VALORIFICAREA POTENTIALULUI

HIDROENERGETIC CU AMENAJARI DE
JOASA CADERE
0
CUPRINS
Pag.
1. Date generale 2
1.1 Scopul lucrarii 2
1.2 Localizarea si amplasarea 2
1.3 Date de baza folosite in lucrare 3
2. Prezentarea ! anal!zarea !t"at!e! #
2.1 Hidrologia 6
2.2 Solutiile constructive 6
$. I%&le%entarea t"r'!nel(r )e t!& *re+ ,
3.1 Aparitia primelor turbine de tip screw
3.2 !mplementarea turbinelor screw la o "H# 12
3.3 Avanta$ele implementarii turbinelor screw la o "H# 1%
3.% Dezavanta$ele implementatii turbinelor screw la o "H# 1&
3.& #aracterul 'fis()friendl*+ al turbine screw 1&
-. E.!*!enta e*(n(%!*a a &r(&"ner!l(r !%&le%entar!! MHC 1/
*" t"r'!ne *re+.
%.1 Analiza indicatorilor de eficienta 1,
%.2 Stabilirea pretului energiei 1-
%.3 Analiza privind protectia mediului 1-
0. C(n*l"z!! ! *(n)!t!! &entr" real!zarea t")!"l"! )e .eza'!l!tate 21
#. ANE2E 21
/. 3!'l!(gra.!e 2#
1
1. DATE GENERALE
1.1 S*(&"l l"*rar!!.
Scopul documentatiei este de a analiza posibilitatile de implementare al unui sistem
de ultima generatie. capabil sa produca energie regenerabila.
#onform temei de proiectare in cadrul analizelor ce se prezinta in aceasta
documentatie se are in vedere sa se precizeze /
) Stocul de apa pe care se poate conta in vederea producerii energiei electrice0
) 1lementele constructive de la captare. aductiune si centrala care au contribuit la
nerealizarea
productiei de energie prevazute0
) Solutiile te(nice care urmeaza a fi aplicate pentru aducerea centralei la parametrii
proiectati0
) 2roductia de energie suplimentara posibila in urma aplicarii solutiilor te(nice preconizate0
) 2roductia de energie ma3ima posibila0
) Solutiile te(nice care se $ustifica a fi realizate.
1.2 L(*al!zarea ! a%&laarea
"icro(idrocentrala va fi amplasata pe raul Arges. intre localitatile 4eama)5ece si
#atanele si urmeaza sa fie pusa in functiune la inceputul lunii martie 26127fig.1.28.
2rincipalele parti componente ale acestei amena$ari sunt/
9 captare situata pe raul Arges la cota 23& mdm:0
;n canal lung de 1.3 <m care se racordeaza la o camera de incarcare0
=urbina de tip screw 7surub Ar(imede8/ este o parte a centralei unde energia apei
este convertita >n energie mecanica0
?eneratorul/ energia mecanica transmisa la turbina mentine viteza rotorului
generatorului producand energie electrica >n concordanta cu legile
electromagnetice0
Statia de transformare si linia de transport/ energia electrica este condusa si
transformata pentru a putea fi conectata la retea. >n scopul de a furniza energie
electrica consumatorilor.
2
fig. 1.2 Amplasamentul "H#
1.$ Date )e 'aza .(l(!te !n l"*rare
5aul Arges izvoraste din muntii @agaras. >n centrul tarii. varsandu)se. dupa un
traseu de apro3imativ 2&6 <m lungime. >n Dunare. >n zona sudica a tarii 79ltenita8.
2entru a creste gradul de utilizare comple3a a resurselor (idrografice ale
Argesului. a fost gandita o amena$are a acestui rau. care sa satisfaca numeroase cerinte cum
ar fi/ alimentari cu apa potabila pentru populatie si industrie. irigatii. combaterea eroziunii
solului. piscicultura. prevenirea inundatiilor. producerea energiei electrice. baze sportive si
de agrement si c(iar navigatie pe sectorul inferior 7Adunatii #opaceni A 9ltenita8. Bn acest
scop au fost demarate >nca din anul l-66 ample lucrari de regularizare si amena$are a
cursului acestui rau. precum si a afluentilor sai mai importanti 75aul =argului. Dambovita.
5aul Doamnei. Calsan8.
Sc(ema de amena$are a raului Arges a fost conceputa pentru a satisface. din punct
de vedere energetic. urmatoarele cerinte/
)utilizarea ma3ima a resurselor (idroenergetice0
)realizarea de centrale (idroelectrice de mare putere. cu regim de functionare la varf0
3
fig. 1.3) Amena$area (idrote(nica a raului Arges

