Sunteți pe pagina 1din 23

INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII IN CABINETUL MEDICAL Art.

44 Personalul medical va fi instruit in vederea cunoasterii conditiilor de sepsie conform reglementarilor in vigoare astfel: - dezinfectia obiectelor de inventar din incaperile destinate activitatii medicale precum si a pavimentelor si peretilor. - reguli de igiena individuala si colectiva. - respectarea intocmai a procedeelor de lucru privind examinarea, investigarea si aplicarea tratamentelor. Art.45 Deservirea echipamentelor de munca din cabinetul medical se va face numai de catre personalul medical care cunoaste procedeele de lucru, are calificare si a fost instruit din punct de vedere al securitatii muncii. Art.46 In incaperile unde se efectueaza consultatii sunt interzise depozitarea alimentelor si servirea mesei precum si fumatul. Art.47 Se interzice orice interventie asupra instalatiilor electrice, acestea fiind efectuate numai de catre personal calificat instruit si autorizat. Art.48 Este interzisa asezarea echipamentelor individuale de protectie la un loc cu imbracamintea personala de exterior. Art.49 Se interzice pastrarea echipamentelor individuale de protectie in spatii destinate servirii mesei . Art.50 Se interzice a se lucra cu instrumentar medical nesterilazat. Art.51 Se interzice personalului medical sa poarte imbracaminte proprie peste echipamentul individual de protectie. Art.52 Este interzisa ocuparea cailor de acces cu diferite obiecte: ambalaje, cutii, lazi Art.53 Este interzis utilizarea focului deschis sau fumatul in cabinetul medical. Art.54 Substantele folosite in cabinetul medical se vor pastra intr-un spatiu special amenajat, ventilat natural, in recipiente sau cutii cu etichete care sa semnalizeze pericolul pe care il reprezinta. Art.55 Substantele folosite la curatarea si dezinfectarea obiectelor din cabinetul medical se vor utiliza

conform reglementarilor organelor sanitare si instructiunilor emise de furnizori. Art.56 Remedierea defectiunilor constatate la echipamentele de munca vor fi executate numai de persoane calificate. Art.57 Este interzisa folosirea aparatelor conectate la prize electrice fara nulul de protectie. Art.58 Se interzice depozitarea de materiale in dreptul tabloului electric. Art.59 Materialele folosite pentru curatenie vor fi depozitate in locuri separate de cele utilizate pentru tratarea pacientilor si vor fi etichetate adecvat. Art.60 Zilnic se vor desfasura activitati de curatenie si dezinfectie. Art.61 Se interzice folosirea maturilor la operatia de curatenie. Art.62 Personalul medical este obligat sa-si spele mainile cu apa si sapun lichid inainte si dupa contactul cu pacientul. Art.63 Se interzice personalului medical sa manance si sa-si atinga gura sau fata cu mainile in timpul desfasurarii activitatii medicale. Art.64 Se interzice personalului medico-sanitar sa transporte la domiciliu propriu echipamentul individual de munca . Art.65 La sfarsitul fiecarei zi de lucru incaperile vor fi aerisite si dezinfectate. Art.66 Pavimentele, peretii si mobilierul din fiecare incapere vor fi dezinfectate zilnic. Art.67 Personalul medico sanitar care prezinta leziuni cutanate ale degetelor va lucra numai cu echipament individual pentru protectia mainilor. Art.68 Este obligatoriu ca orice persoana care desfasoara activitati in domeniul sanatatii sa se autodeclare conducatorului locului de munca, in cazul in care prezinta semne de imbolnavire, conducatorul locului de munca interzicandu-i accesul la locul de munca. Art.69 Lucratorii cabinetului medical vor efectua controlul medical periodic, conform HG 355/2007 privind supravegherea starii de sanatate si vaccinarile obligatorii.

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII PRIVIND UTILIZAREA INSTRUMENTARULUI MEDICAL Art.70 Inainte de inceperea lucrului se va verifica daca echipamentele de munca functioneaza corespunzator parametrilor proprii. Art.71 Inainte de inceperea lucrului se va verifica daca instrumentarul din dotare este corespunzator, nu prezinta fisuri, stirbituri sau deformari. Art.72 Este interzisa folosirea instrumentarului care prezinta fisuri, deformari etc. Art.73 Este interzisa purtarea instrumentelor de mana ascutite, taioase sau intepatoare in buzunar. Art.74 Instrumentele, obiectele si materialele folosite in scop de diagnostic si tratament vor fi sterilizate inainte de utilizare. Art.75 Ustensilele de lucru vor fi curatate si dezinfectate dupa fiecare folosire. Art.76 Pastrarea si transportul instrumentarului se va face in truse speciale, etichetate. Art.77 Se interzice aglomerarea locului de munca cu obiecte inutile. Art.78 Se interzice lasarea obiectelor in jurul locului de munca sau pe caile de acces.

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII LA COLECTAREA REZIDUURILOR Art.79 Reziduurile septice (contaminate cu agenti patogeni) vor fi colectate direct la locul procedurii lor in saci de material plastic si se vor preda la firma de colectare pentru incinerare. Art.80 Zilnic, la terminarea programului, paharele de unica folosinta, servetele etc. se vor colecta in saci de plastic si se vor arunca la rampa de gunoi. PICTOGRAMA"PERICOL BIOLOGIC"

1. - n toate unit ile sanitare activit ile legate de gestionarea de eurilor rezultate din activit ile medicale fac parte din obliga iile profesionale i vor fi nscrise n fi a postului fiec rui salariat. 2. - Sumele necesare pentru punerea n aplicare a prevederilor prezentei instructiuni se cuprind n bugetul de venituri i cheltuieli al fiec rei unit i sanitare. 3. Se va elaborara planul anual privind gestionarea de eurilor obligatorii 4. (1) Unit ile n care se desf oar activit i medicale vor elabora, n conformitate cu reglement rile legale n vigoare, planul de gestionare a de eurilor rezultate din activit i medicale.

