Sunteți pe pagina 1din 35

Mihail Sadoveanu

De la Wikipedia, enciclopedia liber


Sigla academia romana.gif Membru titular al Academiei Romne
Mihail Sadoveanu
Mihail Sadoveanu1.pg
Mihail Sadoveanu !n 1"#"
$%eudonim Mihai din $a&cani, M. S. 'obu(
)a&tere * noiembrie 1++,
$a&cani, Romnia
Dece% 1" octombrie 1"-1 .+, de ani/
0ntori1)eam2 , Republica $opular Romn
3cupa2ie romancier, nuveli%t, (iari%t, e%ei%t, traductor, poet, func2ionar
public, activi%t, politician
)a2ionalitate 4lag of Romania.%vg romn
$rin2i Ale5andru Sadoveanu 1 avocat
$ro6ra 7r%ache 1 6ic de r(e&i
Activitatea literar
Activ ca %criitor 1+"-81"*9
Mi&care:curent literar %mntori%m, reali%m, naturali%m, fanta%tic,
Reali%m %ociali%t
Subiecte roman i%toric, roman de aventuri, roman biogra6c, roman politic,
nuvel p%ihologic, 6c2iune poli2i%t, memorii, literatur de cltorie, roman
de%pre natur, roman fanta%tic, reporta, biogra6e, %chi2, literatur pentru
copii, genul liric
Specie literar roman, nuvel, pove%tire
3pere %emni6cative ;altagul .1"<,/
=n>uen2e?a%cunde@
AonorB de ;al(ac, =on Cuca 'aragiale, Miron 'o%tin, Mihai Dmine%cu, Eu%tave
4laubert, )icolae Eane, )ikolai Eogol, Wilhelm von Fot(ebue, =on )eculce,
Anton $ann, ). D. $ope%cu1$opnedea, Gmile Hola,;arbu Itefne%cu
Delavrancea
A in>uen2at pe?a%cunde@
Jean ;art, )icolae ). ;eldiceanu, Al. Ca%carov1Moldovanu, Dan Cungu,
Dumitru D. $tr&canu, 'e(ar $etre%cu, Damian Stnoiu, Dumitru 0acariu,
modi6c 'on%ulta2i documenta2ia formatului
Citeratura romn
$e categorii
=%toria literaturii romne
Dvul mediu
Secolul 1- 1 Secolul 1K
Secolul 1+ 1Secolul 1"
Secolul 9, 1 'ontemporan
'urente !n literatura romn
7mani%m 1 'la%ici%m
Romanti%m 1 Reali%m
Simboli%m 1 )aturali%m
Moderni%m 1 Lradi2ionali%m
Semntori%m1 Avangardi%m
Suprareali%m 1 $roletculti%m
)eomoderni%m 1 $o%tmoderni%m
Scriitori romni
Ci%t de autori de limb romn
Scriitori dup genuri abordate
Romancieri 1 Dramaturgi
$oe2i 1 D%ei&ti
)uveli&ti 1 $ro( %curt
Citeratur pentru copii
$ortal Romnia
$ortal Citeratur
$roiectul literatur
v M d M m
Mihail Sadoveanu .n. * noiembrie 1++,, $a&cani 1 d. 1" octombrie 1"-1,
0ntori1)eam2/ a fo%t un %criitor, pove%titor, nuveli%t, romancier,
academician &i om politic romn. 7nul dintre cei mai proli6ci pro(atori romni
din prima umtate a %ecolului al NN1lea, avnd o carier %e !ntinde pe
parcur%ul a cinci(eci de ani. D%te cuno%cut pentru romanele %ale i%torice &i de
aventuri. Sadoveanu a fo%t unul din primii colaboratori ai revi%tei
tradi2ionali%te Smntorul, !nainte de a deveni un %criitor reali%t &i adept al
curentului poporani%t repre(entat de revi%ta literar 0ia2a Romnea%c.
3pera %a %e poate grupa !n cteva fa(e care core%pund unor direc2ii %au
curente literare dominante !ntr1o anumit epocO o prim etap
%mntori%t, cea de !nceput, a primelor !ncercri, nuvele &i pove%tiri, o a
doua mitico1%imbolic, din perioada interbelic .re>ectat !n romane precum
'reanga de aur %au Divanul per%ian/. Pn acea%t etap, ac2iunea operelor %ale
are loc !n general !n regiunea i%toric a Moldovei, cu teme preluate din i%toria
medieval &i modern timpurie a Romniei, !n romane precum )eamul
Ioimre&tilor, 4ra2ii Jderi &i Hodia 'ancerului. $rin intermediul operelor
precum 0enea o moar pe Siret..., ;altagul &i alte %crieri, Sadoveanu acoper
o mai mare perioad de timp, aungnd pn !n i%toria contemporan, !n care
abordea( &i alte %tiluri precum romanul p%ihologic &i naturali%mul. 7ltima
etap core%punde reali%mului %ociali%t, !n acord cu perioada %ociali%t1
comuni%t la care Sadoveanu va adera ideologic.
'a om politic, a fo%t adept al na2ionali%mului &i umani%mului, Sadoveanu
o%cilnd !n perioada interbelic !ntre for2ele politice de dreapta &i %tnga. A
fcut parte mai !nti din $artidul $oporului, $artidul )a2ional Ciberal1;rtianu
&i $artidul Agrar al lui 'on%tantin Argetoianu, ocupnd func2ia de $re&edinte
al Senatului. A fo%t colaborator al cotidianelor de %tnga Adevrul &i
Diminea2a, &i a fo%t 2inta unei campanii de pre% venite din partea partidelor
de e5trem dreapta. De&i a fo%t un %u%2intor al monarhiei !n timpul regimului
autoritar al lui 'arol al ==1lea, !&i %chimb orientarea politic dup cel de1al
Doilea R(boi Mondial, fcnd parte din $artidul 'omuni%t Romn. Pn acea%t
perioad e%te numit pre&edinte al Adunrii Deputa2ilor &i face parte din cei
cinci membri ai $re(idiului provi(oriu al Republicii $opulare Romne, care a
preluat conducerea %tatului dup abdicarea regelui. Scrie !n favoarea 7niunii
Sovietice &i a %talini%mi%mului. Multe dintre operele &i di%cur%urile %ale,
printre care &i romanul politic Mitrea 'ocor, dar &i celebrul %logan Cumina vine
de la R%rit, %unt de a%emenea con%iderate ca propagand !n favoarea
comuni(rii.
A fo%t pre&edintele 7niunii Scriitorilor din Romnia &i, !ncepnd cu anul 1"91,
membru al Academiei Romne. A primit $remiul Cenin pentru $ace !n 1"-1. Pn
anul 1"9+ devine Mare Mae%tru al Marii Coi )a2ionale din Romnia.?1@ A fo%t
cumnatul criticului literar =(abela Sadoveanu1Dvan. 'opiii %i, $ro6ra &i $aul1
Mihu Sadoveanu, au mer% pe urmele tatlui &i au devenit la rndul lor
%criitori.
'uprin%
1 ;iogra6e
1.1 3rigini
1.9 $rimele !ncercri literare, c%toria &i familia
1.< Smntorul, 0ia2a Romnea%c &i debutul literar
1.# Anii 1"1, &i $rimul R(boi Mondial
1.* Anii de maturitate. 'ariera politic timpurie
1.- Anii Q<,. Al Doilea R(boi Mondial
1.K Si%temul comuni%t &i a%cen%iunea politic
1.+ 7ltimii ani, boala &i moartea
9 'ontribu2ii literare
9.1 'onte5t
9.9 'aracteri%tici
9.< Debut
9.# $rimele teme maore
9.* Aanu Ancu2ei, Ioimii &i )eamul Ioimre&tilor
< $olitic
<.1 )a2ionali%m &i umani%m
<.9 3po(i2ia fa2 de fa%ci%m &i %priinirea Regelui 'arol al ==1lea
<.< $arteneriatul cu comuni&tii
# Mo&tenire
#.1 =n>uen2e
#.9 Lribut
* 3per .%electiv/
- Citeratur proletculti%t
K Monogra6i critice
+ )ote
" ;ibliogra6e
1, Cegturi e5terne
11 0e(i &i
;iogra6e
3rigini
Mihail Sadoveanu %1a n%cut la $a&cani, !n ve%tul Moldovei. $rin2ii lui Mihail
Sadoveanu au fo%t avocatul Ale5andru Sadoveanu .d. 1"91/ din 3ltenia,?9@ &i
$ro6ra 7r%ache .d. 1+"*/, fa2 de r(e&i anafabe2i?<@ din localitatea 0er&eni.
?#@ $rin2ii ne6ind c%tori2i, paternitatea %criitorului &i a fratelui %au Dimitrie
.mort de %carlatin !n 1+++/, a fo%t recuno%cuta abia !n anul 1+"1. 4amilia !&i
avea originile !n Sadova, conform numelui ale% .lit. Rdin SadovaS/,?*@ adoptat
de acea%ta abia !n 1+"1.?-@?K@ Latl Ale5andru avea o c%nicie nefericit, iar
i(olarea din via2a public a avut un impact negativ a%upra !ntregii familii.?+@
=%toricul literar Ludor 0ianu con%idera c ace%t contra%t dintre identit2ile
regionale &i %ociale au avut rolul lor !n formarea autorului, de%chi(ndu1i calea
%pre o Runiver%italitate romnea%cS, notnd totodat c Sadoveanu era
ata&at de rdcinile %ale moldovene&ti.?"@ Mihail a mai avut un frate, tot cu
numele de Ale5andru, a crui %o2ie a fo%t criticul literar =(abela Mor2un
.cuno%cut mai tr(iu ca Sadoveanu1Dvan, veri&oara activi%tului %ociali%t
0a%ile Mor2un/.?1,@ 'ellalt frate, 0a%ile Sadoveanu, a fo%t un inginer
agronom.?11@
Pncepnd cu anul 1++K, Sadoveanu face &coala primar la $a&cani. $rofe%orul
%u preferat, Dl. ;u%uioc, a fo%t cel care l1a in%pirat % %crie colec2ia de
pove&ti Domnu Lranda6r.?19@ Pn timpul liber, tnrul Sadoveanu obi&nuia %
e5plore(e regiunea natal mergnd pe o%, la vntoare, pe%cuind, %au doar
pentru a contempla natura.?1<@ Ii1a petrcut vacan2ele de var &i la 0er&eni, la
rudele mamei.?K@?1#@ Pn timpul cltoriilor %ale, Sadoveanu vi(ita 2rani, iar
felul cum %e comportau !n pre(en2a autorit2ilor i1au modelat, conform
criticilor, per%pectiva a%upra %ociet2ii.?1*@ 7rmea( gimna(iul RAlecu
Alec%andru DoniciS la 4lticeni &i Ciceului )a2ional din =a&i.?1-@?1K@?1+@ Ca
4lticeni a fo%t coleg cu viitori %criitori Dugen Covine%cu &i =on Drago%lav, dar
din cau(a e5pedi2iilor !n bl2ile Iomu(ului &i la )ada 4lorilor va rmne
repetent. Dup moartea mamei %ale termin anii de gimna(iu !n fruntea
promotiei.?1+@
$rimele !ncercri literare, c%toria &i familia
4iicele lui Sadoveanu, portrete de Aurel ;e&uO $ro6ra,
De%pina1Cia,
Lheodora
Pn 1+"-, la vr%ta de 1- ani, Sadoveanu inten2ionea( % alctuia%c,
!mpreun cu un coleg, o monogra6e a%upra lui Itefan cel Mare, renun2nd,
!n%, din lip% de i(voare i%torice.?1"@ Debutea( !n revi%ta bucure&tean
Dracu !n 1+"K,?1K@?9,@ cu %chechiul Domni&oara M din 4lticeni, pe care l1a
%emnat ca Mihai din $a&cani.?1K@ Pn 1+"+ !ncepe % colabore(e la foaia 0ia2a
nou al lui 3vid Den%u%ianu,alturi de Eala Ealaction, ).D. 'ocea, Ludor
Arghe(i &.a., %emnnd cu numele %u, dar &i cu p%eudonimul M.S. 'obu(,?1"@
cu un alt %checi &i un poem.?91@ Lotu&i, Sadoveanu nu era de acord cu
agendalui Den%u%ianu, criticnd mi&carea %imboli%t romnea%c la care
adera revi%ta.?91@ Pncepe % %crie pentru revi%te non1%imboli%te precum
3pinia &i $agini Citerare.?1K@?91@ Pn paralel, a fondat &i tiprit manual pentru o
%curt perioad un urnal cuno%cut %ub numele de Aurora?91@ %au Cumea.?-@
Sadoveanu a plecat la ;ucure&ti !n anul 1",,, cu inten2ia de a %tudia dreptul
la 7niver%itatea din ;ucure&ti, renun2nd la %curt timp pentru a %e dedica
literaturii.?-@?1K@?99@ A !nceput % frecvente(e %ocietatea boem a capitalei,
?-@ hotrnd !n acea%t perioad % abandone(e poe(ia &i % %crie numai
pro( reali%t.?99@ Pn 1",1, Sadoveanu %1a c%torit cu Dcaterina ;lu, cu
care %1a %tabilit la 4lticeni,?K@?1K@?1+@?9<@ unde a !nceput % lucre(e la
primele nuvele &i %1a deci% % tria%c din cariera de %criitor.?1K@ Pn 1",9
apare primul manu%cri% al romanului 4ra2ii $otcoav, unele dintre fragmentele
ace%tuia 6ind publicate !n revi%ta $agini Ale%e cu p%eudonimul M. S. 'obu(.