2entru atingerea acestor obiective s)a realizat un lac de acumulare important 7%6&
mil. m
3
apa8 A Lacul Cidraru A de care beneficiaza >ntreaga cascada de centrale
(idroelectrice din aval. 2entru a putea utiliza la >ntreaga capacitate acumularea Cidraru. au
fost facute lucrari de captare ai unor afluenti ai Argesului 75aul Doamnei. Calsan.
Limpedea. Calea lui Stan8 si c(iar un afluent al 9ltului 7raul =opolog8. Aceste aductiuni
secundare >nsumeaza zeci de <m de canale. tunele. conducte. precum si alte constructii
(idrote(nice.
Astfel s)a marit gradul de utilizare a potentialului (idroenergetic economic.
permitandu)se folosirea energiei cursurilor de apa a caror amena$are independenta >n
centrale de mica putere nu ar fi fost economica. concentrarea debitelor fiind una din caile
principale de crestere a puterii >n #H1.
Sistemul (idroenergetic Arges este format din urmatoarele obiective/
doua #H1 amonte de bara$ul Cidraru. #umpana si Calsan cu o putere de & "D
fiecare0
#H1 Cidraru cu o putere de 226"D0
Sectorul 9esti A #urtea de Arges. cu #H1/ 9esti. Albesti. #erbureni. C. !asului.
#urtea de Arges0
4
Sectorul #urtea de Arges A ?olesti. cu #H1/ :oaptes. 4igoneni. Eaiculesti.
"anicesti.
Calcele. "erisani. Eudeasa. Eascov. 2itesti. ?olesti0
Sectorul ?olesti)9ltenita cu #H1/ "i(ailesti. Adunatii)#opaceni. Eudesti.
5odovanu.
9ltenita.
Din acest sector s)au finalizat >n momentul de fata numai lucrarile la #H1 "i(ailesti.
celelalte fiind abandonate >n diverse stadii de e3ecutie.
5
2.PRE4ENTAREA SI ANALI4AREA SITUATIEI
2.1 H!)r(l(g!a
Documentatia intocmita de S# Hidroelectrica SA F1.2.2aF prezinta numai valoarea
debitului mediu ca fiind %& m
3
Fs fara a se prezenta alte date privind suprafata si altitudinea
bazinului (idrografic de pe care se colecteaza apele.
fig. 2.1
2.2 S(l"t!! *(ntr"*t!5e
Prag"l )e *a&t"re
2ragul de captare este din beton armat. cu profil deversant. practic si este alcatuit
dintr)un deversor. un disipator de energie si o scara de pesti.
Deversorul este capabil sa tranziteze viitura de dimensionare 7G
ma3&H
8 si viitura de
verificare 7G
ma3 1H
8.Deversorul are desc(iderea de 26 m si inaltimea de 1.%& m iar disipatorul
de energie are desc(iderea de 16.-6 m.
6
Pr!za )e a&a
1ste de tip lateral. dimensionata pentru tranzitarea >n aval a debitului ma3im de
viitura cu asigurarea de 1H0 frontul de priza realizeaza captarea la nivel normal de
retentie a debitului instalat cu ma3im 26H mai mare decat acesta.
Are >n componenta urmatoarele/
)prag deversor cu disipator de energie/ care asigura retentia debitelor >n regim
normal sau deversarea debitelor >n regim e3ceptional si asigura protectia malului >n
punctul de >ncastrare si e3istenta permanenta a debitului ecologic.
)canal de racord/ este ec(ipata cu stavile plane actionate manual. pentru
comanda admisiei apei >n canalul de aductiune si o stavila pentru comanda spalarii
campului de priza.
Canal )e a)"*t!"ne
#analul (idraulic are o lungime lI1.3 <m . o panta de 6.6&H. si o inclinatie a
taluzelor mI1. Destinatia canalului impune anumite conditii specifice realizarii lui. legate