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATILE MEDICALE CAPITOLUL I Obiective i domenii de aplicare Art. 1. Prezentele instructiuni proprii privind gestionarea de eurilor rezultate din activit ile medicale (norme tehnice) reprezint reglementarea modului n care se colecteaz , se ambaleaz , se depoziteaz temporar, se transport i se elimin aceste de euri, o aten ie deosebit acordndu-se de eurilor periculoase pentru a preveni astfel contaminarea mediului i afectarea st rii de s n tate. Art. 2. - (1) Prezentele norme tehnice se aplic de c tre toate unit ile n care se desf oar activit i medicale n urma c rora sunt produse de euri, indiferent de forma de organizare. (2) Produc torul de de euri este r spunz tor pentru ndep rtarea i eliminarea de eurilor rezultate din activitatea sa. (3) Unit ile sanitare elaboreaz produse. i aplic cu prioritate programe, strategii de management i proceduri medicale care s previn producerea de de euri periculoase sau s reduc pe ct posibil cantit ile

(4) Unit ile sanitare elaboreaz reglement rilor n vigoare.

i aplic planul propriu de gestionare a de eurilor rezultate din cu regulamentele interne i cu codurile de procedur , pe baza

activit ile medicale, n concordan

Art. 3. - Produc torii de de euri au urm toarele obliga ii: a) s diminueze cantit ile de de euri ce urmeaz s fie eliminate, nc din etapa de producere, prin toate mijloacele disponibile; b) s promoveze reutilizarea i reciclarea acelor categorii de de euri care se preteaz la aceste opera iuni; c) s separe la locul de producere de eurile periculoase de cele nepericuloase. Art. 4. - Prezentele norme tehnice se aplic n toate unit ile sanitare care produc de euri. Art. 5. - Prezentele norme tehnice nu se refer la gestionarea de eurilor radioactive a c ror gestionare este prev zut n reglement ri specifice. CAPITOLUL II Defini ii Art. 6. - Prin prezenta instructiune sunt defini i urm torii termeni: a) de eurile rezultate din activit i medicale - toate de eurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc n unit ile sanitare; b) de eurile nepericuloase - de eurile a c ror compozi ie este asem n toare cu cea a de eurilor menajere i care nu prezint risc major pentru s n tatea uman s n tatea uman medical i pentru mediu; c) de eurile periculoase - de eurile rezultate din activit i medicale, care constituie un risc real pentru i pentru mediu i care sunt generate n unitatea sanitar n cursul activit ilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor i recuperare medical , inclusiv de cercetare i producere, testare, depozitare i distribu ie a medicamentelor i produselor biologice; d) de eurile anatomo-patologice i p r i anatomice de eurile care includ esuturile i organele, p r ile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii i din alte proceduri medicale; n aceast categorie se includ i animalele de laborator utilizate n activitatea de diagnostic, cercetare i experimentare; e) de eurile infec ioase - de eurile lichide i solide care con in sau sunt contaminate cu snge ori cu alte fluide biologice, precum i materialele care con in sau au venit n contact cu virusuri, bacterii, parazi i i/sau toxinele microorganismelor; f) de eurile chimice i farmaceutice - substan ele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele expirate i reziduurile de substan e chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene; g) de eurile n ep toare-t ietoare - de eurile care pot produce leziuni mecanice prin n epare sau t iere; h) de eurile radioactive - de eurile solide, lichide i gazoase rezultate din activit ile nucleare medicale, de diagnostic i tratament, care con in materiale radioactive; i) unitatea sanitar - orice unitate public sau privat care desf oar activit i cu profil sanitar;

j) activitatea medical - orice activitate de diagnostic, preven ie, tratament, monitorizare i recuperare a st rii de s n tate, care implic sau nu implic utilizarea de instrumente, echipamente ori aparatur medical ; k) sistemul de gestionare a de eurilor - totalitatea activit ilor de colectare separat la locul de producere, ambalare, depozitare intermediar , transport i eliminare final ; l) depozitarea temporar - p strarea pe o perioad limitat a de eurilor ambalate corespunz tor n spa ii special destinate i amenajate, pn la preluarea i transportul lor la locul de eliminare final ; m) eliminarea final - totalitatea metodelor i tratamentelor fizice, chimice i biologice aplicate de eurilor periculoase rezultate din activit ile medicale, care vizeaz eliminarea pericolelor i riscurilor poten iale asupra mediului i asupra st rii de s n tate a popula iei, precum i reducerea volumului de de euri; n) incinerarea de eurilor - arderea de eurilor n instala ii speciale, denumite incineratoare, cu asigurarea unei temperaturi nalte de combustie ce determin neutralizarea de eurilor, utilizndu-se echipamente de re inere i purificare a gazelor; o) depozitarea sanitar - depozitarea de eurilor rezultate din activitatea medical n locuri special amenajate, denumite depozite de de euri periculoase sau nepericuloase. De eurile periculoase sunt depozitate n depozitul de de euri dup ce au fost supuse tratamentelor de neutralizare; p) fi a intern a gestiunii de eurilor - formularul de p strare a eviden ei de eurilor produse n unit ile sanitare, cu date privind circuitul complet al de eurilor de la producere i pn la eliminarea final a acestora, conform Hot rrii Guvernului nr.155/1999 pentru introducerea eviden ei gestiunii de eurilor i a Catalogului European al De eurilor. CAPITOLUL III Clasific ri Art. 7. - Clasificarea pe categorii a de eurilor rezultate din activitatea medical se face pe criterii practice, dup cum urmeaz : 1. de eurile nepericuloase sunt de eurile asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare i a oficiilor de distribuire a hranei; aceste de euri se colecteaz i se ndep rteaz la fel ca de eurile menajere. De eurile asimilabile celor menajere nceteaz s mai fie nepericuloase cnd sunt amestecate cu o cantitate oarecare de de euri periculoase. Urm toarele materiale se includ n categoria de eurilor nepericuloase: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit n contact cu sngele sau cu alte lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hrtia, resturile alimentare (cu excep ia celor provenite de la sec iile de boli contagioase), sacii i alte ambalaje din material plastic, recipientele din sticl care nu au venit n contact cu sngele sau cu alte lichide biologice etc.; 2. de eurile periculoase se clasific n: a) de eurile anatomo-patologice i p r i anatomice, care cuprind p r i anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie i obstetric (fetu i, placente), p r i anatomice rezultate

din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate n urma activit ilor de cercetare i experimentare. Toate aceste de euri se consider infec ioase conform Precau iunilor universale; b) de eurile infec ioase sunt de eurile care con in sau au venit n contact cu sngele ori cu alte fluide biologice, precum i cu virusuri, bacterii, parazi i i/sau toxinele microorganismelor, de exemplu: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatur , recipiente care au con inut snge sau alte lichide biologice, cmpuri operatorii, m nu i, sonde i alte materiale de unic folosin , comprese, pansamente i alte materiale contaminate, membrane de dializ , pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite etc.; c) de eurile n ep toare-t ietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unic folosin , pipete, sticl rie de laborator ori alt sticl rie spart sau nu, care au venit n contact cu material infec ios. Aceste de euri se consider infec ioase conform Precau iunilor universale; d) de eurile chimice i farmaceutice sunt de eurile care includ serurile i vaccinurile cu termen de valabilitate dep it, medicamentele expirate, reziduurile de substan e chimioterapice, reactivii i substan ele folosite n laboratoare. Substan ele de cur enie i dezinfec ie deteriorate ca urmare a depozit rii lor necorespunz toare sau cu termenul de valabilitate dep it vor fi considerate de euri chimice, de exemplu: substan e dezinfectante, substan e tensioactive etc. Art. 8. - Materialele folosite n practica medical , care sunt de utilizare ndelungat (nu de unic utilizare), pot fi recuperate, refolosite i reciclate dup ce au fost supuse procesului de sterilizare adecvat. Materialele i instrumentele care se pot refolosi, utilizate la efectuarea analizelor de laborator, sunt i ele supuse steriliz rii. CAPITOLUL IV Colectarea la locul de producere (surs ) Art. 9. - Colectarea i separarea de eurilor pe categorii sunt primele etape n gestionarea de eurilor periculoase rezultate din activitatea medical . n situa ia n care nu se realizeaz separarea de eurilor pe categorii, ntreaga cantitate de de euri se trateaz ca de euri periculoase. CAPITOLUL V Ambalarea de eurilor Art. 10. - Ambalajul n care se face colectarea i care vine n contact direct cu de eurile periculoase rezultate din activitatea medical este de unic folosin i se elimin o dat cu con inutul. Art. 11. - Codurile de culori ale ambalajelor n care se colecteaz de eurile din unit ile sanitare sunt: a) galben - pentru de eurile periculoase (infec ioase, t ietoare-n ep toare, chimice i farmaceutice); b) negru - pentru de eurile nepericuloase (de eurile asimilabile celor menajere). Art. 12. - Pentru de eurile infec ioase i t ietoare-n ep toare se folose te pictograma "Pericol biologic". Pentru de eurile chimice i farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: "Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc. Art. 13. - Pentru de eurile infec ioase care nu sunt t ietoare-n ep toare se folosesc cutii din carton prev zute n interior cu saci din polietilen sau saci din polietilen galbeni ori marca i cu galben. Att

