
=infarcte cerebrale>. Manifestarile imbolnavirii creierului sunt variate, tulburari
de
memorie =se uita repede> care apar la varsta de :-:9 de ani, emotivitate
crescuta =se
plange usor>, parali,ii la brate, fata, membrele inferioare sau parali,ie la o
&umatate de
corp =hemiplegie> si parali,ia unei parti a corpului =fata, brat, membru inferior
=hemipare,a>. Acesta imbolnaviri se datorea,a-
clero.ari ale arterelor "ai "ari au "ici B ceea ce duce la distrugerea
de celule
nervoase care nu primesc suficient sange
#itrugera a unei .one #in creier B produsa de IinfundareaJ arterelor
care iriga creierul
sau ruperea acestora =hemoragii cerebrale>
Aceste tulburarii la un pacient cu diabet nu se datorea,a toate Isclero,eiJ
ele pot fi
provocate la insulinodependenti de aparitia frecventa de hipoglicemii sau a
fenomenelor nervoase ce se datorea,a neuropatiei diabetice periferice
=treminatiilor
vaselor de sange foarte mici, mai ales la membrele inferioare>.
60
pe arterele "e"brelor in0erioare B care determina 3arterita( pana la
forma cea mai
grava gangrena.
Neuropatia #iabetica la #iabetul #e tip &
2oate tulburarile nervoase =terminatiile nervilor> atat ale sistemului nervos
periferic =de
al nivelul membrelor, in special inferioare>, cat si ale sistemului nervos
vegetativ =ce
inervea,a organele interne> sunt manifestari ale neuropatiei diabetice =#AD> 3
sistemului nervos periferic.
+emnele neuropatiei diabetice se instalea,a lent, progresiv si cronic. $neori
sensibilitatea dureroasa si termica se pierde si pacientii cu diabet neuropatic
nu-si dau
seama ca se inteapa, se taie sau se ard de cat atunci cand vad sangele
curgand sau simt
miros de carne pra&ita. Afectiunile fregvente cu neuropatii diabetice ale
membrelor
inferioare atat la femei cat si la barbati cu varsta peste :9 de ani sunt-
Arteriopatia #iabetiaca =arterita, numita uneori impropiu>, este o problema
a
membrelor inferioare ca o consecinta a aparitiei in interiorul vaselor de sange
a unor
3dopuri(care reduc diametrul arterelor iar in ca,urile cele mai grave infunda
arterele
ducand la o inrautatire a circulatiei pana la gangrene avansate, amputatii si
chiar deces.
! alta cau,a frecventa in producerea arteriopatiilor obliterante, este sclero,a
prin
depunerea de grasime pe peretii arterelor care duce la formarea de
IdopuriJ,
deasemenea hipertensiunea, fumatul, obe,itatea, factori favori,anti ai acestei
grave
afectiuni.
(e"nele arteriopatiei #iabetiace 5obliteranta6 unt:
+en,atie de raceala- a piciorului, care datorita circulatiei deficitare pacientii
incep sa
resimta durerea ca o crampa, muscatura, intepatura =claudicatia
intermitenta>, la nivelul
pulpei, coapsei, sau feselor, durere ce dispare la repaus in cateva minute, in
functie de
locali,area obstructiei arteriale. 0a inceput durerea apare dupa distante de
mers mari,
61
pentru ca pe masura ce boala avansea,a, sa apara la distsnte din ce in ce mai
mici pana
cand pacientul este in repaus, ceea ce face sa limite,e activitatiile cotidiene
=afectiune
cu care ma lupt si eu personal>.
Durerea de repaus3 apare la la nivelul degetelor piciorului, ea se accentuea,a
noaptea si
se ameliorea,a prin tinerea picioarelor atarnate la marginea patului, uneori
durerea este
permanenta afectandu-mi odihna nocturna. 1n ca,ul unei ischemii acute
=oprirea sau
insuficieta aportului sangvin datorita unei obstructi sau a unei compresi
arteriale> cand
circulatia este intrerupa complect brusc, durerea membrului este e5trema iar
piciorul
amorteste, apare paloarea, parali,ia, disparitia pulsului, piciorul trece la
stadiul de
gangrena care necesita de urgenta amputatia.
Alte 0or"e 0recvente ale neuropatiei la nivelul "e"brelor in0erioare
unt:
Ulcerul neuropatic #iabetic B piciorul neuropatic are temperatura locala
normala fiind
bine irigat sangvin cu puls pre,ent, pielea este uscata,fragila, pre,entand
tendinta de
fisurare pe fata plantara =talpa piciorului>, in ,ona capetelor metatarsiene
=degetele
piciorului>.%au,a frecventa este solicitarea mecanica din timpul mersului mult
sau statul
in picioare timp indelungat care generea,a un calus =structura de tesut alb,
umed,
macerat> ce indica iminenta aparitiei ulceratiei.
Ulcerul neuroic%ie"ic B piciorul are o temperatura locala sca,uta, puls
sca,ut,
diminuat sau absent, piele subtire, slalucitoare, cu pilo,itate redusa.2esutul
subcutanat
este atrofiat si sen,atia de durere mare, crampa, intepatura =claudicatia
intermitenta>
este pre,enta si la repaus. $lceratia neuroischiemica se locali,ea,a pe
marginile laterale
ale piciorului si pe nivelul varfurilor degetelor ori subunghial.
62
(e"nele Ulcerului ic%ie"ic repre,inta se pre,inta sub forma unei
ve,icule care cu
timpul are aspectul de tesut de granulatie sau crusta inflamatorie cau,ata
datorita
utili,arii de incaltaminte stramta sau incomoda, ce generea,a frictiune in
regiunile
vulnerabile.
#europatia diabetica este destul de greu de tratat, preocuparea pacientilor cu
diabet,
trebuie sa se indrepte in mod special spre ingri&irea picioarelor.
Atat la piciorul cu ulcer neuropatic cat si la piciorul cu tulburare ischiemica
pre,enta la
medic este obligatorie, este inter,isa toaletarea picioarelor la pedichiura sau
de o alta
persoana deoarece se poate produce infectarea le,iunilor si pierderea unui
deget sau
labei piciorului, prin gangrenarea lui daca nu sunt tratate steril de cadre
medicale
competente. 1n ca,ul piciorului neuropat trebuie reali,ata o redistribuire a
presiunilor
e5ercitate la nivel plantar prin folosirea unei incaltaminte captusite pana la
vindecarea
le,iunilor.1n ca,ul piciorului neuroischiemic unde ulcerele tind sa afecte,e
marginile
piciorului se folosesc pantofi clasici unde piciorul sa stea comod si fara sa
stranga.
'olile aociate #iabetului .a%arat
4acientul cu diabet poate sa se imbolnaveasca de orice boala ca si un pacient
nediabetic, dar cele mai frecvente boli care se asocia,a cu diabetul este
obe,itatea,
cresterea in sange a colesterolului, litia,a biliara, hipertensiunea si guta.
