Organisme si institutii care se ocupa cu protejarea patrimoniului

- Ministerul Culturii si Cultelor

- Comisia Nationala Aa Monumentelor Istorice
- Institutul National al Monumentelor Istorice este organizat si functioneaza ca institutie
publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Culturii si Cultelor si este finantat din
alocatii de la bugetul de stat si din venituri extrabugetare.
Institutul are sediul in municipiul Bucuresti, str. Ienachita Vacarescu nr. !, sectorul ".
Institutul are urmatoarele atributii principale#
$ actualizeaza evidenta monumentelor istorice%
$ elaboreaza si propune actualizarea periodica a &istei cuprinzand monumentele istorice%
$ elaboreaza normative si metodologii pentru domeniul monumentelor istorice, care se aproba prin
ordin al ministrului culturii si cultelor%
$ asigura fundamentarea stiintifica a deciziilor si a avizelor Comisiei 'ationale a Monumentelor
Istorice privind clasarea si evidenta monumentelor istorice, la interventiile asupra acestora, precum si in
zonele lor de protectie%
$ propune Ministerului Culturii si Cultelor initierea de acte normative in domeniul protejarii
monumentelor istorice%
$ gestioneaza, in conditiile legii, fondurile destinate evidentei, elaborarii normelor si metodologiilor
pentru monumente istorice, investigatiilor, proiectelor-pilot, expertizelor, cercetarilor si studiilor
specifice%
$ administreaza baza nationala de date a monumentelor istorice, arhiva, fototeca, fondul cartografic si
biblioteca monumentelor istorice, care sunt proprietate publica a statului roman%
$ colaboreaza cu (ficiul 'ational al Monumentelor Istorice in vederea realizarii obiectivelor privind
protectia monumentelor istorice%
$ coordoneaza activitatea institutiilor din teritoriu privind evidenta monumentelor istorice si realizarea
cadastrului acestora%
$ propune si initiaza programe si proiecte nationale si internationale cu aplicare in domeniul protejarii
monumentelor istorice, stabileste contacte cu organizatii din strainatate care au ca obiect de activitate
protejarea monumentelor istorice%
$ elaboreaza proiecte de valorificare prin turism cultural a monumentelor istorice, precum si a zonelor
de protectie a acestora si propune in acest sens colaborarea Ministerului Culturii si Cultelor cu
ministerele si autoritatile de resort%
$ propune Ministerului Culturii si Cultelor proiecte de formare a specialistilor in domeniul protejarii
monumentelor istorice%
$ organizeaza si participa la manifestari stiintifice, nationale si internationale, in domeniul protejarii
monumentelor istorice%
$ editeaza )evista monumentelor istorice si Buletinul monumentelor istorice, precum si alte publicatii
de specialitate, pe orice tip de suport.
1
Tipologie de monumente din romania - e vba de clasa monumentelor si 'statutul' -monumente de
importanta nationala (Grupa A) si monumente de importanta locala sau regionala (Grupa )
Care sunt instrumentele de care se !olosteste Ministerul Culturii pentru a proteja monumentele
isotrice"
Clasarea#$ista mon# istorice%avi&ul%&ona de protectie% preemtiune%e'propriere#
- dreptul de proprietate *constitutie - dreptul se exercita in conditiile legii protectia mediului...+
- &egea ,rivind ,rotejarea Monumentelor - "../.00
- autoritatea -Ministerul Culturii
- documentatie suplimentara pentru Ministerul Culturii
- Instumentele Ministerului Culturii#
- $ista monumentelor istorice *structurata pe judete, localitati, adresa postala+
- Avi&ul #actul de autoritate - se declara de accord cu interventiile *documentatie tehnica+ *legea
".. si legea autorizarii constructiilor+
- Clasarea *franta sec 1I1 - 2uizot - aloca fonduri pentru reparatii erau selectate si clasate+
- unde este considerat justificat ca auinteres public general
- trecerea de la statut normal - statut monument istoric *factor de autoritate -
reprezentant al interesului public
- dosar de clasare - comisia nationala a Mon. istorice - propune Ministrului Culturii -
ordin de clasare
- instituirea &onei de protectie - ce se construieste in jur sa nu impiedice perceperea mon. Ist
*00 m, .00 m, 300 m+ - temporara - pana la studiul urbanistic
- preemtiunea - aut. publica - primul ofertant *Min. Culturii+
- e'propierea - cauza de utilitate publica pentru a fi protejat - mon. istoric este pus in pericol
- pentru monumentele de grupa B - Ministerul actioneaza prin 4irectiile 5udetele de Cultura si
,atrimoniu national
- scutiri de taxe
- posibilitatea subventionarii a lucrarilor de restaurare
- mecanism de creditare
- modalitati de acumulare a unor fonduri pentru finantari
- a intervenii fara aviz - infractiune
(e!initi termenul de preemtiune - aut. publica - primul ofertant *Min. Culturii+
4reptul de care se bucura cineva prin lege de a fi preferat in calitate de cumparator al unui bun. 4reptul
de preemtiune se naste direct din lege, fiind prevazut de o norma juridica imperativa
6n cazul 7n care Ministerul Culturii 8i Cultelor sau serviciile publice deconcentrate ale Ministerului
Culturii 8i Cultelor nu isi exercita dreptul de preem9iune 7n termenul, acest drept se transfera
autoritilor publice locale, care 7l pot exercita 7n maximum 3 zile
2
)ona de protectie
*rancisc I 7nt:lne8te pe Clement VII la Marsilia *3;;+ 8i viziteaz< '7mes, d:nd ordine ca Maison
Carr+e s< fie degajat< de construc9ii 8i pus< mai bine 7n valoare
Art. 8. - (1) Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecie, prin care se asigur
conservarea integrat a monumentului istoric i a cadrului su construit sau natural.
(2) Delimitarea i instituirea zonei de protecie se realizeaz simultan cu clasarea unului imoil ca
monument istoric, !n condiiile legii.
(") #n zona de protecie pot fi instituite servitui de utilitate pulic i reglementri speciale de
construire prin planurile i regulamentele de uranism aproate i avizate conform legii.
=utorit<9ile administra9iei publice locale, cu sprijinul autorit<9ilor publice centrale cu atribu9ii 7n
domeniu, vor delimita, 7n baza unor studii de specialitate, 7n termen de . luni de la data intr<rii 7n
vigoare a prezentei legi, zonele de protec9ie a valorilor de patrimoniu cultural, prev<zute 7n anexa nr.