cutiile prev zute n interior cu saci din polietilen , ct i sacii sunt marca i cu pictograma "Pericol biologic". Sacii trebuie s fie confec iona i din polietilen de nalt densitate pentru a avea rezisten mecanic mare; termosuturile trebuie s fie continue, rezistente i s nu permit scurgeri de lichid. Sacul trebuie s se poat nchide u or i sigur. La alegerea dimensiunii sacului se ine seama de cantitatea de de euri produse n intervalul dintre dou ndep rt ri succesive ale de eurilor. Sacul se introduce n pubele prev zute cu capac i pedal sau n portsac. n l imea sacului trebuie s dep easc n l imea pubelei, astfel nct sacul s se r sfrng peste marginea superioar a acesteia, iar surplusul trebuie s permit nchiderea sacului n vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va dep i trei p trimi din volumul s u. Grosimea polietilenei din care este confec ionat sacul este cuprins ntre 50-70 . Art. 14. - De eurile n ep toare-t ietoare se colecteaz n cutii din material rezistent la ac iuni mecanice. Cutiile trebuie prev zute la partea superioar cu un capac special care s permit introducerea de eurilor i s mpiedice scoaterea acestora dup umplere, fiind prev zute n acest scop cu un sistem de nchidere definitiv . Capacul cutiei are orificii pentru deta area acelor de sering cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuie prev zute cu un mner rezistent pentru a fi u or transportabile la locul de depozitare intermediar culoarea galben i, ulterior, la locul de eliminare final . Cutiile au i sunt marcate cu pictograma "Pericol biologic". Cutiile se avizeaz din punct de ia lamelor de bisturiu. Materialul din care se confec ioneaz aceste cutii trebuie s permit incinerarea

vedere sanitar de c tre Ministerul S n t ii i Familiei - Direc ia general de s n tate public . Art. 15. - Recipientul destinat colect rii de eurilor n ep toare-t ietoare trebuie s aib urm toarele caracteristici: a) s fie impermeabil i s prezinte etan eitate, iar prin sistemul de nchidere definitiv s impiedice posibilitatea de contaminare a personalului care manipuleaz de eurile n ep toare-t ietoare i a mediului, precum i posibilitatea de refolosire a acestora de c tre persoane din exteriorul unit ii sanitare; b) s fie inscrip ionat, n cazul recipientelor importate, i n limba romn . Inscrip ia trebuie s cuprind : modul de utilizare, pictograma "Pericol biologic", linia de marcare a nivelului maxim de umplere, unitatea sanitar care a folosit recipientul, persoana desemnat responsabil cu manipularea sa, data umplerii definitive; c) s fie avizat de Ministerul S n t ii i Familiei dup ce a fost supus procedurilor de testare specific a rezisten ei materialului la ac iuni mecanice. Testele trebuie s fie realizate de c tre laboratoare acreditate pentru astfel de test ri, rezultatele testelor determinnd calitatea produsului. Produsul, n urma test rii, nu trebuie s i modifice nici una dintre caracteristicile privitoare la structur , form , culoare. Art. 16. - n situa ia n care numai acele de sering sunt colectate n recipientele descrise la art. 14 i 15, seringile pot fi colectate separat n cutii de carton rigid prev zute n interior cu sac din polietilen de nalt densitate, de culoare galben , i marcate cu pictograma "Pericol biologic". Termosuturile sacului trebuie s fie continue, rezistente i s nu permit scurgeri de lichid. La confec ionarea sacului

trebuie s se respecte cerin ele art. 13. Art. 17. - Pentru de eurile infec ioase de laborator se pot folosi n locul sacilor de polietilen cutiile din carton rigid prev zute n interior cu sac de polietilen , marcate cu galben i cu pictograma "Pericol biologic". Art. 18. - Al doilea ambalaj n care se depun sacii i cutiile pentru de eurile periculoase este reprezentat de containere mobile cu pere i rigizi, aflate n spa iul de depozitare temporar . Containerele pentru de euri infec ioase i n ep toare-t ietoare au marcaj galben, sunt inscrip ionate "De euri medicale" i poart pictograma "Pericol biologic". Containerele trebuie confec ionate din materiale rezistente la ac iunile mecanice, u or lavabile i rezistente la ac iunea solu iilor dezinfectante. Containerul trebuie s fie etan i prev zut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire n incinerator. Dimensiunea containerelor se alege astfel nct s se asigure preluarea ntregii cantit i de de euri produse n intervalul dintre dou ndep rt ri succesive. n aceste containere nu se depun de euri periculoase neambalate (vrac) i nici de euri asimilabile celor menajere. Art. 19. - P r ile anatomice destinate inciner rii sunt colectate n mod obligatoriu n cutii din carton rigid, prev zute n interior cu sac din polietilen de nalt densitate, sau n saci din polietilen cu marcaj galben, special destina i acestei categorii de de euri. Sacii trebuie s fie perfect etan i pentru a nu permite scurgeri de lichide biologice. n cazul recuper rii placentelor, acestea sunt ambalate i supuse dezinfec iei n conformitate cu cerin ele beneficiarului. Art. 20. - De eurile chimice i farmaceutice se colecteaz privind de eurile chimice periculoase. Art. 21. - De eurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteaz n saci din polietilen de culoare neagr , inscrip iona i "De euri nepericuloase". n lipsa acestora se pot folosi saci din polietilen transparen i i incolori. Art. 22. - Pe ambalajele care con in de euri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele de identificare a cabinetului care a produs de eurile (denumirea i data). n cazul n care nu exist etichete autocolante, datele respective se scriu cu creion tip marker rezistent la ap , direct pe sacul gol sau pe cutie. CAPITOLUL VI Depozitarea temporar Art. 23. - Depozitarea temporar trebuie realizat n func ie de categoriile de de euri colectate la locul de producere. Este interzis accesul persoanelor neautorizate n nc perile destinate depozit rii temporare. Art. 24. - Durata depozit rii temporare va fi ct mai scurt posibil, iar condi iile de depozitare vor respecta normele de igien n vigoare. Pentru de eurile periculoase durata depozit rii temporare nu trebuie s dep easc 72 de ore, din care 48 de ore n incinta unit ii i 24 de ore pentru transport i eliminare final . n recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului ("Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.). Ele se ndep rteaz conform prevederilor legale

