Conduita

Functionarilor Publici
Alexe Alexandra
Grupa 1, An III , Administratie Publica
INTRODUCR
Functia publica si conduita !unctionarului public" Acest subiect constituie un subiect de
actualitate in tara noastra inca din 1##$ , iar pe masura ce au loc re!orme ale sistemului
administrati% , au loc si re!orme pri%ind statutul !untionarului public dar si conduitei acestuia "
Actualitatea acestui subiect tine de cati%a !actori care au in!luentat in mod direct discutiile despre
etica !unctiei publice , cum ar !i in primul rand , sc&imbarea re'imul politic in Romania , !apt ce
a dus la un 'rad ridicat de in!luenta politica in numirea !unctionarilor publici , aderearea
Romaniei la Uniunea uropeana , care a presuspus o corelare a statutului !unctionarilor publici
cu cerintele spatiului european"
tica (n administra)ia public* este o etic* aplicat*, (n mod ine%itabil cuprinde o serie de %alori
speci!ice !iec*rei culture"
Ast!el , lucrarea de !ata isi propune o anali+a a statutului !unctionarului public , in ce masura
poate , in conditiile actuale , un !unctionar public sa,si respecte indatoririle , problema
nerespectarii normelor si re'ulamentelor impuse , conceptia ne'ati%a a cetatenilor despre acestia
dar si modul in care se pot indrepta problemele din acest sistem"
In continuare , problemele %or !i discutate pe ba+a articolelor din -tatutul !unctionarilor publici ,
dar si pe ba+a unor texte de specialitate care abordea+a acest subiect"
De asemenea , %om !ace si o comparatie in ceea ce pri%este statutul !unctiei publice in Romania
si statutul !unctiei publice in alte tari europene"
Functia publica , functionarul public si deontologia functionarului public
Ima'inea !unc)ionarului public (n ultimul timp a !ost alterat* de numeroase apari)ii ne'ati%e at.t
(n presa scris*, c.t /i (n presa audio,%i+ual* cu pri%ire la unele acte sau !apte care intr* sub
inciden)a di!eritelor acte normati%e cu caracter puniti%" Aceast* ima'ine ne'ati%* asupra
!unc)ionarului public este (ntre)inut* /i de institu)iile /i0sau autorit*)ile publice care nu au
su!iciente resurse !inanciare sau umane pentru a reali+a anumite campanii de in!ormare
cu pri%ire la cate'oria !unc)ionarilor publici , cate'orie pro!esional* aparte (n domeniul
administra)iei publice"
Comprtamentul !unctionarului public este des criticat , !ie din punct de %edere al eticii , !ie din
punct de %edere al competentelor pro!esionale , !ie din punct de %edere al promptitudinii , al
e!icacitatii si e!icientei"
Func)ionarii publici ca o cate'orie pro!esional* special*, care interac)ionea+* cu oamenii
a%.nd un puternic impect (n mediul social de circumscriere, bene!icia+* de un cod de conduit*
propriu
Principiile etice ce 'u%ernea+* acti%itatea !unc)ionarilor publici sunt rele%ate de
caracterul acti%it*)ii pe care acest* cate'orie sociopro!esional* (l des!*/oar*, reali+area
ser%iciului public /i punerea (n slu1ba intereselor cet*)enilor ca principali bene!iciari ai acti%it*)ii
administra)iei" No)iunea de administra)ie (/i are ori'inea etimolo'ic* (n limba latin* ad minister
ser%itor supus, iar administra)ia public* repre+int* ser%itor al intereselor publice
Principalul instrument prin care ac)ionea+* administra)ia public* sunt !unc)ionarii
publici ca resurs* uman* !undamental* a aparatului administrati%" Tocmai a%.nd (n %edere c*
!actorul uman este element esen)ial al administr)iei publice, constitu)ia (n art" 23 456 lit" i6
stabile/te c* 7-tatutul !unc)ionarilor publici7 se re'lementea+* prin le'e or'anic*, iar 8e'ea
