Ce este dependenta de alcool

Elementul esential al dependentei de orice substanta il constiutie un grup de simptome

cognitive, comportamentale si fiziologice indicand ca individul continua uzul substantei in ciuda
aparitiei unor probleme importante in legatura cu substanta. Exista un pattern de autoadministrare
repetata care duce de regula la toleranta, abstinenta si la un comportament de luare compulsiva a
drogului. Dorinta ardenta este posibil sa fie experimentata de cei mai multi indivizi cu dependenta de
o substanta, daca nu chiar de toti.
Toleranta este definita ca necesitatea de cantitati tot mai mari de substanta pentru a ajunge la
efectul dorit. Ea se mai poate manifesta si ca resimitirea unui efect diminuat considerabil prin
continuarea uzului aceleiasi cantitati de substanta.
Abstinenta este o modificare dezadaptativa de comportament cu concomitente fiziologice si
cognitive care survine cand concentratiile sanguine sau tisulare ale unei substante se diminueaza la
acel individ care a mentinut un uz prelungit de cantitati mari de substanta. Dupa dezvoltarea
simptomelor neplacute de abstinenta, este posibil ca persoana sa ia substanta pentru a-si usura
simptomele sau pentru a le evita, facand de regula uz de substanta toata ziua, incepand curand dupa
trezire.
Dependenta fiziologica de alcool este indicata de prezenta simptomelor de toleranta sau
abstinenta. Abstinenta de alcool se caracterizeaza prin dezvoltarea de simptome de abstinenta
(hiperactivitate vegetativa, tremor marcat al mainilor, insomnie, agitatie psihomotorie, anxietate,
greata, voma in decurs de !" ore sau mai mult dupa reducerea aportului urmand unei ingestii
prelungite si excesive de alcool. #data ce se dezvolta un pattern de uz compulsiv, indivizii cu
dependenta pot dedica perioade substantiale de timp obtinerii si consumarii bauturilor alcoolice.
Acesti indivizi continua sa faca uz de alcool in ciuda evidentei de consecinte adverse psihologice sau
somatice (depresie, maladie hepatica, etc..
$n consecinta alcoolismul sau dependenta de alcool este consumul de bautura alcoolica,
ocazional sau periodic, indiferent de mijloace sau consecinte asupra persoanei sau familiei, cu scopul
schimbarii starii de dispozitie sau acela de a evita starile neplacute fizice sau psihice cauzate de
sevraj.
De cele mai multe ori, persoanele care consuma abuziv alcool sau cele dependente de alcool
neaga sau refuza discutiile referitoare la consumul si problemele cauzate de dependenta de alcool.
%onsumul de alcool poate cauza in timp dependenta psihica si dependenta fizica.
Semne ale dependentei psihice:
- starile de indispozitie (frustrare, anxietate, stari depresive sunt inlaturate prin consum&
- anticiparea consumului, planificarea consumului si a ocaziilor de a consuma&
- evocarea cu placere a momentelor de consum, memoria momentelor placute&
- in fata unor situatii limita sau a unor momente cu mare presiune emotionala (deces, boala, divort,
pierdere, castig, euforie dependentul se gandeste automat la consumul de alcool.
Semne ale dependentei fizice:
- in lipsa consumului apare tremuratul matinal al mainilor si palmelor&
- dificultati de coordonare a miscarilor, probleme de echilibru si de mers&
- transpiratie, stare de greata si'sau varsaturi&
- durere de cap, tensiune, probleme cardiace&
- tulburari de somn&
- alte semne specifice sevrajului alcoolic.
Toate acestea dispar sau se amelioreaza imediat ce persoana consuma bautura alcoolica.
%onsumul de substante in general si cel de alcool in special, parcurge mai multe etape(
o consumul experimental, in care individul consuma substanta din curiozitate (ex. la o petrecere&
o consum regulat, in care individul consuma substanta la diversele intalniri cu colegii, cunostintele,
prietenii&
o consum devenit preocupare, in care individul obisnuieste sa consume alcool in multe situatii si cautarea
acestor situatii devine in sine un scop&
o dependenta, este faza in care intregul comportament este controlat de nevoia organismului de a
consuma alcool. Persoana nu mai este libera, este controlata de substanta!
$ndiferent daca este sub forma de bere, vin sau lichior, bauturile alcoolice sunt substante chimice care
afecteaza activitatea mentala, emotionala si comportamentala. )etineti ca alcoolul este un drog
puternic!!! Deoarece bauturile alcoolice sunt atat de comune si accesibile in cultura noastra, uitam ca
alcoolul este un drog cu efecte similare drogurilor interzise. Alcoolul devine astfel un risc din ce in ce
mai mare pentru ca poate fi acceptat si incurajat de catre cei din anturaj si cel putin temporar ii poate
face sa para si sa se simta mai mari. %onsumul de alcool devine deci un comportament format pe
baza invatarii sociale.
Efectele consumului de alcool
Alcoolismul are nenumarate efecte atat asupra persoanei in cauza cat si asupra celor din jur, si vorbim
de efecte ce tin de sfera psihologica dar si de efecte fizice. Abuzul de alcool este cauza celor mai
multe accidentari, inclusiv accidentele de masina, de pilda. # treime din accidentele mortale sunt
legate de consumul de alcool, fara a mai numara miile de raniti rezultati in fiecare an.
%onsumul de alcool, chiar si in cantitati moderate creste foarte mult riscul de a avea raporturi
sexuale neprotejate, crescand astfel riscul de imbolnaviri. $n unele cazuri apar *efecte* mai
complicate, din sfera sarcinilor nedorite.
+n alt efect neplacut, periculos atat pentru persoana cat si pentru ceilalti, este violenta si
agresivitatea. ,ub influenta consumului de alcool poti interpreta gresit o remarca sau un gest, ceea ce
poate duce la comportamente agresive si violenta.
Asupra organismului, consumul de alcool are efecte multiple(
- Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres( creste tesiunea arteriala, sunt eliberate in sange,
mai multe substante ca( lipide, zaharuri, cortizon.
- #rganismul foloseste energie pentru inlaturarea alcoolului din organism, energie care ar fi fost
necesara pentru buna lor functionare. .etabolizarea alcoolului la nivelul ficatului, *fura* /01 din
oxigenul necesar functionarii acestui organ. Astfel alcoolul devine un *parazit metabolic*. %elulele
cardiace si cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen si sufera cel mai mult sub influenta
alcoolului.
- Abuzul de alcool, consumul matinal *pe stomacul gol*, duce la malnutritie. #rganismul este lipsit
de proteine, substante minerale si vitamine. 2e langa reducerea aportului acestor elemente importante
din hrana, excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a
resorbi substante importante ca( vitamina 3!, acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa.
- 2rodusii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de ex. acetaldehida afecteaza
celulele nervoase.
- $ncapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale bunei functionari a
organismului (vitamine in special A si %, saruri minerale, cauzeaza in timp tulburari nervoase si
tulburari cu origine somatica. 2ierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca urmare a consumului
de alcool, duce la pierderea masei osoase si la cresterea pericolului de fracturare. $nflamatiile
mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sangerari
grave. %onsumul permanent de alcool creste de zece ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer
esofagian.
- ,ub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. $mbolnavirea acestui muschi se numeste
cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza.
%ele mai frecvente complicatii somatice determinate de consumul de alcool sunt( gastritele
toxice, ulcerele, pancreatita, diabetul zaharat, hepatita cronica, ciroza hepatica, polinevrita periferica,
convulsiile, accidentele vasculare cerebrale si miocardice.
# alta serie de efecte sunt cele asupra creierului, sistemului nervos si psihicului. $nitial si in
doze mici se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de
iritabilitate nervoasa asupra psihicului. Acesta mai este numita si faza euforica sau excitanta a
consumului. %onsumat in doze mai mari insa, alcoolul, are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli
durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate. Efectele psihologice ale
consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca
singuratatea mai suportabila, pot diminua sentimentele de inferioritate.
Alcoolul produce insa distrugerea treptata a neuronilor iar asta se observa in timp mai ales de
catre persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si
reducerea performantelor creierului, vizibile in scaderea functiei memoriei (apar lacune de memorie,
a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului. $ar consumul
abuziv poate provoca in timp leziuni organice la nivelul sistemului nervos central ce pot provoca
pana la convulsii, delirium tremens sau la dementa. Dependentul de alcool manifesta o raceala
emotionala, o alterare treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a opiniilor.
.ai pot sa apara(
- neliniste interioara, iritabilitate&
- tulburari de somn, cosmaruri&
- depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de grandomanie&
- lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea&
- izolarea si reducerea sferelor de interes&
- lipsa igienei corporale, decadere fizica si psihica.
Dependenta de alcool cauzeaza in timp alterarea sentimentelor si relatiilor cu membrii
familiei, tulburarea relatiilor interpersonale la servici si in cercul de prieteni, reducerea sentimentelor
de responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la locul de munca,
accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului de munca.
Tipuri de consumatori de alcool
$ntrucat suntem diferiti, avem feluri diferite de a bea. Abuzul si dependenta de alcool sufera
modificari de la unul la celalalt functie de de frecventa si cantitatea care se bea, de motivatia
consumului si de perioada de pauza dintre perioadele de consum.
2rofesorul E. .. 4elline5, in !670, a studiat comportamentul de consum al alcoolicilor si a
descris cinci tipuri de bautori(
!. 3autorii de tip A89A - .otivul principal al consumului( relaxare, destresare, evadarea din stari de
dispozitie neplacute. Acestia consuma alcool pentru a se usura, incercand sa-si rezolve prin aceasta
deferite probleme. $n aceasta forma inca exista control asupra consumului de alcool dar progresiv se
poate instala dependenta. Exemple( consumul unui paharel inainte de dans, inaintea unei intalniri
importante, seara acasa in fata televizorului, etc.
". 3autorii de tip 3ETA - .otivul principal al consumului( obisnuinta de a asocia orice
situatie'eveniment cu consumul de alcool. Acestia consuma frecvent alcool, cu diferite ocazii, fara a
fi inca instalata dependenta. Totusi pot aparea anumite acuze legate de complicatii organice datorate
abuzului de alcool (boli de ficat, de stomac, etc. Exemple( consuma alcool la nunti, botezuri,
petreceri, sarbatori, aniversari, etc.
:. 3autorii de tip ;A.A - .otivul principal al consumului( nevoia psihica si fizica de consum, in
lipsa consumului apar stari psihice si fizice neplacute (depresie, iritabilitate, nervozitate, melancolie,
agresivitate, agitatie psiho-motorie, dureri si indispozitii fizice. Acestia sunt dependenti de alcool in
primul rand psihic, dar si fizic. <u mai pot controla cantitatea de alcool consumata (dupa primele
pahare isi pierd masura, consuma in continuare, apare starea de ebrietate. Exemple( consuma pe
parcursul unei zile cu diferite ocazii, mai ales dimineata pentru inlaturarea simptomelor neplacute
(tremurul mainilor, greutatea vorbiri, pierdera echilibrului si seara pentru a putea avea un somn cat
de cat confortabil.
=. 3autorii de tip DE8TA - .otivul principal al consumului( nevoia fizica de a consuma alcool,
obisnuinta. Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand fizic. 2ot pastra o perioada mai lunga
controlul asupra cantitatii de alcool consumata (nu se imbata tare, dar nici nu pot renunta. De pilda(
obiceiul zilnic, ca dupa serviciu, cu colegii sa bea " beri la barul din cartier.
>. 3autorii de tip E2,$8#< (periodici - .otivul principal al consumului( decopensare, lipsa
capacitatii de a mentine un echilibru, stare de epuizare sau de depasire a resurselor functionale fizice
si psihice. Acestia sunt dependenti de alcool consumand necontrolat timp de cateva zile, avand, insa
si perioade mai lungi fara consum abuziv. %a lungime de timp pauzele dintre episoadele de consum
pot varia intre cateva saptamani pana la >-7 luni de zile. Exemplu( dupa o pauza de 7 luni de zile, de
revelion se incepe consumul si tine !-" saptamani, persoana fiind aproape permanent in stare de
ebrietate.
# alta categorisire a consumatorilor de alcool poate fi(
!. %onsumatori *sclavi ai grupului* - cei care nu pot spune ?<+@ grupului de apartenenta& care doresc
prin adoptarea acestui comportament sa fie ?acceptati@ sau sa isi castige o anumita pozitie in grup(
?3eau fiindca si prietenii mei o fac@& A3eau fiindca altfel ceilalti vor rade de mineB@
". %onsumatori ?sclavi ai propriei imagini@ - persoane care recurg la acest comportament pentru a-si
crea sau mentine o anumita imagine. ?3eau fiindca asta fac barbatiiB@& ?3eau fiindca voi fi mai
puternic si mai interesantB@
:. %onsumatori ?sclavi ai propriilor slabiciuni@ - persoane care consuma alcool fiindca cred ca
acesta le va rezolva problemele. ?Am o groaza de probleme pe care nu stiu sa le rezolvB ?& ?3eau
fiindca imi placeB@
Evolutia dependentei de alcool
Dependenta de o substanta, in general, parcurge mai multe etape pana se produce ca atare. Etapele
consumului sunt(
C consumul experimental, in care individul consuma substanta din curiozitate (ex. la o petrecere&
C consum regulat, in care individul consuma substanta la diversele intalniri cu colegii, cunostintele,
prietenii&
C consum devenit preocupare, in care individul obisnuieste sa consume alcool, droguri, tutun in
multe situatii si cautarea acestor situatii devine in sine un scop&
C dependenta, este faza in care intregul comportament este controlat de nevoia organismului de a
fuma sau consuma alcool sau droguri. 2ersoana nu mai este libera, este controlata de substantaB
,-au facut numeroase studii pe persoanele dependente de alcool iar cercetatorul E... 4elline5 a
elaborat o descriere sintetica a evolutiei dependentei de alcool. Acesta prezinta evolutia alcoolismului
in patru faze(
!. 9aza pre-alcoolica
". 9aza de debut
:. 9aza critica
=. 9aza cronica
In faza pre-alcoolica alcoolul este consumat ocazional, la petreceri, sarbatori, protocoale, etc.
$n acest stadiu nu exista dependenta fizica si psihica. Dependenta se poate crea ori prin consum de
alcool repetat (insa multi consumatori in exces nu depasesc niciodata acest punct ori crescand
cantitatea de alcool din ce in ce mai mult cu fiecare ocazie de consum.
In cea de-a doua faza, numita faza de debut, sunt "asigurate" de catre consumator toate
conditiile pentru dezvoltarea dependentei. %onsumatorul manifesta urmatoarele simptome( amnezie,
consum de alcool pentru efectul in sine, acunderea alcoolului, preocupare fata de alcool, sorbirea cu
sete a primului pahar, sentiment de vinovatie privind alcoolul, evitarea conversatiei pe tema
alcoolului, aparitia amneziilor dupa aproape fiecare consum.
In faza critica, cea de-a treia, dependenta de alcool este deja instalata, iar alcoolicul
manifesta deja urmatoarele(
- pierderea controlului, persoana nu mai poate controla voluntar cantitatea de bautura consumata, se
pierde simtul masurii, se consuma pana la betie, ebrietate, intoxicatie, coma alcoolical&
- rationalizarea si justificarea consumului, negarea bolii&
- grupul de consumatori devine o sursa importanta pentru respect si stima de sine&
- comportament agresiv, remuscare si sentimentul de vina persistenta&
- modificarea comportamentului, tulburari de comportament&
- intreruperea relatiilor sociale&
- pierderea serviciului, incapacitatea de a prelua sarcini si responsabilitati&
- pierderea interesului pentru activitati casnice, hobbDuri, alte activitati&
- re-interpretarea relatiilor personale&
- auto-compatimire marcata, stari depresive&
- gandire irationala - crede fapte sau lucruri fara fundament real, interpretare negativa&
- protejarea bauturii, neglijarea hranei, a igienei corporale si a aspectului fizic&
- prima spitalizare, probleme medicale in urma complicatiilor date de consum&
- gelozia alcoolica, scaderea capacitatii sexuale, impotenta&
- consum matinal de alcool.
In ultima faza a dependentei, faza cronica, se considera de obicei ca din acest punct, nu mai
exista cale de intoarcere la *bautul controlat*. $n acest stadiu dependenta se manifesta prin(
- consum permanent de alcool - de unul singur sau in compania prietenilor de pahar&
- deteriorare etica - sistemul de valori s-a modificat&
- deteriorare reversibila a gandirii&
- deteriorare sociala prin compania consumatorilor&
- inlocuirea oricarei bauturi cu alcool&
- tremuraturi, consum pentru evitarea sevrajului&
- refuzul de a accepta starea de degradare fizica si psihica&
- psihoze alcoolice determinate de consumul de alcool( betia patologica, delirium tremens, halucinoza
alcoolica, gelozia obsesiva a alcoolicului, encefalopatia Eernic5e, sindromul Forsa5ov.
Evaluarea consumului de alcool
Exista mai multe instrumente de masurare a consumului de alcool. Gom prezenta in continuare cateva
dintre ele.
Chestionarul AUDIT (Alcohol +se Disorders $dentification Test este un chestionar destinat
masurarii alcoolismului in populatie, compus din !0 itemi. %hestionarul a fost proiectat si realizat sub
auspiciile #rganizatiei .ondiale a ,anatatii in anul !6/6, pentru depistarea in masa a consumului
riscant de alcool (asa cum este el definit de $%D-!0. Este recomandat pentru a fi folosit in institutiile
medicale din sistemul ingrijirilor primare de sanatate. %hestionarul se utilizeaza prin metoda
completarii de catre pacient. $n structura chestionarului sunt inclusi( : itemi referitori la cantitatea si
frecventa consumului de alcool, : itemi referitori la dependenta de alcool si = itemi pentru
evidentierea problemelor medicale si psiho-sociale generate de consumul excesiv de alcool. 9iecare
item este cotat cu valori cuprinse intre 0 si = puncte. ,corul minim este de 0 puncte, iar scorul maxim
este de =0 puncte. %u cat scorurile sunt mai mari, cu atat cresc consumul si dependenta de alcool.
%hestionarul nu identifica, nu detecteaza problemele din trecut ale pacientului, referindu-se la ultimul
ande viata.
+n alt instrument de identificare a bolii alcoolismului este chestionarul AST. Dezvoltat in !6H!,
testul .A,T (.ichigan Alcohol ,creening Test, este una dintre cele mai vechi si mai precise unelte
de screening pentru alcoolism disponibila astazi, eficienta in identificarea consumatorilor dependenti
cu o precizie de pana la 6/1. cele "= de intrebari care se regasesc in testul .A,T vizeaza
autoevaluarea de catre pacient a problemelor sale sociale, profesionale si familiale care sunt asociate
cu consumul frecvent de alcool. Testul a fost special construit pentru screening, pentru a evidentia,
din populatia generala, pe acei indivizi care au o problema in legatura cu consumul de alcool. Exista
doua dezavantaje majore ale folosirii testului .A,T in comparatie cu alte teste de screening pentru
alcoolism folosite astazi. 2rimul este legat de durata de timp necesara completarii chestionarului, care
fiind destul de lunga il face mai putin convenabil pentru aplicare in situatii de triaj, de prim ajutor,
sau de asistenta in sistem de urgenta. %elalalt dezavantaj se refera la faptul ca itemii testului fac
referire si pun accent mai mult si mai degraba pe problemele intampinate de-alungul duratei de viata
a pacientului decat pe problemele sale curente. Aceasta inseamna ca acest test este mai putin probabil
sa detecteze fazele incipiente ale alcoolismului.