de viteza de curgere si de forma si dimensiunile sectiunii transversale. Astfel. vitezele de
curgere pe canalele energetice trebuie sa fie mai mici pentru a se reduce pierderile de sarcin
pe traseu. #analele se e3ecuta in sapatura. iar pentru reducerea pierderilor de apa se iau
masuri de captusire si impermeabilizare.
Centrala 6!)r(ele*tr!*a
1ste o constructie pe cadre de beton si zidarie. supraterana.
5eprezinta ansamblul de cladiri si ec(ipamente electrice si mecanice din cadrul unei
amena$ari (idroenergetice. >n care se realizeaza efectiv transformarea energiei potentiale si
cinetice a apei >n energia mecanica si apoi >n energia electric.
#entrala este compusa din sala masinilor. canal de fuga prin care se face restitutia
apei si camera de >ncarcare a aductiunii pentru treapta urmatoare a amena$arii.
1c(ipamentul electromecanic este format dintr)un ec(ipament principal si unul
au3iliar.
1c(ipamentul principal cuprinde turbina si generatorul.
1c(ipamentele si instalatiile au3iliare cuprind vane. regulatoare de viteza. La toate
acestea se mai adauga si statia de transformare care este >n cladirea centralei sau aproape de
aceasta.
Cla)!rea *entrale!
#onstructie supraterana cu infrastructura din beton armat monolit. 2entru planseu se
folosesc elemente prefabricate. iar suprastructura este din otel acoperit cu panouri sandwis(.
#analul de fuga este de tip desc(is. cu pereti din beton cu rol de spri$inire si aparare a
platformei centralei. cu posibilitatea de debusare >n albie sau >n camera de incarcare a
treptei urmatoare. "icro(idrocentrala va fi ec(ipata cu turbine tip screw.avand un debit de ,
mFs.un diametru de 3-66 mm.
3az!n"l )e l!n!t!re
7
1ste constructia (idrote(nica realizata din beton simplu sau slab armat. cu rosturi
neetanse si barbacane. care asigura racordul (idraulic >ntre centrala si lucrarea din aval 7canal
de fuga. regularizare aval. etc8.
Eazinul de linistire trebuie sa >ndeplineasca urmatoarele functii/
) sa asigure uniformizarea vitezelor nivelelor >n aval de centrala0
) sa asigure. >n anumite cazuri. contrapresiunea impusa de turbinele centralei
(idroelectrice.
#analul de evacuare are o sectiune trapezoidala cu latimea la fund de 1 m. panta taluz
1/1.& si o adancime variabila >ntre 1 ) 1. m.
$. IMPLEMENTAREA TUR3INELOR
DE TIP SCRE7
8
$.1 A&ar!t!a &r!%el(r t"r'!ne )e t!& *re+
Surubul lui Ar(imede este un mecanism spiralat folosit pentru transferul apei la un
nivel mai inalt . La inceput mecanismul a fost folosit pentru alimentarea sistemelor de irigat.
13ista scrieri care amintesc despre acest sistem cu 366 ani inaintea erei noastre .in
"esopotamia.sistem folosit pentru irigarea ?radinilor Suspendate din Eabilon.7fig.3.18
fig.3.1.1 Surubul lui Ar(imede
Bn urma cu cativa ani.s)a constatat.ca daca se intoarce dispozitivul invers si lasa apa
sa curga prin turbine.urmand ca in partea de sus sa se ataseze un generator. se poate obtine
energie electrica.
fig.3.1.2 Surubul lui Ar(imede inversat
9
fig.3.1.3 Surubul lui Ar(ime A utilizat cu un generator de producere energie electrica
fig.3.1.% Sc(ita unei micro(idrocentrale utilizand acest tip de turbina

