Incapacitatea sistemului toraco-pulmonar de a mentine un schimb gazos normal.
Se caracterizeaza prin valori anormale ale oxigenului si dioxidului de carbon in sangele arterial. Definirea si diagnosticarea insuficientei respiratorii acute se face strict pe baza analizei gazelor sanguine arteriale. OBLIG!O"I# $S!$ %"$&$'! (I%O)$*I +LSI,I+"$ - acuta - interval scurt de instalare hipoxemie si alterari ale echilibrului acidobazic prin %a+O. /acidemie prin hipercapnie sau alcalemie prin hipocapnie0 - cronica - interval lung de instalare1 hipoxemie cu hipercapnie1 p( poate fi mult timp normal /hipercapnia poate fi mult timp compensate0 - cronica acutizata - !ip III sau mixta - combina ambele forme agravarea hipercapniei cu modificari de %h SI*%!O*!OLOGI$ - semne respiratorii2 polipnee /3 .45min01 depresie respiratorie1 dispnee1 - tahicardia1 initial hipertensiune arteriala apoi tardiv prabusire hemodinamica /bradicardie1scaderea debitului cardiac1 oprirea circulatorie01 cianoza /apare cand cel putin 46 din (b este redusa01 extremitati reci1 transpiratii - fatigabilitate scaderea atentiei1 diminuarea capacitatii intelectuale1 in fazele avansate apare agitatia psihomotorie somnolenta1 obnubilare1 coma Problemele pacientului: - lterarea respiratiei - lterarea schimburilor de gaze - Diminuarea perfuziei tisulare - %otential de complicatii Diagnostice de nursing cate!a e"emple#: Discon$ort din cau%a durerii mani$estata prin agitatie& neliniste' Respiratie ine$icienta din cau%a obstructiei supraglotice mani$estata prin polipnee ( )*+min#& depresie respiratorie& dispnee Diminuarea per$u%iei tisulare din cau%a alterarii sc,imburilor de ga%e mani$estata prin ciano%a Inter!entiile cu rol propriu si delegat#' %rimele inrterventii acordate pacientului1 au caracter de urgenta2 Controlul si permeabilitatea cailor aeriene In orice forma de I" fara etiopatogenie se aplica de regula 1 in urgente1 unele masuri terapeutice generale. Obstructiile supraglotice se controleaza vizual si se combat prin manevrele cunoscute2 sezarea bolnavului in decubit dorsal1 cu capul in hiperextensie. Impingerea anterioara a mandibulei/ prin primele doua manevre se indeparteaza pericolul de obstructie prin alunecarea posterioara a limbii la bolnavii inconstienti0. +uratarea orofaringelui de secretii sau de varsaturi cu a7utorul degetelor infasurate in tifon1 cu tampoane sau prin aspiratia orofaringiana sau nazofaringiana !ractiunea limbii se face cu mi7loace improvizate sau cu pensa speciala. Intubatia orofaringiana cu canula Guedel %ermeabilizarea cailor respiratorii in obstructiile subglotice/secretii traheo-bronsice0 Dezobstruarea +S prin asezarea bolnavului in pozitie de drena7 postural / cand actul deglutitiei este tulburat sau la bolnavii inconstienti0 Bolnavul se aseaza indecubit ventral sau lateral1 cu capul mai 7os fata de trunchi1 intors intr-o parte/ drena7ul postural in decubit dorsal este greu de suportat0 La bolnavii asezati in decubit ventral se poate introduce in regiunea inghinala un suport format din perna sau un sul de paturi1 marindu-se prin aceasta eficacitatea drena7ului8 pozitia corpului va fi schimbata la .9- :9 min. Secretiile care nu se elimina prin drena7 postural vor fi extrase / aspirate cu instrumente perfect sterile/ seringa Gu;on1 trompa de vid1 aspirator de oxigen0. In caz de obstructie a cailor respiratorii cu alimente sau alti corpi starini1 se recomanda apasarea diafragmului de 7os in sus / se impinge aerul existent in bronhii si trahee si se favorizeaza eliminarea corpilor straini0 In cazul bolnavului constient1 obstructiile subglotice se mai combat prin provocare de tuse artificiala dupa fluidificarea secretiilor bronsice cu medicamente0 In obstructiile laringo- traheale severe se practica de catre medic intubatia orotraheala sau traheostomia1 dupa care se realizeaza aspiratia secretiilor Respiratia arti$iciala Dupa asigurarea permeabilitatii caii bucofaringiene1 se verifica daca bolnavul are sau nu are respiratie spontana daca bolnavul nu are respiratie spontana1 se trece imediat la respiratie artificiala/folosind ca metode2 respiratia gura la gura1 gura la nas1 trusa de ventilatie tip "uben1 sau dispozitiv de respiratie artificiala0 ceste metode se folosesc la2 domiciliul bolnavului1 in timpul transportului la spital1 in camera de garda a serviciilor ambulatorii sau spitalicesti si la nevoie1 inainte de instituireaventilatiei / respiratiei atrificiale0 mecanice. O"igenoterapia se utilizeaza in toate formele de I" Se asigura umidificarea oxigenului2 .5: apa1 <5: alcool etilic Se verifica debitul2 <=- <> l5 minut -i.loace terapeutice a.utatoare $fectuare de punctii pentru evacuarea revarsatelor pleurale sau peritoneale Stimularea medicamentoasa a centrilor respiratori +ombaterea acidozei respiratorii/ perfuzii cu bicarbonat de sodiu <?1461 .99- :99 ml0 !ratament simptomatic al tusei1 durerii1 anxiatatii1 etc. Bronhodilatatoare cu actiune moderata/ papaverina1 sulfat de magneziu0 -asuri terapeutice etiopatogenetice In I" aparute in conditii de aer viciat2 scoatere din mediu1 respiratie artificiala1 oxigenoterapie In cazurile de edem laringian alergic1 laringite edematoase1 intoxicatie cu corozive1 bronhoalveolita de deglutitie2 tratament la indicatia medicului cu ((+/ <99- :99 mg0iv in perfuzie In crup difteric2 ser antidifteric In spasm glotic2 spasmolitice Spasmul bronsic se combate cu *iofilin /.-: fiole5 .? ore0 La tratamentele etiologice indicate de medic1 as. *ed. @a linisti bolnavul @a aseza bolnavul in pozitie comoda/ eventual semisezanda0 @a crea o atmosfera umeda @a aplica comprese calde pe gatul bolnavului @a asigura aerisirea camerei -or$ina si barbituricele !or $i e!itate datorita actiunii lor de deprimare a centrului respirator AST-U/ 0RON1IC Definiie: stmul bronAic este o afecBiune a cCilor respiratorii caracterizatC printr-o reactivitate crescutC a arborelui traheobronAic la o multitudine de stimuli. stfel1 el este un sindrom caracterizat din punct de vedere fiziologic prin reducerea generalizatC1 variabilC Ai reversibilC a calibrului bronhiilor care poate ceda spontan sau ca rCspuns la terapie Ai1 din punct de vedere clinic1 este manifestat prin crize paroxistice de dispnee expiratorie1 tuse1 Dheezing Ai raluri sibilante. Dispneea paroxisticC este consecinBa a trei factori1 care induc bronhostenoza2 edemul mucoasei bronAice - componentC fixC hipersecreBia - componentC fixC spasmul - componenta labilC %entru afirmarea diagnosticului de astm bronAic sunt necesare cel puBin : din urmCtoarele 4 criterii2 antecedente alergice personale sau familiale debutul crizei Enainte de .4 de ani sau dupC 49 dispnee paroxisticC expiratorie1 frecvent vespero-nocturnC reversibilitatea crizelor sub influenBa corticoizilor sau simpaticomimeticelor tulburCri de distribuBie1 perturbCri ale volumelor plasmatice Ai ale debitului expirator - En special scCderea @.$.*.S. stmul bronAic este o boalC episodicC En care exacerbCrile acute se intercaleazC cu perioade lipsite de simptome. Tipic pentru astmul bronic este faptul cC atacurile sunt de scurtC duratC /minute pFnC la cFteva ore0 iar din punct de vedere clinic1 bolnavul pare cC-Ai revine complet dupC atac. stmul bronAic nu este o boalC ci un sindrom1 care dureazC toatC viaBa - bolnavul se naAte Ai moare astmatic - cu evoluBie EndelungatC1 discontinuC1 capricioasC. Boala are substrat alergic1 intervenind douC elemente2 factor general - terenul atopic /alergic02 - este esenBial - terenul alergic - predispus ereditar - presupune o reactivitate deosebitC la alergene - antigene - cele mai obiAnuite alergene sunt2 -polenul -praful de camerC -pCrul Ai scamele de animale -fungii atmosferici -alergene alimentare - lapte1 ouC1 carne -alergene medicamentoase2 acidul acetilsalicilic1 penicilina1 aminofenazona1 unele produse microbiene. - lergenele1 la indivizii predispuAi /atopici01 induc formarea de anticorpi - imunoglobuline $ /Ig$0 denumite Ai reagine. -Ig$ aderC selectiv de bazofilele din sFnge Ai Besuturi1 En special la nivelul mucoaselor1 deci Ai a bronhiilor. -la recontactul cu alergenul1 cuplul Ig$ - celulC bazofilC bronAicC - declanAeazC reacBia alergicC /antigen-anticorp01 cu eliberarea de mediatori chimici bronhoconstrictori /acetilcolinC1 histaminC1 bradiGininC0 Ai apariBia crizei de astm. - !erenul astmatic /atopic0 corespunde tipului alergic de hipersensibilitate imediatC. factor local - hipersensibilitatea bronAicC2 - factor esenBial - hipersensibilitatea bronAicC faBC de doze minime de mediatori chimici1 incapabili la individul normal sC provoace criza de astm /boalC a beta- receptorilor adrenergici1 incapabili sC rCspundC cu bronhodilataBie pentru a corecta bronhospasmul produs de mediatorii chimici0. - iniBial1 criza paroxisticC este declanAatC numai de alergene - ulterior1 pot interveni Ai stimuli emoBionali1 climaterici1 reflecAi. - En toate tipurile EnsC1 criza apare mai ales noaptea1 cFnd dominC tonusul vagal /bronhoconstrictor0. Simptome iniial - crizele sunt tipice1 cu Enceput Ai sfFrAit brusc1 cu intervale libere ulterior - En intervalele dintre crize1 apar semnele bronAitei cronice Ai ale emfizemului1 cu dispnee mai mult sau mai puBin evidentC. criza apare En a doua 7umCtate a nopBii2 - de obicei brutal1 cu dispnee Ai neliniAte1 prurit Ai hipersecreBie - alteori este anunBatC de prodroame2 strCnut lCcrimare prurit al pleoapelor cefalee. Dispneea devine paroxisticC1 bradipneicC1 cu expiraBie prelungitC Ai AuierCtoare. Bolnavul2 - rCmFne la pat - de obicei stC En poziBie AezFndC1 