?9#@ Pn iunie 1",<, Sadoveanu e%te incorporat &i face armata !n apropiere de
Lrgu 3cna, perioad care l1a in%pirat % %crie RAmintirile cprarului
Eheorghi2S.?99@
Dup ce a terminat armata, %1a retra% la 2ar, unde &i1a %tabilit o mare
familie.?9*@ =ni2ial, familia Sadoveanu a locuit !ntr1o ca% de2inut de celebrul
pove%titor =on 'reang, mutndu1%e apoi !ntr1o nou ca%, a>at !n
vecintatea Erdinii Cini&tii.?1+@ A avut un%pre(ece copii,?1"@ dintre care trei
6iceO De%pina, Leodora &i $ro6ra Sadoveanu, ultima poet &i romancier.?9-@
Dintre 6i %i, Dimitrie Sadoveanu a devenit pictor,?9-@ !n timp ce $aul1Mihu,
cel mai tnr .n. 1"9,/, a %cri% romanul 'a >oarea cmpului... publicat
po%tum.?9-@?9K@?9+@
Smntorul, 0ia2a Romnea%c &i debutul literar
Smntorul, nr. 9, din 1# mai 1",-. )icolae =orga e%te trecut ca director, iar
Sadoveanu, Itefan 3ctavian =o%if &i =. Scurtu %unt ceilal2i editori
Ca invita2ia poetului Itefan 3ctavian =o%if !n 1",<,?9#@?9"@ Sadoveanu
contribuie cu lucrri la revi%ta tradi2ionali%t Smntorul, condu% la acea
vreme de i%toricul &i criticul )icolae =orga. A mai fo%t colaborator al (iarului
0oin2a )a2ional, publicat de $artidul )a2ional Ciberal &i condu% de politicianul
0intil ;rtianu. Ca !nceputul lunii decembrie a aceluia&i an, !n ace%t (iar va 6
publicat Ioimii, o variant de(voltat a 4ra2ii $otcoav, cu introducerea fcut
de i%toricul 0a%ile $rvan.?9#@ Pn 1",# %e !ntoarce la ;ucure&ti, pentru a
ocupa po%tul de copi%t la R'a%a IcoalelorS, care %e a>a !n %ubordinea
Mini%terului Dduca2iei, !ntorcndu1%e doi ani mai tr(iu la 4lticeni.?1K@?<,@
Dup anul 1",-, %1a alturat grupului de %criitoi format !n urul revi%tei 0ia2a
Romnea%c, unde era &i cumnata %a =(abela.?1,@
Smntorul &i 0ia2a Romnea%c aveau o mare in>uen2 !n cadrul literaturii
romne. Dle %u%2ineau o abordare tradi2ional &i rural a artei, de&i mai tr(iu
au adoptat o politic de %tnga, cuno%cut %ub denumirea de $oporani%m.
Ciderul ace%tei ideologii, Earabet =brileanu, a devenit un prieten apropiat al
lui Sadoveanu, invitndu1l la o e5cur%ie pe Rul R&ca.?<1@ Pn acea%t
perioad o trr %criitoare, 'on%tan2a Marino1Mo%cu, l1a acu(at c a plagiat
lucrrile %ale !n Mariana 0idra&cu, un roman !n %erie care nu a fo%t terminat &i
care a fo%t dat uitrii.?<9@
1",# a fo%t anul !n care Sadoveanu a debutat efectivO a publicat patru volume
deodatO Ioimii, $ove%tiri, Dureri !nbu&ite &i 'r&ma lui Mo& $etcu,?K@?1K@
?1"@?99@?<<@?<#@ volume !n care Sadoveanu manife%t predilec2ie deo%ebit
pentru i%torie. Ace%tea au marcat !nceputul unei cariere proli6ce !n literatur,
care avea % dure(e pentru mai mult de umtate de %ecol &i o lung
colaborare cu editura Minerva.?9#@ Debutul a fo%t pregtit din timp, ba(ndu1
%e pe e5erci2iile literare din deceniul trecut.?9#@?<<@?<*@ )icolae =orga va numi
anul 1",# Ranul SadoveanuS,?1K@?1"@?9#@?<-@ !n timp ce criticul Litu
Maiore%cu, llider al mi&crii con%ervatoare Junimea, a acordat o recen(ie
po(itiv volumului $ove%tiri, propunndu1l totodat la premiile Academiei
Romne din 1",-.?9#@?<K@ Pntr1un e%eu din 1",+, Maiore%cu !l numea pe
Sadoveanu, alturi de al2i %criitori, !ntr1o li%t cu cei mai mari %criitori ai
Romniei.?<+@ 'onform lui 0ianu, Maiore%cu a v(ut !n Sadoveanu &i al2i tineri
%criitori triumful teoriei %ale ba(at pe o form RpopularS a reali%mului,
teorie de care vorbea !n e%eele %ale !nc din 1++9.?<"@ Sadoveanu i1a amintit
pe =orga, Maiore%cu, &i !n %pecial pe 'on%tantin ;anu and &i poetul
%mntori%t Eeorge 'o&buc ca cei care l1au autat % capte(e intere%ul
colegilor %i %criitori &i a publicului.?9#@ $n atunci %e confrunta cu
adver%itate din partea oponen2ilor Smntorului, !n principal din partea
criticului Aenric Sanielevici &i al recen(iilor %ale din 'urentul )ou, !n care
volumele lui Sadoveanu erau con%iderate ca promovnd acte imorale precum
adulterul &i violul, artnd totodat c programul lui =orga de didactici%m
moral era unul ipocrit.?9#@ Dup cum avea %1&i amintea%c mai tr(iu,
Sadoveanu era !n%u&i deranat de unele aprecieri critice !n legtur cu opera
%a, men2ionnd c decanul Smntori%t l1a con%iderat odat egalul lui 0a%ile
$op .unul din protea2ii lui =orga, con%iderat %upraapreciat de Sadoveanu/.?9#@
Pn acela&i an, Sadoveanu devine unul din editorii Smntorului, alturi de
=orga &i de =o%if.?#,@ Revi%ta avea %copul de a %tabili o Rcultur na2ionalS, o
mi&care de emancipare fa2 de in>uen2ele %trine.?#1@ Lotu&i, conform lui
Eeorge 'line%cu, acea%t ambi2ie %1a manife%tat doar !ntr1o Rmare in>uen2
culturalS, urnalul continund % 6e unul eclectic care aduna laolalt
tradi2ionali&tii rurali ai Rtendin2ei na2ionaleS &i adep2i ai curentelor
co%mopolite precum %imboli%mul.?#9@ 'line%cu &i 0ianu au fo%t de acord cu
faptul c Smntorul a fo%t, !n mare parte, a promotorul unor mai vechi
reguli tra%ate de Junimea.?#<@ 0ianu mai %u%2inea c contribu2ia lui
Sadoveanu !n cadrul cercului literar a fo%t principalul element arti%tic !n
i%toria %a, felicitndu1l pe =o%if pentru prdedic2ia %a, conform creia, !n timpul
unei perioade de Rcri(S literar, Sadoveanu era per%oana care putea oferi
inova2ie.?##@
A continuat % publice !ntr1un ritm impre%ionant, alte patru volume 6ind date
%pre publicare !n anul 1",-.?<<@ Pn paralel, Sadoveanu continu % lucre(e
pentru in%titu2iile %tatului. Pn 1",*, a fo%t numit ca func2ionar de Mini%terul
Dduca2iei, condu% pe atunci de con%ervatorul Mihail 0lde%cu. Supervi(orul
%u era poetul D. )anu, &i i1a avut colegi pe Eeorge 0l%an &i )icolae ).
;eldiceanu.?#*@ )anu a %cri% !n acea perioadO RD%te o cldire plin cu
oameni de litere. Aici nu %e lucrea(. 3amenii fumea(, !&i beau cafeaua,
creea( vi%e, poeme &i pro( ?...@.T?#*@ Sluba %a admini%trativ e%te
!ntrerupt de o a doua !ncorporare !n 1",-, !n 4or2elor Lere%tre, 6ind ridicat la
grad de o62er.?<<@ 4iindc era dea %upraponderal, mar&ul de la $robota din
centrul Moldovei, pn !n ;ucovina, i1au cau(at mari %uferin2e.?<<@
Anii 1"1, &i $rimul R(boi Mondial
$agina de titlu a romanului )eamul UoimreVtilor !n edi2ia original din 1"1*,
Rcu ilu%tra2ii de StoicaS .Dditura Minerva/
Sadoveanu %1a !ntor% la locul %u de munc !n 1",K, anul R%coalei Wrne&ti.
Mini%trul Dduca2iei, Spiru Aaret, l1a numit in%pector al cercurilor culturale
%ate%ti %i al bibliotecilor populare.?#-@ =n%pirat de re(ultatul %ngero% al
revoltei, precum &i a !ncercrilor lui Aaret de a educa 2rnimea, Sadoveanu
atrage !n mod repetat aten2ia poli2iei dup ce a publicat ghiduri de
autoautorare de%tinate plugarilor harnici, un fel de activi%m %ocial care a du%
la o %curt anchet.?#K@
Mihail Sadoveanu a deveneit un %criitor profe%ioni%t !ntre anii 1",+11",",
dup ce %1a alturat Societ2ii Scriitorilor din Romnia, devenind &i
pre&edintele ace%teia la 9 %eptembrie 1",".?#+@?#"@ Pn acela&i an, el, =o%if, &i
Anghel, alturi de Dmil Erleanu, pun ba(ele publica2iei cu apari2ie lunar
'umpna, care era !mpotriva eclctici%mului lui 3vid Den%u%ianu &i a &colii
unimi%te .din 1"1, revi%ta nu %1a mai tipri/.?-@?*,@ Devine &i o pre(en2
con%tant la !ntlnire intelectualilor avute la 'afeneaua FXbler.?*1@
Pn 1"1, e%te numit !n func2ia de director al Leatrului )a2ional din =a&i, po(i2ie
pe care o de2ine pn !n 1"1".?-@?K@?1K@?1+@ Pn ace%t an public volumele
$ove%tiri de %ear .la Dditura Minerva/, Eenoveva de ;rabant, bro&ura 'um
putem %cpa de nevoi &i cum putem dobndi pmnt &.a. 'olaborea( la
revi%ta Smntorul, dar %e va %im2i mai apropiat %piritual de revi%ta care
aprea la =a&i, 0ia2a Romnea%c. Lot !n 1"1, traduce din france( unul din
%tudiile lui AippolYte Laine de%pre gene(a operelor de art.?*9@ Ii1a dat
demi%ia din Societatea Scriitorilor !n noiembrie 1"11, 6ind !nlocuit !n po%tura
de pre&edinte de Dmil Erleanu, dar a continuat % rmn !n ca membru !n
comitetul de conducere &i ca cen(or.?#+@?#"@ A fo%t o pre(en2 marcant a
(iarului Minerva, alturi de Anghel &i criticul literar Dumitru Farnabatt, &i a
mai publicat !n publica2ia tradi2ionali%t Cuceafrul.?*<@
Sadoveanu a fo%t din nou chemat %ub arme !n timpul celui de1al Doilea
R(boi ;alcanic din 1"1<, !n care Romnia %1a confruntat cu ;ulgaria.
Aungnd la gradul de locotenent,?1K@ %e opre&te pentru o perioad !n
4lticeni cu al 'inci%pre(ecelea Regiment de =nfanterie, dup care lupt
pentru %curt timp pe front.?<1@?<<@ Se !ntoarce la via2a de %criitor. Devenind
bun prieten cu poetul &i umori%tul Eeorge Lop!rceanu, !i !n%o2e&te pe el &i pe
al2i %criiori !n tururi culturale !ntre 1"1# &i 1"1*?*#@ Pn anul 1"1* public mai
multe %crieri, cea mai important 6ind )eamul Ioimre&tilor.?1K@?9#@
Pntre anii 1"1-11"1K, odat cu intrarea Romniei .care e%te invadat de
$uterile 'entrale/ !n $rimul R(boi Mondial, Sadoveanu a locuit !n Moldova,
%ingurul teritoriu rma% %ub autoritatea %tatului. Scriitorul a o%cilat !ntre
germano6lia prietenilor de la 0ia2a Romnea%c, care con%iderau r(boiul ca
aductor de %rcie &i %uferin2 &i anganamentele Romniei luate fa2 de
Antanta.?**@ Atunci a fo%t reale% pre&edinte al Societ2ii Scriitorilor, avnd un
mandat provi(oriu care %1a terminat !n 1"1+, cnd Romnia a %emnat pacea
cu $uterile 'entrale,?#+@ &i, ca militar !n re(erv, a fo%t editor al bro&urii
propagandi%tice regionale, Romnia.?*-@ = %1au alturat Ludor Arghe(i &i
Lop!rceanu, care tocmai fu%e%e eliberat dintr1o lagr de concentrare din
;ulgaria, !mpreun fondnd, la =a%i, Pn%emnri Citerare.?<1@?*#@ Pn decembrie,
revi%ta !&i anun2 !ncetarea apari2iei. R)oi, cei de la Pn%emnri literare,
reintrm !n curentul ei cu mode%tele noa%tre miloace.S Sadoveanu %1a %tabilit
!n cartierul 'opou din =a&i, cumprnd, renovnd &i redecornd vila cuno%cut
%ub numele de 'a%a cu turn.?K@?*K@ A fo%t re&edin2a lui Mihail Foglniceanu !n
%ecolul al N=N1lea, &i, !n timpul r(boiului, l1a g(duit pe compo(itorul Eeorge
Dne%cu.?*K@ Pn acea%t perioad colaborea( cu intelectualul de %tnga 0a%ile
Mor2un &i, !mpreun cu el &i cu Arthur Eorovei, a fondat &i editat revi%ta
Rva&ul $oporului.?1+@?*+@
Anii de maturitate. 'ariera politic timpurie
Mn%tirea Agapia, unul din refugiile preferate ale lui Sadoveanu
Pn 1"91 devine membru al Academiei Romne.?K@?1K@?1"@ Doi ani mai tr(iu
&i1a 2inut di%cur%ul de recep2ie !n fa2a ace%tui for cultural, prin care fcea
aprecieri po(itive fat de folclorul romne%c !n general &i de poe(ia folcloric.