10
Erevetat pentru prima data de 5itz)Atro in 1--2.marele avanta$ al acestei turbine este
acela ca ele functioneaza foarte bine si pe un curs mic de apa si pot fi folosite si peste un
bara$ e3istent. 2rimele astfel de surse alternative de energie au aparut in "area Eritanie. iar
in prezent mai e3ista cateva in ?ermania.7www.wi<ipedia.org8
fig. 3.1.&. @otografii de "H# Autilizand turbine de tip screw
11
$.2 I%&le%entarea t"r'!nel(r *re+ la ( MHC
Bn urma cercetarilor realizate in decursul ultimilor ani. s)a constatat faptul ca
implementarea unor astfel de turbine tip screw la o "H#. poate aduce mult mai multe
beneficii decat in cazul unor alte tipuri de turbine. 7Japlan.@rancis.2ropeller.#rossflow.8.

#osturile de instalare al unui sistem Ar(imede sunt mult mai reduse in comparatie cu
cele pentru turbinele Japlan.

Bn urma unor cercetari facute de niste savanti britanici. s)a constatat faptul ca un
sistem Ar(imede produce cu 1&H mai multa energie decat un sistem Japlan iar investitia
costa cu 16H mai putin.S)au ales doi ingineri.unul pentru a proiecta un sistem Ar(imede si
unul pentru a proiecta un sistem Japlan.ambele sisteme insa.sa produca apro3imativ aceasi
cantitate anuala de energie.@iecare inginer a estimat costurile ec(ipamentelor si instalatiilor
necesare.insa costurile de e3ecutie nu au fost luate in calcul. #ele doua modele au fost date
la o firma independenta de inginerie civila. care calculeaza estimari ale costurilor pentru
e3ecutia lucrarilor.
5ezltatele obtinute se pot observa in tabelul de mai $os.
=abelul 3.2.1

Aceste studii ne arata faptul ca sistemele de tip screw sunt mult mai eficiente decat
cele de tip Japlan. atat din punct de vedere al productiei de energie electrica. dar mai ales
din punct de vedere financiar. drept urmare implementarea unor astfel de sisteme ar fi
recomandate in cat mai multe regiuni.#osturile unor asemenea amena$ari (idrote(nice
depind foarte mult de amplasamentul lucrarii si nu pot fi considerate universale.dar vine cu
dovezi concrete asupra faptului ca astfel de proiecte trebuiec incura$ate. 7co2sense Kor<s(ire)
www. co2s(ire. co.u<8
12
=abelul 3.2.2 #omparatii ale eficientelor cu alte tipuri de turbine
=abelul 3.2.3 Date te(nice constructive folosite >n studiu
((ttp/FFwww.gess.cz)
13
fig. 3.2 1videntierea grafica a eficientei tipurilor de turbine studiate
7(ttp/FFwww.mannpower)(*dro.co.u<8
$.$ A5anta8ele !%&le%entar!! t"r'!ne *re+ la ( MHC
Avanta$ele ma$ore ale implementarii unui astfel de sistem pentru o "H# sunt/
- Aceste turbine tip Ar(imede sunt in special folosite pentru debite mari cuprinse intre
166 lFs si 1&666 lFs si s)au dovedit a fi mai putin daunatoare pentru pesti.
- "odificarile de debit sau de nivel al apei in rau nu afecteaza eficienta sistemului.
- Studiile efectuate au aratat faptul ca pestii. nu au de suferit in urma implementarii
unui astfel de sistem.ei putand traversa de le un capat la celalalt al turbine in
siguranta ma3ima.
- Datorita formei de surub a turbinei si modului de functionare a acesteia. frunzele.
crengile.sau alte gunoaie pot calatori mai departe.fara a afecta functionalitatea
sistemului.astfel reducandu)se costurile de intretinere.
- Durata de viata a unui astfel de sistem poate a$unge pana la %6 de ani.
- :u au un impact negative asupra mediului.
- Durata amortizarii investitiei este relativ scurta.
- #osturile de intretinere sunt reduse.
- =impul de montare al unui astfel de sistem este unul scurt.
- Sistemul este foarte solid.rezistent la uzura.
- Se incadreaza perfect in peisa$ datorita dimensiunilor reduse si elegantei
mecanismului de insurubare.
- Se economiseste combustibilul fosil prin valorificarea potentialului (idroenergetic al
unui rau.
14
$.- Deza5anta8ele !%&le%entar!! t"r'!ne *re+ la ( MHC
- 5andamentul unei astfel de turbine este relative scazut.valoarea ma3ima nedepasind
6H.
- 13ista riscul de accidente in perioada de e3ploatare.Sunt necesare masuri de
protectie.
- #osturile sunt similare cu cele ale alor sisteme.insa eficienta este mai scazuta.
- Limitarea la o cadere de , m. reprezinta un dezavanta$ ma$or.
$.0 Cara*ter"l 9.!6:.r!en)l;< al t"r'!ne *re+
Bn urma testelor efectuate. s)a demonstrat ca datorita miscarii lente a surubului 72)
36 rpm8 si a spatiului mare prin care trece apa.toate categoriile de pesti. c(iar si cei de
dimensiuni mai mari pot traversa turbina fara a avea de suferit.
Drept urmare. mai multe agentii de protectie a mediului au anuntat ca nu este
necesara implementarea unui ecran de protectie."ii de pesti au fost monitorizati si s)au
facut inregistrari video cu a$utorul unor camere subacvatice amplasate atat la intrarea in
turbina.in interiorul camerelor prin care trece apa. dar si la iesirea din sistem. pentru a
evalua efectul surubului asupra unor specii de pesti din clasa salmonidelor.

