INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA

Incapacitatea sistemului toraco-pulmonar de a mentine un schimb gazos normal.

Se caracterizeaza prin valori anormale ale oxigenului si dioxidului de carbon in sangele arterial.
Definirea si diagnosticarea insuficientei respiratorii acute se face strict pe baza analizei gazelor
sanguine arteriale.
OBLIG!O"I# $S!$ %"$&$'! (I%O)$*I
+LSI,I+"$
- acuta - interval scurt de instalare hipoxemie si alterari ale echilibrului acidobazic prin %a+O.
/acidemie prin hipercapnie sau alcalemie prin hipocapnie0
- cronica - interval lung de instalare1 hipoxemie cu hipercapnie1 p( poate fi mult timp normal
/hipercapnia poate fi mult timp compensate0
- cronica acutizata - !ip III sau mixta - combina ambele forme agravarea hipercapniei cu
modificari de %h
SI*%!O*!OLOGI$
- semne respiratorii2 polipnee /3 .45min01 depresie respiratorie1 dispnee1
- tahicardia1 initial hipertensiune arteriala apoi tardiv prabusire hemodinamica
/bradicardie1scaderea debitului cardiac1 oprirea circulatorie01 cianoza /apare cand cel putin
46 din (b este redusa01 extremitati reci1 transpiratii
- fatigabilitate scaderea atentiei1 diminuarea capacitatii intelectuale1 in fazele avansate apare
agitatia psihomotorie somnolenta1 obnubilare1 coma
Problemele pacientului:
- lterarea respiratiei
- lterarea schimburilor de gaze
- Diminuarea perfuziei tisulare
- %otential de complicatii
Diagnostice de nursing cate!a e"emple#:
Discon$ort din cau%a durerii mani$estata prin agitatie& neliniste'
Respiratie ine$icienta din cau%a obstructiei supraglotice mani$estata prin polipnee ( )*+min#&
depresie respiratorie& dispnee
Diminuarea per$u%iei tisulare din cau%a alterarii sc,imburilor de ga%e mani$estata prin
ciano%a
Inter!entiile cu rol propriu si delegat#'
%rimele inrterventii acordate pacientului1 au caracter de urgenta2
Controlul si permeabilitatea cailor aeriene
In orice forma de I" fara etiopatogenie se aplica de regula 1 in urgente1 unele masuri terapeutice
generale.
Obstructiile supraglotice se controleaza vizual si se combat prin manevrele cunoscute2
sezarea bolnavului in decubit dorsal1 cu capul in hiperextensie. Impingerea anterioara a
mandibulei/ prin primele doua manevre se indeparteaza pericolul de obstructie prin alunecarea
posterioara a limbii la bolnavii inconstienti0. +uratarea orofaringelui de secretii sau de varsaturi cu
a7utorul degetelor infasurate in tifon1 cu tampoane sau prin aspiratia orofaringiana sau
nazofaringiana !ractiunea limbii se face cu mi7loace improvizate sau cu pensa speciala.
Intubatia orofaringiana cu canula Guedel
%ermeabilizarea cailor respiratorii in obstructiile subglotice/secretii traheo-bronsice0
Dezobstruarea +S prin asezarea bolnavului in pozitie de drena7 postural / cand actul deglutitiei
este tulburat sau la bolnavii inconstienti0 Bolnavul se aseaza indecubit ventral sau lateral1 cu capul
mai 7os fata de trunchi1 intors intr-o parte/ drena7ul postural in decubit dorsal este greu de suportat0
La bolnavii asezati in decubit ventral se poate introduce in regiunea inghinala un suport format din
perna sau un sul de paturi1 marindu-se prin aceasta eficacitatea drena7ului8 pozitia corpului va fi
schimbata la .9- :9 min.
Secretiile care nu se elimina prin drena7 postural vor fi extrase / aspirate cu instrumente perfect
sterile/ seringa Gu;on1 trompa de vid1 aspirator de oxigen0.
In caz de obstructie a cailor respiratorii cu alimente sau alti corpi starini1 se recomanda apasarea
diafragmului de 7os in sus / se impinge aerul existent in bronhii si trahee si se favorizeaza eliminarea
corpilor straini0
In cazul bolnavului constient1 obstructiile subglotice se mai combat prin provocare de tuse artificiala
dupa fluidificarea secretiilor bronsice cu medicamente0
In obstructiile laringo- traheale severe se practica de catre medic intubatia orotraheala sau
traheostomia1 dupa care se realizeaza aspiratia secretiilor
Respiratia arti$iciala
Dupa asigurarea permeabilitatii caii bucofaringiene1 se verifica daca bolnavul are sau nu are
respiratie spontana
daca bolnavul nu are respiratie spontana1 se trece imediat la respiratie artificiala/folosind ca metode2
respiratia gura la gura1 gura la nas1 trusa de ventilatie tip "uben1 sau dispozitiv de respiratie
artificiala0
ceste metode se folosesc la2 domiciliul bolnavului1 in timpul transportului la spital1 in camera de
garda a serviciilor ambulatorii sau spitalicesti si la nevoie1 inainte de instituireaventilatiei / respiratiei
atrificiale0 mecanice.
O"igenoterapia se utilizeaza in toate formele de I"
Se asigura umidificarea oxigenului2 .5: apa1 <5: alcool etilic
Se verifica debitul2 <=- <> l5 minut
-i.loace terapeutice a.utatoare
$fectuare de punctii pentru evacuarea revarsatelor pleurale sau peritoneale
Stimularea medicamentoasa a centrilor respiratori
+ombaterea acidozei respiratorii/ perfuzii cu bicarbonat de sodiu <?1461 .99- :99 ml0
!ratament simptomatic al tusei1 durerii1 anxiatatii1 etc.
Bronhodilatatoare cu actiune moderata/ papaverina1 sulfat de magneziu0
-asuri terapeutice etiopatogenetice
In I" aparute in conditii de aer viciat2 scoatere din mediu1 respiratie artificiala1 oxigenoterapie
In cazurile de edem laringian alergic1 laringite edematoase1 intoxicatie cu corozive1 bronhoalveolita
de deglutitie2 tratament la indicatia medicului cu ((+/ <99- :99 mg0iv in perfuzie
In crup difteric2 ser antidifteric
In spasm glotic2 spasmolitice
Spasmul bronsic se combate cu *iofilin /.-: fiole5 .? ore0
La tratamentele etiologice indicate de medic1 as. *ed. @a linisti bolnavul @a aseza bolnavul in
pozitie comoda/ eventual semisezanda0 @a crea o atmosfera umeda @a aplica comprese calde pe
gatul bolnavului @a asigura aerisirea camerei -or$ina si barbituricele !or $i e!itate datorita
actiunii lor de deprimare a centrului respirator
AST-U/ 0RON1IC
Definiie:
stmul bronAic este o afecBiune a cCilor respiratorii caracterizatC printr-o reactivitate crescutC a
arborelui traheobronAic la o multitudine de stimuli. stfel1 el este un sindrom caracterizat din punct
de vedere fiziologic prin reducerea generalizatC1 variabilC Ai reversibilC a calibrului bronhiilor care
poate ceda spontan sau ca rCspuns la terapie Ai1 din punct de vedere clinic1 este manifestat prin crize
paroxistice de dispnee expiratorie1 tuse1 Dheezing Ai raluri sibilante. Dispneea paroxisticC este
consecinBa a trei factori1 care induc bronhostenoza2
edemul mucoasei bronAice - componentC fixC
hipersecreBia - componentC fixC
spasmul - componenta labilC
%entru afirmarea diagnosticului de astm bronAic sunt necesare cel puBin : din urmCtoarele 4 criterii2
antecedente alergice personale sau familiale
debutul crizei Enainte de .4 de ani sau dupC 49
dispnee paroxisticC expiratorie1 frecvent vespero-nocturnC
reversibilitatea crizelor sub influenBa corticoizilor sau simpaticomimeticelor
tulburCri de distribuBie1 perturbCri ale volumelor plasmatice Ai ale debitului expirator - En
special scCderea @.$.*.S.
stmul bronAic este o boalC episodicC En care exacerbCrile acute se intercaleazC cu perioade lipsite de
simptome. Tipic pentru astmul bronic este faptul cC atacurile sunt de scurtC duratC /minute pFnC la cFteva ore0 iar din punct de
vedere clinic1 bolnavul pare cC-Ai revine complet dupC atac.
stmul bronAic nu este o boalC ci un sindrom1 care dureazC toatC viaBa - bolnavul se naAte Ai moare astmatic - cu evoluBie EndelungatC1 discontinuC1
capricioasC. Boala are substrat alergic1 intervenind douC elemente2
factor general - terenul atopic /alergic02
- este esenBial
- terenul alergic - predispus ereditar
- presupune o reactivitate deosebitC la alergene - antigene
- cele mai obiAnuite alergene sunt2
-polenul
-praful de camerC
-pCrul Ai scamele de animale
-fungii atmosferici
-alergene alimentare - lapte1 ouC1 carne
-alergene medicamentoase2 acidul acetilsalicilic1 penicilina1 aminofenazona1
unele produse microbiene.
- lergenele1 la indivizii predispuAi /atopici01 induc formarea de anticorpi - imunoglobuline $ /Ig$0 denumite Ai reagine.
-Ig$ aderC selectiv de bazofilele din sFnge Ai Besuturi1 En special la nivelul mucoaselor1 deci Ai a bronhiilor.
-la recontactul cu alergenul1 cuplul Ig$ - celulC bazofilC bronAicC - declanAeazC reacBia alergicC /antigen-
anticorp01 cu eliberarea de mediatori chimici bronhoconstrictori /acetilcolinC1 histaminC1 bradiGininC0 Ai apariBia crizei
de astm.
- !erenul astmatic /atopic0 corespunde tipului alergic de hipersensibilitate imediatC.
factor local - hipersensibilitatea bronAicC2
- factor esenBial
- hipersensibilitatea bronAicC faBC de doze minime de mediatori chimici1 incapabili la individul normal sC provoace criza
de astm /boalC a beta-receptorilor adrenergici1 incapabili sC rCspundC cu bronhodilataBie pentru a corecta
bronhospasmul produs de mediatorii chimici0.
- iniBial1 criza paroxisticC este declanAatC numai de alergene
- ulterior1 pot interveni Ai stimuli emoBionali1 climaterici1 reflecAi.
- En toate tipurile EnsC1 criza apare mai ales noaptea1 cFnd dominC tonusul vagal /bronhoconstrictor0.
Simptome
iniial - crizele sunt tipice1 cu Enceput Ai sfFrAit brusc1 cu intervale libere
ulterior - En intervalele dintre crize1 apar semnele bronAitei cronice Ai ale emfizemului1 cu dispnee mai mult sau mai puBin evidentC.
criza apare En a doua 7umCtate a nopBii2
- de obicei brutal1 cu dispnee Ai neliniAte1 prurit Ai hipersecreBie
- alteori este anunBatC de prodroame2
strCnut
lCcrimare
prurit al pleoapelor
cefalee.
Dispneea devine paroxisticC1 bradipneicC1 cu expiraBie prelungitC Ai AuierCtoare.
Bolnavul2
- rCmFne la pat - de obicei stC En poziBie AezFndC1 cu capul pe spate Ai spri7init En mFini1 ochii in7ectaBi1 nCrile dilatate1
7ugulare turgescente.
- aleargC la fereastrC1 pradC setei de aer. En timpul crizei1 toracele este imobil1 En inspiraBie forBatC8
la percuBie - exagerarea sonoritCBii
la auscultaBie - raluri bronAice1 En special sibilante1 diseminate bilateral.
la sfFrAitul crizei2
- apare tusea uscatC1 chinuitoare /deoarece expulzarea secreBiilor se face cu dificultate0
- cu sputC vFscoasC1 albicioasC /perlatC01 bogatC En eozinofile /uneori eozinofilie Ai En sFnge01 cristale +harcot-Le;den Ai spirale
+urschman.
testele de sensibilizare sunt pozitive.
criza se terminC2
- En cFteva minute sau ore
- spontan sau sub influenBa tratamentului.
$xistC Ai manifestCri echivalente2
- tusea spasmodicC
- coriza spasmodicC - Hfebra de fFnI
- rinita alergicC
- eczema
- urticaria
PRO0/E-E/E PACIENTU/UI2
-alterarea ritmului respirator
-alterarea stCrii generale
-alterarea hidratCrii bolnavului
-perturbarea somnului
NE2OIA
DEFICITARA
DIA3NOSTIC DE
4N3RI5IRE
O0IECTI2E INTER2EN6II E2A/UARE
<. respira si a
avea o buna
respiratie.
lterarea respiraBiei1din
cauza EngustCrii cCilor
respiratorii manifestatC
prin tuse1 tahipnee1
cianoza buzelor Ai a
unghiilor1 ortopnee
%acientul sC prezinte o
respiraBie adecvatC Ai cCi
respiratorii permeabile
- internez pacientul En salon luminos1 bine
aerisit1 fCrC curenBi de aer1 bine EncClzit Ai
umidificat
- administrez la indicaBia medicului pentru a
combate dispnee Ai cianoza oxigen =l5min
- asgur pacientului poziBie AezFndC1 spri7init cu
a7utorul anexelor patului
- urmCresc frecvenBa1 ritmul1 amplitudinea Ai
tipul respiraBiei
- asigur temperatura Ai umiditatea aerului din
EncCpere1 prin umezirea lui cu soluBie
alcoolizantC
- aspir secreBiile bronAice ori de cFte ori este
nevoie Ai mai frecvent Enainte de alimentaBie
- administrez tratamentul prescris de medic 2
beta-antagoniAti1 metilxantine1 anticolinergice1
corticosteroizi1 fluidificante ale secreBiei
bronAice
- asigur un aport suficient de lichide pe .? ore
- El alimentez cu lichide cClduBe
- vom avea gri7C sC se evite mCturatul uscat1 se
folosesc aspiratoare de pref sau Atergere umedC
Se amelioreazC
tusea1 cCile
respiratorii sunt
libere1 respiraBia se
EncadreazC En limite
normale
.. fi curat1
ingri7it1 de a
prote7a
tegumentele si
mucoasele.
