Analiza

cheltuielilor
publice din
Romania
Nume: Bejenaru Dragos Bogdan
Facultatea: Economia Comertului, Turismului si Serviciilor
Anul: I
CUPINS:
!" CAACTEI#AEA SI C$NTINUTU% SISTE&U%UI C'E%TUIE%I%$
PUB%ICE
(" C'E%TUIE%I%E PUB%ICE PENTU ACTIUNI S$CIA% CU%TUA%E
)" C'E%TUIE%I%E PUB%ICE PENTU ACTIUNI SI $BIECTI*E
EC$N$&ICE
Romania are cele mai mari cheltuieli pentru investitii publice din Europa ca pondere
in PIB pe ultimii 10 ani, dar valoarea investitiilor nu este corelata cu performanta
acestora si se impun politici sectoriale coerente.
Alocarea de bani din fondurile nationale pentru proiecte de investitii catre administratiile
locale in perioada 20042011 a atins un ma!im in anul 200", de cinci miliarde lei #1,$%
miliarde euro&, acoperind circa '0( din investitiile la nivel local. Pentru aceasta anali)a,
efectuata pentru perioada 20042011, au fost selectate sase instrumente principale de
transfer de la bu*etul de stat+ ,ondul de Re)erva al -uvernului #20042011&, sume
defalcate pentru drumuri .udetene si comunale #200/2011&, utili)ate in cea mai mare
parte la nivelul consiliilor .udetene, ,ondul de mediu #200"2011&, sume pentru scoli
distribuite de 0inisterul Educatiei #200'2010&, sume pentru pentru sisteme de apa in
mediul rural si drumuri comunale #20042011& si alocari pentru poduri mici, sisteme de
apacanal si terenuri sport in mediul rural #200'2011&.
Aceste sase instrumente sunt 100( nationale si discretionare, sumele fiind alocate
de *uvern sau ministerele titulare pe liste ane!a la bu*et, fara vreo .ustificare clara sau
competitie de proiecte. 1u alte cuvinte, repre)inta cel mai bun teren pentru a masura
clientelismul politic pur.
1) Caracterizarea si continutul sistemului cheltuielilor publice
In procesul indeplinirii functiilor si sarcinilor sale, statul asigura acoperirea
necesitatilor publice generale. Pentru aceasta el are nevoie de importante resurse banesti
care se mobili)ea)a prin intermediul relatiilor financiare. ,olosirea resurselor banesti
astfel mobili)ate are loc prin intermediul cheltuielilor publice.
1ate*oria de cheltuieli publice este strans le*ata de ansamblul actelor si
operatiunilor de reparti)are si utili)are a fondurilor statului pentru actiuni socialculturale
si economice, pentru intretinerea or*anelor statului si apararea nationala etc. In acest
conte!t, se impune a se face o diferentiere intre cheltuielile publice si cheltuielile
bugetare.
C+eltuielile ,u-lice se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul
institutiilor publice, care se acopera fie de la buget #pe plan central sau local&, fie din
fondurile extrabugetare sau de la bugetele proprii ale institutiilor, pe seama veniturilor
obtinute de acestea.
C+eltuielile -ugetare repre)inta doar o parte a cheltuielilor publice si anume,
acele cheltuieli care se acopera de la bu*etul de stat, din bu*etele locale si din bu*etul
asi*urarilor sociale de stat.
C+eltuielile ,u-lice in*lobea)a, deci+
a& cheltuielile publice efectuate de administratia centrala de stat din fondurile bu*etare,
e!trabu*etare si fonduri cu destinatie speciala #inclusiv cheltuielile federale, unde este
ca)ul&2
b& cheltuielile unitatilor administrativteritoriale2
c& cheltuielile finantate din fondurile asi*urarilor sociale de stat2
d& cheltuielile or*anismelor #administratiilor& internationale din resursele publice
prelevate de la membrii acestora.
3in punctul de vedere al destinatiei si volumului lor, cheltuielile publice sunt
influentate de conditiile politice, economice, sociale si de amploarea interventiei statului
in economie. 4nele dintre aceste cheltuieli repre)inta o avansare de produs intern brut,
iar altele, dimpotriva, un consum definitiv de produs intern brut. 5endinta *enerala a
cheltuielilor publice este aceea de crestere de la un an la altul.
Anali)ate in dinamica, cheltuielile publice ale tarilor cu economie de piata,
manifesta o tendinta de crestere accelerata atat ca expresie relativa, cat si in marime
absoluta.