!be,itatea cel mai mare dusman al organismului, prin acumulare e5cesiva de
tesut
adipos celule grase =adipocite> ceea ce duce la cresterea in greutate cu peste
6:S fata
de normal. !be,itatea in diabet favori,ea,a producerea de numeroase
afectiuni,
dusmani redutabili, prin cresterea colesterolului in sange si depunerea lui pe
peretii
vaselor sangvine sub forma de placi de aterom =depo,it lipidic>, aceste placi
se pot
63
calcifica sub forma de calculi in ve,ica biliara =colelitia,a> sau litia,a biliara.
Afectarea
imaginii de sine conduce la multe comple5e de inferioritate si dificultati de
integrare
sociala mai ales la persoanele mai tinereD de aceea regimul alimentar si
miscarea au un
rol important in pierderea Cilogramelor. 4ier,and numai :S din greutate se
reduc
considerabil riscurile complicatiilor si evitarea degradarii anumitor functii
vitale ale
inimii, ale disfunctiilor biliare si sistemului circulator pe arterele principale.
Abaterile de
la un regimul alimentar corect, un tratament ineficient si lipsa miscarii face ca
persoanele cu diabet obe,e sa nu slabeasca ci sa se ingrase, o mare gresala
care nu
poate fi corectata usor sau nu mai poate fi corectata niciodata. Dieta sau
alimentatia
rationala la persoanele cu diabet este unul din aliatii principali in normali,area
glicemiei.
/egimul alimentar va fi dat de medicul diabetolog-nutritionist care va tine
seama atat de
varsta si profesia pacientului, cat si de eventualele boli asociate =obe,itate,
arterosclero,a, hipertensiune arteriala>.
?ipertensiunea arteriala crescuta la persoanele cu diabet, inca nu are
cunoscuta cau,a,
dar e5istenta acestei boli netratata agravea,a complicatiile produse de
diabetul ,aharat
mai ales cele de inima. +caderea in greutate a pacientului cu diabet obe,,
respectarea
alimentatiei fara sare sunt arme in tratarea hipertensiunii arteriale la
persoanele cu
diabet.
Dislipidemiile =cantitatea sau calitatea grasimilor in sange> au rol in
producerea
arterosclero,ei si cea mai periculoasa este cresterea colesterolului sau a
trigliceridelor
=transportorii colesterolului in sange> care in diabet se depune pe peretii
vaselor
sangvine ingustand interiorul vaselor de sange. %ea mai mare parte a
colesterolului din
organism este de origine animala, provenind din alimentatie nesanatoasa si
neadecvata
in diabetul ,aharat, greseli care duc la cresterea glicemiei.
$n control glicemic prin echilibru metabolic, la obtinerea unei glicemii a &eun
=pe
nemancate> normala =mai mica de 119mgS> si a unei glicemii dupa mese mai
mica de
64
1:9mgS, la orice ora din ,i si din noapte, indiferent de tipul de tratament,
glicemiile sa
nu fie mai mici de E9mgS si nici mai mari de 179mgS in aceste conditii
glico,uria fiind
absenta, duc la un echilibru glicemic perfect.
2oti pacientii cu boala de diabet RRla vedereRRtrebuie sa se trate,e corect si nu
dupa
propriile lor idei, lipsa de timp, activitate prelungita, conditii neadecvate de a
efectua
controlul glicemiei sau negli&enta de nu a-si gasi timp sa mearga la controlul
periodic din
policlinica, &ustificand valorile mari de glicemie ca ceva ce nu poate fi evitat,
si nu o
delasare in detrimentul sanatatii propriei persoane.
2.4 De ce diabetul de tip 2 a deenit mai comun
Dac toat istoria uman ar fi fost repre,entat in 6 de ore, secolele 1G "i 69
ar fi fost
suprapuse pe ultimele 16 minute ale ,ilei, datorit faptului c, prin ochii
geologiei, stilul
nostru de via* s-a schimbat mai mult in aceste secole decat in ultimii 1199
de ani.
%onsecin*ele mediului in care trim inc se fac sim*ite, ins de&a se pot
observa adaptri
la noul stil de via* industriali,at, ceea ce nu este deloc bine. 4e scurt, noi ne
mi"cm
corpurile mai pu*in, mancm mai mult "i consumm mai multe alimente
to5ice.
Ne "i7c!" "ai pu@in: De la "unca #e 0er"! la Carto0ul #e canapea
/evolu*ia industrial a schimbat modul "i volumul de munc reali,at de noi.
1naintea
acestei revolu*ii industriale, ma&oritatea dintre noi a muncit din greu fi,ic "i
psihic. Din ce
in ce mai mult, ma"inriile au redus munca fi,ic pe care trebuie sa o facem.
A5presia
'M duc la munc( are acum alt sens decat cel de acum 199 de ani. Din ce in
ce mai
pu*ini oamnei reali,ea, ast,i munc fi,ic intensiv "i din ce in ce mai mul*i
dintre noi
i"i petrec la birou ma&oritatea timpului dintr-o ,i.
65
%el mai bun e5emplu cu privire la acest tip de munc este agricultura. 1n anii
1E99, mai
mult de G9S din popula*ia din +.$.A. munceau in ferme pentru a-"i prelucra
singuri
mancarea. 699 de ani mai tar,iu, ma"inrii automate "i mecani,ate au redus
numrul
oamenilor ce munceau in ferme cu apro5imativ 1S din for*a de munc activ.
1n locul
fermelor, oamenii lucrea, in fabrici, construiesc tractoare "i alte
echipamente
a&uttoare pentru ferme, devenind mai eficien*i "i optand pentru o solicitare
psihic mai
redus. #u doar c numrul popula*iei ce muncea in ferme s-a redus, dar "i
munca la o
ferm s-a schimbat. $n fermier muncitor, slab din Grand Vood a fost inlocuit
de un
fermier supraponderal, ce conduce o combin cu aer condi*ionat, recoltand
de unul
singur foarte mul*i acri de ov, "i grau pe ,i. De"i popula*ia ce muncea in
ferme in +.$.A.
s-a redus cu aproape G9S de la descoperirea acestei na*iuni, acei fermieri
produc in
pre,ent destul mancare pentru a hrni o mare parte din continente.
Ma"inriile ce reduc o parte din munc @ tractoare, dispo,itive pentru furci,
mecanisme
de asamblare, ma"inile de tuns iarba, e5haustor de ,pad, aspiratoare "i
spraWuri de
pictat @ au transformat nu doar munca la ferme, ci toate slu&belece presupun
efort fi,ic,
in activit*i mai pu*in solicitante. %a recompens, aceste avanta&e, ne-au
oferit mai mult
timp liber. Dar ma&oritatea dintre noi nu &oac mai mult forbal, nu plantea,
mai multe
lalele sau nu se plimb mai mult dup cin. 1n schimb, ne uitm mai mult la
televi,or, ne
&ucm mai multe &ocuri la computer, navigm mai mult pe internet.