cu capul pe spate Ai spri7init En mFini1 ochii in7ectaBi1 nCrile dilatate1 7ugulare turgescente. - aleargC la fereastrC1 pradC setei de aer. En timpul crizei1 toracele este imobil1 En inspiraBie forBatC8 la percuBie - exagerarea sonoritCBii la auscultaBie - raluri bronAice1 En special sibilante1 diseminate bilateral. la sfFrAitul crizei2 - apare tusea uscatC1 chinuitoare /deoarece expulzarea secreBiilor se face cu dificultate0 - cu sputC vFscoasC1 albicioasC /perlatC01 bogatC En eozinofile /uneori eozinofilie Ai En sFnge01 cristale +harcot-Le;den Ai spirale +urschman. testele de sensibilizare sunt pozitive. criza se terminC2 - En cFteva minute sau ore - spontan sau sub influenBa tratamentului. $xistC Ai manifestCri echivalente2 - tusea spasmodicC - coriza spasmodicC - Hfebra de fFnI - rinita alergicC - eczema - urticaria PRO0/E-E/E PACIENTU/UI2 -alterarea ritmului respirator -alterarea stCrii generale -alterarea hidratCrii bolnavului -perturbarea somnului NE2OIA DEFICITARA DIA3NOSTIC DE 4N3RI5IRE O0IECTI2E INTER2EN6II E2A/UARE <. respira si a avea o buna respiratie. lterarea respiraBiei1din cauza EngustCrii cCilor respiratorii manifestatC prin tuse1 tahipnee1 cianoza buzelor Ai a unghiilor1 ortopnee %acientul sC prezinte o respiraBie adecvatC Ai cCi respiratorii permeabile - internez pacientul En salon luminos1 bine aerisit1 fCrC curenBi de aer1 bine EncClzit Ai umidificat - administrez la indicaBia medicului pentru a combate dispnee Ai cianoza oxigen =l5min - asgur pacientului poziBie AezFndC1 spri7init cu a7utorul anexelor patului - urmCresc frecvenBa1 ritmul1 amplitudinea Ai tipul respiraBiei - asigur temperatura Ai umiditatea aerului din EncCpere1 prin umezirea lui cu soluBie alcoolizantC - aspir secreBiile bronAice ori de cFte ori este nevoie Ai mai frecvent Enainte de alimentaBie - administrez tratamentul prescris de medic 2 beta-antagoniAti1 metilxantine1 anticolinergice1 corticosteroizi1 fluidificante ale secreBiei bronAice - asigur un aport suficient de lichide pe .? ore - El alimentez cu lichide cClduBe - vom avea gri7C sC se evite mCturatul uscat1 se folosesc aspiratoare de pref sau Atergere umedC Se amelioreazC tusea1 cCile respiratorii sunt libere1 respiraBia se EncadreazC En limite normale .. fi curat1 ingri7it1 de a prote7a tegumentele si mucoasele. DisfuncBia capacitCBii de autoEngri7ire din cauza scCderii toleranBei la efort1 dispneei1 vFrtei fragede1 manifestatC prin Incapacitate de a se autoEngri7ii. +reAterea gradului de independenBC En efectuarea activitCBilor de autoEngri7ire - fac cu pacientul gimnasticC respiratorie - Encura7ez pacientul sC Encerce progresiv sC desfCAoare anumite activitCBi singur1 sC se imbrace1 sC se dezbrace -stabilesc EmpreunC cu coplilul un program de activitCBi zilnice cu duratC Ai intensitate progresivC DupC criza asmaticC copilu reuAeste sa se Embrace singur1 sC se alimenteze - EnsoBesc Ai pregCtesc pacientul pentru investigaBii - educ pacientul Ai El informez asupra caracterului cronic al bolii sale Ai modificCrile stilului de viatC pe care acasta le impune - evit factorii iritanBi bronAici :. dormi si a se odihnii. Incapacitate de a se odihnii1 de a avea o bunC posturC din cauza dispneei1 acceselor de tuse asmatiformC1 fricii de spitalizare1 manifestate prin agitaBie1 plFns1 ore insuficiente de somn. +rearea unui climat prielnic pentru ca pacientul sC se poatC odihnii1 ameliorarea simptomelor - evit stimuli fonici respect ritmul fiziologic de somn al pacientului mic care are un necesar de <.-<? ore - somul poate fi stimulat prin administrarea unei cantitCBi de lapte cald - mC asigur cC foamea nu este unul dintre factorii care influenBeazC insomnia - administrez medicaBia indicatC de medic - Ei facilitez contactul cu aparBinCtorii pentru a depCAii frica de spitalizare -mC Engri7esc ca En salon sC existe 7ucCrii pentru diferite vFrste1 dezinfectate corespunzCtor Ai verific sC fie corespunzCtoare vFrstei sC nu se producC accidente. - evit zgomotele intense pentru evitare perturbCrii liniAtii coplilului. Indiferent de programul obiAnuit1 somnul pacientului trebuie respectat1 prin amFnarea unor activitCBi - imi petrec cFt mai mult timp En salon alCturi de copii1 cCci prezenBa mea are un efect binefCcCtor atFt asupra pacientului cCt Ai asupra aparBinCtorilor %acientul doarme linistit 1 este corect alimentat1 respirC normal ?. bea si a manca. lterarea nutriBiei prin deficit datoritC intoleranBei alimentarea1 aportului nesatisfCcCtor de alimente1 manifestat prin hipotrofie1 refuz de a se alimenta +orectarea dezechilibrului hidro- electrolitic sigurarea raBiei alimentare complete - aerisesc salonul Enainte de mese .- explorez obiceiurile alimentare ale pacientului - asigur hidratarea Ai alimentatrea En funcBie de perioada evolutivC - En timpul vCrsCturilor susBin bolnavul1 Ei asigur tCviBC renalC curatC1 Ei ofer un pahar de apC +urba ponderalC este ascendentC1 s-au atenuat greBurile Ai vCrsCturile1 diareea Jn ziua a =-a pacientul se alimenteazC conform pentru aAi clCtii gura - aAez bolnavul En repaus Ai El liniAtesc din punct de vedere psihic - asigur cantitatea de lichid prin perfuzie venoasC1 complectFnd cantitatea zilnicC1 BinFnd seama de starea cardiacC Ai renalC - educ aparBinCtorii En legCturC cu importanBa unui regim alimentar care poate influenBa evoluBia bolii dar si profilaxia ei - administrez medicamentele antiemetice Ai vitaminele prescrise de medic - supraveghez vCrsCturile2 cantitativ Ai calitativ Ai le notez En foia de temperaturC - pregCtesc pacientul Ai recoltez sFnge pentru examenele de laborator vFrstei 7 TU0ERCU/O8A PU/-ONAR9 :')': De$initie !uberculoza este o boalC infecto-contagioasC cu evoluBie cronica Ai largC rCspFndire En populaBie /En marea ma7oritate a BCrilor1 lumii01 care netratatC sau incorect tratatC1 are o fatalitate importantC. fectFnd preponderent populaBia adultC En cei mai productivi ani ai vieBii1 determinC1 direct Ai indirect1 serioase consecinBe sociale. %entru combaterea ei sunt consumate substanBiale resurse financiare. :')')' Etiologie Bacilul tuberculozei. fost identificat de Koch En <>>. Ai este acum numit Mycobacterium tiiberculosis. $ste inclus taxonomic1 alCturi de un numeros grup de alte specii strict patogene1 oportuniste sau exclusiv saprofite1 En genul Micobacteria, din familia Mycobacteriaceae a ordi- nului Actinomicetales. Speciile genului *icobacteria1 denumite curent micobacterii1 au En comun urmCtoarele caractere2 sunt bacili subBiri1 drepBi sau uAor EncurbaBi8 imobili nu au flageli1 fimbriae sau pili08 nu formeazC endospori. spori sau capsulC2 sunt slab gram-pozitivi2 sunt acid-alcoolo-rezistenBi 8 se multiplicC lent1 adicC au un timp de generaBie neobiAnuit de lung. InvestigaBia bacteriologicC oferC datele esenBiale pentru diagnosticul etiologic1 pentru stabilirea HevolutivitaBiiI Ai pentru aprecierea eficaci tCBii tratamentului administrat. ceste informaBii stau la baza unor indicatori epidemiologici esenBiali pentru monitorizarea evoluBiei endemiei tuberculoase Ai evaluarea acBiunilor de control. Simptomele care trebuie sC sugereze necesitatea investigatiei unei posibile tuberculoze activ-evolutive sunt necaracteristice Ai nu coreleazC Entotdeauna cu extensia leziunilor sau gravitatea bolii. +el mai frecvent EntFlnite sunt2 !usea cronicC /persistFnd de cel puBin : sCptCmFni0 cu sau fCrC expectoraBie +Fnd este prezentC1 expectoraBia este uzual redusC cantitativ1 de aspect mucos1 muco-purulent sau striata cu sFnge. DeAi frecvent prezentC1 tuAea cronicC este un simptom adesea negli7at de bolnav Ai interpretat adesea greAit de medic. @aloarea de semnal a tusei persistente este amplificatC En contextul altor manifestCri asociate8 durerea toracica surd, localizat sau vie2 coexistenBa unor simptome generale ca fatigabilitate /adesea bolnavul devine conAtient de prezenBa acestor manifestCri Ai le recunoaAte retrospectiv1 abia dupC ce tuberculoza a fost diagnosticatC1 s-a Enceput tratamentul specific Ai astfel starea11 generala s-a imbunCtFBit prompt01 inapetenta si deficitul ponderal1 subfebrilitate vesperala sau de efort EnsoBitC de eventuale transpiraBii nocturne sau determinate de eforturi mici8 la diabetici dificultati recent instalate n echilibrarea bolii cu dozele pFnC de curFnd eficace pot constitui elementul de alarmC En vederea explorCrii unei eventuale afectCri infecBioase pulmonare8 amenoreea ne7ustificatC este uneori un semnal de alarmC pentru posibilitatea evoluBiei unei tuberculoze pulmonare hemopitzia indiferent dacC este vorba de expectoraBie francC sanguinC sau abia striatC cu careva firiAoare de sFnge1 este EncC frecvent EntFlnitC acum En Bara noastrC ca semn revelator de tuberculozC1 mai ales En formele avansate1 cavitare. Practic, orice episod de tuse care dureazC rnai mult de : sFptCmFni mai ales dacC este precedat sau EnsoBit de simptome generale2 deficit ponderal1 obosealC aparent 7ustificatC1 subfebrilitate Ai5sau transpiraBii instalate progresiv /sCptCmFni sau luni01 trebuie2 sC determine solicitarea unui examen radiologie toracic /",* sau radiografie standard Entr-un serviciu cu tehnicitate bunC01 iar dacC se constatC modificCri8