?K@?1K@?*"@ 0ia2a romnea%c !&i porne&te iar munca pentru cultur &i folo%,
alturndu1%e nucleului de redactori din perioad interbelic, din care fcea
parte &i Earabet =brileanu, publicnd fragmente din romanele %ale .unele
dintre ele ini2ial publicate la editura %a/. Pn editura revi%tei ie&ene public
volumul de nuvele 7mbre &i bro&ura Pn amintirea lui 'reang, iar la Dditura
Cuceafrul, volumul $riveghiuri.?-,@ =1a g(duit !n ca%a %a %criitori precum
Lop!rceanu, Eala Ealaction, 3tilia 'a(imir, =onel &i $%torel Leodoreanu, &i
Dumitru D. $tr&canu, dar &i pe diriorul Sergiu 'elibidache.?*K@ Dra apropiat
al poetului %ociali%t =oan ). Roman, autndu1l %1&i promove(e %crierile,?-1@
de acela&i avanta bucurndu1%e memoriali%tul Eheorghe Jurgea1)egrile&ti,
?-9@ &i %atiri%tul Radu 'o%min.?-<@
De&i avea probleme cardiace, Sadoveanu fcea de% vi(ite prin toat Romnia,
cu unele dintre monumente in%pirndu1i operaO Mn%itrea Agapia &i 0ratec
&i 'etatea )eam2ului.?<<@ Dup 1"9<, alturi de Lop!rceanu, Demo%tene
;ote( &i al2i colaboratori ai revi%tei 0ia2a Romnea%c, obi&nuie&te % mearg
la vntoare.?*#@ D%te fermecat de priveli&tile pe care le1a v(ut !n timpul
unei vi(ite din 1"9K la rul Arie&.?11@?1K@ Pn acela&i an !ntreprinde vi(ite !n
3landa, cltorind cu 3rient D5pre%%ul.?1K@?<<@ $opularitatea %a a !nceput %
crea%cO !n 1"9*, 1"9", re%pectiv 1"<,, a publicat ctea romane bine primite
de criticiO 0enea o moar pe Siret..., Hodia 'ancerului &i ;altagul, iar cea de1a
cinci(ecea aniver%are a %a e%te %rbtorit la nivel na2ional.?1K@?<-@ Pn 1"<,,
Sadoveanu, Lop!rceanu &i profe%orul L. '. Stan redactea( &i public o %erie
de abecedare.?-#@
Pn anul 1"9- repre(int Societatea Scriitorilor Romni, !mpreun cu Civiu
Rebreanu, la 'ongre%ul de la ;erlin. Pn acela&i an intr !n $artidul $oporului,
unde era &i prietenul %u 3ctavian Eoga,?<<@ cel care !&i formea( propriul
$artid Agrar, la care trece &i Sadoveanu.?-*@ Pn timpul alegerilor din 1"9K, a
c&tigat un loc de deputat din partea ude2ului ;ihor. Dup alegerile din 1"<1,
el ocup un loc de %enator din partea ude2ului =a&i.?<<@?--@ Pn perioada
cabinetului 2rni%t condu% de )icolae =orga, Sadoveanu a fo%t pre&edinte al
Senatului.?<<@?--@ )umirea %a !n func2ie a fo%t u%ti6cat prin %tatutul de
Rper%onalitate culturalS.?<<@ Pn acea%t perioad face parte din $artidul
)a2ional Ciberal1;rtianu, un partid de dreapta care era !n opo(i2ie cu
principala grupare )a2ional1Cibeeral.?-K@ Pn paralel, !ncepe % contribuie la
cotidianul de %tnga Adevrul.?-+@ Pn 1"9+ public Aanul Ancu2ei, apar2innd
perioadei de maturitate a %criitorului, un volum cuprin(nd nou pove%tiri, o
!mbinare a genului epic &i liric.
Pntre 1"9K &i 1"<, a fo%t 0enerabilul Coii ma%onice ie&ene RDimitrie
'antemirS,?<-@ iar din 1"<9 al Coii RMoldovaS, din acela&i orient. Pntre 1"<, &i
1"<* a !ndeplinit urmtoarele demnit2i ma%oniceO RMare Mae%tru Adunct al
Marii Coi )a2ionale din Romnia .MC)R/, $ro Mare Mae%tru al MC)R, Mare
Mae%tru al MC)R &i Mare Mae%tru al 4ranc1Ma%oneriei Romne 7nite.?<<@?<-@
?#-@?-"@ 4ratele %u, 0a%ile Sadoveanu, de profe%ie inginer agronom, a fo%t,
de a%emenea, ma%on.?K,@
Anii Q<,. Al Doilea R(boi Mondial
P&i public lucrrile !ntr1un ritm galopant, culminnd cu primul volum din
romanul i%toric 4ra2ii Jderi, publicat !n anul 1"<*. Pn 1"<-, preia direc2ia
(iarului Adevrul &i a edi2iei %ale matinale, Diminea2a. Alturi de Eeorge
Loprceanu, Mihai 'odreanu &i Erigore L. $opa %cot, !ncepnd cu luna ianuarie
, revi%ta lunar Pn%emnri ie&ene. Ca moartea lui Earabet =brileanu, Mihail
Sadoveanu va evoca cu cuvinte elogioa%e per%onalitatea criticului de la
revi%ta 0ia2a romnea%c. Pn acea%t perioad e%te implicat !ntr1o di%put
public cu pre%a fa%ci%t &i cea de e5trem dreapta, cotracarnd atacurile
ace%tora !n (iarele proprii.?K1@ Su%2intori ai e5tremei dreapta organi(au !n
public arderea volumelor %ale.?K9@ Scandalul %1a prelungit &i !n urmtorii ani,
Sadoveanu avnd !n ace%t %en% %priinul prietenilor %i din comunitatea
literar.?1K@?K<@ $rintre ei %e a>a &i Lop!rceanu, care la acea dat %e a>a !n
%pital, &i care l1a %u%2inut pn la moartea cau(at de cancerul hepatic.?K#@ Pn
%eptembrie 1"<K, ca %emn de %olidaritate &i de apreciere a muncii %ale,
7niver%itatea din =a&i !i ofer lui Mihail Sadoveanu titlul de doctor honori%
cau%a.?K*@
Ca %fr&itul anilor Q<, %e retrage din politic, din cau(a dictaturilor de dreapta
prin care trecea Romnia, dar revine la !nceputul anilor Q#,, oferindu1&i
%priinul Regelui Romniei 'arol al ==1lea &i al %u 4ront al Rena&terii )a2ionale,
care !ncerca % bloche(e venirea la putere a gruprii radicale fa%ci%te Earda
de 4ier. Regele !l nume&te membru al re%trn%ului %enat corporati%t.?K-@ Pn
1"#,, Dditura 4unda2iilor Regale i1a publicat primul volum de 3pere.?9#@ Dup
ce 'onductorul =on Antone%cu !nltur Earda de 4ier !n timpul rebeliunii
legionare &i !&i %tabile&te propriul regim fa%ci%t, Sadoveanu rmne apolitic &i
e%te din ce !n ce mai pre(ent !n via2a public, 2innd prelegeri pe teme
culturale pentru po%tul na2ional de radio.?KK@ Dup publicarea !n 1"#9 a
ultimei pr2i a romanului 4ra2ii Jderi, Sadoveanu %e retrage din nou la 2ar, !n
(ona Arie&ului, unde a con%truit o caban &i o bi%ericZ ace%t loc i1a %ervit ca
in%pira2ie pentru $ove%tirile de la ;radu1Strmb.?K+@ Pn timpul acelor ani,
%criitorul, !n vr%t de &ai(eci de ani, o !ntlne&te pe 0aleria Mitru, o urnali%t
femini%t cu mult mai tnr ca el,?K"@ cu care, dup o %curt perioad de
timp, %1a c%torit.?11@ Pn augu%t 1"##, Covitura de %tat de la 9< augu%t 1"##
!l face pe Antone%cu % !ntoarc armele, 6ind acum de partea alia2ilor, cu
trupele romne luptnd alturi de Armata Ro&ie. $aul1Mihu Sadoveanu moare
pe front, pe 99 %eptembrie, !n Lran%ilvania.?9K@ Lot !n 1"##, Sadoveanu a
candidat la pre&eden2ia Societ2ii Scriitorilor Romni, dar e%te !nvin% de 0ictor
Dftimiu.?<-@ 'ea de1a patru(ecea aniver%are de la debutul lui Sadoveanu a
fo%t %rbtorit printr1o ceremonie %pecial la Academie, unde Ludor 0ianu a
%u%2inut un di%cur% prin care pre(enta !n retro%pectiv !ntreaga oper a
colegului %u.?9#@?<-@?+,@
Si%temul comuni%t &i a%cen%iunea politic
$re(idiului Marii Adunri )a2ionale !n 1"#+. De la %tnga la dreaptaO Itefan
0oitec, Sadoveanu, Eheorghe Stere, 'on%tantin =on $arhon, =on )iculi
Dup preluarea puterii de ctre %i%temul comuni%t, Sadoveanu a %priinit noile
autorit2i, trecnd de la propria ver%iune de reali%m la doctrina comuni%t a
reali%mului %ociali%t. Acea%ta a du% la colaborarea cu A%ocia2ia Romn
pentru %trngerea Cegturilor cu 7niunea Sovietic .ARC7S/, condu% de
medicul 'on%tantin =on $arhon. A fo%t ga(da delega2iilor %ovietice condu%e de
Andrei 0!&in%ki &i 0ladimir Femenov !n timpul vi(itelor lor din 1"##, dup care
devine pre&edintele R%ec2ii literare &i 6lo%o6ceS a ARC7S .%econdat de Mihai
Ralea &i $erpe%%iciu%/.?+1@ Pn februarie 1"#*, el %e altur lui $arhon,
Ale5andru Ro%etti, compo(itorului Eeorge Dne%cu, biologului Lraian Svule%cu
&i matematicianului Dimitrie $ompeiu !ntr1un prote%t !mpotriva politicilor
culturale promovate de primul mini%tru )icolae Rde%cu &i cabinetul %u,
pentru a1l di%credita pe anti1comuni%tul Rde%cu &i pentru a1l face % plece de
la putere.?+9@ Dup iunie 1"#-, Sadoveanu devine editor al revi%tei literare a
a%ocia2iei, 0eac )ou, alturi de =on $a%, Eala Ealaction, Aoria Deleanu, 3ctav
Cive(eanu &i ). D. 'ocea.?+<@
Schimbrile literare &i politice ale lui Sadoveanu au fo%t pre(entate publicului
!n martie 1"#*, !n timpul conferin2ei publice de%pre Stalin care a avut loc la
;ucure&ti, 6ind doar una din conferin2ele care au avut loc la nivel na2ional.
Di%cur%ul %u, intitulat Cumina vine de la R%rit, era o !ncercare de a
!mbunt2i imaginea Stalini%mului !n Romnia.?+#@ ARC7S va publica !n
acela&i an te5tele ace%tor conferin2e !ntr1un %ingur volum.?-"@ Lot !n 1"#*,
Sadoveanu a cltorit prin 7niunea Sovietic cu $arhon, Svule%cu, %ociologul
Dimitrie Eu%ti, lingvi%tul =orgu =ordan, &i mathematicianul Simion Stoilo[,?+*@
6ind invitat de Academia Ru% de Itiin2e % ia parte la cea de1a 99,1a
aniver%are de la !n6in2area ei. Au vi(itat colho(uri &i cre&e, &i au %u%2inut
di%cu2ii cu agronomul )icolai L%it%in, apropiat al lui Stalin.?+-@ Ca !ntoarcere a
mai %cri% alte te5te controver%ate &i a 2inut ample di%cur%uri prin care luda
%i%temul %ovietic.?+K@ Pn acela&i an, Dditura 'artea Ru% a ARC7S a mai
publicat, printre altele, &i traducea volumului Scheciurile unui %portiv de =van
Lurgenev.?*9@
Pn timpul alegerilor m%luite din 1"#-, Sadoveanu a fo%t candidant al ;locului
$artidelor Democratice .;$D/ !n colegiile din ;ucure&ti, c&tignd un loc !n
noul $arlament al Romniei, cel uni6cat.?++@?+"@ Pn prima %e%iune, cea din
decembrie 1"#-, e%te ale% pre&edintele $arlamentului.?",@ Cocuie&te la
'iorogrla, primind din partea %tatului o vil de2inut anterior de $am6l
Ieicaru, urnali%t a crui %u%2inere pentru regimurile fa%ci%te l1au fcut
inde(irabil pentru noul regim, 6ind nevoit % plece din Romnia. Acea%t
deci(ie a fo%t con%iderat de $artidul )a2ional1Wrne%c drept corup2ie
politic, poreclindu1l pe Sadoveanu R'ontele de 'iorogrlaT.?"1@?"9@
Pn 1"#+, dup abdicarea Regelui Mihai &i in6ltrarea regimului comuni%t !n
%i%tem, Sadoveanu prime&te cele mai !nalte po(i2ii care au fo%t acordate
vreodat unui %criitor romn, primind a%tfel &i numeroa%e bene6cii materiale
%ub%tan2iale.?+"@?"<@ Pntre anii 1"#K11"#+, el, alturi de $arhon, Itefan
0oitec, Eheorghe Stere, &i =on )iculi, devine membru al $re(idiului ale% de
;$D.?"#@?"*@ A rma% membru al Academiei, contribuind la epurarea condu%
de comuni&ti, &i, alturi de al2i intelectuali pro1%ovietici, e%te ale% !n
conducerea Academiei.?"-@
7ltimii ani, boala &i moartea
Sadoveanu !n ultimii ani de via2
Dup ce Societatea Scriitorilor a fo%t reorgani(at !n 7niunea Scriitorilor din
Romnia !n 1"#", Sadoveanu a devenit pre&edintele onori6c al ace%tei
organi(a2ii.?#+@?"K@ Pn 1"*,, e%te numit pre&edintele ace%tei uniuni,
!nlocuindu1l pe Haharia Stancu. 'onform %criitorului 0aleriu Rpeanu, acea%t
numire a fo%t un %emn al marginali(rii lui Stancu dup ce a fo%t e5clu% din
$artidul 'omuni%t Romn, 7niunea Scriitorilor 6ind !n acea perioad condu%
de fapt de $rimul Secretar, poetul comuni%t Mihai ;eniuc.?"+@ Sadoveanu &i
;eniuc au fo%t reale&i la primul congre% al uniunii .1"*-/.?#+@?""@ Pntre timp,
Sadoveanu public mai multe volume reali%t1%ociali%te, printre care &i Mitrea
'ocor .%cri% de Dumitru 'iure(u &i modi6cat de Sadoveanu/,?1,,@ prin care %e
apreciau &i !ncuraau politicile de colectivi(are. D%te publicat !n 1"#" &i !i
aduce lui Sadoveanu primul $remiu de Stat pentru pro(.?",@
Pn acea%t perioad Sadoveanu e%te implicat !n campaniile culturale %u%2inute
de comuni&ti. Pn luna iunie a anului 1"*9, devine pre&edinte al 'on%iliului
Itiin2i6c al Academiei, cel care va modi6ca alfabetul limbii romne. A%tfel, %e
renun2 la litera , 6ind !nlocuit pe%te tot cu ! .%criere preferat de
Sadoveanu !n primele %ale lucrri/.?1,1@ Pn martie 1"*<, la pu2in timp dup
moartea lui Stalin, conduce mai multe &edin2e ale 7niunii Scriitorilor,
di%cutnd de%pre noile directive culturale ale 7RSS date de EeorgY Malenkov,
&i 6ind !mpotriva tinerilor autori care nu au renun2at la proletculti%m.?1,9@ Se
implic !n mi&carea pentru pace !n ;locul D%tic, conducnd 'omitetul )a2ional
pentru Aprarea $cii !ntr1o perioad !n care 7niunea Sovietic dorea %
portreti(e(e inamicii din R(boiul rece ca in%tigatori de r(boi &i %ingurii
vinova2i pentru r%pndirea armelor nucleare.?"*@ A repre(entat Romnia la
'on%iliului Mondial al $cii, primind $remiul =ntena2ional pentru $ace !n 1"*1.
