Sunteți pe pagina 1din 6

Academia de Studii Economice

Facultatea de Comert
SURSE REGENERABILE DE ENERGIE
COMPONENTA IMPORTANTA A DEZVOLTARII
ENERGETICE DURABILE
Profesor coord. Irina Maruntelu
Studenti: Ivascu Raluca
Leu Alexandra

GRUPA 30! SERIA "! A# I
"ucuresti! $0%0
SURSE REGENERABILE DE ENERGIE
COMPONENTA IMPORTANTA A DEZVOLTARII
ENERGETICE DURABILE
1.Sc&im'arile climatice si dis(oni'ilitatea resurselor
Omenirea se confrunta n acest secol cu cteva probleme majore cum sunt cele ale
energiei, apei si alimentatiei, rezolvarea corecta a lor fiind esenta preocuparilor pentru o
dezvoltare durabila.
O dezbatere despre energiile regenerabile trebuie sa porneasca de la problemele
schimbarilor climatice si disponibilitatii resurselor, n conditiile unei importante cresteri
demografice si a necesitatii de a permite accesul la energie a miliarde de persoane care n
prezent sunt privati de acesta.
Studiile oamenilor de stiinta au devenit n ultimii ani din ce n ce mai unanime n
a aprecia ca o crestere puternica a emisiilor mondiale de gaze cu efect de sera va
conduce la o ncalzire globala a atmosferei terestre de !" C, pna la sfrsitul acestui
secol, cu efecte dezastroase.
#rin schimbul natural dintre atmosfera, biosfera si oceane pot fi absorbite circa 11
miliarde de tone de CO $sau % miliarde de tone echivalent carbon&, ceea ce reprezinta
circa jumatate din emisiile actuale ale omenirii. 'ceasta a condus la o crestere
permanenta a concentratiei de CO din atmosfera de la () de ppm nainte de dezvoltarea
industriala la %") ppm n prezent.
*n cel de al treilea raport al +rupului *nterguvernamental de ,volutie a Climatului
+*,C, prezentat n ))1, emisiile din anul 1--) au fost evaluate la ",- miliarde de tone
echivalent carbon. ,stimnd ca la sfrsitul acestui secol populatia globului va atinge
circa 1) miliarde de locuitori, n conditiile unor drepturi de emisie uniforme pentru
ntreaga populatie, pentru a nu depasi concentratia de CO de ./) ppm n atmosfera, ar fi
necesar ca emisiile pe cap de locuitor sa se limiteze la ),% tone C0locuitor, ceea ce pentru
tarile dezvoltate reprezinta o reducere de 1) ori a actualelor emisii de gaze cu efect de
sera. Chiar si n ipoteza practic a dublarii concentratiei actuale de CO n atmosfera, pna
la "/) ppm, emisiile de CO n tarile dezvoltate ar trebui reduse de aproape . ori.
1ezervele conventionale de petrol si de gaze naturale ,potrivit aceluiasi raport, la
nivelul actual de consum, vor fi disponibile apro2imativ .) de ani. 3innd seama si de
resursele care vor mai fi descoperite n anii urmatori, e2pertii apreciaza ca pna n anul
)), productiile de petrol si gaze vor mai creste, pretul petrolului pastrndu!se n jur de
/ de 4S50baril, dupa aceasta data productia urmnd sa scada si pretul sa creasca spre
).)!)/) spre /) 4S50baril. 1esursele neconventionale de petrol $sisturile bituminoase
si nisipurile asfaltice& estimate la ")) miliarde tep, vor reprezenta resurse suplimentare cu
costuri superioare si emisii de CO.
+*,C a ncercat sa stabileasca legatura ntre utilizarea disponibilului de carbon din
resursele e2istente si restrictiile impuse de limitarea concentratiei de gaze cu efect de sera
din atmosfera. 1ezulta ca n perioada 1(()!1--( a fost utilizata o cantitatea de carbon
relativ mica fata de resursele nca e2istente. Cumulul emisiilor pe parcursul secolului
66* pentru sase scenarii de concentratii a gazelor cu efect de sera la sfrsitul secolului.