suspectul sa fie adresat serviciului specializat care va asigura investigarea optimC Ai va lua decizia terapeuticC. Problemele pacientei: Stare de disconfort lterarea funcBiei respiratori Deficit de volum lichidian lterarea integritCti tegumentelor '$@OI D$ I'@! Deficit de cunoAtinBe despre autoEngri7irea dupC externare manifestata prin intrebari frecvente %acientul sC EnBeleagC toate restricBiile impuse de boalC - apreciez cunoAtinBele pe care le are pacientul cu privire la boala sa - stimulez dorinBa de cunoaAtere - conAtientizez pacientul asupra propriei responsabilitaBi privind sCnCtatea sa - educ pacientul cu privire la modul de viatC care trebuie respectat dupC externare2 evitarea eforturilor1 regim alimentar uAor digerabil - identific obiceiurile Ai deprinderile pacientului pentru a constata dacC sunt corecte sau greAite -corectez deprinderile dCunCtoare sCnCtCBii - Entocmesc EmpreunC cu pacientul un program de recuperare1 reeducare - efectuez demonstratii practice privind Engri7irile necesare pacientului postoperator -sC evite activitCBile solicitante fizic -dacC nu are poftC de mancare sC ia mese mici Ai regulate -sC Encerce sC meargC pe 7os En fiecare zi mai mult1 aceasta Ei va EmbunCtCBii respiraBia %acientul a EnBeles care sunt indicaBiile pe care trebuie sC le respecte dupC externare '$@OI D$ $LI*I' $liminare inadecvatC calitativ Ai cantitativ din cauza procesului infecBios manifestatC prin -tuse cu expectoraBie pacienta sa nu devina sursa de infectii nosocomiale8 favorizarea expectoratiilor -fac bilanBul lichidelor ingesta-excreta Ai notez En ,.O.8 -rog pacienta prin discuBii explicite sC consume cca. .999 ml lichide5zi. -Ei ofer pacientei scuipCtoare pentru colectarea expectoraBiei -o a7ut sC adopte poziBia de drena7 postural pentru favorizarea expectoraBiei pacienta a consumat =99 ml lichide compus din ceai si supa L 499 ml ser fiziologic in %.$.@.8 muco-purulenta <49 ml5.?h -diaforeza -diurezaM<.99ml5.?h -pacienta sa pastreze diureza normala8 -combaterea transpiratiilor -Aterg tegumentele cu un prosop curat Ai schimb len7eria de corp Ai de pat ori de cFte ori este nevoie -diureza M <:99ml5zi8 -a avut un scaun -pacienta a eliminat sputa purulenta <49 ml '$@OI D$ DO"*I SI S$ ODI('II lterarea odihnei Ai a somnului din cauza respiraBiei Engreunate manifestate prin treziri nocturne frecvenBe SC prezinte un somn corespunzator - pansamentul trebuie pus le7er -EnvCB pacientul sC facC gimnasticC respiratorie pentru o respiraBie mai bunC -aerisesc salonul de mai multe ori pe zi -asigur un climat corespunzCtor
Jn urmC administrCrii sedativelor se medicaBiei prescrise de medic1 pacientul se poate odihnii1 este liniAtit '$@OI D$ +O*#'I+ +omunicare insuficientC la nivel afectiv din cauza2 -alterCrii stCrii de sCnCtate manifestatC prin anxietate8 dficultate En satisfacerea unor nevoi. -sC se realizeze o comunicare eficientC Entre pacient Ai echipa de Engri7ire pe toatC perioada spitalizCrii8 -pacienta sC fie liniAtitC -recCpCtarea independenBei En satisfacerea -preiau pacienta En momentul internarii Ai mC prezint Ai Ei explic funcBia Ai rolul meu En echipa de Engri7ire8 -realizez un climat de liniAte1 calm1 asigurFnd pacienta de Entreaga mea disponibilitate En acordarea Engri7irilor8 -mC adresez calm pacientei Ai familiei1 asigurFndu-i cC echipa de Engri7ire va face tot posibilul pentru evoluBia bunC a bolii8 -asigur familia cC pacienta va fi bine ingri7itC. -realizez o comunicare eficientC cu pacienta Ai familia1 atFt verbal cFt Ai afectiv -pacienta este convinsa de disponibilitatea echipei de ingri7ire si recastiga speranta ameliorarii sanatatii8 -pacienta se simte in siguranta si spera la ameliorarea starii nevoilor. de sanatate -anxietate redusa E"amene curente Pregatirea pt e"amen "adiografie toracica se dezbraca complet regiunea toracica1 se indeparteaza obiectele radio-opac1 se aseaza pacientul in pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si coatele aduse inainte / fara sa ridice umerii 01 in spatele ecranului1 cu pieptul apropiat de ecran. ID" L %%D !ehnica se executa prin in7ectie indradermina 'u necesita pregatire speciala $xamenul sputei se anunBC Ai i se explicC necesitatea executCrii examinCrii se instruieAte sC nu EnghitC sputa sC nu o EmprCAtie sC expectoreze numai En vasul dat sC nu introducC En vas Ai saliva -edicamente %I"&I'*ID "I*,*%I+I' @it B= S!"$%!O*I+I' I&O'I&ID $*$!I"L S#%O&I!O"$ PNEU-ONI PNEU-OCOCICE De$ini;ie: %neumoniile sunt boli pulmonare inflamatorii acute de etiologie foarte diversC1 infecBioasC Ai neinfecBioasC1 caracterizate prin alveolitC exudativC sau infiltrat inflamator interstiBial. $le realizeazC adesea un tablou clinico - radiologic de condensare pulmonarC Etiologie Streptococcus pneumonia /pneumococul0 este agentul etiologic al pneumoniei pneumococice Debutul este de obicei brusc En plinC sanatate prin frison solemn1 febrC1 7unghi toracic Ai tuse. La aproape N din bolnavi se gaseAte o infecBie de cCi respiratrii superioare1 precedFnd cu douC pFnC la zece zile manifestarile pulmonare. ,risonul OsolemnO poate marca debutul bolii1 este de obicei unic1 dureaza :9-?9 minute se poate EnsoBi de cefalee1 vCrsaturi Ai este urmat de ascensiune termica. ,risoanele repetate pot apare En primele zile de boalC1 sugerFnd pneumonia severC sau complicaBii. ,ebra este importantC :P - ?9 grade + adesea En OplatouO sau neregulatC. $a cedeazC la frig En aproximativ .? de ore1 la antibiotice1 la care pneumococul este sensibil /de regula %enicilina0. ,ebra persistentC sau reapariBia febrei dupC cFteva zile de subfebrilitate1 denotC de obicei o pneumonie complicatC. Qunghiul toracic apare imediat dupa frison1 este deobicei intens1 are sediul submamar Ai se accentueazC cu respiraBia sau tusea1 are caracterele durerii pleurale. Sediul durerii toracice poate varia En raport cu sediul pneumoniei ca de exemlu durerea abdominalC En pneumonia lobului inferior1 sau durere En umCr En pneumonia vFrfului plCmFnului. !usea apare rapid dupC debutul bolii1 este inBial uscatC1 iritativC1 dar devine productivC1 cu sputC caracteristic ruginei Ai aderenBC de vas. #neori sputa poate deveni purulentC. Dispneea este o manifestare comunC1 polipneea1 de obicei moderatC1 se coreleazC cu Entinderea condensarii pneumonice Ai cu statusul pulmonar anterior bolii. La cel putin <96 din bolnavi se dezvoltC un herpes la buze sau nas. Starea generalC a bolnavului netratat este de obicei alteratC Ai este mai severC decFt o sugereazC leziunea pneumonicC. Bolnavii sunt transpiraBi1 adinamici uneori confuzi sau deliranBi. %ot prezenta mialgi severe1 vCrsCturi1 oligurie1 hipotensiune arterialC1 tahicardie moderatC1 concordantC cu febra1 zgomote cardiace rapide. In formele severe de pneumonie se pot gasi tahiaritmii1 En special artriale1 semne de miocarditC EnsoBitC sau nu de insuficienBa cardiacC. Terapia de ba%< a pneumoniei pneumococice este cea antimicrobian<& iar penicilina este antbioticul de elec;ie' Problemele pacientei: Stare de disconfort 1 lterarea funcBiei respiratori Deficit de volum lichidian lterarea integritCti tegumentelor NE2OIA DEFICITARA DIA3NOSTIC DE 4N3RI5IRE O0IECTI2E INTER2EN6II E2A/UARE '$@OI D$ I'@! Deficit de cunoAtinBe despre autoEngri7irea dupC externare1 manifestatC prin agitaBie1 neliniAte EntrebCri frecvente. %acienta sC EnBeleagC toate restricBiile1 repausul fizic1 profilaxia recidivei. - educ pacienta Ai familia - Ei explic cC este limitat efortul fizic aproximativ . sCptamFni1 apoi se acomodeazC treptat pFnC a7unge la normal preiau pacienta in momentul internarii si ma prezint si ii explic functia si rolul meu in echipa de ingri7ire8 -realizez un climat de liniste1 calm1 asigurand pacienta de intreaga mea disponibilitate in acordarea ingri7i-rilor8 - pentru prevenirea recidivei ii recomand pacientei2 asanarea focarelor de infectie rino-buco-faringiene8 antibioterapie de protectie in interventiile chirurgicale -ma adresez calm pacientei si familiei1 asigurandu-i ca echipa de ingri7ire va face tot posibilul pentru evolutia buna a bolii8 -asigur familia ca pacienta va fi bine ingri7ita. %acienta a acumulat cunoAtinBe despre autoEngri7irea la externare '$@OI D$ $LI*I' $liminare inadecvatC calitativ Ai cantitativ din cauza procesului infecBios manifestatC prin -tuse cu expectoraBie muco-purulenta <49 ml5.?h -diaforeza -diurezaM<.99ml5.?h pacienta sa nu devina sursa de infectii nosocomiale8 favorizarea expectoratiilor -pacienta sa pastreze diureza normala8 -combaterea -fac bilanBul lichidelor ingesta-excreta Ai notez En ,.O.8 -rog pacienta prin discuBii explicite sC consume cca. .999 ml lichide5zi. -Ei ofer pacientei scuipCtoare pentru colectarea expectoraBiei -o a7ut sC adopte poziBia de drena7 postural pentru favorizarea expectoraBiei -Aterg tegumentele cu un prosop curat Ai schimb len7eria de corp Ai de pat ori de cFte ori este nevoie pacienta a consumat =99 ml lichide compus din ceai si supa L 499 ml ser fiziologic in %.$.@.8 -diureza M <:99ml5zi8 -a avut un scaun transpiratiilor -pacienta a eliminat sputa purulenta <49 ml '$@OI D$ $@I! %$"I+OL$L$ @ulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infecBios manifestatC prin -dispnee moderata1 -7unghi toracic global8 -tahipnee M :9 r5min8 -tuse seaca -febra moderata :>14 9 + -frisoane -tahicardie M P4 b5min8 -reducerea funcBiilor vitale la valori fiziologice -combaterea 7unghiului toracic -fluidificarea secreBiilor -combaterea frisoanelor -prevenirea apariBiei complicaBiilor -prevenirea infecBiilor supraadCugate -prevenirea infecBiilor nosocomiale -EnlCturarea anxietCBii -conduc pacienta Entr-un salon cu un microclimat adecvat -discut cu pacienta pentru a o liniAti explicFndu-i ca starea ei de sCnCtate este tranzitorie Ai cC echipa de Engri7ire o va a7uta -discut cu familia pentru a o asigura de disponibilitatea echipei de Engri7ire -sfCtuiesc pacienta sC ocupe o poziBie semisezFnd pentru favorizarea respiraBiei -i-au mCsuri de evitare a transmiterii infecBiilor prin educarea pacientei asupra mCsurilor de igienC Ai respectarea circuitelor -ofer pacientei o canC cu lapte cald pentru fluidificarea secreBiilor -aplic buiote cu apC caldC la extremitCBi Ai axile pentru combaterea frisoanelor *edicul recomandC2 recoltare de sFnge pentru @S(1 (LG1 leucocite1 transaminaze1 test hepatic1 recoltarea de sputa pentru examen B.K. si flora banala1 sumar urina1 radiografie pulmonarC -administrez la indicatia medicului2 O. - = l5min prin masca8lgocalmin < f 5<. h1 i.m.