Testul CA!E (%ut-doIn& AnnoDed& ;uiltD& EDe-opener este un instrument de screening pe cat de
vechi pe atat de popular. Este un test foarte scurt, cu numai patru intrebari care diagnosticheaza
problemele cu alcoolul considerand intreaga istorie de viata a pacientului. %A;E a aparut pentru ca
desi sunt disponibile sute de teste ce pot fi folosite in screening-ul pentru alcoolism, inclusiv unele
foarte elaborate, cu pana la !00 de itemi, a fost nevoie sa fie dezvoltate teste scurte si foarte scurte de
screening pentru a incuraja folosirea lor in cabinetele medicale de medicina de familie si nu numai
sau in situatii de triaj, de prim ajutor, ori de asistenta in sistem de urgenta. Dispensarele, cabinetele
medicilor de familie si centrele de urgenta pot oferi cea mai buna oportunitate de screening pentru
pacientii alcoolici dar studiile arata ca, chiar si la pacientii cu simptome clasice, abuzul de alcool este
identificat doar in :01 din cazuri in special din cauza aglomeratiei si a programului incarcat. Testele
mai scurte nu pot fi la fel de exacte sau de sensibile ca cele mai lungi dar ele ajuta mult in
evidentierea consumului nociv de alcool sau a dependentei de alcool care poate fi apoi evaluata in
continuare cu multe alte teste mai elaborate. Deoarece negarea insoteste, de obicei, probleme de abuz
de alcool, testul %A;E, la fel ca cele mai multe teste de screening de alcool, pune intrebari cu privire
la problemele asociate mai degraba cu consumul, decat cu cantitatea de alcool consumata. Doua
raspunsuri *DA* la testul %A;E indica probleme cu alcoolul.
Terapia alcoolismului
,e considera ca tratamentul celor care abuzeaza de alcool este dificil, deoarece consumul prelungit al
acestuia conduce la dereglari ale sistemului nervos central, consecintele facandu-se simtite atat la
nivelul procesarii informatiei, cat si in planul echilibrului emotional. <etratate, aceste efecte conduc
la cresterea abuziva si compulsiva a consumului care afecteaza toate sectoarele vietii psihice si
devine unica strategie de a face fata tulburarilor emotionale si situatiilor stresante specifice vietii
cotidiene.
,unt subminate astfel toate resursele adaptative ale persoanei( forta ego-ului, vointa,
suporturile sociale, locul de munca, starea sanatatii si capacitatea de rezolvare de probleme.
)ezistenta emotionala a consumatorului scade foarte mult, reactiile sale afective capatand un caracter
imprevizibil din cauza tulburarilor de natura neurologica. 2acientul se identifica tot mai mult cu rolul
social de consumator de substante, structura sa psihica devenind tot mai rezistenta la schimbare.
Din acest motiv, consumatorii de alcool reprezinta unul dintre cele mai expuse grupuri de risc
la situatiile de criza psihologica. Desi acesti subiecti resimt o serie de efecte negative in urma
abuzului de substante, ei sunt ambivalenti fata de terapie si, de regula, nu doresc in mod real sa-si
modifice comportamentul. Aceasta ambivalenta se manifesta si in cazul pacientilor care au fost
internati fortat pentru dezintoxicare.
# categorie aparte o formeaza acei pacienti care se prezinta la terapie la dorinta altei persoane
(membrii familiei sau pentru alte probleme psihopatologice. Acestia au tendinta de a nega sau
minimaliza problema abuzului, fapt ce creeaza dificultati suplimentare pentru terapeut.
Abstinenta (renuntarea totala la consumul de alcool este singura solutie pentru iesirea din
dependenta.
Alcoolismul se poate trata prin(
!. consiliere psihologica sau psihoterapie&
". asistenta medicala - cura de dezalcoolizare&
:. tratament post-cura prin internarea intr-un centru de recuperare&
=. participarea regulata la grupuri de sprijin pentru dependentii de alcool.
"sihoterapia (consilierea psihologica poate fi primul pas in tratamentul alcoolismului si
consta intr-o discutie confidentiala intre bolnav si terapeut. $n cadrul sedintei de consiliere se poate
discuta despre problema dependentei, posibilele cauze ale acesteia, evolutia ei si mai ales despre
modalitatile de tratament ale dependentei. %onsilierea psihologica ajuta persoana sa inteleaga mai
bine cauzele, aspectele fizice si psihce ale dependentei, sa dobandeasca incredere si motivatie
puternica pentru a parcurge un program de tratament cu scopul de a renunta la consumul de alcool si
pentru a mentine abstinenta se pot urma diverse directii de recuperare si metode de tratament.
+na dintre problemele mari cu care se confrunta psihoterapia atunci cand este folosita ca
instrument de lupta imptriva alcoolismului este rezistenta pe care o opune clientul actului terapeutic.
)ezistentele reprezinta comportamente care vin in contradictie cu obiectivele terapiei si au menirea
de a contribui la conservarea vechilor structuri psihice dezadaptative. Acestea se manifesta prin
neparticipare sau participare limitata la terapie. 2acientii pot raspunde monosilabic si superficial, nu-
si indeplinesc sarcinile trasate de catre terapeut pentru indeplinirea scopului si nu-si modifica stilul de
viata. +neori, ei evita sa discute problema reala, orientand conversatia intr-o alta directie( Aproblema
mea reala este relatia cu prietenul meu*.
)ezistentele se pot manifesta si prin tentativele de a face din terapeut un aliat sau, dimpotriva,
prin abordarea lui cu ostilitate. Terapeutul care lucreaza cu astfel de subiecti se afla intr-o situatie
conflictuala( in cazul in care il abordeaza pe pacient mai autoritar, acesta se va retrage si va abandona
terapia, iar in cazul in care cauta sa formeze o relatie terapeutica calda si apropiata, risca sa valideze
comportamentul patologic al acestuia.
+nii teoreticieni sunt de parere ca prima sarcina a terapeutului consta in crearea unui cadru
constructiv de colaborare si in elaborarea unui plan de actiune. Acesta nu trebuie sa ignore datele
clinice, dar nici sa-! blameze pe pacient, tratandu-! cu respect si intelegere, fara a ezita insa sa
abordeze subiecte neconvenabile. %u alte cuvinte, atitudinea terapeutului trebuie sa realizeze un
echilibru intre acceptare si actiunile in directia schimbarii. Desi pacientii care au probleme cu abuzul
nu sunt la inceput dispusi sa discute aceasta problema cu terapeutul, ei vor accepta sa abordeze alte
aspecte care ii deranjeaza. %oncentrandu-se asupra problemelor pacientilor, terapeutul le va
demonstra astfel faptul ca ii pasa de situatia lor in calitate de persoane si nu neaparat ca alcoolici.
Acest tip de abordare contribuie la realizarea unei bune relatii terapeutice, pacientul devenind tot mai
dispus sa faca dezvaluiri cu privire la problemele sale legate de alcool.
Enumeram in continuare cateva din situatiile de criza pe care le poate experimenta un
alcoolic( consumarea unor supradoze si suicidul, pierderea locuintei, disparitia de la domiciliu,
pierderea locului de munca, pierderea unei relatii apropiate, afectiunile medicale, probleme cu
legislatia in vigoare. $n lucrul cu o persoana aflata in oricare din aceste situatii psihoterapia are rol
hotarator pentru succes.
Dezalcoolizarea este necesara persoanelor care se afla in faza critica sau in faza cronica a
dependentei de alcool. De obicei dezalcoolizarea se realizeaza in sectiile de dezalcoolizare ale
spitalelor de psihiatrie si dureaza aproximativ !=-!H zile. $n aceasta perioada pacientului i se
administreaza o medicatie pentru tratamentul sevrajului, reechilibrarea functiilor respiratorie si
cardiaca, corectarea hipoglicemiei, tratamentul complicatiilor sau al bolilor asociate (hepatita, infectii
acute sau cronice, tulburari neurologice, etc.. Acest tratament medicamentos se adreseaza in special
ameliorarii dependentei fizice. Dupa perioada de spitalizare se recomanda continuarea tratamentului
prin consiliere psihologica si'sau internare in centre de tratament, pentru tratamentul dependentei
psihice.
Alcoolismul si toxicomaniile sunt afectiuni psihice cu o larga raspandire sociala, care
determina o stare de deficienta psihica specifica, marcata mai ales prin dependenta bolnavului fata de
toxic. 2rin gravitatea tulburarilor de personalitate pe care le determina, aceste droguri afecteaza si
sensul moral al comportamentului social al individului, ducand la aparitia unor manifestari antisociale
de tip aberant. $n mecanismele sociogenetice ale toxicomaniilor, un rol deosebit au carentele
educationale, frustrarile afective, starile complexuale, mediile familiale dezorganizate, presiunile in
educatia copiilor, exemplul rau, lipsa de control psihoeducational in perioadele de criza
psihobiologica.
# etapa mult mai grea si anevoioasa este, in dezintoxicare, prevenirea recaderilor. Aici sarcina
terapeutilor se indreapta spre abordarea psihologica a bolnavilor, in primul rand, prin cresterea
motivatiei bolnavului pentru mentinerea abstinentei, obtinuta prin tratamentul anterior. Exista o
strategie referitoare la comportamentul bolnavului in raport cu ocaziile intempestive pentru consumul
de alcool dar si cu impulsurile pentru reluarea consumului, provenite din conditionarea reflexa a unor
situatii anterioare in care bolnavul era obisnuit sa consume alcool (de ex. la sfarsitul zilei, dupa
parcarea masinii in garaj, coc5tail-uri, vizite *la tara*, la prieteni *cu cazan de tuica*, etc, astfel de
situatii trebuie incluse intr-o lista specifica pentru pacientul respectiv, care va trebui sa evite
momentele respective sau sa le compenseze prin *contramasuri*.
$n ultimii ani au aparut in )omania centrele de tratament si recuperare post#cura ce ofera
celor asistati cure de tratament cu o durata cuprinsa intre "-7 luni, in care se asigura asistenta
medicala, psihologica, sociala si spirituala. $n terapia acestor centre se pune accent pe recuperarea
psihologica si comportamentala. Aici pacientul poate dobandi in cateva luni cunostinte suficiente
despre dependenta si isi poate dezvolta aptitudini pentru a putea ajunge la o abstinenta stabila si
durabila. 2rincipalul instrument terapeutic este psihoterapia de grup, urmata de ergoterapie,
psihoterapie si consiliere individuala. # astfel de organizatie este %rucea Albastra din )omania.
"ersonalitatea histrionica
Autor: Simona Stiuriuc
2ersonalitatea histrionica este caracterizata de un model de lunga durata de comportament in
cautare de atentie si emotivitate extrema. # persoana cu personalitate histrionica vrea sa fie in
centrul atentiei in orice grup social si se simte inconfortabil cand nu este asa. Aceste persoane pot fi
percepute ca fiind su$iective si se pot angaja in comportamente sexuale seductive sau provocatoare
pentru a atrage atentia asupra lor.
Acestor indivizi le poate fi foarte greu sa dezvolte intimitate emotionala in relatia romantica sau
sexuala. 9ara sa fie constienti frecvent joaca un rol: de victima sau printesa in relatiile cu altii. 2ot
cauta sa controleze partenerul prin manipularea emotionala sau seductie la un nivel, si pe de alta
parte sa prezinte independenta marcata fata de acestia.
Au frecvent relatii anormale cu prietenii de acelasi sex deoarece stilul lor sexual interpersonal
provocativ poate ameninta relatia. 2lictisesc apropiatii cu cereri de atentie permanenta. Devin
depresivi si suparati cind nu sunt in centrul interesului.
%auta mereu noutatea% stimularea si excitarea si au tendinta de a deveni plictisiti de rutina
o$isnuita. Acesti indivizi sunt frecvent intoleranti sau frustrati de situatii care implica o atentie
tardiva, actiunile lor fiind centrate pe obtinerea satisfactiei imediat. Desi adeseori initiaza un job sau
proiect cu mare entuziasm, interesul lor dispare imediat. )elatiile de lunga durata pot fi neglijate
datorita excitarii celor noi.
%a in toate tulburarile de personalitate, persoana afectata trebuie sa aiba cel putin peste &' ani
inainte de a se pune diagnosticul. Este mai prevalenta la femei decit la barbati si apare la " - : 1
din populatie. ,everitatea tulburarii va diminua o data cu inaintarea in virsta.
.ajoritatea pacientilor nu cauta tratament. 2ersoanele cu tulburari de personalitate nu cauta un medic
decit atunci cind afectarea incepe sa interfere semnificativ cu viata personala, adica cind sunt pusi in
fata situatiilor noi si stresante.
%ercetatorii de astazi nu cunosc cauzele tulburarii histrionice. Exista multiple teorii, totusi
majoritatea medicilor accepta un model cauzal biopsihosocial. %auzele sunt probabil complexe si
cuprind factori $iologici si genetici% sociali (cum ar fi modul cum persoana interactioneaza in
dezvoltarea sa timpurie cu familia si prietenii si alti copii si factori psihosociali (personalitatea si
temperamentul individului, modelate de mediul in care traieste si aptitudinele de adaptare copiate.
Tratamentul implica psihoterapie de lunga durata. .edicatia poate deasemeni fi prescrisa pentru a
ajuta unele simptome debilitante.
Cauze si factori de risc: Exista putine studii obiective ale cauzalitatii acestei tulburari de
personalitate. $nvestigatiile raportate au rezultate neconcludente. Explicatiile psihoanalitice fac
legatura fie cu esecul rezolvarii conflictelor oedipiene fie a conflictelor verbale. Aceasta tulburare de
personalitate este rar observata la barbati. $n aceste situatii exista si alte probleme fata de identificarea
sexuala a persoanei.
Cauzele neurochimice:
,tudiile arata ca pacientii cu aceasta tulburare au sisteme noradrenergice inalt responsive, cu
eliberarea excesiva a neurotransmitatorului denumit norepinefrina. <eurotransmitatorii sunt substante
care comunica impulsurile de la un neuron la altul in creier, iar aceste impulsuri dicteaza
comportamentul. Tendinta spre o reactive emotionala excesiva la respingere comuna la pacientii
histrionici poate fi atribuita malfunctiei intr-un grup de neurotransmitatori denumiti catecolamine.
<orepinefrina apartine acestui grup.
Cauzele de dezvoltare:
Teoria psihoanalitica dezvoltata de 9reud sublineaza o serie de stadii psihosexuale de dezvoltare prin
care trece individul. Aceste stadii determina dezvoltarea psihologica de mai tirziu. ,-a propus ca
stadiul genital este determinantul tulburarii. +nii cercetatori considera ca stadiul oral al lui 9reud a fi
mai important in dezvoltarea tulburarii. %ei mai multi psihoanalisti sunt de accord ca o copilarie
traumatica contribuie la dezvoltarea histrionismului.
# alta component din teoria lui 9reud este mecanismul de aparare. .ecanismele de aparare sunt
seturi de metode sistematice, inconstiente pe care le dezvolta oamenii pentru a face fata conflictelor si
a reduce anxietatea. Dupa teoria lui 9reud toti oamenii folosesc aceste mecanisme, dar diferiti oameni
folosesc diferite tipuri de mecanisme. $ndivizii afectati difera in severitatea mecanismelor de aparare
neadaptate pe care le folosesc. %azurile severe folosesc represia, negarea si disocierea.
Cauzele $iosociale:
+n model biosocial in psihologie arata cum contribuie factorii biologici la dezvoltarea personalitatii.
Acestea sugereaza ca oamenii dezvolta tulburarea din aprobarea interpersonala inconstienta oferita de
parinti. Acesti indivizi au invatat sa ia ceea ce vor de la altii prin atragerea atentiei fata de ei.
Cauzele socioculturale:
,tudiile asupra diferitelor culture cu rate crescute de histrionism sugereaza cauze sociale si culturale
ale bolii. +nii cercetatori se asteapta sa gaseasca aceasta tulburare mai ales printre culturile care tind
sa valorize modul dezinhibat de manifestare a emotiilor.
(aria$ilele personale:
%ercetatorii au descoperit unele legaturi intre virsta indivizilor afectati si comportamentul manifestat
de acestia. ,imptomele sunt de lunga durata, totusi caracterul histrionic se poate modifica cu virsta.
De exemplu, seductia poate fi manifestata mai frecvent de un adult tinar decit unul batrin. 2entru a
impresiona pe altii unii adulti trec de la seductia sexuala la una paterna sau materna.
Semne si simptome:2ersoanele cu aceasta tulburare pot de o$icei functiona la un nivel normal
social si profesional. Au aptitudini sociale $une, dar tind sa le foloseasca pentru a manipula pe
altii si a intra in centrul atentiei. .ai mult, personalitatea histrionica poate afecta viata sociala sau
romantic,a sau abilitatea de a face fata esecurilor. Acestor persoane le lipseste empatia. $ncep
relatiile bine, dar tind sa greseaca cind este nevoie de durabilitate sau profunzime, alternind intre
extremele idealizarii si dezinteresului. 2ot cauta tratament pentru depresie cind relatia romantica se
termina.
9recvent nu isi percep situatia personala realistic si au tendinta de a dramatiza si a exagera
pro$lemele. 2ot schimba diferite job-uri pe masura ce devin plictisiti si au probleme de a face fata
frustrarii. 2entru ca doresc noutate si excitare se pot pune in situatii riscante. Toti acesti factori pot
conduce la dezvoltarea depresiei.
Alte manifestari cuprind(
- comportament exhibitionist, cautarea constanta a aprobarii si reasigurarii
- dramatism excesiv cu manifestare exagerata a emotiilor cum ar fi imbratisarea cuiva abia cunoscut
sau plinsul incontrolabil in timpul unui film trist
- sensibilitate excesiva la criticism sau dezaprobare
- aspect seductiv si comportamente inadecvate
- simptome somatice folosite pentru a atrage atentia
- toleranta diminuata la frustrare
- schimbarea rapida a statusului emotional care pot apare superficiale sau exaggerate pentru altii
- tendinta de a crede ca relatiile sunt mai intime decit in realitate
- decizii luate in graba.
Su$tipurile illon: +n individ histrionic poate prezenta nici unul sau unul dintre urmatoarele(
)istrionicul teatral: este in special dramatic, romantic si cauta atentia.
)istrionicul infantile: include caracteristici de granita.
)istrionicul vivace: sintetizeaza seductivitatea histrionicului cu nivelul de energie tipic hipomaniei.
)istrionicul ispititor: include caracteristici compulsive si de dependenta.
)istrionicul temperamental: include caracteristici negativiste (pasiv-agresive.
)istrionicul viclean: caracteristici antisociale.
$ndivizii cu aceasta tulburare fac fata cu greu intimitatii emotionale in relatiile romantice.
Diagnostic: Aspectul individului, comportamentul, istoricul, alaturi de evaluarea psihologica, sunt de
obicei suficiente pentru a stabili un diagnostic. <u exista nici un test pentru a confirma acest
diagnostic. Deoarece criteriile sunt subiective unele persoane pot fi diagnosticate gresit ca avind
tulburarea, in timp ce altele pot sa nu fie diagnosticate niciodata. Tratamentul este de obicei initiat
pentru depresia asociata cu relatiile romantic terminate. .edicatia ajuta ameliorarea simptomelor,
precum depresia. 2sihoterapia poate fi de ajutor.
Criteriile de diagnostic ale tul$urarii histrionice de personalitate cuprind un model de emotivitate
excesiva si cautarea atentiei cu debutul in copilarie si prezentindu-se intr-o varietate de context,
indicate de > sau mai multe dintre urmatoarele(
- se simte inconfortabil in situatii in care nu se afla in centrul atentiei
- interactiunile cu altii sunt caracterizate de comportament sexual sau seductiv inadecvat
- manifesta modificari rapide ale emotiilor si aparenta de superficialitate
- foloseste constant aspectul fizic pentru a atrage atentia
- are un stil de a vorbi excesiv, impresionist si fara detalii
- auto-dramatizeaza, este teatral si exagereaza expresia emotiilor
- este sugestibil, influentabil de catre altii sau de circumstante
- considera relatiile mai intime decit in realitate.
Tratament:Datorita absentei cercetarilor sutinute asupra tulburarilor de personalitate si a
tratamentului de lunga durata prin psihoterapie, descoperirile empirice aupra tratamentului acestor
tulburari ramin bazate pe metode pe caz si nu studii clinice. Astfel tratamentul de elective este
psihoterapia si'sau terapia conitiv comportamentala, care incearca auto-dezvoltarea prin rezolvarea
conflictelor si a inhibitiilor. Terapia de grup poate ajuta indivizii histrionici sa invete cum sa nu-si mai
manifeste excesiv comportamentele dramatice, dar trebuie monitorizata atent pentru ca poate da
persoanei o audienta pentru a-si prezenta rolul si oportunitatea de a perpetua comportamentul
histrionic.