DisfuncBia capacitCBii de
autoEngri7ire din cauza
scCderii toleranBei la efort1
dispneei1 vFrtei fragede1
manifestatC prin
Incapacitate de a se
autoEngri7ii.
+reAterea gradului de
independenBC En
efectuarea activitCBilor de
autoEngri7ire
- fac cu pacientul gimnasticC respiratorie
- Encura7ez pacientul sC Encerce progresiv sC
desfCAoare anumite activitCBi singur1 sC se
imbrace1 sC se dezbrace
-stabilesc EmpreunC cu coplilul un program de
activitCBi zilnice cu duratC Ai intensitate
progresivC
- EnsoBesc Ai pregCtesc pacientul pentru
investigaBii
- educ pacientul Ai El informez asupra
caracterului cronic al bolii sale Ai modificCrile
stilului de viatC pe care acasta le impune
- evit factorii iritanBi bronAici
DupC criza asmaticC
copilu reuAeste sa se
Embrace singur1 sC se
alimenteze
:. dormi si a se
odihnii.
Incapacitate de a se
odihnii1 de a avea o bunC
posturC din cauza
dispneei1 acceselor de tuse
asmatiformC1 fricii de
spitalizare1 manifestate
prin agitaBie1 plFns1 ore
+rearea unui climat
prielnic pentru ca
pacientul sC se poatC
odihnii1 ameliorarea
simptomelor
- evit stimuli fonici respect ritmul fiziologic de
somn al pacientului mic care are un necesar de
<.-<? ore
- somul poate fi stimulat prin administrarea
unei cantitCBi de lapte cald
- mC asigur cC foamea nu este unul dintre
factorii care influenBeazC insomnia
%acientul doarme
linistit 1 este corect
alimentat1 respirC
normal
7 TU0ERCU/O8A PU/-ONAR9
:')': De$initie
!uberculoza este o boalC infecto-contagioasC cu evoluBie cronica Ai largC rCspFndire En populaBie
/En marea ma7oritate a BCrilor1 lumii01 care netratatC sau incorect tratatC1 are o fatalitate
importantC. fectFnd preponderent populaBia adultC En cei mai productivi ani ai vieBii1 determinC1
direct Ai indirect1 serioase consecinBe sociale. %entru combaterea ei sunt consumate substanBiale
resurse financiare.
:')')' Etiologie
Bacilul tuberculozei. fost identificat de Joch En <>>. Ai este acum numit Mycobacterium
tiiberculosis. $ste inclus taxonomic1 alCturi de un numeros grup de alte specii strict patogene1
oportuniste sau exclusiv saprofite1 En genul Micobacteria, din familia Mycobacteriaceae a ordi-
nului Actinomicetales.
Speciile genului *icobacteria1 denumite curent micobacterii1 au En comun urmCtoarele caractere2
sunt bacili subBiri1 drepBi sau uAor EncurbaBi8
imobili nu au flageli1 fimbriae sau pili08
nu formeazC endospori. spori sau capsulC2
sunt slab gram-pozitivi2
sunt acid-alcoolo-rezistenBi 8
se multiplicC lent1 adicC au un timp de generaBie neobiAnuit de lung.
InvestigaBia bacteriologicC oferC datele esenBiale pentru diagnosticul etiologic1 pentru stabilirea
HevolutivitaBiiI Ai pentru aprecierea eficacitCBii tratamentului administrat. ceste informaBii
stau la baza unor indicatori epidemiologici esenBiali pentru monitorizarea evoluBiei endemiei
tuberculoase Ai evaluarea acBiunilor de control.
Simptomele care trebuie sC sugereze necesitatea investigatiei unei posibile
tuberculoze activ-evolutive sunt necaracteristice Ai nu coreleazC Entotdeauna cu
extensia leziunilor sau gravitatea bolii. +el mai frecvent EntFlnite sunt2
!usea cronicC /persistFnd de cel puBin : sCptCmFni0 cu sau fCrC expectoraBie +Fnd este prezentC1
expectoraBia este uzual redusC cantitativ1 de aspect mucos1 muco-purulent sau striata cu sFnge. DeAi
frecvent prezentC1 tuAea cronicC este un simptom adesea negli7at de bolnav Ai interpretat adesea
greAit de medic. @aloarea de semnal a tusei persistente este amplificatC En contextul altor
manifestCri asociate8
durerea toracica surd, localizat sau vie2 coexistenBa unor simptome generale ca
fatigabilitate /adesea bolnavul devine conAtient de prezenBa acestor manifestCri Ai le recunoaAte
retrospectiv1 abia dupC ce tuberculoza a fost diagnosticatC1 s-a Enceput tratamentul specific Ai astfel
starea11 generala s-a imbunCtFBit prompt01 inapetenta si deficitul ponderal1 subfebrilitate vesperala
sau de efort EnsoBitC de eventuale transpiraBii nocturne sau determinate de eforturi mici8
la diabetici dificultati recent instalate n echilibrarea bolii cu dozele pFnC de curFnd
eficace pot constitui elementul de alarmC En vederea explorCrii unei eventuale afectCri
infecBioase pulmonare8
amenoreea ne7ustificatC este uneori un semnal de alarmC pentru posibilitatea
evoluBiei unei tuberculoze pulmonare
hemopitzia indiferent dacC este vorba de expectoraBie francC sanguinC sau abia
striatC cu careva firiAoare de sFnge1 este EncC frecvent EntFlnitC acum En Bara noastrC ca
semn revelator de tuberculozC1 mai ales En formele avansate1 cavitare.
Practic, orice episod de tuse care dureazC rnai mult de : sFptCmFni mai ales dacC este
precedat sau EnsoBit de simptome generale2 deficit ponderal1 obosealC aparent 7ustificatC1
subfebrilitate Ai5sau transpiraBii instalate progresiv /sCptCmFni sau luni01 trebuie2 sC determine
solicitarea unui examen radiologie toracic /",*
sau radiografie standard Entr-un serviciu cu tehnicitate bunC01 iar dacC
se constatC modificCri8

suspectul sa fie adresat serviciului specializat care va asigura
investigarea optimC Ai va lua decizia terapeuticC.
Problemele pacientei: Stare de disconfort
lterarea funcBiei respiratori
Deficit de volum lichidian
lterarea integritCti tegumentelor
NE2OIA
DEFICITARA
DIA3NOSTIC DE
4N3RI5IRE
O0IECTI2E INTER2EN6II E2A/UARE
'$@OI D$
I'@!
Deficit de cunoAtinBe
despre autoEngri7irea
dupC externare
manifestata prin
intrebari frecvente
%acientul sC
EnBeleagC toate
restricBiile
impuse de boalC
- apreciez cunoAtinBele pe care le are pacientul cu privire la
boala sa
- stimulez dorinBa de cunoaAtere
- conAtientizez pacientul asupra propriei responsabilitaBi privind
sCnCtatea sa
- educ pacientul cu privire la modul de viatC care trebuie
respectat dupC externare2 evitarea eforturilor1 regim alimentar
uAor digerabil
- identific obiceiurile Ai deprinderile pacientului pentru a
constata dacC sunt corecte sau greAite
-corectez deprinderile dCunCtoare sCnCtCBii
- Entocmesc EmpreunC cu pacientul un program de recuperare1
reeducare
- efectuez demonstratii practice privind Engri7irile necesare
pacientului postoperator
-sC evite activitCBile solicitante fizic
-dacC nu are poftC de mancare sC ia mese mici Ai regulate
-sC Encerce sC meargC pe 7os En fiecare zi mai mult1 aceasta Ei va
EmbunCtCBii respiraBia
%acientul a EnBeles
care sunt indicaBiile
pe care trebuie sC
le respecte dupC
externare
'$@OI D$
$LI*I'
$liminare inadecvatC
calitativ Ai cantitativ
din cauza procesului
infecBios manifestatC
prin
-tuse cu expectoraBie
muco-purulenta <49
ml5.?h
-diaforeza
-diurezaK<.99ml5.?h
pacienta sa nu
devina sursa de
infectii
nosocomiale8
favorizarea
expectoratiilor
-pacienta sa
pastreze diureza
normala8
-combaterea
-fac bilanBul lichidelor ingesta-excreta Ai notez En ,.O.8
-rog pacienta prin discuBii explicite sC consume cca. .999 ml
lichide5zi.
-Ei ofer pacientei scuipCtoare pentru colectarea expectoraBiei
-o a7ut sC adopte poziBia de drena7 postural pentru favorizarea
expectoraBiei
-Aterg tegumentele cu un prosop curat Ai schimb len7eria de
corp Ai de pat ori de cFte ori este nevoie
pacienta a
consumat =99 ml
lichide compus din
ceai si supa L 499
ml ser fiziologic in
%.$.@.8
-diureza K
<:99ml5zi8
-a avut un scaun
-pacienta a eliminat
E"amene curente Pregatirea pt e"amen
"adiografie toracica se dezbraca complet regiunea toracica1 se indeparteaza obiectele radio-opac1 se aseaza pacientul in pozitie ortostatica cu
mainile pe solduri si coatele aduse inainte / fara sa ridice umerii 01 in spatele ecranului1 cu pieptul apropiat de ecran.
ID" L %%D !ehnica se executa prin in7ectie indradermina
'u necesita pregatire speciala
$xamenul sputei se anunBC Ai i se explicC necesitatea executCrii examinCrii
se instruieAte sC nu EnghitC sputa
sC nu o EmprCAtie
sC expectoreze numai En vasul dat
sC nu introducC En vas Ai saliva
-edicamente
%I"&I'*ID
"I*,*%I+I'
@it B=
S!"$%!O*I+I'
I&O'I&ID
$*$!I"L S#%O&I!O"$
PNEU-ONI PNEU-OCOCICE
De$ini;ie:
%neumoniile sunt boli pulmonare inflamatorii acute de etiologie foarte diversC1 infecBioasC Ai
neinfecBioasC1 caracterizate prin alveolitC exudativC sau infiltrat inflamator interstiBial. $le realizeazC
adesea un tablou clinico - radiologic de condensare pulmonarC
Etiologie
Streptococcus pneumonia /pneumococul0 este agentul etiologic al pneumoniei pneumococice
Debutul este de obicei brusc En plinC sanatate prin frison solemn1 febrC1 7unghi toracic Ai tuse. La aproape
M din bolnavi se gaseAte o infecBie de cCi respiratrii superioare1 precedFnd cu douC pFnC la zece zile
manifestarile pulmonare. ,risonul NsolemnN poate marca debutul bolii1 este de obicei unic1 dureaza :9-?9
minute se poate EnsoBi de cefalee1 vCrsaturi Ai este urmat de ascensiune termica. ,risoanele repetate pot
apare En primele zile de boalC1 sugerFnd pneumonia severC sau complicaBii. ,ebra este importantC :O - ?9
grade + adesea En NplatouN sau neregulatC. $a cedeazC la frig En aproximativ .? de ore1 la antibiotice1 la
care pneumococul este sensibil /de regula %enicilina0. ,ebra persistentC sau reapariBia febrei dupC cFteva
zile de subfebrilitate1 denotC de obicei o pneumonie complicatC.
Punghiul toracic apare imediat dupa frison1 este deobicei intens1 are sediul submamar Ai se
accentueazC cu respiraBia sau tusea1 are caracterele durerii pleurale. Sediul durerii toracice poate varia En
raport cu sediul pneumoniei ca de exemlu durerea abdominalC En pneumonia lobului inferior1 sau durere En
umCr En pneumonia vFrfului plCmFnului.
!usea apare rapid dupC debutul bolii1 este inBial uscatC1 iritativC1 dar devine productivC1 cu sputC
caracteristic ruginei Ai aderenBC de vas. #neori sputa poate deveni purulentC.
Dispneea este o manifestare comunC1 polipneea1 de obicei moderatC1 se coreleazC cu Entinderea
condensarii pneumonice Ai cu statusul pulmonar anterior bolii. La cel putin <96 din bolnavi se dezvoltC
un herpes la buze sau nas.