Art. 25. - Spa iul de depozitare temporar trebuie s existe n fiecare unitate sanitar . Amenajarea spa iului pentru depozitarea temporar trebuie prev zut n proiectul ini ial al unit ii, n cazul noilor construc ii. Unit ile sanitare care nu au fost prev zute n proiect cu spa ii pentru depozitare temporar le vor construi sau le vor amenaja ulterior. Art. 26. - Spa iul de depozitare temporar trebuie s aib dou compartimente: a) un compartiment pentru de eurile periculoase, prev zut cu dispozitiv de nchidere care s permit numai accesul persoanelor autorizate; b) un compartiment pentru de eurile asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor de igien n vigoare privind mediul de via al popula iei. Art. 27. - Condi iile spa iului de depozitare pentru de euri periculoase trebuie s permit depozitarea temporar a cantit ii de de euri periculoase acumulate n intervalul dintre dou ndep rt ri succesive ale acestora. Spa iul de depozitare temporar a de eurilor periculoase este o zon cu poten ial septic i trebuie separat func ional de restul construc iei i asigurat prin sisteme de nchidere. nc perea trebuie prev zut cu sifon de pardoseal pentru evacuarea n re eaua de canalizare a apelor uzate rezultate n urma cur rii i dezinfec iei. Spa iul de depozitare trebuie prev zut cu ventila ie corespunz toare pentru asigurarea temperaturilor sc zute care s nu permit descompunerea materialului organic din compozi ia de eurilor periculoase. Trebuie asigurate dezinsec ia i deratizarea spa iului de depozitare n scopul prevenirii apari iei vectorilor (insecte, roz toare). Art. 28. - De eurile asimilabile celor menajere se depoziteaz Ordonan ei de urgen igien i se evacueaz conform prevederilor i modificat prin a Guvernului nr.78/2000 privind regimul de eurilor, aprobat al popula iei.

Legea nr. 426/2001, i ale Ordinului ministrului s n t ii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de i a recomand rilor privind mediul de via CAPITOLUL VII Transportul Art. 29. - Transportul de eurilor periculoase pn la locul de eliminare final se face cu respectarea strict a normelor de igien i securitate n scopul protej rii personalului i popula iei generale. Art. 30. - Transportul de eurilor periculoase n incinta unit ii sanitare se face pe un circuit separat de cel al pacien ilor i vizitatorilor. De eurile sunt transportate cu ajutorul unor c rucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. C rucioarele i containerele mobile se spal fiecare utilizare, n locul unde sunt desc rcate. CONDI II de colectare prin separare la locul producerii, pe categoriile stabilite, a de eurilor rezultate din activit ile medicale 1. Sacii negri sau transparen i se folosesc pentru colectarea de eurilor asimilabile celor menajere, de exemplu: ambalaje pentru materialele sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit n contact cu sngele sau alte lichide biologice, resturi alimentare (cu excep ia celor provenite de la sec iile de boli infec ioase), hrtie, bonete i m ti de unic folosin , ghips necontaminat cu lichide biologice, sacii i alte ambalaje din material plastic, recipientele de sticl care nu au venit n contact cu sngele sau cu i se dezinfecteaz dup

alte lichide biologice. 2. Sacii de culoare galben se folosesc pentru colectarea de eurilor infec ioase, de exemplu: p r i anatomice i anatomo-patologice (fetu i, placente, material biopsic) rezultate de la blocurile operatorii de chirurgie i obstetric sau de la laboratoarele anatomo-patologice, tampoane, comprese mbibate cu snge sau cu alte lichide biologice, pansamente i alte materiale contaminate, recipiente care au con inut snge sau alte lichide biologice, cmpuri operatorii, materialele, instrumentele i echipamentele medicale de unic folosin laborator. 3. Cutiile cu pere i rigizi se folosesc pentru colectarea de eurilor n ep toare-t ietoare, de exemplu: seringi de unic folosin , ace, catetere, perfuzoare cu tubulatur de eurile de la sec iile de hemodializ . ________________________________________ i ace, lame de bisturiu de unic folosin , sticl rie (spart sau nu) care a venit n contact cu sngele sau cu alte lichide biologice, (de exemplu: m nu i, sonde i alte materiale de unic folosin ), membrane de dializ , pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de

INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND CURATAREA, DEZINFECTIA SI STERILIZAREA IN UNITATILE SANITARE Curatarea ART. 1 (1) Curatenia reprezinta rezultatul aplicarii corecte a unui program de curatare. (2) Suprafetele si obiectele pe care se evidentiaza macro- sau microscopic materii organice ori anorganice se definesc ca suprafete si obiecte murdare. ART. 2 Curatarea se realizeaza cu detergenti, produse de intretinere si produse de curatat. ART. 3 In utilizarea produselor folosite in activitatea de curatare se respecta urmatoarele reguli fundamentale: a) respectarea tuturor recomandarilor producatorului; b) respectarea masurilor de securitate a muncii, conform prevederilor n vigoare; c) este interzis amestecul produselor; d) este interzisa pastrarea produselor de curatare in ambalaje alimentare; e) produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul cabinetelor, sectiilor sau compartimentelor, in ambalajul original sau in recipiente special destinate, etichetate cu identificarea produsului. ART. 4 (1) Urmarirea si controlul programului de curatare revin personalului unitatii sanitare, care, conform legislatiei in vigoare, este responsabil cu supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale din unitate. (2) Programul de curatare si dezinfectie este parte integranta a planului propriu unitatii sanitare de