Terapia cognitiv#comportamentala:
Este un tratament directionat spre a reduce gindurile disfunctionale ale individului. Astfel de ginduri
includ teme precum faptul ca nu este capabil sa aiba grija de el insusi. Aceasta terapie incearca sa
inlature gindurile automate de inferioritate. $i invata pe pacienti sa identifice gindurile automate, sa
lucreze asupra comportamentului impulsiv si sa dezvolte aptitudini mai bune de a rezolva
problemele.
editatia:
Este folosita pentru a asista pacientii extrovertiti cu histrionism sa se relaxeze si sa-si focalizeze
emotiile. +nii terapeuti folosesc hipnoza pentru a ajuta pacientii sa se relaxeze cind experimenteaza o
frecventa cardiac rapida sau palpitatii in cursul unei manifestari de dramatism.
"sihoterapia:
Deoarece personalitatea umana este o parte atit de integranta din ceea ce defineste identitatea noastra,
aceasta tulburare este dificil de tratat. 2sihoterapia individuala focalizata in ameliorarea
mecanismelor de copiere si dezvoltarea aptitudinilor interpersonale pare a fi cea mai eficienta metoda
de tratament. Terapia de grup nu este in general recomandata persoanelor histrionice deoarece
comportamentului lor in cautare de atentie poate monopoliza sedinta.
;esturile suicidale si automutilarea, drept comportamente in cautare de atentie sunt frecvent asociate
cu histrionismul. %hiar si decesul nu este intentia pacientului. #rice planuri de suicid trebuie luate in
considerare. Terapia recomandata este de scurta durata si doreste sa resolve problemele imediate si
dificultatile din viata pacientului.
edicatia:
.edicatia psihiatrica nu este de obicei folosita pentru a ameliora tulburarea de personalitate dar poate
fi utilizata pentru a trata tulburarile asociate cum ar fi anxietatea sau depresia. 2rescrierea acestor
medicamente trebuie facuta cu atentie datorita posibilitatii ca pacientul sa foloseasca medicamentele
inadecvat cu ginduri auto-distructive.
%aracteristicele acestor indivizi sunt de lunga durata. Ei folosesc serviciile medicale frecvent, nu
ramin in tratamentul psihoterapeutic indeajuns de mult pentru a face modificari. Tind sa aiba scopuri
vagi si sa treaca la ceva mai interesant. 2e masura ce indivizii imbatrinesc prezinta mai putine
simptome. %ercetatorii pun acest fapt pe seama lipsei de energie la batrinete.
"ersonalitatea narcisista * +arcisismul patologic
Autor: Simona Stiuriuc
Tul$urarea de personalitate narcisista este caracterizata de
un model de grandiozitate de lunga durata (in fantezie sau
comportamentul real, o nevoie covirsitoare de admiratie si
de obicei o completa lipsa de empatie fata de ceilalti.
$ndivizii cu aceasta tulburare frecvent cred ca sunt de o reala
valoare in viata tuturor sau a oricaror persoane pe care le
intilnesc. $n timp ce astfel de comportament era oarecum
adecvat pentru un rege din secolul JG$, astazi este in general
considerat inadecvat pentru oamenii normali.
2ersoanele cu tulburarea de personalitate narcisista prezinta
frecvent sno$ism sau atitudini de patronism. De exemplu un
astfel de individ se poate plinge de impolitetea unui chelner
neindeminatic sau de stupiditatea lui sau sa traga concluzii despre o analiza medicala prin evaluarea
condescendenta a medicului.
$n termeni generali aceste persoane sunt denumite narcisiste.
%a si in alte tulburari de personalitate individul trebuie sa aiba cel putin &' ani inainte de a fi
diagnosticat. 2ersonalitatea narcisista apare mai ales la $ar$ati decit la femei si este calculata a se
dezvolta la !1 din populatie. %a si alte tulburari de personalitate narcisismul se va diminua ca
intensitate cu virsta, multi indivizi experimentind putine dintre cele mai extreme simptome pina la =0
- >0 de ani.
Tulburarile de personalitate cum este narcisismul sunt diagnosticate tipic de un psihiatru sau
psiholog. <u exista teste de singe sau genetice folosite pentru a diagnostica tulburarea. .ulte
persoane afectate nu se prezinta pentru tratament decit atunci cind tulburarea interfera dramatic cu
viata personala, adica cind au de-a face cu situatii stresante.
+u se cunosc cauzele acestei tulburari. Exista multiple teorii totusi despre posibilele cauze. %ei mai
multi medici accepta un model biopsihosocial etiologic - cauzele sunt probabil biologice, genetice si
sociale (cum interactioneaza un individ cu dezvoltarea in familie si prieteni si psihologice
(personalitatea si temperamenul individului modelate de mediu si modelele copiate pentru a face fata
stresului. Aceata sugereaza ca nu este responsabil un singur factor ci complexitatea celor trei factori.
Daca un individ are o tulburare de personalitate cercetatorii sugereaza ca este foarte probabil ca
aceasta sa fie transmisa copiilor.
Tratamentul narcisismului implica tipic psihoterapia de lunga durata cu un psihoterapeut care are
experienta in acest tip de tulburare de personalitate. .edicatia poate fi deasemeni prescrisa pentru a
ajuta cu unele simptome debilitante.
Cauze si factori de risc: %auza tulburarii este necunoscuta, totusi sunt enumerati urmatorii factori
identificati de diferiti cercetatori drept posibile(
- temperament foarte sensibil inca de la nastere-principalul simptom in forma cronica
- sunt admirati si felicitati pentru aspecte fizice sau talente exceptionale de catre adulti
- admiratie excesiva care nu este echilibrata de realitate
- felicitari excesive pentru comportamente bune sau criticism excesiv pentru comportamente rele in
copilarie
- indulgenta sau evaluare excesive de catre parinti
- abuz emotional sever in copilarie
- neglijare emotionala in copilarie.
+nele modele de narcisism sunt comune si reprezinta o etapa normala a dezvoltarii. %ind aceste
modele sunt asociate cu esecul unui mediul interpersonal si continua in viata de adult se pot
intensifica pina cind este diagnosticata tulburarea. +nii psihoterapeuti considera ca etiologia
tulburarii este rezultatul fixatiilor in dezvoltarea copilariei. Daca un copil nu primeste recunoastere
suficienta pentru talentele sale intre virstele de : - H ani acestia nu se vor maturiza niciodata si vor
continua stadiul de dezvoltare narcisista. ,-a sugerat ca narcisismul poate fi agravat de imbatrinirea
fizica si mentala.
<arcisismul patologic are multiple forme de severitate. $n formele sale mai severe se considera ca
apare din credinta persoanei ca este perceputa intr-un fundament inacceptabil pentru altii. Aceasta
credinta este ascunsa in subconstientul persoanei, o astfel de persoana daca este intrebata va nega
tipic un astfel de lucru. 2entru a se proteja impotriva respingerii intolerabil de dureroase si a izolarii
care isi imagineaza ca ar urma daca altii isi dau seama de natura lor imperfecta incearca sa controleze
modul cum altii ii vad.
+arcisismul patologic se poate dezvolta prin afectarea calitatii relatiei cu principalele persoane care
i-au ingrijit, de obicei parintii, acestia neformind o empatie sanatoasa cu copiii lor. %onceptia formata
a copilului de a fi neimportant fata de altii este rezultatul. %opiii vor crede ca au un defect de
personalitate care ii face nedoriti.
2ersonalitatea narcisista este izolanta, dureroasa. ,e simt umiliti, respinsi si atacati cind sunt criticati.
2entru a se proteja de aceste pericole reactioneaza prin furie, aparare la fiecare critica cit de mica,
reala sau imaginata. 2entru a evita astfel de situatii unii narcisisti se retrag din societate. %ind
narcisistul simte o lipsa de admiratie, adulatie, atentie si afirmare se poate manifesta prin dorinte de a
fi temut si cunoscut.
Desi acesti indivizi sunt frecvent ambitiosi si capabili, imposibilitatea de a tolera esecurile, criticile si
lipsa empatiei ii face dificili pentru munca in echipa nefiind potriviti pentru a sustine relatii
profesionale de lunga durata. Acestia isi imagineaza o auto-grandiozitate alaturi de un comportament
hipomaniac nesustinute de realitatea lor profesionala.
Semne si simptome:<arcisistul este descris ca fiind excesiv preocupat cu problemele de putere,
prestigiu si vanitate personale. Este o tulburare strins legata de auto-centrism.
Criteriile de diagnosticare a narcisismului patologic cuprind urmatoarele(
- un simt grandios de auto-importanta (isi exagereaza succesele si talentele, asteapta sa fie recunoscut
drept superior fara a avea multe realizari
- este preocupat cu fantezii asupra succeselor nelimitate, putere, stralucire, frumusete sau dragostea
ideala
- crede ca este special si unic si ca poate fi inteles doar de persoane cu statut special
- cere admiratie excesiva
- asteapta tratamente speciale
- exploateaza alte persoane pentru a-si atinge propriul scop
- ii lipseste empatia( nu vrea sa recunoasca sau sa identifice nevoile si sentimentele altora
- este invidious pe altii sau crede ca alte persoane sunt invidioase pe el
- este arogant
- prezinta paranoia usoara sau moderata
- face asocieri si sugereaza afilieri cu nume si persoane importante.
Su$tipurile illon: Theodore illon a identificat , su$tipuri ale narcisistului. #rice narcisist
poate manifesta unul sau nici unul dintre urmatoarele(
+arcisistul fara principii: include manifestari antisociale, este un sarlatan, exploateaza, face fraude,
nu are scrupule.
+arcisistul falic: aproape toti narcisistii din acest grup sunt barbati. Tind sa fie agresivi, atletici si
exhibitionisti& le place sa-si arate corpul si barbatia.
+arcisistul amoros: cuprinde caracteristici hisiotronice, este Don 4uan sau %asanova modern, erotic,
exhibitionist.
+arcisistul compensator: cuprinde caracteristici negativiste, este pasiv-agresiv, evita societatea.
+arcisistul elitist: crede despre el ca face parte dintre numele mari ale lumii.
+arcisistul fanatic: include caracteristici paranoide, un individ al carui stima de sine a fost sever
inhibata in copilarie, care manifesta tendinte paranoide majore si care are iluzia de omnipotenta.
Aceste persoane se lupta cu iluziile de neimportanta si valoare pierduta si incearca sa-si restabileasca
respectul prin fantezii de grandoare. %ind nu reusesc ca cistige recunoasterea si sustinerea altora
adopta rolul de erou sau persoana adorata cu o misiune grandioasa.
oduri de a recunoaste un narcisist: Thomas a sugerat urmatoarele manifestari care indica
prezenta unei persoane cu tulburare de personalitate narcisista(
- asteapta ca altii sa faca treburile de zi cu zi pentru ca se simt prea importanti pentru a-si pierde
timpul cu lucruri comune
- vorbesc foarte rar despre viata lor personala - despre amintiri si visuri
- tind sa prezinte un nivel ridicat de stres alaturi de persoanele cu care lucreaza sau interactioneaza
- simt ca regulile nu li se aplica
- simtul lor de auto-importanta si lipsa de empatie ii face sa intrerupa frecvent conversatiile cu altii
- devin nerabdatori si nelinistiti cind subiectul conversatiei este despre altcineva si nu ei
- folosesc constant pronumele *eu*, *mie* si *al meu*
- le lipseste empatia
- invinovatesc pe altii pentru greselile lor
- intr-o conversatie indiferent de subiect ajung sa vorbeasca despre ei
- vor insela si copia de cite ori vor crede ca nu sunt descoperiti
- relatii sociale de scurta durata
- tendinta de a fi atrasi de functii de conducere
- nevoia de a a fi in centrul atentiei sau de a fi admirati intr-un grup social
- preocparea fat de imaginea si opinia publica.
- virtual toate ideile lor sau modurile de comportament intr-o situatie data sunt copiate de la altii.
Diagnostic:2entru a intruni diagnosticul unei tulburari de personalitate, comportamentul problematic
al individului trebuie sa se manifeste in doua sau mai multe dintre urmatoarele domenii(
- perceptia si interpretarea sa fata de alte persoane
- intensitatea si durata simptomelor sic it de adecvate sunt acestea fata de situatia reala
- relatiile cu alte persoane
- capacitatea de a-si controla impulsurile.
Este important de stiut ca toate tulburarile de personalitate isi au debutul in adolescenta tirzie sau
viata de adult la debut. .edicii pun rar un diagnostic de tulburare de personalitate la copii pentru ca
acestia sunt inca in proces de formare si se pot schimba considerabil pina la perioada de adult.
Gulnerabilitatea respectului de sine face ca indivizii cu aceasta tulburare sa fie foarte sensibili la
critici sau esec. Desi poate manifesta sentimente de putere, criticismul ii bintuie si ii lasa cu
sentimente de umilinta, degradare si simplitate. 2ot reactiona prin furies au razbunare. Giata lor
sociala este afectata frecvent datorita problemelor derivate din necesitatea de admiratie si de lipsa
sensibilitatii fata de viata altora. Desi ambitia si increderea lor pot conduce la realizari frumoase,
performanta poate fi intrerupta de intoleranta la critici sau greseli.
2ersoanele diagnosticate cu aceasta tulburare prezinta mai multe nivele de functionare. #tto Fernberg
a descris trei nivele ale afectarii narcisiste. $n virf sunt cei care sunt talentati sau indeajuns de
inzestrati pentru a atrage admiratia si atentia pe care o vor& aceste persoane pot niciodata sa necesite
terapie pentru ca nu simt necesitatea. 8a al doilea nivel sunt cei care functioneaza satisfacator in
mediul de lucru dar cauta ajutor profesional pentru ca nu pot forma relatii sanatoase sau pentru ca se
simt plictisiti si fara scop. <arcisistii de pe ultimul nivel sunt diagnosticati frecvent cu alta tulburare
mentala sau au intrat in probleme cu legea. Au severe dificultati cu anxietatea si controlul
impulsurilor.
.area preponderenta a pacientilor barbati in studiile narcisismului au facut cercetatorii sa exploreze
efectele rolului sexului in aceasta tulburare de personalitate. +nii au speculat ca dezechilibrul sexual
in narcissism rezulta din dezaprobarea societatii fata de comportamentul auto-centrat si de exploatare
fata de femei care sunt programate natural sa ingrijeasca, sa faca placere si in general sa isi focalizeze
atentia fata de alte persoane.
Tulburarea este dificil de diagnosticat din diferite motive. 2rimul, indivizii afectati functioneaza
indeajuns de bine in societate astfel ca nu intra in atentia medicilor. Al doilea, narcisistii au tendinta
sa minta despre ei, de aceea unui terapist ii poate lua mult timp pentru a observa discrepantele intre
versiunea unui pacient despre viata sa si informatiile date de cunoscuti. Al treilea, multe
comportamente asociate cu narcisismul pot fi atribite altor tulburari metale. <arcisistii care nu
functioneaza bine sunt frecvent diagnosticati cu tulburare de personalitate de granita, mai ales daca
sunt femei& daca sunt barbati pot fi diagnosticati cu personalitate antisociala.
Daca pacientul este dependent de droguri unele dintre comportamentele narcisiste pot fi atribuite
consumului de substante. .ai recent cercetatorii au aratat tendinta de a confunda narcisismul la
persoanele care au trait o experienta traumatica cu stresul post-traumatic.
Diagnosticul se pune de obicei pe baza a mai multor surse de informatii( istoricul pacientului,
informatii de la familie si altiii si rezultatul intrebarilor puse de catre medic.
Tratament:Tratamentul cuprinde o varietate de aborduri farmacologice, de grup sau individuale.
edicatia:
<u exista inca medicamente dezvoltate special pentru tratamentul narcisismului. 2acientii care sunt si
depresivi sau anxiosi pot primi medicamente pentru ameliorarea simptomelor. ,e pare ca inhibitorii
recaptarii de serotonina folositi in depresie ar agrava grandomania si lipsa de empatie.
"sihoterapia:
%iteva diferite aborduri fata de terapia individuala au fost incercate cu acesti pacienti, variind de la
psihoanaliza clasica si terapia Adleriana pina la aborduri rationalemotive si terapia ;estalt.
.ajoritatea medicilor nu pot forma legaturi indeajuns de strinse cu pacientii pentru a permite
vindecarea injuriilor din copilarie. Tendinta pacientilor de a critica si a nu aprecia munca medicului ii
face dificil de lucrat cu ei.
Spitalizarea:
<arcisistii care nu functioneaza in societate pot necesita tratament in spital, mai ales cei care prezinta
comportamente de auto-atac si lipsa controlului impulsurilor. Tratamentul in spital este de ajutor mai
ales cind este tintit pe criza imediata si simptomele ei decit pe dificultatile de lunga durata ale
pacientului.
"rognosticul persoanelor tinere cu narcisism este relativ bun, tulburarile lor reflectind lipsa
experientei de viata. 2entru pacientii de lunga durata este negativ. +nii narcisisti pot pe masura ce se
apropie de mijlocul vietii sa-si accepte limitarile proprii cit si pe ale altora, sa-si resolve problemle cu
invidia si sa-si accepte mortalitatea. %ei mai multi pe de alta parte devin depresivi pe masura ce
imbatrinesc neavind reteaua de legaturi familiale intime si prietenii care sustin majoritatea
persoanelor in virsta.
Tul$urarea de personalitate antisociala * "ersonalitatea sociopata
Autor: Simona Stiuriuc
Aceasta tulburare a fost cunoscuta anterior drept tul$urare psihopata sau sociopatie. %a si la alte
tulburari de personalitate, exista numerosi factori care pot contribui la dezvoltarea simptomelor.
Deoarece simptomele sunt de durata, ideea ca acestea incep in copilarie, sau cel putin in adolescenta,
este acceptata. %onsecintele negative ale acestor simptome nu se pot manifesta pina la perioada de
adult.
%ercetarile arata ca un procent mare dintre indivizii cu aceasta tulburare au comportamente care pot
fi recunoscute inainte de &, ani-
Simptomele personalitatii antisociale cuprind un comportament dezinteresat fata de drepturile
omului. <u se conformeaza normelor societatii si asteptarilor rezultind arestari si implicari ilegale
individual incrcind sa foloseasca inselaciuni pentru profitul sau. $mpulsivitatea este frecvent prezenta
incluzind accese de furie, neintelegerea consecintelor comportamentelor, iritabilitate si asalt fizic.
+nii argumenteaza ca o componenta majora a acestei tulburari este reducerea capacitatii de a
empatiza cu alte persoane. Astfel acestia nu au sentimentul de vinovatie fata de persoanele ranite
fiind dezinteresati de aspectele interrelatiilor umane.
Tratamentul pentru aceasta tulburare este foarte rar implementat. Exista unele studii asupra
simptomelor si a consecintelor negative frecvent blamind societatea pentru dezvoltarea lor. $n acest
sens optiunile terapeutice sunt limitate. +nele cercetari au descoperit o terapie de lunga durata
orientata spre interior dar pentru a face pacientul sa se angajeze la o atfel de terapie este un obstacol
major.
2rognosticul nu este foarte bun datorita a doi factori contributori. 2rimul pentru ca boala este
caracterizata de esecul conformarii la normele societatii, acesti indivizi sunt frecvent incarcerate
datorita comportamentului criminal. %el de-al doilea, o lipsa a constientizarii bolii, acesti oameni vad
lumea din exterior ca fiind cu probleme si nu ei insisi, cautind rar tratament.
Cauze si factori de risc:Tulburarile de personalitate sunt comportamente cronice si tipuri de relatii
care interfereaza cu viata unei persoane pentru multi ani. 2entru a pune diagnosticul de tulburare de
personalitate antisociala, persoana trebuie sa manifeste comportament evident care-l califica pentru
diagnosticul de tulburare de comportament in timpul copilariei.