3innd seama de concentratia actuala, n toate celelalte scenarii se pot arde toate resursele
conventionale de petrol si gaz. 4tilizarea n ntregime a resursele de carbune, precum si a
celor neconventionale de gaz si petrol, nu se va putea realiza dect n cazul rezolvarii
problemei capturii si stocarii CO.
#rognoza consumului de energie primara realizata de Consiliul 7ondial al ,nergiei
pentru anul )/), in ipoteza unei cresteri economice de %8 pe an , fara o modificare a
tendintelor actuale de descrestere a intensitatii energetice si de asimilare a resurselor
energetice regenerabile evidentiaza un consum de circa / +tep, din care 1/ +tep din
combustibili fosili de CO in acest scenariu sunt inadmisibile. #entru a se pastra o
concentratie de CO de ./) ppm, ceea ce reprezinta circa " +t carbon, cantitatea ma2ima
de combustibili fosili utilizabila nu trebuie sa depaseasca 9 +tep, rezultnd un deficit de
1( +tep care ar trebui acoperit din nuclear si surse regenerabile. 1ezulta ca pentru o
dezvoltare energetica durabila nu ar trebui sa se depaseasca la nivelul lui )/) un consum
de 1%!1( +tep, acoperit din combustibili fosili 9 +tep , din nuclear !% +tep si restul de
.!- +tep din resurse regenerabile.
#entru atingerea obiectivului ambitios propus de tarile 4niunii ,uropene de a reduce
de patru ori emisiile la orizontul lui )/) presupune o puternica :decarbonizare ; a
sistemului energetic, prin apelare att la energia nucleara prin noi filiere, dar mai ales la
sursele regenerative de energie. 3innd seama de timpul de implementare a unor noi
tehnologii si de nlocuire a instalatiilor e2istente este necesar sa se accelereze ritmul de
dezvoltare a noilor tehnologii curate si cu consumuri energetice reduse. *n acelasi timp
este necesara o profunda evolutie a stilului de viata si o coerenta a factorilor politici catre
o dezvoltare durabila.
1omnia are cel mai ridicat poten<ial din sud!estul ,uropei n domeniul energiei
eoliene, sud!estul 5obrogei plasndu!se chiar pe locul al doilea la nivelul ntregului
continent. 1omnia are un poten<ial energetic eolian de %.))) 7=, echivalent cu o
produc<ie anual> de apro2imativ ?% 3=h anual, dar n prezent nu e2ist> proiecte
semnificative pentru e2ploatarea acestuia. Conform altor estim>ri, poten<ialul eolian al
1omniei este estimat la 1..))) 7= capacitate instalat>. Sectorul energiei eoliene ar
putea contribui cu 1% 3=h la necesarul na<ional anual n )).
@Combustibil fosilA este termenul folosit pentru depozite geologice subterane de
materii organice formate din plante Bi animale putrezite care s!au transformat n <i<ei,
c>rbune, sau gaze naturale, sub ac<iunea c>ldurii Bi a presiunii din scoar<a terestr>, de!a
lungul sutelor de milioane de ani.
#entru a genera electricitate, energia degajat> de arderea combustibililor fosili este
adesea folosit> pentru a pune n miBcare o turbin>. +eneratoarele mai vechi foloseau
adesea aburul ob<inut prin arderea combustibililor pentru a pune n miBcare turbina, dar n
generatoarele moderne, se folosesc direct gazele de ardere ale combustibililor.
Cn lumea modern> a secolelor ) Bi 1, setea de energie provenit> din combustibili
fosili, mai ales pentru benzin>, provenit> din petrol, este una din cauzele majore ale
conflictelor globale Bi regionale. S!a n>scut astfel o miBcare global> spre generarea de
energie regenerabil>, pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor crescnde de energie.
'rderea combustibililor fosili de c>tre omenire este cea mai important> surs> a emisiilor
de dio2id de carbon, care este unul din gazele cauzatoare ale efectului de ser>, care
mpiedic> dispersarea radia<iilor Bi contribuie la nc>lzirea global>. Concentra<ia de CO
din atmosfer> este n creBtere, producnd ngrijorare cu privire la gradul de re<inere a
radia<iei solare, care va avea ca rezultat creBterea temperaturii medii a suprafe<ei terestre.
5oar o mic> cantitate a combustibililor pe baz> de hidrocarburi sunt biocombustibili,
adic> deriva<i din dio2idul de carbon din atmosfer>, deci care nu contribuie, prin ardere,
la creBterea cantit><ii globale de dio2id de carbon.