supraveghere si control ale infectiilor nosocomiale. ART. 5 (1) Intretinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curatarii se face zilnic, dupa fiecare operatiune de curatare si la sfarsitul zilei de lucru; ustensilele utilizate se spala, se curata se dezinfecteaza si se usuca. Curatarea si dezinfectia ustensilelor complexe se efectueaza in functie de recomandarile producatorului. (2) Personalul care executa operatiunile de curatare si dezinfectie a materialului de curatare trebuie sa poarte manusi de menaj sau manusi de latex nesterile. Dezinfectia ART. 6 (1) Dezinfectia este procedura care se aplica numai dupa curatare. Se face exceptie de la aceasta regula atunci cand pe suportul respectiv sunt prezente materii organice. (2) In orice activitate de dezinfectie se aplica masurile de securitate a muncii, conform prevederilor legislatiei in vigoare, pentru a preveni accidentele si intoxicatiile. ART. 7 (1) Produsele biocide utilizate in unitatile sanitare se incadreaza in grupa principala I, tip de produs 1 i 2, conform anexei nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide, cu modificarile si completarile ulterioare. (2) Biocidele incadrate, conform prevederilor legale in vigoare, in tipul I de produs sunt utilizate pentru: a) dezinfectia igienica a minilor prin spalare; b) dezinfectia igienica a mainilor prin frecare; c) dezinfectia pielii intacte. (3) Biocidele incadrate, conform prevederilor legale in vigoare, n tipul 2 de produs sunt utilizate pentru: a) dezinfec ia suprafetelor; b) dezinfectia dispozitivelor medicale prin imersie, manual, in bai cu ultrasunete, sau la masini automate; c) dezinfectia lenjeriei (material moale). ART. 8 Dezinfectia prin mijloace chimice reprezinta metoda principala de prevenire a infectiilor in unitatile sanitare. Dezinfectantul chimic, in functie de compozitie si concentratie, poate sa inhibe cresterea microorganismelor (bacteriostatic, fungistatic, virustatic) sau sa aiba o actiune letala asupra microorganismelor (bactericid, fungicid, virucid, sporicid). ART. 9 (1) Dezinfectantii utilizati in domeniul medical se autorizeaza/inregistreaza conform prevederilor legisla iei in vigoare. (2) In domeniul medical nu se utilizeaza biocide la concentratii active in domeniul casnic. ART. 10 In func ie de tipul microorganismelor distruse, de timpul de contact necesar si de concentratia utilizata, nivelurile de dezinfectie sunt: a) sterilizare chimica; b) dezinfectie de nivel inalt;

c) dezinfectiie de nivel intermediar; d) dezinfectie de nivel scazut. ART. 11 Termenul antiseptic se utilizeaza pentru produsele destinate dezinfectiei tegumentului si/sau a mainilor. Reguli generale de practica a dezinfectiei si a dezinfectantelor ART. 12 (1) Dezinfectia profilactica completeaza curatarea, dar nu o suplineste si nu poate inlocui sterilizarea. (2) Eficienta dezinfeciei profilactice este conditionata de o riguroasa curatare prealabila. (3) Pentru dezinfectia in focar se utilizeaza dezinfectante cu actiune asupra agentului patogen incriminat sau presupus; dezinfectia se practica inainte de instituirea masurilor de curatare. (4) Dezinfectantele trebuie folosite la concentratiile si timpii de actiune specificati in autorizatie/inregistrare. (5) Se recomanda utilizarea de cuve cu capac si gratar, pentru dezinfectia instrumentarului. (6) La prepararea si utilizarea solutiilor dezinfectante sunt necesare: a) cunoasterea exacta a concentratiei de lucru in functie de suportul supus dezinfectiei; b) folosirea de recipiente curate; c) utilizarea solutiilor de lucru in cadrul perioadei de stabilitate si eficacitate, conform unei corecte practici medicale, pentru a se evita contaminarea si degradarea sau inactivarea lor; d) controlul chimic si bacteriologic, prin sondaj al produselor si solutiilor dezinfectante in curs de utilizare. (7) Utilizarea dezinfectantelor se face respectandu-se normele de protectie a muncii, care s previna accidentele si intoxicatiile. (8) Personalul care utilizeaza in mod curent dezinfectantele trebuie instruit cu privire la noile proceduri sau la noile produse dezinfectante. (9) In fiecare ncapere in care se efectueaza operatiuni de curatare si dezinfectie trebuie sa existe in mod obligatoriu un grafic zilnic orar, in care personalul responsabil va inregistra tipul operatiunii, ora de efectuare si semnatura; aceste persoane trebuie sa cunoasca in orice moment denumirea dezinfectantului utilizat, data prepararii solutiei de lucru si timpul de actiune, precum si concentratia de lucru. Sterilizarea ART. 13 Sterilizarea face parte din categoria procedurilor speciale, ale carei rezultate nu pot fi verificate integral prin controlul final al produsului, trebuind sa fie supusa validarii, supravegherii bunei functionari, precum si asigurarii unei pastrari corespunzatoare a materialelor sterilizate. ART. 14 Sunt obligatorii controlul permanent al operatiunilor, respectarea permanenta a procedurilor stabilite, precum si asigurarea conformitatii produselor la exigentele specificate in standardul EN ISO 9001/2000. ART. 15 Obtinerea starii de sterilitate, precum si mentinerea ei pana la momentul utilizarii reprezinta

o obligatie permanenta a unitatilor sanitare. ART. 16 Toate dispozitivele medicale si materialele care urmeaza a fi sterilizate trebuie dezinfectate, curatate si dezinfectate, inainte de a fi supuse unui proces de sterilizare standardizat. ART. 17 Organizarea activitatilor propriu-zise de sterilizare, precum si a activitatilor conexe, respectiv curatarea, dezinfectia si impachetarea, stocarea si livrarea, va tine cont de necesitatea respectarii circuitelor, a evitarii golurilor de control pe parcursul realizarii lor si a utilizarii altor spatii decat cele anume desemnate. ART. 18 Serviciul de sterilizare din unitatile sanitare de orice tip trebuie sa fie amenajat intr-un spatiu special destinat, n vederea desfasur rii activitatilor din etapele mentionate. ART. 19 Organizarea activita ii serviciilor de sterilizare cuprinde: a) circuitul de colectare, recipientele si mijloacele de transport pentru dispozitivele murdare, nesterile; b) asigurarea ariei de curatare in vederea diminuarii incarcaturii microbiene si eliminarii incarcaturii organice si a biofilmului de pe dispozitivele medicale; c) verificarea starii de functionare a aparaturii; d) spatiul curat pentru inventarierea si impachetarea dispozitivelor medicale; e) sterilizarea propriu-zisa si sistemul de control al procesului; f) procedurile de control si marcare a produselor finite; g) tratarea neconformitatilor; h) inregistrarea si arhivarea datelor privind parcursul procesului, in vederea asigurarii trasabilitatii (ISO 8402), care este un element de sistem de calitate si este parte componenta a materiovigilentei; i) circuitul de stocare, distributie, transport la utilizatori; j) instruirea personalului; k) echipamentul de protectie al personalului. ART. 20 In unitatile de asistenta medicala, sterilizarea se realizeaza prin metode fizice, abur sub presiune sau abur la temperatura si presiune ridicate/scazute, caldura uscata, precum si prin metode combinate fizico-chimice. ART. 21 (1) Dispozitivele medicale care nu suporta sterilizare la temperatura se sterilizeaza chimic numai cu produse autorizate/inregistrate. In vederea unei bune practici medicale si eliminarii oricarui risc in domeniul sanitar, orice utilizator este obligat sa tina evidenta tuturor procedurilor de sterilizare chimica in Registrul de sterilizare chimica. Se vor completa obligatoriu: a) produsul utilizat si concentratia de lucru; b) data si ora prepararii solutiei de lucru; c) ora inceperii fiecarei proceduri (ciclu) de sterilizare; d) lista dispozitivelor medicale sterilizate la fiecare procedura; e) ora terminarii fiecarei proceduri (ciclu) de sterilizare; f) numele i semnatura persoanei care a efectuat procedura. (2) Acest registru va fi pus la dispozitia organelor de control sanitar si poate constitui, dupa caz, proba