?1,<@ Din po%tura de parlamentar, Sadoveanu a fcut parte din comitetul
!n%rcinat cu elaborarea noii con%titu2ii din 1"*9, care, !n form 6nal,
re>ecta in>uen2ele %ovietice &i a%imilarea %talini%mului !n di%cur%urile politice
romne&ti.?1,#@ Pn noiembrie 1"**, la pu2in timp dup ce !mpline&te vr%ta
de K* de ani, %criitorului i %e confer titlul de Drou al Muncii Sociali%te.?1,*@
Dup 1"*- regimul a anun2at o u&oar de1%talini(are, continund %1l
recomande pe Mihail Sadoveanu ca unul din cele mai importante modele
culturale ale regimului.?1,-@
A donat 'a%a cu turn %tatului !n 1"*,,?*K@ &i %1a mutat !napoi !n ;ucure&ti,
unde a de2inut o ca% !n apropierea Mu(eului Hambaccian.?11@ Pntre K &i 11
ianuarie 1"*+, Sadoveanu, =on Eheorghe Maurer &i Anton Moi%e%cu au fo%t
pre&edin2i interimari ai $re(idiului Marii Adunri )a2ionale, care l1a propul%at
din nou !n po(i2ia de &ef al %tatului. 'ontribu2iile literare, dar &i a6nit2ile ale
politice, au du% la acordarea R$remiului Cenin pentru $aceS !n 1"-1.?1,K@
Sufer un infarct care !i afectea( vorbirea &i !l la% aproape orb.?11@ D%te
!ngriit de o echip de medici condu% de )icolae Eh. Cupu.?11@ 4amilia
Sadoveanu %e retrage !n (ona )eam2ului, locuind !ntr1o vil de %tat a>at !n
apropierea %chitului 0oividenia &i a localit2ii 0ntori1)eam2.?11@ D%te
periodic vi(itat de prieteni din literatur &i politic, printre care &i Ale5andru
Ro%etti.?1,+@ Mihail Sadoveanu %e %tinge din via2 la ora " diminea2a, la data
de 1" octombrie 1"-1,?*@ 6ind !nmormntat pe data de 91 octombrie la
'imitirul ;ellu din ;ucure&ti. Succe%orul %u la pre&eden2ia 7niunii Scriitorilor,
Mihai ;eniuc, a fo%t ale% !n cadrul 'ongre%ului din ianurie 1"-9.?#+@
Dup moartea %o2ului, 0aleria Sadoveanu %e %tabile&te !n apropierea
Mn%tirii 0ratec, unde %tabile&te un cerc literar informal &i un grup ortodo5
de rugciune, la care a luat parte i%toricul literar Hoe Dumitre%cu1;u&ulenga
&i poeta Itefana 0eli%ar Leodoreanu, dedicndu1&i via2a pentru aprarea
comunit2ii de clugri2e.?1,"@ Da a mai trit timp de <, de ani dup moartea
lui Sadoveanu.?1,"@
'ontribu2ii literare
'onte5t
7nul din liderii genera2iei %ale, &i unul din cei mai repre(entativi %criitori
romni, Mihail Sadoveanu e%te totodat recuno%cut pentru calit2ile %ale de
pove%titor, %crierile de%pre natur &i de%crieri ale mediului rural. Autor proli6c,
a publicat pe%te 1,, de volume individuale?11,@?111@ .19, conform revi%tei
americane Lime/.?"#@ 'ontemporanii %i l1au pla%at pe Sadoveanu alturi de
Civiu Rebreanu &i 'e(ar $etre%cu, 6ind con%idera2i !n perioada interbelic,
datorit diferen2elor de %til &i abordare, mari romancieri.?119@ 'riticul 3vid S.
'rohmlniceanu le de%crie activitatea, concentrndu1%e pe ilu%trarea vie2ii
rurale, 6ind totu&i prtinitor, %emn c perioada interbelic a fo%t una agitat,
?11<@ !n timp ce i%toricul literar Marcel 'orni%1$ope !i conider pe Sadoveanu
&i Rebreanu Rcei mai importan2i romancieri ai primei umt2i a %ecolului al
NN1leaS din Romnia.?11#@ Pn 1"##, Ludor 0ianu !l con%idera pe Sadoveanu
Rcel mai important %criitor romn pe care !l are Romnia ?!n pre(ent@, primul
dintre cei de1o %eam cu el.S?11*@
Subliniind originalitatea !n conte5tul literaturii romne con%iderndu1l unul din
%criitorii care militau pentru Rtendin2a na2ionalS .opu% moderni&tilor
co%mopoli2i/, Eeorge 'line%cu a mai notat c, printre multele %ale pove&ti &i
romane, Sadoveanu !mprumut din %tilul predece%orilor &i contemporanilor
%i =on Cuca 'aragiale, =oan Ale5andru ;rte%cu10oine&ti, Dmil Erleanu,
Demo%tene ;ote(, 3tilia 'a(imir, 'ali%trat Aoga&, =. A. ;a%%arabe%cu &i =onel
Leodoreanu.?11-@ De a%emenea inclu% !n ace%t curent, Rpro(a lui Dmil
Erleanu e un ecou %intetic din ). Eane, M. Sadoveanu, ;rate%cu10oine%ti %i =.
;a%%arabe%cuS, RErleanu e departe de a avea miloacele poetice ale lui
Sadoveanu, pe care totu&i l1a umbrit fr dreptate.S?11K@ 'orni%1$ope crede
c pro(a lui Sadoveanu e%te o continuare a Rnara2iunii na2ionaleS e5plorat
anterior de )icolae 4ilimon, =oan Slavici &i Duiliu Ham6re%cu,?11#@ !n timp ce
i%toricii literari 0ianu &i Higu 3rnea men2ionea( c Sadoveanu %1a in%pirat &i
din temele &i genurile abordate de autorul unimi%t )icolae Eane.?11+@ Pn
tinere2e, Sadoveanu l1a admirat &i i1a colec2ionat lucrrile lui ). D. $ope%cu1
$opnedea, un autor proli6c de almanahuri, romane i%torice &i de aventur.
?-1@ Lrecerea %a la reali%m a fo%t in%pirat de citiriea operelor lui Eu%tave
4laubert &i !n %pecial ale lui )ikolai Eogol.?91@ Sadoveanu &i Eane au fo%t
indirect in>uen2a2i de diplomatul ru% Wilhelm von Fot(ebue, autor al pove&tii
cu tem romnea%c Ca%kar 0iore%ku.?11"@
Pn accep2iunea lui 0ianu, crea2iile lui Sadoveanu au !n%emnat o revolu2ie
arti%tic !n cadrul &colii locale reali%te, comparabil cu adoptarea per%pectivei
de ctre arti&tii rena%centi&ti.?19,@ =ntere%ul lui Mihail Sadoveanu pentru
lumea %atului &i vi(iunile %ale a%upra tradi2iilor au fcut %ubiectul unor
de(bateri !n cercurile moderni%te. the rural [orld and hi% vie[% on tradition
[ere %ubect% of debate among the moderni%t%. =ni2iatorul moderni%mului !n
Romnia, Dugen Covine%cu, care a !ncercat %incroni(area unei literaturi
urbane cu cea european, a fo%t unul din cei mai mari critici ai lui Sadoveanu.
?9#@?191@ Lotu&i, Sadoveanu a fo%t bine primit de adver%arii lui Covine%cuO
$erpe%%iciu% &i editorul 'ontimporanului =on 0inea, care, !n cutarea
autenticit2ii literare, credea !n reducerea decalaului dintre avangardi%m &i
folclor.?199@ Acea%t opinie a fo%t !mprt&it &i de i%toricul literar %uede(
Lom Sand\vi%t, care vedea !n opera lui Sadoveanu ca puncte de legtur cu
moderni%mul intere%ul lui !n elemente pgne &i elemente ab%urde ale
folclorului local.?19<@ Pntr1o di%put de%pre %peci6cul na2ional, &i par2ial ca
r%pun% la cererea lui 0inea, e%ei%tul &i poetul moderni%t ;enamin 4ondane a
%u%2inut c, !n %emn de apreciere fa2 de cultura romn, cu care a venit !n
contact R%u>etul lui Sadoveanu poate 6 u&or redu% la %u>etul %lavS.?19#@
'aracteri%tici
$er%onalitatea &i e5perien2a lui Sadoveanu au ucat un rol important !n
formarea %tilului %u literar. Dup c%toria din 1",1, Mihail Sadoveanu a
adoptat ceea ce 'line%cu numea %tilul de via2 RpatriarhalS.?*@ 'line%cu
men2ionea( c Sadoveanu &i1a educat per%onal pe cei mai mul2i dintre copiii
%i, folo%ing chiar &i biciul.?*@ 7n epicurei%t, %criitorul era go%podar, vntor
!nrit, pe%car &i amator de &ah.?19*@ 'olegul %u, epigrami%tul $%torel
Leodoreanu, %punea de%pre el c e%te un om cu gu%turi culinare ra6nate, care
2inea la buctria romnea%c &i vinul romne%c.?19-@ Stilul de via2 era !n
%trn% legtur cu intere%ele %ale literareZ per%onaele principale din
romanele %ale duceau o via2 retra% &i rudimentar .'line%cu face legtura
cu dorin2a %criitorului pentru R!ntoarcerea la vremurile patriarhaleS/,?19K@
3perele %ale %unt apreciate pentru pre(en2a naturii &i pentru de%crierile
amnun2ite ale fe%tinurilor ritualice, ale partidelor de vntoare &i de pe%cuit.
?"#@?19+@
'line%cu con%ider c valoarea ace%tor de%crieri a cre%cut !n timp, &i c
autorul, odat ce a renun2at la lirici(are, le1a folo%it ca Run miloc pentru
%im2uri pentru a %e bucura de formele pe care natura le ofer omului.S?19"@ A
mai adugat c e%tetica lui Sadoveanu aminte&te de arta Dpocii de Aur din
3landaO RS1ar putea %pune c Sadoveanu reclde&te !n Moldova (ilelor
noa%tre ?...@ ulcioarele cu vin olande(e &i me%ele pline cu vnat &i
pe&te.S?19"@ 0ianu %u%2ine c Sadoveanu nu a folo%it de%crierea numai
pentru rolul ei e%tetic, ea 6ind de% pre(entat !ntr1o manier impre%ioni%t,
primind un rol %peci6c, chiar di%cret, !n cadrul operelor, %ervind la elaborarea
ac2iunii.?1<,@ Lradi2ionali%tul Earabet =brileanu, referindu1%e la %crierile lirice
de%pre natur ale lui Sadoveanu, a declarat c %criitorul a reu&it %
Rdep&ea%c naturaS.?1<1@ Ca polul opu%, moderni%tul Dugen Covine%cu %1a
opu% cu fermitate de%crierilor unor pei%ae primordiale, con%idernd c, de&i a
adoptat ideologia reali%t, rivalul %u era prea in>uen2at de romanti%m.?9#@
?1<9@ Atitudinea lui Covine%cu, dup cum nota criticul =on Simu2, %e datora
par2ial faptului c Sadoveanu a avut de la !nceput &i de c&tigat &i de pierdut
din !nregimentarea %a temporar !n %mntori%mul lui =orga.?9#@ Pn 1"-9, !n
cadrul revi%tei Lime apare un articol !n care %crie c %tilul %u era R!nvechitS,
6ind mai aproape de cel al lui Ceo Lol%toi &i =van Lurgenev, Rde&i nu are
puterea %au abilit2ile niciunuia dintre ei.S?"#@ Ii pentru 'line%cu &i 0ianu,
Sadoveanu e%te un creator cu !nclina2ii romantice vdite, care aminte%c de
celel ale lui 4ran]oi%1RenB de 'hateaubriand.?1<<@ Spre deo%ebire de
Covine%cu, 0ianu con%idera ace%te !nclina2ii ca neavnd un efect negativ
pentru arta lui Sadoveanu.?1<#@
0(ut de criticul literal =oan Stanomir ca marcat de RvolubilitateS,?1<*@ &i
a%tfel contra%tnd cu natura %a cuno%cut de taciturn &i de aparent
amrciune,?11@?1<-@ forma limbii romne utili(ate de Mihail Sadoveanu, !n
%pecial cea folo%it !n romanele i%torice, a fo%t apreciat pentru folo%irea
arhai%melor &i abordarea inventiv a le5icului romne%c. Pmprumutnd
ade%ea idei &i miloace de e5pre%ie din cronicile moldovene ale lui =on )eculce
&i Miron 'o%tin,?1<K@ autorul !mbin cu creativitate mai multe dialecte
regionale &i regi%tre lingvi%tice, !ndeprtndu1%e de %impla imita2ie a
limbaului i%toric.?1<+@ $ove%tite !n general la per%oana a treia, !n cr2ile %ale
nu %e reg%e%c diferen2e !ntre limbaul folo%it de pove%titor &i cel folo%it de
per%onae.?1<"@ 'onform lui 'line%cu, Sadoveanu are Ro capacitate de a
vorbi autentic enormS, a%emntoare cu cea a lui 'aragiale &i a lui =on
'reang.?11K@ Scriitorul !n%u&i era facinat de Relocven2aS oralit2ii
rudimentare, &i !n %pecial a di%cu2iilor bie&ilor pe care le1a au(it !n timpul
cltoriilor %ale.?1#,@ $ornind de la ob%erva2iile fcute de mai mul2i critici,
care au ludat, !n general, calit2ile poetice ale pro(ei lui Sadoveanu,
'rohmlniceanu a vorbit !n detaliu de%pre rolul romancierului moldovean !n
remodelarea limbaului literar. Acea%t contribu2ie deo%ebit a fo%t de%cri%
pentru prima dat la !nceputul %ecolului al NN1lea, cnd Sadoveanu a fo%t
aclamat de ctre Litu Maiore%cu pentru adaptarea %tilul %u de a %crie la
mediul %ocial &i de circum%tan2ele pove&tilor %ale.?1#1@ 'u toate ace%tea,
0ianu con%tat c %crierile din ultima perioad a vie2ii lui Sadoveanu au
tendin2a de a l%a mai mult %pa2iu pentru neologi%me, pre(ente !n mare parte
!n acele pa%ae !n care vocea naratorului ia cuvntul.?1#9@
7n alt element uni6cator !n crea2ia lui Sadoveanu e%te recurgerea la tipuri
literare. Pnc din 1",#, Maiore%cu l1a ludat pe tnrul pove%titor pentru
de%crierea preci% a per%onaelor conform perioadei i%torice !n care triau.