%auza tulburarii este necunoscuta, dar factorii genetici si abuzul in copilarie sunt considerati a
contribui la dezvoltarea acestei conditii. 2ersoanele cu un parinte antisocial sau alcoolic prezinta risc
crescut. 3arbatii mai mult decit femeile sunt afectati. 2iromania si cruzimea fata de animale in timpul
copilariei sunt legate de dezvoltarea personalitatii antisociale.
.actori de risc:
Dezvoltarea personalitatii este afectata de tendintele genetice ca si de factorii de mediu cum sunt
experientele din copilarie. %ei mai multi factori de risc de dezvoltare a acestei tulburari sunt asociati
cu mediul abuziv sau in care copilul este neglijat(
- abuzul in copilarie
- deprivare si neglijare afectiva in copilarie
- un parinte antisocial, alcoolic
- implicarea intr-un grup care manifesta comportament antisocial
- tulburarea de deficit de atentie
- tulburare de citit.
Semne si simptome:2ersonalitatea antisociala este o conditie in care indivizii prezinta un dezinteres
pentru lege si drepturile omului. #amenii cu personalitate antisociala pot tinde sa minta sau sa fure,
frecvent nereusind sa ramina la un serviciu stabil sau sa-si indeplineasca indatoririle parintesti.
Adolescenta este un moment critic pentru dezvoltarea personalitatii antisociale. 2ersoanele care au
crescut in medii abuzive sau neglijate sunt la risc prezentind simptome inainte de !> ani.
2ersonalitatea antisociala afecteaza barbatii de trei ori mai mult decit femeile si este mult mai
prevelenta in populatiile din inchisoare decit in populatia generala.
Este o conditie cronica si reprezinta una dintre cele mai dificil de tratat afectiuni ale personalitatii.
Totusi psihoterapia si unele medicamente pot ajuta la ameliorarea simptomelor. $n multe cazuri
simptomele personalitatii antisociale diminua cind aceasta atinge virsta mijlocie.
3olnavul clasic este indiferent nevolilor altor indivizi si poate manipula prin santaj sau intimidare.
2rezinta un dispret total fata de bine si rau, are probleme in pastrarea unei slujbe, nu-si plateste
facturile. De obicei sunt singuratici. 2ot fi agresivi si violenti.
Criteriile de diagnostic ale personalitatii antisociale:
- nu se confromeaza normelor sociale nerespectind legile si angajindu-se constant in acte ilegale
- mint constant, intimideaza si folosesc inselaciuni pentru profitul propriu
- impulsivitate sau esecul realizarii unui plan de viitor
- iritabilitatea si agresivitatea indicate de atacuri fizice repetate
- dispret fata de siguranta altor indivizi
- iresponsabilitate indicata de esecul repetat de a sustine un loc de munca sau de a-si onora obligatiile
financiare
- lipsa remuscarilor indicata de indiferenta fata de actele de violenta, de furt sau abuz verbal fata de
alti indivizi.
$ndividul are mai putin de !/ ani. 3oala nu este asociata cu schizofrenia sau episoadele maniace.
,imptomele tind sa atinga maximum de manifestare la "0 de ani si se amelioreaza la =0 de ani.
Diagnostic: <u exista teste de laborator pentru aceasta tulburare iar diagnosticul se pune dupa o
evaluare psihiatrica. .edicul intreaba pacientul despre simptome si starea de bine mentala, istoricul
medical, personal si social. +n examen fizic va ajuta la excluderea altor conditii.
Diagnosticul de tulburare antisociala este rezervat de obicei pentru persoanele peste !/ ani. Totusi un
posibil diagnostic necesita identificarea unei tulburari de comportament pina la virsta de !> ani.
Aceste tulburari de comportament cuprind( furtul, cruzimea fata de animale, inselaciunea, vandalism
si abandonul domiciliului.
Tratament: 2ersonalitatea antisociala este considerata una dintre cele mai dificile tulburari de
personalitate de tratat. 2ersoanele care sufera de aceasta conditie cauta rar tratament singuri ci doar
directionati de o curte. 2ot abuza sau neglija un tratament medicamentos. $n general tratamentul
acestor persoane are putin succes dar exista abordari care pot ameliora simptomele.
edicatia:
2ersoanele cu tulburare antisociala sufera frecvent de conditii asociate cum sunt anxietatea, depresia
si dependenta de substante. Doctorii pot prescrie medicamente antidepresive sau antipsihotice pentru
a ajuta ameliorarea acestor conditii. Din nefericire multe persoane cu personalitate antisociala nu-si i-
au medicatia prescrisa.
"sihoterapia:
Aceasta terapie poate ajuta persoanele afectate sa dezvolte comportamente interpersonale intr-un cod
moral. # parte critica a acestei terapii este dezvoltarea si mentinerea unei relatii pacient - terapeut.
Aceasta relatie poate fi o provocare pe masura ce pacientul este frecvent furios, instabil emotional,
inadecvat interpersonal si predispus la comportament impulsiv. $n unele cazuri doctorii sugereaza
terapia de grup si in familie cind terapia individului nu a avut succes.
Tul$urari de anxietate
Autor: Camelia Airinei
Anxietatea este o reactie normala la stres, insa in cazurile de tulburari de anxietate aceasta reactie
apare in mod excesiv si in fata situatiilor normale din fiecare zi. 3oala afecteaza comportamentul,
gandurile, emotiile si sanatatea fizica. Aceasta frica patologica poate avea forme deosebit de grave,
pacientul fiind incapabil sa duca o viata normala.
Tulburarile de anxietate reprezinta mai degraba un grup de afectiuni inrudite decat o singura boala,
astfel incat manifestarile pot fi diverse, insa toti pacientii prezinta aceeasi problema generalizata(
frica sau ingrijorare persistenta, foarte severa si coplesitoare, in situatiile in care persoanele
obisnuite nu s-ar simti amenintate. <u este iesit din comun ca o persoana sa sufere de mai multe
tipuri de tulburari de anxietate, sau ca afectiunea sa fie insotita de depresie, tulburari de alimentatie
sau abuz de substante. Tulburarile de anxietate mai pot fi asociate cu afectiuni fizice, caz in care
tratamentul trebuie adresat ambelor tipuri de boli.
Tulburarile de anxietate sunt cauzate de anomalii ale partilor din creier care se ocupa de
raspunsul la frica - hipocampusul si amigdala creierului. Exista dovezi care atesta faptul ca atat
factorii biologici, cat si cei de mediu, contribuie la aparitia tulburarilor de anxietate. ,-au observat
unele predispozitii genetice, insa acestea nu impun iminenta aparitiei bolii. 2e de alta parte,
experientele traumatice timpurii pot reseta sistemele corporale normale de procesare a fricii, astfel
incat organismul sa aiba o reactie exagerata la stres.
Simptomele anxietatii sunt atat psihice cat si fizice, si variaza in functie de tipul tulburarii anxioase,
insa in general afectiunea se manifesta prin ingrijorare excesiva in privinta banilor, slujbei, familiei,
sanatatii, chiar si atunci cand nu este deloc cazul& ganduri obsesive, imposibil de controlat& asteptarea
celui mai tragic deznodamant, in mod irational& stare generala de nelinste si emotii inexplicabile&
cosmaruri& imposibilitatea de relaxare& iritabilitate& insomnie& tensiune musculara& dificultati la
inghitire& dureri de cap& urinare frecventa sau diaree& respiratie rapida sau dificultate in respiratie&
palpitatii& frisoane&
Tipuri de tul$urari de anxietate Tulburarile de anxietate inlcud o mare varietate insa ele pot fi
clasificate in afectiuni cu simptome continue si afectiuni cu simptome episodice. $n principiu, aceste
boli sunt de trei tipuri( anxietate generalizata, fobii si tulburari de panica, fiecare avand propriile de
simptome, caracteristici si tratamente. ,imptomele de anxietate pot fi diagnosticate ca afectiune
psihica doar in momentul in care tulbura comportamentul si functionarea normala in societate a
persoanei afectate.
/ Tul$urare de anxietate generalizata- (!AD - Generalised aniet! disorder
Tulburarea de anxietate generalizata se manifesta prin ingrijorari frecvente, nerealiste si repetate si
anticiparea celor mai teribile deznodaminte fara motive intemeiate, in legatura cu evenimentele si
activitatile ce fac parte din rutina zilnica. Afectiunea este legata si de simptome fizice, cum ar fi
insomnie, neliniste, dureri abdominale, oboseala. 2entru a se putea stabili un diagnostic pacientul
trebuie sa fi prezentat simptomele pe o perioada de cel putin 7 luni.
2ersoanele care sufera da ceasta tulburare isi fac griji in legatura cu lucrurile care ii ingrijoreaza si pe
oamenii normali, insa cei bolnavi sunt ingrijorati mai frecvent si aceasta stare le perturba activitatea
zilnica normala. 2ersoanele mai des afectate sunt de sex feminin si aproximativ !>1 din pacienti au
rude cu aceeasi afectiune. Tulburarea de anxietate generalizata insoteste deseori fobiile si este foarte
comuna la persoanele ce sufera de depresie.
/ Tul$urare de panica- Atacuri de panica-
Aceasta afectiune psihica este caracterizata de atacuri de panica recurente, aparute brusc, fara
avertizare sau cauze eviente, si este totodata insotita de frica pacientului de un nou atac. +n atac de
panica dureaza pana in !0 minute - mai rar, cateva ore - si are ca simptome fizice dureri in piept,
palpitatii, dispnee, ameteala, disconfort abdominal. Aceste simptome sunt insotite de un puternic
sentiment de fica de moarte, groaza chiar, senzatia de deconectare de realitate si frica de a innebuni
sau a pierde controlul. Atacurile de panica pot fi declansate de stres, stari de anxietate sau chiar
miscare fizica intensa.
Avand in vedere manifestarile fizice ale atacurilor de panica, acestea sunt deseori confundate cu un
atac de cord sau cu o afectiune foarte grava. Atacurile de panica duc la alterarea calitatii vietii
pacientului. Acesta va evita situatiile si locurile in care a aparut un atac, iar frica unui nou episod este
permanenta. ,imptomele pot aparea si in afara atacurilor propriu-zise. Afectiunea poate fi asociata cu
agorafobia - frica de spatii deschise.
/ .o$ii specifice-
9obia in general are trei forme( fobiile specifice, agorafobia si fobia sociala. 9obia specifica
reprezinta frica excesiva, irationala si persistenta, in fata unor anumite situatii, obiecte, animale sau
activitati. 9obiile obisnuite includ frica de inaltimi, serpi, paianjeni, sange, zbor. 2acientii evita
obiectul fricii lor, insa tocmai aceasta evitare duce la intarirea sentimentului de teama. Desi intelege
ca reactioneaza exagerat, persoana afectata de fobie nu isi poate invinge frica excesiva. Acest
sentiment vine din anticiparea consecintelor groaznice in cazul apropierii de situatia sau obiectul
fobiei.
Agorafo$ia reprezinta teama de a parasi casa, frica de spatii deschise sau aglomerate, a calatori cu
mijloacele de transport public sau de a fi intr-un loc din care este dificil de plecat sau poate provoca
rusine publica. .ulti pacienti prezinta un amestec de agorafobie si fobie sociala, insa de foarte multe
ori agorafobia este asociata cu atacurile de panica si depresia.
/ Tul$urari de anxietate sociala- .o$ie sociala-
9obia sociala implica anxietate crescuta si disconfort in situatii sociale( interactiunea cu alte
persoane, vorbitul sau servirea mesei in public. 2ersoanele care sufera de aceasta tulburare sunt foarte
constiente de sine in aceste situatii si se tem sa fie observati facand ceva gresit in fata altor persoane
(frica de ridicol si umilire publica. ,imptomele includ rosirea obrajilor, transpiratie, dificultate in
vorbire. %azurile severe pot duce la izolare sociala.
/ Tul$urari o$sesiv compulsive- (0CD - "bsessive-compulsive disorder
Aceasta afectiune se manifesta prin o$sesii (ganduri sau imagini suparatoare, persistente si
comportamente compulsive (un impuls de a respecta anumite ritualuri repetitive. 3oala afecteaza
aproximativ :1 (desi mult mai multi prezinta simptome usoare din populatie si apare in primii !0
ani de viata sau la inceputul maturitatii. Aceste ganduri irationale si obsesive nu pot fi controlate de
pacient si pot produce un nivel crescut de anxietate.
Desi comportamentul compulsiv si obsesiile pot fi legate de superstitii, sunt complet ilogice, cum ar
fi pasirea doar pe dalele albe ale pardoselii, pentru a scapa de un gand obsesiv sau verificarea
repetitiva a anumitor lucruri, cum ar fi inchisul aragazului. %ele mai comune obsesii includ teama de
microbi, indoieli suparatoare sau necesitatea de a organiza permanent lucrurile.
2acientii sunt de obicei constienti de simptomele avute si sunt cateva cazuri in care boala se
manifesta doar prin ganduri obsesive si fara manifestari evidente, sau doar prin comportament
compulsiv. ,tudiind imaginile creierului pacientilor, s-au observat anumite anomalii( unele parti au
activitate scazuta, iar altele sunt hiperactive. $n afara de aceste observatii, nu se cunosc cauzele
biologice ale tulburarilor obsesiv compulsive.
/ Tul$urare de stres post traumatic- ("TSD - #ost-traumatic stress disorder
$ntamplarile deosebit de stresante pot provoca trei tipuri de reactii care includ simptome de anxietate(
reactie acuta de stres, reactie de ajustare si tulburare de stres post traumatic. 2rimul tip apare in
timpul producerii evenimentului si are tendinta de a dispare destul de repede dupa incetarea acestuia.
)eactia de ajustare apare pana la o luna dupa evenimentul tragic, iar simptomele se amelioreaza in
sase luni.
Tulburarea de stres post traumatic apare la cateva saptamani sau luni de la accident si poate persista
ani de zile. ,imptomele includ amntiri vii despre tragedie - in timpul carora pacientul retraieste
intamplarea, cosmaruri, evitarea oricarei asociatii cu evenimentul stresant, anxietate generalizata,
tulburari de panica, depresie, sentiment de vinovatie pentru a fi supravietuit, iritabilitate. Tulburarea
apare la persoanele care au trecut prin intamplari deosebit de traumatizante, fizic sau emotional -
supravietuitorii unui abuz sexual sau fizic, dezastru natural sau accident tragic, expunere la situatii
stresante un timp indelungat (soldati, martori ai tragediei suferite de alta persoana.
/ Anxietate de separatie-
Aceasta tulburare apare in momentul in care pacientul este separat de o persoana sau un loc si este
considerata a fi o afectiune doar in momentul in care sentimentele de anxietate devin excesive fara
motive reale. Tulburarea poate aparea atat la adulti, cat si la copii, insa in copilarie simptomele sunt
mai severe si chiar si o separatie foarte scurta poate produce panica intensa.
/ Tul$urari de anxietate la copii-
8a fel ca si adultii, copiii pot experimenta senzatii de anxietate, ingrijorare si frica, in fata unor
situatii diverse si in special in cazul unor experiente noi. Este considerata a fi o afectiune in
momentul in care anxietatea depaseste caracterul temporar si perturba activitatea normala, gandirea,
aptitudinea de a lua decizii, perceptia mediului, capacitatea de a invata si de a se concentra a
copilului.
Anxietatea la copii se manifesta si prin tensiune ridicata, greturi, varsaturi, dureri de stomac, ulcer,
diaree, slabiciune, apnee, precum si indoire de sine, autocritica, iritabilitate, probleme de somn.
Acesti copii sunt predispusi si la depresie, tulburari de alimentatie si deficit de atentie, iar daca
anxietatea nu este tratata exista riscul aparitiei rezultatelor scolare slabe, evitarii activitatilor sociale
importante si abuzului de substante. %ercetarile arata faptul ca tulburarile de anxietate la copii au atat
cauze biologice, cat si psihice.
Tratamente pentru tul$urarile de anxietate / Cum te poti a1uta singur-
<u toti cei care se ingrijoreaza foarte mult sufera de tulburari de anxietate. Anxietatea poate aparea si
in conditiile unui program prea incarcat, a lipsei de somn sau miscare fizica, atmosferei stresante
acasa sau la locul de munca, sau chiar din cauza excesului de cofeina. 2rin urmare anxietatea poate fi
rezultatul unui stil de viata nesanatos. Daca simtiti ca stresul va copleseste ganditi-va la metode prin
care sa va echilibrati. )enuntati la o parte din responsabilitati, gasiti pe cineva apropiat in care puteti
avea incredere si caruia puteti sa-i destainuiti problemele cu care va confruntati, faceti putin timp in
fiecare zi, special pentru a va relaxa, aveti grija de sanatate si cereti ajutor daca aveti nevoie.
Este important sa apelati medic daca observati ca simptomele sunt coplesitoare si nu le puteti
controla. .edicul va trebui sa stabileasca intai daca boala nu este produsa de anumite tratamente
medicamentoase pe care le urmati, sau de alte afectiuni fizice, cum ar fi probleme cu glanda tiroida,
hipoglicemie sau astm. #data ce cauzele medicale au fost excluse, trebuie sa va adresati unui
psihoterapeut.
%ele mai eficiente tratamente in cazul tulburarilor de anxietate sunt terapiile comportamentale.
Acestea implica expunerea treptata a pacientului la situatiile de care se teme. $n timpul terapiei se pot
folosi si medicamente, pentru a controla simptomele, insa acestea de obicei nu asigura vindecarea. $n
ultimul timp s-a constatat ca tehnicile de meditatie pot fi de real ajutor in ameliorarea simptomelor
anxietatii.
/ Terapie cognitiv comportamentala pentru tratarea anxietatii-
Acest tip de terapie are doua componente( una cognitiva, care corecteaza perceptia eronata asupra
realitatii, si una comportamentala, care incearca modificarea reactiei la situatiile ce declanseaza
anxietatea. +n element esential in acest tip de tratament este expunerea gradata, pacientul fiind
confruntat cu lucrurile de care se tem cel mai mult $serpi sau inaltimi pentru fobici, situatii ipotetice
catastrofice pentru aniosi, situatii sociale pentru cei cu anietate sociala, etc.%, intr-un mod
structurat si cu blandete. Aceasta expunere este invariabil foarte neplacuta, insa se incearca
provocarea unui nivel de anxietate controlabila, pana in momentul in care acesta isi schimba
comportamentul.
/ Terapie medicamentoasa pentru tul$urari de anxietate-
Exista mai multe tipuri de medicamente disponibile pentru ameliorarea simptomelor anxietatii, insa
organismul se obisnuieste repede cu substantele si se poate crea dependenta. Din acest motiv,
tratamentul cu medicamente impotriva anxietatii nu este recomandat pe termen lung.
/ Terapii complementare-
.ai multe tipuri de tratamente si-au dovedit eficacitatea in ajutarea tratamentului terapeutic si
medicamentos traditional, iar in cazurile de tulburare anxioasa usoara, aceste terapii complementare
sunt suficiente in sine pentru a trata anxietatea.
- Tratament naturist - .ai multe studii au relevat eficienta unor plante precum brusturele, sunatoare
si un produs numit S!mpath!l, ce contine mac, paducel si magneziu.
- Exercitii fizice - ,portul este o metoda naturala de a scadea stresul si anxietatea. ,unt suficiente :0
de minute de miscare, de cinci ori pe saptamana, dar pentru rezultate mai bune este benefica o ora de
aerobic aproape in fiecare zi.
- Tehnici de relaxare - 2racticate cu regularitate, tehnicile de meditatie pot reduce anxietatea si
promova relaxarea fizica si emotionala.
- 2iofeed$ac3 - %u ajutorul unor senzori, pacientul poate masura parametrii fiziologici care alerteaza
starea de anxietate( ritmul cardiac, respiratia, tensiunea musculara. Astfel pacientul poate incerca ssi
controleze reactiile din timp, utilizand thnici de relaxare.
- )ipnoza - Este cateodata utilizata impreuna cu terapia cognitiv comportamentala.