fig. 3.& Specii de pesti neafectati de turbinele tip screw

;n studiu recent realizat de CisAdvies 72668.la Hooidon<se "ill pe raul Dommel.
9landa. ne arata ca aceste turbine screw sunt inofensive pentru ma$oritatea speciilor de
pesti.S)au monitorizat un total de 21% de pesti care au travesat prin turbina.Dimensiunile
pestilor erau cuprinse intre %)1& cm. S)a constatat ca niciun peste nu a fost afectat.ei
traversand in siguranta.
15
=abelul 3.& :umarul pestilor neafectati de turbinele screw
7http://www.ecoevolution.ie/8
16
-. EFICIENTA ECONOMICA A PROPUNERILOR
IMPLEMENTARII MHC CU
TUR3INE SCRE7
-.1 Anal!za !n)!*at(r!l(r )e e.!*!enta

2e baza datelor prezentate in punctele anterioare. rezulta ca pentru aducerea
amena$arii la un nivel te(nic acceptabil si asigurarea conditiilor de e3ploatare si control cu
transmitere la distanta a parametrilor de functionare dar si cu mentinerea c(eltuielilor de
intretinere la valorile minime strict impuse te(nologic este necesara o investitie totala de
&.62&.666 L din care 1.266.666 L reprezinta constructii)monta$.
#u aceasta investitie se obtine o productie de energie de 1.16 "D(Fan.
2entru a stabili daca investitia se $ustifica se face simularea flu3ului de venituri si
c(eltuieli in urmatoarele conditii/
) 1fectele economice ale investitiei. se simt pe perioada de analiza prin
amortizmentele anuale care trebuie contabilizate si adugate la costurile de amortizare
generate de investitia propusa.
) =oate calculele se efectueaza in 1uro 7 L 8.
) #osturile de realizare a propunerilor proiectului se acopera din fonduri proprii in
proportie de 16H si din credite in proportie de -6 H.
) #reditul este obtinut cu o dobanda de H si se ramburseaza in , ani0
) #alculele se fac cu o rata de actualizare de 16 H pe o prima perioada de 16 de ani
de la punerea in functiune0
) Amortizarea lucrarilor si a ec(ipamentelor in 16 ani0
) #(eltuielile si veniturile in primul an se mentin la indicii unitari determinati pentru
situatia actuala iar pretul de valorificare a energiei in primul an este de 166 LF"D(.
) Dupa realizarea investitiei indicii de c(eltuieli anuale se aliniaza costurilor la nivel
international.
) #(eltuielile pentru intretineri si reparatii vor reprezenta cca 26H din valoarea
amortizarilor.
)Durata de realizare a investitiei este de 1 an0
)!mpozitul pe profit este de 16H0
)2returile de vanzare si c(eltuielile de e3ploatare evolueaza pe durata de calcul
astfel/
) 2retul de vanzare a energiei electrice va creste anual in medie cu 3 H0
17
)#(eltuielile de e3ploatare vor creste anual in medie cu 2 H0
)#(eltuielile cu salariile vor creste anual in medie cu 2 H.
#alculele se fac dupa metoda dezvoltata de Eaboussiau3 F21F care respecta principiile
unanim acceptate la nivel international pentru calculele de eficienta economica a
investitiilor.
=abelul %.1 1stimarea costurilor pentru implementarea unei "H# cu turbine screw
Nr.
*rt.
Den"%!re *(%&(nenta
C(t"r! t(tale
=>?
1
#entrala.
7cost teren. cost construire cladire central. cost
ec(ipamente (idromecanice si electrice. cost
transport.monta$8
%.-66.666
2
Aductiune.
7#ost sapaturi canal. cost captuseala. cost monta$8 366.666
3
#aptare. 22.&666
%
Alte costuri.
7c(eltuieli e3ploatare. c(eltuieli salariale.ta3e si
impozite8
266.666
TOTAL 0.#20.111
-.2 Sta'!l!rea &ret"l"! energ!e!
1volutia tarifelor de valorificare a energiei produsa de "H# ec(ipata cu turbine
screw depinde in primul rand de cererea pe piata de energie electrica si in mod particular de
energie din surse nepoluante si regenerabile 71)S518 cum este cazul "H# Coineasa !. !!.
!!!. !n primul rand marimea tarifelor de valorificare a energiei produse depinde de faptul
daca economia are nevoie de puterea si energia produsa de centrala respectiva la momentul
puneri in functiune.
18