Starea generalC a bolnavului netratat este de obicei alteratC Ai este mai severC decFt o sugereazC
leziunea pneumonicC. Bolnavii sunt transpiraBi1 adinamici uneori confuzi sau deliranBi. %ot prezenta mialgi
severe1 vCrsCturi1 oligurie1 hipotensiune arterialC1 tahicardie moderatC1 concordantC cu febra1 zgomote
cardiace rapide. In formele severe de pneumonie se pot gasi tahiaritmii1 En special artriale1 semne de
miocarditC EnsoBitC sau nu de insuficienBa cardiacC.
Terapia de ba%< a pneumoniei pneumococice este cea antimicrobian<& iar penicilina este
antbioticul de elec;ie'
Problemele pacientei: Stare de disconfort 1 lterarea funcBiei respiratori Deficit de volum
lichidian lterarea integritCti tegumentelor
NE2OIA
DEFICITARA
DIA3NOSTIC DE
4N3RI5IRE
O0IECTI2E INTER2EN6II E2A/UARE
'$@OI D$
I'@!
Deficit de cunoAtinBe
despre autoEngri7irea
dupC externare1
manifestatC prin
agitaBie1 neliniAte
EntrebCri frecvente.
%acienta sC
EnBeleagC toate
restricBiile1
repausul fizic1
profilaxia
recidivei.
- educ pacienta Ai familia
- Ei explic cC este limitat efortul fizic aproximativ . sCptamFni1
apoi se acomodeazC treptat pFnC a7unge la normal
preiau pacienta in momentul internarii si ma prezint si ii explic
functia si rolul meu in echipa de ingri7ire8
-realizez un climat de liniste1 calm1 asigurand pacienta de
intreaga mea disponibilitate in acordarea ingri7i-rilor8
- pentru prevenirea recidivei ii recomand pacientei2
asanarea focarelor de infectie rino-buco-faringiene8
antibioterapie de protectie in interventiile chirurgicale
-ma adresez calm pacientei si familiei1 asigurandu-i ca echipa de
ingri7ire va face tot posibilul pentru evolutia buna a bolii8
-asigur familia ca pacienta va fi bine ingri7ita.
%acienta a
acumulat
cunoAtinBe despre
autoEngri7irea la
externare
'$@OI D$
$LI*I'
$liminare inadecvatC
calitativ Ai cantitativ
din cauza procesului
infecBios manifestatC
prin
-tuse cu expectoraBie
muco-purulenta <49
ml5.?h
-diaforeza
-diurezaK<.99ml5.?h
pacienta sa nu
devina sursa de
infectii
nosocomiale8
favorizarea
expectoratiilor
-pacienta sa
pastreze diureza
normala8
-combaterea
-fac bilanBul lichidelor ingesta-excreta Ai notez En ,.O.8
-rog pacienta prin discuBii explicite sC consume cca. .999 ml
lichide5zi.
-Ei ofer pacientei scuipCtoare pentru colectarea expectoraBiei
-o a7ut sC adopte poziBia de drena7 postural pentru favorizarea
expectoraBiei
-Aterg tegumentele cu un prosop curat Ai schimb len7eria de corp
Ai de pat ori de cFte ori este nevoie
pacienta a
consumat =99 ml
lichide compus
din ceai si supa L
499 ml ser
fiziologic in
%.$.@.8
-diureza K
<:99ml5zi8
-a avut un scaun
transpiratiilor -pacienta a
eliminat sputa
purulenta <49 ml
'$@OI D$
$@I!
%$"I+OL$L$
@ulnerabilitate fata de
pericole din cauza
procesului infecBios
manifestatC prin
-dispnee moderata1
-7unghi toracic global8
-tahipnee K :9 r5min8
-tuse seaca
-febra moderata
:>14
9
+
-frisoane
-tahicardie K O4 b5min8
-reducerea
funcBiilor vitale la
valori fiziologice
-combaterea
7unghiului toracic
-fluidificarea
secreBiilor
-combaterea
frisoanelor
-prevenirea
apariBiei
complicaBiilor
-prevenirea
infecBiilor
supraadCugate
-prevenirea
infecBiilor
nosocomiale
-EnlCturarea
anxietCBii
-conduc pacienta Entr-un salon cu un microclimat adecvat
-discut cu pacienta pentru a o liniAti explicFndu-i ca starea ei de
sCnCtate este tranzitorie Ai cC echipa de Engri7ire o va a7uta
-discut cu familia pentru a o asigura de disponibilitatea echipei
de Engri7ire
-sfCtuiesc pacienta sC ocupe o poziBie semisezFnd pentru
favorizarea respiraBiei
-i-au mCsuri de evitare a transmiterii infecBiilor prin educarea
pacientei asupra mCsurilor de igienC Ai respectarea circuitelor
-ofer pacientei o canC cu lapte cald pentru fluidificarea
secreBiilor
-aplic buiote cu apC caldC la extremitCBi Ai axile pentru
combaterea frisoanelor
*edicul recomandC2 recoltare de sFnge pentru @S(1 (LG1
leucocite1 transaminaze1 test hepatic1 recoltarea de sputa pentru
examen B.J. si flora banala1 sumar urina1 radiografie pulmonarC
-administrez la indicatia medicului2 O. - = l5min prin
masca8lgocalmin < f 5<. h1 i.m.%enicilina G - <9 mil #.I.5.? h
in %.$.@. cu ser fiziologic O
9
5998tablete expectorante-: cp5:
ori5zi1 Brofimen - : cp5: ori5zi.
-pentru a preveni complicaBiile instruiesc pacienta En vederea
captCrii sputei Ai Ei ofer un vas colector steril
-pacienta este
ingri7orata in
legatura cu
evolutia bolii sale
" K .Or5min
% K O4 b5min
!
9
K :>14
9
+
!.. K <495O9
mm(g
<?
:9
" K .> r5min
% K p? b5min
!
9
K :Q1>
9
+
!.. K <495O9
mm(g
-respect normele de asepsie Ai antisepsie En timpul efectuCrii
tehnicilor de Engri7ire
-respect indicatiile terapeutice1 orarul Ai calea de administrare a
medicamentelor
-ofer bolnavei un recipient steril Ai o EnvCBt cum sC colecteze
sputa En el
'$@OI D$
+O*#'I+
+omunicare
insuficientC la nivel
afectiv din cauza2
-alterCrii stCrii de
sCnCtate manifestatC
prin anxietate8
dficultate En
satisfacerea unor
nevoi.
-sC se realizeze o
comunicare
eficientC Entre
pacient Ai echipa
de Engri7ire pe
toatC perioada
spitalizCrii8
-pacienta sC fie
liniAtitC
-preiau pacienta En momentul internarii Ai mC prezint Ai Ei explic
funcBia Ai rolul meu En echipa de Engri7ire8
-realizez un climat de liniAte1 calm1 asigurFnd pacienta de
Entreaga mea disponibilitate En acordarea Engri7irilor8
-mC adresez calm pacientei Ai familiei1 asigurFndu-i cC echipa de
Engri7ire va face tot posibilul pentru evoluBia bunC a bolii8
-asigur familia cC pacienta va fi bine ingri7itC.
-realizez o comunicare eficientC cu pacienta Ai familia1 atFt
verbal cFt Ai afectiv
-pacienta este
convinsa de
disponibilitatea
echipei de
ingri7ire si
recastiga speranta
ameliorarii
sanatatii8
-pacienta se simte
in siguranta si
spera la
ameliorarea starii
de sanatate
-anxietate redusa
P/EURE8II/E
%leureziile sunt procese inflamatorii ale pleurelor1 caracterizate prin aparitia in cavitatea pleurala a unui
lichid cu caracter de exudat. Dupa natura si aspectul lichidului se deosebesc2 pleurezia serofibrinoasa
/tuberculoza pulmonara08 pleurezia purulenta /tuberculoza pulmonara1 pneumopatii diverse08 pleurezia
hemoragica /infarct pulmonar1 cancer sau tuberculoza pulmonara0.
%leurezia simpla1 in aparenta primitiva1 care multa vreme a fost numita HidiopaticaN sau Ha frigoreN si
poliserozitele cu foarte rare exceptii - sunt de natura tuberculoasa.
Pleure%ia sero$ibrinoasa tuberculoasa este forma cea maifrecventa si apare la adolescentii si adultii
tineri. $ste precedata de o primoinfectie sau de semne de impregnare bacilara.
Pleure%ia purulenta sau empiemul este o colectie purulenta pleurala1 provocata de germeni piogeni.
Pleure%ia neopla%ica apare de obicei la un bolnav peste 49 de ani1 evolueaza afebril1 lichidul se reface
dupa evacuare si prezinta celule neoplazice. desea poate fi hemoragica.
Pleure%ia reumatismala apare la copil si adolescent1 coexista cu puseul acut de reumatism poliarticular
acut. $xudatul este redus si contine multa fibrina1 albumina si celule epiteliale.
Pleurita 7 pleure%ia uscata este o inflamatie a seroasei pleurale1 fara revarsat lichidian1 avand ca substrat
anatomo-patologic depunerea de fibrina pe suprafata pleurei.
CLINIC: sindromul inflamator pleural
- tuse seaca1 iritativa
- dispnee
- durere toracica
- bombarea hemitoracelui
- matitate
- abolire de murmur vezicular R frecatura pleurala sau suflu pleuretic
- de analizat contextul etiopatogenic al instalarii pleureziei
ANA/I8A /IC=IDU/UI P/EURA/ > punctie pleurala
a' aspect lic,id:
- serocitrin
- opalescent
- purulent
- hemoragic
Probleme ale pacientilor cu pleure%ie sero$ibrinoasa:
S Obstructia cailor respiratorii
S lterarea respiratiei - dispnee
S Disconfort fizic
S +omunicare inadecvata la nivel senzorial
S limentatie inadecvata prin deficit - inapetenta
S @ulnerabilitate fata de pericole
S nxietate
S Lipsa cunostintelor despre boala
Diagnostic nursing
Obstructia cailor respiratorii din cauza cresterii cantitatii de sputa manifestata prin tuse.
Incapacitatea plamanului de a efectua excursiile respiratorii normale datorita prezentei lichidului pleural
manifestata prin dispnee.
Diaforeza din cauza hipertermiei manifestata prin transpiratii abundente.
limentatie inadecvata din cauza inapetentei manifestata prin scadere ponderala.
Lipsa cunostintelor din cauza inaccesibilitatii la informatie manifestata prin neliniste1 teama.
@ulnerabilitate din cauza procesului infectios manifestata prin aparitia complicatiilor.
Disconfort datorat respiratiei ineficiente manifestata prin indispozitie1 7ena.
%erturbarea ritmului somn-veghe din cauza anxietatii manifestata prin insomnie.
nxietate din cauza necunoasterii bolii manifestata prin teama1 neliniste1 neincredere.
Incapacitatea de a-si relua activitatea din cauza bolii manifestata prin spitalizare1izolare.
Inter!entii
- am masurat si am notat functiile vitale
- am administrat medicatia prescrisa
- am supravegheat pacientul
- am sustinut psihic pacientul
- am indepartat secretiile nazale
- am umezit aerul din incapere
- am asigurat un aport de lichide suficient pe .? h
- am educat pacientul pentru folosirea batistei individuale si de a evita imprastierea secretiilor nazale
- am invatat pacientul sa evite schimbarile bruste de temperatura si aglomeratiile
- am invatat pacientul sa tuseasca1 sa expectoreze si sa colecteze sputa
- am invatat pacientul sa faca gimnastica respiratorie
- am asigurat pozitia sezand sau semisezand a pacientului dispneic
- am asigurat pozitia antalgica
- am invatat pacientul sa utilizeze tehnici de relaxare
- am pregatit psihic pacientul1 in vederea oricarei tehnici la care va fi supus
/punctie1 examene radiologice1 toracocenteza0
- am recoltat sange pentru examene de laborator
- asigurarea repausului la pat En perioadele febrile
T alimentarea pacientului cu o dietC uAor digerabilC1 bogatC En vitamine
T asigurarea unei poziBii care diminueazC durerea Ai faciliteazC o ventilaBie maximC
T tratament simptomatic de combatere a transpiraBiilor1 tusei Ai a durerilor
T administrarea unui tratament etiologic cu tuberculostatice Ai antibiotice
T tratament patogenic /corticoterapie0
T pregCtirea pacientului pentru examinCri paraclinice
T EnvCBarea pacientului En efectuarea gimnasticii respiratorii
T educarea pacientului cu privire la administrarea tratamentului la domiciliu1 necesitatea continuCrii
exerciBiilor fizice respiratorii Ai importanBa expectorCrii sputei
TRO-0OF/E0ITA
Repre%inta obstructia lumenului !enos cu trombus& insotita de in$lamarea peretelui !enos
Cau%e:
- afectiuni insotite de staza venoasa
- Imobilizari prelungite
- !raumatisme1 infectii1 ultimele luni de sarcina
- +asecsia
- nemii1 leucemii1 poliglobulii
-ani$estari de dependenta
- subfebrilitate
- tahicardie
- durere pe treiactul venei1 spontana sau provocata de palpare digitala1 miscari1 mers
- impotenta functionala
- edeme
Problemele pacientei2
- diminuarea motilitatii fizice
- alterarea perfuziei tisulare
- disconfort
- anxietate
- lipsa de cunoAtinBe
- dificultate de a se miAca
- insomnie
- alterarea imaginii de sine
DIA3NOSTIC DE
4N3RI5IRE
O0IECTI2E INTER2EN6II E2A/UARE
Deficit de cunoAtinBe despre
autoEngri7irea dupC externare
manifestatC prin agitaBie1 stare
de iritabilitate.