%enicilina G - <9 mil #.I.5.? h in %.$.@. cu ser fiziologic P 9 5998tablete expectorante-: cp5: ori5zi1 Brofimen - : cp5: ori5zi. -pentru a preveni complicaBiile instruiesc pacienta En vederea captCrii sputei Ai Ei ofer un vas colector steril -pacienta este ingri7orata in legatura cu evolutia bolii sale " M .Pr5min % M P4 b5min ! 9 M :>14 9 + !.. M <495P9 mm(g <? :9 " M .> r5min % M p? b5min ! 9 M :R1> 9 + !.. M <495P9 mm(g -respect normele de asepsie Ai antisepsie En timpul efectuCrii tehnicilor de Engri7ire -respect indicatiile terapeutice1 orarul Ai calea de administrare a medicamentelor -ofer bolnavei un recipient steril Ai o EnvCBt cum sC colecteze sputa En el '$@OI D$ +O*#'I+ +omunicare insuficientC la nivel afectiv din cauza2 -alterCrii stCrii de sCnCtate manifestatC prin anxietate8 dficultate En satisfacerea unor nevoi. -sC se realizeze o comunicare eficientC Entre pacient Ai echipa de Engri7ire pe toatC perioada spitalizCrii8 -pacienta sC fie liniAtitC -preiau pacienta En momentul internarii Ai mC prezint Ai Ei explic funcBia Ai rolul meu En echipa de Engri7ire8 -realizez un climat de liniAte1 calm1 asigurFnd pacienta de Entreaga mea disponibilitate En acordarea Engri7irilor8 -mC adresez calm pacientei Ai familiei1 asigurFndu-i cC echipa de Engri7ire va face tot posibilul pentru evoluBia bunC a bolii8 -asigur familia cC pacienta va fi bine ingri7itC. -realizez o comunicare eficientC cu pacienta Ai familia1 atFt verbal cFt Ai afectiv -pacienta este convinsa de disponibilitatea echipei de ingri7ire si recastiga speranta ameliorarii sanatatii8 -pacienta se simte in siguranta si spera la ameliorarea starii de sanatate -anxietate redusa P/EURE8II/E %leureziile sunt procese inflamatorii ale pleurelor1 caracterizate prin aparitia in cavitatea pleurala a unui lichid cu caracter de exudat. Dupa natura si aspectul lichidului se deosebesc2 pleurezia serofibrinoasa /tuberculoza pulmonara08 pleurezia purulenta /tuberculoza pulmonara1 pneumopatii diverse08 pleurezia hemoragica /infarct pulmonar1 cancer sau tuberculoza pulmonara0. %leurezia simpla1 in aparenta primitiva1 care multa vreme a fost numita HidiopaticaO sau Ha frigoreO si poliserozitele cu foarte rare exceptii - sunt de natura tuberculoasa. Pleure%ia sero$ibrinoasa tuberculoasa este forma cea maifrecventa si apare la adolescentii si adultii tineri. $ste precedata de o primoinfectie sau de semne de impregnare bacilara. Pleure%ia purulenta sau empiemul este o colectie purulenta pleurala1 provocata de germeni piogeni. Pleure%ia neopla%ica apare de obicei la un bolnav peste 49 de ani1 evolueaza afebril1 lichidul se reface dupa evacuare si prezinta celule neoplazice. desea poate fi hemoragica. Pleure%ia reumatismala apare la copil si adolescent1 coexista cu puseul acut de reumatism poliarticular acut. $xudatul este redus si contine multa fibrina1 albumina si celule epiteliale. Pleurita 7 pleure%ia uscata este o inflamatie a seroasei pleurale1 fara revarsat lichidian1 avand ca substrat anatomo-patologic depunerea de fibrina pe suprafata pleurei. CLINIC: sindromul infamator pleural - tuse seaca1 iritativa - dispnee - durere toracica - bombarea hemitoracelui - matitate - abolire de murmur vezicular S frecatura pleurala sau suflu pleuretic - de analizat contextul etiopatogenic al instalarii pleureziei ANA/I8A /IC=IDU/UI P/EURA/ > punctie pleurala a' aspect lic,id: - serocitrin - opalescent - purulent - hemoragic Probleme ale pacientilor cu pleure%ie sero$ibrinoasa: T Obstructia cailor respiratorii T lterarea respiratiei - dispnee T Disconfort fizic T +omunicare inadecvata la nivel senzorial T limentatie inadecvata prin deficit - inapetenta T @ulnerabilitate fata de pericole T nxietate T Lipsa cunostintelor despre boala Diagnostic nursing Obstructia cailor respiratorii din cauza cresterii cantitatii de sputa manifestata prin tuse. Incapacitatea plamanului de a efectua excursiile respiratorii normale datorita prezentei lichidului pleural manifestata prin dispnee. Diaforeza din cauza hipertermiei manifestata prin transpiratii abundente. limentatie inadecvata din cauza inapetentei manifestata prin scadere ponderala. Lipsa cunostintelor din cauza inaccesibilitatii la informatie manifestata prin neliniste1 teama. @ulnerabilitate din cauza procesului infectios manifestata prin aparitia complicatiilor. Disconfort datorat respiratiei ineficiente manifestata prin indispozitie1 7ena. %erturbarea ritmului somn-veghe din cauza anxietatii manifestata prin insomnie. nxietate din cauza necunoasterii bolii manifestata prin teama1 neliniste1 neincredere. Incapacitatea de a-si relua activitatea din cauza bolii manifestata prin spitalizare1izolare. Inter!entii - am masurat si am notat functiile vitale - am administrat medicatia prescrisa - am supravegheat pacientul - am sustinut psihic pacientul - am indepartat secretiile nazale - am umezit aerul din incapere - am asigurat un aport de lichide suficient pe .? h - am educat pacientul pentru folosirea batistei individuale si de a evita imprastierea secretiilor nazale - am invatat pacientul sa evite schimbarile bruste de temperatura si aglomeratiile - am invatat pacientul sa tuseasca1 sa expectoreze si sa colecteze sputa - am invatat pacientul sa faca gimnastica respiratorie - am asigurat pozitia sezand sau semisezand a pacientului dispneic - am asigurat pozitia antalgica - am invatat pacientul sa utilizeze tehnici de relaxare - am pregatit psihic pacientul1 in vederea oricarei tehnici la care va fi supus /punctie1 examene radiologice1 toracocenteza0 - am recoltat sange pentru examene de laborator - asigurarea repausului la pat En perioadele febrile U alimentarea pacientului cu o dietC uAor digerabilC1 bogatC En vitamine U asigurarea unei poziBii care diminueazC durerea Ai faciliteazC o ventilaBie maximC U tratament simptomatic de combatere a transpiraBiilor1 tusei Ai a durerilor U administrarea unui tratament etiologic cu tuberculostatice Ai antibiotice U tratament patogenic /corticoterapie0 U pregCtirea pacientului pentru examinCri paraclinice U EnvCBarea pacientului En efectuarea gimnasticii respiratorii U educarea pacientului cu privire la administrarea tratamentului la domiciliu1 necesitatea continuCrii exerciBiilor fizice respiratorii Ai importanBa expectorCrii sputei TRO-0OF/E0ITA Repre%inta obstructia lumenului !enos cu trombus& insotita de in$lamarea peretelui !enos Cau%e: - afectiuni insotite de staza venoasa - Imobilizari prelungite - !raumatisme1 infectii1 ultimele luni de sarcina - +asecsia - nemii1 leucemii1 poliglobulii -ani$estari de dependenta - subfebrilitate - tahicardie - durere pe treiactul venei1 spontana sau provocata de palpare digitala1 miscari1 mers - impotenta functionala - edeme Problemele pacientei2 - diminuarea motilitatii fizice - alterarea perfuziei tisulare - disconfort - anxietate - lipsa de cunoAtinBe - dificultate de a se miAca - insomnie - alterarea imaginii de sine DIA3NOSTIC DE 4N3RI5IRE O0IECTI2E INTER2EN6II E2A/UARE Deficit de cunoAtinBe despre autoEngri7irea dupC externare manifestatC prin agitaBie1 stare de iritabilitate. %acienta sC EnBelaegC toate restricBiile impuse de boalC. - indemn pacienta sa: ? repaus la pat in perioadele $ebrile si dureroase Po%itionare cu membrul in$erior ridicat -obili%are doar dupa dispari%ia semelor locale Administrarea tratamentului prescris - evite statul in picioare sau la birou timp indelungat - evite aparitiei obezitatii - evite tocurile inalte - evite expunerea indelungate la soare1 a bailor fierbinti1 a saunei. - evite masa7ele anticelulitice sau a traumatismelor pe traiectul principalelor vene /venei safene mari si a veni safene mici0 - evite sariturile1 echitatia1 gimnastica aerobicC - evite anticonceptionalele ? @ndrum pacienta s<: In timpul statului in picioare sau la birou un timp indelungat sau in timpul unei calatorii de lunga durata cu avionul1 trenul sau masina trebuie sa facC cel putin din . in . ore urmatoarele miscari miscari ale gambelor /miscari debicicletaO0 miscari de flexie si extensie a piciorului miscari de ridicare si coborare pe varfuri Sa facC dus cu apa rece la nivelul gambelor de 7os in sus Sa stea cu membrele inferioare ridicate la :9 de grade in timpul noptii si in perioadele de repaus %acienta a EnBeles care sunt indicaBiile Ai contraindicaBiile pe care trebuie sC le respecte dupC externare Sa practice mersul pe bicicleta si inotul %osibila alterare a irigarii tesuturilor periferice din cauza tromboflebitei superficiale manifestatC prin apariBia inflamaBiei la nivelul venelor mici1 apropiate de suprafata tegumentarC %acienta sa stie cum sa previna semnele de tromboflebita - observam membrele inferioare la nivelul moletului2 aparitia de zone rosii1 temperatura locala ridicata1 induratia de-a lungul venei1 dureri severe - administrez antialgice pentru ca durerile inhiba activitatile normale si maresc riscul tromboflebite - monitorizez functiile vitale2 eventuala discordanta intre puls si temperatura %acienta nu