medico-legala. ART. 22 Sterilizarea cu vapori de apa saturati sub presiune trebuie sa fie metoda de electie, daca dispozitivul medical suporta aceasta procedura. ART. 23 Sterilizarea se realizeaza numai cu aparate de sterilizare autorizate i avizate conform prevederilor legale n vigoare. ART. 24 Presiunea, temperatura si timpul de sterilizare reprezinta valori de siguranta pentru eficacitatea sterilizarii in functie de aparat. ART. 25 Trebuie respectate instructiunile de utilizare din cartea tehnica a aparatului cu privire la temperatura, presiunea si timpul de sterilizare recomandate de producator, in functie de tipurile de materiale de sterilizat ambalate. ART. 26 Personalul medical responsabil cu respectarea calita ii procedurilor de sterilizare va fi instruit si calificat pentru fiecare tip de aparat de sterilizat si va face dovada de certificare a acestui lucru. ART. 27 Instructiunile de utilizare pentru fiecare sterilizator se vor afisa la loc vizibil. ART. 28 La verificarea calitatii sterilizarii la sterilizatorul cu abur sub presiune, care are sistem de inregistrare automata a ciclului de sterilizare diagrama, se efectueaza analiza acesteia: a) prin compararea cu diagrama-tip furnizata de producator; b) prin analiza diagramei, urmarind presiunea i temperatura atinse, inregistrate pentru fiecare faza a ciclului, n functie de programul ales. ART. 29 La verificarea calitatii sterilizarii la sterilizatorul cu abur sub presiune care nu are sistem de inregistrare automata a ciclului de sterilizare, pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmareste pe panoul de comanda si se noteaza temperatura i presiunea atinse pentru fiecare faza a ciclului. In aceasta situatie este obligatorie utilizarea indicatorilor biologici (bacteriologici). ART. 30 Se verifica vizual integritatea pachetelor ambalate in hartie speciala sau pungi hartie plastic, dup care se inchide imediat colierul casoletelor. ART. 31 Se verifica obligatoriu indicatorii fizico-chimici de eficienta ai sterilizarii: a) virarea culorii benzilor adezive cu indicator fizico-chimic de lipit pe cutii, casolete, pachetele ambalate n hartie speciala sau imprimate pe punga hartie plastic; b) virarea culorii la indicatorii "integratori" plasati in interiorul fiecarui pachet sau ntr-un pachetel-test in fiecare cos, verificandu-se temperatura, timpul si saturatia vaporilor. ART. 32 Pentru materialele ambalate in pungi hartie plastic, verificarea se poate face prin transparenta plasticului. Pentru materialele ambalate n cutii metalice, verificarea se face prin verificarea pachetelului-test atasat la fiecare cos. ART. 33 Materialul se considera nesterilizat si nu se utilizeaza cand virarea culorii indicatorilor nu s-a realizat. ART. 34 Este interzisa functionarea autoclavelor fara filtru sau cu filtru carbonizat. ART. 35 Verificarea calitatii penetrarii aburului se realizeaza zilnic, inainte de efectuarea primei sterilizari, cu ajutorul testului Bowie & Dick pentru verificarea calitatii penetrarii aburului. ART. 36 Testul Bowie & Dick trebuie utilizat:

a) zilnic, daca la autoclava se sterilizeaza textile; b) cel putin o data pe saptamana, la autoclavele care sterilizeaza instrumentar; c) dupa fiecare reparatie a autoclavei. ART. 37 n vederea controlului eficacitatii sterilizarii sunt admisi urmatorii indicatori biologici: 1. Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophyllus impregnati pe suporti de bumbac sub forma de peticele sau fire de ata in concentratii de 10^-6 UFC Acestia se pun in interiorul unei cutii-test. Cutia-test se introduce in autoclava odata cu materialul de sterilizat si se realizeaza ciclul complet de sterilizare. La sfarsitul ciclului, indicatorul biologic este trimis la laborator, unde este extras, insamantat si incubat; citirea se face la 7 zile. 2. Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophyllus impregnati pe suport si conditionat impreuna cu mediul de cultura infiolat. La sfarsitul ciclului se sparge fiola prin presiune asupra tubului exterior si se incubeaza. Citirea se face la 24 sau 48 de ore. Se recomanda citirea cu atentie a prospectului si respectarea recomandarilor producatorului. 3. Controlul bacteriologic al sterilizarii la autoclava cu suspensie de spori de Bacillus stearothermophyllus in solutie nutritiva, cu indicator de pH Mod de utilizare: a) fiolele-test se introduc in autoclava la diferite niveluri printre dispozitivele medicale si materialele supuse sterilizarii la 120 grade C. Se efectueaza sterilizarea la parametrii indicati de catre producator (de exemplu, 120 grade C, timp de 30 de minute); b) dupa sterilizare, fiolele sunt asezate ntr-un incubator de 56 grade C; c) citirea rezultatelor: - mentinerea aspectului (culoare, transparenta) nemodificat arata o sterilizare corecta; - virajul la galben al indicatorului de pH si o usoara opalescen a a continutului indica o sterilizare sub parametrii de eficienta optima (au ramas spori viabili, s-au cultivat si au modificat aspectul produsului). Acest test nu este indicat pentru controlul sterilizarii la autoclava la temperaturi mai mari de 120 grade C. Modificarea culorii violet a produsului la nuante de violet roscat pana la galben, chiar la scoaterea fiolelor din autoclava, indica depasirea temperaturii de 120 grade C. Aceasta modificare de culoare se datoreaza degradarii chimice a substratului din cauza temperaturii ridicate. Asemenea fiole nu mai este necesar sa fie incubate, deoarece sporii din fiola au fost distrusi. ART. 38 (1) Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in cutii metalice perforate sau in casolete cu colier este de 24 de ore de la sterilizare, cu conditia mentinerii cutiilor si casoletelor inchise. (2) Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in pungi hartie plastic sudate este de doua luni de la sterilizare, cu conditia mentinerii integritatii ambalajului. (3) Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in hartie speciala (ambalaj in doua straturi de