?1#<@ Ludor 0ianu a %ubliniat c, %pre deo%ebire de mul2i dintre predece%orii
%i reali&ti, Sadoveanu !l vedea pe 2ranul romn ca pe Run tip %uperor de
om, un om eroicS.?1##@ Dl a mai adugat cO R%implu, !n %en%ul c ace&ti
oameni %unt mi&ca2i de cateva di%po(itive ?care@ coincid cu in%tincte
fundamentale ale omenirii, ?ei@ %unt, !n general, mi%terio&i.S?1#*@ Pn aceea&i
not, Sadoveanu creea(, de a%emenea, !n2elep2i populari, ale cror opinii cu
privire la viata %unt de o natur umani%t naturii, &i de multe ori de%cri% !n
contra%t cu principiile ra2ionali%mului ra2ionali%t ale culturii occidentale.?1#-@
'omentnd pe ba(a ace%tui a%pect, prietenul lui Sadoveanu, Eeorge
Lop!rceanu, credea c opera lui Sadoveanu a dep&it no2iunile mai
intelectuale ?&i@ mai mult arti6ciale ale RtipologiilorS, &i c Tel creea( ?...@
oameni.S?1#K@ Subiectul principal al operei %ale ulterioare, %u%2ine Sand\vi%t,
a fo%t Ro lume arhaic !n care fermierii &i proprietarii de pmnt erau oameni
liberi, cu drepturi egaleS?1#+@ .%au, conform lui Simu2, Ro utopie a eroi%mului
arhaicS/.?9#@
A%tfel, 'line%cu con%ider c opera lui Sadoveanu pare % 6e o crea2ie
monolitic, prin care Run %ingur omS re>ect Ro %ingur natur, univer%al,
locuit de un %ingur tip de omS, &i a aduce aminte de o vi(iune %imilar a
completitudinii arhaice a&a cum %e g%e&te !n literatura poetului Mihai
Dmine%cu.?11K@ A%emnarea cu vi(iunea lui Dmine%cu de Tno%talgie,
!ntoarcere, prote%t, cerere, a%pira2ie %pre o lume ?rural@ pe care a pr%it1oS
a fo%t, de a%emenea, men2ionat de 0ianu,?1#"@ !n timp ce Lop!rceanu vorbea
de%pre Rde%coperirea parado5al c ?Sadoveanu@ e%te cel mai mare poet de
la Dmine%cu !ncoace.S?1*,@ Mihail Sadoveanu &i1a format vi(iunile
tradi2ionali%te a%upra literaturii inve%tignd folclorul romne%c, pe care l1a
evocat ca %ur% de in%pira2ie !n cadrul unui di%cur% 2inut !n fa2a altor %criitori
de la Academia Romn.?K@ Eeorge 'line%cu, !n a %a monumental lucrare,
=%toria literaturii romne de la origini pn !n pre(ent .1"#1/, con%idera c
felul lui Sadoveanu de a 6 %e re>ect &i !n opera %a. R3mul !n%u&i per%oni6c
!n chipul cel mai i(bitor operaO voinic, trup mare, cap volumino%, ge%turi
cumpnite de oier, vorbire !mbel&ugat dar prudent &i monologic, ocolind
di%putaZ !n% l%area !n o% a gurii, (mbetul !mpietrit al fe2ii, aduc pe fa2 o
nep%are ferinZ ochii nelmuri2i, reci, venind de departe &i trecnd pe%te
pre(ent, %unt ai unei ra%e necuno%cute.?1*1@?11K@ Pntr1un articol din 1"<,, E.
'line%cu %cria !n 1"<K !n RAdevrul literarSO RPl cred foarte necultivatS,
atitudine conte%tat de al2i i%torici literari. Ale5andru $aleologu !l con%ider o
6gur proeminent a intelectualit2ii vremii, Rcel mai intelectual %criitor de la
Dmine%cu !ncoaceS, !n timp ce !n%emnrile %ale private arat c el era un om
citit, bine familiari(at cu literaturile din mai multe 2ri.?<<@ De&i con%iderat un
%criitor %pontan, Sadoveanu a !ntmpinat greut2i !n elaborarea pove&tilor
%ale &i !n cercetrile conte5tului i%toric, p%trnd multe dintre detaliile
inve%tiga2iilor %ale !n urnalele per%onale.?<<@
Debut
0olumul %u de debut, $ove%tiri, a fo%t apreciat de Eeorge 'line%cu ca 6ind
un volum care cuprinde toate temele care vor 6 de(voltate !n romanele
ulterioare.?*@ Lotu&i, el le con%ider pe unele RciudateS, artnd c
Sadoveanu avea probleme !n de(voltarea nara2iunii.?*@ Ace%te %crieri cuprind
!n principal epi%oade din via2a boierilor, artnd felul !n care %e !n2eleg !ntre
ei, cum %e poart cu %ervitorii &i cu 2ara lor.?*@ Pntr1una dintre pove&ti,
intitulat 'ntecul de drago%te, Sadoveanu abordea( problema robiei,
ilu%trnd moartea unui rob 2igan care a fo%t uci% de %tpnul %u gelo%, !n
timp ce !n R(bunarea lui )our, un boier refu( % fac pace cu Dumne(eu
pn cnd moartea 6ului %u va 6 r(bunat.?*@ Alte fragmente %e ocup
doar cu e5i%ten2a i(olat a 2ranilorO de e5emplu, !n Pntr1un %at odat, un
brbat mi%terio% moare !ntr1un ctun din Moldova, iar localnicii, !n
impo%ibilitatea de a1i de%coperi identitatea, !i vnd calul.?1*9@ Pn )luca,
ac2iunea %e de%f&oar !n urul con>ictului dintre doi btrni care !ncearc %1
&i a%cund trecutul ru&ino%. Eeorge 'line%cu ob%erv c, !n %pecial !n
)luca, Sadoveanu !ncepe % e5plore(e tehnica di%continuit2ii !n contribu2iile
%ale literare. RMilocul tehnic, de pe acum caracteri%tic al autorului, de a
%ugera mocnirea %ub cenu& a pa%iunilor e o re%pira2ie contemplativ !n care
%e evoc un element %tttorO natura vie ori moart.S?1*9@
7rmtoarea colec2ie de pove&ti %curte, Dureri !nbu&ite, %e ba(ea( pe natura
moart &i duce opera %a !n direc2ia reali%mului %ociali%t &i a naturali%mului
.'line%cu pre%upune c Sadoveanu a !mprumutat acea%t caracteri%tic de
la %criitorul france( Gmile Hola %au de la Ale5andru 0lahu2/.?1*<@ $entru
'line%cu, acea%t alegere a fo%t una cu Refecte duntoareS pentru opera lui
Sadoveanu, con%idernd c Dureri !nbu&ite e%te Rpoate cea mai %labS
dintre colec2iile %ale de pove%tiri.?1*9@ Pn opinia lui Covine%cu, !nclina2iile lui
Sadoveanu a%upra naturali%mului nu !n%emna c pove&tile %ale trebuie % 6e
obiective.?1<9@ Cucrrile redau momente dramatice ale e5i%ten2ei individuale.
Pn Cupul, un animal e%te urmrit &i prin% de un grup de 2raniZ per%onaul
eponim din =on 7r%u pleac din %at pentru a deveni proletar, &i devine
alcoolicZ?1*#@ ucenicul din Sluga nu e%te capabil % %e r(bune pe mai%trul
%u la momentul potrivitZ !n Doi feciori, un boier aunge % 2in la 6ul %u
ilegitim, care lucra pe mo&ia %a &i nu !&i cuno&tea tatl.?1*9@
Pn 1",* Sadoveanu public &i $ove%tiri din r(boi, care cuprinde %cene din
via2a %olda2ilor romni care au luptat !n R(boiul de =ndependen2.
Pmpotrivindu1%e unor %erii de e5agerri reg%ite !n carte, revi%ta Lime
aprecia( totu&i c Runeori el are abilit2ile nece%are pentru un %criitor de a
face pove&ti captivante chiar &i de%pre un r(boi !nvechitS.?"#@ 'onclu(ia ei
e%te c RScheciurile lui Sadoveanu au virtu2iile 1 &i viciile 1 ale unor
imprimeuri vechi de vntoare &i ale %cene de lupt din perioada romantic a
%ecolului al N=N1lea.S?"#@
$rimele teme maore
0alea rului Moldova, locul unde are ac2iunea !n 'r&ma lui Mo& $etcu
Sadoveanu revine la per%pectiva %umbr a vie2ii !n volumul 'r&ma lui Mo&
$etcu, unde de%crie via2a %atului nepertubart de factorii e5terni. 'a%a lui
$etcu, %tabilit pe malul rului Moldova, e%te un loc lini&tit, vi(itat de drume2i.
R3amenii au !n tcere &i !n violen2 o mecanic lent, %tereotipic, ca unii ce
nu pot cuprinde !n ei dect o %ingur dram. Pn de%f&urarea ca de cea%ornic
a pove&tii lor unice, pro(atorul folo%e&te din ce !n ce mai mult o limb mai
magi%tral.S?1*9@ 'line%cu mai aprecia la 'r&ma lui Mo& $etcu &i de%crierea
naturii, a crui %cop e%te cel de a evoca Reternitatea indiferentS a
con>ictelor dintre protagoni&ti,?1*9@ &i care, uneori, %e ba(ea(, pe Ro mare
bog2ie de %unete &i cuvinte.S?1**@ =1a repro&at %criitorului Ro oarecare
monotonieS, conclu(ionnd c Sadoveanu aunge % folo%ea%c ace%te tehnici
!n aproape toate operele %ale ulterioare.?1**@
Lotu&i, pove&tile lui Sadoveanu din acea%t perioad au revenit de multe ori
la o per%pectiv naturali%t, !n %pecial !n %eria de %checiuri &i nuvele care
de(vluie vie2ile mode%te du%e de angaa2ii 'ilor 4erate Romne, ai tinerilor
!nrola2i !n Armata Romn, %au a femeilor de boieri care %educ adole%cen2i,
%au provinciala mic burghe(ie.?1*-@ Altele fac referire la credin2ele unor
oameni cu pu2in carte !n legtur cu autorit2ile vremurilorO un 2ran crede
cu !ncp2nare c Mica 7nire din 1+*" dintre Wara Romnea%c &i Moldova a
fo%t fcut pentru a a%igura %uprema2iea cla%ei %ale %ocialeZ o tnr femeie
dintr1o cla% %ocial inferioar e%te menit % %e c%torea%c cu un boier din
intere% dar aunge % aleag o via2 liberZ &i un 2igan de(ertea( din armat
dup ce i %e %pune % fac baie.?1*K@ Pn Ca noi, la 0ii&oara, via2a unui btrn
degenerea( !n avari2ie &i bigoti%m, pn !n momentul cnd !&i !nfometea(
%o2ia pn ce acea%ta moare.?1*+@ $ortreti(area po(itiv a haiducilor ca
nelegiuitori cin%ti2i care !ncearc % !nving nedrept2ile feudale, repet
anumite %tereotipuri care %e reg%e%c !n folclorul romne%c, pre(ente la
per%onae precumO 0a%ile cel Mare, 'o(ma Rcoare, Ci2 4lorea etc.?1*"@ Pn
opera intitulat ;ordeenii, e5centricii mi(antropi condu&i de diabolocul Sandu
4aliboga, !i tlhreau pe cei care fugeau de autorit2i &i a cror comportare
%emna cu cea ale coloni&tilor din America.?1-,@ Cepdatu, un copil nedorit,
vorbe&te !n numele !ntregului grupO R'e a& putea % fac^ ?...@ dac oriunde
%unt ace%te trguri mari pline de oameni^ A& avea un timp mai bun cu viteleZ
cu ele am cre%cut &i cu ele m1am obi&nuit.T?1-1@ Romantici(nd evenimente
ob%cure ale perioadei medievale timpurii !n 0remuri de beenie, Sadoveanu
%chi2ea( aprarea improvi(at a unei comunit2i de refugia2i, ultima lor
redut !n fa2 de ttarilor noma(i.?1-9@
Aanu Ancu2ei, Ioimii &i )eamul Ioimre&tilor
Pntoarcerea ca(acilor de J_(ef ;randt, in%pirat din inva(iile ca(ace din %ecolul
al N0==1lea
)uvela Aanu Ancu2ei, de%cri% de Eeorge 'line%cu ca 6ind Rcapodopera
idilicului ovial &i a %ubtilit2ii barbareS,?19K@ &i de H. 3rnea ca prima dovad a
Rnoii ereS a lui Sadoveanu,?1-<@ e%te o pove%tire !n ram de genul alegoriilor
medievale precum Decameronul lui Eiovanni ;occaccio &i $ove%tirile din
'anterburY ale lui Eeo`reY 'haucer.?1-#@ Da %pune pove%tea unor drume2i
care %e !ntlneau !n hanul cu acela&i nume. 3 mare parte din pove%te %e
concentrea( !n urul gu%turilor culinare &i a re2etelor comune, precum &i cu
contra%tul general !ntre civili(a2ie &i modalit2i rudimentare folo%ite de
romniO !ntr1un epi%od din carte, un negu%tor lip%can !i uime&te pe ceilal2i
protagoni&ti, atunci cnd el le %pune de%pre me%ele frugale &i inova2iile
tehnice ale Duropei de 0e%t.?1-*@ Sadoveanu aplic aceea&i tehnic narativ
!n Soarele !n balt, de%pre care 'line%cu %punea c folo%e&te un R%til mai
comple5S.?19K@
Pn Ioimii, primul roman i%toric al lui Sadoveanu, per%onaul principal e%te
)icoar $otcoav, un boier moldovean de la %fr&itul %ecolului al N0=1lea, care
a devenit hatman al ca(acilor (aporoeni &i domnitor al Moldavei. $ove%tea, a
crei idei principale au fo%t tra%ate de Sadoveanu pe vremea cnd !nc era
un adole%cent,?<*@ %e concentrea( pe evenimentele timpurii din via2a lui
)icoar, ba(ndu1%e pe pove%tea conform creia el &i fratele %u Ale5andru
au fo%t fra2ii domnitorului =oan 0od cel 'umplit, au !ncercat %1&i r(bune
fratele dup ce a fo%t e5ecutat de ctre otomani. $ro6tnd de %itua2ie, ei
!ncearc % !l ucid &i pe =eremia Eolia, un boier a crui pre%upu% trdare a
du% la capturarea domnitorului =oan 0od cel 'umplit, lund1o ca pri(onier
pe 6ica %a =linca. ?19K@ Acea%t pove%te are mai multe epi%oade !n care
accentul %e pune pe ilu%trarea nelip%itelor fe%tine, precum &i un fragment !n
care $otcoav &i alia2ii lui, ca(acii (aporoeni, %e apuc de but.?19K@
Acoperind mai mul2i ani din via2a lui )icoar, &i culminnd cu !nlturarea de
la putere, nara2iunea arat victoria %a !mpotriva pretenden2ilor $etru Ichiopul
&i Eolia, &i pre2ul pe care l1a avut de pltit pentru a%cen%iunea %a. Ale5andru,
care %e !ndrgo%te&te de =linca, cere ca pri(onierul Eolia % nu 6e uci%, !n%
fr %ucce%. Pn urma a%a%inrii, ambii fra2i devin amr2i &i renun2 la putere.