%acienta sC EnBelaegC
toate restricBiile impuse
de boalC.
- indemn pacienta sa:
? repaus la pat in perioadele $ebrile si dureroase
Po%itionare cu membrul in$erior ridicat
-obili%are doar dupa dispari%ia semelor locale
Administrarea tratamentului prescris
- evite statul in picioare sau la birou timp indelungat
- evite aparitiei obezitatii
- evite tocurile inalte
- evite expunerea indelungate la soare1 a bailor fierbinti1 a saunei.
- evite masa7ele anticelulitice sau a traumatismelor pe traiectul
principalelor vene /venei safene mari si a veni safene mici0
- evite sariturile1 echitatia1 gimnastica aerobicC
- evite anticonceptionalele
? @ndrum pacienta s<:
In timpul statului in picioare sau la birou un timp indelungat sau in
timpul unei calatorii de lunga durata cu avionul1 trenul sau masina
trebuie sa facC cel putin din . in . ore urmatoarele miscari
miscari ale gambelor /miscari debicicletaN0
miscari de flexie si extensie a piciorului
miscari de ridicare si coborare pe varfuri
Sa facC dus cu apa rece la nivelul gambelor de 7os in sus
Sa stea cu membrele inferioare ridicate la :9 de grade in timpul
noptii si in perioadele de repaus
%acienta a EnBeles care
sunt indicaBiile Ai
contraindicaBiile pe care
trebuie sC le respecte
dupC externare
Sa practice mersul pe bicicleta si inotul
%osibila alterare a irigarii
tesuturilor periferice din cauza
tromboflebitei superficiale
manifestatC prin apariBia
inflamaBiei la nivelul venelor
mici1 apropiate de suprafata
tegumentarC
%acienta sa stie cum sa
previna semnele de
tromboflebita
- observam membrele inferioare la nivelul moletului2 aparitia de
zone rosii1 temperatura locala ridicata1 induratia de-a lungul venei1
dureri severe
- administrez antialgice pentru ca durerile inhiba activitatile normale
si maresc riscul
tromboflebite
- monitorizez functiile vitale2 eventuala discordanta intre puls si
temperatura
%acienta nu prezinta
semne ale
complicaBiilor date de
tromboflebitC
. Dificultate de a dormi Ai a se
odihni din cauza durerilor de
la nivelul membrului inferior1
manifestate prin neliniAte1
agitaBie Ai anxietate.
%acienta sC
beneficieze de confort
fizic Ai psihic pentru a
se putea odihni.
- aerisesc salonul de mai multe ori pe zi8 asigur un climat
corespunzCtor8
- administrez sedative la indicaBia medicului8
- Ei asigur o igienC corespunzCtoare
- Encura7ez bolnava spunFndu-i cC En cel mai scurt timp se va face
bine1 avFnd Encredere En dFnsa Ai odihnindu-se1 dar mai ales sC nu
mai fie neliniAtitC Ai agitatC pentru cC totul va fi bine.
- informez pacienta despre modul de producere a durerii1 despre
medicamentele antialgice1 despre ritm de administrare1 efect
- administrez antialgice la indicaBia medicului
Un urma administrCrii
de sedative1 pacienta
se poate odihni1 este
liniAtitC.
IN3RI5IREA PACIENTU/UI CU INFARCT -IOCARDIC
Infarctul miocardic acut/ I*0 se caracterizeaza printr-o zona de necroza ischemica in miocard1
determinata de o obstructie coronariana prin tromboza.
O9-O4 6 dintre cazurile de I* sunt produse de ateroscleroza coronariana.
,actorii care favorizeaza aparitia I* sunt cunoscuti sub numele de factori de risc si acestia sunt2 varsta1
sexul1 fumatul1 stresurile1 sedentarismul1 obezitatea1 hipertensiunea arteriala1 diabetul zaharat1
hiperlipemia1 etc.
,actorii care declanseaza I* sunt2 efortul intens1 mesele copioase1 stress-ul1 factorii meteorologici / in
special1 expunerea la frig01 infectii ale tractului respirator1 etc.
*anifestarile de dependenta/ semne sau simptome0 2 durerea1 hipotensiunea arteriala1 hipertermia1 alte
semne.
Durerea anginoasa& intensa& !iolenta& insuportabila care nu cedea%a la nitroglicerina sau repaus'
+aracterul durerii variaza de la un bolnav la altul si este descris ca2
O senzatie de constrictie sau VVin ghearaVV
O senzatie de presiune sau ca un corset de fier care impiedica respiratia
#neori ca o simpla 7ena retrosternala1 o senzatie de arsura1 de greutate sau apasare suportabila.
Durerea poate fi tipica /cu localizare retrosternala sau precordiala cu sau fara iradieri1 instalata brusc si de
intensitate mare0 sau atipica /cu localizare extratoracica2 in epigastru1 abdomen1 brate1 antebrate1 coate 1
pumni0.
Durerea poate iradia in umarul si bratul stang1 in regiunea cervicala1 in mandibula.
Durata durerii poate de la :9 de minute1 pana la cateva ore/ ?> de ore01 nu cedeaza la nitriti1 apare de
obicei in repaus si determina agitatia bolnavului.
Durerea este insotita de 2nxietate marcata1 Senzatie de moarte iminenta1 Dispnee1 !ranspiratii reci1
Sughit1 Greturi si varsaturi1 Stare de slabiciune1 meteli1 Distensie abdominala1 Senzatie de plenitudine
epigastrica
(ipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva ore1 este precedata 1 din cauza actiunii
stresante a durerii1 de o usoara crestere a !. +and ! scade brusc1este iminent pericolul socului
cardiogen. De regula1 hipotensiunea arteriala este insotita de tahicardie.
,ebra1 este la inceput absenta1 dar apare la <.- .? de ore de la debut / in 7ur de :> grade0.
lte semne2 uneori tabloul clinic este dominat de la inceput de starea de soc 1 manifestata prin 2 paloare1
tegument rece si umed1 puls rapid si filiform1alterarea starii generale1 oligurie grava
Debutul atipic este frecvent indeosebi la varstnici cu debut nedureros1 mascat de unele din semnele si
simptomele mentionate anterior1 care apartin complicatiilor infarctului miocardic acut.
I* este una dintre afectiunile in care evolutia poate sa duca la moarte.
Ingri7irea acestor bolnavi constituie o urgenta medicala.
$xaminarile care se fac in I* sunt2
$lectrocardiograma
$xaminari de laborator din sange2 @S(- crescuta1 fibrinogen- crescut1 !.G.O. - crescuta1 leucocitoza1
creatinfosfoGinaza- crescuta.
+oronarografie
+ateterism cardiac
@entriculografie radioizotopica
%"OBL$*$L$ %+I$'!#L#I
stare de disconfort
dificultate de a se odihnii
alterarea integritatii tegumentelor
deficit de volum lichidian
anxietate
In primele zile alimentatia va fi pasiva1 in decubit dorsal. !reptat se va trece la o alimentatie activa
la pat1 dar numai la recomandarea medicului in pozitie sezand.
*esele vor fi fractionate pentru a se evita consumul de cantitati mari la o masa. Dupa mobilizarea
bolnavului i se poate servi masa in sala de mese.
"egimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric. In primele zile va fi alcatuit din lichide si pireuri
date lent cu lingura1 ceaiuri1 compoturi1 supe1 lapte1 sucuri de fructe1 oua moi1 dar si mai tarziu vor fi
evitate alimentele care produc gaze si intarzie tranzitul. Se interzice total fumatul1 alcoolul1 cafeaua.
Ne!oia
de$icitara
Diagnostic de
@ngri.ire
Obiecti!e Inter!en;ii E!aluare
'evoia de a
respira si a avea
o buna circulatie
<.Dificultate in a
respira datorita
durerii si anxietatii
manifestat prin
dispnee1 bradipnee si
hipoventilatie.
%acientul sa
prezinte o
respiratie cu
frecventa
normala.
%entru ca pacientul sa respire liber pe nas voi umezi aerul
din salon administrez oxigen pe masca1 bron-
hodilatatoare si antialgice la indicatia medicului1asigur
pozitia semisezFndC. @or fi explicate pacientului toate
aspectele pe care le prezintC patologia sa respiratorie. 'u
se va ezita sC i se ofere si cFteva notiuni de anatomie si
fiziologie. Se va Encerca stabilirea unui climat de
Encredere propice dialogului. Se vor trece En revista
diversele posibilitCti de evolutie ulterioarC a afectiunii1
inclusiv atitudinea En fata unei posibile crize de dispnee
paroxisticC cataclismicC.
,olosirea de benzodiazepine pentru stress si resetarea
declansatorilor hiperventilatiei este eficeinta dar pacientii
pot necesita tratament prelungit. Desi sedarea chimica
acuta poate fi eficienta in cazurile severe selectate1
folosirea prelungita a acestor medicamente nu trebuie
incura7ata.
!erapia de reducere a stressului1 betablocantele si
retinerea respiratiei toate sau dovedit eficeinte in
reducerea intensitatii si a frecventei episoadelor de
hiperventilatie.
In urma interventiilor
pacientul respira mai
usor1 dispneea se
reduce.
'evoia de a
respira si a avea
o buna circulatie
.+irculatie deficitara
datorita alterarii
muschiului cardiac
si pereBilor arteriali
manifestat prin
bradicardie si
tegumente usor
cianotice.
%acientul sa
prezinte un ritm
cardiac in limite
normale.
*asor si notez zilnic in foaia de temperatura respiratia1
!..1pulsul1 temperatura1 diureza1 scaunul. $fectuez
masa7 si miscari pasive si active ale membrelor. +ianoza
care apare prin mecanism central este o cianoza
generalizata calda. Daca se administreaza oxigen
suplimentar cianoza poate sa dispara sau sa se
amelioreze1 daca mecanismul este pulmonar. +ianoza nu
dispare daca mecanismul este prin shunt intracardiac.
In urma interventiilor
pacientul prezinta u
ritm cardiac normal si
tegumente normal
colorate.
=IPERTENSIUNEA ARTERIA/9
(ipertensiunea arterialC este un sindrom caracterizat prin creAterea persistentC a presiunii sistolice Ai a celei
diastolice peste valorile normale. DupC O.*.S. se considerC valori normale pentru presiunea maximC <?9-
<=9 mm(g1 interpretate En raport cu vFrsta1 sexul Ai greutatea1 iar pentru minimC O9-O4 mm (g.
+LSI,I+"$
In funcBie de etiologie se deosebesc2
Hipertensiune arterial esenial primar, En care nu se poate evidenBia o cauzC organicC.
Hipertensiune arterial secundar sau simptomatic 1 En care este doveditC cauza. Se deosebesc
hipertensiuni secundare renale1 endocrine1 neurogene Ai cardiovasculare.
Un absenBa unei etiologii certe o atenBie deosebitC se acordC factorilor de risc care ar putea interveni En
producerea bolii Ai asupra cCrora s-ar putea acBiona En vederea reducerii numCrului de bolnavi hipertensivi.
- $reditatea - hipertensiunea prezentC la pCrinBi Ai descendenBi direcBi1 sau la gemenii monozigoBi
- Sexul - incidenBa bolii este echilibratC Entre cele . sexe pFnC la 49-=9 ani1 dupC care creAte la femei.
%FnC la menopauzC incidenBa este micC datoritC relativei hipovolemii secundare pierderilor menstruale
lunare.
- @Frsta - dupC =9 de ani se constatC o creAtere a ! cu 4-<9 mm (g5an determinatCC de reducerea
elasticitCBii vaselor
- "asa - incidenBa (! creAte la rasa neagrC care pentru o adaptare la clima uscatC Ai cClduroasC EAi
diminuC excreBia de sodiu1 ducFnd la hipovolemie.
- port alimentar de sare excesiv /3 <9 g 5.? ore0
- Obezitatea1 sedentarismul1 consum excesiv de carne de porc
- +onsumul de alcool /mai ales bere Ai vin01 chiar moderat creAte valorile tensionale
- ,umatul creAte riscul complicaBiilor cardio-vasculare Ai cerebrale ale (!1 ca Ai evoluBia spre (!
malignC
- +afeaua prin cofeinC determinC creAteri acute ale ! datoritC vasoconstricBiei
- ,actorii psihoemoBionali /viaBa EncordatC1 stresantC0
- socierea cu diabetul zaharat1 ateroscleroza creAte de .-: ori riscul de apariBie al (!