III.
6n vederea instituirii zonelor protejate autorit<9ile administra9iei publice locale vor 7ntocmi
documenta9iile de urbanism 8i regulamentele aferente, elaborate 8i aprobate potrivit legii, care vor
cuprinde m<surile necesare de protec9ie 8i conservare a valorilor de patrimoniu cultural na9ional din
zon<.
,ectoarele ministerului culturii care se ocupa de monumente
pentru monumentele de grupa A - Ministerul Culturii
pentru monumentele de grupa - Ministerul actioneaza prin 4irectiile 5udetele de Cultura si
,atrimoniu national
Comisia Nationala a Monumentelor Istorice
Institutul National al Monumentelor Istorice
$egile care protejea&a monumentele in -omania
- constitutia garanteaza dreptul la proprietate, dar in conditiile legii
- codul penal - infractiuni *distrugere, deterioarare, profanare+
- legea autori&atii constructiilor - aviz de la Min Culturii pentru mon istorice
- legea .//0/112 - &egea ,rivind ,rotejarea Monumentelor
Care e procedura de clasare a monumentelor"
3
3-OC4(5-A de clasare a monumentelor% responsabilitatile proproprietarului si ale
autoritatilor#
Clasarea este procedura prin care se confer< regim de monument istoric unui bun imobil - =rt. >
Art. 7. - (1) $onumentele istorice se claseaz astfel%
a) !n grupa & - monumentele istorice de valoare naional i universal'
) !n grupa ( - monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local.
(2) )lasarea monumentelor istorice !n grupe se face prin ordin al ministrului culturii i cultelor, la
propunerea )omisiei *aionale a $onumentelor +storice, conform procedurii de clasare prevzute de
prezenta lege.
- responsabilitati6 intretinere, sa nu distruga, degradeze, profaneze...
- in caz contrar este posibila - expropierea
-dreptul de preemtiune
-instituirea unei zone de protectie
- scutiri de taxe
- posibilitatea subventionarii a lucrarilor de restaurare
- mecanism de creditare
- modalitati de acumulare a unor fonduri pentru finantari
- a intervenii fara aviz - infractiune
$egislatia romaneasca legea .//- di!erenta intre ansamblu si sit (impartirea in6 monument% sit%
ansamblu)
Art# 7# - Conform prezentei legi se stabilesc urm<toarele categorii de monumente istorice,
bunuri imobile situate suprateran, subteran sau subacvatic#
a+ monument - construc8ie sau parte de construc8ie, 7mpreun< cu instala9iile, componentele
artistice, elementele de mobilare interioar< sau exterioar< care fac parte integrant< din acestea,
precum 8i lucr<ri artistice comemorative, funerare, de for public, 7mpreun< cu terenul aferent
delimitat topografic, care constituie m9rturii cultural-istorice semnificative din punct de
vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, 8tiin9ific sau tehnic%
b+ ansamblu - grup coerent din punct de vedere cultural, istoric, arhitectural, urbanistic ori
muzeistic de construc9ii urbane sau rurale care 7mpreun< cu terenul aferent formeaz< o unitate
delimitat< topografic ce constituie o m9rturie cultural-istoric9 semnificativ< din punct de
vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, 8tiin9ific
sau tehnic%
c+ sit - teren delimitat topogra!ic cuprin&:nd acele crea8ii umane ;n cadru natural care sunt
m9rturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, urbanistic,
arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, 8tiin9ific, tehnic sau al peisajului cultural.
4
$egea care vorbeste despre modi!icarile &onale
(ocumentatia de urbanism
$egea privind aprobarea 3lanului de amenajare a teritoriului na8ional - ,ec8iunea a III-a - &one
protejate ($egea nr# <-/111)
Art# <# - *+ Valorile de patrimoniu cultural de interes na9ional sunt prev<zute 7n anexa nr. III la
prezenta lege.
*.+ =utorit<9ile administra9iei publice locale, cu sprijinul autorit<9ilor publice centrale cu
atribu9ii 7n domeniu, vor delimita, 7n baza unor studii de specialitate, 7n termen de . luni de la
data intr<rii 7n vigoare a prezentei legi, zonele de protec9ie a valorilor de patrimoniu cultural,
prev<zute 7n anexa nr. III.
*;+ 6n vederea instituirii zonelor protejate autorit<9ile administra9iei publice locale vor 7ntocmi
documenta9iile de urbanism 8i regulamentele aferente, elaborate 8i aprobate potrivit legii, care
vor cuprinde m<surile necesare de protec9ie 8i conservare a valorilor de patrimoniu cultural
na9ional din zon<.
$ege privind amenajarea teritoriului =i urbanismul ($egea nr# 7<1-/112)
Art. 46. - (1) Planul uranistic general are caracter director i de reglementare operaional. ,iecare
localitate treuie s !ntocmeasc Planul uranistic general, s !l actualizeze la --1. ani i s !l
aproe, acesta constituind aza legal pentru realizarea programelor i aciunilor de dezvoltare.
*.+ ,lanul urbanistic general cuprinde reglement<ri pe termen scurt, la nivelul 7ntregii unit<9i
administrativ-teritoriale de baz<, cu privire la#
*?+
f+ stabilirea zonelor protejate 8i de protec9ie a monumentelor istorice%
*?+
Art# .># - (?)
*.+ ,lanul urbanistic zonal cuprinde reglement<ri asupra zonei referitoare la#
*?+
f+ protejarea monumentelor istorice 8i servitu9i 7n zonele de protec9ie ale acestora.
(") /laorarea Planului uranistic zonal este oligatorie !n cazul%
a) zonelor centrale ale localitilor'
) zonelor prote0ate i de protecie a monumentelor, a comple1elor de odi2n i agrement, a parcurilor
industriale, a parcelrilor'
5
5nde se cer avi&e te@nice si de urbanism si de ce"
Care sunt documentele te@nice si de urbanism care trebuie sa primeasca avi& de la Ministerul
culturii"
a+ 7n ansamblurile de arhitectur<, 7n rezerva9iile de arhitectur< 8i de urbanism, 7n cazul siturilor
arheologice, al parcurilor 8i gr<dinilor monument istoric, cuprinse 7n listele aprobate potrivit
legii, precum 8i 7n cazul lucr<rilor de orice natur< 7n zonele de protec9ie a monumentelor,
solicitantul va ob9ine avizul comun al Ministerului Culturii 8i Cultelor 8i al Ministerului
&ucr<rilor ,ublice, @ransporturilor 8i &ocuin9ei, potrivit competen9elor specifice%
b+ 7n cazul lucr<rilor de interven9ii asupra construc9iilor monumente istorice, pe l:ng< avizul
Ministerului Culturii 8i Cultelor se vor ob9ine avizele specifice cerin9elor de calitate a
construc9iilor, potrivit prevederilor legale%
Cui se adresea&a cererea de avi& si de ce"
Art# //# - *+ Interven9iile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza 8i cu respectarea
avizului emis de Ministerul Culturii 8i Cultelor% fac excep9ie interven9iile determinate de for9<
major<, cu condi9ia ca modific<rile s< fie reversibile.