Aceasta se reflecta in tariful cu care se poate vinde energia produsa Acest tarif poate
varia in timp in functie de resursele energetice primare din momentul respectiv. !n aceasta
privinta un element important este pretul petrolului pe plan mondial 7 in prezent cca 126
MFbaril8. pret care este functie de con$uctura economica globala. fapt greu de previzionat.
1ste totusi de prezumat ca acest pret al petrolului pe termen mediu si lung va creste. !n plus
fata de suma obtinuta din vanzarea energiei se mai obtine o suma rezultata pe piata
certificatelor verzi. #onform (otarari 92#9" 79peratorul pietei de energie din 5omania8.
producatorii primesc pentru fiecare unitate de energie electrica livrata in retea 71 "D( 8. un
certificat verde . care poate fi vandut separat de energia electrica. Caloarea certificatelor
verzi se stabileste pe o piata centralizata organizata si administrata de 92#9". 2retul
ma3im si minim al #C se stabileste pe plan central prin Hotarare de ?uvern .
2entru perioada 266261% valoarea de tranzacNionare a certificatelor verzi se >ncadreazO
>ntre o valoare minimO de tranzacNionare de 2, euroFcertificat Pi o valoare ma3imO de
tranzacNionare de && euroFcertificat. Caloarea >n lei va fi calculatO la valoarea medie a
cursului de sc(imb stabilit de Eanca :aNionalO a 5omQniei pentru luna decembrie a anului
precedent. 7Legea 226F2,.16.2668.
Bn calculele ulterioare vom considera pretul unui megawat de energie de apro3imativ
%& euroF"D si un pret al certificatului verde de && euro F"D. Com avea deci un pret total
de 166 euroF"D.
-.$. Anal!za &r!5!n) &r(te*t!a %e)!"l"!.
2rin valorificarea la un nivel sporit de eficienta a surselor de energie regenerabila
cum este in cazul de fata energia (idraulica disponibila pe cursul de apa din aceasta zona se
reduce la nivel global consumul de combustibili fosili asigurand o reducere a emisiilor de
no3e in atmosfera.
#omparand cu emisiile de no3e ale unei centrale pe carbune proiectul propus care
foloseste energia (idraulica pentru a produce 1.1- ?D(Fan permite reducerea volumului
emisiilor de no3e in atmosfera dupa cum urmeaza/
2rin realizarea unei surse de energie electrica in zona se reduc pierderile de transport
pe sistemul energetic national si se imbunatateste gradul de confort al populatiei locale prin
reducerea riscului de decuplare a retelei electrice datorita supraincarcarilor in perioade de
varf.
19
0. CONCLU4II SI CONDITII PENTRU
REALI4AREA STUDIULUI DE FE4A3ILITATE
) Avand in vedere analizele prezentate la fiecare capitol din aceasta documentatie si