$.Pers(ectivele surselor re)enera'ile de ener)ie
#rincipiul cererii Bi ofertei sugereaz> c> diminuarea rezervelor de hidrocarburi duce la
creBterea pre<urilor acestora. Ca rezultat, e2ploatarea surselor de energie alternativ>,
considerate ineficiente economic s> devin> eficiente. Denzina artificial> Bi alte surse de
energie regenerabil> necesit> tehnologii de produc<ie Bi procesare mai scumpe dect
e2ploatarea rezervelor conven<ionale de petrol, dar pot deveni economic viabile n
viitorul apropiat.
4tilizarea surselor de energie regenerabile S,1 au avantajul perenitatii lor si a
impactului neglijabil asupra mediului ambiant, ele ne emitnd gaze cu efect de sera.
Chiar daca prin ardere biomasa elimina o cantitate de CO, aceasta cantitatea este
absorbita de aceasta pe durata cresterii sale, bilantul fiind nul. *n acelasi timp aceste
tehnologii nu produc deseuri periculoase, iar demontarea lor la sfrsitul vietii , spre
deosebire de instalatiile nucleare, este relativ simpla.
Ca orice tehnologie energetica si utilizarea S,1 prezinta unele inconveniente.
*mpactul instalatiilor eoliene asupra peisajului, riscul de contaminare a solului si al
scaparilor de metan la gazeificare, perturbarea echilibrului ecologic de catre micro
hidrocentrale sunt cteva dintre acestea. Cele mai discutate inconveniente sunt nsa cele
legate de suprafata de teren necesara si de intermitenta si disponibilitatea lor.
,ste cunoscut faptul ca pentru producerea unei puteri de ( 7= n instalatii eoliene
este necesara o suprafata foarte mare, din aceasta numai 18 este efectiv ocupata de
instalatii, restul putnd fi utilizata n continuare pentru agricultura. Si pentru producerea
de energie fotovoltaica sunt necesare suprafete importante. 'stfel pentru o putere de 1
E= si o energie anuala de 1))) E=h sunt necesari 1) m, dar suprafata acoperiselor
locuintelor ar permite instalarea ctorva mii de 7=. *ntermitenta energiei solare si
eoliene poate fi compensata prin instalatii de acumulare a energiei electrice sau termice
sau prin producerea unor @vectori energetici @intermediariA, cum este hidrogenul obtinut
prin electroliza . #entru energia hidraulica stocarea este mai facila prin crearea unor lacuri
de acumulare, iar pentru biomasa aceasta poate fi stocata att naintea recoltarii ct si
dupa aceasta n depozite sau sub forma de biocarburanti.
4tilizarea S,1 a cunoscut un prim avnt dupa crizele petroliere din 1-9% si 1-(), dar
a cunoscut o stagnare de circa 1 ani dupa 1-(". 'bia dupa 1--(, tarile dezvoltate au
nceput sa!si propuna programe e2trem de ambitioase. 'stfel la Samitul de la
Fohannesburg tarile 4niunii ,uropene si!au propus o crestere anuala de 18 pentru
ponderea S,1 n balanta energetica pna n anul )1) si o crestere a ponderii
biocarburantilor pna la /,9/ 8 n acelasi an. 'ceste obiective nu pot fi atinse fara
dezvoltarea cercetarii si colaborarii internationale n doua directii principaleG
H 1educerea costurilor $eolian n largul marilor, fotovoltaic& si a fezabilitatii industriale
H Stocajul energiei electrice $ centrale de pompare acumulare, producere de hidrogen& si
termice $acumulatoare la temperatura nalta& precum si ameliorarea prognozei pentru
aceste energii si multiplicarea numarului de unitati distribuite n teritoriu pentru
echilibrarea sistemului electroenergetic. *n paralel cu acestea sunt posibile sisteme de
gestiune a cererii, de e2emplul la nivelul @imobilelor inteligenteA, care produc, stocheaza
si utilizeaza energia.