?1--@ 'line%cu con%idera Ioimii un roman care e%te R!nc ciudatS,
men2ionnd c Sadoveanu era la prima e5perien2 cu ace%t gen de oper.
?19K@
0iedere din (ona 3rhei, unde are loc o mare parte din ac2iunea romanului
)eamul Ioimre&tilor
)eamul Ioimre&tilor e%te un ;ildung%roman publicat !n 1"1* al crui
per%ona principal e%te Ludor Ioimaru. Dl %1a n%cut !ntr1o familie de 2rani
liberi din (ona 3rheiului, &i lupt !n btliile din anul 1-19 alturi de Itefan
Lom&a !n !ncercarea ace%tuia de a pune mna pe tronul Moldovei. Dup ce
particip la cucerirea =a&iului, %e !ntoarce aca% &i !l aut pe boierul local
Stroie %1&i recupere(e 6ica, Magda, care a fo%t rpit de ca(aci. Ioimaru,
care 2ine la Magda, e%te !nfuriat de ve%tea c tatl ei i1a legat pe 2rani de
glie.
$olitic
)a2ionali%m &i umani%m
=mplicarea lui Sadoveanu !n politic a fo%t marcat de %chimbri bru&te !n
convingeri, trecnd !n timpul carierei de politician de la doctrinele de dreapta
la cele de %tnga de mai multe ori !n via2. Pn %trn% legtur cu opiniile %ale
tradi2ionali%te cu privire la literatura de %pecialitate, dar !n contra%t cu
apartenen2a %a politic la cabinetul $artidul 'on%ervator &i cel Ciberal,
Sadoveanu %1a alturat grupurilor na2ionali%te de diferite doctrine, a%ociindu1
%e att cu )icolae =orga !n 1",-, ct &i cu grupul de %tnga $oporani%t de la
0ia2a Romnea%c. Dl a !ncercat % refac rela2iile dintre =orga &i poporani&ti,
!n% fr %ucce%.?1-K@ Pn anii 1"1,, tradi2ionali%tul anti1=orga =larie 'hendi
vedea !n Sadoveanu unul dintre poporani&tii care promovau Rvindecarea
%piritual a poporului no%tru, prin cultur.S?1-+@
Pn acea%t perioad el a formulat o per%pectiv rural &i na2ionali%t a%upra
vie2ii, re%pingnd ceea ce el con%ider c Rlumea hibrid urbanS pentru
Rlumea realit2ilor noa%tre na2ionaleS.?1-"@ Pn anali(a lui 'line%cu, a%ta
!n%emna c, la fel ca predece%orii %i, printre care &i con%ervatorul Dmine%cu,
Sadoveanu credea c ora&ele erau victime ale Rcategoriei %uprapu%eS de
%trini, !n particular a celor de pe mo&ii.?1-"@ Dup R%coala Wrnea%c din
1",K, Sadoveanu a trimi% un raport Mini%trului Dduca2iei de la acea vreme,
Spiru Aaret, informndu1l de%pre %tarea %i%temului de educa2ie de la 2ar &i
problemele pe care trebuiau % le !nfrunte %tenii din Moldova. RArenda%ii %i
proprietarii, fara deo%ebire de nationalitate, i%i bat oc de munca romanului.
Loti %urtucarii %atului, primari, notari, %criitora%i, mulg fara ru%ine, fara mila,
acea%ta vaca laptoa%a. Se adaoga la ace%tia %i preotul 8 care aproape in toate
partile .Moldovei 8 n.n./ e in di%cordie cu invatatorulT. Ace%ta 8 Tcare e%te un
calic... %ta linga taran %i linga nevoile luiT, invatatorul 6ind Tun i(olat. Si de
multe ori taranii %int cu preotul %i cu ceilalti impotriva luiT.?#-@ 'u )eamul
Ioimre&tilor, problemele %ociet2ii feudale &i a mercantili%mului &i multe
dintre re%tric2iile economice, devin una din temele principale din operele %ale,
care mai tr(iu aveau %1l !nf2i&e(e pe Itefan cel Mare ca primul campion al
u%ti2iei %ociale .4ra2ii Jderi/.?1K,@ Pn timpul $rimului R(boi Mondial,
Sadoveanu a aderat la ru%ofobia poporani&tilor &i era !mpotriva Antantei,
de%criind politica na2ional a =mperiului Ru% din ;a%arabia mult mai barbar
ca domina2ia hab%burgic a Lran%ilvaniei.?1K1@ Pn 1"1-, a trecut bru%c la
tabra pro1AntantaO entu(ia%mul %u !n calitate de o62er de propagand a fo%t
atin% de controver%e odat ce Romnia a !nregi%trat !nfrngeri ma%iveZ
Sadoveanu !n%u&i a abandonat cau(a Antantei de 1"1+, cnd a fo%t l%at la
vatr, &i a continuat % %u%2in germano6lia lui 'on%tantin Stere.?1K9@
'line%cu !i vede pe Sadoveanu &i pe Stere ca principalii ideologi ai 0ia2a
Romnea%c, men2ionnd c el a fo%t totu&i Rnotoriu cuno%cut pentru
incon%ecven2 &i oportuni%mul lui.S?1-"@ A mai %cri% c &i Sadoveanu &i Stere
erau !mpotriva minorit2ilor etnice, !n %pecial membrii ai comunit2ii evreie&ti,
pe care !i con%idera e5ploatatori, dar c, !n calitate de umani&ti, au avut o
form de R%impatie umanS fa2 de evrei &i %trini lua2i individual.?1K<@
A%pectul poporani%t al literaturii lui Sadoveanu a fo%t, de a%emenea, %ubliniat
de Earabet =brileanu la %fr&itul anilor 1"9,, atunci cnd %1a referit la
contribu2iile %ale ca dovad c cultura romnea%c %1a re!ntor% cu %ucce% la
originalitatea %a %peci6c.?1K#@ Pn e%en2, 'rohmlniceanu %crie c
Sadoveanu a fo%t legat de 0ia2a Romnea%c prin %u%2inerea %peci6cului
na2ional, preferin2a %a pentru pove%tirea la %car larg, &i vi(iunea %a de
cur2enie &i de naturale2e a oamenilor.?1K*@
'onform lui H. 3rnea, a6lierea lui Sadoveanu la francma%onerie i1a format nu
numai demo6lia politic, dar, de a%emenea, &i a %a TWeltan%chauung, &i, din
re>e5, operele %ale literare.T?1K-@ Pn con%ecin2, dup cum %u%2ine 3rnea,
Sadoveanu a devenit un %u%2intor al democra2iei, o atitudine care l1au du%
!ntr1un con>ict de%chi% cu na2ionali&tii e5tremi&ti.?1KK@ Alturi de umani%mul
%u, na2ionali%tul Sadoveanu a fo%t remarcat pentru a 6 %ecular, &i, a%tfel, !n
contra%t cu imaginea ;i%ericii 3rtodo5e Romne favori(at de na2ionali&tii de
e5trema dreapt. Sadoveanu re%pingea no2iunea %trveche conform creia
romnii erau religio&i, %u%2innd chiar faptul c credin2a lor era Rlimitat la
ritualuri &i tradi2ii.S?1K+@ A fo%t un %u%2intor !nfocat al cooperrii
interna2ionale, !n %pecial !ntre 2rile din Duropa de D%t &i Duropa 'entral.
Scriind pentru revi%ta 4amilia !n 1"<*, la 1K de ani de la 7nirea Lran%ilvaniei
cu Romnia &i la 1* ani dup Lratatul de la Lrianon, Sadoveanu i %1a alturat
autorului maghiar EYula =llYB% plednd pentru rela2ii bune !ntre cele dou 2ri
vecine.?11#@ 'um men2iona &i 'rohmlniceanu, de&i romanele interbelice ale
lui Sadoveanu pot de%crie att con>icte !ntre forma2iuni politice &i
ne!n2elegeri benigne, au rol !n cele din urm de a de%curaa %tereotipurile
etnice, %ugernd c Rdarurile &i calit2ile diferitelor conduceriS %unt
compatibile reciproc.?1K"@ Pn conformitate cu Marcel 'orni%1$ope, acea%t
vi(iune de cooperare e%te tema de fond a Divanul per%ian, o carte,
demon%trnd valoarea dialogului intercultural !ntr1un moment politic
ten%ionant.T?1+,@ Acela&i te5t a fo%t de%cri% de ctre 0ianu ca dovad a lui
Sadoveanu de R!n2elegere, blnde2e &i toleran2S.ref nameaTtv===99KTb0ianu,
0ol.===, p.99Kc:refb
Pn 1"9-, anul intrrii %ale !n Ale5andru Avere%cu !n $artidul $opular,
Sadoveanu &i1a motivat alegerea %a, !ntr1o %cri%oare a 3ctavian Eoga, avnd
convingerea c intelectualitatea are re%ur%ele nece%are pentru a participa !n
politicO TS1ar prea c e%te !n primul rnd nevoie de contribu2ia
intelectualilor, !ntr1o epoc !n care nivelul intelectual global e%te !n
%cdere.S?<<@ Sinceritatea lui a fo%t pu% la !ndoial de ctre contemporanii
%iO att de prietenul %u Eheorghe Jurgea1)egrile&ti &i comuni%tul $etre
$andrea din cau(a %olocitrii, !n 1"9-11"9K, de ctre Sadoveanu &i $%torel
Leodoreanu a fonduri publice %olicitate de la Mini%trul de =nterne Eoga, cu
Sadoveanu motivnd c el a vrut % !n6in2e(e o revi%t cultural. Mai tr(iu a
cheltui banii pe garderoba %a per%onal.?-9@ Pn %chimb, Adrian 'ioroianu ia
act de faptul de epi%odul cu $artidul $oporului, &i mai ale% Rcircum%pec2a
reciprocS !ntre Sadoveanu &i $artidul )a2ional Ciberal, %ubliniind %impatia
%criitorului pentru Rintelectualii de %tngaS.?1+1@ Sine o mar5i%t, 3vid S.
'rohmlniceanu a %ugerat c, !nc din 1"<,, atitudinea lui Sadoveanu a fo%t
de%tul de a%emntoare cu cea avut de grupurile comuni%te.?1+9@
3po(i2ia fa2 de fa%ci%m &i %priinirea Regelui 'arol al ==1lea
Pn timpul anilor Q<,, pe vremea cnd era la conducerea Adevrului,
Sadoveanu a fo%t 2inta atacurilor unor redactori ai unui (iar de dreapta
detinut de antreprenori evrei, care %u%2ineaY c el a ale% %1&i abandone(e
prerogative %ale na2ionali%te.?1+<@ A%tfel, Sadoveanu devine 2inta unei
campanii de pre% anti%emite &i fa%ci%te, avndu1l ca adver%ar pe )ichifor
'rainic de la Sfarm1$iatr &i urnali&tii care aveau legtur cu Earda de 4ier.
$ublica2ia lui 'rainic pre%upunea c Sadoveanu &i1ar 6 RtrdatS cau(a
na2ionali%t. Pntr1unul din articole, 3vidiu $apadima l1a portreti(at pe
Sadoveanu ca victim a manipulrii evreie&ti, &i a comparat apartenen2a %a la
francma%onerie cu venerarea diavolului, lund !n dertere &i faptul c era
obe(, !n timp ce 'rainic !l compara cu propriul %u per%ona, trdtorul
=eremia Eolia.?1+#@ $orunca 0remii %e referea de% la el ca Jidoveanu .de la
idov, un termen peiorativ de la RevreuS/, ilu%trndu1l drept un agent al iudeo1
comuni%mului motivat de Rperver%itateS, in%tignd publicul %1l hr2uia%c pe
%criitor &i % arunce !n el cu pietre.?1+*@ A prote%tat dup ce autorit2ile din
4lticeni au refu(at %1i !nlture lui Sadoveanu titlul de cet2ean de onoare, &i
dup ce 7niver%itatea din =a&i i1a acordat titlul de doctor honori% cau%a. $rin
vocea romancierului )icolae 'revedia, el a %ugerat chiar faptul c %criitorul ar
trebui % %e %inucid folo%ind pu&ca %a de vntoare.?1+-@ Pn 1"<K, $orunca
0remii i1a felicitat pe ultra1na2ionali&tii care au organi(at arderile publice ale
cr2ilor lui Sadoveanu din Dobrogea de Sud &i din Aunedoara, precum &i pe
oamenii anonimi care au trimi% %criitorului pachete cu copii di%tru%e ale
volumelor %ale.?1+K@ Pn aprilie 1"<K, campania anti1Sadoveanu a fo%t privit
cu indignare de mai multe per%onalit2i publice, care au publicat RApelul
intelectualilorS, %emnat de Civiu Rebreanu, Dugen Covine%cu, $etru Ero(a,
0ictor Dftimiu, Eeorge Lop!rceanu, Haharia Stancu, Demo%tene ;ote(,
Ale5andru A. $hilippide, 'on%tantin ;almu& &i al2ii.?1++@ Denun2nd acea%t
campanie ca 6ind o Ra%a%inare moralS, apelul fcea referire la faptul c
Sadoveanu e%te autorul Rcelor mai multe opere romne&ti din literatura
noa%trS.?1++@ Sadoveanu !n%u&i &i1a aprat prietenul Ludor Arghe(i, care era
acu(at de pre%a de e5trem dreapta c a %cri% poe(ii cu caracter pornogra6c.