*.+ 6n sensul prezentei legi, interven9iile ce se efectueaz< asupra monumentelor istorice sunt#
a+ toate lucr<rile de cercetare, construire, extindere, reparare, consolidare, conservare,
restaurare, amenaj<ri peisagistice, precum 8i orice alte lucr<ri care modific< substan9a sau
aspectul monumentelor istorice, inclusiv repara9iile curente, lucr<rile de 7ntre9inere 8i
iluminarea interioar< 8i exterioar< de siguran9< 8i decorativ<%
b+ executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice%
c+ amplasarea definitiv< sau temporar< de 7mprejmuiri, construc9ii de protec9ie, piese de
mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de 7nsemne pe 8i 7n monumente
istorice%
d+ schimb<ri ale destina9iei monumentelor istorice, inclusiv schimb<rile temporare%
e+ str<mutarea monumentelor istorice%
f+ amenaj<ri de c<i de acces, pietonale 8i carosabile, utilit<9i anexe, indicatoare, inclusiv 7n
zonele de protec9ie a monumentelor istorice.
*;+ =utoriza9ia de construire, autoriza9ia de desfiin9are, precum 8i autoriza9iile referitoare la interven9iile
prev<zute la alin. *.+ sunt eliberate numai pe baza 8i 7n conformitate cu avizul Ministerului Culturii 8i
Cultelor 8i cu celelalte avize, potrivit dispozi9iilor legale 7n vigoare
6
Art# 2># - *+ Monumentele istorice 8i zonele lor de protec9ie sunt eviden9iate 7n planurile urbanistice
generale 8i 7n toate celelalte documenta9ii de urbanism 8i, respectiv, de amenajare a teritoriului.
*?+
Art# /.# - *+ @oate interven9iile care se efectueaz< asupra monumentelor istorice, altele dec:t cele de
schimbare a destina9iei, de 7ntre9inere sau de repara9ii curente, indiferent de sursa lor de finan9are 8i de
regimul de proprietate al imobilului, se fac sub inspec9ia 8i controlul propriu ale Ministerului Culturii 8i
Cultelor, respectiv ale direc9iilor pentru cultur<, culte 8i patrimoniul cultural na9ional jude9ene, respectiv
a municipiului Bucure8ti, cu personal atestat 8i agreat, 7n condi9iile legii
In ce masura proprietarul unui monument poate recurge la sc@imbarea !unctiunii"
*le'ibilitatea cladirii si !unctiunea
-elatia dintre Monumentul lui si *unctiunea lui# (incepeti cu Articolul < din Carta de la Aenetia
si de&voltati)
Articolul 5.
A)onservarea monumentelor este !ntotdeauna facilitat de c3tre alocarea lor unor utilizri sociale.
4 astfel de utilizare este de aceea de dorit dar ea nu treuie s modifice dispunerea i decoraia
cldirii.
Doar !n aceste limite modificrile cerute de sc2imarea de funciune treuie considerate i permiseB
Intotdeauna exista o marja de acomodare intre arhitectura monumentului istoric si fuctiunea
contemporana. 2rad de adaptabilitate a ambelor.
&imitele sunt# compozitia si decoratia *nu admitem sa destrugem compozitia sau razuim decoratia
doar pentru ca nu este necesara functiunii+
Monumentele rezista in timp tocmai pentru ca au fost folosite *,anteon - biserica, alte temple nu
mai sunt intregi+. In ideea folosirii au fost anumite modificari. *Castelul 4ucilor de Clandra - muzeu+
Adaptabilitatea% permisivitatea si restrictiile asupra monumentelor contemporane
Alois -I4G$ B valoarea de utilizare *valori de contemporaneitate+
Con!erinta de la Atena 2C72 -recomand< utilizarea monumentelor 7n conformitate cu specificul lor
pentru o continu< 7ntre9inere a acestora.
Carta de la Aenetie - =rticolul 3
-eleveul de sinte&a studiului istoric B plan de restrictii si permisivitati
7
Metodele prin se marc@ea&a interventiile contemporane 6 oito
D procedee de a marca interventia contemporan<#
. diferen9ierea stilului
.. diferen9ierea materialului
;. eliminarea figurilor sau ornamenticii
". expunerea p<r9ilor vechi suprimate 7ntr-un loc deschis publicului apar9in:nd monumentului
*Ex.# ,alatul dogilor, Vene9ia, capitelurile expuse+
3. 7nscrierea pe fiecare element re7ntregit a datei restaur<ri sau a unui semn conven9ional
!. epigrafii descriptive pe monument
>. descrierea fotografic< 8i scris< a interven9iilor, a fazelor succesive ale lucr<rilor, p<strat< 7n
form< imprimat< la monument sau 7ntr-un loc vecin apar9in:nd acestuia.
D. notorietatea *ex.# fa9ada Fanta Maria del Ciore, Emilio de Cabris, sec G.+
(e!initia restaurarii- randi6 vrea sa-i &iceti neaparat ca o!erim monumentelor statutul de opera
de arta si de asta le restauram (a'ioma / cu unitatea potentiala)Dnu vom restaura niciodata un
!ier de calcat% ci doar il reparam- pt ca nu e opera de arta6)
5#n mod oinuit se !nelege prin restaurare orice intervenie menit s repun !n eficiena sa un
produs al activitii umane.(6)7
( modalitate de interventie umana specifica actiunii noastre asupra operelor de arta.
4istinctia# reabilitare, reparare *obiecte obisnuite+ / restaurare *numai opere de arta+
Constructii sau obiecte - le plasam in zona artei - letratam in afara unei lumi obisnuite.