19901### cu modi!ic*rile /i complet*rile ulterioare stabile/te un re'im 1uridic special
!unc)ionarilor publici, precum /i raportul de !unc)ie public*"
1
Drept urmare , datoria primordial* a !unc)ionarului public este ser%irea interesului 'eneral a/a
cumreiese din (ns*/i etimolo'ia cu%.ntului administra)ie din latinescul :administer7 care
(nseamn* ,,slu1ba/, sen%itor7"
1
Deontolo'ia !unctionarului public , -N-PA , ;ictor Alistar , <adalina Cocosatu , Ion Popescu , Dra'os Dinca
In ceea ce pri%este deontolo'ia !runctionarului public , este ne%oie de cate%a preci+ari re!eritoare
la aceasta notiune"
Deontolo'ia este de!inita ca !iind : compartiment al eticii care se ocupa cu studiul normelor si
obli'atiilor speci!ice unei acti%itati pro!esionale , sau ansamblul normelor de conduita si de
obli'atiuni pe care trebuie respectate intr,un anumit domeniu : "
Gratie acestor preci+ari putem anali+a comportamentul celor detin o !unctie publica"
In primul rand , ce presupune !unctia publica =
Con!orm Art" 3 alin 416 :Func)ia public* repre+int* ansamblul atribu)iilor /i responsabilit*)ilor,
stabilite (n temeiul le'ii, (n scopul reali+*rii prero'ati%elor de putere public* de c*tre
administra)ia public* central* /i local* : "
De asemenea , !unctia publica presupune prestarea unui ser%iciu public , unde interesul 'eneral
sa !ie mai presus de interesul propriu"
Ce este !unctionarul public = Func)ionarul public este persoana numit*, (n condi)iile pre+entei
le'i, (ntr,o !unc)ie public*"
In conclu+ie , !unctionarul public este persoana numita , in conditiile le'ii intr,o !unctie publica
a%and responsabilitatea reali+arii prero'ati%elor de putere public* de c*tre administra)ia public*
central* /i local* , prin prestarea unui ser%iciu public , unde interesul 'eneral este mai presus de
interesul propriu"
Desi , 8e'ea nr"19901### pri%ind statutul !unctionarilor public sta la ba+a !unctiei publice , nu
multi dintre ocupantii posturilor sunt constienti de continutul acesteia , de indatoririle pe care le
au"
Den&ardt 41#9#, p" 1926, obser%* c*> ?Func)ionarii publici (nc* se mai str*duiesc s* (n)elea'*
etica pro!esiei lor, nu !iindc* ar !i at.t de nou*, ci !iindc* (n)ele'erea acestei pro!esii /i a rolului
s*u (n 'u%ernare, s,a modi!icat dramatic de,a lun'ul anilor@
Aceasta necunoastere a le'ii declansea+a toate problemele le'ate de acest subiect"
Indatoririle si conduita functionarilor publici
:Art" A3" , 416 Func)ionarii publici au obli'a)ia s* (/i (ndeplineasc* cu pro!esionalism,
impar)ialitate /i (n con!ormitate cu le'ea (ndatoririle de ser%iciu /i s* se ab)in* de la orice !apt*
care ar putea aduce pre1udicii persoanelor !i+ice sau 1uridice ori presti'iului corpului
!unc)ionarilor publici "
436 Func)ionarii publici de conducere sunt obli'a)i s* spri1ine propunerile /i ini)iati%ele moti%ate
ale personalului din subordine, (n %ederea (mbun*t*)irii acti%it*)ii autorit*)ii sau institu)iei
publice (n care (/i des!*/oar* acti%itatea, precum /i a calit*)ii ser%iciilor publice o!erite
cet*)enilor"
456 Func)ionarii publici au (ndatorirea de a respecta normele de conduit* pro!esional* /i ci%ic*
pre%*+ute de le'e :"
: Art" AA" , 416 Func)ionarii publici r*spund, potri%it le'ii, de (ndeplinirea atribu)iilor ce le re%in
din !unc)ia public* pe care o de)in, precum /i a atribu)iilor ce le sunt dele'ate"
436 Func)ionarul public este obli'at s* se con!orme+e dispo+i)iilor primite de la superiorii
ierar&ici : "
Principiile etice ce 'u%ernea+* !unc)ia public* /i modul de exercitarea a acesteia sunt