- +onsumul cronic de anticoncepBionale orale /mai ales cele care conBin estrogeni En cantitate mare0
SI*%!O*!OLOGI$
E"ceptAnd ca%urile cu e!olu;ie asimptomatic< acu%ele bolna!ilor ,ipertensi!i constau din:
ce$alee occipital< $ronto?parietal<#: ? cu caracter pulsatil ? cu caracter matinal ? cedea%<
peste %i sau la antine!ralgice ? @nso;it< sau precedat< de tulbur<ri !i%uale sau digesti!e
? bolna!ii relatea%< c< ce$aleea este $a!ori%at< de: ingestia de alcool& suprasolicitarea
intelectual<
ame;eli:? de intensitate !ariabil< ? @n leg<tur< mai ales cu sc,imbarea brusc< a po%i;iei: trecerea
de la clino la ortostatism'
$urnic<turi la ni!elul e"tremit<;ilor
tulbur<ri !i%uale: ? $os$ene ? B!edere @nce;oCat<D ? diplopie ? cecitate trec<toare uneori#'
tulbur<ri de memorie Ci concentrare
tulbur<ri auditi!e: ? acu$ene
tulbur<ri cardiace
dispnee polipnee#
tulbur<ri renale: apreciate prin poliurie& nicturia& reducerea capacit<;ii renale de a concentre
urina& proteinurie& micro,ematurie& reten;ie a%otat<'
an"ietate
insomnii
iritabilitate
oboseal< $i%ic< Ci intelectual<
Problemele pacientei:
- alterarea respiraBiei
- dificultate En a respecta regimul hiposodat
- insuficientC cunoaAtere a bolii
- anxietate
- durere
- obosealC
NE2OIA DE A
-ANCA SI A 0EA
Di$icultate @n a respecta
regimul ,iposodat Ci
,ipocaloric datorit<
obiceiurilor culinare&
mani$estate prin mese
neec,ilibrate'
Pacienta s< respecte Ci
s< urme%e regimul
alimentar @n $iecare %i'
Pacientul s< utili%e%e
substituen;i alimentari
care respect< regimul
de !ia;<'
E"plic pacientei necesitatea
respect<rii regimului alimentar Ci a
normelor de !a;<'
E"plic pacientei e!itarea e"cesului
alimentar'
Alc<tuiesc pacientei un regim
,ipocaloric Ci reducerea aportului
de sodiu'
Urm<resc pacienta s< consume
numai alimentele cuprinse @n regim
,iposodat'
Urm<resc orarul Ci distribu;ia
meselor'
Urm<resc periodic greutatea
corporal< a pacientului'
Pacienta respact<
regimul ,iposodat Ci
,ipocalorc& se
obsear!< sc<derea
tensiunii arteriale'
NE2OIA DE A
IN2ATA
Insu$icient< cunoaCtere
a bolii din cau%a
de%interesului anterior
mani$estat prin
cunoCtin;e insu$iciente
legate de boal<& durata
spitali%<rii&
con!alescen;<'
Pacienta s< acumule%e
noi cunoCtin;e despre
boal<& tratament&
con!alescen;< pe
durata spitali%<rii& s<
dobAndeasc< atitudini&
obiceiuri& deprinderi
noi'
Aprecie% cunoCtin;ele pe care le are
pacientul cu pri!ire la boala sa'
Stimule% dorin;a de cunoaCtere'
ConCtienti%e% pacientul asupra
propriei responsabilit<;i pri!ind
s<n<tatea sa'
Educ pacientul cu pri!ire la modul
de !ia;<& care trebuie respectat
Pacienta pre%int<
dorin;a de a @n!<;a
mai multe despre
boala sa Ci
demonstrea%< la
e"ternare c< a
acumulat noi
cunoCtin;e'
dup< e"ternare'
Identi$ic obiceiurile Ci desprinderile
pacientului pentru a !edea dac<
sunt corecte sau greCite'
Corecte% deprinderile d<un<toare
s<n<t<;ii
E$ectue% demonstra;ii practice
pri!ind @ngri.irile necesare
pacientului @nainte de e"ternare'
NE2OIA DE A SE
-ISCA SI A
-ENTINE O
0UNA PO8ITIE
Di$icultate @n a se miCca
din cau%a lipsei $or;ei
musculare generate de
dureri precordiale&
ce$alee& ame;eli'
Pacientul s< se poat<
deplasa la @nceput cu
a.utor& apoi singur'
/iniCtesc pacientul& spunAndu?i& c<
cu a.utorul nostru !a sc<pa de
dureri Ci se !a putea miCca @n scurt
timp
4i e"plic pacientului te,nicile care
!or urma s< le e$ectue% @n !ederea
mobili%<rii lui'
Administre% pacientului
antialgicele prescrise de medic'
A.ut pacientul @n mobili%area lui&
la @nceput doar @n pat Ci pe
marginea patului& apoi cu plimb<ri
scurte cu a.utorul meu
Pacientul se poate
deplasa $<r< a.utor Ci
are o postur< bun<'
=emoragiile digesti!e superioare
=emoragiile digesti!e superioare /(.D.S.0 "$%"$&I'! toate hemoragiile ce provin din <5: distala a
esofagului pana la unghiul duodeno7e7unal inclusiv1 indiferent de etiologie.
+#&$2 W varicele esofagiene Xi gastrice secundare (.!.%8W esofagitele8W ulcerul
esofagian8W tumorile maligne Xi benigne8W diverticuloza esofagianaW ulcerul gastris si5sau duodenalW
drogurile antiinflamatorii steroidiene Xi nesteroidiene2 corticoizi1 aspirina1 fenilbutazona8W traumatismele
abdominale8W corpii straini intragastrici8W diverticuloza gastrica8W pancreatita acuta /Dirsungoragie08
afectiunile hematologice bolile vaselor2 maladiile sistemice2
-ani$est<ri de dependen;<:
hematemezC
dureri epigastrice
scCdere ponderalC
fatigabilitate
scaune melenice
Problemele pacientului
anxietate1 neliniAte1 agitaBie1 teamC de moarte din cauza intervenBiei chirurgicale8
alterarea circulaBiei Ai respiraBiei din cauza obezitCBii Ai a Aocului anestezico-chirurgical8
risc de alterare a integritCBii tegumentelor legat de imobilizarea la pat8
dificultate de a se odihni1 alterarea somnului8
necunoaAterea regulilor de dietC Ai alimentaBie8
ameBeli1 paloare1 transpiraBii reci1 tahipnee1 tahicardie8
7enC En regiunea epigastricC1 durer$

NE2OIA
DEFICITARA
DIA3NOSTIC DE
4N3RI5IRE
O0IECTI2E INTER2EN6II E2A/UARE
'$@OI D$
$@I!
%$"I+OL$L$
<. nxietate din
cauza operaBiei
manifestatC prin
teamC de
intervenBia
chirurgicalC.
%acientul sC nu
prezinte teamC
de operaBie Ai de
prognosticul
bolii.
- comunic cu pacientul1 explicFndu-i Ai alte cazuri pentru
a-l Encura7a Ai pentru a evita cel puBin pe moment de
teama de moarte8
- En mod delegat administrez medicamente sedative.
- comunic cu pacientul1 El informez asupra reuAitei
operaBiei prezentFndu-i Ai alte cazuri pentru a-l Encura7a8
- El liniAtesc1 En mod delegat administrez medicamente
sedative8
- Ei explic Encrederea En personalul sanitar.
- stabilesc un program de somn
pentru pacient de > ore pe noapte Ai o orC dupC amiaza
- asigur liniAtea necesarC pentru ca
bolnavul sC se poatC odihnii
- respect programul de
administrare al tratamentului Ai rCspund cu promtitudine la
solicitCrile pacientului
- explic necesitatea intervenBiei
chirurgicale
%acientul se simte mai
bine.
'$@OI D$
$@I!
%$"I+OL$L$
.. Dezhidratare din
cauza hematemezei1
manifestatC prin
slCbiciune1 paloare1
anemie1 scCdere
ponderalC.
%acientul sC fie
echilibrat
hidroelectrolitic
En cursul
spitalizCrii.
- verific permeabilitatea branulei venoase8
- urmCresc faciesul pacientului8
- administrez En continuare cu rol delegat sFnge izogrup
izo"h1 precum Ai celelalte soluBii indicate8
- observ aspectul pansamentului Ai conBinutul pungii
colectoare la tubul de dren1 pentru a putea observa o
posibilC sFngerare.
- supraveghez vCrsCturile2 cantitativ Ai calitativ -Yi le notez
En foia de temperaturC
- asigur alimentaBia En perioada acutC Ai En cursul acceselor
febrile se va prefera un regim dietetic hidric2 apC cu
linguriBa1ceai amar completatC cu alimentaBie parenteralC1
En cantitCBi Ai compoziBie indicate de medic.
- recoltez produse pentru examenele de laborator
- pacientul va fi informat cC EAi va relua treptat alimentaBia
EncepFnd cu un regim alimentar uAor
@aloarea tensiunii
arteriale se EncadreazC
En limitele fiziologice1
la nivelul plCgii Ai a
tubului de dren8 nu se
manifestC hemoragie8
%acientul prezintC
tegumente calde1
uscate.
!egumentele sunt
normal colorate.
'$@OI D$
$@I!
%$"I+OL$L$
:. "isc de infecBie a
plCgii operatorii din
cauza nerespectCrii
regulilor de asepsie1
manifestat prin
SC fie respectate
cu stricteBe
normele de
asepsie Ai
prevenire a
- pregCtesc pe mCsuBa de pansamente soluBiile antiseptice
Ai materialele sterile Ai nesterile necesare schimbCrii
pansamentului8
- observ aspectul tegumentului din 7urul firelor de suturC
Ai a tubului de dren8
%laga chirurgicalC evo-
lueazC favorabil1 drenul
exteriorizeazC secreBie
serosangvinolentC En
cantitate redusC.
posibile complicatii
En evoluBia plCgii.
infecBiilor.
%laga operatorie
sC se vindece
fCrC complicaBii.
- aplic pansament curat1 steril pe plaga aseptizatC En
prealabil8
- evacuez Ai mCsor secreBia drenatC.
- efectuez toaleta plCgi1 iar pentru aplicarea unei tehnici
aseptice corecte dezinfecBia din 7urul plCgii o fac
respectFnd urmCtorii timpi2 dezinfecBie1 degresare cu
alcool1 aseptizare cu tincturC de I1 EndepCrtarea I cu
alcool.
Un a Q-a zi se
EndepCrteazC firele.
%lagC vindecatC per
primam.
'$@OI D$ ,I
+#"!1 I'G"IPI!
SI -SI %"O!$P
!$G#*$'!$L$
?. Incapacitate de a-
Ai acorda Engri7irile1
de a se
deplasa.legat de
imobilizarea la pat1
manifestata prin
igiena deficitara
%acientul sC
devinC autonom
En asigurarea
Engri7irilor.
- deservesc pacientul cu bazinet1 a7ut pacientul la
efectuarea toaletei1 El alimentez8
- aerisesc salonul ori de cFte ori este nevoie8
- se suprimC alimentaBia pe gurC1 bolnavul putFnd primi
numai lichide reci cu linguriBa Ai bucCBi de gheaBC in
prima zi1 deci El a7ut pentru a se alimenta.
reduc la maxim efortul fizic al pacientei prin deservirea la
pat
- menBin igiena tegumentarC1 a len7eriei1 a cavitCBii bucale
-am efectuat toaleta tegumentelor corectC respectFnd
regulile de asepsie evit apariBia escarelor
-schimb len7eria de pat Ai de corp dupC fiecare eliminare
- pregCtsc materialele pentru baie1 pregCtesc duAul1 asigur
%acientul Encepe sC se
ingri7eascC autonom.
temperatura camerei Ai a apei1 o a7ut sC EAi efectueze
toaleta
- iau mCsuri de prevenire a infecBiilor
nosocomiale1efectuez schimbarea pansamentului cu
blFndeBe
Colecistita acut<
De$ini;ie:
+olecistita acutC este entitatea patologicC determinatC de inflamaBia acutC a veziculei biliare.
Etiologic se recunosc urmCtoarele forme2
CAA primiti!e& excepBionale. %ot fi incriminate diverse obstacole anatomice extrinseci sau intrinseci
care toate 7oacC rolul unui calcul inclavat infundibulocistic.
CAA secundare unor stCri septicemice sunt excepBionale. +ele care mai sunt citate apar En cadrul
infecBiilor cu Salmonella !;ph; sau a infecBiilor paratifice.
CAA para%itare - sunt incriminate ascaridioza Ai lamblia. +ele mai frecvente apar EnsC En cursul
evoluBiei chistului hidatic hepatic1 En momentul exteriorizCrii parazitului En lumenul arborelui biliar.
CAA isc,emice prin obstrucBii tromboembolice ale arterei cistice la arterosclerotici Ai5sau diabetici1 la
care existC o microangiopatie intraparietalC.
Tablou clinic:
- + se stabileAte pe prezenBa durerilor cu caracter colicativ1 situate la nivelul hipocondrului drept1
iradiate dorsal1 neinfluenBate semnificativ de antispastice1 EnsoBite de fenomene de iritaBie peritonealC1
febrC1 frisoane. Specific + este faptul cC febra Ai frisonul preced durerea Ai apCrarea muscularC
localizatC.
- @CrsCturi bilioase
- hiperleucocitoza
Paraclinic& la radiografia simplC a hipocondrului drept se remarcC o hipertransparenBC gazoasC En lumenul Ai
peretele colecistului1 elemente evidenBiate Ai ecografic.