Evolutia cheltuielilor publice in marime absoluta, adica in preturi curente, este
influentata de modificarea puterii de cumparare a monedei nationale. Accentuarea
proceselor inflationiste determina ma.orarea preturilor si implicit cresterea nominala a
cheltuielilor pe care statul le efectuea)a cu procurarea unei cantitati determinate de bunuri
si servicii. 6e inre*istrea)a astfel o crestere nominala mai rapida a cheltuielilor publice
comparativ cu cresterea reala a acestora. 1resterea nominala re)ulta din compararea
cheltuielilor statului e!primate in preturi curente, iar cresterea reala din compararea
cheltuielilor statului e!primate in preturi constante.
2) Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale
In statele moderne cheltuielile pentru actiuni socialculturale repre)inta o
componenta importanta a politicii sociale promovata de catre acestea.
Prin .inantarea anumitor actiuni cu caracter social/cultural, se urmareste
satisfacerea nevoilor publice sociale care ,resu,une reali0area a trei obiective+
a) garantarea unui venit minim pentru toti membrii societatii indiferent de marimea
proprietatii de care dispun2
b) restrangerea ariei de nesiguranta a vietii indivizilor si oferirea posibilitatilor de
aparare in situatii de soma., boli, batranete etc.2
c) asigurarea pentru toti membrii societatii a unor standarde de viata considerate
minime prin intermediul serviciilor publice *enerale.
Satisfacerea nevoilor publice social-culturale se poate reali)a pe urmatoarele cai+
oferirea unor servicii *ratuite populatiei prin accesul liber la institutiile de invatamant,
de cultura etc.2
plata unor ta!e #tarife& reduse comparativ cu costul actiunilor socialculturale reali)ate
in favoarea cetatenilor2
acordarea de a.utoare banesti diferitelor cate*orii de cetateni sub forma pensiilor,
burselor, indemni)atiilor etc.
Sursele de finantare a cheltuielilor pentru actiuni socialculturale, pre)entate in
mod sintetic, se concreti)ea)a atat in resurse bu*etare, cat si e!trabu*etare.
1heltuielile pentru actiuni socialculturale pre)inta o importanta deosebita, in
primul rand, din punct de vedere economic, iar in al doilea rand, pre)inta un important
rol educativ, deoarece actionea)a asupra factorului uman, ii de)volta capacitatea
intelectuala, de apreciere a adevaratei valori, consideranduse ca indivi)ii instruiti sunt
mai putin predispusi la comiterea de acte antisociale.
Avand in vedere importanta si rolul deosebit pe care il au cheltuielile pentru
actiunile socialculturale, acestea pot fi asimilate unor 1investitii in resurse umane12
In urma efectuarii cheltuielilor pentru actiuni socialculturale se obtin o serie de
efecte economice, sociale, umane etc. 3esi aceste efecte sunt recunoscute, este destul de
dificila cuantificarea lor.
E.icienta actiunilor social/culturale+
reflecta calitatea activitatii desfasurate si se e!prima prin eficienta procesului de
invatamant, a activitatii culturalartistice, a activitatii sanitare etc2
desi nu este o eficienta economica, are o deosebita importanta si influenta asupra
eficientei economice2
este reflectata de relatia dintre "efort" e!primat prin volumul cheltuielilor indreptate
spre reali)area acestor actiuni si "efectul" acestor cheltuieli manifestat pe multiple
planuri+ material, social, uman, cultural.
1.Cheltuielile pentru invatamant sunt destinate asi*urarii instruirii si pre*atirii
fortei de munca. In perioada contemporana, tarile cu economie de piata au sporit volumul
alocatiilor bu*etare pentru finantarea invatamantului datorita necesitatilor impuse de
moderni)area acestuia, de nevoile sporite de cadre cu calificare medie si superioara, de
amploarea revolutiei tehnicostiintifice contemporane.
Cheltuielile pentru invatamant sunt considerate "investitii intelectuale",
componenta a investitiilor in resurse umane, care pre)inta unele caracteristici fata de
investitia materiala+
investitiile intelectuale sunt investitii pe termen lun* pentru ca re)ultatele apar dupa o
perioada relativ indelun*ata2
termenul de recuperare al investitiei intelectuale este mai scurt decat al investitiei
materiale si, in plus, nu intervine u)ura morala2
investitia intelectuala este supla si fle!ibila, fiind mai putin speciali)ata in raport cu
investitia materiala, care este destinata unei stricte speciali)ari2
efectele investitiilor intelectuale sunt multiple si sunt mai dificil de cuantificat.
