Comedia

Comedia (fr.comdie; lat.comoedia; gr.Komoida, cntec de srbtoare) este o specie a

genului dramatic, n proz sau n versuri cu aciune i deznodmnt vesel i care satirizeaz realiti
sociale, slbiciuni general umane sau prezint situaii hazlii.
Prin coninut i prin modul de rezolvare a conflictului, comedia se subordoneaz comicului,
care este o categorie estetic fundamental, care denumete una dintre atitudinile eseniale n faa
vieii i a artei, avndu-i sursa n dezvoltarea unui contrast sancionat printr-o gam larga de reacii
morale, de la compasiune la dispre, provocnd o participare afectiv specific, de la zmbet la rsul
cu hohote. (Dicionar de termeni literari)
n antichitate, specia era definit prin contrast cu tragedia, insistndu-se asupra caracterului
obinuit al faptelor i al oamenilor prezentai, spre deosebire de evenimentele pline de mreie i de
caracterul nobil din punct de vedere social i moral al personajelor tragice.
n viziunea lui Aristotel, comedia este imitaia unor oameni necioplii, nu ns o imitaie a
totalitii aspectelor oferite de o natur inferioar, ci a celor care fac din ridicol o parte a urtului.
Ridicolul poate fi definit ca un cusur i o urenie de un anumit fel, ce nu aduce durere, nici
vtmare; aa cum masca actorilor comici este urt i frmntat, dar nu pn la suferin.
Cu o bogat ilustrare n cultura universal, fapt ce ntrete spusele lui Franois Rabelais,
potrivit creia rsul este propriu omului, comedia i-a inventat numeroase subspecii: de situaii, de
moravuri, de caracter, de intrig, de salon, ori bulevardier (vodevilul), cea eroic sau tragic, dar i
cea grotesc, satiric ori amar; aadar o categorie estetic la fel de divers ca viaa nsi. Rsul este
arma imbatabil a spiritului omenesc mpotriva ridicolului, a derizoriului, a grotescului, a absurdului
din sfera social, ndeosebi. Prin umor, ironie, sarcasm, dup mprejurri, comedia biciuiete vicii i
moravuri, urmrind corijarea sau extirparea lor.
Comic de situaie
Caragiale foloseste scheme tipice , modalitati cunoscute in literatura comica
universala , cum ar fi incurcatura , confuzia , coincidenta , echi- vocul , revelatiile succesive ,
quiproquo - ul (= inlocuirea cuiva prin altcineva , substituirea , acumularea progresiva ,
repetitia ,evolutia inver- sa , interferenta ).
exemplu: - pierderea si gasirea scrisorii.

-aparitiile neasteptate ale cetateanului turmentat.
-prezenta unor grupuri insolite:
-triunghiul conjugal:Zoe,Trahanache si Tipatescu.
-cuplul Branzovenescu - Farfuridi.
-diversele combinatii , de adversari.
-indicatiile de la centru privind alegerea lui Dandanache.
-confuzia facuta de Dandanache intre identitatea lui Trahanache si a lui Tipatescu .

Comic de limbaj
Se realizeaz prin folosirea particularitilor de limbaj pentru a scoate n eviden caracteristici
ale personajelor.
provenit din incultura :
greeli de vocabular, deformri fonetice: famelie, bampir
etimologie popular: scrofuloi, capitaliti
lipsa de proprietate a termenilor: liber schimbist = elastic n concepii;
ncalcarea regulilor gramaticale i logicii:
1. polisemia: ne-am rcit mpreun
2. contradicia n termen : 12 trecute fix, lupte seculare ce au durat 30 de ani
3. asociaiile necompatibile :industria romn este admirabil, sublim, putem zice,
dar lipsete cu desvrire
4. truismele (= adevaruri evidente ): un potop care nu merge nainte, st pe loc
construcia frazei
ticuri verbale :
curat, curat murdar (Pristanda)
ai puintic rbdare (Trahanache)
eu cu cine votez?, nu m-mpinge c-ameesc (Ceteanul turmentat)
Comic de moravuri
n comedia de moravuri normele eticii/echitii trec n panoul central al problematicii piesei
-formele fara fond;
-alegerile din trecut;
-coruptia;
-conducerea despotica a prefectului;
-imoralitatea.
Comic de caracter
Comicul de caracter este folosit prin accentuarea, exagerarea unei trsturi psihologice ntr-un
personaj.
demagogul -->Caavencu;
ramolitul -->Dandanache;
slugarnicul -->Pristanda;
prostul fudul -->Farfuridi.
Comicul de nume
Zaharia Trahanache --> sugereaza capacitatea de a se modela usor , il modeleaza interesul ,
ordinele superiorilor de la centru;
Catavencu --> sugereaza demagogia (' cata ');
Farfuridi - Branzovenescu --> cuplu comic , nume cu rezonante culinare;
Agamita Dandanache --> urmasul prin nume al teribilului razboinic din Iliada lui Homer,
Agamemnon , cuceritor al Troei.-->produce o adevarata ' dandana ' prin aplicarea rece si cu
metoda a machiaverticului.
Pristanda -->numele personajului este luat dintr-un joc moldovenesc in care se bate
pasul intr-o parte si in alta fara sa se porneasca niciunde.-->numele se potriveste perfect
cu siretenia primitiva a acestuia.