Activit*ile
sedentare ocup pentru ma&oritatea oamenilor mai mult tip decat cele ba,ate
pe efort
fi,ic.
$n studiu recent reali,at de +upravegherea Modelului de Activit*i $mane
#a*ionale
=#?A4+> a reali,at o imagine clar dar infiortoare a culturii noastre. #?4+ a
supravegheat E,1:1: adul*i in perioada !ctombrie 1GG6-+eptembrie 1GG.
.oluntarii
studiului, au fost ruga*i s spun tot ce au fcut "i pentru cat timp. Deloc
surprin,tor,
oamenii au petrecut cel mai mult timp dormind sau mo*ind =in medie ; ore
pe ,i>. 1ns
topul activit*ilor ce necesit mi"care =ba,at pe numrul de ore petrecut de
oameni "i pe
66
energia eliminat> era- condusul ma"inii, munc de birou =scriere>, privitul la
televi,or
sau la filme =acas sau la cinema>, ingri&irea copiilor =hrnit, splat, imbrcat>,
activit*i
reali,ate pe scaun "i mancatul. 1n fiecare ,i, doar 1S din voluntari au
petrecut timp prn
activit*i fi,ice =spre e5emplu gimnastic sau inot>.
#ivelurile de activit*i intreprinse varia, de la persoan la persoan, ins un
lucru este
cert- lumea in care trim descura&ea, mi"carea. 4e lang schimbrile ce au
avut loc la
serviciu sau acas, la "coal, orele de educa*ie fi,ic s-au redus =procentul de
participare
la aceste ore s-a redus de la 6S in anul 1GG1, la 6GS in anul 1GGG>.
Americanii petrec
mai mult timp la serviciu, avand slu&be sedentare, spre depsebire de alte *ri
ce au
impus un anumit timp ce trebuie petrecut prin activit*i fi,ice. 1ntre anii 1GG9-
6999
numrul oamenilor ce aveau activit*i fi,ice cu o durat mai mare de 89 de
minute, s-a
modificat de la 6S la 69S. %hiar "i atunci cand avem timp liber, tindem s il
folosim in
mod pasiv. 4otrivit #?A4+, adul*ii petrec apro5imativ trei ore pe ,i uitandu-se
la
televi,or sau la un film "i apro5imativ o or "i &umtate 'stand lini"ti*i(. %a "i
cultur,
vom prinde rdcini pe canapea.
2Cnc!" "ai "ult #ecCt ave" nevoie: De la 8oa"ete la 'u0ete
Datorit mecani,rii fermelor, mancarea este mai mult "i mai accesibil.
+pre e5emplu,
produc*ia de pe"te "i oferta de legume s-au dublat in ultimii 89 de ani,
dep"ind
cre"terea popula*iei.
67
1n afara produselor proaspete, procentul caloriilor pre,ente in meniurile
oamenilor prin
grsimi "i grsimi saturate, ambele asociate cu apari*ia bolilor de inim,
rmane ridicat
in America de #ord "i in Auropa.
Disponibilitatea unei cantit*i mari de mancare pe pia* nu este, evident, un
lucru ru,
ins astfel s- a creat un "ablon de supranutri*ie. Acest lucru inseamn c noi,
consumm
mai multe calorii decat ardem. #u doar c e5ist foarte mult mancare, dar
nici nu
trebuie s consumm prea mult energie s ob*inem o mas. +tilul de via* al
fermierilor, in care este ars fiecare calorie consumat prin ob*inerea
mancrii, a
disprut.
%u alte cuvinte, nu doar fasr-food- urile sunt problema noastr. Ma&oritatea
inconvenien*elor create de modeul de ob*inere al mancrii au fost reduse.
)oarte pu*ini
dintre noi vanea, sau cresc animale pentru a avea mancare. %hiar din ce in
ce mai
pu*ini dintre noi aprind un araga, s gteasc, scot ap din pu* sau spal
vasele cu
mana. +upermarCet-urile au fcut mai u"or modul de a face cumprturi.
%umprturile
de regul includ "itransportorii cu clopo*ei ce ne livrea, mancarea in ma"ini
=sau chiar
acas, in fa*a u"ii>. %ongelatoarele cu o capacitate de stocare mare au redus
frecven*a
cumprturilor, cuptoarele cu microunde prepar mancarea mai u"or "i mai
repede, iar
ma"inile de splat vase cur* tot fr niciun efort fi,ic. Ma"inriile "i
maga,inele fac
accesul la mancare foarte simplu, fr necesitatea consumului de calorii. #u
mai trebuie
Ce ete o calorie,
2ermenii- !r carbamai, carbamai puini, grsimi puine "i multe proteine
au
eliminat din vocabularul nostru cuvantul 'calorie(. ! calorie este o unitate de
msur a cldurii "i reflect cantitatea de energie ce trebuie consumat. 1n
mod
similar, cantitatea de cldur eliminat de organism este e5pimat in calorii
consumate sau 'arse(. )olosind acest termen comun- 'cldur( sau energie,
putem calcula balan*a intre cantitatea de energie con*inut de alimente "i
cantitatea de energie consumat prin diverse activit*i - sau doar prin odihn.
68
s muncim @ insemnand s mai depunem munc fi,ic @ pentru a ob*ine "i
prepara
mancare.
Dar aceasta este doar &umtate din poveste. 4otrivit %entrului de %ontrolare "i
4revenire
a Bolilor, Americanii mnanc mai mult decat niciodat =2ebelul 1.6>. De unde
provin
toate aceste e5cese de caloriiO #u contea, atat de mult ce mancm, ci cat
mancm.
Mrimea por*ilor a crescut, "i acas, dar mai ales atunci cand mancm in
ora".
Mancruri preparate precum Meniul-!mului-1nfometat servit la televi,or la
cin =o
combina*ie foarte periculoas>, por*ii de mancruri precum supele, au o
mrime
aproape dubl decat ar fi necesar. 1n ultimii 69 de ani, mrimea "i con*inutul
caloric al
unui ou, al unei gogo"i, al unui hamburger "i al unui covrig a crescut de la
69S la :9S.
Am devenit obi"nui*i cu mrimi gigante, economii la ambala&e mai mari "i la
por*ii.
1n medie, Americanii mnanc una dintre cele trei mese in ora", iar
competi*ia dintre
ofertan*i s-a transformat intr-un r,boi, scopul fiind acela de a vinde cantit*i
cat mai
mari, relativ ieftine in fast-food-uri sau alte restaurante. Mesele din fast-food-
uri
formate din meniuri hipercalorice, au fost o inven*ie a americanilor in anii
1G:9.
?amburgerii au devenit cheeseburgeri, cheeseburgei dubli, cheeseburgeri cu
bacon
dubli "i 'crucioare de burgeri( =alturi de un ou pr&it>. /estaurantele ofer
17, 6 "i
chiar 86 de buc*i de carne "i coaste primare.