Finantarea cheltuielilor pentru invatamant se face pe seama resurselor bu*etare,
a ta!elor scolare, a imprumuturilor, a donatiilor, a subventiilor din partea unor societati
comerciale, a veniturilor provenite din e!ploatarea proprietatilor apartinand institutiilor
de invatamant sau din activitati prestate pentru terti etc.
Din punct de vedere al continutului lor economic, cheltuielile pentru invatamant
se impart in+
- cheltuieli de capital #investitii& care vi)ea)a construirea de unitati de invatamant si
dotarea acestora2
- cheltuieli curente, destinate achi)itionarii de bunuri si servicii care sa asi*ure
intretinerea si functionarea curenta a acestora # cheltuieli de personal, cheltuieli materiale
si servicii, cheltuieli repre)entand subventii acordate acordate institutiilor de invatamant
si transferuri sub forma de burse acordate elevilor si studentilor&.
In omania, finantarea cheltuielilor pentru educatie se asi*ura prin+
-bugetul de stat si bugetele locale, pentru finantarea invatamantului de stat2
-miloacele extrabugetare, constituite in special din ta!e de scolari)are, atat pentru
finantarea invatamantului superior de stat, cat si a celui privat preuniversitar2
-cheltuielile agentilor economici determinate de or*ani)area de cursuri privind
pre*atirea profesionala, acordarea de burse pentru proprii salariati, de sponsori)ari si
donatii catre institutiile publice de invatamant etc.2
-fonduri din partea unor organisme financiare internationale #4niunea Europeana,
Banca 0ondiala, ,0I etc.& acordate sub forma de a.utoare, credite nerambursabile sau
rambursabile, pe ba)a unor pro*rame.
2. Cheltuielile publice pentru sanatate urmaresc, pe de o parte, prevenirea
aparitiei si combaterea unor boli care pot afecta intrea*a populatie, iar pe de alta parte,
mentinerea capacitatii fortei de munca la un nivel cat mai apropiat de potentialul ei.
In *eneral, sursele de finantare a actiunilor de ocrotire a sanatatii publice sunt
asi*urate prin+ fonduri bu*etare2 contributii obli*atorii ale an*a.atilor si an*a.atorilor #sub
forma obli*atiilor fiscale&2 coti)atii facultative #prin asi*urarile private de sanatate&2
resursele populatiei2 a.utoare interne sau e!terne etc.
Din punct de vedere al continutului lor economic, cheltuielile pentru sanatate
includ+
-cheltuieli de investitii destinate construirii de unitati sanitare si in)estrarii cu
aparatura specifica2
-cheltuieli pentru intretinerea curenta si functionarea institutiilor sanitare #salariile
personalului, medicamente si materiale sanitare, hrana pentru bolnavi etc&
In omania, cheltuielile pentru sanatate se finantea)a, in primul rand, din ,ondul
special pentru asi*urari de sanatate #incepand cu anul 177"& si in al doilea rand din
bu*etul de stat, dar si din bu*etele locale #intro masura mai mica& pentru reali)area unor
actiuni sanitare in profil teritorial. Ele se inscriu in bu*etul de stat intro anumita structura
care reflecta actiunile si unitatile ce se finantea)a in acest domeniu.
1onstituirea fondurilor de asi*urari sociale de sanatate se face din contributia
asi*uratilor, a persoanelor .uridice si fi)ice care an*a.ea)a personal salariat, din subventii
de la bu*etul de stat si de la bu*etele locale, precum si din alte surse.
3.Cheltuielile publice pentru cultura, religie si actiuni cu activitate sportiva si
de tineret contribuie la cresterea calitatii factorului uman prin imbo*atirea nivelului
cultural, cultivarea *usturilor si idealurilor estetice si morale, educatia spirituala etc.,
fiind considerate ca facand si ele parte din cate*oria 8investitiilor in resurse umane8.
In *eneral, sursele de finantare sunt constituite din resurse bu*etare, venituri
proprii reali)ate de institutiile de profil din activitati specifice, precum si donatiile si
sponsori)arile primite.