Tratament: +olecistectomie
NE2OIA
DEFICITARA
DIA3NOSTIC
DE 4N3RI5IRE
O0IECTI2E INTER2EN6II E2A/UARE
'$@OI D$
$@I!
%$"I+OL$L$
Disconfort
abdominal din
cauza procesului
patologic
manifestatC prin
durere En
abdomenul
superior 1 greBuri1
vCrsCturi1 icter.
Diminuarea
durerilor
colicative Ai a
vCrsCturilor
- aAez pacientul En poziBie antalgicC
- asigur repaus fizic Ai psihic
- aplic pungC cu gheaBC En regiunea hipocondrului drept
- asigur hidratarea Ai alimentatrea En funcBie de perioada
evolutivC
- administrez la indicaBia medicului medicamenta
antispastice Ai analgetice2 %apaverinC. lgocalmin1
Scobutil
- supraveghez durerea notFnd caracteristicile Ai
mi7loacele folosite pentru diminuarea ei
- informez pacientul despre modul de producere al
durerii1 despre medicamentele administrate1 ritm de
administrare Ai efect
- pregCtesc pacientul En vederea intervenBiei chirurgicale
- En timpul vCrsCturilor susBin bolnavul
- asigur cantitatea de lichid prin perfuzie venoasC1
complectFnd cantitatea zilnicC1 BinFnd seama de starea
cardiacC Ai renalC
%acientul prezintC o
diminuare a
durerilor1 o stare de
bine fizic Ai psihic1
tegumentele Ai
mucoasele
sunt normal colorate
'$@OI D$
B$ SI
*'+
limentaBie
inadecvatC prin
deficit din cauza
inapetenBei1
greBurilor1
%acienta sC nu
prezinte greBuri1
vCrsCturi1 sC fie
echilibratC
hidroelectrolitic1
- supraveghez vCrsCturile2 cantitativ Ai calitativ -Yi le
notez En foia de temperaturC
-En primele . zile alimentaBia este parenteralC. En ziua a
. - ?-a se reia dieta oralC cu lichide limpezi bogate En
glucide Ai fCrC proteine1 iar dupa ziua a 4 - Q-a se reia
%acientul prezintC o
alimentaBie Ai
hidratare
corespunzCtoare farC
greBuri Ai vCrsCturi
vCrsCturilor1 a
dietei impuse1
manifestatC1
deficit ponderal
reluarea
alimentaBiei
dupa :-? zile de
repaus
dieta obiAnuita1 evitFnd prFnzurile bogate.
- recoltez produse pentru examenele de laborator
- pacientul va fi informat cC EAi va relua treptat
alimentaBia EncepFnd cu un regim alimentar uAor
- pregCtesc pacientul pentru examene paraclinice fizic Ai
psihic
dupC ce a urmat
indicaBiile de repaus
alimentar in primele
:-? zile
'$@OI D$
$@I!
%$"I+OL$L$
nxietate din
cauza lipsei de
cunoaAtere a
manifestCrilor
bolii Ai a
regimului dietetic
manifestatC prin
agitaBie1 EntrebCri
repetate1
neliniAte.
%acientul sC EAi
exprime
dispariBia
nelCmuririlor En
termen de . zile.
- identific cunoAtinBele pacientuluii cu privire la boalC
- liniAtesc pacientul privind starea lui
- explic pacientuluii tratamentele1 El pregCtesc psihic Ai
fizic pentru investigaBiile paraclinice Ai orice tehnicC pe
care o aplic
- educ pacientul1 explicFndu-i importanBa urmCririi uni
regim igieno-dietetic stric1 foarte necesar in evoluBia
bolii1 atFt En perioada internCrii cFt Ai dupC externare
- informez pacientul cC dispariBia icterului Ai a celorlalte
semne nu EnseamnC vindecare totalC8
- Encura7ez pacientul Ai aparBinCtorii sC punC EntrbCri
despre boalC Ai regimul alimentar
DupC ce a acumulat
cunoAtinBe suficiente
legate de boala sa 1
pacientul s-a liniAtit
<. Insuficient renala acuta2
Definitie $ste o suferinta renala grava1 caracterizata prin suprimarea brusca a functiei renale Zexcretoare1
metabolice si umorale[1 exprimata clinic prin hiperazotemie1 oligurie sau anurie1 cu evolutie catre coma
uremica.
!tiopato"enie
+auzele sunt multiple si au localizare2
\ prerenal Zstari de soc[8
\ renal Znecroze tubulare acute[8
\ postrenal Zlitiaza renala1 tumori prostatice si stenozate[.
Tablou clinic
%rimul stadiu1 de agresiune1 este urmat de faza oligoanuricF Z>-<9 zile[ si de faza de reluare a diurezei1
Ensotita la Enceput de poliurie.
#emnele clinice n primele stadii
3 oboseala8
3 anorexie8
3 varsaturi8
3 halena amoniacala8
3 diaree8
3 respiratie Jiissmaul sau +he;ne-StoGes8
3 somnolenta8
3 agitatie8
3 coma.
!$plorarile paraclinice e%identieaza3 acidozF3 cresterea produsilor de putrefactie intestinala83
hiperpotasemie83 hipocalcemie83 hiperazotemie83 hiperglicemie.
.. Insuficienta renala cronica2
Definitie
$ste o scadere progresiva a capacitatii functionale renale1 cu retinerea En organism a substantelor toxice
rezultate din metabolism si cu evolutie catre uremie terminala.
!tiolo"ie
Insuficienta renala cronica reprezinta etapa finala a bolii renale1 En special a pielonefritelor1
glomerulonefritelor cronice1 a (! maligne1 a obstructiilor cailor urinare.
#imptome
- En stadiul compensat1 starea generala este relativ buna. Diagnosticul se precizeaza prin explorarea
functiilor renale1 care arata scaderea capacitatii de concentrare si reducerea filtrarii glomerulare. %ot
aparea unele semne clinice ca2
] astenie8
] cefalee8
] scaderea poftei de mFncare.
+el mai important semn este poliuria1 care se Ensoteste la Enceput de hipostenurie1 iar mai tFrziu de
izostenurie.
In stadiul de insuficienta renala decompensata1 starea generala se altereaza progresiv1 aparFnd numeroase
simptome clinice si biologice. !ulburarile digestive se accentueaza1 aparFnd inapetenta1 greturi1 varsaturi1
diaree. Bolnavul prezinta prurit si o paloare caracteristica Zgalben-murdar[ a tegumentelor si mucoaselor.
par semne nervoase ca2 cefalee1 ameteli1 somnolenta sau criza convulsiva1 bolnavul este dispneic. naliza
sFngelui pune En evidenta anuria si unele tulburari hemoragice. #rinile sunt palide1 iar mai tFrziu apare
oliguria terminala.
&li"uria diureza scazuta1 respectiv sub >99 ml5zi.
Poliuria bolnavul prezinta mictiuni frecvente En cantitati mari. diureza fiind .499 ml5zi.
'remia stadiul terminal al insuficientei cronice.
Simptomele pot fi grupate En2
a0 stare generala profund alterata1 oboseala fizica si psihica1 tegumente palide1 prurit1 hipotermie1
senzatii de frig8
b0 respirator - miros amoniacal al aerului expirat8
c0 digestiv - repulsie totala fata de alimente1 greata si varsaturi pFna la intoleranta gastrica1 uneori
melena8
d0 +ardio-vascular - insuficienta cardiaca1 (! Zraport cu afectiunea cauzala[1 pericardita8
e0 'eurologica - cefalee precoce1 continua si chinuitoare1 contractii musculare1 somnolenta stari
cofuzionale1 delir si coma.
NE2OIA
DEFICITAR9
DIA3NOSTIC DE
IN3RI5IRE
O0IECTI2E/E
IN3RI5IRII
INTER2ENTII E2A/UARE
'$@OI D$
DO"*I SI S$
ODI('I
Insomnie din cauza
durerilor in lo7a renala1
manifestata prin ore
insuficiente de somn1
oboseala
%acienta s^ prezinte o
stare de bine fizic in 4
zile
-am asigurat repaus la pat
-am asigurat condiBii optime En salon 2 temp.
..
9
+1 aer curat1 f^r^ curenBi de aer Ai zgomot1
bine luminat
-am educat pacienta s^ descrie corect
durerea1 localizare1 iradiere
-am educat pacienta s^ adopte poziBii
antalgice
-am aplicat c^ldur^ uscat^1 local1 deasupra
simfizei pubiene
-am preg^tit pacienta pentru explor^ri
radiologice
-En urma
intervenBiilor pacienta
susBine c^ durerile nu
au dispCrut
-durerea a sc^zut En
intensitate
-pacienta nu mai
prezint^ dureri
'$@OI D$
$LI*I'
!ulbur^ri de micBiune din
cauza afectarii renale
manifestate prin micBiuni1
frecvente En cantitCBi mici
En timpul nopBii
%acienta s^ prezinte
elimin^ri fiziologice En
decurs de 4 zile
-am asigurat repaos la pat
-am asigurat un climat cald Ai confortabil
-am cFnt^rit zilnic bolnava
-am administrat un regim bogat En lichide2
supe1 compoturi1 ceaiuri diuretice
-am educat pacienta s^ aibe un regim
hiposodat1 hipoprotidic1 normoglucidic
-educ pacienta s^ nu consume bauturi
carbogazoase1 grasimi
-am asigurat un regim hidric2 .-:l lichide pe
.?h
-En urma
intervenBiilor pacienta
mai prezint^ tulbur^ri
urinare
-tulbur^rile s-au
diminuat dar nu au
disp^rut
-tulbur^rile urinare
au disp^rut1 pacienta
-am educat pacienta cum s^ recolteze
sumarul de urin^1 urocultura1 testul ddis -
(amburger
-am asigurat zilnic len7erie de pat Ai de corp
-am educat pacienta s^-Ai schimbe len7eria
de corp ori de cFte ori este nevoie Ai s^-Ai
efectuezeo igien^ riguroas^
prezentFnd elimin^ri
urinare fiziologice
-pacienta a EnBeles
importanBa respect^rii
regimului alimentar
'$@OI D$
S$ LI*$'!
Dificultate de a se
alimenta din cauza
greBurilor1 v^rs^turilor
manifestata prin scadere
in greutate
-pacienta s^ se
alimenteze
corespunz^tor st^rii
sale pe perioada
spitaliz^rii
-am asigurat care s^ favorizeze v^rs^turile2
decubit dorsal cu capul Entr-o parte
-am prote7at len7eria de pat cu muAama Ai
alez^
-am izolat patul cu paravan
-am a7utat Ai susBinut pacienta En timpul
v^rs^turilor
-am educat pacienta s^ respire profund la
dispariBia senzaBiei de vom^
-am oferit un pahar cu ap^ aromat^ pentru
cl^tirea gurii
-am educat pacienta s^ schimbe len7eria de
corp ori de cFte ori este nevoie
-am aerisit salonul
-am educat pacienta s^ consume lichide reci
En cantit^Bi mici
-pacienta susBine c^
senzaBia de vom^ s-a
diminuat
-pacienta afirm^ c^
numai prezint^
greBuri1 v^rs^turi
-pacienta se
alimenteaz^
corespunz^tor st^rii
sale
'$@OI D$
"$S%I" SI
lterarea respiraBiei Ai
circulaBiei din cauza
-pacienta s^ prezinte
resoiraBie Ai circulaBie
-am asigurat condiBiile de microclimat En
salon
-pacienta nu prezint^
! En limite normale
@$ O B#'
+I"+#L!I$
afectarii renale si a
varstei manifestata prin
dispnee
corespunz^tor vFrstei Ai
afecBiunii pe perioada
spitaliz^rii
-am Env^Bat pacienta cum s^ fac^ exerciBii de
respiraBie
-am asigurat repaos la pat
-am m^surat !..
-am Env^Bat pacienta s^ stea liniAtit^ cFnd
cresc valorile tensionale
-am asigurat pacientei un climat de Encredere
-am asigurat pacientei efectuarea unor
activit^Bi recreative
-respiraBia este
corespunz^toare
vFrstei
-pacienta nu este
agitat^
-!.. revine Entre
limitele normale
-! este
corespunz^tor vFrstei
Ai afecBiunii
/ITIA8A RENA/9
Litiaza renalC este o afecBiune caracterizatC prin formarea unor calculi En bazinet Ai En cCile urinare1
En urma precipitCri substanBelor care En mod normal se gCsesc dizolvate En urinC
Litiaza renalC reprezintC o afecBiune frecventC care se poate EntClni la orice vFrstC Ai chiar la copii.
$a este mai des EntFlnitC la bCrbaBi decFt la femei.