prezinta semne ale complicaBiilor date de tromboflebitC . Dificultate de a dormi Ai a se odihni din cauza durerilor de la nivelul membrului inferior1 manifestate prin neliniAte1 agitaBie Ai anxietate. %acienta sC beneficieze de confort fizic Ai psihic pentru a se putea odihni. - aerisesc salonul de mai multe ori pe zi8 asigur un climat corespunzCtor8 - administrez sedative la indicaBia medicului8 - Ei asigur o igienC corespunzCtoare - Encura7ez bolnava spunFndu-i cC En cel mai scurt timp se va face bine1 avFnd Encredere En dFnsa Ai odihnindu-se1 dar mai ales sC nu mai fie neliniAtitC Ai agitatC pentru cC totul va fi bine. - informez pacienta despre modul de producere a durerii1 despre medicamentele antialgice1 despre ritm de administrare1 efect - administrez antialgice la indicaBia medicului Jn urma administrCrii de sedative1 pacienta se poate odihni1 este liniAtitC. IN3RI5IREA PACIENTU/UI CU INFARCT -IOCARDIC Infarctul miocardic acut/ I*0 se caracterizeaza printr-o zona de necroza ischemica in miocard1 determinata de o obstructie coronariana prin tromboza. P9-P4 6 dintre cazurile de I* sunt produse de ateroscleroza coronariana. ,actorii care favorizeaza aparitia I* sunt cunoscuti sub numele de factori de risc si acestia sunt2 varsta1 sexul1 fumatul1 stresurile1 sedentarismul1 obezitatea1 hipertensiunea arteriala1 diabetul zaharat1 hiperlipemia1 etc. ,actorii care declanseaza I* sunt2 efortul intens1 mesele copioase1 stress-ul1 factorii meteorologici / in special1 expunerea la frig01 infectii ale tractului respirator1 etc. *anifestarile de dependenta/ semne sau simptome0 2 durerea1 hipotensiunea arteriala1 hipertermia1 alte semne. Durerea anginoasa& intensa& !iolenta& insuportabila care nu cedea%a la nitroglicerina sau repaus' +aracterul durerii variaza de la un bolnav la altul si este descris ca2 O senzatie de constrictie sau VVin ghearaVV O senzatie de presiune sau ca un corset de fier care impiedica respiratia #neori ca o simpla 7ena retrosternala1 o senzatie de arsura1 de greutate sau apasare suportabila. Durerea poate fi tipica /cu localizare retrosternala sau precordiala cu sau fara iradieri1 instalata brusc si de intensitate mare0 sau atipica /cu localizare extratoracica2 in epigastru1 abdomen1 brate1 antebrate1 coate 1 pumni0. Durerea poate iradia in umarul si bratul stang1 in regiunea cervicala1 in mandibula. Durata durerii poate de la :9 de minute1 pana la cateva ore/ ?> de ore01 nu cedeaza la nitriti1 apare de obicei in repaus si determina agitatia bolnavului. Durerea este insotita de 2nxietate marcata1 Senzatie de moarte iminenta1 Dispnee1 !ranspiratii reci1 Sughit1 Greturi si varsaturi1 Stare de slabiciune1 meteli1 Distensie abdominala1 Senzatie de plenitudine epigastrica (ipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva ore1 este precedata 1 din cauza actiunii stresante a durerii1 de o usoara crestere a !. +and ! scade brusc1este iminent pericolul socului cardiogen. De regula1 hipotensiunea arteriala este insotita de tahicardie. ,ebra1 este la inceput absenta1 dar apare la <.- .? de ore de la debut / in 7ur de :> grade0. lte semne2 uneori tabloul clinic este dominat de la inceput de starea de soc 1 manifestata prin 2 paloare1 tegument rece si umed1 puls rapid si filiform1alterarea starii generale1 oligurie grava Debutul atipic este frecvent indeosebi la varstnici cu debut nedureros1 mascat de unele din semnele si simptomele mentionate anterior1 care apartin complicatiilor infarctului miocardic acut. I* este una dintre afectiunile in care evolutia poate sa duca la moarte. Ingri7irea acestor bolnavi constituie o urgenta medicala. $xaminarile care se fac in I* sunt2 $lectrocardiograma $xaminari de laborator din sange2 @S(- crescuta1 fibrinogen- crescut1 !.G.O. - crescuta1 leucocitoza1 creatinfosfoGinaza- crescuta. +oronarografie +ateterism cardiac @entriculografie radioizotopica %"OBL$*$L$ %+I$'!#L#I stare de disconfort dificultate de a se odihnii alterarea integritatii tegumentelor deficit de volum lichidian anxietate In primele zile alimentatia va fi pasiva1 in decubit dorsal. !reptat se va trece la o alimentatie activa la pat1 dar numai la recomandarea medicului in pozitie sezand. *esele vor fi fractionate pentru a se evita consumul de cantitati mari la o masa. Dupa mobilizarea bolnavului i se poate servi masa in sala de mese. "egimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric. In primele zile va fi alcatuit din lichide si pireuri date lent cu lingura1 ceaiuri1 compoturi1 supe1 lapte1 sucuri de fructe1 oua moi1 dar si mai tarziu vor fi evitate alimentele care produc gaze si intarzie tranzitul. Se interzice total fumatul1 alcoolul1 cafeaua. Ne!oia de$icitara Diagnostic de @ngri.ire Obiecti!e Inter!en;ii E!aluare 'evoia de a respira si a avea o buna circulatie <.Dificultate in a respira datorita durerii si anxietatii manifestat prin dispnee1 bradipnee si hipoventilatie. %acientul sa prezinte o respiratie cu frecventa normala. %entru ca pacientul sa respire liber pe nas voi umezi aerul din salon administrez oxigen pe masca1 bron- hodilatatoare si antialgice la indicatia medicului1asigur pozitia semisezFndC. @or fi explicate pacientului toate aspectele pe care le prezintC patologia sa respiratorie. 'u se va ezita sC i se ofere si cFteva notiuni de anatomie si fiziologie. Se va Encerca stabilirea unui climat de Encredere propice dialogului. Se vor trece En revista diversele posibilitCti de evolutie ulterioarC a afectiunii1 inclusiv atitudinea En fata unei posibile crize de dispnee paroxisticC cataclismicC. ,olosirea de benzodiazepine pentru stress si resetarea declansatorilor hiperventilatiei este eficeinta dar pacientii pot necesita tratament prelungit. Desi sedarea chimica acuta poate fi eficienta in cazurile severe selectate1 folosirea prelungita a acestor medicamente nu trebuie incura7ata. !erapia de reducere a stressului1 betablocantele si retinerea respiratiei toate sau dovedit eficeinte in reducerea intensitatii si a frecventei episoadelor de hiperventilatie. In urma interventiilor pacientul respira mai usor1 dispneea se reduce. 'evoia de a respira si a avea .+irculatie deficitara datorita alterarii %acientul sa prezinte un ritm *asor si notez zilnic in foaia de temperatura respiratia1 !..1pulsul1 temperatura1 diureza1 scaunul. $fectuez In urma interventiilor pacientul prezinta u o buna circulatie muschiului cardiac si pereBilor arteriali manifestat prin bradicardie si tegumente usor cianotice. cardiac in limite normale. masa7 si miscari pasive si active ale membrelor. +ianoza care apare prin mecanism central este o cianoza generalizata calda. Daca se administreaza oxigen suplimentar cianoza poate sa dispara sau sa se amelioreze1 daca mecanismul este pulmonar. +ianoza nu dispare daca mecanismul este prin shunt intracardiac. %roducerea de vasodilatatie in teritoriul cianotic nu provoaca disparitia cianozei. ritm cardiac normal si tegumente normal colorate. 'evoia de a evita pericolele Deficit de volum lichidian datorita transpiratiilor reci manifestat prin adinamie1 neliniAte. %acientul sa fie echilibrat volemic in decurs de .-: zile. Supraveghez pulsul1!..1apetitul1 semnele de deshidratare1scaunul1 greutatatea corporala.,ac bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele eliminate.dministrez pe cale parenterala solutii perfuzabile prescrise de medic. portul hidric se realizeaza utilizand diverse criterii si formule in functie de situatie si caz. +alculul necesarului hidric se bazeaza pe necesarul normal pe .? de ore L pierderile patologice /bilant zilnic01 pe calculul hematocritului1 al sodiului pias-matic1 iar in conditii de cercetare1 mai putin in practica curenta1 in determinarea spatiilor hidrice cu radioizotopi care ofera date mult mai precise. %ractic la un bolnav nou internat sau in ziua interventiei chirurgicale cantitatea de lichide insuma nevoile bazale L pierderile sau plusurile care reies din anamneza si examenul clinic. %acintul este echilibrat volemic1 nu prezinta semne de deshidratare. a. nevoile bazale2 :9-?9 ml5Ggc5.? ore8 'evoia de a dormi si a se odihnii Dificultate in a se odihni datorita anxietatii1durerii si dispneei manifestata prin insomnie. %acientul sa aiba un somn odihnitor din punct de vedere calitativ "espect orele de somn ale bolnavului1aerisesc salonul1 asigur o temperatura adecvata1 administrez la indicatia medicului somnifere. !oate benzodiazepinele au proprietati sedativ-hipnotice in grade variate. Benzodiazepinele au inlocuit in mare parte barbituricele ca agenti sedativ-hipnotici1 mai ales datorita capacitatii lor foarte mici de a produce depresia fatala a S'+. %acientul prezinta un somn odihnitor. 'evoia de a evita pericolele lterarea integritatii fizice si psihice datorita efectului bolii manifestata prin durere1 limitarea miscarilor1 frica. %acientul sa-si recapete independenBa de miscare1 incredere in personalul medical. @oi schimba pozitia bolnavului in pat la fiecare . ore. $fectuez masa7 pe regiunile predispuse la escare. Linistesc bonavul cu privire la starea sa. dministrez analgezice. %acientul prezinta o stare buna si colaboreaza activ. 'u prezinta escare de decubit1 se deplaseaza fara a7utor. =IPERTENSIUNEA ARTERIA/9 (ipertensiunea arterialC este un sindrom caracterizat prin creAterea persistentC a presiunii sistolice Ai a celei diastolice peste valorile normale. DupC O.