Tabel 1.& (c%i"b!ri Dn ali"enta@ie Dntre anii 1EF1 7i &GGG
1GE1 6999
Media caloriilor ,ilnice
=brba*i>
6,:9 6,71;
Media caloriilor ,ilnice
=femei>
1,:6 1,;EE
4rocentul caloriilor din
carbohidra*i =brba*i>
6,S G,9S
69
4rocentul caloriilor din
carbohidra*i =femei>
:,S :1,7S
4rocentul caloriilor din
grsimi =brba*i>
87,GS 86,;S
4rocentul caloriilor din
grsimi =femei>
87,1S 86,;S
%oastele dintr-un restaurant obi"nuit au 8,19 calorii, 6,699 din acestea =sau
7:S> fiind
din grsimi.Acestea sunt toate caloriile necesare s supravie*uie"ti dou ,ile.
Bufeturile,
pi,,a cu bran, in&ectat in aluat, alturi de un desert copios "i de cutii de suc
=toate
dep"esc volumul unui stomac normal> sunt alte e5emple relevante =2abelul
1.8>.
Nu "Cnc!" ali"entele corecte
#u numai c mancm prea mult, dar mult prea multe mese con*in tipurile de
alimente
incorecte. 4rocesate, bogate in grsimi, srace in fibre, alimente cu un
con*inut mare de
,ahr sunt u"or de cumprat din orice loc. Din pcate, acestea alctuiesc o
mare parte
din meniurile Americanilor "i cunt combinate cu grsimi saturate, toate fiind
asociate cu
sclero,a "i bolile de inim. %hiar "i por*iile individuale de chipsuri, alune "i
stiCsuri au
intre 6:9 "i 99 de calorii, 8:-:9S din acestea fiind repre,entate de grsimi.
Deseori,
atunci cand ,bori cu avionul, prime"ti o cutie cu alimente, con*inand 9,: uncii
de
chipsuri, 1,8: uncii de stiCsuri cu bran,, 9,: uncii de srafide, 9,E uncii de
pr&ituri "i un
baton de ciocolat. 2oate acestea au :99 de calorii, cu :S grsimi =6: de
grame de
grsimi, 7 grame din ele fiind saturate> "i ;S =79 de grame> din carbohidra*i.
4e timpul
,borului consumi apro5imativ 8:9 de calorii =stai pe scaun, fr a face vreo
activitate
fi,ic, decat aceea de a 'porni( un film.
Mul*i dintre noi mnanc fast-food de cateva ori pe sptman. 2abelul 1.8 i*i
pre,int
ce prime"ti in schimbul banilor.
70
Tabelul 1.= Ce con@ine un "eniu #e 0at30oo#,
2eniu 0at0oo#
Calorii 9r!i"i5g6 )roteine5g6 Carba"a@i5g6
McDonalds @
hamburger,
por*ie mic de
cartofi, 17 unci
de %oca %ola
7G9 6 1; 198
6 felii de pi,,a
de la Domino
4epproni "i 6
%inna +ti5
;6 86 6; 197
XentucC, )ried
%hiCen !riginal
@ piept de pui,
salat de
cartofi, 69 unci
de 4epsi
;79 6; 6 11G
4iept de
curcan, carne
de vit pr&it,
"unc, 1 uncie
de chipsuri
E9 17 67 76
+tarbucCs @ un
cappuccino =17
unci> "i gogoa"
cu vi"ine
:89 6E 18 76
71
2.! "indromul metabolic
+indromul metabolic repre,int o constela*ie de probleme ce includ de obicei
diabetul
sau prediabetul. %are sunt celelalte condi*iiO +upraponederalitatea, mai ales
dac
Cilogramele acumulate in e5ces se depun in ,ona de mi&locD presiunea mare a
sangeluiD
nivelurile de trigliceride mariD niveluri ale ?D0 =colesterol bun> mici. Mai clar,
manife"ti
sindromul metabolic dac ai diabet sau prediabet "i inc dou complica*ii din
urmtoarele-
talie mare =9 de inci sau mai mult la brba*i "i 8 de inci sau mai mult la
femei>
4resiunea mare a sangelui =mai mare sau egal cu 189F;: mm?g>
$n nivel mare al trigliceridelor =mai mare sau egal cu 1:9 mgd0>
$n ?D0 sc,ut =sub 9 mgFd0 la brba*i "i sub :9 mgFd0 la femei>
Aste foarte u"or s apar complica*ii ale snt*ii din cau,a catorva Cilograme
in plus. )ie
datorit unei presiuni a sangelui mai mari decat in mod normal. )ie datorit
nievelurilor
de grsime crescute. 1gnorarea acestor probleme este o gre"eal foarte mare.
Medicii "i
cercettorii spun c impactul sindromului metabolic asupra snt*ii este mai
mare
decat impactul cumulat al fiecrei complica*ii. De-a lungul anilor, aceast
constela*ie a
riscurilor asupra snt*ii a fost denumit in mai multe moduri. 4e lang
'cvartetul
mortal(, a mai fost denumit sindromul Y, sindromul re,isten*ei la insulin,
diabetul sau
sindromul dismetabolic.
"inromul metabolic, de"i nu este atat de u"or de re*inut ca celelalte, este
termenul
folosit de ma&oritatea medicilor "i cercettorilor de ast,i.
72
2.# Care sunt cauzele pentru care stilul nostru de ia este un
$actor important %n
apariia diabetului de tip 2
1n 1G;:, e5istau apro5imativ 89 de milioane de ca,uri de diabet in toat
lumea. Acest
numr a crescut la 1EE milioane in anul 6999 "i a fost estimat la 8E9 milioane
pan in
anul 6989, aproape toate avand ca diagnostic diabetul de tip 6, asociat cu
inaintarea in
varst, obe,itatea, inactivitatea. 1n +tatele $nite, numrul ca,utilor de diabet
"i de
obe,itate a crescut in paralel. Diabetul "i prediabetul afectea, 1; pana la 9
de
milioane de persoane, iar sindromul metabolic afectea, aproape 6:S din
popula*ia
+tatelor $nite.
Aste foarte simplu s atribui aceste statistici alarmante e5istente datorit
numrului
mare de obe,i "i de btrani. Dar numai 6.8S din popula*ie este obe, "i doar
8.8S din
popula*ie are varsta de peste ;9 de ani =procenra&e mici>. 4roblema ma&or de
sntate
nu o au persoanele btrane sau obe,e. %ele mai multe ca,uri de diabet "i
prediabet sunt
cau,ate de cre"terea popula*iei supraponderale sau u"or obe,e. 4rocentul
popula*iei
supraponderale din +.$.A., in anul 6999 =procent definit pe ba,a indicelui
greut*ii sau
BM1 corpului, intre 6: "i 89>, a crescut cu apro5imativ 8:S, iar procentul
popula*iei
obe,e = BM1 mai mare sau egal cu 89> a crescut de la 18S in 1G79 la 81S in
6999.