hartie, fara solutii de continuitate) este de o luna de la sterilizare. ART. 39 Evaluarea eficacitatii sterilizarii se face: 1. Pentru fiecare ciclu: a) pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmareste pe panoul de comanda si se noteaza temperatura si presiunea atinse pentru fiecare faza a ciclului sau se analizeaza diagrama; b) se citeste virarea culorii indicatorului pentru temperatura de pe banda adeziva; se citeste virarea culorii indicatorului "integrator" pentru sterilizatorul cu abur sub presiune, care controleaz timpul, temperatura si saturatia vaporilor; 2. Zilnic: a) se controleaza calitatea penetrarii aburului cu ajutorul testului Bowie & Dick; b) controlul cu indicator biologic (Bacillus stearothermophyllus) pentru autoclavele din statiile centrale de sterilizare sau pentru autoclavele care nu sunt echipate cu dispozitiv automat de inregistrare (diagrama). ART. 40 Intretinerea (mentenanta) autoclavelor se efectueaza de un tehnician autorizat pentru verificarea functionarii acestora, cu periodicitatea recomandata de producatorul aparatului, dar cel putin o data pe trimestru. ART. 41 Orice defectiune aparuta la autoclava necesita interventia tehnicianului autorizat. ART. 42 Dupa interventia pe aparat se efectueaza: a) verificarea parametrilor aparatului, urmarind inregistrarile de temperatura si presiune (pe panoul frontal sau diagrama); b) testul Bowie & Dick pentru verificarea calitatii penetrarii aburului; c) controlul umiditatii textilelor. ART. 43 Amplasarea, dotarea, exploatarea, intre inerea, verificarea si repararea aparatelor, utilajelor i instalatiilor de sterilizare se fac conform prevederilor legale in vigoare. ART. 44 Se utilizeaza numai aparate autorizate de Ministerul Sanatatii Publice. ART. 45 Se vor elabora si afisa instructiuni tehnice specifice privind exploatarea aparatelor, precum si masurile ce trebuie luate in caz de avarii, intreruperi sau dereglari la fiecare loc de munca. ART. 46 Asistenta medicala responsabila cu sterilizarea va fi instruita i acreditata sa lucreze cu vase sub presiune.

RISCURI SPECIFICE ACTIVITATII MEDICALE Agentii biologici se regasesc in numeroase sectoare de activitate. Intrucat sunt rar vizibili, riscurile pe care acestia le presupun nu sunt intotdeauna luate in considerare. Valori limita de expunere profesionala. Pana in prezent nu a fost stabilite valori-limita de expunere profesionala pentru agenti biologici, desi unele State Membre au fixat limite pentru toxinele acestora. Diferenta esentiala dintre agentii biologici

si alte substante periculoase consta in capacitatea lor de a e reproduce. In conditii favorabile, un microorganism se poate inmulti considerabil, intr-o perioada foarte scurta de timp. DEFINITIA AGENTILOR BIOLOGICI Agentii biologici contaminanti sunt considerati agentii biologici (bacterii, virusuri, ciuperci si paraziti) prezenti la locurile de munca si care actioneza asupra lucratorilor ca urmare a manipularii unor produse patologice sau a unor materiale contaminate. Acesti agenti biologici se pot transmite in mod direct de la bolnavii care primesc ingrijiri medicale, de la animalele de laborator cu care se lucreaza, sau indirect, prin obiectele contaminate cu produsele biologice (sange, urina, materii fecale) sau patologice (ex. puroi) provenite de la bolnavi sau animale de laborator. De asemenea, sunt considerati agenti biologici si substantele sau produsele biologice, care prin manipulare pot produce efecte nefavorabile asupra sanatatii organismului uman, cum sunt hormonii sau toxinele. In categoria agentilor biologici sunt incluse si culturile celulare si endoparazitii umani care pot provoca infectie, alergie sau intoxicatie. a) Microorganism entitate microbiologica celulara sau nu, capabila sa se reproduca sau sa transfere material genetic. b) Cultura celulara rezultatul cresterii in vitro a celulelor isolate din organisme multicelulare. CLASIFICAREA AGENTILOR BIOLOGICI In functie de importanta riscului de infectare pe care il prezinta, agentii biologici se impart in patru grupe: I. Grupa 1 agenti biologici care nu pot provoca imbolnavirea; II. Grupa 2 agenti biologici care pot provoca imbolnavirea si constituie un pericol pentru lucratori. Propagarea in colectivitate a agentilor biologici din aceasta grupa nu este probabila. In general, pentru aceasta grupa exista profilaxie si tratament eficace. III. Grupa 3 agenti biologici care pot provoca imbolnavirea grava si constituie un pericol serios pentru lucratori. Agentii biologici din aceasta grupa pot sa prezinte risc de propagare in colectivitate, dar in general exista profilaxie si tratament eficace. IV. Grupa 4 agenti biologici care pot provoca imbolnavirea grava si constituie un pericol serios pentru lucratori. Agentii biologici din aceasta grupa pot sa prezinte risc ridicat de propagare in colectivitate sin u exista in general profilaxie si nici tratament eficace. Conform domeniului de aplicare a directivei europene 2000/54/CEE, in clasificare sunt inclusi numai agentii cunoscuti ca provocand boli infectioase la om.

Daca este cazul, se adauga indicatii asupra riscului toxic si alergic, potential al agentilor. La stabilirea listei de agenti biologici clasificati nu vor fi luati in considerare microorganismele modificate genetic. Clasificarea agentilor biologici se bazeaza pe efectele acestor agenti asupra sanatatii lucratorilor sanatosi. Efectele particulare asupra lucratorilor a caror sensibilitate ar putea fi modificata pentru unul sau mai multe motive, cum ar fi patologia preexistenta, administrarea de medicamente, imunitate deficitara, sarcina sau alaptarea, nu sunt luate inh considerare in mod specific. Activitatile in serviciile de sanatate de toate tipurile si activitatile in laboratoarele clinice si de diagnostic sunt activitatile unde sunt identificati agentii biologici. MODUL DE TRANSMITERE A AGENTILOR BIOLOGICI PATOGENI Microorganismele (bacteriile, parazitii, virusurile si ciupercile) sunt prezente in mediul inconjurator, deci implicit si in mediul de munca. Anumite microorganisme, pot provoca, singure, boli infectioase mai mult sau mai putin grave. Numeroase infectii pot fi contractate de personalul sanitar in cadrul exercitarii meseriei,altele prin contactul cu pacientii bolnavi sau purtatori de germeni patogeni. Infectiile, care pot fi contractate, pot avea origine: - bacteriana (ex. bacilul tuberculozei, stafilococi, streptococi, pneumococi, coli, salmonella, shigella, antrax, vibrion holeric, antrax, leptospira, legionela, etc.) - parazitara (ex. tenie, scabie, giardie, etc.) - fungica (ex. candida albicans, histoplasma, actinomicete, aspergillus, etc.) - virala (ex. adenovirusurile, herpesvirusurile, virusurile hepatice, HIV, gripale si paragripale, urlian, rujeolic, enterovirusuri, etc.). Agentii patologici pot sa patrunda in organism pe cale: - respiratorie; - digestive; - sanguina; - cutanata; - mucoasa conjunctivala. Calea respiratorie Reprezinta calea cea mai probabila de infectare microbiana si cu toate acestea, cea mai putin luata in seama, mai ales in cazul activitatii din laboratoare. Intr-adevar, un mare numar de manopere, obisnuite in mediul sanitar, produc aerosoli care pot fi infectiosi. Acestia sunt produsi in tehnici de centrifugare, zdrobirea celulelor, deschiderea fara precautie a flacoanelor vidate, manevrarea lichidelor, agitarea mediilor, cantarirea pulberilor, improscari, flambarea anselor utilizate la