*.S. se considerC valori normale pentru presiunea maximC <?9- <=9 mm(g1 interpretate En raport cu vFrsta1 sexul Ai greutatea1 iar pentru minimC P9-P4 mm (g. +LSI,I+"$ In funcBie de etiologie se deosebesc2 Hipertensiune arterial esenial primar, En care nu se poate evidenBia o cauzC organicC. Hipertensiune arterial secundar sau simptomatic 1 En care este doveditC cauza. Se deosebesc hipertensiuni secundare renale1 endocrine1 neurogene Ai cardiovasculare. Jn absenBa unei etiologii certe o atenBie deosebitC se acordC factorilor de risc care ar putea interveni En producerea bolii Ai asupra cCrora s-ar putea acBiona En vederea reducerii numCrului de bolnavi hipertensivi. - $reditatea - hipertensiunea prezentC la pCrinBi Ai descendenBi direcBi1 sau la gemenii monozigoBi - Sexul - incidenBa bolii este echilibratC Entre cele . sexe pFnC la 49-=9 ani1 dupC care creAte la femei. %FnC la menopauzC incidenBa este micC datoritC relativei hipovolemii secundare pierderilor menstruale lunare. - @Frsta - dupC =9 de ani se constatC o creAtere a ! cu 4-<9 mm (g5an determinatCC de reducerea elasticitCBii vaselor - "asa - incidenBa (! creAte la rasa neagrC care pentru o adaptare la clima uscatC Ai cClduroasC EAi diminuC excreBia de sodiu1 ducFnd la hipovolemie. - port alimentar de sare excesiv /3 <9 g 5.? ore0 - Obezitatea1 sedentarismul1 consum excesiv de carne de porc - +onsumul de alcool /mai ales bere Ai vin01 chiar moderat creAte valorile tensionale - ,umatul creAte riscul complicaBiilor cardio-vasculare Ai cerebrale ale (!1 ca Ai evoluBia spre (! malignC - +afeaua prin cofeinC determinC creAteri acute ale ! datoritC vasoconstricBiei - ,actorii psihoemoBionali /viaBa EncordatC1 stresantC0 - socierea cu diabetul zaharat1 ateroscleroza creAte de .-: ori riscul de apariBie al (! - +onsumul cronic de anticoncepBionale orale /mai ales cele care conBin estrogeni En cantitate mare0 SI*%!O*!OLOGI$ E"ceptAnd ca%urile cu e!olu;ie asimptomatic< acu%ele bolna!ilor ,ipertensi!i constau din: ce$alee occipital< $ronto?parietal<#: ? cu caracter pulsatil ? cu caracter matinal ? cedea%< peste %i sau la antine!ralgice ? @nso;it< sau precedat< de tulbur<ri !i%uale sau digesti!e ? bolna!ii relatea%< c< ce$aleea este $a!ori%at< de: ingestia de alcool& suprasolicitarea intelectual< ame;eli:? de intensitate !ariabil< ? @n leg<tur< mai ales cu sc,imbarea brusc< a po%i;iei: trecerea de la clino la ortostatism' $urnic<turi la ni!elul e"tremit<;ilor tulbur<ri !i%uale: ? $os$ene ? B!edere @nce;oCat<D ? diplopie ? cecitate trec<toare uneori#' tulbur<ri de memorie Ci concentrare tulbur<ri auditi!e: ? acu$ene tulbur<ri cardiace dispnee polipnee# tulbur<ri renale: apreciate prin poliurie& nicturia& reducerea capacit<;ii renale de a concentre urina& proteinurie& micro,ematurie& reten;ie a%otat<' an"ietate insomnii iritabilitate oboseal< $i%ic< Ci intelectual< Problemele pacientei: - alterarea respiraBiei - dificultate En a respecta regimul hiposodat - insuficientC cunoaAtere a bolii - anxietate - durere - obosealC NE2OIA DE A -ANCA SI A 0EA Di$icultate @n a respecta regimul ,iposodat Ci ,ipocaloric datorit< obiceiurilor culinare& mani$estate prin mese neec,ilibrate' Pacienta s< respecte Ci s< urme%e regimul alimentar @n $iecare %i' Pacientul s< utili%e%e substituen;i alimentari care respect< regimul de !ia;<' E"plic pacientei necesitatea respect<rii regimului alimentar Ci a normelor de !a;<' E"plic pacientei e!itarea e"cesului alimentar' Alc<tuiesc pacientei un regim ,ipocaloric Ci reducerea aportului de sodiu' Urm<resc pacienta s< consume numai alimentele cuprinse @n regim ,iposodat' Urm<resc orarul Ci distribu;ia meselor' Urm<resc periodic greutatea corporal< a pacientului' Pacienta respact< regimul ,iposodat Ci ,ipocalorc& se obsear!< sc<derea tensiunii arteriale' NE2OIA DE A IN2ATA Insu$icient< cunoaCtere a bolii din cau%a de%interesului anterior mani$estat prin cunoCtin;e insu$iciente legate de boal<& durata spitali%<rii& con!alescen;<' Pacienta s< acumule%e noi cunoCtin;e despre boal<& tratament& con!alescen;< pe durata spitali%<rii& s< dobAndeasc< atitudini& obiceiuri& deprinderi noi' Aprecie% cunoCtin;ele pe care le are pacientul cu pri!ire la boala sa' Stimule% dorin;a de cunoaCtere' ConCtienti%e% pacientul asupra propriei responsabilit<;i pri!ind s<n<tatea sa' Educ pacientul cu pri!ire la modul de !ia;<& care trebuie respectat Pacienta pre%int< dorin;a de a @n!<;a mai multe despre boala sa Ci demonstrea%< la e"ternare c< a acumulat noi cunoCtin;e' dup< e"ternare' Identi$ic obiceiurile Ci desprinderile pacientului pentru a !edea dac< sunt corecte sau greCite' Corecte% deprinderile d<un<toare s<n<t<;ii E$ectue% demonstra;ii practice pri!ind @ngri.irile necesare pacientului @nainte de e"ternare' NE2OIA DE A SE -ISCA SI A -ENTINE O 0UNA PO8ITIE Di$icultate @n a se miCca din cau%a lipsei $or;ei musculare generate de dureri precordiale& ce$alee& ame;eli' Pacientul s< se poat< deplasa la @nceput cu a.utor& apoi singur' /iniCtesc pacientul& spunAndu?i& c< cu a.utorul nostru !a sc<pa de dureri Ci se !a putea miCca @n scurt timp 4i e"plic pacientului te,nicile care !or urma s< le e$ectue% @n !ederea mobili%<rii lui' Administre% pacientului antialgicele prescrise de medic' A.ut pacientul @n mobili%area lui& la @nceput doar @n pat Ci pe marginea patului& apoi cu plimb<ri scurte cu a.utorul meu Pacientul se poate deplasa $<r< a.utor Ci are o postur< bun<' =emoragiile digesti!e superioare =emoragiile digesti!e superioare /(.D.S.0 "$%"$&I'! toate hemoragiile ce provin din <5: distala a esofagului pana la unghiul duodeno7e7unal inclusiv1 indiferent de etiologie. +#&$2 W varicele esofagiene Xi gastrice secundare (.!.%8W esofagitele8W ulcerul esofagian8W tumorile maligne Xi benigne8W diverticuloza esofagianaW ulcerul gastris si5sau duodenalW drogurile antiinflamatorii steroidiene Xi nesteroidiene2 corticoizi1 aspirina1 fenilbutazona8W traumatismele abdominale8W corpii straini intragastrici8W diverticuloza gastrica8W pancreatita acuta /Dirsungoragie08 afectiunile hematologice bolile vaselor2 maladiile sistemice2 -ani$est<ri de dependen;<: hematemezC dureri epigastrice scCdere ponderalC fatigabilitate scaune melenice Problemele pacientului anxietate1 neliniAte1 agitaBie1 teamC de moarte din cauza intervenBiei chirurgicale8 alterarea circulaBiei Ai respiraBiei din cauza obezitCBii Ai a Aocului anestezico-chirurgical8 risc de alterare a integritCBii tegumentelor legat de imobilizarea la pat8 dificultate de a se odihni1 alterarea somnului8 necunoaAterea regulilor de dietC Ai alimentaBie8 ameBeli1 paloare1 transpiraBii reci1 tahipnee1 tahicardie8 7enC En regiunea epigastricC1 durer$
NE2OIA DEFICITARA DIA3NOSTIC DE 4N3RI5IRE O0IECTI2E INTER2EN6II E2A/UARE '$@OI D$ $@I! %$"I+OL$L$ <. nxietate din cauza operaBiei manifestatC prin teamC de intervenBia chirurgicalC. %acientul sC nu prezinte teamC de operaBie Ai de prognosticul bolii. - comunic cu pacientul1 explicFndu-i Ai alte cazuri pentru a-l Encura7a Ai pentru a evita cel puBin pe moment de teama de moarte8 - En mod delegat administrez medicamente sedative. - comunic cu pacientul1 El informez asupra reuAitei operaBiei prezentFndu-i Ai alte cazuri pentru a-l Encura7a8 - El liniAtesc1 En mod delegat administrez medicamente sedative8 - Ei explic Encrederea En personalul sanitar. - stabilesc un program de somn pentru pacient de > ore pe noapte Ai o orC dupC amiaza - asigur liniAtea necesarC pentru ca bolnavul sC se poatC odihnii - respect programul de administrare al tratamentului Ai rCspund cu promtitudine la solicitCrile pacientului - explic necesitatea intervenBiei chirurgicale %acientul se simte mai bine. '$@OI D$ $@I! %$"I+OL$L$ .. Dezhidratare din cauza hematemezei1 manifestatC prin slCbiciune1 paloare1 anemie1 scCdere ponderalC. %acientul sC fie echilibrat hidroelectrolitic En cursul spitalizCrii. - verific permeabilitatea branulei venoase8 - urmCresc faciesul pacientului8 - administrez En continuare cu rol delegat sFnge izogrup izo"h1 precum Ai celelalte soluBii indicate8 - observ aspectul pansamentului Ai conBinutul pungii colectoare la tubul de dren1 pentru a putea observa o posibilC sFngerare. - supraveghez vCrsCturile2 cantitativ Ai calitativ -Yi le notez En foia de temperaturC - asigur alimentaBia En perioada acutC Ai En cursul acceselor febrile se va prefera un regim dietetic hidric2 apC cu linguriBa1ceai amar completatC cu alimentaBie parenteralC1 En cantitCBi Ai compoziBie indicate de medic. - recoltez produse pentru examenele de laborator - pacientul va fi informat cC EAi va relua treptat alimentaBia EncepFnd cu un regim alimentar uAor @aloarea tensiunii arteriale se EncadreazC En limitele fiziologice1 la nivelul plCgii Ai a tubului de dren8 nu se manifestC hemoragie8 %acientul prezintC tegumente calde1 uscate. !egumentele sunt normal colorate. '$@OI D$ $@I! %$"I+OL$L$ :. "isc de infecBie a plCgii operatorii din cauza nerespectCrii regulilor de asepsie1 manifestat prin SC fie respectate cu stricteBe normele de asepsie Ai prevenire a - pregCtesc pe mCsuBa de pansamente soluBiile antiseptice Ai materialele sterile Ai nesterile necesare schimbCrii pansamentului8 - observ aspectul tegumentului din 7urul firelor de suturC Ai a tubului de dren8 %laga chirurgicalC evo- lueazC favorabil1 drenul exteriorizeazC secreBie serosangvinolentC En cantitate redusC. posibile complicatii En evoluBia plCgii. infecBiilor. %laga operatorie sC se vindece fCrC complicaBii. - aplic pansament curat1 steril pe plaga aseptizatC En prealabil8 - evacuez Ai mCsor secreBia drenatC. - efectuez toaleta plCgi1 iar pentru aplicarea unei tehnici aseptice corecte dezinfecBia din 7urul plCgii o fac respectFnd urmCtorii timpi2 dezinfecBie1 degresare cu alcool1 aseptizare cu tincturC de I1 EndepCrtarea I cu alcool. Jn a R-a zi se EndepCrteazC firele. %lagC vindecatC per primam. '$@OI D$ ,I +#"!1 I'G"IQI! SI -SI %"O!