Depresia
Autor: Camelia Airinei
Depresia este o tulburare psihica intalnita
foarte des, ce implica intreg corpul, starea de
spirit si gandurile. Trebuie sa precizam faptul
ca depresia nu este doar o stare trecatoare sau
controlabila de tristete si nu reprezinta o
slabiciune de caracter. Aceasta afectiune poate
lua forme multiple, de la distimie si tulburari
afective de sezon, pana la tulburare bipolara
sau maniaco - depresiva.
%ercetarile au dovedit faptul ca tulburarile
depresive sunt afectiuni ale creierului -
imaginile obtinute prin rezonanta magnetica au
aratat ca persoanele ce sufera de depresie se evidentiaza prin functionarea anormala a partilor din
creier ce moduleaza starea de spirit, gandirea, somnul, apetitul si comportamentul. Totodata apare o
dezechilibrare a unor neurotransmitatori importanti.
Originea tulburarilor depresive este plurifactoriala, imbinand agenti genetici, biochimici, de mediu
si psihosociali. 9actorii biologici pot fi predispozitia genetica, anumite afectiuni neurologice
(2ar5inson, scleroza multipla, atacuri cerebrale, expunerea la agenti chimici (medicamente sau abuz
de stupefiante sau afectiuni medicale cronice, insotite in special de durere si stres. 9actorii
psihosociali includ pierderile afective majore si traumele ce au avut loc mai ales in prima parte a
vietii, precum si capacitatea de a gestiona aceste evenimente.
2ersoanele cu un nivel de stima de sine scazut, care privesc lumea si propria imagine cu pesimism,
sau cele care sunt coplesite foarte usor de situatiile stresante, sunt predispuse la depresie, insa nu este
clar daca aceste caracteristici reprezinta debutul bolii sau doar o predispozitie psihosociala.
Simptomele depresiei
,entimentul de tristete nemarginita si lipsa sperantei nu sunt singurele simptome ce ne pot duce cu
gandul la o stare patologica de depresie. Apatia, lipsa de energie, sentimentul de gol in suflet si chiar
starea continua de iritabilitate, furie sau anxietate, toate acestea pot fi indicii ale depresiei. Tulburarile
depresive afecteaza capacitatea pacientului de a munci, studia, dormi, de a se alimenta si a se distra,
iar sentimentele de neputinta si lipsa sperantei sunt foarte intense si de durata. Aceste trairi duc la
indepartarea de prieteni si familie, precum si la cresterea sau scaderea in greutate.
$n cazul in care prezentati cateva din urmatoarele simptome pe o perioada mai mare de doua
saptamani, consultati medicul( oboseala si lipsa energiei& pierderea interesului in activitatile de zi cu
zi si viata sexuala& pierderea apetitului sau cresterea acestuia& tulburari de somn - dificultati la
adormire si trezire, somn prelungit& plans excesiv sau frecvent& dureri ce nu cedeaza la tratament&
stare permanenta de neliniste si iritabilitate& scaderea puterii de concentrare, memorare si luarea
deciziilor& sentimente de vinovatie, disperare, neputinta& ganduri de moarte si suicid, eventual
incercari de suicid.
Tipuri de depresie
Depresiile pot fi usoare% moderate sau severe. Aceste tulburari se pot prezenta in mod diferit, in
functie de varsta si sexul pacientului. De exemplu adolescentii sunt mai degraba irascibili si
morocanosi, decat tristi, insa tratamentul depresiei la aceasta varsta are un prognostic extrem de
pozitiv. (arstnicii se confrunta cu dificultati specifice varstei, cum ar fi pierderea autonomiei si
independentei fizice, pierderi afective, iar depresia este o parte integranta a procesului de imbatranire.
8a $ar$ati depresia se manifesta prin sentimente de slabiciune si emotionalitate excesiva, insa
acestia se plang mai degraba de oboseala, iritabilitate, tulburari de somn, si pierderea interesului in
activitatile zilnice. De multe ori simptomele includ agresivitate, furie, comportament riscant si abuz
de substante ce dau dependenta. Datorita in cea mai mare parte factorului hormonal, incidenta
depresiilor este de doua ori mai mare la femei decat la barbati. Totodata, sentimentul de vinovatie si
tulburarile de somn si apetit sunt mult mai probabile la femei.
K Tul$urare depresiva ma1ora 4TD5 - ,imptomele sunt constante, moderate sau severe si
pacientul este dominat de imposibilitatea de a experimenta placere de orice fel (anhedonie. Acest tip
de depresie apare in episoade repetate de-a lungul vietii si include un important factor genetic,
predispozitia la boala fiind mostenita. "rognosticul pozitiv depinde de varsta tardiva de debut,
tratamentul medicamentos profilactic, mediul familial stabil, factorii psihosociali precedenti bolii
normali, absenta internarilor prelungite, precum si absenta altor afectiuni psihice. Tulburarea
depresiva majora este divizata in mai multe tipuri(
- Depresie psihotica - Tulburare depresiva majora caracterizata de manie - bolnavul crede ca a comis
pacate impardonabile, este persecutat, etc. Aceste persoane pot avea halucinatii auditive sau vizuale.
- Depresie catatonica - Este caracterizata de retard psihomotor sau activitate inutila excesiva,
grimase, repetarea sau imitarea unor cuvinte sau miscari. Aceasta forma de depresie este foarte grava
si necesita tratament specializat.
- elancolia - Aceasta stare se manifesta prin lipsa profunda a placerii in orice domeniu, sentiment
excesiv de vinovatie, retard psihomotor sau agitatie, pierdere semnificativa in greutate, o tristete
diferita de cea resimtita dupa moartea cuiva drag, insomnie dimineata, cateodata idei de suicid.
- Depresie atipica - Este un tip de depresie ce se manifesta prin hipersomnie si apetit excesiv,
hipersensibilitate la reactiile critice din jur, senzatie de greutate in brate si picioare. ,imptomele pot
disparea temporar, insa revin si se agraveaza in timp.
K Tul$urare distimica - Este o tulburare afectiva majora, cu simptome mai usoare - stare generala de
tristete si lipsa de interes - decat in cazul tulburarilor depresive majore, insa pe o perioada
indelungata( cel putin doi ani la adulti si un an la copii si adolescenti. ,imptomele mai includ
scaderea sau cresterea apetitului, insomnie sau somnolenta, lipsa energiei, stima de sine scazuta,
dificultati de concentrare si luare a deciziilor, lipsa sperantei. +nele persoane cu distimie pot avea si
episoade de depresie profunda. 2acientii cu distimie sunt mai predispusi la anxietate, abuz de
substante sau tulburari de personalitate.
K Tul$urare $ipolara - <umita si depresie maniacala, aceasta afectiune este caracterizata de cicluri
de stari emotionale opuse - episoadele de depresie alterneaza cu episoadele maniacale. Episoadele
depresive sunt asemanatoare cu tulburarile depresive majore, iar episoadele maniacale se manifesta
prin comportament impulsiv, hiperactivitate, vorbire rapida si somn putin sau absent. Trecerea de la o
stare la alta este treptata si fiecare episod dureaza cateva saptamani - mai putin daca pacientul este
spitalizat. Alte simptome includ stima de sine exagerata, lipsa necesitatii somnului, vorbire continua,
lipsa concentrarii pe o idee sau un gand, comportament riscant. $ncidenta suicidului are cel mai mare
procent la pacientii cu tulburare bipolara.
K Tul$urare ciclotimica - Este o tulburare afectiva bipolara caracterizata de episoade hipomaniacale
alternate cu simptome moderate de depresie.
K Tul$urare depresivo#anxioasa - Desi nu este o tulburare depresiva in sine, avand in vedere ca
depresiile sunt afectiuni mai grave, pacientii care sufera de aceasta tulburare trebuie sa fie tratati la fel
ca depresivii. ,imptomele apartinand celor doua tulburari - anxietate si depresie - sunt moderate,
cronice si intermitente.
K Depresie de sezon - Aceasta tulburare este mai intalnita in climatele nordice si la persoanele tinere
si este declansata de sezonul de toamna sau iarna. ,imptomele nu apar in alt sezon si se repeta cel
putin doi ani la rand. Afectiunea se poate trata si raspunde foarte bine la fototerapie.
K Depresie post#traumatica - # tulburare psihica complexa ce apare in urma unei experiente
traumatice extreme ce produce frica intensa sau sentimente de neajutorare.
K Depresie post#partum - Depresia postnatala usoara apare in primele sase saptamani de la nastere.
.ama are sentimente de tristete, anxietate sau suparare, eventual iritabilitate produsa de copil sau
partener. Aceste sentimente par a fi inexplicabile si o fac pe pacienta sa creada ca nu este o mama
buna. ,imptomele includ dispozitii fluctuante, plans fara motiv, tulburari de somn si apetit, dificultati
in luarea deciziilor si apar datorita schimbarilor hormonale rapide, precum si datorita stresului
adaptarii la statutul de mama. De obicei simptomele dispar de la sine, insa exista posibilitatea ca
acestea sa persiste si totodata sa se agraveze. Depresia post-partum apare datorita antencedentelor de
tulburari afective sau afectiuni psihiatrice la pacienta sau in familie, dar si independent de aceste
antecedente.
Tratamentul depresiei
Tulburarile depresive sunt afectiuni tratabile si, cu cat tratamentul incepe mai devreme, cu atat este
mai eficient si previne reaparitia afectiunii. Terapia incepe cu un consult clinic, pentru a se elimina
prezenta unor medicamente sau alte substante ce pot avea ca efect simptome de depresie. #data pus
diagnosticul, tulburarea depresiva poate fi tratata prin metode multiple& cele mai intalnite sunt
medicamentele antidepresive si psihoterapia.
K "sihoterapie pentru tul$urari depresive
2sihoterapia dispune de o serie intreaga de instrumente terapeutice, pentru a trata tulburarile
depresive moderate si usoare, din mai multe unghiuri. $n timpul sedintelor de terapie pacientul invata
sa-si stapaneasca gandirea negativa si capata deprinderi emotionale si comportamentale care il ajuta
sa previna revenirea depresiei. 2sihoterapia le ajuta pe persoanele ce sufera de depresie sa
constientizeze factorii ce au contribuit la aceasta stare si cum sa realizeze schimbarile necesare unor
relatii interpersonale normale si unui psihic sanatos.
- Terapie cognitiv # comportamentala. ,-a demonstrat ca aceasta terapie este la fel de eficienta in
tratarea depresiei ca medicamentele. 8a baza acestui tratament sta principiul conform caruia depresia
si simptomele asociate sunt produse de distorsiuni de gandire, iar modul de gandire al unei persoane
reflecta viziunea despre sine, viitor, si lume in general. ,pre exemplu, o persoana pesimista, care va
crede ca va esua in orice activitate isi va pierde interesul si energia pentru orice intreprindere,
devenind apatica.
Terapia cognitiv - comportamentala elimina distorsiunile cognitive (suprageneralizarea,
abstractizarea selectiva, catastrofarea, gandirea dihotomica, responsabilizarea ecesiva care
impiedica comportamentul de adaptare si incurajeaza pacientul sa-si reia rolurile sociale si
ocupationale. $mpreuna cu terapeutul, pacientul va constientiza gandirea negativa si va incerca sa o
modifice, apoi va repeta noile ganduri, observand efectele pozitive. 2entru depresii moderate si
severe, terapia cognitiv - comportamentala este imbinata cu medicamentele antidepresive. Terapia de
termen lung este necesara doar pentru pacientii cu conflicte interpersonale de lunga durata sau cei
care nu raspund la terapia scurta.
- Terapie interpersonala. Acest tip de terapie se concentreaza pe relatiile defectuoase din prezent,
care au produs simptome depresive exacerbate - faciliteaza vindecarea dupa doliu, remediaza
disputele si tranzitiile de rol, formeaza aptitudini sociale pentru a reduce izolarea sociala si pentru a
creste sprijinul social. Acest tip de psihoterapie poate fi individuala, de cuplu, de grup sau de familie.
- Terapie psihodinamica. Aceasta psihoterapie are la baza principiul conform caruia simptomele
depresiei se datoreaza unor conflicte si necesitati inconstiente, reprimate deoarece sunt incompatibile
cu cerintele sociale, iar aceasta reprimare a avut loc in copilarie. $n timpul terapiei se incearca o
constientizare, observarea, analizarea si interpretarea acestor conflicte inconstiente. Terapia
psihodinamica este de lunga durata si este recomandata persoanelor capabile de abstractizare, care isi
doresc schimbari profunde si care au un "&go" puternic.
K Tratament medicamentos pentru tul$urari depresive
.edicamentele sunt indicate atunci cand simptomele tulburarilor depresive afecteaza functionarea
normala si calitatea vietii pacientului. Tratamentul medicamentos amelioreaza simptomele moderate
si severe ale depresiei, insa nu elimina cauza de baza a tulburarii si nici nu reprezinta o solutie de
termen lung. $n plus, antidepresivele au efecte secundare si intreruperea tratamentului poate fi dificil
de suportat.
.edicamente utilizate in tratarea tulburarilor depresive(
- Inhi$itori selectivi ai recaptarii serotoninei 4SS6I5 - fluoetina, fluvoamina, paroetina,
sertralina, citalopram, escitalopram. Aceste medicamente au acelasi mecanism de actiune, insa difera
in cazul proprietatilor clinice. Avantajele lor sunt dozajul usor si toxicitatea mica in cazul supradozei.
Efectele adverse obisnuite sunt dereglari gastro-intestinale, disfunctii sexuale si dereglari in nivelul
de energie.
- Inhi$itori ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei 4S+6I5 - venlafaina, duloetina,
milnacipran. Tolerabilitatea si efectele secundare ale acestui grup sunt similare ca in cazul
medicamentelor ,,)$, doar ca ,<)$ au fost asociate si cu ridicarea tensiunii arteriale.
.edicamentele enumerate pana acum reprezinta agenti de prima linie in tratarea depresiei, in special
la pacientii cu oboseala si dureri asociate cu tulburari depresive.
,<)$ pot fi si medicamente de linia a doua, la pacientii care nu au raspuns pozitiv la tratamentul cu
,,)$. Intreruperea tratamentului cu aceste tipuri de medicamente poate produce simptome
pseudo-gripale, stari de ameteala exagerata ce insotesc miscarile, insomnie, vise foarte vii, dificultati
in concentrare si memorare.
- Antidepresive triciclice si tetraciclice - clomipramina, doepina, amitriptilina, mianserina,
maprotilina. Aceste medicamente de a doua linie sunt utilizate mai rar, datorita dozarii dificile si
toxicitatii ridicate in caz de supradoza. Efectele adverse includ sedare, confuzie, gura uscata,
ortostaza, constipatie, retentie urinara, disfunctii sexuale si crestere in greutate. $ntreruperea
tratamentului poate produce simptome pseudo-gripale, tulburari de somn si aritmii cardiace.
- Inhi$itori ai enzimei mono amin oxidazei 4A0I5 - moclobemid. Aceste medicamente sunt mai
putin utilizate, datorita efectelor adverse mai multe. Trateaza depresiile refractare sau atipice, in cazul
in care medicamentele enumerate pana acum sunt ineficiente. Intreruperea medicatiei cu .A#$
poate produce agitatie, iritabilitate, tulburari de miscare, tulburari de somn, vise intense, tulburari de
atentie si memorie, vorbile lenta sau accelerata.
- edicamente auxiliare - benzodiazepine, derivati non-benzodiazepinici, hipnoinductoare,
ortotimizante, antipsihotice atipice, derivati ai hormonilor tiroidieni, stimulantele cerebrale. Aceste
medicamente sunt adaugate la tratamentul uzual.
K Terapii alternative pentru tratarea depresiei
- .ototerapie. Expunerea la lumina puternica este utilizata de obicei in tratarea tulburarilor de sezon,
insa terapia are efecte pozitive si in tratarea celorlalte tulburari depresive. Tratamentul consta in
expunerea pacientului la o distanta de :0 - 70 cm de o sursa luminoasa de ".>00 pana la !0.000 lux,
:0 - 70 de minute in fiecare zi. 2entru pacientii care adorm seara tarziu si se trezesc dimineata tarziu,
tratamentul este mai eficient dimineata, cu un supliment de expunere dupa-amiaza.
- Terapie electroconvulsiva. Acest tratament are o eficienta crescuta in tratarea depresiilor insotite
de ganduri suicidale, agitatie sau retard psihomotor, halucinatii, psihoza, sau a depresiei la femeile
gravide. )evenirea bolii dupa terapia electroconvulsiva este des intalnita, acest lucru fiind combatut
cu terapia medicamentoasa. Tratamentul se realizeaza sub anestezie de scurta durata.
- Tratamente naturale. Exista mai multe tipuri de tehnici utilizate pentru ameliorarea simptomelor
depresiei( eercitii fizice, !oga, meditatie, suplimente naturale. ,uplimentele utilizate cu succes in
terapia tulburarilor depresive sunt sunatoarea si extractul de sunatoare, #xitriptan, ;in5go 3iloba.
Terebuie insa sa anuntati medicul psihiatru in cazul in care consumati aceste substante, deoarece pot
intactiona cu tratamentul medicamentos impotriva depresiei.
K Autotratament psihic # a1uta#te singur
,chimbarea cere curaj, insa implicarea pacientului in propria terapie este esentiala in vindecarea
tulburarilor depresive. 2uteti alege cel putin cateva din recomandarile noastre listate mai jos, insa
daca observati o agravare a simptomelor adresati-va medicului. Trebuie sa retineti ca toate aceste
sentimente coplesitoare se datoreaza afectiunii si nu vreunui *defect* personal. Este important sa
aveti rabdare si consecventa.
- Afla mai multe despre depresie. Astfel afli mai multe despre afectiunea de care suferi si realizezi
faptul ca nu esti singur. 2oti capata un minim control asupra bolii si vei alege terapia adecvata.
- Sta$ileste o$iective realiste. Daca ai asteptari prea mari risti sa fii dezamagit si sa te copleseasca
esecul. .oderatia este cuvantul cheie - nu incerca sa faci singur totul sau prea mult odata.
- Identifica un tipar in starea de spirit zilnica. ,tarile depresive pot avea un *program*, in functie
de fiecare persoana. Daca observi ca te simti mai bine dimineata, sau seara, programeaza-ti
activitatile importante pentru acea perioada.
- !andeste pozitiv. ;andirea negativa mentin starea de depresie. %auta un psiholog sau psihiatru
specialist in psihoterapie cognitiv - comportamentala. <oteaza-ti toate aspectele pozitive legate de
propria persoana, complimentele pe care le-ai primit de-a lungul timpului, lucrurile de care esti
mandru, etc.
- !aseste un sistem de spri1in. 8asa-i pe prieteni si membrii familiei sa te ajute& izolarea nu este o
solutie - poti invata si tu de la altii.
- Evalueaza#ti stilul de viata. ,unt anumiti factori psihosociali care contribuie la mentinerea starii de
depresie - evita activitatile si persoanele care itidau o stare de stres, gandire negativa, sau te afecteaza
negativ in orice fel.
- 6ezolva pro$lemele din trecut. +nele situatii dificile din trecut pot avea efecte in prezent.
2sihoterapia te poate ajuta sa te simti mai bine in legatura cu intamplari neplacute sau traumatice din
trecut.
- Evita stresul. %hiar daca este dificil de realizat, evitarea stresului amelioreaza depresia.
- ananca sanatos. Evita alimentele procesate de tip fast food, zaharul, cofeina, alcoolul si bauturile
carbogazoase. Aceste substante pot avea efecte negative asupra starii de spirit. .ananca multe
legume si fructe.
- Dormi dupa un program regulat. $ncearca sa te culci seara si sa te trezesti dimineata la aceleasi
ore si evita sa dormi la pranz. ,tabileste obiceiuri placute si antrenante in fiecare dimineata, care sa
creeze o rutina.
- .a miscare. %hiar si putina miscare poate imbunatati starea de spirit. <u este neaparat sa faci
exercitii& este suficient sa fii mai activ. 2e masura ce te obisnuiesti cu miscarea, poti urma un sport.