-estaurarea constituie momentul metodologic al recuno=terii operei de art9, 7n consisten8a sa !i&ic9
8i 7n dubla sa polaritate estetic9 =i istoric9, 7n vederea transmiterii ei c:tre viitor.
-estaurare - recunoastem ca intervetia se face asupra lumii artei *privim obiectul din perspectiva
artistica+
- sesizam ca actionam asupra materialului *exista un melanj de material ziadie, mortar,
tencuiala, decoratie + dar obiectul nu este numai material - dimensiune estetica, semnificatii, mesaje
- actiunea noastra pentru ca aceste semnificatii si mesaje sa le putem transmite mai departe

8
5n citat de -a!ael ,an&io din scrisoare catre $eon al E-lea- de unde e te'tul si e'plicatii legate de
restaurare
-a!ael ,an&io - bunul mers al lucrarilor la Catedrala Ff ,etru
- are grija de statuile antice ale )omei
In raport - descrie activitatea sa
- insista ca &eon 1 sa ia masuri pentru aimpiedica distrugerile la care era supus patrimoniul
artistic al antichitatii - materialul de constructie era la indemana - marmura-se obtine
varul
- arata ca respectul pentru operele de arhitectura ale inaintasilor are ceva din spiritul crestin -
respectul pe care crestinul trebuie sa-l aiba pentru parinti, relicvele sfintilor, pentru
tara
- incearca sa motiveze de ce este important sa pastram ce au facut altii - din perspectiva unor
valori culturale
- ideea protejarii pentru totdeauna - ce timpul si natura nu au distrus - ditrug oamenii
- nu a putut invata mai mult si mai bine decat din cercetarea si studiul lucrurilor facute de
inaintasi - ce pentru ei era foarte simplu, pentru noi pare foarte greu de facut
- argumente bazate pe etica crestina
- argumente care pleaca de la rolul educativ si formativ al studierii monumentelor
- grija si dragostea pentru ce au facut inaintasii - familia si patria - propovaduita de biserica
Ce lucruri noi a adus rev# !rance&a"
)ev Cranceza - un atac si o distrugere ca in nici o alta perioada
2# distrugerile constructiilor nobilimii si bisericii
Hdistrugerea tuturor monumentelor de orice fel care amintesc de existen9a feudalismului 8i interzicerea
oric<rui lucru capabil s< evoce memoria despotismuluiB
/# na8ionali&area 0 utili&area propriet98ilor nobiliare% regale% clericale
. 'ov.>DG, bunurile clericale sunt na9ionalizate
- "0 000 de castele, palate, hoteluri - prada rev francize
- 2alleria )egilor din 'otre 4ame - retezate capetele regilor din Vechiul @estament
- flesa de la 'otre 4ame - romb - simbolul regalitatii
- criza economica - folosesc constructiile trecutului - primarii, prefecturi, spitale, scoli, puscarii
- constientizarea valorii economice a patrimoniului
- eliminand simbolurile - sunt opera de arta care arata istoria
- ,rimele inventare ale patrimoniului - pentru prima data folosit termenul de monument
Aubin-$ouis Millin% Antiquitees Nationales ou Recueil des Monuments
- nasterea ideii, conceptului de Hpatrimoniu cultural nationalB - identifica bogatia culturala I natiune
- natiunea este definite prin patrimoniul sau cultural
- primele mari muzee - Mu&eul $uvru
- infiin9area primului organism de gestiune a patrimoniului - >G0 - Comisia Monumentelor
9
Care au !ost cele mai importante restaurari ale lui Aaladier si in ce constau acestea
- Consolidare partea estic< a Colosseum-ului
- completare de arcade 7n retrageri pe 7nal9ime - contrafort de caramida
- material contemporan - caramida - aratat ca atare *material antic - interventie+
- din travertic - elemente de profilatura*capitel, abaca+
- )estaurare - Arcul lui Titus
- reconstituie geometria generala - nu reconstituie decoratia sau elemente de modenatura
- ramane la forme stilizate - ce nu merg pana in ultimul detaliu
- de la departare citim constructia
- cand ne apropiem - descoperim ce s-a pastrat in timp *decoratie, patina, degradari+
- zonele refacute - fus de coloana fara caneluri, profile simplificate
Aiollet le duc stiu ca vrea minim < e'emple de restaurari si ce carti a scris% inclusiv anul
('dictionnaire raisonn+ de l'arc@itecture !ranFaise' - 2GHG->.)
ictionnaire Raisonn! de l"Arc#itecture$ %aris &868'74
- fundamenteaza 8i aplic< ceea ce va purta numele de doctrina INT4-A4NTIONI,TI A 5NITIJII
(4 ,TI$
5& restaura un edificiu !nseamn a-l restaili !ntr-o stare ce poate s nu fi e1istat niciodat.7
89ermenul restaurare precum i aceasta !n sine sunt am3ndou moderne. & restaura o cladire nu
!nseamn a o conserva, a o repara sau a o reconstrui' este a o restaili !ntr-o integralitate care poate
s nu fi e1istat niciodata.
- is# ,aint ,ernin- @oulouse
- ,ainte-C@apelle - ,aris
- Castelul 3ierre!onds
- Castelul Carcassonne
- is# ,t# Madeleine-Ae&elaK *D"0+
- Inl<turarea efectelor deficien9elor de construc9ie 8i a repara9iilor ulterioare
- Consolidare
- Eliminarea p<r9ilor gotice 8i 7nlocuirea acestora cu propuneri romanice
- ,erfec9ionarea p<r9ilor de construc9ie care nu necesitau repara9ii *fa9ada V+
- Notre (ame de 3aris *&assus, D";+
- 6nlocuirea ferestrelor de sec.1III cu unele de tip sec.1II
- =mplasarea de statui luate de la Bordeaux pe fa9ada de F a transeptului
- 6ndep<rtarea decora9iei clasiciste, Cle8a
-europeanul - se indreapta cu viteza catre viitor - are nevoie de reperele trecutului
10
Citat din A# Lugo- monumentul e pt toti si nu pentru o singura persoana% e'plicatie
V. Jugo - revolutionar, implicat politic
- se ridica impotriva atacului asupra patrimoniului *dezvoltarea industriala si urbanistica+
Insist< asupra necesit<9ii unei legi de protec9ie a monumentelor - este timp pentru tot felul de legi si
reglementari, dar nu este timp pentru o lege pentru salvarea patrimoniului francez
5:unt dou lucruri !ntr-un edificiu % folosina i frumuseea. ,olosina aparine proprietarului,
frumuseea - tuturor. & o distruge !nseamn deci o depire a drepturilor.7
Guerre au (emolisseurs% 2G7/ - A# Lugo
- 4reptul de proprietate - proprietarul poate sa dispuna chiar si de desfiintare - nu este normal sa se
exercite cand este vorba de monumente - constructii care sunt puternic evocatoare pentru istoria Crantei
- frumusetea - interes public general - fundamentul legilor de protectie a monumentelor
*u treuie fcut loc gol !n 0urul catedralelor noastre, de maniera a !neca magnificile dimensiuni cu
care le-au !nzestrat autorii lor. /le nu au fost fcute pentru deert precum piramidele /giptului, ci
pentru a plana deasupra locuinelor !ndesate i a strzilor !nguste ale oraelor noastre
Montalambert critica 7n D"3
&egea Monumentelor din DD> #MImobilele care apar8in unor persoane publice sau private a c9ror
conservare repre&int9 din punctul de vedere al istoriei =i artei un interes na8ional pot !i
clasate Nca monumente storiceO#P
11
Cine a adus critici lui Aiollet-le-(uc"
-usQin - H@he Feven &amps of =rchitectureB-D"D, cap. VI# &ampa Memoriei.