ETIO/O3IE
$tiologia litiazei renale nu se cunoaAte precis1 sunt totuAi necesare mai multe condiBii pentru
constituire calcurilor2
-lipsa unui aport suficient de lichide /deshidratare02 En aceasta situatie1 sarurile1 mineralele Ai alte
substanBe din urina precipitC Ai formeazC calculul8 aceasta este cea mai frecventa cauza de litiazC renalC8
-afecBiuni medicale2 exista multe boli ce pot afecta balanBa normalC ducFnd astfel la formarea de
calculi8 persoanele care au o boala inflamatorie intestinala sau care au suferit intervenBii chirurgicale la
nivelul intestinului1 nu absorb normal grasimile de la acest nivel8 aceste modificCri interfera cu modul En
care este metabolizat calciul Ai alte minerale ducFnd la apariBia litiazei renale
-alimentele bogate En oxalaBi2 persoanele care consuma mancaruri bogate En oxalaBi1 cum sunt
legumele verzi Ai ciocolata1 sunt predispuse la formarea de calculi8 aceasta poate fi o problema mai mare
daca alimentaBia este En acelaAi timp Ai saraca En calciu.
Litiaza renala poate fi o boala moAtenitC1 care apare de-a lungul mai multor generaBii ale aceleiaAi
familii. Un cazuri rare1 pot apare calculi renali datoritC producBiei crescute de hormoni de catre glandele
paratiroide1 ceea ce are ca urmare cresterea calciului En sFnge Ai formarea de calculi renali.
SI-PTO-ATO/O3IE
*anifestCrile clinice sunt diferite1 unele cazuri rCmFnFnd asimptomatice.+ea mai caracteristicC
manifestare este colica nefreticC sau colica urinarC. Durerea se manifestC datoritC migrCrii unui calcul care
provoacC spasmul musculaturii cCilor urinare.+riza debuteazC brusc1 durerea este uneori intolerabilC Ai
porneAte din regiunea lombarC Ai radiazC spre organele genitale Ai faBa internC a coapsei. DatoritC durerii1
bolnavul ia poziBie antalgicC..
Bolnavul este neliniAtit Ai agitat1 prezintC micBiuni frecvente Ai dureroase. (ematuria microscopicC sau
macroscopicC este obiAnuitC. La sfFrAitul colicii apare poliurie cu urini clare. La examen clinic la percuBie
se constatC dureri En regiunea lombarC Ai puncte dureroase uretrale.
#neori apar Ai manifestCri reflexe2 greBuri1 vCrsCturi1 constipaBie1 oprirea tranzitului1 balonCri
abdominale1 tenesme rozicale si altele. DatoritC stazei urinare realizate prin obstacol Ai reflexului urinar
germenii pot infecta cCile urinare generFnd infecBii de diferite tipuri. InfecBia urinarC este de multe ori
singura formC de manifestare a litiazei renale.
Problemele pacientului2 durere Ai anxietate8 alterarea eliminCrilor8 febrC8 alimentaBie neadecvatC8
insuficienta cunoaAtere a bolii.
Manifestri de dependen: gemete8 facies crispat8 neliniAte8 iritabilitate8 agitaBie8 polaGiurie8
disurie8 oligurie8 hematurie8 transpiraBii minime8 inapetenBC8 scCderea En greutate8 insuficienta cunoaAtere a
mCsurilor de prevenire1 neEnBelegerea informaBiei asupra bolii.
NE2OIA
DEFICITARA
DIA3NOSTI
C DE
4N3RI5IRE
O0IECTI2E INTER2EN6II E2A/UARE
'$@OI D$
B$ SI *'+
Dificultate En
alimentare din
cauza
greBurilor1
vCrsCturilor
manifestatC prin
alimentaBie
insuficientC
nevoilor
organismului1
deshidratare.
%acienta sC nu
prezinte greBuri1
vCrsCturi En
termen de .?
ore
Ai sC fie
echilibratC
nutriBional pe
tot parcursul
internCrii
- aerisesc salonul Enainte de mese
.- explorez obiceiurile alimentare ale pacientei
- asigur hidratarea Ai alimentatrea
En funcBie de perioada evolutivC
- determin pacienta sC evite mFncCrile grele Ai mirosurile care Ei
determinC greaBa
- En timpul vCrsCturilor susBin bolnava1 Ei asigur tCviBC renalC
curatC1 Ei ofer un pahar de apC pentru a-Ai clCtii gura
- asigur cantitatea de lichid prin
perfuzie venoasC1 complectFnd cantitatea zilnicC1 BinFnd seama
de starea cardiacC Ai renalC
- administrez medicamentele antiemetice Ai vitaminele prescrise
de medic
- supraveghez vCrsCturile2 cantitativ Ai calitativ Ai le notez En foia
de temperaturC
- pregCtesc pacientul Ai recoltez sFnge pentru examene
%acienta1 care
prezenta <-.
vCrsCturi pe zi1
nu mai prezintC
greBuri Ai
vCrsCturi in
primele zile si
reuAeAte
sC urmeze
regimul
corespunzCtor
'$@OI D$
$LI*I'
Disurie1
polachiurie din
cauza infecBiiei
urinare
manifestatC prin
micBiuni fecvente1
%acienta sC
prezinte eliminCri
urinare
fiziologice1
spontane1 fCrC
dureri
- Instruiesc pacienta cu privire la recoltarea corectC a probelor de
urinC necesare examenelor de laborator1 En special a uroculturii
- la indicaBia medicului administrez En funcBie de antibiograma
antibiotice
- recomand pacientei sC urineze chiar dacC prezintC dureri pentru
a prevenii globul vezical
Un urma
tratamentului Ai
a repaosului la
pat evoluBia
pacientei este
favorabilC Ai se
dureroase1 fricC
de a urina
- asigur cCldurC localC Ai tratament cu antialgice Ai antispastice
- - recomand repaus la pat1 regim alimentar normosodat1
normocaloric1 hidratare per os1 reglarea tranzitului intestinal
externeazC fCra
acuzele de la
internare
'$@OI D$ S$
*IS+ SI @$
O B#'
%OS!#"
lterarea
confortului din
cauza durerilor
lomboabdominale
manifestat prin
neliniAte1 stare de
agitaBie1 poziBie
incomodC.
%acienta sC
EnBeleagC cauzele
durerii 1 sC
respecte sfaturile
date.
- EnvCB pacienta sC evite ortostatismul prelungit
- observ localizarea durerii1 persistenBa ei
- analizez factorii cauzatori2 obosealC1 stres1 alimentaBie
insuficientC1 deshidratarea
- liniAtesc pacienta Ai Ei explic ca aceste fenomene sunt
temporare Ai pot fi combatute
- sfCtuies pacienta sC se odihneascC mai mult1 sC desfCAoare
activitCBi care o relaxeazC
- sC evite alimentele care pot sC dea reactii alergice
- administrez la indicaBia medicului antispastice2 'o-spa f :x<5zi1
Diazepam f < seara antiiflamatore- piroxicam tb1 antibiotice
conform antibiogramei
- asigur cCldurC localC cu a7utorul termofoarelor pentru a
diminua durerea
Durerile
lomboabdominale
au scazut incet En
intensitate iar apoi
au dispCrut Cn
urma
intervenBiilor Ai a
tratamentului
antispastic
Ai antibiotic
'$@OI D$
I'@!
Deficit de
cunoAtinBe
despre
autoEngri7irea
dupC externare1
manifestatC prin
agitaBie1
neliniAte
%acienta sC
EnBeleagC toate
restricBiile1 1
repausul fizic1
profilaxia
recidivei.
- Ei recomand pacientei menBinerea unui nivel corespunzCtor de
igienC a regiunii perineale
- o sfatuiesc sC micBioneze frecvent En timpul zilei Ai Enaintea orei
de culcare pentru a prevenii supradistensia vezicii urinare
- aport hidric zilnic de .-: l dacC nu existC contrindicaBii legate de
probleme de sCnatate asociate
- recunoaAterea semnelor de infecBie urinarC Ai prezentarea En cFt
mai scurt timp la medic
%acienta
colaboreazC cu
echipa de
Engri7ire Ai
ascultC cu
atenBie
indicaBiile
primite
EntrebCri
frecvente.
- Instruiesc pacienta cu privire la recoltarea corectC a probelor de
urinC necesare examenelor de laborator
- respect tratamentul antibiotic recomandat de dr.
ANE-IA FERIPRI29
nemia feriprivC este stare patologica de tulburare a hemoglobinsintezei1 consecutiva scaderii capitalului
global de ,e al organismului1 exprimata dpdv. hematologic prin anemie hipocroma /($*_.Qpg1 +($*_
:960 si5sau microcitara /@$*_>9 m
:
0.
Etiologie:
:' Re%er!e insu$iciente la nastereE
.. Aport de$icitar: alimentatie lactata prelungita8 diversificare tardiva8 alimentatie artificiala /l.v. - aport
scazut _ < mg5zi0 8 exces de fainoase8 dificultati de alimentatie.
F' De$icit de absorbtie
G' Tulburari de transport:
*' Pierderi prin sangerari repetate:
H' Necesitati crescute de Fe
Q. Deturnarea Fe: infectii8 stari inflamatorii cronice8 hemosideroza8 colagenoze8 neoplazii.
I' Pseudocarente
Simptomatologia se grupeaza in trei categorii2
prima1 determinata de de%ordinea primara1 cauza anemiei feriprive8
a doua se coreleaza cu anemia /mai putin cu severitatea ei si mai mult cu ritmul de instalare a acesteia / in
anemia cu instalare lenta1 reactiile adaptative pot scuti bolnavul de acuze subiective1 in cea cu instalare
rapida apar2 paloare1 oboseala1 iritabilitate1 instabilitate psihomotorie1 palpitatii1 dispnee1 uneori splenomegalie
moderata sau sdr. febril sau subfebril de etiologie neprecizata0.
simptome cauzate de de$icitul de Fe tisular:
? tulburari de crestere /mai ales cresterea ponderala08
? modi$icari cutaneo?mucoase: displazie unghiala1 Goilonichie /unghii in forma de lingura01 glosita atrofica1
stomatita angulara1 disfagie /sdr. %lummer @inson0 - consecutiva glositei atrofice si anomaliilor esofagiene1
tulburari gastrointestinale /gastrita atrofica insotita de aclorhidrie histaminorefractara1 atrofia mucoasei
duodeno-7e7unale1 cu malabsorbtie pentru xiloza1 lipide1 vit. 1 hemoragii oculte0.
? pica pago$agie& geo$agie& ingestie de pra$& caramida etc'# 7 corectabila la administrarea medicamentoasa
de ,e8 pofte neobisnuite pentru alimente fara valoare nutritiva /inghetata0
? anomalii musculare: scaderea performantelor fizice1 prin hipoxia anemica si deficitul in enzime cu continut
in ,e.
? alterari comportamentale: iritabilitate1 tulburari de atentie si memorie1 scaderea performantelor scolare1
spasmul hohotului de plans.
? mani$estari cardio?!asculare: tahicardie1 hipertrofie miocardica1 cresterea volumului plasmatic - prin
hipoxie si deficit tisular de ,e.
? de$icit imunitar 7 prin scaderea ponderii limfocitelor !1 a capacitatii de fagocitoza si pierderea intestinala de
imunoglobuline.
? nanism& ,epatosplenomegalie& depigmentari cutanate 7 rare.
PRO0/E-E/E PACIENTEI:
- alterarea alimentaBiei prin deficit1
- astenie marcatC
- alterarea stCrii generale
- insomnii
- cunoAtinBe insuficiente
- risc de complicatii
- risc de accident
- disconfort
- dificultate de a comunica
NE2OIA
DEFICITARA
DIA3NOSTIC DE
4N3RI5IRE
O0IECTI2E INTER2EN6II E2A/UARE
'$@OI D$
$@I!
%$"I+OL$L$
nxietate datoritC
necunoaAterii
prognosticului
bolii1 manifestatC
prin teamC1
neliniAte Ai
insomnie
%acientul sC
aibC un somn
odihnitor Ai sC
fie optimist
En eficacitatea
tratamentului Ai
a personalului
medical.
- stabilesc un program de somn pentru pacientC de > ore
pe noapte Ai o orC dupC amiaza
- asigur liniAtea necesarC pentru ca
bolnava sC se poatC odihnii respect programul de
administrare al tratamentului Ai rCspund cu promtitudine
la solicitCrile pacientei
- explic necesitatea examinCrilor paraclinice
- liniAtesc Ai incura7ez bolnavul cu privire la pregCtirea
pentru examinCri Ei cFAtig Encrederea1 o pun En legCturC cu
bolnavii restabiliBi
- permit unui membru al familiei sC stea lFngC bolnav
pentru ai sporii Encrederea Ai a-i diminua anxietatea
- asigur condiBii de Engri7ire En spital En saloane mici1
liniAtite1 care sC permitC repausul fizic Ai psihic al
pacientului
- eplic pacientulei normele de viaBC Ai de alimentaBie pe
care trebuie sC le respecte
%aciental
prezintC un somn
odihnitor1 este
liniAtit Ai
optimist
'$@OI D$
$LI*I'
lterarea
eliminCrilor din
cauza alimentaBiei
necorespunzCtoare1
a tratamentului cu
,e1 manifestaC prin
%acienta sC
prezinte un
tranzit intestinal
corespunzCtor1
sC aibC o stre e
bine Ai confort.