indicatorii financiari rezultati se considera ca investitia poate fi calificata ca una acceptabila.
Lucrarile si investitia propusa se considera ca fiind singura sansa pentru viabilizarea acestui
obiectiv (idroenergetic deoarece altfel c(eltuielile de e3ploatare sunt si vor fi in continuare
mari depasind veniturile obtinute.
) Caloarea investitiei necesara pentru lucrarile propuse este de &.62&.666 L din care
#R" reprezinta apro3imativ 1.266.666 L.
) 1c(ipamente vor avea debitul instalat de &6 m
3
Fs dar caderile de functionare cresc
astfel ca puterea ma3ima poate fi de 3&6 <D
) La aceasta data se considera ca pentru reducerea investitiei necesare se poate lua in
considerare comasarea contractului pentru grupurile energetice cu contractul pentru celelalte
amena$ari astfel incat sa se obtina un pret de livrare mai redus. Aceasta posibilitate trebuie
abordata de catre Eeneficiar ca fiind singura sansa reala de reducere a costurilor si pentru ca
rete(nologizarea amena$arii sa se faca in conditii eficiente din punct de vedere economic iar
incadrarea investitiei sa poata fi la categoria de 'investitie eficienta+.
20
#.ANE2E
Deter%!narea &ara%etr!l(r )e ."n*t!(nare
A.1 : Ma"rarea &ara%etr!l(r ge(%etr!*! ! 6!)ra"l!*!
#alculul canalului trapezoidal.
PARAMATRII GEOMETRICI SI HIDRAULICI DATI SAU ALESI@
Debitul instalat/ GiI&6 m
3
Fs
Lungimea aductiunii/ LcI1.3 <m
!naltimea constructiva/ (cI1.&%m
Latimea bazei canalului/ bI1&.3 m
2anta taluzelor/ mcI1
2anta talvegului/ icI6.6&H
#oeficientul de rugozitate/ ncI6.61%
DATE GEOMETRICE SI HIDRAULICE CALCULATE@
2ierderea de sarcina/ hr= ic Lc=0,65 m
Aria udata: A
c
(h)=(b+m
c
h) h
A
c
(h
c
)=27,243 m
2
2erimetrul udat/ P
c
(h)=b+2 h
2
c
7(
c
8 I26.-33 m
Latimea E a canalului/ B=b+2 mc hc= 20 m
5aza (idraulica/ R
c
(h)=
5
c
7(
c
8 I 1.361 m
21
#oeficientul de frecare #(ez*/
*7(8 I 6.6,3
Debitul calculate prin formula lui "anning/
G
c
7(8I&6.66% m
3
Fs
G
c
7(
c
8 A G
i
I 6.66% m
3
Fs
A.2 : Ma"rarea &ara%et!l(r ele*tr!*!
2entru determinarea parametrilor electrici. puterea activa. tensiunea si curentul s)a
folosit o trusa wattmetrica. legata la generator prin intermediul transformatoarelor de
masura pentru curent 7si eventual pentru tensiune8. din statia electrica.
2
i
I2.%&6<D) puterea instalata. puterea activa nominala
S I arccos76.&8I31.,
o

cos 7S8 I 6.& sin7S8I6.&2,
2
a
I 2
i
) puterea activa nominala
22
;
ef
I 6.% <C ) tenisunea nominala
S
a
I I 2.2 <CA )puterea nominala aparenta
G I S
a
sin7S8 I 1.&1 <CA5 G T1.&1 "CA
!
efd
I