. )olul arhitecturii
5Putem tri fr ar2itectur, s adorm pe Dumnezeu fr ea, dar fr ea nu ne putem aduce
aminte7.
Monumentul poate fi#consolidat, 7ntre9inut, dar de o manier< Hinvizibil<B
; : nu mai vorim despre restaurare. 9otul nu este dec3t o minciun de la un capt la altul. (6)
&veti gri0a de monumentele voastre i nu vei avea nevoie s le restaurai.7
4octrina ='@II'@E)VE'KI('IF@L
5 *u este o prolem de pragmatism sau de simm3nt dac treuie s pstrm construciile
vremurilor trecute sau nu. *u avem nici un drept !n a le atinge. /le nu sunt ale noastre. /le
aparin !n parte celor care le-au construit i !n parte tuturor generaiilor care ne vor urma. (..)
)eea ce noi construim avem liertatea de a i demola' dar dreptul altora asupra ceea ce au
realizat d3ndu-i puterile i averile i viaa nu a disprut odat cu moartea lor(...)7
5<=estaurarea> este distrugerea total pe care o construcie o poate suporta' o distrugere
urmare creia nu pot fi regsite nici un fel de urme, o distrugere acompaniat de o fals
descriere a oiectului distrus.(...) : nu ne lsm amgii !n acest important suiect, este
imposiil, aa cum este imposiil re!nvia morii, s restaurezi ce a fost frumusee sau mreie !n
ar2itectur.7
)ele ? @mpi ale ar2itecturii, 1ABC
s refuze modificarea structurii sau a ornamenticii e1istente' dac <construcia> a devenit nepotrivit
folosirii prezente s ridice o alta mai degra dec3t s o modifice sau mreasc pe cea vec2e' !n
sf3rit, s trateze construciile istorice drept monumente ale unei arte trecute, create de meteri
disprui, pe care arta modern nu poate interveni fr a distruge.
R# Morris, HManifestoB - F.,.=.B., D>>
oito - p<strarea patinei *m<rturiei+ istorice
- p<strarea interven9iilor realizate asupra monumentului 7n decursul timpului
- re!u&ul tipologiei stilistice ;n !ormula propus9 de Aiollet-le-(uc.
- notiunea de autenticitate# 8$onumentele istorice treuie s-i pstrezeD&spectul lor venerail
i pitoresc'DDac completri ori reconstruiriD:e dovedesc a fi indispensaile,D@e-a face astfel !nc3t s
se vadD) aceste lucrri sunt opera contemporaneitii.7
12
,te!an als in Moldova - activitate indelungata in perioada interbelica si postbelica
&ucrari - marcate de o serie de descoperiri ale paramentului specific moldovenesc *; registre# piatra
faltuita-o piatra cioplitura-caramida+
,!# Ioan din 3iatra *7ndep<rtarea vestibulului 8i refacerea acoperi8ului 7nalt, conservarea 8i prezentarea
in situ a portalului dintre naos 8i pronaos+
6n anul D!! Cetatea Neam8 a fost declarat< monument istoric. &ucr<rile de reconsolidare a zidurilor,
efectuate 7ntre anii G!D-G>., sub conducerea cunoscutului arh. Mtefan Bal8, au urm<rit conservarea 8i
men9inerea monumentului a8a cum este, f<r< reconstruc9ia p<r9ilor disp<rute
iserica Alba *Baia, Fuceava+ 6n G;. biserica a fost tr<snit< i a luat foc. ,entru repararea
stric<ciunilor, arhitectul tefan Bal a fost 7ns<rcinat 7n G;> s< 7nceap< lucr<rile de repara ii. = fost
restaurata inainte si de 'icolae 2hica - Budesti
Mm<n<stirile Moldovi8a *G!!->0+ 8i Lore&u *G!->3+.
is# Sn9l89rii a M:n# Neam8# degajarea de stratul de tencuial< *haina neoclasicizanta+ *I+, demontarea
frontonului neogotic si refacerea acoperisului original*II+
-practica de reconstituire# informatii certe - pictura votiva, analogie
- ,nagov# anii "0 * razboi+ - reconstituirea prin analogie istoric< a turlelor
- is# Tre8ulescu # reconstituirea prin analogie istoric< a turlei de peste pronaos
- 3araclisul 8i tunul clopotni9< al 3atriar@iei din Bucure8ti
- Manastirea -adu Aoda
@ransilvania - Cetatea C:lnic% Alba *arh. Mt. Bal8+ - Consolidarea exprimat< vizibil prin structura
aparent< de B.=. la exteriorul curtinei 8i 7n interiorul donjonului Fiegfried
Cine a !ost adeptul lui Aiolett-le-(uc si a aplicat teoriile lui in -omania"
Cine a continuat in -omania doctrina lui $e (uc si care sunt operelel operele lui#
$ecomte du NouK (primele lucr9ri ;n 2G><-2C2.)