=observ modul de calculare al BM1>. Astfel, procentul popula*iei din +.$.A.
obe,e sau
supraponderale a crescut cu apro5imativ 7:S.
Ai o greutate nor"al!, 2!oar!3@i '2I3ul
1ndicele masei corpului =BM1>, este o msur inetrna*ional de verificare dac
greutatea
ta corespunde cu inl*imea. Deoarece oamenii mai inal*i vor cantri mai mult
decat cei
scun,i, modul de calcul ia greutatea ta =in Cilograme>, o imparte la inl*ime
=in metri
ptra*i> "i astfel re,ult o unitate e5primat in CgFm6. Modul de calcul este
valabil "i dac
73
i*i cuno"ti greutatea "i inl*imea e5primate in unit*i de mas "i respectiv
picioarele in
inci =2abelul 1.>.
BM1 repre,int o unitate de msur pentru inl*ime "i greutateD nu repre,int
o msur
direct pentru obe,itate, adic pentru cei ce au e5ces de grsime. 4entru
ma&oritatea
oamenilor, un BM1 mare =intre 6: "i 89 este definit ca supraponderal, iar peste
89 este
considerat obe,> este sinonim cu o cantitate de grsime prea mare. )oarte
rar, se
intampl ca atle*ii sau antrnorii de fitness sa aib o greutate prea mare "i un
BM1
ridicat, acesta fiind compus din mu"chi, nu din grsime. Ma&oritatea dintre
noi, nu se
afl in acest ca,.
Eti"area In#icelui t!u #e "a! corporal! 5'2I6
4o*i folosi tabelul 1. pentru a-*i estima BM1-ul. 1n primu rand, selectea,-*i
greutatea
din coloane. Apoi gase"te randul ce repre,int inl*imea ta. Acolo unde
greutatea "i
inl*imea ta se intalnesc, este un numr ce estimea, BM1-ul tu. +pre
e5emplu, dac tu
cantre"ti 179 unit*i de mas "i ai :,E inci de picioare, BM1-ul tu este 6:.
&abelul 1.4 'stimarea ()*+ului
Hn!l@i"e 9reutate5Dn unit!@i #e "a!6
74
=. 2ITURI*E DIA'ETU*UI II ADEVJRU* DE()RE
ACE(TE 2ITURI
3.1 )ituri comune
2itul1: Dulciurile cau.ea.! #iabet
Adevrul- #u se intampl a"a @ sau cel pu*in nu in modul in care consider
ma&oritatea
oamenilor. Diabetul este cau,at de factori genetici , de aspecte ale stilului de
via* sau
de alte reac*ii ale organismului fiecruia. !ricum, in ca,ul tipului 6 de diabet,
consumarea unei cantit*i mari de ,ahr poate influen*a sau nu genele ce
determin
apari*ia diabetului.
)oarte multe persoane bolnave de diabet cred in acest mit. +unt convin"i c
au diabet
datorit faptului c au mancat mult plcint sau mult inghe*at luna
trecut sau in
opilrie. Multe persoane spun in timp ce mnanc o pr&itur-(Ar trebui s nu
mnnc,
deoarece mama mea are diabet de tipul 6 "i am "i eu predispo,i*ie la aceast
boal(. !
astfel de afirma*ie nu este gre"it, deoarece persoana respectiv se poate
imbolnvi de
diabet dac va consuma multe pr&ituri "i va deveni supraponedaral, dar nu
pentru c
toate Cilogramele in plus apar datorit consumului de ,ahr.
Diabetul melitus este o denumire formal a ceea ce numim noi in mod comun
diabet @
un grup de neregului metabolice, toate caracteri,ate de un nivel al ,ahrului
in sange
ridicat, sursa nefiind consumul e5cesiv de ,ahr, ci nivelul insuficient de
insulin,
hormonul ce men*ine nivelul ,ahrului in sange la un nivel normal. 2oate
tipurile de
diabet, inclusiv tipul 6, tipul 6 "i diabetul gesta*ional apar din acelea"i cau,e
"i niciunul
75
nu apare datorit unui consum e5cesiv de dulciuri. 2ipul 6 de diabet este
cau,at fie de
deficitatea secre*iei de insulin, fie de lipsa ac*iunilor insulinei, fie de ambele.
%u alte
cuvinte, ori pancreasul nu produce suficient insulin, ori organismul nu
rspunde la
ac*iunile insulinei. $ltima condi*ie se refer la re,isten*a la insulin.
/e,isten*a la
insulin este practic incapacitatea organismului de a folosi insulina in mod
eficient,
,ahrul din sange neputand ptrunde in celule.
1n ca,ul tipului de diabet 1 sistemul imunitar, ce prote&ea, in mod normal
organismul
de viru"i "i bacterii, atac "i distruge celulele beta =productoare de insulin>
din
pancreas. 4e parcursul mai multor luni sau chiar unui an, organismul fie va
produce
foarte pu*in insulin, fie nu va produce insulin deloc. Motivele pentru care
se
intampl aceste lucruri sunt inc neclare, ins cercettorii cred c totul are o
ba,
genetic, alturi de unul sau mai mul*i factori ai mediului in care trim. De
regul, tipul 1
de diabet, apare in ca,ul copiilor, de"i teoretic se poate manifesta la orice
varst. <i intradevr
este foarte oisibil ca to*i pacien*ii ce au tipul 1 de diabet s cread in mod
eronat
c ,ahrul este motivul apari*iei diabetului.
%ea de-a treia form comun de diabet este diabetul gesta*ional. Aceast
form a
diabetului este similar tipului 6 de diabet, numai c apare doar in ca,ul
femeilor
insrcinate. 4otrivit Asocia*iei Americane de Diabet, diabetul gesta*ional
afectea,
apro5imativ S din totalul femeilor insrcinate, sau 18:999 de femei pe an
din +.$.A.
%au,a acestei forme de diabet nu este inc conoscut, ins se presupune c
hormonii
placentei blochea, ac*iunea insulina. Din aceast cau, nivelul ,ahrului in
sange
cre"te.
2itul &: Trebuie ! 0iu uprapon#eral ca ! a" #iabet
Adevrul- De fapt, aproape 69S dintre cei ce au tipul 1 "i 6 de diabet nu sunt
supraponderali.