insamantarea mediului bacterian, recoltarea si transportul probelor biologice fara precautii, schimbarea asternuturilor bolnavilor, etc. Propagarea aerosolilor infectati este cauzata si de existenta unor sisteme de ventilatie necorespunzator intretinute sau rau concepute. Sistemele de ventilare defecte pot fi surse de infectare chiar si in cladirile in care nu se lucreaza cu agenti biologici. Aerosolii se pot propaga la distante mari si infectiozitatea lor depinde de natura agentului contaminant si starea de imuno-rezistenta a persoanei ce risca sa fie contaminata, de rezistenta lor in mediul exterior.

Calea digestiva Una din caile de contaminare pe cale digestiva este pipetarea cu gura, care trebuie in totalitate interzisa in laboratoare. Frecvent se produc contaminari pe cale digestiva datorita obiceiului de a fuma in timpul activitatii la patul bolnavului sau in timpul activitatii in laboratoarele de analize medicale, deficientelor de igiena sau erorilor de manevrare (boli cu transmitere digestive ca enterocolitele acute, dizenteria, hepatita acuta virala tip A sunt considerate boli ale mainilor murdare ). Calea cutanata Trecerea microorganismelor prin piele se poate face prin patrunderea accidentala (rani, intepaturi, muscaturi) si apare destul de frecvent in cursul diferitelor activitati medicale (recapisonarea acelor dupan efectuarea tratamentelor injectabile, spalarea instrumentarului, in cursul interventiilor chirurgicale, a tratamentelor sromatologice, taieturile si juliturile provocate de cioburi, transportul deseurilor in saci necorespunzatori, manipularea necorespunzatoare a produselor biologice). Este sufficient ca pielea sa prezinte o solutie de continuitate, chiar invizibila cu ochiul liber, pentru ca particulele infectante sa patrunda usor in organism. Hepatitele acute virale de tip B sau C apar frecvent la chirurgi sau stomatologi. Calea mucoasa Ochiul, fiind foarte vascularizat, iar conjunctiva bulbara avand o suprafata de contact cu mediul ambient, reprezinta o cale importanta de contaminare, mai ales prin improscare oculara. In acest sens se cunosc infectii virale oftalmice, datorita contaminarii ocularelor de la microscoapele folosite colectiv, de tipul: - conjunctivite adenovirale; - infectii oculare cu virus herpetic; - conjunctivite purulente cu coci patogeni; - infectii oculare cu pioceanic; - micoze oculare cu aspergillus si actinomicete. De asemenea, mucoasa bucala si caile respiratorii superioare pot fi porti de patrundere a aerosolilor.

Bolile infectioase si parazitare sunt determinate de contactul cu agentii biologici sau manipularea produselor biologice. De exemplu: Hepatita virala tip B se poate transmite prin intepaturi cu ace contaminate in timpul recoltarii de produse biologice de la pacientii internati. Curatarea si dezinfectarea ATNC (agenti transmisibili neconventionali)sunt rezistenti in mod special la metodele de dezinfectie curente (caldura pana la 130o in mediu umed, peste 130o in caldura uscata, ultrasunete, ultraviolete, radiatii ionizante, etanol, formaldehida). Exista recomandari pentru sterilizarea instrumentelor de chirurgie. In caz de risc de transmitere in mediul de ingrijire sanitar reglementari ale unor tari memebre ale U.E. recomanda dupa faza de curatare, fie o inactivare fizica cu autoclava la cel putin 134o timp de cel putin 18 minute, fie o inactivare chimica timp de 60 minute la 20o, utilizand soda 1N sau solutie de Javel la 6o clorometrice si diluata recent. In situatia actuala este important de stiut ca aldehidele (formol, glutaraldehida) sunt ineficiente asupra ATNC si ca ele intaresc chiar rezistenta acestora la alte metode de dezinfectie. In sectorul sanitar, locurile de munca cu risc de infectare crescut sunt: - sectiile de boli infectioase; - sectiile de dializa; - sectiile de pneumologie si ftiziologie; - laboratoarele de analize; - locurile de prelevare si injectare; - sectiile de sterilizare; - sectiile de prosectura si medicina legala; - locurile de prelevare a probelor de laborator; - spalatoriile; - blocurile operatorii; - serviciile cardio-vasculare; - serviciile de endoscopie.

EVALUAREA RISCULUI DE EXPUNERE LA AGENTI BIOLOGICI METODE DE PREVENIRE A RISCURILOR BIOLOGICE Pentru toate activitatile in care se utilizeaza agenti biologic ice constituie un risc pentru sanatatea si securitatea lucratorilor, angajatorul este obligat sa ia masuri adecvate: daca natura activitatii permite, angajatorul va evita, in mod prioritar, utilizarea unui agent agent biologic periculos, inlocuindu-l printr-un agent biologic care, in functie de conditiile de utilizare si in stadiul actual de cunostinte nu este periculos sau este mai putin periculos pentru sanatatea lucratorilor; cand acest lucru nu este ethnic realizabil, tinand seama de activitatea si de evaluarea riscului, angajatorul trebuie sa reduca riscul de expunere la cel mai scazut nivel pentru a proteja adecvat sanatatea si securitatea lucratorilor respective, prin aplicarea urmatoarelor masuri de protectie colectiva: limitarea la nivelul cel mai scazut posibil, a numarului de lucratori expusi sau care pot fi expusi; conceperea proceselor de munca si a masurilor de control ethnic pentru a evita sau reduce la minimum raspandirea agentilor biologici la locul de munca; masuri de protectie colectiva si/sau individuala atunci cand expunerea nu poate fi evitata prin alte mijloace; masuri de igiena adecvate pentru prevenirea sau reducerea transportului sau propagarii accidentale a unui agent biologic in afara locului de munca; utilizarea de panouri

UNITATI SANITARE (ingrijirea sanatatii) Pericole/riscuri diverse infectii virale sau bacteriene cum sunt HIV, hepatita sau tuberculoza . inteparea cu ace de siringa contaminate. Masuri de prevenire manipularea probelor biologice, a deseurilor ascutite, a lenjeriei si a altor materiale contaminate in conditii de securitate; manipularea si curatarea petelor de sange si a altor lichide biologice in conditii de securitate; echipament de protectie adecvat manusi, ochelari, imbracaminte; masuri igienice adecvate; decontaminare si masuri de urgenta in cazul scurgerilor accidentale; restrictionarea accesului; etichetare pentru securitatea biologica.