Din punct de vedere al continutului lor economic, preponderente in cadrul
cheltuielilor culturalartistice sunt cheltuielile curente #cheltuieli de personal si de
intretinerefunctionare&, cheltuielile pentru investitii avand o pondere mai redusa.
In omania, sursele financiare prin intermediul carora se finantea)a actiunile si
obiectivele de cultura, arta, sport si reli*ie se pot clasifica astfel+
-finantarea bugetara integrala, asi*urata prin intermediul bu*etului de stat si al
bu*etelor locale, ca) in care institutiile de cultura, arta, sport si reli*ie de interes national
sunt finantate din bu*etul de stat, iar cele de interes local prin bu*etele locale #e!+
Biblioteca 9ationala, Editura Academiei etc.&2
-finantare din venituri proprii, constituite sub forma mi.loacelor e!trabu*etare si
prin completare cu alocatii bugetare de la bu*etul de stat sau de la bu*etele locale #e!+
casele de cultura, mu)eele, institutiile or*ani)atoare de spectacole etc&2
-finantare integrala din venituri proprii, constituite sub forma mi.loacelor
e!trabu*etare, situatie in care veniturile proprii aflate in sold la sfarsitul anului se
reportea)a pe anul urmator #e!+ anumite edituri, case de film etc&.
In plus, la finantarea unor astfel de activitati pot contribui si fondurile rezultate in
urma actiunilor de sponsorizare sau mecenat.
4. Cheltuielile publice pentru asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si
indemniatii sunt indreptate in special catre protectia persoanelor nesalariate, a
varstnicilor, copiilor orfani si fara intretinatori, a persoanelor cu handicap, veteranilor de
ra)boi etc. 3atorita faptului ca aceste cheltuieli sunt neproducatoare de venituri, ducand
chiar la o incetinire a ritmului cresterii economice, ele sunt considerate cheltuieli
neproductive.
Sursele de finantare a cheltuielilor sunt repre)entate de catre bugetul de stat #intr
o masura covarsitoare& sau din fonduri speciale la care se adau*a donatiile si contributiile
voluntare de la or*ani)atiile ne*uvernamentale.
In tarile de)voltate, aceste cheltuieli fac obiectul unor vaste pro*rame sociale ce
urmaresc combaterea saraciei, a.utorarea persoanelor cu handicap, a familiilor cu multi
copii etc.
In omania, fondurile pentru asi*urarea necesarului de resurse financiare pentru
acoperirea unor astfel de cheltuieli sunt asi*urate de+
- bugetul de stat #e!+ finantarea centrelor de primire a minorilor, a.utoare sociale,
alocatii pentru copii, a.utoare pentru sotiile militarilor in termen, pensii I.:.;.R. etc.&2
- bugetele locale #e!+ finantarea caminelor de batrani, caminele pentru copiii cu
handicap, cantine de a.utor social, indemni)atii de nasteri etc.&
- venituri proprii #intro mai mica masura&.
!. Cheltuielile publice privind asigurarile sociale de stat.
"sigurarile sociale repre)inta acea parte a relatiilor socialeconomice e!primate
sub forma baneasca cu a.utorul carora se formea)a, se reparti)ea)a, se *estionea)a si se
utili)ea)a fondurile banesti necesare ocrotirii obli*atorii a salariatilor si pensionarilor din
companiile nationale, re*iile autonome, societatile comerciale etc., a a*ricultorilor, a
intreprin)atorilor particulari, persoanele aflate in incapacitate temporara sau permanenta
de munca si alte cate*orii.
1heltuielile privind asi*urarile sociale de stat vi)ea)a, deci, acordarea de pensii,
a.utoare si indemni)atii, trimiteri la tratament balneoclimateric si odihna a celor cuprinsi
in sistemul asigurarilor sociale de stat.
Privite din punct de vedere economic, se constata ca aceste cheltuieli, ca si cele
pentru asistenta sociala, au un caracter neproductiv, repre)inta un consum final de #$%
si nu pot fi asimilate investitiilor in resurse umane.
3in punct de vedere al naturii lor, aceste cheltuieli fac parte din randul acelorasi
actiuni de protectie sociala #pre)entate mai sus&, insa sistemul de finantare este diferit, iar
cuantumul este mai substantial.
6pre deosebire de cheltuielile indreptate catre asistenta sociala, aceasta cate*orie
de cheltuieli se finantea)a pe ba)a contributiei an*a.atilor, liberprofesionistilor si
an*a.atorilor, in diferite proportii, la care se adau*a #uneori& subventii de la bu*etul de
stat.