structurate pe trei mari cate'orii (n aproape toate sistemele administrati%e din lume, c&iar /i !*r*
ca aceast* (mp*r)irea s* !ie expres reali+at* (n te&nica le'islati%* de re'lementarea a conduitei
etice a !unc)ionarilor publici" Clasi!icarea cate'oriilor de principii )ine seama de speci!icul /i
ra)iunile !unc)iei publice /i a exercit*rii acesteia"
In continuare %om anali+a aceste 5 cate'orii de %alori etice precum si principiile care stau la ba+a
!unctiei publice si care intra in con!lict cu posibilitatea aplicarii si respectarii lor"
I. Valori etice raportate la exercitarea autoritii publice
1" 8e'alitatea , principiul con!orm c*ruia exercitarea !unc)iei publice /i reali+area tuturor
actelor de competen)* trebuie s* se !ac* cu respectarea Constitu)iei /i a tuturor le'ilor (n
spirutul /i litera lor" De asemenea principiul le'alit*)ii presupune /i aplicarea le'ilor (n
interesul cet*)enilor /i pentru atin'erea interesului 'eneral pentru care au !ost elaborate"
Ast!el dac* procedurile administrati%e sau normele metodolo'ice ale unor acte normeti%e
di!erite sunt (n con!lict, !unc)ionarul public trebuie s* !ac* aplicabil* norma care pri%e/te
drepturile cet*)eanului"
Functionarii publici au obli'atia de a,si indeplini indatoririle de ser%iciu , cu pro!essionalism ,
impartialitatea si cu respectarea re'ulilor pre%a+ute de le'e "
<ic&ael 8ipsBC , in cartea sa : -treet,le%el bureaucracC@ , 1#9$ , abordea+a problema acestor
executanti care interactionea+a +ilnic cu problemele cetatenilor si care desi nu au putere de
deci+ie , decat in limitele stabilite de le'e sau impuse de re'uli si re'ulamente ri'ide , au impact
ma1or asupra cetatenilor"
Tot in lucrarea sa , 8ipsBC obser%a birocratii sunt obli'ati sa respecte re'uli si sa aplica
re'ulamente impuse de superiori , mai exact de conducatori care nu cunosc cu ade%arat
probeleme societatii , ci au doar o perspecti%a 'enerala in ceea ce pri%este probeleme sesi+ate in
teritoriu"
Dupa cum preci+a si Den&ardt 41#9#, p" 1926, !unctionarii publici nu au cunostiinta de
indatoririle sale , in mod concret , !ie din cau+a !aptului ca acestea sunt sc&imbate in mod
sistematic , !ie din cau+a !aptului ca inca nu exista o cultura in ceea ce pri%este !ormarea
pro!esionala continua a acestora desi le'ea o pre%ede :Art" A9" , 416 Func)ionarii publici sunt
obli'a)i s* urme+e !orme de per!ec)ionare pro!esional* :
De multe ori , birocratii au de indeplini sarcini poate prea complexe , prea %oluminoase in cadrul
carora re'ulamentele , instructiunile nu se inte'rea+a" De aici re+ulta , cel putin 5 situatii >
1" Deseori , !unctionarii publici , lucrea+a in situatii mult mai complicate , pentru a aplica
toate !ormalitatile necesare , !apt ce duce la o dere'lare a procesului "
3" Cateodata , acestia se pot identi!ica, cu problema cetateanului , a%and tendinta de a
de%eni subiecti%i , impartialitatea !iind inter+isa "
5" Functionarii publici interactionea+a mult mai mult ce cetatenii si cu problemele acestora ,
recur'and ast!el la ceea ce 8ipsBC de!ineste ca !iind : putere discretionara : "
2. Eficiena este principiu care presupune respectul pentru bani publici /i pentru mi1loacele
materiale pe care !unc)ionarul le are la (ndem.n* (n reali+area atribu)iilor sale" !icien)a impune
ab)inerea de la risip* /i responsabili+area (n e!ectuarea c&eltuielilor materiale
C" Gilman, (ntr,un articol, preci+a c*> ?exist* o serie de %alori !undamentale """"ce sunt asociate
cu democra)ia, economia de pia)* /i birocra)ia pro!esional*, """ %alori politice ca libertatea /i