- Amana deciziile importante. ;andurile negative, depresive, te pot impiedica sa faci alegerea
corecta. Evita stresul deciziilor importante.
- Ai gri1a de tine. Acorda-ti o pauza sau chiar o recompensa placuta de-a lungul zilei - asculta
muzica, mergi la masaj, relaxeaza-te, fa o baie cu spuma. Trateaza-te la fel cum ai face cu un bun
prieten.
- A1uta pe altcineva. Ajutandu-i pe altii vei capata incredere, te vei simti mai bine in legatura cu
propria persoana si vei *lua o pauza* de la propriile probleme.
Afla daca depresia face parte din viata taB
"ersonalitatea adictiva
Autor: 'r. SImona Stiuriuc
"ersonalitatea adictiva poate fi definita ca o
stare psihologica care face respectivul succepti$il
la dependente. Aceasta poate include orice de la
droguri si abuz de alcool la pornografie, jocuri de
noroc, internet, jocuri video, mincare, exercitii
fizice, munca, chiar relatii. Expertii descriu
spectrul de comportamente desemnate drept
adictive in termen a , concepte inter#relationate
care cuprind modele, obiceiuri, compulsiuni,
tulburari de control al impulsurilor si dependenta
fizica. # persoana este considerata la risc de a
dezvolta astfel de dependente cind prezinta semne
de comportament impulsiv combinat cu o senzatie
de esec in societate, alienare sociala si stres
maxim. # astfel de persoana poate trece de la o dependenta la alta sau chiar sustine mai multe
dependente in diferite momente.
Cum recunoastem o persoana predispusa la dependenta7 2ersoanele care sufera de personalitate
adictiva sunt definite a avea o boala a creierului. Acestia sunt foarte sensibili la stres. 2rezinta
probleme in a face fata situatiilor devenind frustrate chiar daca evenimentul este de scurta durata. 8e
lipseste frecvent stima de sine si vor prezenta comportament impulsiv cum este consumul de cafea
excesiv, de dulciuri, folosirea internetului.
,chimbarile de comportament si comportamentul antisocial sunt alte modele vizibile ale persoanelor
care sufera de personalitate adicitva. Ei refuza invitatiile in adunari sociale pentru a se izola de
respectivele societati. .otivul principal pentru acest comportament este frica de a fi prinsi cu aceasta
tulburare. ,entimental de izolare va avea frecvent efecte negative. $ncercind sa substituie lipsa
relatiilor personale se vor intoarce spre droguri, fumat, alcool. Gor considera aceste substante
daunatoare drept solutii de moment pentru problemele vietii lor.
2ersonalitatile adictive gasesc dificil controlarea nivelului de stres. De fapt absenta tolerantei la stres
este un semn patognomonic al conditiei. Acestora le este dificil sa faca fata situatiilor stresante.
$ndeplinirea scopurilor de lunga durata se dovedeste dificila deoarece aceste persoane se
concentreaza mai ales asupra stresului care apare la scurta durata. Ele se intorc spre activitati mult
mai placute in momentul cind sunt private de placere in dependentele deja avute.
$ndivizii adictivi se simt nesiguri cind este vorba de relatii. Acestora li se pare greu sa aiba incredere
in cel iubit intr-o relatie de lunga durata. %auta constant aprobarea celorlalti iar ca rezultat aceste
neintelegeri contribuie la distrugerea relatiilor. 2ersoanele care sufera de dependente intra in depresie
si anxietate controlindu-si emotiile prin dezvoltarea de dependente fata de droguri, alcool sau alte
activitati aducatoare de placere.
Tipuri frecvente de comportamente adictive: A$uzul de su$stante si dependenta este una dintre
cele mai comune manifestari ale personalitatilor adictive. Alcoolul este substanta psihoactiva cel mai
frecvent abuzata si afecteaza numeroase persoane. $n afara de alcool alte droguri psihoactive
consumate abuziv frecven inlcud barbituricele, narcoticele, stimulantele, antianxioasele si
halucinogenele.
# alta dependenta comuna care atrage personalitatile adictive sunt 1ocurile. %ind un dependent se
comporta iresponsabil cind joaca, aceasta poate deveni o adevarata problema. ,e spune ca sunt trei
stadii ale jucatorului cu personalitate adictiva. 2rimul este cel de castigator in care persoana inca isi
controleaza comportamentul. A doua este faza de pierdere cind individul incepe sa joace singur,
imprumutind bani si jucind sume mari facind datorii pe care nu le poate onora. $n final se gaseste in
faza disperata cind jucatorul isi asuma riscuri, se angajeaza in actiuni ilegale, este depresiv si se poate
sinucide.
2ersonalitatile adictive cuprind tul$urarile alimentare cum este anorexia, bulimia si alimentatia
compulsiva. %ei cu anorexia nervoasa nu sunt multumiti de aspectul lor fizic si se infometeaza
constant pentru a fi frumosi. # data ce o persoana a inceput o dieta ii este dificil sa o abandoneze.
Acest fapt este adevarat si pentru cele cu bulimie. +n individ are bulimie cind maninca cantitati mari
de alimente si previne absorbtia lor prin eliminare (laxative, varsaturi autoinduse. $n alimentatia
compulsiva persoana simte o nevoie chinuitoare de a minca chiar daca nu ii este foame.
%omportamentul adictiv determina frecvent o$ezitate.
Alte trei comportamente adictive prezente din ce in ce mai mult in societatea noastra sunt munca si
efortul fizic excesive. .unca poate deveni o obsesie daca familia, prietenii, interesele si placerile au
devenit brusc neimportante.
Cum sunt tratate personalitatile adictive7 2ersonalitatile adictive si dependentele lor sunt dificil de
tratat si au consecinte psihologice de lunga durata. Dependentele fizice altereaza chiar biochimia
cerebrala facind drumul vindecarii lung si foarte dificil. 9recvent persoana cu o dependenta fizica nu
poate fi expusa acestui obicei fara a recadea in dependenta. De aceea ratele de vindecare sunt urmate
atent de recaderi.
"rimul pas in procesul de recuperare este cel de a recunoaste si a admite ca exista o problema si de a
cauta ajutor.
Interventia medicala poate fi necesara pentru cei care sunt dependent de droguri - medicatia pentru
a trata simptomele de sevraj si malnutritia. .ulte forme de interventie psihologica sunt deasemeni
disponibile incluzind consilierea, terapia in grup, terapia comportamentala si interventia fata de
mediul extern.
Tul$urarea o$sesiv#compulsiva # descriere si tratament
Autor:#siholog Stancescu (aluca
Tulburarile de anxietate sunt cel mai adesea debilitante,
afectand functionarea persoanei in toate domeniile vietii. De
regula, tulburarile anxioase debuteaza sau se accentueaza in
momente de stres, si sunt acompaniate de simptome
fiziologice precum palpitatii, incordare musculara, dureri in
zona pieptului sau dureri de cap, dificultati de respiratie, etc.
# categorie aparte o reprezinta tulburarea obsesiv -
compulsiva, introdusa in D,. $$$ in categoria tulburarilor de
anxietate, dar propusa a fi o categorie distincta in D,. G.
Tul$urarea o$sesiv#compulsiva este o tulburare de anxietate, care afecteaza aproximativ ",>1 din
populatie pe parcursul vietii si debuteaza, de regula in adolescenta tarzie (pana in "0 de ani si foarte
rar dupa varsta de >0 de ani. Trebuie mentionat insa ca si copiii si persoanele in varsta pot suferi de
aceasta tulburare, dar intr-un procent mai mic.
Tul$urarea o$sesiv#compulsiva se caracterizeaza prin existenta unor obsesii (definite ca ganduri,
imagini sau impulsuri intruzive, recurente si care creaza disconfort si compulsii (comportamente,
actiuni sau ritualuri mentale menite sa previna sau sa reduca disconfortul produs de obsesii.
2ersoanele care sufera de aceasta tulburare incearca sa evite gandurile sau imaginile obsesionale (la
fel cum o persoana cu fobie de serpi incearca sa evite serpii sau sa le suprime prin diferite actiuni,
considerandu-se responsabile sau chiar vinovate pentru prezenta acestor ganduri.
%ompulsiile, sub forma comportamentelor sau a actelor mentale, sunt menite sa previna sau sa reduca
disconfortul emotional, sau sa previna unele evenimente catastrofice (Ex( obsesia( ?daca nu numar
pana la !: la fiecare sfert de ora, mama va avea un accident de masina@& compulsia( numarat pana la
!: la fiecare sfert de ora, pentru a preveni accidentul.
.ajoritatea persoanelor cu tulburare obsesiv-compulsiva sunt constiente de faptul ca gandurile lor
sunt irationale si irealiste, insa nu le pot controla.
0$sesiile:
L sunt nedorite, apar impotriva vointei proprii
L pot avea teme agresive, sexuale, religioase, de contaminare
L provoaca disconfort
L sunt recunoscute ca fiind produse de propria minte
L sunt repetitive
Compulsiile:
L sunt actiuni, comportamente (ex. spalat frecvent, verificari, evitari, etc sau ritualuri mentale (ex.
numarat, spus anumite fraze, etc
L sunt dificil de controlat
L realizarea lor scade, pe termen scurt, starea de disconfort
L sunt repetitive
L in cazuri severe, pot fi continue
Dezvoltarea tulburarii obsesiv-compulsiva este, de regula, graduala, iar de obicei pacientii cauta
ajutor specializat abia dupa cativa ani de la debutul tulburarii. Tulburarea obsesiv-compulsiva este
deseori asociata cu afectarea functionarii generale, precum pierderea serviciului sau probleme la
scoala' serviciu, probleme maritale sau de relationare interpersonala.
Depresia, anxietatea, evitarea fobica, ingrijorarea excesiva sunt deseori asociate cu tulburarea
obsesiv-compulsiva. Aproximativ !>1 dintre pacientii cu tulburare obsesiv-compulsiva prezinta si
simtpomele tulburarii de panica, iar "01 - fobie sociala.
Teoria cognitiva
Teoriile cognitive asupra tulburarii obsesiv-compulsive sunt abundente, sustinand, de regula, faptul
ca T#% (tulburarea obsesiv-compulsiva este fondata pe interpretari exagerate privind consecintele
negative.
,al5ovs5is (!6/> ofera o analiza cognitiva elaborata a tulburarii obsesiv-compulsive. %onform
acestei teorii, gandurile obsesionale intruzive stimuleaza anumite credinte auto-critice, care determina
apoi disconfort emotional. %ompulsiile au rolul de a reduce vinovatia. .ai mult, aparitia gandurilor
privind actiuni inacceptabile sunt percepute de pacient ca echivalente cu actiunea propriu-zisa.
,al5ovs5is propune , prezumtii disfunctionale caracteristice tulburarii obsesiv-compulsive(
a. A te gandi la o actiune este echivalent cu a o face
b. <ereusita de a preveni (sau de a incerca sa previi auto-ranirea sau ranirea altora (ex. accident de
masina ' de avion este echivalent moral cu a cauza ranirea propriu-zisa.
c. )esponsabilitatea pentru ranire nu poate fi diminuata de circumstante atenuante
d. <ereusita de a ritualiza ca raspuns la o idee (gand intruziv legat de ranire (proprie sau a cuiva
constituie intentia de a rani
e. #amenii trebuie sa isi poata controla gandurile
9oa si Foza5 arata ca persoanele cu T#% concluzioneaza ca o situatie este periculoasa in absenta
tuturor dovezilor de siguranta. Altfel spus, o persoana cu T#% va refuza sa se aseze pe o toaleta daca
nu are toate dovezile ca este in siguranta (privind curatenia, in timp ce o persoana fara T#% se va
aseza pe toaleta in absenta dovezilor care indica pericolul (murdarie, urme de sange sau urina, etc .
$n consecinta, ritualurile efectuate pentru a reduce posibilul pericol nu sunt niciodata suficiente
pentru a oferi siguranta, si trebuie repetate.
Tratamentul psihologic al tul$urarii o$sesiv#compulsive # Terapia cognitiv#comportamentala
Terapia cognitiv-comportamentala este considerata cea mai eficienta forma de interventie psihologica
in tulburarea obsesiv-compulsiva.
Diferite tehnici specifice terapiei cognitiv-comportamentale au fost folosite de-a lungul timpului in
tratamentul tulburarii obsesiv-compulsive. .ulte dintre acestea, cum sunt expunerea tip ?flooding@ in
imaginatie sau oprirea gandurilor (?thought stopping@, s-au dovedit a fi relativ ineficiente.
$nsa Gictor .eDer si colegii sai au tratat clientii cu T#% prin expunere indelungata la situatii sau
obiecte care determinau aparitia disconfortului, plus prevenirea ritualurilor (compulsiilor. 2rogramul
de tratament s-a dovedit foarte eficient in &8 din &, cazuri, si partial eficient in restul de , cazuri.
Doar " clienti au inregistrat recaderi dupa > ani de la terminarea tratamentului. %ercetarile care au
urmat, privind eficienta acestui tip de tratament, au aratat ca cel putin H>1 dintre pacienti raspund
pozitiv la folloI-up (9oa M Foza5, !667.
In ce consta tratamentul7
Tratamentul implica confruntarea repetata, prelungita (intre => - !"0 minute la stimuli (situatii care
provoaca disconfort, conform unui plan de interventie stabilit initial cu clientul, in urma evaluarii. $n
plus, clientul este ajutat sa se abtina de la realizarea ritualurilor (compulsiilor, determinate de
aparitia obsesiei.
Expunerea poate fi realizata in realitate, de exemplu, un client care se teme de contaminare cu
microbi, poate stabili impreuna cu terapeutul, sarcina de a atinge un obiect considerat ?murdar@ (ex.
clanta unei usi dintr-o cladire publica, fara a se spala apoi pe maini un anumit timp, prestabilit.
$n unele cazuri, expunerea este realizata in imaginatie, atunci cand nu poate fi realizata in-vivo (in
cazul obsesiilor privind auto-ranirea sau ranirea altor persoane, obsesii cu caracter sexual, religios,
etc. $n acest tip de expunere, clientul impreuna cu terapeutul, realizeaza un scenariu care va
determina cresterea disconfortului, iar apoi, clientul este ajutat sa nu apeleze la nici un ritual
compulsiv.
Exemplu:
Anca, )* de ani, se teme ca ar putea sa ia +I,- SI'A si sa transmita boala copilului sau, in varsta de
. ani. &a evita sa atinga diferite obiecte $e. bani, clanta de la usa blocului%, sa foloseasca toalete
publice $e. din /all%, iar pe strada este etrem de atenta sa nu calce in nimic 0suspect1, de
culoarea sangelui. 'aca observa ceva "ciudat" pe trotuar, traverseaza pe partea cealalta a strazii.
'e fiecare data cand se intoarce acasa, Anca spala incaltamintea intregii familii, spala pe jos in
holul apartamentului, curata si dezinfecteaza cu spirt toaleta si chiuveta, iar ea se spala de mai
multe ori pe maini si apoi se dezinfecteaza cu servetele antibacteriene.
2n program de interventie in cazul descris mai sus, ar putea include mersul la o toaleta publica $e
in /all%, fara spalat pe maini, timp de ) ore3 desigur, pentru a se ajunge la aceasta epunere, este
nevoie de pregatirea clientului si de o serie de epuneri anterioare la stimuli mai putin aniogeni $de
eemplu, reducerea spalatului pe maini, eliminarea dezinfectarii cu spirt a 4c-ului de acasa, sarcina
de a spala pe jos doar 5 data - 6 zile, etc% .
Expunerea se stabileste impreuna cu clientul, iar acest nu va fi fortat sa faca lucuri pe care nu
doreste sa le faca. Este foarte important pentru client sa beneficieze de psioeducatie privind
tulburarea, sa inteleaga ratiunea acestui tip de interventie, sa beneficieze de suport, intelegere si
validare emotionala si sa fie ajutat in cresterea motivatiei pentru urmarea acestui tip de
interventie.
Expunerea se realizeaza gradual, clientul confruntandu-se initial cu stimulul care creeaza un
disconfort moderat, si crescand apoi nivelul de dificultate. Expunerea aditionala, intre sedintele de
terapie, va face parte din tratament.
Sentimentul de vinovatie in tul$urarea o$sesiv#compulsiva
Deseori, pe langa teama excesiva, intalnim, la pacientii cu tulburare obsesiv-compulsiva, sentimentul
excesiv de vinovatie privind prezenta obsesiilor. Acest sentiment este determinat in special de
asumarea unei responsabilitati exagerate (hiper-responsabilitate in ceea ce priveste controlul
gandurilor, precum si de incapacitatea de a distinge intre gand si actiune (?Trebuie sa imi pot controla
gandurile@ si ?Daca gandesc ceva inseamna ca vreau sa ' o sa o fac@.
Cele mai frecvent intalnite o$sesii sunt legate de:
- Teama de a contacta o boala, cum ar fi ,$DA sau hepatita
- Teama de a atinge otravuri, de exemplu pesticide si teama de murdarie
- Teama de a vatama (inclusiv sexual sau ucide pe cineva, de obicei o persoana apropiata ' teama de
a comite suicid
- Teama de a uita efectuarea unui comportament, de exemplu inchiderea gazului
- Teama de a efectua un comportament imoral
Compulsiile% denumite si ritualuri% sunt adesea legate de:
- ,palarea sau curatarea excesiva
- Gerificare
- )epetarea unor actiuni, inclusiv mentale
- Adunarea obiectelor
- Aranjarea obiectelor intr-o anumita ordine
Dependenta de fumat
Autor: 'r. Simona Stiuriuc
9umatul este o dependenta $iologica. Totusi exista si alte motive pentru care suntem legati de tigari,
in afara de dependenta fizica fata de nicotina. %ind oamenii incearca sa se lase trebuie sa invinga si
un o$icei psihologic.
Teoria invatarii sociale descrie cum invatam prin exemplu de la altii. ,untem influentati de catre
parintii nostri si alte persoane cum sunt actorii, vedetele, cintaretii. Exista un efect imediat asupra
creierului cind fumam prima tigara, asa ca continuam sa fumam pentru a regasi aceasta senzatie.
$nvatam sa asociem fumatul cu alte activitati, cum este consumul de cafea, iesitul la club. .ai tirziu
devenim conditionati astfel incit doar activitatile asociate cu fumatul ne declanseaza nevoia de o
tigara. Aceste asocieri psihologice ramin cind fumatorii incearca sa se lase. $n final invatam sa fumam
in continuare pentru ca daca ne oprim apar simptomele sevrajului - iritabilitate, lipsa concentrarii.
"ersonalitatile adictive sunt mai predispuse de a deveni fumatori. De exemplu marii fumatori sunt
predispusi de a deveni alcoolici.
De ce fumam7 .otivele inceperii fumatului sunt mai ales psihologice. #amenii sunt sedusi de a
incerca tutunul dupa observarea efectului *glamour* pe care il dau filmele fumatului. Dependenta de
nicotina face acest obicei greu de lasat o data inceput, dar aceasta dependenta poate fi depasita si
controlata la doua saptamini dupa ce motivele psihologice ale fumatului sunt eliminate.
Trebuie sa intelegem si sa eliminam baza psihologica a problemei. %ele mai multe motive pentru care
oamenii se apuca de fumat sunt legate de cum se percep ei insesi in compania celorlalti. $n general se
apuca de fumat in incercarea de a schimba imaginea personala si de a apare mai atractiv, mai
barbatesc sau feminin sau mai inteligent. +neoi fumatul este motivul de a calma nervii, de a face fata
stresului sau de a pierde in greutate.
otive pentru care oamenii incep sa fumeze:
- incercind sa arate ca nu sunt timizi sau nu le este frica
- pentru a se integra in grupul social frecventat
- pentru a aparea sofisticat sau la moda
- pentru a fi matur
- pentru a-si cistiga independenta
- ca semn de protest sau pentru a fi impotriva autoritatilor
- incercind mostre gratuite de la prieteni sau dusmani
- influentati de persoane importante in viata lor, din admiratie( parinti, rude, idoli
- pentru a scadea in greutate
- pentru a-si calma nervii
- ca un mod de a petrece timpul si a improspata aerul cind este la toaleta.