,!# (umitru (Craiova)# demolare Nreconstruire arbitrar<
Aec@ea Mitropolie (T:rgovi=te)# demolare Nreconstruire arbitrar<
,!# Nicolae-(omnesc (Ia=i)# demolare Nreconstruire arbitrar<
,!# Trei Ierar@i (Ia=i)# modific<ri la turle *supra7n<l9are+, modificare a contraforturilor,
reconstruire a bol9ilor pridvorului la o cot< inferioar<, demolare *clopotni9a+ 8i reconstruire
arbitrar< a casei egumene8ti *sala gotic<+
M:n# Arge=ului# demolarea cl<dirilor de incint< 8i edificarea palatului Episcopal, 7nlocuirea
ancadramentelor originale 8i a pietrei de parament, extragerea frescei 8i modificarea p<r9ii
superioare a turlelor prin ad<ugarea unui coronament metalic
13
-estauratori din -omania care se ba&au pe teoria lui $ecomte du NouK - Nistor a &is ca sunt doi
importanti# Ale'andru aicoianu e unul% dar identitatea celuilalt este inca un mister# 3areri"
Ale'andru 9icoianu
=dept al restaur<rii stilistice 8i al inova9iei de tip =. &ecomte du 'ouO#
Ff. 2heorghe - J:rl<u - 7nl<turarea tencuielii zugr<vite, 7nlocuirea paramentului original cu materiale
noi *piatra de r:u 7nlocuit< cu piatr< f<9uit<+
Ff. 'icolae - ,op<u9i
Autenticitatea
Camillo oito - notiunea de autenticitate# 8$onumentele istorice treuie s-i pstrezeD&spectul lor
venerail i pitoresc'DDac completri ori reconstruiriD:e dovedesc a fi indispensaile,D@e-a face
astfel !nc3t s se vadD) aceste lucrri sunt opera contemporaneitii.7
randi - H*?+ al doilea principiu al restaur9rii# P restaurarea trebuie s< vizeze restabilirea unit<9ii
poten9iale a operei de art<, 7n m<sura 7n care acest lucru este posibil, f<r< a comite un fals artistic sau un
fals istoric 8i f<r< a 7nl<tura urmele trecerii operei de art< print timp.B
A# Autenticitatea materialului
Const< 7n persisten9a materialelor originale de construc9ie sau, 7n cazurile 7n care acestea au fost
7nlocuite 7n decursul timpului, de men9inerea tipului original tradi9ional de material.
# Autenticitatea concep8iei
Const< 7n p<strarea 7n timp a concep9iei originale 8i a celor care au marcat existen9a istoric< a
edificiului.
C# Autenticitatea e'ecu8iei
Const< 7n conservarea material< a edificiului sau a p<r9ilor sale 7n tehnica original< de execu9ie a
construc9iei sau prin tehnicile tradi9ionale folosite 7n decursul timpului pentru diversele adapt<ri sau
modific<ri ale construc9iei.
(# Autenticitatea amplasamentului% (cadrului% ambientului)
Const< 7n p<strarea locului pentru care a fost creat edificiul 8i a cadrului tradi9ional 7n care aceast<
crea9ie s-a des<v:r8it.
14
(e ce !acem studiul istoric"
- Cacut de arhitecti - principalii contributori
- Cundamenteaza deciziile din proiectul de restaurare
- 4efineste ce este de facut
- Ce este valoros - analiza substantei monumentului istoric
- Fe fundamenteaza etape de evolutie a mon . istoric - concluzii cu privire la ce este valoros
- ,osibilitati de interventie- releveul de sinteza a studiului - restrictii si permisivitati
- rosu - valoare importanta - conservare *restaurare daca este cazul+
- negru - eliminare obligatorie - parti nocive
- posibilitatea interventiei - zona dedecizii libere
- investigatiile sunt conduse de arhitect - are ultimul cuvant
- colaboratori - istoric, arheolog, documentarist, biolog, fizician
- investigatia facuta de arhitect - dimensiuni goli, functiuni *dispunerea acceselor+, compozitia spatiilor
-sesizam anomalii -
- datam in functie de stil, de decoratie - etapele unui edificiu
Cum se re!lecta principiile Cartei de la Aenetia si ale Conventiei 5N4,CO de la 3aris din 2C>/ in
legislatia romaneascaU e'emple din -omania de monumente inscrise in patrimoniul mondial
Articolul &&.
@rebuie respectat< contribu9ia valoroas< a tuturor perioadelor ce au contribuit la edificarea
monumentului, unitatea de stil nefiind un scop al restaur<rii.
=tunci c:nd o construc9ie include opera suprapus< a diferite perioade, revelarea unei st<ri ascunse
poate fi justificat< 7n circumstan9e excep9ionale 8i atunci c:nd ceea ce este 7ndep<rtat este de mic interes
iar materialul adus la lumin< este de mare interes din punct de vedere istoric, arheologic sau estetic, iar
starea sa de conservare este suficient de bun< pentru a justifica o astfel de ac9iune.
/valuarea importanei elementelor implicate precum i decizia asupra a ceea ce treuie !ndeprtat
nu poate sta e(clusi) *n sarcina indi)idului *nsrcinat cu lucrarea +*n cau,-.
Art# 22 st9 la ba&a procedurilor de consultare =i avi&are a lucr9rilor de restaurare% ;ndeplinite ;n
-om:nia ;n cadrul Comisiei Na8ionale a Monumentelor Istorice% c!# $#.//-/112
5N4,CO B bisericile pictate din Bucovina
- Biserici fortificate din @ransilvania# Calnic, Faschiz, Biertan, ,rejmer
- Cetatile dacice din Muntii (rastiei
- Biserici de lemn din Maramures
- Centrul istoric al Fighisoarei
15
Conventia 5N4,CO de la 3aris 2C>/6
- . 4atoria fiec<rui stat de a proteja bunurile apar9in:nd ,atrimoniului Mondial aflate pe
teritoriul na9ional *=rt. "+#
.. 4atoria comunit<9ii interna9ionale de a coopera 7n asigurarea conserv<rii patrimoniului
mondial *,reambul, par.>+#
4efine8te subiectul Conven9iei, categoria de bun al patrimoniului cultural mondial *=rt. + -
monument, ansamblu, sit
Te@nici de interventie pentru cercetarea monumentelor (inclusiv specialisti implicati% rolul
ar@itectului) Nsi erau acelea de la cursurile C-21 din notele de cursO
,copul studiului istoric6 *undamentarea deci&iilor
Ftudiul istoric este parte a documenta9iei tehnice referitoare la o cl<dire monument istoric *la
nivel de studiu de fezabilitate+
Obiectivele studiului istoric
Evaluarea situa9iei existente - stabilirea valorilor istorice
Eviden9ierea obliga9iilor, restric9iilor 8i permisivit<9ilor de interven9ie
*a&ele studiului istoric
Investiga9ii de specialitate
Finteza cercet<rilor - stabilirea etapelor de construc9ie
Tipuri de investiga8ii6
Cercet9ri documentare% bibliogra!ice =i de ar@iv9
Ftudiul bibliografiei existente#
4escrieri ale cl<dirii sau zonei
&ucr<ri de referin9< *tratate de istoria arhitecturii, etc.+
Ftudii publicate 7n reviste de specialitate,
4ocumente istorice publicate sau existente 7n arhive
&iterature de epoc< sau memorialistic<.
