Periartrita scapulo-humeral

Definitie:
Periartrita scapulohumarala (PSH) reprezinta un sindrom clinic caracterizat
prin durere, redoare articulara si impotenta functionala determinat de procese
patologice localizate la nivelul umarului si care afecteaza structurile periarticulare:
ligamente, capsula articulara, tendoane, bursa si muschi. Afectarea articulara
propriu-zisa se limiteaza mai ales la nivelul articulatiilor acromioclaviculara si
sternoclaviculara, deoarece articulatia scapulohumerala are cea mai imperfecta
coaptare si, din acest motiv nu ajunge de obicei, prin ea insasi, sa determine
disfunctionalitati.

Simptomatologie:
- simptomele pot fi mai mult sau mai putin accentuate:
- durere a umarului, fara ca miscarile acestuia sa fie limitate, din cauza unei tendinite
a muschiului supraspinos sau a muschiului lung al bicepsului
- durere acuta a umarului, cu limitarea totala a miscarilor acestuia, legata de o bursita
(inflamatie a bursei seroase);

Umrul dureros simplu
Este forma clinica cea mai frecventa. Bolnavul acuza dureri moderate in umar cand
se imbraca, se piaptana, sau cand solicita membrului superior respectiv prin purtatea
unor greutati. Durerile pot stanjeni bolnavul in timpul somnului, intensificandu-se in
anumite pozitii
Are la baz tendinita, bursita sau tenosinovita, putnd prezenta, clinic, un stadiu acut
care evolueaz spre subacut, urmat de un stadiu terminal, apoi de vindecare.
La examenul clinic apreciem mobilitatea activa si pasiva a articulatiei umarului si
localizam zonele dureroase.
Bolnavul este pus sa efectueze miscari de abductie, rotatie interna si externa.
Practic bolnavul efectueaza o abductie a bratului si cu antebratul flectat in unghi
drept duce mana la ceafa si la spate.
In cazul localizarii leziunilor in tendonul supraspinosului miscarea se face
initial cu usurinta, apoi intre 45 grade si 90 grade apare durerea ce stan-jeneste
miscarea ; dupa 90 grade miscarea putand fi continuata fara durere. Este sensul
resortului datorat dificultatii trecerii supraspinosului prin defi-leul interacromio-
tuberozitar.
La palpare, in cazul leziunilor de supraspinos se indentifica in timpul abductiei,
in zona antero-externa, ub punct subacromial foarte sensibil (la insertia
supraspinosului pe marea tuberozitate humerala).
In cazul leziunilor lungii portiuni a bicepsului durerea se intensifica prin rotatia
externa fortata a mainii, bratul atarnand pe langa corp. Se limi-teaza dureros rotatia
externa si abductia, si apare durere in flexia contrata.
La palpare se deceleaza durere pe fata anterioara a umarului, cores-
punzatoare tendonului bicepsului.
Evolutia umarului dureros simplu este in general favorabila trecand din stadiul
acut, in stadiul subacut, urmat de un stadiu terminal. Vindecarea se produce in
cateva saptamani (cel mult cateva luni), fie spontan, fie in urma tratamentului.
Uneori insa durerea se poate agrava, umarul dureros simplu devenind umar
dureros acut hiperalgic.
Obiective:
calmarea durerii,
combaterea inflamatiei si tendinta in fibroza,
refacerea troficitatii tesuturilor,
Kinetoterapia in umar dureros simplu:
1. Stadiul acut necesit imobilizarea n poziie de repaus cu braul la 3545 n
abducie, cu o pern mic sub axil i susinut de o earf. Deoarece datorit
durerilor exist tendina de a menine umrul ridicat se recomand aplicarea
tehnicilor de relaxare.
2. Stadiul subacut permite nceperea mobilizrii scapulohumerale, dar prin micri
pasive, apoi pasivo-active i active asistate.
3. Stadiul terminal are ca obiective: refacerea forei musculare, a stabilitii i micrii
controlate a umrului. Sunt permise toate micrile, accentul punndu-se pe cele
active cu rezisten pentru creterea forei musculare.
Se aplica si electroterapie: curentii diadinamici. curentul galvanic, ultrasuneltul.