# data ce fumatorul este adult, si-a dat seama ca fumatul nu-l face mai destept, mai popular sau sexi,
dar continua sa fumeze. .ajoritatea oamenilor continua fumatul din obisnuinta sau in anumite situatii
ca un fel de ritual. Activitatile asociate cu fumatul stabilesc reflexele 2avlov. Acestea sunt numite
dupa dr. $van 2avlov, care a reusit sa faca un ciine sa saliveze in absenta miincarii, doar prin sunatul
unui clopotel care a fost asociat cu momentul de alimentatie al ciinelui. $n acelasi fel activitatile cu
care fumatul sunt asociate, cum este consumul de cafea, vor actiona ca declansatori. Doar vederea
unei cesti de cafea va face fumatorul sa-si doreasca o tigara, fara un gind constient. Gazindu-si
prietenii fumind, filme in care actorii fumeaza, mirosul de tigara, declanseaza dorinta psihologica de
a fuma.
%ercetatorii au descoperit ca fumatorii cu leziuni in insula - o zona a creierului legata de emotii si
sentimente - se lasa de fumat mai usor. ,tudiile arata ca dependenta de nicotina preia controlul asupra
unor circuite neurale din creier.
$ata citeva motive pentru care oamenii inca fumeaza:
- fara nici un motiv anume, dar tigarile sunt la indemina
- pentru a reduce senzatia de anxietate sau nervozitate
- pentru a se calma cind sunt nervosi
- pentru a socializa cu alti fumatori
- cind se simt nelinistiti
- ca relaxare, in pauza de la lucru
- cind beau ceva cu prietenii
- cind beau cafea, dupa sex
- pentru a trece timpul cind asteapta pe cineva
- cind conduc, cind sunt depresivi, cind beau alcool
- la sarbatori sau pentru a sarbatori ceva
- cind se gindesc la o problema dificila.
Cum se manifesta dependenta de nicotina: Tabacul contine o substanta chimica numita nicotina.
9umatul de tigarete poate conduce la dependenta de nicotina mai ales la persoanele genetic
predispuse, tineri, persoanele cu boli mintale, dependentii de alte droguri si femei. Dependenta incepe
cind nicotina actioneaza pe receptorii nicotinici pentru a elibera neurotransmitatori cum este
dopamina, glutamatul si acidul gama-aminobutiric. $ncetarea fumatului conduce la simptome ale
sevrajului nicotinic, cum este anxietatea si iritabilitatea. .etodele de incetare a fumatului se
adreseaza dependentei de nicotina si a sindromului de sevraj.
Are nicotina un rol in terapeutica7
2rima utilizare terapeutica a nicotinei este in tratarea dependentei de nicotina, pentru a elimina
fumatul, alaturi de efectele nocive asupra sanatatii. <ivelul controlat de nicotina din singe este
administrat pacientului prin guma de mestecat, tigarete electronice, plasture dermic sau spraD nazal,
in efortul de a-i scapa de dependenta. Totusi, in citeva situatii fumatul a fost observant a fi de natura
terapeutica. Acestea sunt denumite paradoxul fumatorului. Desi in majoritatea cazurilor mecanismul
actual este slab inteles, se crede in general ca principalul efect benefic este datorat administrarii
nicotinei, iar nicotina administrata fara fumat este la fel de eficienta fara riscul afectarii sanatatii
determinate de gudronul din tabac.
,tudiile recente arata ca fumatorii necesita mai putine revascularizari si interventii coronariene
percutane. )iscul de colita ulcerativa este redus la fumatori, in functie de doza. 9umatul pare a
interfera si cu dezvoltarea sarcomului Faposi la pacientii cu N$G. <icotina reduce riscul de cancer la
sin la femeile cu gena de risc 3)%A. 2reeclampsia si bolile atopice cum este astmul alergic sunt
reduse ca frecventa. $nhiba monoamin oxidaza responsabila de degradarea dopaminei in creierul
uman, astfel este utila in tratamentul 2ar5insonismului si a bolii Alzheimer, a epilepsiei. ,tudile
sugereaza o corelatie intre fumat si schizofrenie, estimind ca H> 1 dintre schizofrenici sunt fumatori.
<icotina pare a ameliora imptomele ADND.
Cum tratam dependenta de fumat7 $ncetarea fumatului reprezinta procesul prin care se intrerupe
inhalarea substantelor fumate. 9umatorii se pot lasa si fara interventia unor organizatii medicale sau
folosirea medicatiei. # metoda des folosita este scaderea numarului de tigarete fumate gradual. Este
folosita de // 1 dintre cei care se lasa de fumat cu succes.
Terapia de su$stitutie a nicotinei: %inci medicamente sunt aprobate pentru acest tratament. Ele
elibereaza nicotina fara riscul fumatului. Acestea sunt(
"lasturele nicotinic transdermic - elibereaza doze de nicotina reducind efectele neplacute ale
sevrajului. Dozele mici eliberate reduc dependenat si fumatul.
!uma cu nicotina este folosita in terapia de inlocuire a nicotinei. <icotina este eliberata in singe prin
tesuturile din gura. Doza de nicotina este de " sau = mg, similar cu ! - " tigarete. ;uma nu trebuie
folosita la mai putin de !> minute dupa mincare sau consumul de bauturi. ;uma este mestecata pina
cind se inmoaie si produce o senzatie de piper apoi este mentinuta intre gingii si obraji. %ind senzatia
de piscaturi a disparut guma este mestecata din nou pina cind reapare si lipita in alta localizare. Acesti
pasi sunt repetati pina cind guma nu mai contine nicotina. <u se foloseste mai mult de !" saptamini.
9emeile insarcinate nu trebuie sa fumeze sau sa foloseasca guma.
Efecte adverse ale gumei cu nicotina:
9olosita pentru perioade lungi de timp poate fi asociata cu risc crescut de cancer oral, la persoanele
cu o anumita mutatie genetica. Doua simptome neplacute care afecteaza unii consumatori sunt
sughiturile si o senzatie de constrictie in muschii gitului sau inghitirea accidentala a salivei cu
cantitati mari de nicotina determinind iritatii gastrice. 2oate determina boala gingivala.
Ta$letele cu nicotina contin o doza din substanta dizolvindu-se incet in gura. <icotina este absorbita
prin mucoasa gurii si intra in vasele de singe.
Inhalatorul nicotinic este un dispozitiv folosit pentru a elibera medicatia in corp prin plamini.
Spra9#uri nazale cu nicotina-
Alte medicamente non#nicotinice:
Antidepresivele( $upropion este aprobat si marcat sub numele commercial de :9$an. Este
contraindicat in epilepsie, convulsii, anorexie'bulimie.
C9tisina sau Ta$ex este un extract de planta folosit inca din !670 in tarile sovietice. A fost prima
medicatie aprobata pentru incetarea fumatului avind putine efecte secundare in doze mici.
(areniclina este un medicament cunoscut drept Chantix sau Champix. ,intetizata ca o imbunatatire
a cDtisinei aceasta scade urgenta fumatului si reduce simptomele sevrajului.
Su$stitute ale tigaretelor: Tigara electronica: sub forma unei tigari adevarate pentru a satisfice
obiceiurile tactile ale fumatorului acest dispozitiv contine o baterie reincarcabila si un element de
incalzire care vaporizeaza nicotina lichida.
Alte metode folosite(
- acupunctura
- aromaterapia
- hipnoza.
Efectele secundare ale incetarii fumatului: Castigul in greutate: persoanele care se opresc din
fumat pot lua in greutat cauzele sunt neclare dar ipotezele cuprind(
- fumatul determina supraexpresia genei care stimuleaza lipoliza, astfel incetarea fumatului detemina
scaderea lipolizei
- fumatul inhiba apetitul
- marii fumatori ard pina la ".000 de calorii pe zi, mai mult decit maninca non-fumatorii cu aceeasi
dieta& nicotina creste metabolismul energetic.
Depresia: cind persoanele cu istoric de depresie inceteaza fumatul simptomele depresive revin sau
apare o noua depresie. Acest efect secundar este mai frecvent la femei.
2eneficiile asupra sanatatii ale incetarii fumatului: - la "0 de minute dupa oprirea fumatului
presiunea singelui si frecventa cardiaca scad
- la !" ore monoxidul de carbon din singe scad la normal
- la : luni functia circulatorie si cea pulmonara se amelioreaza
- la 6 luni riscul de boala coronariana cardiaca este taiat la jumatate
- la un an scad tusea si dispneea
- la > ani riscul de atac cerebral este la fel cu cel al unui nefumator, riscul multor cancere scade
deasemeni
- la !0 ani riscul de a muri prin cancer de plamini este la jumatate, riscul cancerului de faringe si
pancreas scade
- la !> ani riscul de boala coronariana scade la nivelul nefumatorului.
Alexandru ;e<c=u,
psiholog clinician specialist, oferO servicii de consultan O Pi consiliere psihologicO pentru tratamentul
diverselor dependenQe (alcool, droguri, jocuri de noroc.
,ibiu, tel. 0H"" 7/: /7"

Articole recente
4urnal de nebOutor - trOiri, gRnduri, mOrturii
2roiecte de prevenQie a dependenQelor. Ateliere terapeutice.
$nsula ,peranQei - centrul de tratament pentru dependenQa de alcool, droguri, jocuri de noroc.
%entrul pentru femei.
%asa #larului - centrul de tratament pentru dependenQa de alcool, droguri, jocuri de noroc.
%entrul pentru bOrbaQi
4ocuri de noroc - manifestOri Pi tratament
Alcoolism - tratamentul dependentei de alcool
&- Ce este alcoolismul sau dependen>a de alcool7
Alcoolismul sau dependenQa de alcool este consumul de bauturO alcoolicO, ocazional sau periodic, cu
scopul schimbOrii stOrii de dispoziQie sau acela de a evita stOrile neplOcute fizice sau psihice cauzate
de sevraj. %onsumul este continuat indiferent de situaQii sau consecinQele consumului asupra
persoanei sau familiei.
otive ale consumului de alcool:
%onsumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele, starile de
dispozitie in general. Deseori se apeleaza la consumul de alcool atunci cand apare o stare emotionala
neplacuta (tristete, vina, melancolie, anxietate, frustrare. Alte motive des invocate de consumatori
sunt( supararea, bucuria, agresivitatea, povara singuratatii sau povara psihologica a
responsabilitatilor, bucuria, imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare, anturaj - influenQa familiei,
prietenilor, colegilor de serviciu, relaxare sau alungarea temporara a stresului, apararea impotriva
sentimentelor neplacute, curajul de a spune ceva, dezinhibiQie sau stimulare sexuala temporara,
dorinta de recompensare, placere. Din punct de vedere psihologic, motivul care contribuie cel mai des
la apariQia consumului, continuarea Pi agravarea consumului problematic este lipsa de satisfacQie Sn
relaQia cu sine Pi cu ceilalQi membrii ai familiei. Alcoolismul poate fi perceput 7i ca un rezultat al
rela8iilor 7i rela8ion9rilor bolnave din familie.
+n alt motiv pentru care unui alcoolic Si este greu sO se abQinO din bOut sau sO bea porQionat (cu
mOsurO este acela cO alcoolul perturbO funcQionarea normalO a neurochimiei de la nivelul creierului,
determinRnd reacQii de pierdere a controlului sau incapacitatea de a bea bOuturO alcoolicO cu mOsurO
sau porQionat. A se vedea faza criticO a alcoolismului.
8a aproximativ "=-=/ de ore de la Sntreruperea bruscO a consumului de alcool persoana alcoolicO
poate manifesta simptome de sevra1-
%ele mai frecvente simptome de sevraj sunt(
stare de indispozitie, anxietate, nervozitate, iritabilitate&
tremor al mainilor sau al picioarelor&
transpiratie, stare de greata si'sau varsaturi&
durere de cap&
tulburari de somn
?- De la consumul normal la consumul a$uziv% pro$lematic-
Aceste simptome se amelioreazO sau dispar complet la reluarea consumului. 2e mOsurO ce boala
dependenQei se agraveazO apare Pi pierderea controlului cantitOQii consumate. 2ersoana dependentO
Sncepe sO-Pi dea seama cO este ceva Sn neregulO cu felul de a bea Pi SncearcO sO bea *controlat*,
porQionat sau Sn cantitOQi limitate. TPi propune sau SPi promite cO va bea doar un pahar sau cO va bea
doar cu anumite ocazii, dar promisiunile sunt SncOlcate. De cele mai multe ori, persoanele care
consumO abuziv alcool sau cele dependente de alcool neagO sau refuzO discuQiile referitoare la
consumul Pi problemele cauzate de dependenQa de alcool.
@- Consumul de alcool determin= dependen>= psihic= <i fizic=-
%onsumul de alcool poate cauza Sn timp dependen>= psihic= Pi dependen>= fizic=.
Semne ale dependen>ei psihice:
stOrile de indispoziQie (frustrare, anxietate, stOri depresive sunt Snlaturate prin consum&
anticiparea consumului, planificarea consumului Pi a ocaziilor de a consuma&
evocarea cu plOcere a momentelor de consum&
Sn situaQii limitO cu mare presiune emoQionalO (deces, boalO, divorQ, pierdere, cRPtiguri foarte
mari, stOri euforice persoana dependentO se gRndePte la consumul de alcool.
Semne ale dependen>ei fizice:
dupO "=-:7 de ore de la Sntreruperea consumului apare tremuratul matinal al mRinilor Pi al
picioarelor&
dificultOQi de coordonare a miPcOrilor, probleme de echilibru Pi mers&
transpiraQie, stare de greaQO Pi'sau vOrsOturi&
durere de cap, tensiune, probleme cardiace&
tulburOri de somn&
alte semne specifice sevrajului alcoolic.
@-&- Evolutia dependentei de alcool # fazele alcoolismului
,-au facut numeroase studii pe persoanele dependente de alcool iar cercetatorul E... 4elline5 a
elaborat o descriere sintetica a evolutiei dependentei de alcool. Acesta prezinta evolutia alcoolismului
in patru faze(
9!. 9aza pre-alcoolica
9". 9aza de debut
9:. 9aza critica
9=. 9aza cronica
.&- .aza pre#alcoolic=
Este faza in care alcoolul se consuma ocazional, la petreceri, sarbatori, protocoale, etc. $n acest stadiu
nu exista dependenta fizica si psihica. Dependenta se poate crea prin(
- consum de alcool repetat. .ulti consumatori Sn exces nu depasesc niciodata acest punct.
- cantitatea de alcool creste din ce in ce mai mult cu fiecare ocazie de consum
.?- .aza de de$ut
$n aceasta faza, sunt *asigurate*, de catre consumator toate conditiile pentru dezvoltarea dependentei.
%onsumatorul manifesta urmatoarele simptome(
!. Amnezie
". %onsum de alcool pentru efectul Sn sine
:. Ascunderea alcoolului
=. 2reocupare fata de alcool
>. ,orbirea cu sete a primului pahar
7. ,entiment de vinovatie privind alcoolul
H. Evitarea conversatiei pe tema alcoolului
/. Amneziile apar dupa aproape fiecare consum
.@- .aza critic=
Este faza Sn care dependenQa de alcool este deja instalatO. Alcoolicul manifestO urmatoarele(
:. Pierderea controlului, persoana promite sau ;7i propune s9 bea "mai pu8in" dar constat9 c9 nu
mai poate controla voluntar cantitatea de bautura consumata, c9 pierde sim8ul m9surii, c9 ajunge iar
la ebrietate, be8ie, stare de intoicatie, com9 alcoolic9.
!0. )ationalizarea si justificarea consumului, negarea bolii
!!. ;rupul de consumatori devine o sursa importanta pentru respect si stima de sine
!". %omportament agresiv, remuscare si sentimentul de vina persistenta
!:. .odificarea comportamentului, tulburari de comportament
!=. $ntreruperea relatiilor sociale
!>. 2ierderea serviciului, incapacitatea de a prelua sarcini si responsabilitati
!7. 2ierderea interesului pentru activitati casnice, hobbDuri, alte activitati
!H. )e-interpretarea relatiilor personale
!/. Auto-compatimire marcata, stari depresive
!6. ;andire irationala - crede fapte sau lucruri fara fundament real, interpretare negativa
"0. 2rotejarea bauturii, neglijarea hranei, a igienei corporale si a aspectului fizic
"!. 2rima spitalizare, probleme medicale in urma complicatiilor date de consum
"". ;elozia alcoolica, scaderea capacitatii sexuale, impotenta
::. %onsum matinal de alcool
.A- .aza cronic=
Este ultima fazO a dependenQei. Din acest punct, nu mai exista cale de intoarcere la *bOutul controlat*.
$n acest stadiu dependenta se manifesta prin(
:=. %onsum permanent de alcool - de unul singur sau in compania prietenilor de pahar
:>. Deteriorare eticO - sistemul de valori s-a modificat (devine, mincinos, iresponsabil, etc.
:7. Deteriorare severO a gRndirii
:H. Deteriorare socialO prin compania consumatorilor
:/. Tnlocuirea oricOrei bOuturi cu bOuturO alcoolizatO
:6. Tremuraturi, consumO alcool pentru evitarea sevrajului
=0. )efuzO, nu acceptO starea de degradare fizica si psihica Sn care a ajuns
Tn cazul consumului excesiv de alcool pot apOrea psihoze alcoolice determinate de consumul de
alcool(
!. "etia patologic#
Este o stare de excitatie, respectiv sedare declansata prin consumul de alcool, cu reunoasterea
defectuoasa a realitatii, iluzii si halucinatii. 9rica excesiva sau furia, agresivitatea puternica, starea de
afect si atitudinea violenta pot aparea, Sn unele cazuri, deja la ingerarea de cantitati minime de alcool
(probabil Sn urma unei predispozitii individuale, de ex. date de leziuni la nivel cerebral. Durata
acestor manifestari este limitata Sn timp (>-!> min.. +rmeaza somnul terminal si amnezia
evenimentului.
$. Delirium tremens
)eprezinta o stare grava Sn care apar halucinatii vizuale majore, aprecierea gresita a realitatii, agitatie
psihomotorie severa, transpiratii profuze, tremuraturi, dereglari periculoase ale frecventei cardiace si
tensiunii arteriale. Tn trecut, starea de delirium tremens era adesea letala, mortalitatea a scazut
semnificativ Sn ultimii ani multumita unor medicamente noi.
%. &alucinoza alcoolica
,e aud voci vorbind Sntre ele, precum si voci care vorbesc despre, comenteaza, critica persoana
consumatorului. Nalucinatiile complexe de situatii includ scene de urmarire si asediu si se asociaza
cu anxietate maximaB
'. (elozia obsesiva a alcoolicului
Este obsesia adesea incorigibila, ca partenera *merge* cu altul. ,e manifesta de regula zgomotos si cu
un vocabular ordinar. #riginea se gaseste Sn relatia tensionata a cuplului, datorata tocmai consumului
de alcool, precum si Sn atitudinea evidenta de refuz din partea partenerei. ,e adauga problema
impotentei, sentimentele de vinovatie din cauza abuzului de alcool, sentimentul de umilire si, nu Sn
ultimul rRnd, frica de a-si pierde partenerul de viata.
). Encefalopatia *ernic+e
Este o inflamatie acuta a creierului ce poate pune viata Sn pericol (include somnolenta, paralizia
globilor oculari si ataxiaUtulburarea coordonarii miscarilor.
,. -indromul .orsa+ov
Tulburari grave ale memoriei, pacientul confabuleaza mult.
9enomene de sevraj asociate acestor tulburari cauzate de consumul alcool(
hipertensiunea arteriala, transpiratia profuza, tremuraturi, dureri la nivelul Sntregului corp (la nivelul
trunchiului, anxietate, predelir, tulburari de somn.
+n sindrom acut de sevraj reprezinta Sntotdeauna un motiv serios pentru internarea Sn spital. Tn spital
se urmeazO un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice, hipotensoare si perfuzii pentru
corectarea pierderii de lichide.