Enel si ener)ia re)enera'ila
*n 1omnia potentialul anual al S,1, potrivit datelor comunicate de 7inisterul
*ndustriei si 1esurselor era estimat n anul )) la circa - miloane tep energie termica si
"/ 3=h energie electrica, distribuit pe suprafata tarii. 5in pacate acest potential este
utilizat n e2trem de mica masura , cu e2ceptia energiei hidraulice si a biomasei $ lemn de
foc&, acesta din urma fiind arsa n majoritatea cazurilor n instalatii neperformante
energetic.
5oua firme romanesti cu activitati in sectorul energiei regenerabile din grupul italian
de utilitati ,nel, ,nel +reen #oIer 1omania, din judetul Distrita!Jasaud, si ,lectrogrup,
din Daia!7are, vor fuziona, pentru eficientizarea activitatii si cresterea capacitatii de
derulare a proiectelor.
,nel +reen #oIer 1omania S1K va absorbi firma ,lectrogrup din Daia 7are si va
avea un capital social de 1( milioane de lei, divizat in /".))) de actiuni.
Operatiunea a fost aprobata de administratorii celor doua firme in noiembrie ))-.
,nel +reen #oIer 1omania are active in valoare de peste )/ milioane lei, datorii de
(.,/ milioane de lei si capitaluri proprii de 1),/ milioane de lei.
'ceasta este fosta firma Dlue Kine *mpe2, infiintata in )), cu activitati in sectorul
dezvoltarii de proiecte de productie a energiei din surse regenerabile. Firma Dlue Kine
*mpe2 a fost preluata in ))9 de grupul italian ,nel, prezent pe piata romaneasca a
distributiei si furnizarii de energie electrica din ))/. Dlue Kine *mpe2 si!a schimbat
denumirea in ,nel +reen #oIer 1omania in noiembrie ))-.
Firma ,lectrogrup a fost infiintata in 1--. si dezvolta proiecte de constructie a
parcurilor eoliene. Firma a fost preluata in ))9 de Dlue Kine *mpe2 si a fost inclusa
astfel in grupul ,nel. Firma ,nel +reen #oIer 1omania este controlata de ,nel +ren
#oIer *nternational. +rupul italian controleaza fostele filiale de distributie si furnizare a
energiei ale ,lectrica, Danat, 5obrogea si 7untenia Sud. ,nel nu are inca unitati de
producere a electricitatii pe piata din 1omania.
#rin aceasta tranzactie, ,nel isi face intrarea in sectorul energiei regenerabile din
1omania, conform strategiei companiei de a atinge un mi2 de combustibili echilibrat,
unde energia regenerabila joaca un rol semnificativ.
*+#*LU,II
1. Ju se dispune astazi de de un raspuns sigur si fiabil privind schimbarile climatice si
disponibilitatea resurselor la orizontul anului )/), scenariile e2istente avnd n special
rolul de a mobiliza omenirea spre schimbari importante n domeniul energetic
. 1estrictiile de limitare a emisiilor de gaze cu efect de sera vor conduce la utilizarea
unui : buchet ; de resurse energetice, energia nucleara si sursele regenerabile nefiind
n masura sa poata acoperi singure balanta energetica a omenirii.
%. ,ste necesara o profunda evolutie n modul de viata, care presupune o adeziune a
cetatenilor, care de poate realiza doar prin informarea si sensibilizarea marelui public.
.. *n 1omnia nu e2ista nca o strategie coerenta privind e2tinderea utilizarii S,1,
nsotita de mobilizarea unor resurse financiare publice corespunzatoare. Odata cu
aderarea tarii noastre la 4niunea ,uropeana la nceputul anului ))9, trebui sa ne
asumam si obiectivelor strategice ale acesteia n domeniul resurselor regenerabile.
3epLtone echivalent petrol
D*DK*O+1'F*,G
M1N '5,7, Kes enjeu2 de long terme de la matrise de lOPnergie, #aris ))%!)/!11
MN '5,7, Kes enjeu2 : renouvelable ; du dPbat national sur lOPnergie, #aris, ))%.
M%N DauQuis, #.1., 4n point de vue sur les besoins et les approvisionnements en Pnergie
a lOhorizons )/), 1evue de lO,nergie, nr./)-, 1---.
M.N +*,C =+ *** Climate changeGmitigation , Cambridge 4niversitR #ress, ))1
III.ecomagazin.ro
III.green!report.ro
III.revista!piata.ro