76
Ma&oritatea oamenilor asocia, tipul 6 de diabet cu a fi supraponderal "i
practic, cum
am putea s nu facem aceast corela*ie cand in mod constant au,im c
obe,itatea
repre,int cau,a principal apari*iei tipului 6 de diabetO %eea ce nu au,im de
obicei este
c unul din 89 de persoane obe,e din +.$.A. au diabet. 4otrivit 1nstitutului de
+ntate,
"i c apro5imativ 69S dintre cei ce au tipul 6 de diabet au o greutate
normal. De"i dac
e"ti suraponderal, e"ti mai mult e5pus la diabetul de tip 6, greutatea nu
influen*ea,
diagnosticul intr-unul din : ca,uri. %ei ce sunt diagnostica*i cu diabet de tip 1,
tin s aibe
fie o greutate normal, fie o greutate sub cea normal. De ceO 4entru c
acest tip de
diabet depinde de condi*ii ale sistemului imunitar, nu de cele ale insuficien*ei
insulinei "i
pentru c persoanele bolnave de tipul 1 de diabet pe lang faptul c nu
produc insulin
pentru a introduce ,ahrul in celule, ele e5cret e5ces de ,ahr, ceea ce
inseamn mai
multe calorii.
%el mai mare procenta& al tipului de diabet 6 pre,ent in randul popula*iilor
slabe,
precum Uapone,ii, arat c nu este nevoie s fii supraponderal ca s fii
diagnosticat cu
diabet. +pecilai"tii in diabet sunt de acord cu faptul c un e5ces al greut*ii
repre,int o
singur cau, a apari*iei tipului 6 de diabet "i c celelalte motive sunt foarte
comple5e "i
inc necunoscute.
De regul, obe,itatea cau,ea, re,isten* la insulin, ce determin niveluri
ridicate ale
,ahrului in sange, iar apoi apare diabetul. 4otrivit Doctorului 1rl ?irsch,
specialist in
tratarea diabetului "i profesor la )acultatea de Medicin din Vashington,
'sunt multe
alte cau,e ce determin re,isten*a la insulin, in afar de obe,itate.
O alt! teorie B oa"enii labi pot 0i gra7i Dn interior
+e spune de obicei c 'doar pentru c e"ti slab, nu inseamn c e"ti sntos(,
iar
doctorii consider c grsimea noastr inetrioar, ce incon&oar organele
vitale precum
77
inima, ficatul "i pancreasul poate fi la fel de periculoas ca grsimea
e5terioar, ce se
poate vedea cu ochiul liber.
De asemenea, se spune c atunci cand ne crem o diet singuri, pentru a ne
men*ine
greutatea, este foarte posibil s favori,m apari*ia grsimii in &urul organelor
noastre
vitale.
Decoperirea i prote4area i"potriva #iabetului #e tip &
)actorii de risc ai diabetului de tip 6, sunt valabili chiar daca e"ti slab sau
gras-
ereditatea, inaintarea in varst, diet srac sau sedentarismul. /iscul in
ca,ul femeilor
cre"te dac au avut diabet gesta*ional, boli de inim sau chisturi ovariene.
Din pcate,
ma&oritatea nutri*ioni"tilor se gandesc la diabet doar atunci cand vd c un
pacient
manifest simptomele tipice -inactiv "i obe,- "i deseori negli&ea, verificarea
greut*ii
oamenilor pentru detectarea diabetului sau pre-diabetului. )oarte mul*i
oameni ce au
diabet nu sunt supraponderali "i nu sunt consulta*i de la inceput pentru
derectarea
diabetului.
1n ca,ul in care e"ti e5pus la factorii de risc sau pre,in*i simptome ale
diabetului de tip 6
precum sete constanta, urinatul foarte des, durere de cap, oboseala, presiune
a sangelui
de 19-G9 sau chiar mai mare, infectii urinare, consulta-ti medicul si cere-i un
test de
gluco, =)4G>, precum si un test oral de toleran* a gluco,ei =!G22> pentru a
verifica
nivel ,ahrului in sange.
2itul =: Tipul & #e #iabet nu ete a7a #e grav precu" tipul 1 #e
#iabet.
Medicii vor spune c ambele tipuri de diabet sunt grave deoarece acestea pot
provoca
acelea"i complica*ii , precum atacuri de cord, infracturi, boli de rinichi,
amputa*ii, orbire
sau disfunc*ii se5uale, toate acestea amenin*and via*a pacien*ilor. De"i 2ipul
1 de diabet
"i 2ipul 6 de diabet difer in ceea ce prive"te tratamentul aplicat sau varsta
apari*iei,
78
ambele sunt cau,ate de lipsa de insulin. 1n ambele ca,uri, niveluri ridicate
ale ,ahrului
in sange pot determina apari*ia mai multor vase de sange in corp, ceea ce
aduce
complica*ii.
)acien@ii cu #iabet #e tip & unt la 0el #e e?pu7i co"plica@iilor
BarrW are diabet de tip 6 de la 89 de ani. Dup o scurt perioad de
entu,iasm, pe
parcursul creia a urmat o diet sntoas "i a fcut sport regulat, a inceput
s revin la
vechile obiceiuri, mancand neregulat "i avand o via* sedentar. Dup
aproimativ : sau
7 ani, medicul i-a prescris un tratament cu o simgur pastil pe ,i, dup
ca*iva ani a
urmat un alt medicament prescris, iar la aproape :9 de ani, BarrW a inceput
s ia insulin
inaintea fiecrei mese. 0a inceput, dup ce a fost diagnosticat cu diabet,
nivelul
,ahrului in sange era sub control, ins apoi acesta a fost negli&at, iar BarrW a
suferit in
ultimii "apte ani o opera*ie la inim, iar durerea picioarelor era atat de mare,
incat
uneori nici nu putea merge. Al a recunosctu c toate acestea se datorea,
nivelului de
,ahr prea mare in sange.
Acesta este unul din miile de situa*ii neplcute cau,ate de diabet. )oarte
mul*i pacien*i
care "i-au negli&at sntatea dup ce au fost diagnostica*i cu diabet de tip 1
sa 6, au avut
de suferit complica*ii. A5cep*ia fac oamenii ce au avut diabet de tip 1 in urm
cu patru
decenii, cand testele medicale nu erau a"a de rspandite. +e pare c atunci,
oamenii ce
sufereau de diabet nu erau atat de e5pu"i la complica*ii.
(ecretul unei vie@i "ai !n!toae
1n general, speciali"tii recomand pentru o via* mai sntoas controlarea
nivelurilor
de ,ahr in sange.
79
%el mai bun e5emplu in acest sens sunt fra*ii %leveland, ce au fost
diagnostica*i amandoi
cu diabet de tip 1 la varsta de :, respectiv 17 ani. Ast,i ei au ;;, respectiv
G6 de ani "i
amandoi au o carier frumoas "i o familie implinit. )iecare dintre ei
manifest
complica*ii minore @ dureri de picioare sau degete @ "i amandoi sunt in acela"i
timp "i
foarte activi. Medicii sunt de prere c longevitatea acestora se datorea, "i
eredit*ii,
ins ceea ce i-a *inut in via*a a fost cura&ul, vigilen*a "i determinarea.