$Q !$G#*$'!$L$ ?. Incapacitate de a- Ai acorda Engri7irile1 de a se deplasa.legat de imobilizarea la pat1 manifestata prin igiena deficitara %acientul sC devinC autonom En asigurarea Engri7irilor. - deservesc pacientul cu bazinet1 a7ut pacientul la efectuarea toaletei1 El alimentez8 - aerisesc salonul ori de cFte ori este nevoie8 - se suprimC alimentaBia pe gurC1 bolnavul putFnd primi numai lichide reci cu linguriBa Ai bucCBi de gheaBC in prima zi1 deci El a7ut pentru a se alimenta. reduc la maxim efortul fizic al pacientei prin deservirea la pat - menBin igiena tegumentarC1 a len7eriei1 a cavitCBii bucale -am efectuat toaleta tegumentelor corectC respectFnd regulile de asepsie evit apariBia escarelor -schimb len7eria de pat Ai de corp dupC fiecare eliminare - pregCtsc materialele pentru baie1 pregCtesc duAul1 asigur %acientul Encepe sC se ingri7eascC autonom. temperatura camerei Ai a apei1 o a7ut sC EAi efectueze toaleta - iau mCsuri de prevenire a infecBiilor nosocomiale1efectuez schimbarea pansamentului cu blFndeBe Colecistita acut< De$ini;ie: +olecistita acutC este entitatea patologicC determinatC de inflamaBia acutC a veziculei biliare. Etiologic se recunosc urmCtoarele forme2 CAA primiti!e& excepBionale. %ot fi incriminate diverse obstacole anatomice extrinseci sau intrinseci care toate 7oacC rolul unui calcul inclavat infundibulocistic. CAA secundare unor stCri septicemice sunt excepBionale. +ele care mai sunt citate apar En cadrul infecBiilor cu Salmonella !;ph; sau a infecBiilor paratifice. CAA para%itare - sunt incriminate ascaridioza Ai lamblia. +ele mai frecvente apar EnsC En cursul evoluBiei chistului hidatic hepatic1 En momentul exteriorizCrii parazitului En lumenul arborelui biliar. CAA isc,emice prin obstrucBii tromboembolice ale arterei cistice la arterosclerotici Ai5sau diabetici1 la care existC o microangiopatie intraparietalC. Tablou clinic: - + se stabileAte pe prezenBa durerilor cu caracter colicativ1 situate la nivelul hipocondrului drept1 iradiate dorsal1 neinfluenBate semnificativ de antispastice1 EnsoBite de fenomene de iritaBie peritonealC1 febrC1 frisoane. Specific + este faptul cC febra Ai frisonul preced durerea Ai apCrarea muscularC localizatC. - @CrsCturi bilioase - hiperleucocitoza Paraclinic& la radiografia simplC a hipocondrului drept se remarcC o hipertransparenBC gazoasC En lumenul Ai peretele colecistului1 elemente evidenBiate Ai ecografic. Tratament: +olecistectomie NE2OIA DEFICITARA DIA3NOSTIC DE 4N3RI5IRE O0IECTI2E INTER2EN6II E2A/UARE '$@OI D$ $@I! %$"I+OL$L$ Disconfort abdominal din cauza procesului patologic manifestatC prin durere En abdomenul superior 1 greBuri1 vCrsCturi1 icter. Diminuarea durerilor colicative Ai a vCrsCturilor - aAez pacientul En poziBie antalgicC - asigur repaus fizic Ai psihic - aplic pungC cu gheaBC En regiunea hipocondrului drept - asigur hidratarea Ai alimentatrea En funcBie de perioada evolutivC - administrez la indicaBia medicului medicamenta antispastice Ai analgetice2 %apaverinC. lgocalmin1 Scobutil - supraveghez durerea notFnd caracteristicile Ai mi7loacele folosite pentru diminuarea ei - informez pacientul despre modul de producere al durerii1 despre medicamentele administrate1 ritm de administrare Ai efect - pregCtesc pacientul En vederea intervenBiei chirurgicale - En timpul vCrsCturilor susBin bolnavul - asigur cantitatea de lichid prin perfuzie venoasC1 complectFnd cantitatea zilnicC1 BinFnd seama de starea cardiacC Ai renalC %acientul prezintC o diminuare a durerilor1 o stare de bine fizic Ai psihic1 tegumentele Ai mucoasele sunt normal colorate '$@OI D$ B$ SI *'+ limentaBie inadecvatC prin deficit din cauza inapetenBei1 greBurilor1 %acienta sC nu prezinte greBuri1 vCrsCturi1 sC fie echilibratC hidroelectrolitic1 - supraveghez vCrsCturile2 cantitativ Ai calitativ -Yi le notez En foia de temperaturC -En primele . zile alimentaBia este parenteralC. En ziua a . - ?-a se reia dieta oralC cu lichide limpezi bogate En glucide Ai fCrC proteine1 iar dupa ziua a 4 - R-a se reia %acientul prezintC o alimentaBie Ai hidratare corespunzCtoare farC greBuri Ai vCrsCturi vCrsCturilor1 a dietei impuse1 manifestatC1 deficit ponderal reluarea alimentaBiei dupa :-? zile de repaus dieta obiAnuita1 evitFnd prFnzurile bogate. - recoltez produse pentru examenele de laborator - pacientul va fi informat cC EAi va relua treptat alimentaBia EncepFnd cu un regim alimentar uAor - pregCtesc pacientul pentru examene paraclinice fizic Ai psihic dupC ce a urmat indicaBiile de repaus alimentar in primele :-? zile '$@OI D$ $@I! %$"I+OL$L$ nxietate din cauza lipsei de cunoaAtere a manifestCrilor bolii Ai a regimului dietetic manifestatC prin agitaBie1 EntrebCri repetate1 neliniAte. %acientul sC EAi exprime dispariBia nelCmuririlor En termen de . zile. - identific cunoAtinBele pacientuluii cu privire la boalC - liniAtesc pacientul privind starea lui - explic pacientuluii tratamentele1 El pregCtesc psihic Ai fizic pentru investigaBiile paraclinice Ai orice tehnicC pe care o aplic - educ pacientul1 explicFndu-i importanBa urmCririi uni regim igieno-dietetic stric1 foarte necesar in evoluBia bolii1 atFt En perioada internCrii cFt Ai dupC externare - informez pacientul cC dispariBia icterului Ai a celorlalte semne nu EnseamnC vindecare totalC8 - Encura7ez pacientul Ai aparBinCtorii sC punC EntrbCri despre boalC Ai regimul alimentar DupC ce a acumulat cunoAtinBe suficiente legate de boala sa 1 pacientul s-a liniAtit <. Insuficient renala acuta2 Definitie $ste o suferinta renala grava1 caracterizata prin suprimarea brusca a functiei renale Zexcretoare1 metabolice si umorale[1 exprimata clinic prin hiperazotemie1 oligurie sau anurie1 cu evolutie catre coma uremica. !tiopato"enie +auzele sunt multiple si au localizare2 prerenal Zstari de soc[8 renal Znecroze tubulare acute[8 postrenal Zlitiaza renala1 tumori prostatice si stenozate[. Tablou clinic %rimul stadiu1 de agresiune1 este urmat de faza oligoanuricF Z>-<9 zile[ si de faza de reluare a diurezei1 Ensotita la Enceput de poliurie. #emnele clinice n primele stadii 3 oboseala8 3 anorexie8 3 varsaturi8 3 halena amoniacala8 3 diaree8 3 respiratie Kiissmaul sau +he;ne-StoGes8 3 somnolenta8 3 agitatie8 3 coma. !$plorarile paraclinice e%identieaza3 acidozF3 cresterea produsilor de putrefactie intestinala83 hiperpotasemie83 hipocalcemie83 hiperazotemie83 hiperglicemie. .. Insuficienta renala cronica2 Definitie $ste o scadere progresiva a capacitatii functionale renale1 cu retinerea En organism a substantelor toxice rezultate din metabolism si cu evolutie catre uremie terminala. !tiolo"ie Insuficienta renala cronica reprezinta etapa finala a bolii renale1 En special a pielonefritelor1 glomerulonefritelor cronice1 a (! maligne1 a obstructiilor cailor urinare. #imptome - En stadiul compensat1 starea generala este relativ buna. Diagnosticul se precizeaza prin explorarea functiilor renale1 care arata scaderea capacitatii de concentrare si reducerea filtrarii glomerulare. %ot aparea unele semne clinice ca2 \ astenie8 \ cefalee8 \ scaderea poftei de mFncare. +el mai important semn este poliuria1 care se Ensoteste la Enceput de hipostenurie1 iar mai tFrziu de izostenurie. In stadiul de insuficienta renala decompensata1 starea generala se altereaza progresiv1 aparFnd numeroase simptome clinice si biologice. !ulburarile digestive se accentueaza1 aparFnd inapetenta1 greturi1 varsaturi1 diaree. Bolnavul prezinta prurit si o paloare caracteristica Zgalben-murdar[ a tegumentelor si mucoaselor. par semne nervoase ca2 cefalee1 ameteli1 somnolenta sau criza convulsiva1 bolnavul este dispneic. naliza sFngelui pune En evidenta anuria si unele tulburari hemoragice. #rinile sunt palide1 iar mai tFrziu apare oliguria terminala. &li"uria diureza scazuta1 respectiv sub >99 ml5zi. Poliuria bolnavul prezinta mictiuni frecvente En cantitati mari. diureza fiind .499 ml5zi. 'remia stadiul terminal al insuficientei cronice. Simptomele pot fi grupate En2 a0 stare generala profund alterata1 oboseala fizica si psihica1 tegumente palide1 prurit1 hipotermie1 senzatii de frig8 b0 respirator - miros amoniacal al aerului expirat8 c0 digestiv - repulsie totala fata de alimente1 greata si varsaturi pFna la intoleranta gastrica1 uneori melena8 d0 +ardio-vascular - insuficienta cardiaca1 (! Zraport cu afectiunea cauzala[1 pericardita8 e0 'eurologica - cefalee precoce1 continua si chinuitoare1 contractii musculare1 somnolenta stari cofuzionale1 delir si coma. NE2OIA DEFICITAR9 DIA3NOSTIC DE IN3RI5IRE O0IECTI2E/E IN3RI5IRII INTER2ENTII E2A/UARE '$@OI D$ DO"*I SI S$ ODI('I Insomnie din cauza durerilor in lo7a renala1 manifestata prin ore insuficiente de somn1 oboseala %acienta s] prezinte o stare de bine fizic in 4 zile -am asigurat repaus la pat -am asigurat condiBii optime En salon 2 temp. .. 9 +1 aer curat1 f]r] curenBi de aer Ai zgomot1 bine luminat -am educat pacienta s] descrie corect durerea1 localizare1 iradiere -am educat pacienta s] adopte poziBii antalgice -am aplicat c]ldur] uscat]1 local1 deasupra simfizei pubiene -am preg]tit pacienta pentru explor]ri radiologice -En urma intervenBiilor pacienta susBine c] durerile nu au dispCrut -durerea a sc]zut En intensitate -pacienta nu mai prezint] dureri '$@OI D$ $LI*I' !ulbur]ri de micBiune din cauza afectarii renale manifestate prin micBiuni1 frecvente En cantitCBi mici En timpul nopBii %acienta s] prezinte elimin]ri fiziologice En decurs de 4 zile -am asigurat repaos la pat -am asigurat un climat cald Ai confortabil -am cFnt]rit zilnic bolnava -am administrat un regim bogat En lichide2 supe1 compoturi1 ceaiuri diuretice -am educat pacienta s] aibe un regim hiposodat1 hipoprotidic1 normoglucidic -educ pacienta s] nu consume bauturi carbogazoase1 grasimi -am asigurat un regim hidric2 .