In omania, cheltuielile publice privind asi*urarile sociale de stat vi)ea)a
pensiile de asi*urari sociale de stat #pentru limita de varsta& care detin cea mai ridicata
pondere, pensiile de asi*urari sociale pentru a*ricultori, indemni)atiile pentru
incapacitate temporara de munca din cau)a de boala sau accident, a.utoare acordate
pensionarilor etc. si sunt finantate prin intermediul bugetului asigurarilor sociale de stat.
!esursele necesare constituirii fondurilor pentru finantarea acestor cheltuieli se
constituie din+
-contributii obligatorii pentru asigurari sociale de stat datorate de an*a.ati si
an*a.atori2
-contributia pentru asigurari sociale datorata de alte persoane asi*urate2
-contributiile diferentiate ale salariatilor si pensionarilor pentru bilete de tratament
si odihna"
-incasari din alte surse"
-subventii de la bugetul de stat, in completarea fondurilor proprii.
6tructura actuala a sistemului public national de asi*urari sociale este re)ultatul
unor adanci transformari si al unui indelun*at proces de de)voltare economicosociala.
6istemul public national de asi*urari sociale in Romania este intro continua
de)voltare si perfectionare, date fiind cerintele de aliniere la standardele europene.
&. Cheltuielile publice pentru ajutorul de somaj.
"jutorul de somaj repre)inta o forma de sustinere materiala a persoanelor ramase
temporar fara loc de munca.
Fondul cu aceasta destinatie se constituie din contributiile obligatorii ale
salariatilor si firmelor si, in completare, din subventii bugetare.
In raport de situatia celui ramas fara lucru, e!ista doua forme de sprijin al
somerilor+ alocatia 3asigurarea" de somaj, care se acorda celor care au lucrat anterior,
au o anumita vechime si au platit coti)atii2 ajutorul de somaj ce se acorda celor nou
veniti pe piata fortei de munca.
In omania, dupa 17"7, odata cu promovarea mecanismelor economiei de piata
si pe fondul scaderii drastice a activitatilor productive, fenomenul de soma. sa
manifestat, in mod e!plicit. Aceasta a impus le*iferarea protectiei sociale a somerilor si
initierea de masuri pentru reinte*rarea lor profesionala.
!esursele necesare acoperirii acestor cheltuieli se constituie pe seama
contributiilor obli*atorii datorate de an*a.atori si an*a.ati, precum si pe seama altor surse,
inclusiv donatii si sponsori)ari.
)) Cheltuielile publice pentru obiective si actiuni economice
Aceste cate*orii de cheltuieli urmaresc asi*urarea functionarii si de)voltarii unor
intreprinderi sau ramuri economice de interes national, finantarea unor investitii cu
caracter economic, finantarea activitatii de cercetare stiintifica, sustinerea unor
intreprinderi, precum si stimularea e!porturilor.
Cheltuielile publice pentru obiective si actiuni economice reflecta amploarea si
modalitatile de implicare a statului in economie. Beneficiarii acestui spri.in financiar
sunt atat a*entii economici publici #de stat&, cat si a*entii economici privati sau
persoanele fi)ice din domeniul productiei si serviciilor.
Ele sunt indreptate, in primul rand, catre intreprinderile de stat, deci catre
sectorul ,u-lic. 3ea lun*ul timpului, intinderea sectorului public a cunoscut fluctuatii,
in sensul e!tinderii sau restran*erii determinate, pe de o parte, de evolutia conceptiilor cu
privire la rolul statului in economie, iar pe de alta parte, de con.unctura economica a
momentului. In perioada contemporana, sectorul public detine un loc important in
economia multor tari de)voltate.
In afara sectorului public, statul spri.ina si sectorul ,rivat, acordand
intreprinderilor particulare a.utoare financiare pentru depasirea perioadelor de cri)a.
6ub aspectul continutului economic, cheltuielile pentru obiective si actiuni
economice repre)inta o avansare de ,rodus intern -rut creand premise pentru sporirea
avutiei nationale.
'ormele prin care statul sprijina intreprinderile, fie ele publice sau private, pot
fi *rupate in doua categorii+ forme clasice sau directe de interventie si a.utor si forme
indirecte de spri.in care nu presupun transferuri e!plicite de mi.loace banesti.