- am educat bolnava sC consume necesarul zilnic de
lichide
- sC urmeze regimul prescris de medic pentru cC avFnd o
alimentaBie dezordonatC a fost nevoie de stabilirea unei
%acienta
consumC
necesarul de
lichide1 participC
la mese
%e parcursul
modificarea
tranzitului
intestinal-
constipatie.
raBii alimentare normocaloricC1 cu alimente ce asigurC
nevoile organismului
- am EnvCBat pacienta Ai am Encura7at-o sC consume mai
ales supele En tipul meselor
-l-am informat cC Ai tratamentul cu ,e contribuie la
scaunele neregulate
- administrez purgative uAoare la indicaBia medicului
- verific permeabilitatea branulei venoase8
- urmCresc faciesul pacientului8
- administrez En continuare cu rol delegat sFnge izogrup
izo"h1 precum Ai celelalte soluBii indicate
spitalizCrii a avut
un tranzit
corespuzCtor
'$@OI D$
$@I!
%$"I+OL$L$
"isc de complicBii
din
cauza asteniei1
lipotimiei1
manifestat prin
pierderea
echilibrului1 piele
uscatC1 ameBeli1 .
%acienta sa nu
prezinte
complicaBii ale
bolii
- sesizez unele modificCri1 care se datoreazC unor
complicaBii2 modificCri ale comportamentului1
obnubilarea1 respiraBia dificilC
- recoltez periodic sFnge pentru determinarea
hemoglobinei si hematocritului
- supraveghez pulsul1 tensiunea arterialC1 respiraBia
- ingri7esc tegumentele Ai mucoasele
- educ pacientapentru prevenirea complicaBiilor Ai El EnvCB
sC respecte indicaBiile medicale
- ii explic ca dieta este extrem de importanta pentru
tratarea anemiei1 deoarece mancaruri rafinate precum2
painea alba1 orezul1 zaharul si deserturile lasa organismul
%acienta nu
prezintC
complicaBii ale
bolii.
fara necesarul fier1 iar acest fapt duce la excluderea
acestora din dieta zilnica
- Ei explic pacientei cC femeia adulta1 in perioada pre-
menopauza1 are nevoie sa absoarba mai mult fier pentru a
compensa pierderile de sange prin menstruatie
- Ei recomand ca dacC se simte slCbitC sC nu meargC
neFnsoBitC nici macar pFnC la toaletC
.
I'G"IPI"$ %+I$'!#L#I +# L$#+$*I$
Leucemiile sau leucozele sunt hemopatii maligne caracterizate prin hiperplazia tesuturilor hematopoietice /mieloid si limfoid0 si
metaplazia lor. %rin metaplazie tesutui leucozic ia locul seriei rosii si numai are cine forma hematii8 apar si tulburari de coagulare.
Leucemia acuta
+ulegerea datelor +ircumstante de aparitie
-copii1 tineri mai frecvent sub .4 ani
- debut insiduios
*anifestari de
dependenta /semne si
simptome0
W apar trei sindroame
- sindromul anemic /paloare1 astenie1 dispnee0
- sindromul infectios /febra1 frison1 curbatura0
- sindromul hemoragic /gingivoragii1 epistaxis1 metroragii0
- ulceratii ale cavitatii bucale
W manifestari pseudoneoplazice1 scaderea apetitului1 a greutatii corporale1
transpiratii1 prurit.
Leucemia cronica
+ulegerea datelor +ircumstante de aparitie
- persoane de sex masculin cu varste cuprinse1 mai frecvent1 intre :4-?4 ani
- persoane expuse la intoxicatii cu benzen si radiatii ionizante
*anifestari de
dependenta
/semne si
simptome0
- astenie
- durere si senzatie de greutate in hipocondrul stang /spleno-megalia0
- scadere ponderala
- prurit tegumentar
-adenopatie generalizata si simetrica /in leucemia limfoidC cronica0
- manifestarile apar in pusee acute1 cu o evolutie spre exitus in <9 ani.
%robleme Leucemia acuta
- hipertermia
- intoleranta la efort fizic
- deficitul de volum lichidian
- alterarea integritatii mucoasei bucale
- incapacitatea de hidratare alimentara
- risc de alterare a starii generale1 exitus prin complicatii hemoragice si septicemice.
Leucemia cronica
- intoleranta la activitatea fizica
- dureri osoase si in hipocondrul stang
- prurit tegumentar
- disconfort abdominal
- pierderea imaginii de sine
- modificarea schemei corporate /in leucemia limfoidC cronicC01prin prezena adenopatiilor
-oti!ele intern<rii2 dureri osoase generalizate1 mai accentuate la nivelul bazinului si sternului1 transpiratii1
febra1 fatigabilitate
PRO0/E-E/E PACIENTEI:
- alterarea alimentaBiei prin deficit1
- astenie marcatC
- alterarea stCrii generale
- insomnii
- cunoAtinBe insuficiente
- risc de complicatii
- risc de accident
- disconfort
NE2OIA
DEFICITARA
DIA3NOSTIC
DE
4N3RI5IRE
O0IECTI2E INTER2EN6II E2A/UARE
'$@OI D$
$@I!
%$"I+OL$L$
Incapacitate de a
evita pericolele
datoritC durerilor
osoase la nivelul
bazinului
manifestatC prin
risc cCderi1
rCniri.
Bolnava sC nu se
rCneascC Ai sC
EnBeleagC mCsurile
de securitate
- asigur condiBiile de mediu adecvate pentru a evita
pericolele de accidentare
- instalez bolnava En salon En funcBie de starea sa
- familiarizez bolnava cu mediul spitalicesc
- indepCrtez din 7urul bolnavei obiectele de care se poate
impiedica1 tCia
- rog bolnava sC sune la sonerie sC cearC a7hutor cFnd doreAte
sC se deplaseze
- a7ut Ai suplinesc bolnava En satisfacerea nevoilor
organismului
- execut cu bolnava exerciBii pasive Ai active
Bolnava se
deplaseazC singurC
fCrC a7utor Ai are
gri7C la mers.
'$@OI D$
$@I!
%$"I+OL$L$
nxietate din
cauza
prognosticului
bolii1 a
spitalizCrii1
manifestatC prin
agitaBie1 neliniAte
%acienta sC aibC o
stare de bine psihic pe
perioada spitalizCrii
- am pregCtit psihic Ai fizic pacienta pentru examinCrile
paraclinice
- am asigurat un climat de securitate Ai de liniAte
- am Encura7at pacienta sC-Ai exprime temerile
- am oferit informaBii despre tratament Ai despre boalC
- am facilitat contactul cu familia
- am facilitat contactul cu alte paciente a cCror stare generalC
era favorabilC
- am fCcut educatie pentru sCnCtate explicFndu-i pacientei ce
anume trebuie sC facC Ai ce anume nu trebuie sC facC dupC
externare pentru a nu agrava starea bolii
%acienta are toate
cunoAtinBele despre
boalC1 nu mai este
agitatC1 comunica
cu eghipa de
ingri7ire
'$@OI D$
$@I!
%$"I+OL$L$
ObosealC1 din
cauza asteniei
fizice Ai psihice
manifestatC prin
adinamie1
somnolenBC1
ameBeli1 risc de
accidente.
%acienta sC fie
odihnitC1 cu tonusul
fizic Ai psihic bun 1 pe
tot parcursul
spitalizCrii
%acienta sC se
deplaseze la baie1
toaletC cu a7utorul
unei persoane.
- creez un mediu liniAtit adecvat pentru odihnC
.- administrez regim dietetic strict1 impus de boalC
- EnvCB pacienta sC practice tehnici de
relaxare
- administrez medicamentele prescrise de
medic
- pe perioada acutC a bolii va sta En repaus la
pat Ai se va ridica doar pentru a merge la toaletC 1 dar va fi
Entotdeauna EnsoBitC de cCtre o altC persoanC
- este important ca En saloane sC se realizeze un
microclimat optim2 aer curat1 temperaturC optimC .9-..
9
+1
luminozitate indirectC1 odihnitoare.
- se vor EnlCtura toBi excitanBii auditivi1 vizuali1 olfactivi
sau gustativi cu efecte negative asupra sistemului nervos.
- se va respecta cu stricteBe programul de somn al pacientei
Ai se vor evita Ai tratamentele En aceastC perioadC.
Un primele zile ale
bolii pacienta
prezintC En
continuare semne
de astenie fizicC Ai
psihicC1 dar dupC
circa
o sCptCmFnC
pacienta nu mai
prezintC somnolenBC
Ai declarC ca nu este
obositC
'$@OI D$
I'@!
InsuficientC
cunoastere a bolii1
din cauza
dezinteresului
anterior
manifestatC prin
cunoAtinBe
insuficiente legate
de boalC1 durata
spitalizCrii1
convalescenBC.
%acientasC acumuleze
noi cunoAtinBe despre
boalC1 tratament1
convalescenBC pe
durata spitalizCrii1 sC
dobFndeascC
atitudini1 obiceiuri1
deprinderi noi
- apreciez cunoAtinBele pe care le are pacientacu privire la
boala sa
- stimulez dorinBa de cunoaAtere
- conAtientizez pacientul asupra propriei responsabilitaBi
privind sCnCtatea sa
- educ pacintul cu privire la modul de viatC care trebuie
respectat dupC externare2 evitarea eforturilor1 regim
alimentar uAor digerabil
- identific obiceiurile Ai deprinderile pacientului pentru a
constata dacC sunt corecte sau greAite
-corectez deprinderile dCunCtoare sCnCtCBii
- Entocmesc EmpreunC cu pacientul un program de
recuperare1 reeducare
-
%acienta prezintC
dorinBC de a EnvCBa
mai multe despre
boala sa Ai
demontreazC la
externare cC a
acumulat noi
cunoAtinBe
CON5UNCTI2ITA
fecBiunile inflamatorii ale con7unctivei se numesc con7unctivite. Indiferent de tipul con7unctivitei1
acestea se caracterizeazC printr-o simptomatologie subiectivC Ai obiectivC comunC.
*'I,$S!"I S#BI$+!I@$2
-stare de discomfort ocular
-arsura1 usturime1 prurit1 intepatura1 nisip in ochi1 corp strain
-@ nu e modificata cu exceptia cazurilor complicate cu Geratita
*'I,$S!"I OBI$+!I@$
(iperemia2 congestie periferica con7unctivala superficiala mai marcata spre fundurile de sac. Diminua
pana la disparitie dupa instilarea de adrenalina <`.
Secretia2 secretia seroasa consecinta hiperproductiei de lacrimi ne orienteaza spre etiologie virala sau
alergica.
-secretia purulenta certifica infectia bacteriana.
(secretia fibroasa are ca prototip con7unctivita difterica. %rezenta fibrinei faciliteaza suprainfectia
bacteriana.+and cantitatea de fibrina e mare se formeaza membrane sau pseudomembrane.
*odificarile de relief ale con7unctivei
) !demul -clinic con7unctiva apare umflata1 transparenta sau usor galbuie.
,orma extrema a edemului con7unctival este chemozisul.
) *oliculii + formatiuni proeminente rotun7ite1 translucide1 situate la nivelul con7unctivei tarsale si a
fundurilor de sac.
) Papilele- apar ca structuri reliefate1 hexagonale. Se diferentiaza de foliculi prin faptul ca sunt centrate de
un vas.
lte manifestari obiective
- microhemoragiile apar in con7unctivitele produse de $cho si +oxaGie
-adenopatia preauriculara1 homolaterala pledeaza pentru o con7. @irala
-edemul palpebral moale mai accentuat matinal apare in con7unctivitele alergice si foliculare virale.
-falsa ptoza palpebrala
PRO0/E-E/E PACIENTU/UI2
-durere de intensitate diferita8
-scurgere de secretie oculara8
-anxietate8
-risc de complicatii -ulceratii /in +O'P#'+!I@I!0
-discomfort.
DIA3NOSTIC DE NURSIN32
$liminare oculara inadecvata din cauza unui proces inflamator infectios1 manifestata prin secretie
oculara abundenta
Discomfort din cauza edemului ocular1 manifestat prin lacrimare 1 fotofobie1 agitatie1
neliniste1etc. .
O0IECTI2E:
-pacientul sa prezinte stare de bine fizic8
-sa se previna aparitia complicatiilor8
-acuitatea vizuala sa se pastreze intacta.
INTER2ENTII:
$ducatia populatiei pt. prevenirea infectiilor la orice nivel al ochiului.
Asistenta- aplica tratamentul local recomandat2
-instilatii cu solutii midriatice
-aplicare de comprese imbibate in solutii antiseptice caldute / in blefarite1 orgelet 08
-spalaturi ale sacului con7unctival cu solutii antiseptic / in con7unctivite 0.
-pregateste instrumentarul si materialele pt. incizie - drena7 la recomandarea medicului / in orgelet cand
nu abcedeaza si in dacriocistita 08
-aplica pansament ocular - se pregatesc comprese sub forma de pernite / vata acoperita cu tifon 0 cu
diametrul mai 1mare decat orbita1 care se aplica pe globul ocular si se fixeaza cu benzi de romplast8
-administreaza tratamentul general cu antibiotic si antiinflamatoare8
-asigura repaus la pat1 repaus vizual In camera cu semiobscuritate8
-asigura alimentatia pacientului2 completa cu exceptia pacientului cu iridociclita care primeste alimentatie
desodata pt. a reduce exudatia.