1usti)ia /i %alori administrati%e ca e!icien)*, e!icacitate /i recepti%itate """@" Aceste %alori surprinse
de Gilman, ar trebui s* existe (n con/tiin)a !iec*rui !unc)ionar public /i s* le respecte (n %ederea
ob)inerii e!icacit*)ii /i a e!icien)ei (n munc*"
-i <ic&ael 8ipsBC , sesi+ea+a aceasta probleme a e!icientei in sistemele administrati%e "
Resursele limitate repre+inta o amenintare importanta in ceea ce pri%este e!icacitatea sistemului ,
in primul rand pentru ca impiedica profesionalismul !unctionarilor , deoarece din cau+a lipsei
!ondurilor acestia nu,si pot exercita !unctiile la cele mai inalte standarde" 8ipsurile sunt le'ate de
resurse pentru partea te&nolo'ica a sistemului , partea in!ormationala , lipsa timpului , ast!el ca
timpul de reactie este scurt , !apt ce duce la alte probleme cum ar !i coruptia din sistem "
Desi in Romania exist* centre re'ionale de pre'*tire /i per!ec)ionare contin* precum institu)ii
uni%ersitare care asi'ur* cursuri postuni%ersitare de per!ec)ionare , !unctionarii publici nu sunt
atat de bine pre'atiti"
II. Valori etice raportate la beneficiarii serviciului public
1" Respectul , principiul care obli'* !unc)ionarul public la o atitudine re%eren)ioas* !a)* de
cet*)eni, de asemenea, obli'a)ia de ai da cet*)eanului peti)ionar toate l*muririle necesare /i nu (n
ultimul r.nd obli'a)ia de a r*spunde la peti)ii c&iar /i atunci c.nd re+ol%area peti)iei nu intr* (n
competen)a autorit*)ii sau institu)iei la care lucrea+* !unc)ionarul public"
Un ser%iciu public de calitate presupune raporturi de calitate (ntre p*r)ile care interac)ionea+*,
iar toate acestea presupun ca persoanele implicate s* ac)ione+e (n limita bunului sim) /i s*
aib* o conduit* corespun+*toare, !ie c* este %orba despre !unc)ionari publici D indi!erent de
cate'oria c*reia (i apar)in D !ie c* este %orba despre cet*)eni" En 'eneral trebuie s* se acorde un
respect reciproc, (ns* (n situa)ia (n care !unc)ionarul public trebuie s* aib* de a !ace cu persoane
care au un ni%el sc*+ut de cultur* sau educa)ie, atunci acesta dint.i trebuie s* continue s* !ie la
!el de ci%ili+at /i respectuos /i s* nu ia (n seam* toate %orbele licen)ioase sau in1uriile aduse de
ast!el de persoane, continu.nd s* arate pro!esionalism (n rela)iile cu acestea"
Aceste situatii apar si din cau+a supraa'lomerari !unctionarilor publici , dar si din cau+a lipsei de
cunoastere a procedurilor si a le'ilor de !unctionari insisi"
2. Rapiditatea este principiul care obli'* !unc)ionarul puplic s*,/i (ndeplineasc* atribu)iile
(n cel mai scurt timp (n raport de problemetica ce i,a !ost (naintat*"
Iar din cau+a lipsei de timp si suprasolicitarii , procesul are de su!erit" De exemplu , Romania
este pe locul F5 in lume din perspecti%a usurintei de a desc&ide o a!acere, con!orm raportului
Doin' Gusiness 3$13 , ast!el ca incepand cu F !ebruarie 3$13, perioada de in!iintare a unei
societati s,a diminuat de la 1$ +ile la 5 +ile"
Acest lucru poate in!luenta , moralitatea !unctionarului public , pentru ca din necesitatea
re+ol%arii mai rapide a problemelor apare imposibilitatea respectarii altui principiu si anume
integritatea " xist* o serie de %alori etice pe care bu'etarul trebuie s* /i le (nsu/easc* (n %ederea
elimin*rii corup)iei /i a respect*rii interesului 'eneral al cet*)enilor, (ns* acestea nu sunt luate (n
considerare, mul)i !unc)ionari reali+.nd anumite act%it*)i administrati%e (n !olosul propriu"
Deoarece etica (n administra)ia public* este o etic* aplicat*, (n mod ine%itabil cuprinde o serie de