Cercet9ri cartogra!ice
Ftudiul h<r9ilor vechi ale ora8ului sau a unor planuri *ridic<ri+ par9iale
,rin compararea planurilor la diverse momente se poate identifica evolu9ia cl<dirii, a parcelei
sau a str:zilor.
,lanurile cadastrale
16
2hidurile localit<9ilor
Cercet9ri juridice =i de evolu8ia propriet98ii
=u ca support documentele de Carte Cunciar< sau )egistrul de transmisiuni imobiliare
Cercet9ri iconogra!ice
Ftampele 8i gravurile
Cabinetele de stampe ale muzeelor 8i =cademiei )om:ne
Cotografiile 8i ilustratele de epoc<
Colec9ii, biblioteci, anticariate
)elevee arhitecturale
=rhivele 4MI, Q=QIM, institu9iilor de administrare a fondului imobiliar, administra9ii
financiare
=utoriza9iile de construire
=rhivate la prim<rii
Cercet9ri ar@eologice
Qrm<resc stabilirea#
Etapelor de construc9ie anterioare fazei vizibile
Existen9ei m<rturiilor altor construc9ii pe acela8i amplasament
4atarea arheologic< a perioadelor constructive
'ivelului original de c<lcare la data construc9iei primare
Cercet9ri de ar@itectur9
Cercetarea de arhitectur< este una din sursele esen9iale de informa9ii despre#
Etapele de realizare a cl<dirii
Valorile istorice materializate 7n construc9ie
Ftarea de conservare a valorilor istorce 8i artistice identificate
Ftabilirea tipurilor de interven9ii
Cercetarea de arhitectur< verific< datele ob9inute din cercetarea documentar< sau arheologic<#
Inscrip9iile pot s< se refere la o faz< de renovare a construc9iei%
4ecora9ia poate s< fie o reproducere t:rzie a stilului altei epoci%
4ocumentele pot s< vorbeasc< despre#
o anul dob:ndirii titlului de proprietate 8i nu despre anul construirii,
o despre alte construc9ii de pe terenul cu pricina,
o despre proprietari sau reziden9i fictivi sau legendari,
17
o despre doar o parte a construc9iei sau ansamblului,
o sau chiar s< fie fabula9ii sau falsuri.
Obiective ale cercetarii ar@itecturale6
. Ftabilirea ordinii relative a construirii. Identificarea etapelor constructive prin interpretarea 7n
spiritul logicii constructive a p<r9ilor cl<dirii.
.. Explicarea particularit<9ilor structurale *deschideri blocate, schimb<ri de zid<rii, goluri 7n zid<rie+.
;. 4istinc9ia dintre ceea ce este tipic 8i atipic structurii cl<dirii *monumentului+ istoric, dintre
caracteristicile redundante 8i cele semnificative.
". Caracterizarea materialelor folosite precum 8i a motivului utiliz<rii lor.
3. 4escoperirea acelor marturii care dovedesc existenta unor constructii sau parti de construc9ie
disparute.
!. 4escoperirea 8i marcarea acelor caracteristici structurale care nu pot fi explicate altfel dec:t ca
apar9in:nd unei faze anterioare de construc9ie, ulterior demolat<.
>. 4istinctia dintre decoratia initiala si cele ulterioare.
D. 4escoperirea materialelor refolosite 8i a locurilor din care ele provin.
G. 4escoperirea logicii func9ionale la momentul ini9ial, pentru proprietarii ini9iali, precum 8i 7n etapele
ulterioare ale existen9ei cl<dirii.
0. 4escoperirea ierarhiei spa9iale a cl<dirii *prin intermediul interpret<rii decora9iei, m<rimii, sc<rii sau
dispunerii 7nc<perilor sau circula9iilor+.
. Identificarea spa9iilor prin raportare la tipologia programului arhitectural.
.. Identificarea m<rturiilor ce pot conduce la datarea precis<.
;. Identificarea elementelor ce trebuiesc cercetate cu mijloace speciale.
Observarea =i interpretarea direct9
(ove&i ale diverselor perioade de construc8ie6
4iferen9e de material
Intreruperi ale zid<riei
=l<turarea a dou< p<r9i de cl<dire independente structural una de alta %
4iferen9e 7n alinierea zidurilor %
4iferen9e de grosime a zidurilor #
4iferen9e stilistice 7n arhitectura 8i decora9ia cl<dirii#
4iferen9e de tehnici de construc9ie%
18
(ove&i ale demol9rilor par8iale ale cl9dirii *f<r< a fi 7ns< 7nlocuite de alte construc9ii+%
(ove&i ale pre&en8ei unor desc@ideri *u8i, ferestre, arcade, etc.+, esen9iale pentru descifrarea imaginii
originale a cl<dirii
Modific<ri indicate de analiza zid<riei #
o schimbari de material%
o discontinuitati in rosturi%
o prezenta rosturilor verticale%
o ruperi in continuitatea plintelor%
o prezenta in situ a urmelor supraluminii sau a arcelor de deasupra deschiderilor
Modificari indicate de structuri de lemn #
o prin prezenta unor goluri ce 7ncastrau cadrul ferestrelor sau al u8ilor%
o discontinuitatea traseului grinzilor sau a montan9ilor 8i a pozi9iilor de sprijinirea lor 7n
dreptul fostelor deschideri%
o prezen9a uzurii grinzilor ce au servit drept prag%
o 7mbinarea imperfect< a montan9ilor cu pragurile superior 8i inferior 7n dreptul fostelor
deschideri
(ove&i ale apari8iei ulterioare a unor desc@ideri ;n construc8iile de &id9rie#
Indicii 7n structurile din zidarie #
o lipsa de finisare a montan9ilor%
o absen9a leg<turii dintre zidarie 8i montan9i%
o lipsa de legatur< a rostului zid<riei cu montantul deschiderii.