!2 &etode directe de interventie a statului in economie
a( Subventiile detin ponderea cea mai importanta in cadrul cheltuielilor cu
caracter economic efectuate de stat si repre)inta transferuri de sume banesti din bu*etul
statului catre intreprinderi #sau cetateni&, cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie, dar
conditionat si cu o afectatie speciala. Prin intermediul lor, statul introduce in mecanismul
spontan de alocare a resurselor mi.locit de preturi, elementul corector, de re*lare
constienta, asi*urand o redistribuire a veniturilor.
6ubventiile economice acordate de stat vi)ea)a atat activitatea interna cat si
e!portul.
Subventiile interne, in raport de destinatia acestora, pot fi impartite in+
-subventii pentru productie, destinate spri.inirii intreprinderilor producatoare de bunuri,
celor de comert sau celor de prestari servicii2
-subventii de consum, acordate utili)atorilor anumitor bunuri si servicii, pentru a
acoperi o parte din pretul acestora.
Subventiile pentru export cuprind, conform definitiei date in 8Acordul -eneral
pentru 5arife ;amale si 1omert8 #-A55&, orice masura de spri.in si protectie intreprinsa
de autoritatile publice ale unei tari, care au drept efect nemi.locit cresterea e!porturilor
tarii respective
1<1=
.
6ubventiile pentru e!port imbraca, cel mai adesea, forma baneasca )prime de
e*port( fiind stabilite in sume fi!e pe unitatea de produs e!portat, sau, ca diferenta intre
pretul cel mai ridicat de pe piata interna si pretul cel mai sca)ut de pe piata e!terna al
aceluiasi produs. Ele .oaca, deci, rolul de e*ali)are a veniturilor ce se obtin din e!port cu
veniturile ce sar obtine prin van)area la intern.
Alteori, subventiile pentru e!port pot aparea sub forma unor avantaje acordate
e*portatorilor+
b( $nvestitiile repre)inta a.utoare financiare pe care statul le acorda pentru de)voltarea
sectorului public sau a altor sectoare.
c( $mprumuturile cu dobanda subventionata se acorda intreprinderilor publice sau
private din anumite sectoare de activitate sau care intampina dificultati financiare
temporare, de tre)orerie ori le*ate de restructurare.
1[1]
I.Vacarel, Probleme ale dezvoltarii economiei mondiale: imperative, obstacole, alternative, Editura Politica,
Bucuresti, 1989, pag. 334-363.
d( "jutoare financiare de la bu*et se acorda pentru difu)area de informatii, studii de
mar>etin*, or*ani)area de e!po)itii. 3e asemenea, el finantea)a partial sau inte*ral studii
si cercetari ale pietei e!terne, reclama cu caracter *eneral, or*ani)area unor tar*uri si
e!po)itii, participa la societati mi!te pentru van)area marfurilor pe piata e!terna, acopera
uneori cheltuielile de transport etc.
e( "vansurile rambursabile constituie o forma de spri.inire a unor actiuni de
prospectare si pre)entare in strainatate a unor produse noi si asi*ura intre 20( si /0( din
finantarea necesara. Avansurile se restituie din incasarile reali)ate prin van)area in
strainatate a noilor produse.
(2 &etodele indirecte de spri.inire a intreprinderilor si sectoarelor de activitate se
concreti)ea)a in+
a( "vantaje fiscale, care nu reprezinta transferuri banesti, ci se constituie in facilitati
si degrevari fiscale care micsorea)a sarcina fiscala a intreprinderilor beneficiare. Ele nu
apar inscrise e!plicit in bu*et ca si cheltuieli, statul renuntand, insa, la o parte a
incasarilor la care are dreptul, motiv pentru care se mai numesc si cheltuieli fiscale
b( +arantarea de catre stat a imprumuturilor bancare an*a.ate de intreprinderi,
statul asumandusi obli*atia ca, atunci cand debitorul devine insolvabil, sa asi*ure
rambursarea imprumutului.
In omania, cheltuielile publice pentru actiuni si obiective economice imbraca
urmatoarele forme:
alocatii bu*etare2
subventii #sub forma acoperirii diferentelor de pret sau de tarif si a primelor de
productie sau de e!port&2
transferuri bu*etare #mai ales pentru investitii&2
alocatii din fonduri speciale in afara bu*etului de stat.
In tara noastra, in ultimii ani, se remarca o reducere constanta a cheltuielilor pentru
obiective si actiuni economice, e!presie fireasca a procesului de retra*ere a statului din
economie.