%alori speci!ice !iec*rei culturi" De exemplu, ceea ce (n unele )*ri este considerat nepotism /i
%iolare a principiului de merit, (n alte )*ri poate !i considerat acordare de a1utor unor
prieteni0!amiliei" O!erirea /i acceptarea cadourilor, este un mod normal de a !ace a!aceri (ntr,un
context, pe c.nd (n altele este extrem de problematic"
III. Valori etice raportate la abligaiile de conduit i imaginea persoanei care
exercit funcia public
1" Credibilitatea , este cel mai important aspect al %alorilor pe care !unc)ionarul public
trebuie s* le respecte /i repre+inte " Credibilitatea presupune ca !unc)ionarul public s* se bucure
de (ncrederea cet*)enilor (n !a)a c*rora st* /i a c*roro probleme trebuie s* le re+ol%e "
Iar pentru respectarea acestui principiu este ne%oie de respectarea altor principii care tin de
ima'inea pe care o a!isea+a !unctionarul public si care il determina pe interlocutorul acestuia sa
aiba incredere in institutie si implicit in sistemul administrati%"
Un !unctionar public este credibil daca este integru , daca tinuta este impecabila si este
sustinuta de o atitudine pe masura , care il determina si pe cetatean sa !ie ci%ili+at si sa se
con!orme+e re'ulilor si le'ilor pe care ocupantul !unctiei publice i le expune"
Conclu+ii
In Romania , sistemul actual :bene!icia+a@ de nenumarate lacune in ceea ce pri%este pre'atirea
pro!esionala a !unctionarilor publici , resursele care sa le permita exercitarea !unctiilor in
conditiile pre%a+ute de le'e si cu inte'ritate " Din cau+a acestor probleme , ni%elul coruptiei din
sistemul administrati% , este in continua expansiune "
De asemenea , ni%elul de educatie a celor care %in in contact cu !unctionarii publici este
de!ectuos , determinand coruptia " Cetatenii nu au o cultura in ceea ce pri%este le'islatia in
%i'oare , iar birocratii nu au o cultura in ceea ce pri%este aplicarea in mod le'al a instructiunilor"
Toate aceste neconcordante impiedica si in'reunea+a institutiile publice sa !unctione+e la cele
mai inalte standarde"
: Etica poate fi doar un instrument , doar un mijloc prin care se atinge un scop , insa este un
mijloc necesar. ; Cand etica este confuza , cand cetatenii cred cu adevarat acest lucru ,
nimeni nu ar trebui sa fie surprins ca disputele privind etica provoaca discutii referitoare la
politici. Etica face democratia un teren sigur [] : D T&omson , 1##3 , p'" 3HH, 3HF"
Intr,ade%ar lipsa eticii din sistemul administrati% , duce la o neincredere a cetatenilor in
'u%ernare , conducatorii !iind cei care stabilesc procedurile , le'islatiile , re'ulamentele , pe care
!unctionarii publice trebuie sa le respecte" Iar din moment ce , inaltii !unctionari nu sunt
in!ormati in mod corect de problemele din teritoriu , se creea+a acest cerc %icios care duce la
de'radare continua a aparatului administrati%"
In conclu+ie , sistemul administrati% romanesc necesita o re!orma , care sa inceapa cu
inradacinarea timpurie a codurilor de etica pe care le presupune !unctia publica si a principiilor
care stau la ba+a acesteia si a explicarii indatoririlor pe care le presupune dar si o corelare in
ceea ce pri%este cunoasterea problemelor societatii "
GIG8IOGRAFI
1" Deontolo'ia !unctionarului public , -N-PA , ;ictor Alistar , <adalina Cocosatu , Ion
Popescu , Dra'os Dinca
3" <ic&ael 8ipsBC D -treet D le%el bureaucracC , 1#9$
5" <anual de proceduri pentru implementarea Codului de conduita D A'entia Nationala a
Functionarilor Publici
A" 8e'ea nr" 19901###