Indicii 7n structurile de lemn #
o 7mbinarea imperfect< a montan9ilor cu pragurile superior 8i inferior 7n dreptul
deschiderilor%
o lipsa coinciden9ei 7ntre pozi9ia montan9ilor 8i contrav:ntuirile de deasupra acestora.
Indicii 7n decora9ie #
o ferestrele 8i u8ile nou introduse sunt decorate de obicei 7n stilul perioadei 7n care s-a
petrecut modificarea%
(ove&i ale modi!icarii planimetrice6
Modificarea compartiment<rii #
o 7ntreruperea decora9iei pere9ilor sau plafoanelor%
o urme 7n textura pere9ilor portan9i 7n dreptul fo8tilor pere9i de compartimentare%
o urme de 7ncastrare a montan9ilor pere9ilor de compartimentare 7n grinzile principale%
o prezen9a deschiderilor recente suger:nd apari9ia unor compartiment<ri.
M<rturia unor foste sau ad<ugate deschideri #
o dispunerea golurilor este in directa legatura cu conformarea planimetrica. (rice
nepotrivire poate indica o modificare a planului.
M<rturii de foste hornuri, sobe sau 8eminee #
19
o prezen9a 7ntr-o 7nc<pere a mai mult dec:t co8 *horn, loc de sob<, 8emineu+ nu 7nseamn<
neaparat ca ea a fost ob9inut< prin desfiin9area unui zid de compartimentare dintre dou<
7nc<peri%
o aceast< concluzie este mai probabil< dac< cele . sau mai multe co8uri *horn, loc de sob<,
8eminee+ sunt de tehnici, decora9ie, scar< diferite
o execu9ii de date diferite semnific< deseori o 7nc<pere 7nt:i compartimentat< 8i mai apoi
readus< la dimensiunea ei ini9ial<+.
o
M<rturia prezen9ei sc<rilor %
o prezen9a jugurilor golului sc<rilor de lemn
o amprenta 7ncastr<rii treptelor de piatr< sau lemn 7n pere9ii casei sc<rii.
o prezen9a unor ferestre 7n 8ir ascendent sugereaz< existen9a unei sc<ri %
o scara pivni9ei este de obicei cel mai pu9in sau cel mai t:rziu modificat<% poate da
indica9ii pre9ioase asupra dispozi9iei planimetrice ini9iale.
Modific<ri ale decora9iei #
o 4ecora9ia este 7ns< un indiciu pre9ios pentru stabilirea statutului, utiliz<rii unei 7nc<peri,
cl<diri.
o M<rturia unor lucr<ri ample de redecorare semnaleaz< probabilitatea unor modific<ri
planimetrice dat:nd din aceea8i perioad<.
Modific<ri ale func9iunii 7nc<perilor #
o pozi9ia unor func9iuni se modific< mai greu dec:t pozi9ia altora.
-eali&area =i interpretarea releveului de ar@itectur9
,c@i8a de teren#
Inso9it< de not<ri referitoare la #
o detalii de constructii 8i finisaj
o starea elementelor constructive
o materiale, texturi, dimensiuni.
Avantaje
Este de ne7nlocuit 7n 7nregistrarea structurilor de lemn, acolo unde este mai important dec:t
imaginea ortogonal< a elementelor felul 7n care ele sunt 7mbinate.
Metoda ieftin< 8i rapid< pentru suprafe9e relativ mici de cercetat 8i aflate la 7ndem:n<
-eleveul manual
-eleveul automati&at
*otogra!ia
Avantaje#
rapiditate, versatilitate 8i simplitate%
nu necesit< multe persoane * este de ajuns+%
nu necesit< apropiere direct< spre zonele care intereseaz<%
20
ideal< pentru 7nregistrarea evolu9iei lucr<rilor *timp minim, nu necesit< 7ntreruperea lucr<rilor+%
ideal< pentru ilustrarea imaginii cl<dirii 8i a rela9iei dintre elementele sale, a decora9iei 8i a
detaliilor.
*otogra!ia recti!icat9
)eprezint< tehnica de a produce o fotografie Bla scaraB a unui obiect *de obicei o fa9ad<+ pentru ca s<
poat< fi deduse 8i m<surate dimensiuni.
,resupune una sau mai multe lu<ri de imagine la distan9e egale fa9<
*otogrametria
@ehnic< de producere de reprezent<ri grafice ale obiectelor prin m<surari ale fotografiilor
lor.
Fe bazeaz< pe producerea de imagini stereoscopice cu aparate ale c<ror propriet<9i optice
sunt cunoscute 8i controlate *aparate metrice+ 8i pe prelucrarea automatizat< *plotare+ a produsului
fotografic.
,recizie uzual< de 0 mm pentru relevee de cl<diri la Fc. #30
Metode de anali&9 distructiv9
Fcopul investiga9iilor# stabilirea st<rii de stabilitate a construc9iilor *constr:ngeri, toleran9e, insuficien9e
8i dezechilibre+
@ipuri#
Fondajul
Carotajul
,relevarea
Fondajul, carotajul 8i prelevarea folosesc practic aceea8i metod< dar variaz< scara de ac9iune
&imitele analizei destructive sunt date 7n principal de tr<s<turile obiectului.
Investiga8ii !i&ice nedistructive
. Metode externe
=. Constatarea dezordinilor structurale
=nalize vizuale
Cotografia rectificat<
Ftereofotogrametria
B. Metode de apreciere a dezordinilor structurale# starea activ< sau pasiv<
Fe face prin investigarea fisurilor produse de#
21
,unerea 7n oper< a construc9iei *ini9iale, de regul< pasive, stabilizate+
Qrmare a defectelor sau accidentelor de stabilitate *active+
C. 4ecelarea existen9ei unei mi8c<ri active
Martor de ipsos
Martor de sticl< sau rigl< de plastic
4. Fensibilitate 8i m<surare
.. Investiga9ii asupra machetelor sau modelelor
,re9ioase pentru reconstituirea efectelor externe construc9iilor *ex.# v:nt, Cat. Beauvais+
;. Investiga9ii interne
=. Cercetarea omogenit<9ii-eterogenit<9ii
Crecven9a sunetului *ultrasunete+
@ermografie
,ermeabilitatea extern<
,ermeabilitatea intern<.
Endoscopie.
@ensiunea intern<.
B. ,rezen9a umidit<9ii
22