I %.166 A ) curent statoric normal
!
ef
I I ,.266 A
@actorul de putere. se defineste ca fiind raportul dintre puterile activO si aparentO/ fp I 2FS
Servicii proprii / &H 2
i
I 6.123 "D
2
min
I 26H 2
i
I 6.%- "D
A.$ : Cal*"l"l &"ter!! 6!)ra"l!*e ! ran)a%ent"l"!
#ota prizei/ 22,.& m d"
#ota centralei/ 226 m d"
Ham=229,3 m
Ha=220 m
Hb=Ham!Ha=9,3 m
23
2uterea (idraulica furnizata de o turbina este
2
H
I UgG
i
H
b
I 3.1-3 "D
unde/ U I 1666 <gFm
3
g I -.1 mFs
2
G
i
I &6 m
3
Fs
I ,6H
"asurarile s)au efectuat la o singura cota in aval si in amonte. iar pentru a se obtine o
portiune din curba caracteristica de randament se fac determinari pentru mai multe
desc(ideri ale aparatului director 7nu s)a putut efectua decat o singura determinare deoarece
aparatul director nu este reglabil8.
5andamentul agregatului de pompare s)a determinat cu relatia

agregat
I
in care 2
H
este puterea (idraulica consumata de turbina. iar 2
e
este puterea electrica livrata
de generatorul electric.
A.- : Cal*"l"l e*(n(%!*
2ret
cv
I &&
2ret
S1:
I %&
2
en
I 2ret
cv
R 2ret
S1:
I 166
P= " # $i Hb %= 3,&93 '(
)a* = P +,r = &-.&-0 '(h + = 65/ 0 ,r=-760 1r2 (3653i42 5 24 1r263i)
Cenitul anual/ 7a*=)a* P2*=&.-&-.000 8 6 a*
24
:umarul de agregate/ 9t=7
2uterea instalata pe agregat/ Pt=350 :;
2uterea instalata pe centrala/ Pi=Pt 9t=2.450 <(
Er(r! !n )eter%!narea ran)a%ent"l"!
Din diverse cauze orice masurare este afectata de erori de masura. care pot fi
intamplatoare. sistematice sau grosolane.
!n urma precautiunilor luate erorile sistematice au fost negli$abile si nu au influentat
rezultatele. iar erorile grosolane au fost eliminate. "asurarile au fost influentate numai de
erori intamplatoare. care se supun legilor normale de distributie.
5andamentul agregatului este o marime care se determina indirect. iar calculul erorii
compuse are in vedere relatia de definire a acestuia
Hidr
a#r2#at
24 24
P #$H
P P

= =
cu care rezulta eroarea totala individuala
2 2 2 2 2
24
# $ H =

= + + + +

!n cazul considerat a rezultat
25
2.&H

=
,. 3I3LIOGRAFIE
An Anal*sis of Arc(imedes Screw Design 2arameters and t(eir !nfluence on
Dispensing Gualit* for 1lectronics Assembl* Applications. 7Dar*l Santos and
Sunil #((abra State ;niversit* of :ew Kor< at Eing(amton8
@is( passages A design. dimensions and monitoring. Deutsc(er Cerband fVr
Dasserwirtsc(aft und Julturbau e.C.. DCDJ 7?erman Association for Dater
5esources and Land !mprovement8 ) 1nglis( version publis(ed b* @ood and
Agriculture 9rganization of t(e ;nited :ations.
5enewables for power generation. Status W 2rospects. !nternational 1nerg*
Agenc*. 2663
A"1:AXA5! H!D591:15?1=!#1. 1ditura =e(nicO. EucurePti
266.Stematiu.D
(ttp/FFwww.wi<ipedia.org
(ttp/FFenerg*.saving.nu
(ttp/FFwww.aYuamedia.at
(ttp/FFwww.mannpower)(*dro.co.u<
(ttp/FFwww.gess.cz
(ttp/FFwww.powergenworldwide.com
(ttp/FFwww.(*dropower)dams.com
(ttp/FFwww.westernrenew.co.u<
26
(ttp/FFwww.nptec.de
http://www.ecoevolution.ie
27