?-+@
Revi(uind con%ecin2ele cau(ate de ace%te %candaluri, 3vid S. 'rohmlniceanu
%ugerea( c tot ceea ce a %cri% Mihail Sadoveanu din 1"<+ pn !n anul
1"#< e%te !ntr1un fel %au altul legat de cau(a anti1fa%ci%t.?1+"@ 'onform lui
'orni%1$ope, %tarea de de(aprobare a lui Sadoveanu fa2 de ac2iunile
e5tremei dreapta poate 6 de%coperit !n 'reanga de aur, care e%te &i Ro
parabol politic !n care civili(a2ia arhaice %tea%c %e opune pericolului tot
mai mare al fa%ci%mului.S?1+,@ Lotu&i, dup cum %u%2ine Eeorge 'line%cu,
%criitorul !n%u&i nu &i1a revi(uit per%pectivele %ale na2ionali%te, continund %
cread c pre(nen2a minorit2ilor &i a %trinilor repre(enta un pericol pentru
Romnia Mare, &i c umani%mul %u era Ro u&oar tincturS.?1-"@ Pn una din
rubricile %ale, Sadoveanu le1a r%pun% celor care organi(au ace%te acte de
vandali%m, men2ionnd printre altele faptul c dac ar 6 citit romanele pe
care le di%trugeau, ei ar 6 de%coperit Ro credin2 !n>crat !n acea%t 2ar,
de att de mult timp maltratat de ctre cei vicleniS.?1",@ A declarat pentru
un alt (iar c nu !i va lua !n %eam pe ace&ti calomniatori, con%iderndu1%e el
!n%u&i un adver%ar al Eermaniei )a(i%te &i a oricrei forme de %u%2inere a
regimului Rna2ional1%ociali%t !n propria 2ar.?1++@
Sadoveanu devine a%tfel un %u%2intor al regelui autoritar 'arol al ==1lea &i
for2ele %ale corporati%te, 4rontul Rena&terii )a2ionale, care au du% la
de(voltarea cultului per%onalit2ii regelui. Pn 1"#,, el a oferit controver%atele
laude la adre%a conductorului prin intermediul urnalului %u o6cial, Revi%ta
4unda2iilor Regale, care l1a fcut pe adver%arul politic al lui 'arol, p%ihologul
)icolae Mrgineanu, %1i con%idere pe Sadoveanu &i apropia2ii %i Rni&te
ticlo&iS.?1"1@ 'arol !i face un favor, re!nnoindu1i mandatul de %enator, func2ie
acordat &i lui Eeorge Dne%cu, Cucian ;laga, Dmil Racovi2 =uliu Aa2ieganu, &i
alte per%onalit2i publice.?K-@ Pn timpul dictaturii lui =on Antone%cu,
Sadoveanu a %tat !n umbr &i a rma% apolitic. Lotu&i, dup cum %crie
'ioroianu, a %priinit inva(ia 7niunii Societice &i cooperarea Romniei cu
$uterile A5ei pe frontul de D%t, v(nd o oportunitate de a recuceri ;a%arabia
&i partea de nord a ;ucovinei .pierdut !n 1"#,/.?",@ Pn primvara anului
1"##, cu cteva luni !naintea !nlturrii Regelui Mihai de pe tron, el a fo%t
abordat de %impati(an2ii %i din mediul academic, de a%emenea &i ai
clande%tinului $artid 'omuni%t Romn , % %emne(e o %cri%oare de%chi% care
cerea condamnarea alian2ei Romniei cu Eermania na(i%t. 'onform
activi%tului comuni%t ;elu Hilber, care a luat parte la acea%t ac2iune,
Sadoveanu, ca &i prietenii %i, intelectualii Dimitrie Eu%ti, Simion Stoilo[ &i
Aoria Aulubei, a refu(at % %emne(e ace%t document.?1"9@ Lot conform lui
Hilber, Sadoveanu !&i motivea( ace%t refu( din cau( c el con%idera c acea
%cri%oare nu trebuia % 6e adre%at lui Antone%cu, ci Regelui Mihai.?1"9@
Lotu&i, $una1Mic a fo%t una din pu2inele lucrri !n pro( din anii Q#, care
aborda tema deportrii pe timp de r(boi ai evreilor din Romnia de regimul
lui Antone%cuZ?1"<@ 'aleido%cop fcea referie la $ogromul de la =a&i din 1"#1
ca Rru&inea noa%trS, apreciindu1i pe cei care i %1au opu%.?1"#@
$arteneriatul cu comuni&tii
$re&edintele RSR )icolae 'eau&e%cu .rndul din %pate, dreapta/ la ca%a
memorial a lui Sadoveanu de la 0oividenia .1"--/
Dup prelegerea Cumina vine de la R%rit, Sadoveanu a devenit cuno%cut
pentru portreti(area po(itiv a comuni(rii &i a colectivi(rii. Dl !&i arat
aprecierea fa2 de unul dintre pilonii principali ai %talini%mului, 'on%titu2ia
%ovietic.?1"*@ Pn 1"#*, %u%2innd c a fo%t RluminatS de Rargumenta2ia lui
StalinS, el a cerut publicului %1i citea%c documentul pentru R%inceritateaS
%aZ?1"-@ con%idera citirea con%titu2iei drept Ro revela2ie mi%ticS.?1"K@ Adrian
'ioroianu de%crie ace%t lucru ca Ro %arcin de lucruS primit din partea
ARC7S, !ntr1o vreme cnd grupul !mpr2ea copii gratuite &i tradu%e ale
con%itu2iei %ovietice.?1"+@ Dntu(ia%mul din %crierile %ale, de a%emenea, %e
manife%t !n comportamentul %u publicO conform colegului %u din ARC7S,
=orgu =ordan, Sadoveanu a i(bucnit !n pln% !n timpul unei e5cur%ii !n 7niunea
Sovietic, vr%nd lacrimi de bucurie !n cadrul unei vi(ite fcute la o cre& de
la 2ar.?1""@ Pn timpul alegerilor din 1"#-, Sadoveanu a dat vina pe vechea
cla% politic pentru problemele cu care %e confruntau 2ranii romni,
!nvinuindu1i chiar &i pentru inunda2ia din acel an.?+"@ $n atunci, partenerii
%i politici %e folo%eau de faima %a literar, iar !n pam>etul %u electoral %criaO
R)u e5i%t nici o !ndoial c miile de cititori ai operelor %ale %e vor grbi la 1"
noiembrie %1i dea votulS?"*@ Dup in%talarea regimului comuni%t !n 1"#+,
Sadoveanu %priin total autorit2ile comuni%te. Pn 1"*9, dup adoptarea celei
de1a doua con%titu2ii republicane &i odat cu inten%i6carea repre%aliilor fcute
de autorit2i a%pura anti1communi&tilor, Sadoveanu face una din multele %ale
a6rma2ii controver%ate, declarnd c fo%tul regat a trecut printr1un lung
interval de corup2ie organi(at &i de proa%t organi(are !n toate domeniile. Dl
con%idera noul regim ca fctor de u%ti2ie, unul uman &i demn, care !&i face
%im2it pre(en2a !n cultur &i !n educa2ia public.?9,,@
'riticile adu%e alegerilor morale ale lui Sadoveanu far referire &i la faptul c,
!n timp ce el a du% un trai de lu5, mul2i dintre colegii lui de genera2ie &i al2i
intelectuali erau per%ecuta2i %au chiar !ncarcera2i !n condi2ii inumane.?9,1@
Dup ce a tolerat epurarea din cadrul Academiei Romne, dup cum
men2ionea( 'ioroianu, Sadoveanu accept % 6e coleg cu noua genera2ie
repre(entat de Rper%onae minore din punct de vedere cultural, dar de care
noul regim avea nevoieS, cum ar 6 poetul Dumitru Lheodor )eculu2 &i
i%toricul Mihail Roller.?9,9@ Pn calitatea %a o6cial de pre&edinte a MA),
Sadoveanu a %emnat decrete de pedeap% cu moartea, %entin2e date de
tribunalele comuni%te,?1<*@ &i, !n urma Afacerii Lmdu din vara anului
1"#K, a pre(idat &edin2ele 'amerei care a %co% !n afara legii partidul de
opo(i2ie $)WO conform cercettorului 0ictor 4run(, el a fo%t un participant
activ !n ace%t !n%cenare, 6ind deranat de e5punerea averii %ale per%onal !n
pre%a na2ional12rni%t.?9,<@ Mai tr(iu, Sadoveanu a fcut o referire la
fo%tul %u coleg, activi%tul na2ional 2rni%t =on Mihalache, con%idernd c
vechea abordare politic agrariani%t l1a fcut un Rper%ona ridicolS.?1<*@ =oan
Stanomir con%ider acea%t a6rma2ie drept o Rabec2ie intelectualS &i inutl,
din moment ce Mihalache era dea pri(onier politic &i avea % moar !n
!nchi%orile comuni%te.?1<*@ Lotu&i, din po(i2ia de pre&edinte a 7niunii
Scriitorilor din Romnia, %criitorul !l apr pe poetul )icolae Cabi&, un
comuni%t de(ilu(ionat de e5cluderea din 7niunea Lineretului Muncitor !n vara
anului 1"*#, pentru c !i plcea opera %a.?9,#@ C1a mai autat &i pe Eeorge
'line%cu %1&i publice romanul Scrinul negru, fcnd pace !ntre el &i liderul
comuni%t Eheorghe Eheorghiu1De.?9,*@?9,-@
Mihail Sadoveanu oferea propria de6ni2ie a politicii %ale !ntr1o conver%a2ie cu
%criitorul =on ;iberi .1"#-/. R)u am intrat !n politic pentru a 6 %ingura
per%oan care controlea( lumea.S?--@ RSunt o per%oan de dreapta, care
urmea( (elul poporani%t !n %piritul revi%tei 0ia2a Romnea%c, dar unul
adaptat noilor circum%tan2e.S?9,K@ 'ioroianu ob%erv !n ace%te a6rma2ii c,
!ncercnd % %cape de trecutul %u, Sadoveanu %e includea !n grupl
intelectualilor %ociali&ti care erau Rdornici % %e la%e cuceri2i de &armul
inde%criptibil &i !ntregul avnt dat de utopia comuni%tS, dar c !n realitate ar
6 fo%t Rmotivat de fricS.?9,+@ $arafra(nd vocabularul comuni%t, Stanomir !l
de%crie pe %criitor ca 6ind una dintre per%onalit2ile burghe(iei care au aun%
%1i %u%2in pe comuni&ti fr a 6 cu adevrat unul din ei, %u%2innd c
dorin2a lui Sadoveanu era ca democra2ia % 6e !n minile oamenilor, Run
model de cameleoni%mS.?9,"@ 'onform i%toricului 0ladimir Li%mneanu,
Sadoveanu, ca &i $arhon, Eeorge 'line%cu, Lraian Svule%cu &i al2ii, a fo%t
unul dintre Rintelectualii non1comuni&tiS atra&i de $artidul 'omuni%t Romn &i
al %u regim comuni%t .Li%mneanu eviden2ia( &i faptul c unul din factorii
ace%tui proce% erau rela2iile bune !n care %e a>a cu Eheorghiu1De, cel din
urm avnd abilitatea de a prea Rinofen%ivS/.?91,@ Al2ii au %u%2inut c
apartenen2a lui Sadoveanu la 4rancma%onerie, care !i avea ca membrii pe
e5tremi&tii de %tnga pe Mihai Ralea &i Ale5andru 'laudian, fac2iune care
%u%2inea o6cial %ociali%mul evolutiv, parteneri obi&nui2i ai comuni%mului &i
care %anc2iona %uprimarea francma%oneriei.?<-@
'onform lui Adrian 'ioroianu, Sadoveanu nu era un Rdelegat al comuni(riiS,
iar rolul %u !n ace%t proce% e%te unul care face obiectul multor de(bateri.
?911@ De%criind Rconver%ia la 6lo%ovieti%mS ca 6ind Rpur conte5tualS,?",@
'ioroianu eviden2ia( faptul c &i %intagma RCumina vine de la R%ritS e%te
un me%a codi6cat trimi% de Sadoveanu altor francma%oni, averti(ndu1i de
pericolul pe care !l pre(entau %ovieticii a%upra organi(a2iei.?911@ =%toricul
con%tat c, de&i me%aele ace%tea nu erau unele %incere, declara2iile lui
Sadoveanu au fo%t un model de urmat pentru al2i intelectuali cum ar 6 ca(ul
lui 'e(ar $etre%cu.?919@ Alte declara2ii fcute de Sadoveanu a6&au, de
a%emenea, o anumit neconcordan2 !n declara2ii, a&a cum e%te ca(ul unei
prelegeri din 1"*9 2inut !n fa2a tinerilor %criitori care au participat la Icoala
de literatur controlat de partid, unde el a negat vehement faptul c cineva
ar putea deveni %criitor fr talenul primit de la Rmama naturS.?91<@
Mo&tenire
=n>uen2e
$ro(a lui Sadoveanu, !n %pecial tratarea cadrului natural, a %ervit ca in%pira2ie
!n lucrrile autorilor precum Dumitru D. $tr&canu, )icolae ). ;eldiceanu,
Jean ;art, &i Al. Ca%carov1MoldovanuZ?91#@ tehnicile %ale de pove%titor au fo%t
uneori !mprumutate de Damian Stnoiu,?91*@ &i de pro(atorul i%toric Dumitru
0acariu.?91-@ 'onform lui 'line%cu, primele pove&ti de vrntoare ale lui
Sadoveanu publicate de 0ia2a Romnea%c, !mpreun cu cele ale unimi%tului
)icolae Eane, au du% la %tabilirea ace%tui gen !n cadrul literaturii romne, &i
au de%chi% calea folo%irii ideilor !n operele lui =oan Ale5andru ;rte%cu1
0oine&ti.?91K@ 'line%cu mai notae( c Scri%orile unui r(e&, una din primele
opere ale lui 'e(ar $etre%cu, e%te profund in%pirat din opera lui Sadoveanu,
&i c folo%irea aceluia&i dialect moldovean e%te un o Rpa%ti&S !mprumutat
de la Sadoveanu.?91+@ Dea%emenea, =on 0inea, !n timp ce !&i e5prima
admira2ia fa2 de Sadoveanu, !i con%idera pe to2i di%cipolii &i imitatoriii %i ca
R%criitori1ciuperci din pdurile lui SadoveanuS &i R%ervitori care !&i fur
?cciula@ pentru a1i purta bla(onulS.?91"@ Acea%t problem a fo%t mai tr(iu
di%cutat de criticul =oan Aolban, care con%idera c maoritatea pove&tilor
i%torice in%pirate de Sadoveanu %unt Rne%emni6cativeS pentru literatura
romn.?91-@
Pn primele etape ale regimului comuni%t, programa &colar era dependent
de recomandrile ideologice. Pn acea perioad, Sadoveanu a fo%t unul din
%criitori interbelici ale cror opere !nc %e %tudiau !n &coli.?99,@ Pntr1un manual
de limba &i literatura romn din 1"*<, aprea alturi de autorii comuno&ti
Ale5andru Loma &i Ale5andru Sahia, cu opera Mitrea 'ocor.?991@ Studii ale
%crierilor %ale au fo%t publicate de ctre critici comuni&ti, printre care 3vid S.
'rohmlniceanu,?999@ $aul Eeorge%cu, Lraian Ielmaru, Mihai )ovicov, Dugen
'ampu% &i Dumitru =%ac,?99<@ !n timp ce o reeditare din 1"*< a ;altagulului a
fo%t publicat !n <,,,, de e5emplare .un numr rar !ntlnit !n acel conte5t/.