(t!rile e"o@ionale unt a0ectate at!t #e tipul 1 #e #iabet/ cCt 7i #e
tipul &
! alt caracterustuc comuna a tipurilor de diabet este repre,entat de
starea
emo*ional @ frustrare, depresie, ingri&orare, furie. 4acien*ii diabetici cer
foarte mult
aten*ie "i trebuie s fie foarte persevern*i, chiar dac uneori efortul lor nu se
afl in
concordan" cu re,ultatele ob*inute.
!amenii ce sufer de diabet de tip 1 sau 6, pre,int un risc de trei ori mai
mare s
devin depresivi, in compara*ie cu alte persoane. Diabetul te poate face s te
sim*i
foarte diferit "i incapabil de a dep"i aceast boal. 2ot ce trebuie s fac
ace"ti pacien*i
este s trate,e cu serio,itate orice tip de diabet, s fie responsabili "i s se
trate,e
pentru a nu provoca apari*ia complica*iilor.
2itul K: Toc"ai a" 0ot #iagnoticat cu #iabetL Dnc! nu pot ap!rea
co"plica@ii
Atunci cand sunt diagnostica*i, aproape 6:S dintre pacien*ii cu ripul 6 de
diabet, au
complica*ii precum modificri ale retinei, boli de inim sau semne ale
distrugerii
rinichilor. Motivul este simplu- Mul*i oameni au diabet de tipul 6 sau pre-
diabet cu mul*i
ani inainte s fie diagnostica*i. 4e parcursul acestei eprioade, niveluri mari de
,ahr in
sange creea, vase de sange noi.
80
1n pre,ent, din 6 milioane de oameni din +.$.A =6:9 milioane de oameni in
lume>,
apro5imativ 7-E milioane nu sunt inc diagnostica*i. 1n plus, cel pu*in :E
milioane de
oameni din +.$ A ce manifest pre-diabet, nici mcar nu "tiu acest lucru.
Multe
persoane afl c audiabet abia dup ce o complica*ie serioas ii determin s
mearg la
medic. 4robleme cu vederea "i cu picioarele sunt primele simptome ale
diabetului.
Ma&oritatea copiilor "i adolescen*ilor cu diabet de tip 1 nu au complica*ii,
deoarece acest
tip de diabet apare pe nea"teptate, pe parcursul catorva luni. Datorit acestui
lucru,
putem spune c tipul 1 de diabet nu are fa,a de pre-diabet. %hiar dac
pacien*ii nu par
s aibe complica*ii cronice, unii dintre ei acu, simtome precum
Ceteroaciditate sau
niveluri ale ,ahrului ridicate in sange. !ricum, tipul 1 de diabet la adul*i,
apare de
obicei cand nivelul ,ahrului in sange este ridicat ani la rand. Adul*ii sunt mai
predispu"i
complica*iilor ce inso*esc tipul 6 de diabet.
Teste pentru etectarea complicaiilor up iagnosticare
Dac e"ti diagnosticat cu diabet sau cu pre-diabet, medicul ar trebui s i*i
fac unele
teste pentru a verifica dac e5ist "i complica*ii.
#ivelul ,ahrului in sange @ Dac este prea ridicat, poate provoca atac de
cord,
infarct sau afec*iuni ale rinichilor "i ochilor.
2estul de colesterol "i trigliceride - Dac are un nivel prea ridicat, poate
provoca
boli cardiovasculare
Alectrocardiograma @ .erific starea de sntate a inimii
2estul de microalbumin @ .erific pre,en*a microalbumiurinei =protein
din
urin>, ce poate provoca boli ale rinichilor.
A5aminarea dilatrii ochilor @ .erific dac retina este afectat de diabet
A5aminarea picioarelor @ Detectea, circula*ia sangelui la picioare "i
neuronii
periferici =pre,en*a afc*iunilor in ca,ul nervilor>
1nde5ul gle,nei @ .erific pre,en*a bolilor vasculare
81
2estul 2?+ @ 2est de sange ce detectea, hipoFhipertiroidism, condi*ii
autoimune
asociate cu tipul 1 de diabet.
Cum s sistezi eoluia complicaiilor
Dac complica*iile de&a au aprut, probabil c se afl in fa,ele de inceput.
4entru a opri
evolu*ia lor "i pentru a preveni apari*ia altora trebuie s *ii cont de anumi*i
factori-
#ivelul ,ahrului in sange @ $n nivel al ,ahrului din sange compact este cea
mai bun
cale de a reduce riscul complica*iilor. /eali,area testului ?bA1c fcut periodic
"i
pstrarea indicelui A1% sunb ES, reduce riscul complica*iilor cu aproape 8:-
9S.
4resiunea sangelui @ 4otrivit ADA, presiunea sangelui mai mic de 189F;9
mm?g,
reduce riscul pentru boli cardiovasculare cu aproape 8:-9S.
%olesterol @ $n 0D0 mai mic de 199 mgFdl, un ?D0 mai mare de : mgFdl "i
trigliceridele
la un nivel mai mic de 1:9 mgFdl, pot reduce complica*iile cardiovasculare cu
aproape
69-:9S. Dac mu"chii sunt foarte slbi*i, se recomand un surplus de
coen,ime Z19.
!chi @ 2ratarea ochilor in ca,ul pre,en*ei diabetului cu a&utorul terapiei cu
laser, poate
reduce de,voltarea afec*iunilor de vedere cu aproape :9-79S. !pera*iile cu
laser nu
re,olv problema ochilor definitiv, dar pot preveni o viitoare pierdere a
vederii.
4icioare @ 4rograme de vindecare a picioarelor pot reduce amputa*ia cu :S
pana la
;:S. A5ist de asemenea medicamente ce pot calma durerile "i pot
imbunt*i circula*ia
in ca,ul picioarelor.
82
/inichi @ Descoperirea "i tratatrea bolilor de rinichi devreme pot reduce
disfunc*iile
rinichilor cu 89S pana la E9S. Men*inerea controlului asupra nivelului de
,ahr in sange,
reduce apari*ia bolilor de rinichi cu 61S, potrivit unui studiu reali,at de
Asocia*ia
Diabeticilor din America in anul 699;. 0a pacien*ii afla*ii in stadiile incipite ale
bolilor de
rinichi, se pot folosi medicamente numite A/B sau A%A.
2itul M: Dac! va trebui a iau inulin!/ va 0i Dnceputul 0!r7itului.
)oarte mul*i oameni asocia, inceperea tratamentului cu insulin cu
inrut*irea strii
de sntate, sau sunt de prere c insulina poate aduce complica*ii. Aceste
lucruri nu
sunt adevrate. 4netru ma&oritatea macien*ilor, insulina este inceputul
ameliorrii strii
de sntate, nici pe departe 'inceputul sfar"itului(.
1ni*ial, tratamentul ce se recomand pentru diabetul de tip 6 const in
e5erci*ii fi,ice "i o
diet echilibrat, iar uneori se pot prescrie "i medicamente administrate pe
cale oral.