Tipuri de alcoolici
9elul de a bea diferO de la persoanO la persoanO. %a atare abuzul de alcool si dezvoltarea
alcoolismului (a dependentei de alcool diferO in functie de frecventa si cantitatea care se bea, de
motivatia consumului si de perioada de pauza dintre consumuri. 2rofesorul E. .. 4elline5 a studiat
comportamentul de consum al alcoolicilor si a descris cinci (G tipuri de bautori(
&- 2autorii de tip Alfa
.otivul principal al consumului( relaxare, destresare, evadarea din stari de dispozitie neplacute.
Acestia consuma alcool pentru a se usura, incercand sa-si rezolve prin aceasta deferite probleme. $n
aceasta forma inca exista control asupra consumului de alcool dar progresiv se poate instala
dependenta. Exemple( consumul unui paharel inainte de dans, inaintea unei intalniri importante, seara
acasa in fata televizorului, etc.
?- 2autorii de tip $eta-
.otivul principal al consumului( obisnuinta de a asocia orice situatie'eveniment cu consumul de
alcool. Acestia consuma frecvent alcool, cu diferite ocazii, fara a fi inca instalata dependenta. Totusi
pot aparea anumite acuze legate de complicatii organice datorate abuzului de alcool (boli de ficat, de
stomac, etc. Exemple( consuma alcool la nunti, botezuri, petreceri, sarbatori, aniversari, etc.
@- 2autorii de tip gama-
.otivul principal al consumului( nevoia psihica si fizica de consum, in lipsa consumului apar stari
psihice si fizice neplacute (depresie, iritabilitate, nervozitate, melancolie, agresivitate, agitatie psiho-
motorie, dureri si indispozitii fizice.
Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand psihic, dar si fizic. <u mai pot controla cantitatea de
alcool consumata (dupa primele pahare isi pierd masura, consuma in continuare, apare starea de
ebrietate. Exemple( consuma pe parcursul unei zile cu diferite ocazii, mai ales dimineata pentru
inlaturarea simptomelor neplacute (tremurul mainilor, greutatea vorbiri, pierdera echilibrului si seara
pentru a putea avea un somn cat de cat confortabil.
A- 2autorii de tip delta-
.otivul principal al consumului( nevoia fizica de a consuma alcool, obisnuinta
Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand fizic. 2ot pastra o perioada mai lunga controlul
asupra cantitatii de alcool consumata (nu se imbata tare, dar nici nu pot renunta.
Exemplu( obiceiul zilnic, ca dupa serviciu, cu colegii sa bea " beri la barul din cartier.
,- 2autorii de tip epsilon (bOutori periodici.
.otivul principal al consumului( decopensare, lipsa capacitatii de a mentine un echilibru, stare de
epuizare sau de depasire a resurselor functionale fizice si psihice.
Acestia sunt dependenti de alcool consumand necontrolat timp de cateva zile, avand, insa si perioade
mai lungi fara consum abuziv. %a lungime de timp pauzele dintre episoadele de consum pot varia
intre cateva saptamani pana la >-7 luni de zile. Exemplu( dupa o pauza de 7 luni de zile, de revelion
se incepe consumul si tine !-" saptamani, persoana fiind aproape permanent in stare de ebrietate.
A- Tratamentul alcoolismului-
Tn cazul alcoolismului startul tratamentului poate sO Snsemne parcurgerea unor etape( dezalcoolizarea,
consilierea psihologicO, recuperare psihologicO Pi comportamentalO Sntr-o clinicO sau Sntr-un centru
staQionar, participarea la grupuri de suport pentru neconsumatori'abstinenQi.
A-&- Dezalcoolizarea Sn cazul alcoolismului Pi dezintoxicarea (prescurtare*detox* Sn cazul
consumului de droguri Pi a altor substanQe implicO de regulO spitalizarea Pi reprezintO un set de
intervenQii medicale (Sn special administrarea de medicamente cu scopul de a controla efectele
intoxicaQiei acute Pi de a diminua simptomele de sevraj (Sn sens larg stare de rOu fizic Pi psihic. ,e
actioneazO pentru eliminarea din organism a substanQei faQO de care pacientul este dependent Pi pentru
a ameliora stOrile neplacute de ordin fizic Pi psihic ce sunt cauzate uneori de abuzul de substanQO sau
alteori de sevraj. 2rin programul de dezalcoolizare-dezintoxicare nu se trateazO alte aspecte ale
dependenQei precum( aspecte psihologice Pi sociale, remedierea relaQiilor din familie Pi alte situaQii
legate abuz sau dependenQO.
DacO dorePti mai multe detalii despre etapa dezalcoolizOrii clic3 aici-
Ai nevoie de dezalcoolizare'dezintoxicareV ,unO medicul tOu de familie Pi SntreabO-l care este cel mai
apropiat spital din zonO unde se poate face dezalcoolizare'detox.
A-?- Consilierea psihologic=
%onsilierea psihologicO este o formO de intervenQie psihologicO ce se adreseazO persoanelor sOnOtoase
aflate Sntr-o situaQie de impas cu privire la rezolvarea unor situatii de crizO de naturO personalO,
familialO, socialO sau profesionalO. %onsilierul Sl ajutO pe client sO gestioneze o situaQie de crizO Pi Sl
asistO Sn gOsirea unei soluQii la problema cu care se confruntO.
Tn cazul persoanelor care doresc sO punO stop dependenQei, consilierul poate oferi rOspunsuri la
diverse SntrebOri despre dependenQO (cauze, factori favorizanQi, efecte, consecinQe, tratament
Sndrumare, recomandare Pi sprijin pentru gOsirea soluQiei sau metodei potrivite pentru startul unui
program de recuperare. Tn cadrul PedinQelor de consiliere psihologicO se urmOrePte ca persoana
consiliatO sO-Pi dezvolte motivaQie puternicO Pi o strategie pentru atingerea obiectivului propus( iePirea
din cercul dependenQei Pi prevenirea reluOrii consumului.
DacO dorePti mai multe detalii despre etapa consilierii psihologice clic3 aici-
Alexandru ;e<c=u - psiholog clinician, consilier in dependenta de alcool, droguri, jocuri de noroc. %abinet de consiliere
psihologica in ,ibiu. 2rogramari la tel. 0H""7/:/7", intre orele 6(00-!/(00.
A-@- Centre de tratament-
%entrele de tratament precum( centrele staQionare, clinici de specialitate sau centrele de tip
comunitate terapeuticO, au ca obiectiv recuperarea psiho-comportamentalO Pi socialO a persoanelor cu
dependenQO. Accentul se pune pe consiliere psihologicO, psihoterapie individualO, PedinQe de terapie
de grup, PedinQe de consiliere cu membrii familiei, terapie ocupaQionalO, terapie prin artO. Tn funcQie
de specificul Pi metoda fiecOrui centru, programul de recuperare poate sO aibO o duratO de la cRteva
sOptOmRni la cRteva luni. ,e propune ca obiectiv responsabilizarea persoanei, SmbunOtOQirea
abilitOQilor de a comunica Pi relaQiona eficient cu ceilalQi, de a-Pi (redobRndi statutul de persoanO
liberO sO ia decizii Pi sO-Pi asume responsabilitOQi Sn plan personal, familial Pi social'profesional.
Exemplu de program zilnic al centrului de tip comunitate terapeuticO %rucea AlbastrO
*%asa #larului*, din comuna Wura .icO, judeQul ,ibiu(
#ra Tipul de activitate'program
H(00-H(:0 trezire, igienO personalO
H(:0-/(00 micul dejun
/(00-6(00 PedinQO de grup, repartizare responsabilitOQi, sarcini, activitOQi pe parcursul zilei.
6(00-!0(:0 desfOPurarea activitOQilor din program( activitOQi pe sectoare, consiliere psihologicO,
terapie ocupaQionalO, lecturO Pi filme terapeutice.
!0(:0-!!(00 timp liber, pregOtirea pentru PedinQa de terapie de grup
!!(00-!:(00 PedinQO de terapie de grup
!:(:0 prRnzul
!=(00-!7(00 Timp liber, odihnO, relaxare
!7(00-!6(00 Terapie ocupaQionalO, consiliere psihologicO
!6(00 cina
!6(00-""(00 activitOQi administrative, timp liber
""(:0 stingerea
DacO dorePti mai multe detalii despre centre de tratament clic3 aici-
A-A- !rupuri de spri1in 4de suport5-
+n grup de suport'sprijin pentru dependenQi Sn recuperare este un cadru care oferO membrilor acestuia
posibilitatea de a se menQine neconsumatori sau abstinenQi. Tn cadrul PedinQelor de grup, membrii
grupului pot SmpOrtOPi experien e similare de viaQO, din perioada consumului sau cea de dupO oprirea
lui, SPi pot oferi ascultare, SnQelegere, se pot Sncuraja Pi motiva reciproc pentru a menQine un stil de
viaQO sOnOtos fOrO episoade de consum'dependenQO. +n grup de suport nu este un grup de terapie.
;rupul de suport se axeazO Sn principal pe sprijinul Pi ajutorul reciproc.
%ele mai cunoscute grupuri de suport pentru dependenQi sunt cele ale Alcoolicilor Anonimi,
;amblerilor Anonimi, etc.
DacO dorePti mai multe detalii despre grupuri de suport clic3 aici-
Alcohol Addiction and Counselling
If you are considering or are hesitant about seeki ng some help with your dri nking there are number of
points worth consi deri ng:
1. You are not alone as alcohol problems are very common in Australian and prevalence rates can vary between 4-
1! of the population.
1. "ost people who visit #lue$ky %sychology with drinking problems appear on first impressions to be happy and
functional people& holding down respectable 'obs.
1. %eople with drinking problems or alcohol addiction come from (all walks of life). *e have successfully treated a
broad range of people: +hief ,-ecutive .fficers /+,.s0& stay at home house husbands and wives& 1eneral %ractitioners&
,ngineers& +hiefs& 2awyers& 3urses& "iners& Artists& 1raphic 4esigners.
1. *e treat people with drinking problems on a daily basis and will not unfairly 'udge or label you.
1. *e have a number of %sychologists on the team that have specialised in 4rug and Alcohol %roblems. 5hey have
gained postgraduate training in the area and have worked for a range of 1overnment organisations that specialise in the
treatment of drug and alcohol addiction.
Types of Problematic Drinking:
Social Binge Drinker
5his person tends to drink alcohol mostly in social settings. 5he binge drinker:
1. +an consume 6 7 standard drinks on any one occasion
8. +onsumes very little alcohol between binges
9. +annot remember the amount of alcohol they consumed
4. "ay complain of memory gaps from the previous night /alcohol-induced amnesia0
:. .ccasionally has difficulties stopping once they have started
;. +an control their drinking on some occasions and therefore falsely believes they have control of their drinking
all the time
Regular Heavy Drinker
5his person is typically a drinker that consumes large amounts of alcohol most days of the week. 5he regular heavy
drinker:
1. .ften drinks alone
8. "ay organise regular get-togethers with other heavy drinkers.
9. +an be physiologically dependent upon alcohol /addicted to alcohol0
4. *ill suffer withdrawal symptoms once the alcohol has been metabolised.
:. *ithdrawal symptoms that may be e-perienced include: irritability& difficulty concentrating& sweats& nausea&
shakes& and insomnia
;. <as tried stopping or reducing their consumption
1. <as been in'ured or caused in'ury to others
1. 5ends to e-hibit a strong sense of denial.
1. =ustifies drinking regularly because one >likes the taste? and gets a strong >thirst@
Rapid Drinker
5he rapid drinker will drink alcohol in very large amounts and very Auickly with the intention of into-ication /in this case
passing out0. Bapid 4rinkers usually:
1. 4rink alone and in the secrecy of one)s home
8. $cull from the bottle
9. Are finished drinking within : minutes
4. +are less about the type and taste of alcohol consumed
Drinking Problems and Mental Health
"ost of the people that seek counselling for alcohol addiction or problems at #lue$ky %sychology already know the social
and financial problems that are associated with drinking heavily. 5his is because they tend to be well-informed and smart
people. *hat they may not be fully cognisant of is the relationship between alcohol and mental health issues.
The ost on Mental Health
Issues that can arise from alcohol abuse include: depression& an-iety& panic& paranoia& rage& amnesia&
argumentativeness& 'ealousy& abusive behaviours& psychosis& irritability& poor concentration& and an impaired ability to
concentrate.
"yths concerning the treatment of %robl ematic 4rinki ng:
1. Alcoholics Anonymous is the only way towards successful treatment
8. .nce an alcoholic always an alcoholic
9. A life-time of abstinence is the only solution.
5here are a number of %sychologists at #lue$ky %sychology who are highly trained and e-perienced in the successful
treatment of problematic drinking and alcohol addiction. *e take the time to understand your challenges and then
provide you with the right treatment and necessary support to help you reclaim your life.
<ow does #lue$ky %sychol ogy treat problemati c dri nki ng and al cohol addicti onC
1. You will be provided with a thorough +linical %sychological Assessment to fully understand your concerns
8. *e gain your informed consent
9. After the assessment you will be provided with a range of treatment options that are all medically aligned and
evidence-based /ie scientifically proven to be effective0
4. 5reatment options will depend on your situation
Treatment may include a combination of the follo!ing:
1. "oderated drinking plans
8. An agreed period of abstinence
9. Dnderstanding and addressing the functions of your drinking
4. Bestructuring problematic thought patterns
:. Belationship +ounselling
;. 5reating depression and an-iety
E. "aking lifestyle changes
6. Beferral for 4eto-ification
F. Beferral for "edical $upport
1. "onitoring drinking behaviours with drinking diaries
11. Anger management
18. Assertive communication
19. Identifying and removing high-risk areas and triggers
14. Introducing new adaptive behaviours
1:. %roviding drinking refusal skills
General counselling services
Community drug services
Alcohol and Drug Information Service
Cyrenian House
Palmerston Perth
Hope Community Services
Mercy Addiction Support Team
Holyoake
Counselling services for omen
!omens Health and "amily Services
Counselling services for men
## Central
Counselling services for young people
Drug and Alcohol $outh Service
The Street %an
Su&stance
San City $outh Service Inc'
Counselling services for A&original people
A&original Alcohol and Drug Service
Anaim Community Centre
Get on Move on program
(gnoar Aerah A&original Corporation
$oarling )Singing *p+ Pro,ect
Palmerston Association
Men-s Healing Program ).utcare Health Services+
Counselling services for parents and families
Parent Drug Information Service
Attach/ Parent Alcohol and Drug Service
Saranna Program )Cyrenian House+
!omen and (e&orn Drug and Alcohol Service
P0PIS* !omen and Children-s Program
http(''III.dao.health.Ia.gov.au';ettinghelp',erviceDirectorD'%ounsellingservices.aspx
DE2E<DE<TA DE A8%##8 - # 3#A8X 2E)$%+8#A,X .A$ A8E, 2)$<
<E)E%+<#AWTE)EA E$ T< T$.2 +T$8
TEST: Banifest eu tendin>e spre alcoolism sau nu 7B
Dezvoltat de Institutul de "sihiatrie Bax "lanc3B% Cnchen
GO rugOm sO rOspundeQi la urmOtoarele SntrebOri cu *da* sau *nu*.
!. Tn ultimul timp suferiQi mai des de tremurOturi ale mRinilor V da nu
". Tn ultimul timp suferiQi mai des de greQuri, mai ales matinale V da nu
:. TremurOturile si greQurile matinale se amelioreazO, dacO beQi puQin alcool V da nu
=. Tn ultimul timp suferiQi de o stare de nervozitate accentuatO V da nu
>. Tn perioade Sn care aQi consumat mai mult alcool aQi mRncat mai puQin V da nu
7. Tn ultimul timp aQi avut adesea insomnii sau coPmaruri V da nu
H. 9OrO alcool vO simQiQi sub o stare de tensiune Pi agitaQie V da nu
/. DupO primele pahare simQiQi o tentaQie irezistibilO de a continua sO beQi V da nu
6. ,uportaQi Sn ultimul timp mai puQin alcool decRt Snainte V da nu
!0. DupO ce aQi bOut aQi avut vreodatO remuPcOri V da nu
!!. AQi Sncercat sO vO impuneQi un sistem de reguli vis a vis de bOuturO
( de exemplu sO nu beQi Snainte de o anumitO orO V da nu
!". AveQi o profesie Sn care se obiPnuiePte consumul de alcool V da nu
!:. AQi primit vreodatO observaQii la locul de muncO pentru
consumul dumneavoastrO de alcool V da nu
!=. AQi observat o scOdere a performanQelor dumneavoastrO de cRnd
consumaQi alcool V da nu
!>. GO place Pi obiPnuiQi sO consumaQi bOuturi alcoolice cRnd sunteQi singur V da nu
!7. AveQi un cerc de prieteni si cunoPtinQe Sn care se bea mult V da nu
!H. GO simQiQi mai sigur pe dumneavoastrO, mai SncrezOtor,
cRnd consumaQi alcool V da nu
!/. AveQi acasO sau la serviciu un mic depozit secret cu bOuturi alcoolice V da nu
!6. %onsumaQi alcool pentru a putea face faQO mai bine la situaQii de stres sau pentru
a uita de supOrOri Pi griji V da nu
"0. DumneavoastrO sau familia dumneavoastrO aQi avut vreodatO probleme financiare
din cauza bOuturii V da nu
"!. AQi avut vreodatO probleme cu poliQia din cauza conducerii unui automobil sub
influenQa alcoolului V da nu
$<TE)2)ETA)E( 9iecare *da* primePte un punct. DacO rOspunsul dumneavoastrO este *da* la
SntrebOrile :,H,/ Pi != primePte = puncte. 8a un punctaj total de 7 sau mai mult existO o dependenQO
mai mult sau mai puQin pronunQatO de alcool. GO recomandOm sO cOutati ajutor calificat la un medic
sau psiholog cu experienQO Sn domeniu, respectiv sO contactaQi un grup abstinent de Sntrajutorare
pentru alcoolici.
Tn participarea la psihoterapia de grup, Sn cadrul cOreia fiecare pacient SPi pierde sentimentul de
marginalizare, beneficiazO de experienQa celorlalQi, conPtientizeazO faptul cO dependenQa de alcool
sau alte droguri este o boalO care se manifestO printro serie de tulburOri fizice, dar mai ales psihice Pi
capOtO Sncredere Sn abstinenQO, pe care o credea imposibilO.
Tn efectuarea unor PedinQe de psihoterapie individualO, bazate pe o r elaQie de Sncredere
reciprocO, Pi care Qin seama de personalitatea Pi de experienQa de viaQO a fiecOrei persoane.
,copul este de a-i permite fiecOruia sO se *reconstruiascO* pe sine astfel SncRt problemele care au
dus la dependenQO sO fie SnlOturate sau, cel puQin, controlate. 2rin aprofundarea autocunoaPterii,
este favorizatO perfecQionarea modelelor de comportament.
Tn efectuarea unor activitOQi stimulative Pi recreative Sn timpul ergoterapiei. Educarea Sn sensul
unui stil de viaQO mai sOnOtos Pi echilibrat are ca Pi componente principale autogospodOrirea,
Sncadrarea Sntrun program regulat, dar Pi Sncurajarea spiritului de iniQiativO Pi dezvoltarea simQului
rOspunderii.
Tn respectarea unor recomandOri medicale care vizeazO depOPirea sevrajului
(crizei care urmeazO Sntreruperii consumului de alcool sau alte droguri, tratamentul unor complicaQii
sau boli asociate, mOsuri generale de tonifiere.
DacO sunteQi un bOrbat care Pi-a dat seama cO alcoolul, alte droguri sau chiar anumite
medicamente psihoactive, care pentru un timp pOreau a fi singura soluQie pentru problemele
dumneavoastrO, au Snceput Sncet, dar sigur, sO vO distrugO sOnOtatea, sO vO afecteze viaQa de
familie, sO vO scadO performanQele profesionale, sO vO pericliteze poziQia socialO, atunci nu ezitaQi
sO apelaQi la o asistenQO calificatO pentru a vO reabilita. 2entru cO(
B+umai tu singur po>i reu<i% dar nu po>i reu<i de unul singur!B