?99#@ Pn urmtorii ani, $ro6ra Sadoveanu ba devenit o promotoare cuno%cut
a operei &i imaginii %ale,?9-@ publicnd cr2i biliogra6ce pentru copii, ilu%trate
de Mac 'on%tantine%cu .edi2ia din 1"**/.?99*@
De&i Sadoveanu a continuat % 6e apreciat drept un mare %criitor !n perioada
ceau&i%t, iar aniver%area de &apte(eci de ani de la debut a fo%t %rbtorit
printr1o ceremonie na2ional,?9#@ reac2ia !mpotriva in>uen2elor %ovietice au
afectat !n mod negativ pre(entaririle activit2ii %aleZ din bibliogra6a lui o6cial
a fo%t e5clu% opera $una1Mic.?"<@ $rintre cei care au %cri% memoriile lui
Sadoveanu din ultimii ani de via2 %1a numrat Ale5andru Ro%etti, care a
publicat o carte !n ace%t %en% !n 1"KK.?1,+@ Relan%area o6cial a di%cur%ului
na2ionali%t !n anii Q-, i1au permi% controver%atului critic literar Ddgar $apu %
formule(e propria variant de protocroni%m, care po%tula c fenomele
culturale ale Romniei dep&eau de(voltarea cultural a lumii. Pn ace%t
conte5t, $apu !l con%idera pe Sadoveanu Runa din cele mai mari voci
precur%oareS, comparndu1l cu Rabindranath Lagore.?99-@ Dup Revolu2ia
Romn din 1"+", Sadoveanu a in>uen2at &i noua genera2ie, care au abordat
temele din operele %are !ntr1o manier po%tmoderni%t %au ironic. $rintre ei
%e numr Dan Cungu, care, conform criticului Andrei Lerian, a fcut alu(ie la
nara2iunea1cadru din Aanu Ancu2ei pentru conceperea romanului $aradi%ul
ginilor din 9,,#.?99K@ Pn 9,,1, un %onda de opinie reali(at printre litera2i de
revi%ta 3b%ervator 'ultural a enumerat &a%e dintre romanele %ale ca fcnd
parte din cele mai bune 1*, de romane romne&ti.?99+@
Mai multe opere ale lui Mihail Sadoveanu au circulat &i !n %trintate. Ace%t
fenomen a !nceput !nc din 1",*, cnd au fo%t publicate mai multe traduceri
!n limba german,?99"@ &i a continuat &i !n anii Q<,, cnd 0enea o moar pe
Siret... a fo%t tradu% la %curt timp dup apari2ia romanului !n limba romn.
?9<,@ Pn 1"<1, autoarea femini%t Sarina 'a%%van a inclu% traduceri !n limba
france( a te5telor %ale !ntr1o antologie menit % promove(e cultura romn
la nivel interna2ional.?9<1@ Lot !n acea perioad, unele dintre te5tele lui %ome
of Sadoveanu au fo%t tradu%e !n chine( de ctre Cu Nun.?9<9@
Ludor 0ianu a atribuit primirea clduroa% a operelor %ale de ctre
comunitatea interna2ional abilit2ii %ale de a reda Rpropriul fel de a vedea &i
de a %im2i natura &i umanitateaS pe care !l au romnii,?99"@ !n timp ce
i%toricul literar Adrian Marino eviden2ia( faptul c Sadoveanu &i Civiu
Rebreanu au fo%t e5cep2ionali pentru genera2ia 6ind activ intere%a2i de modul
!n care au fo%t tradu%e, editate &i publicate operele lor !n %trintate.?9<<@
Mai tr(iu, facerea cuno%cut a operei lui Sadoveanu !n ;locul D%tic a devenit
una din priorit2ile regimului comuni%t. A%tfel, Mitrea 'ocor a fcut parte,
!mpreun cu alte %crieri ale lui Haharia Stancu &i Du%ebiu 'amilar, din primul
val de cr2i romne&ti tradu%e !n limba ceh &i publicate !n 'eho%lovacia
comuni%t.?9<#@ Alturi de lucrri %imilare de1ale lui $etru Dumitriu, Mitrea
'ocor a fo%t printre primele edi2ii tradu%e !n limba engle( %anc2ionate de
regimul comuni%t romn, avnd o prefa2 fcut de Jack Cind%aY !n 1"*<.
?9<*@ )ou ani mai tr(iu, colec2ia de pove&ti %curte a %ervit ca o moned de
%chimb cultural !ntre Romnia &i Statele 7nite.?"#@ Aprecierea de care %e
bucura Sadoveanu !n 7niunea Sovietic de dup cel de1al Doilea R(boi
Mondial l1au fcut unul dintre %criitorii romni a crui opere erau publicate &i
!n RSS Moldovenea%c.?111@
Jurnalele &i noti2ele lui Sadoveanu au fo%t %trn%e la !nceputul anilor 9,,, &i
publicate !n 9,,- de ctre Dditura Junimea &i de MCR. $rincipalii coordonatori
ai ace%tui proiect au fo%t i%toricii literari 'on%tantin 'iopraga &i 'on%tantin
Mitru, care a fo%t cumnatul lui Sadoveanu &i %ecretar per%onal.?#-@ 3perele
%ale %unt !nc populareO !n 9,,#, cnd %1au !mplinit 1,, de ani de la debutul
lui Sadoveanu, Ioimii a fo%t publicat pentru a cinci%pre(ecea oar.?9#@
'onform lui Simu2, oca(ia !n %ine a fo%t totu&i marcat de Rimpre%ia de
indiferen2 generalS, Sadoveanu prend Tun continent %cufundat, amintit
de noi doar cu %merenie &i confu(ieT.?9#@
Lribut
Sadoveanu e%te o pre(en2 oca(ional !n operele literare ale membrilor %i de
genera2ie colegii. A %cri% %eria de pove%tiri de vntoare Wara de dincolo de
negur !n cin%tea operei lui Eeorge Lop!rceanu cu acela&i nume, cu ambii
autori %chi2nd portretul celuilalt cu admira2ie.?9<-@ Lop!rceanu a mai
parodiat %tilul prietenului %u !ntr1un %checi de cinci paragrafe, care fcea
parte dintr1o %erie de a%tfel de fragmente. A %cri% de%pre !ntlnirile lor !n
diver%e alte %crieri autobiogra6ce, &i i1a dedicat prima ver%iune a poemului
;alada popii din Rudeni.?9<K@ Sub numele de )icolae $dureanu, Sadoveanu
e%te unul din per%onaele romanului &i a autobiogra6ei deghi(ate Pn preama
revolu2iei, %cri% de colegul %u 'on%tantin Stere.?9<+@ Sadoveanu e%te
apreciat !n dou opere ale lui )icolae Cabi&, intitulate colectiv Sadoveniene.
$rima, intitulat Mihail Sadoveanu, e%te un poem care face referire la pro(a
lui Sadoveanu, iar cealalt, o poe(ie cu ver% liber, are ca titlu 'o(ma Rcoare.
?9<"@
Pn %tudiul critic a%upra operei lui Sadoveanu, Dugen Covine%cu con%idera c
Sadoveanu %1a !ntor% la literatura pur, portreti(ndu1l drept un copil
binecuvntat de Moirae %au de ur%itoare cu daruri ironice, cum ar 6
!ncp2narea de a aborda %crierile de%pre natur !n ab%en2a de%crierii
obiective .R0ei tot %crieZ vei tot %crie &i nu te vei mai putea niciodat opri din
%cri% ?...@. 'ititorii vor obo%i, dar nu vei rmne neobo%itZ tu nu trebuie % te
odihne&ti, a&a cum nici nu trebuie % cuno&ti natura ?...@S/.?1<9@ Eeorge
'line%cu %1a opu% ace%tei portreti(ri, men2ionnd c era o %impl Rtehnic
literar care cu greu acoper lip%a de %ub%tan2 a ideii ?lui Covine%cu@.S?1<9@
Pn perioada interbelic, Mihail Sadoveanu a fcut obiectul unui %tudiu
%ociologic de1al 6lo%ofului Mihai Ralea de inve%tigare a contribu2iilor %ale
literare, !n conte5tul evolu2iilor %ociale.?9#,@
ArY Murnu i1a dedicat un portret !n cadrul unei picturi mai mari care !i ilu%tra
pe vi(itatorii 6deli ai cafenelei FXbler.?*1@ Sadoveanu a mai aprut &i !ntr1un
tablou din 1"9 pictat de Itefan Dumitre%cu, parte a %eriei cu per%oanele
in>uente de la 0ia2a Romnea%c.?9#1@ Pn varianta original, Mitrea 'ocor
trebuia % 6e ilu%trat de 'orneliu ;aba, unul dintre cei mai cuno%cu2i arti&ti
vi(uali romni ai genera2iei %ale.?9#9@?9#<@ ;aba, care a fo%t criticat pentru
Rformali%mul %uS, a fo%t pre%at de autorit2i % accepte ace%t lucru %au %
ri&te % duc o via2 precar.?9#9@ Re(ultatul muncii %ale a fo%t re%pin% de
editur, iar %checiurile %ale nu au fo%t fcute publice.?9#9@ ;aba a mai pictat
&i portretul lui Sadoveanu, de%pre care criticul de art Frikor Hambaccian
declara !n 1"*+ c e%te R%inte(a artei lui ;abaS, ilu%trnd Run om de litere
con&tient de mi%iunea ?&i@ de pre(en2a activ &i dominant a con&tiin2ei %aleS.
?9##@ 'on%tantin Mitru a mo&tenit pictura &i a donat1o inherited the painting
and pa%%ed it on to the Mu(eului Citeraturii Romne .MCR/.?9#*@ 7n bu%t din
marmur repre(entndu1l pe Sadoveanu, fcut de =on =rime%cu, a fo%t ridicat
!n 4lticeni !n 1"KK.?9#-@ Pn ;ucure&ti a fo%t ampla%at o plac memorial pe
%trada Mo& $itar, pe o ca% !n care a locuit pentru o %curt perioad.?9#K@ Pn
timpul anilor Q",, un al bu%t al lui Sadoveanu, munca a mai mul2i %culptori, a
fo%t de(velit la 'hi&inu, ca parte a an%ablului %culptural de pe Aleea
'la%icilor.?9#+@
3perele lui Sadoveanu au in>uen2at &i 6lmele romne&ti, !n %pecial cele din
perioada comuni%t. 'u toate ace%tea, primul 6lm ba(at pe operele %ale a
fo%t o produc2ie german din 1"9". Scenariul era ba(at pe 0enea o moar...
iar 6lmul era intitulat Sturm>ut der Ciebe, avndu1i !n rolurile principale pe
Marcella Albani, Ale5andru Eiugaru &i =on ;re(eanu.?9#"@ $rimul 6lm
romne%c ba(at pe romanele %ale a aprut abia !n 1"*9, odat cu ecrani(area
romanului Mitrea 'ocor, co1regi(at de Marietta Sadova .care a &i ucat !n 6lm/
&i 0ictor =liu.?9*,@?9#"@?9*1@ Dl a fo%t %upervi(at !ndeaproape pentru a %e
potrivi cu !ndrumrile ideologice, 6ind par2ial refcut la cererea autorit2ilor.
?9*,@?9*1@ Mircea Drgan a regi(at ecrani(area din 1"-* a romanului )eamul
Ioimre&tilor .cu un %cenariu %cri% &i de 'on%tantin Mitru/ &i 4ra2ii Jderi .1"K<Z
la care au contribuit Mitru &i $ro6ra Sadoveanu/.?9#"@ Pn 1"-", la %tudiourile
romne&ti %1a 6lmat ;altagul, regi(at de Mircea Mure&an, cu Sidonia
Manolache !n rolul 0itoriei Cipan.?9#"@ Hece ani mai tr(iu, 'on%tantin 0aeni
lan%ea( 0acan2 tragic, ba(at pe )ada 4lorilor, urmat de o adaptare !n
1"+, a romanului Dumbrava minunat &i de un 6lm regi(at de Stere Eulea
3chi de ur% .1"+</.?9#"@ Pn 1"+", cu pu2in !nainte de Revolu2ia Romn, Dan
$i2a a produ% 6lmul )oiembrie, ultimul bal, ba(at pe romanul Cocul unde nu %1
a !ntmplat nimic.?9#"@
Pn timpul primelor decenii din era comuni%t, Sadoveanu, Ale5andru Loma &i
mai tr(iu Ludor Arghe(i au fo%t de multe ori omagia2i cu %rbtori na2ionale,
lucru care %e datorea(, conform criticului literar 4lorin Mihile%cu, cultului
per%onalit2ii re(ervat pentru Stalin &i Eheorghe Eheorghiu1De.?9*9@ Dup
moartea %criitorului, actuala 'a% Monteoru, care g(duia !ntlnirile 7niunii
Scriitorilor din Romnia, a fo%t cuno%cut %ub numele de 'a%a Scriitorilor
RMihail SadoveanuS. 'a%a cu turn din =a&i, pe care Sadoveanu a dona1o
%tatului !n 1"*,, a trecut printr1o perioad de negliare, 6ind !n cele din urm
tran%format !n 1"+, !n mu(eu.?*K@ 3 alt ca% a %a din 4lticeni a fo%t
tran%format tot !n mu(ei,?9*<@ la fel ca &i ultima %a locuin2, cea de la
0oividenia.?11@ 'abana ;radu1Strmb a fo%t ocupat de Securitate, iar mai
tr(iu de $oli2ia Romn.?K+@ Pn 6ecare an, munincipiul =a&i !l comemorea(
pe %criitor prin intermediul fe%tivalului cultural RHilele lui Mihail SadoveanuS.
?9*#@ Pn 9,,#, la cea de a 1,,1a aniver%are de la debutul %u, %1au 2inut mai
multe e5po(i2ii &i %impo(ioane organi(ate de MCR.?9*#@ Dvenimente %imilare
au loc &i !n alte ora&e, precum %impo(ionul R$e urmele lui SadoveanuS care a
avut loc !n luna martie a anului 9,,- la $iatra )eam2.?9**@ Pncepnd cu anul
9,,<, pentru a %rbtori pa%iunea pentru &ah a lui Sadoveanu, are loc
concur%ul anual de &ah din cadrul R4e%tivalului =nterna2ional de Iah Mihail
SadoveanuS.?9*-@ 7n liceu &i o librrie din ;ucure&ti !i poart numele, precum
&i mai multe %tr(i din =a&i, 4lticeni, Limi&oara, 3radea, ;ra&ov, Eala2i,
Suceava, 'lra&i, Lrgu Jiu, Miercurea 'iuc, $etro&ani, Mangalia &i alte
localit2i. Pn $a&cani e5i%t un centru cultural, un liceu &i o bibliotec care !i
poatrt numele. Sadoveanu e%te onorat &i de cet2enii Republicii Moldova,
unde, !n 9,,*, %1au %rbtorit o6cial 19* de ani de la na&terea lui Mihail
Sadoveanu.?111@ 3 %trad din 'hi&inu &i un liceu din 'upcini %unt de
a%emenea numite dup el.