De obicei, in cateva luni sau ca*iva ani, sunt necesare mai multe
medicamente pentru a
controla nivelul ,ahrului in sange "i astfel, tratamentului ii mai sunt
adugate cateva
pastile. 4entru c celulele beta se degradea, tot mai mult, pacien*ilor li se
prescriu mai
multe medicamente, iar in anumite ca,uri insulin.
Acest tratament urmre"te s ameliore,e re,isten*a la insulin, pentru ca
pancreasul s
fie capabil sa recep*ione,e cererea de insulin. Mai mult de 9S dintre
pacien*ii bolnavi
de diabet folosesc insulina. 1n pre,ent, este recomandat folosirea insulinei
mai
devreme in tratamentul bolnavilor.
83
De asemenea, mul*i oameni cred c insulina poate provoca complica*ii
precum orbire,
boli de rinichi "i amputa*ie. 1ns, aceste complica*ii nu apar datorit insulinei,
ci datorit
faptului c nivelul ,ahrului in sange nu a fost controlat o perioad lung de
timp.
E0ecte bene0ice 7i e0ecte ecun#are ale inulinei
Beneficiile folosirii insulinei se manifest atat pe termen scurt, cat "i pe
termen lung.
Avanta&ele pe termen scurt includ un control mai bun al ,ahrului in sange,
ceea ce
ofer un sentiment de oboseal mai redus, o do, mai mare de energie, o
vedere mai
bun, un somn mai odihnitor "i o posibil recuperare sau o reducere a
complica*iilor.
Beneficiile pe termen lung ale insulinei sunt- reducerea riscurilor de
complica*ii, inclusiv
boli de inim, boli ale ochilor, probleme de circula*ie, pare, gastric,
pierderea au,ului,
tremuratul degetelor.
De asemenea, insulina nu cau,ea, efectele secundare ce pot fi provocate de
medicamentele orale =efecte precum diaree, tuse, piele crpat>. +e pot
produce
depresii slabe sau ghemotoace vi,ibile ce apar la in&ectarea insulinei ca "i
consecin* a
pieredrii sau a ridicrii grsimii de la suprafa*. Acest lucru se poate intampla
datorit
in&ec"iilor repetate in acela"i loc. 1n ca,uri rare, pacien*ii pot fi alergici la
insulin.
2itul N: Diabetul poate 0i cau.a orbirii/ atacului #e cor#/ bolilor #e
rinic%i 7i a"puta@iei
#u este niciun secret c "i cei mai educa*i oameni bolnavi de diabet cred c
sunt
inevitabile complica*iile. De fiecare dat cand au,im despre complica*ii,
trebuie s "tim
c nu e5ist nicio diferen* intre cei ce au diabet "i cei ce nu au. %ei care nu
au diabet,
au "anse mai mari intr-adevr s duc o via* mai lung "i mai sntoas.
84
2itul F : Cei care au #iabet nu pot "anca .a%ar
De fapt, cei care au diabet pot manca orice, inclusiv ,ahar.
Acest mit este unul dintre cele mai intalnite si cel mai greu de pus la odihna.
%hiar daca puteti manca orice, cand vine vorba despre dulciuri, cel mai bine
ar fi sa le
lasati pentru oca,iile speciale. 4entru a tine ,aharul in sange la un nivel
moderat,
inlocuiti ,aharul din bauturi cu indulcitori, alegeti produse fara ,ahar care au
un continut
sca,ut de carbohidrati, alegeti versiuni cu mai putin ,ahar ale deserturilor
preferate,
mancati o portie mica de desert in locul uneia mari, cand mancati in oras,
impartiti
desertul cu cei de la masa dvs,
2itul O : In4ectia cu inulina ete 0oarte #ureroaa
1n ,iua de asta,i, pacientii care folosesc insulina nu simt nici un fel de durere
la in&ectare.
Acele seringilor din ,iua de asta,i sunt atat de scurte si de subtiri incat nici nu
se simt.
1nsulina este in&ectata in tesutul gras, chiar sub piele. Mai mult, acele sunt
acoperite cu
silicon, lucru ce face ca acul sa intre in pielea dvs fara nici un fel de
discomfort.
Acum, ca sa fim sinceri, unele in&ectii s-ar putea sa doara. Daca din greseala
faci in&ectia
in muschi s-ar putea sa simti o intepatura. 0a fel, daca atingi un nerv s-ar
putea sa simti
durere. De asemenea, refolosirea acului va poate da o stare de discomfort si,
cateodata,
in&ectarea de insulina rece poate fi dureroasa.
Cateva olutii pentru o in4ectie ne#ureroaa ar 0i :
- folositi intotdeauna o seringa noua. Aceasta este si o precautie sanitara,
si cea mai buna cale de a va feri de infectii.
- #u faceti doua in&ectii in acelasi loc. 0asati tesutul in&ectat sa se refaca
inainte de a in&ecta din nou in acelasi loc.
85
- 0asati insulina sa fie la temperatura camerei inainte de a va face in&ectia.
2itul E : 2e#icatia te 0ace a acu"ule.i :ilogra"e
! parte din medicamente fac asta, o parte nu. De fapt, recent a aparut o serie
de
medicamente care te fac sa slabesti.
Multe medicamente mai vechi te faceau sa te ingrasi. 2oate acele
medicamente
stimulau celulele beta din pancreas sa produca mai multa insulina pentru a
controla
nivelul de ,ahar din sange. ?ipoglicemia si cresterea in greutate sunt doua
dintre cele
mai intalnite efecte adverse ale acestor medicamente. 4entru a preveni
ingrasarea,
medicii recomandau o ingestie mai mica de alimente.
#oile medicamente nu mai necesita ingestia mica de alimente. #oile
medicamente te
fac de fapt sa pier,i din Cilograme.
2itul 1G : 8e"eile cu #iabet cu ar trebui a ra"ana inarcinate
Multumita tehnologiei si medicatie din ,iua de asta,i, femeile bolnave de
diabet tip 1
sau 6 pot avea copii. 2otusi, femeia trebuie sa tina foarte bine sub control
diabetul
inainte de a ramane insarcinata si si in timpul sarcinii pentru a-si prote&a
bebelusul.
%heia spre o sarcina sanatoasa este un bun control al nivelului ,aharului in
sange si
planning prenatal.
A5pertii recomanda ca femeia sa se sfatuiasca cu obstreticianul si
endocrinologul cu sase
luni inainte sa ramana insarcinata pentru a se asigura ca nivelul ,aharului in
sange,
tensiunea, nivelul colesterolului, inima si nivelul vascular sunt sanatoase
astfel incat sa
poata fi insarcinata.
86
2itul 11 : Nu ar trebui a beau alcool pentru ca i"i ri#ica nivelul
.a%arului #in ange
De fapt, ma&oritatea bauturilor alcoolice lucrea,a impreuna cu metabolismul
pentru a
micsora nivelul ,aharului in sange.