-:l lichide pe .?h -En urma intervenBiilor pacienta mai prezint] tulbur]ri urinare -tulbur]rile s-au diminuat dar nu au disp]rut -tulbur]rile urinare au disp]rut1 pacienta -am educat pacienta cum s] recolteze sumarul de urin]1 urocultura1 testul ddis - (amburger -am asigurat zilnic len7erie de pat Ai de corp -am educat pacienta s]-Ai schimbe len7eria de corp ori de cFte ori este nevoie Ai s]-Ai efectuezeo igien] riguroas] prezentFnd elimin]ri urinare fiziologice -pacienta a EnBeles importanBa respect]rii regimului alimentar '$@OI D$ S$ LI*$'! Dificultate de a se alimenta din cauza greBurilor1 v]rs]turilor manifestata prin scadere in greutate -pacienta s] se alimenteze corespunz]tor st]rii sale pe perioada spitaliz]rii -am asigurat care s] favorizeze v]rs]turile2 decubit dorsal cu capul Entr-o parte -am prote7at len7eria de pat cu muAama Ai alez] -am izolat patul cu paravan -am a7utat Ai susBinut pacienta En timpul v]rs]turilor -am educat pacienta s] respire profund la dispariBia senzaBiei de vom] -am oferit un pahar cu ap] aromat] pentru cl]tirea gurii -am educat pacienta s] schimbe len7eria de corp ori de cFte ori este nevoie -am aerisit salonul -am educat pacienta s] consume lichide reci En cantit]Bi mici -pacienta susBine c] senzaBia de vom] s-a diminuat -pacienta afirm] c] numai prezint] greBuri1 v]rs]turi -pacienta se alimenteaz] corespunz]tor st]rii sale '$@OI D$ "$S%I" SI lterarea respiraBiei Ai circulaBiei din cauza -pacienta s] prezinte resoiraBie Ai circulaBie -am asigurat condiBiile de microclimat En salon -pacienta nu prezint] ! En limite normale @$ O B#' +I"+#L!I$ afectarii renale si a varstei manifestata prin dispnee corespunz]tor vFrstei Ai afecBiunii pe perioada spitaliz]rii -am Env]Bat pacienta cum s] fac] exerciBii de respiraBie -am asigurat repaos la pat -am m]surat !.. -am Env]Bat pacienta s] stea liniAtit] cFnd cresc valorile tensionale -am asigurat pacientei un climat de Encredere -am asigurat pacientei efectuarea unor activit]Bi recreative -respiraBia este corespunz]toare vFrstei -pacienta nu este agitat] -!.. revine Entre limitele normale -! este corespunz]tor vFrstei Ai afecBiunii /ITIA8A RENA/9 Litiaza renalC este o afecBiune caracterizatC prin formarea unor calculi En bazinet Ai En cCile urinare1 En urma precipitCri substanBelor care En mod normal se gCsesc dizolvate En urinC Litiaza renalC reprezintC o afecBiune frecventC care se poate EntClni la orice vFrstC Ai chiar la copii. $a este mai des EntFlnitC la bCrbaBi decFt la femei. ETIO/O3IE $tiologia litiazei renale nu se cunoaAte precis1 sunt totuAi necesare mai multe condiBii pentru constituire calcurilor2 -lipsa unui aport suficient de lichide /deshidratare02 En aceasta situatie1 sarurile1 mineralele Ai alte substanBe din urina precipitC Ai formeazC calculul8 aceasta este cea mai frecventa cauza de litiazC renalC8 -afecBiuni medicale2 exista multe boli ce pot afecta balanBa normalC ducFnd astfel la formarea de calculi8 persoanele care au o boala inflamatorie intestinala sau care au suferit intervenBii chirurgicale la nivelul intestinului1 nu absorb normal grasimile de la acest nivel8 aceste modificCri interfera cu modul En care este metabolizat calciul Ai alte minerale ducFnd la apariBia litiazei renale -alimentele bogate En oxalaBi2 persoanele care consuma mancaruri bogate En oxalaBi1 cum sunt legumele verzi Ai ciocolata1 sunt predispuse la formarea de calculi8 aceasta poate fi o problema mai mare daca alimentaBia este En acelaAi timp Ai saraca En calciu. Litiaza renala poate fi o boala moAtenitC1 care apare de-a lungul mai multor generaBii ale aceleiaAi familii. Jn cazuri rare1 pot apare calculi renali datoritC producBiei crescute de hormoni de catre glandele paratiroide1 ceea ce are ca urmare cresterea calciului En sFnge Ai formarea de calculi renali. SI-PTO-ATO/O3IE *anifestCrile clinice sunt diferite1 unele cazuri rCmFnFnd asimptomatice.+ea mai caracteristicC manifestare este colica nefreticC sau colica urinarC. Durerea se manifestC datoritC migrCrii unui calcul care provoacC spasmul musculaturii cCilor urinare.+riza debuteazC brusc1 durerea este uneori intolerabilC Ai porneAte din regiunea lombarC Ai radiazC spre organele genitale Ai faBa internC a coapsei. DatoritC durerii1 bolnavul ia poziBie antalgicC.. Bolnavul este neliniAtit Ai agitat1 prezintC micBiuni frecvente Ai dureroase. (ematuria microscopicC sau macroscopicC este obiAnuitC. La sfFrAitul colicii apare poliurie cu urini clare. La examen clinic la percuBie se constatC dureri En regiunea lombarC Ai puncte dureroase uretrale. #neori apar Ai manifestCri reflexe2 greBuri1 vCrsCturi1 constipaBie1 oprirea tranzitului1 balonCri abdominale1 tenesme rozicale si altele. DatoritC stazei urinare realizate prin obstacol Ai reflexului urinar germenii pot infecta cCile urinare generFnd infecBii de diferite tipuri. InfecBia urinarC este de multe ori singura formC de manifestare a litiazei renale. Problemele pacientului2 durere Ai anxietate8 alterarea eliminCrilor8 febrC8 alimentaBie neadecvatC8 insuficienta cunoaAtere a bolii. Manifestri de dependen: gemete8 facies crispat8 neliniAte8 iritabilitate8 agitaBie8 polaGiurie8 disurie8 oligurie8 hematurie8 transpiraBii minime8 inapetenBC8 scCderea En greutate8 insuficienta cunoaAtere a mCsurilor de prevenire1 neEnBelegerea informaBiei asupra bolii. NE2OIA DEFICITARA DIA3NOSTI C DE 4N3RI5IRE O0IECTI2E INTER2EN6II E2A/UARE '$@OI D$ B$ SI *'+ Dificultate En alimentare din cauza greBurilor1 vCrsCturilor manifestatC prin alimentaBie insuficientC nevoilor organismului1 deshidratare. %acienta sC nu prezinte greBuri1 vCrsCturi En termen de .? ore Ai sC fie echilibratC nutriBional pe tot parcursul internCrii - aerisesc salonul Enainte de mese .- explorez obiceiurile alimentare ale pacientei - asigur hidratarea Ai alimentatrea En funcBie de perioada evolutivC - determin pacienta sC evite mFncCrile grele Ai mirosurile care Ei determinC greaBa - En timpul vCrsCturilor susBin bolnava1 Ei asigur tCviBC renalC curatC1 Ei ofer un pahar de apC pentru a-Ai clCtii gura - asigur cantitatea de lichid prin perfuzie venoasC1 complectFnd cantitatea zilnicC1 BinFnd seama de starea cardiacC Ai renalC - administrez medicamentele antiemetice Ai vitaminele prescrise de medic - supraveghez vCrsCturile2 cantitativ Ai calitativ Ai le notez En foia de temperaturC - pregCtesc pacientul Ai recoltez sFnge pentru examene %acienta1 care prezenta <-. vCrsCturi pe zi1 nu mai prezintC greBuri Ai vCrsCturi in primele zile si reuAeAte sC urmeze regimul corespunzCtor '$@OI D$ $LI*I' Disurie1 polachiurie din cauza infecBiiei urinare manifestatC prin micBiuni fecvente1 %acienta sC prezinte eliminCri urinare fiziologice1 spontane1 fCrC dureri - Instruiesc pacienta cu privire la recoltarea corectC a probelor de urinC necesare examenelor de laborator1 En special a uroculturii - la indicaBia medicului administrez En funcBie de antibiograma antibiotice - recomand pacientei sC urineze chiar dacC prezintC dureri pentru a prevenii globul vezical Jn urma tratamentului Ai a repaosului la pat evoluBia pacientei este favorabilC Ai se dureroase1 fricC de a urina - asigur cCldurC localC Ai tratament cu antialgice Ai antispastice - - recomand repaus la pat1 regim alimentar normosodat1 normocaloric1 hidratare per os1 reglarea tranzitului intestinal externeazC fCra acuzele de la internare '$@OI D$ S$ *IS+ SI @$ O B#' %OS!#" lterarea confortului din cauza durerilor lomboabdominale manifestat prin neliniAte1 stare de agitaBie1 poziBie incomodC. %acienta sC EnBeleagC cauzele durerii 1 sC respecte sfaturile date. - EnvCB pacienta sC evite ortostatismul prelungit - observ localizarea durerii1 persistenBa ei - analizez factorii cauzatori2 obosealC1 stres1 alimentaBie insuficientC1 deshidratarea - liniAtesc pacienta Ai Ei explic ca aceste fenomene sunt temporare Ai pot fi combatute - sfCtuies pacienta sC se odihneascC mai mult1 sC desfCAoare activitCBi care o relaxeazC - sC evite alimentele care pot sC dea reactii alergice - administrez la indicaBia medicului antispastice2 'o-spa f :x<5zi1 Diazepam f < seara antiiflamatore- piroxicam tb1 antibiotice conform antibiogramei - asigur cCldurC localC cu a7utorul termofoarelor pentru a diminua durerea Durerile lomboabdominale au scazut incet En intensitate iar apoi au dispCrut Cn urma intervenBiilor Ai a tratamentului antispastic Ai antibiotic '$@OI D$ I'@! Deficit de cunoAtinBe despre autoEngri7irea dupC externare1 manifestatC prin agitaBie1 neliniAte %acienta sC EnBeleagC toate restricBiile1 1 repausul fizic1 profilaxia recidivei. - Ei recomand pacientei menBinerea unui nivel corespunzCtor de igienC a regiunii perineale - o sfatuiesc sC micBioneze frecvent En timpul zilei Ai Enaintea orei de culcare pentru a prevenii supradistensia vezicii urinare - aport hidric zilnic de .-: l dacC nu existC contrindicaBii legate de probleme de sCnatate asociate - recunoaAterea semnelor de infecBie urinarC Ai prezentarea En cFt mai scurt timp la medic %acienta colaboreazC cu echipa de Engri7ire Ai ascultC cu atenBie indicaBiile primite EntrebCri frecvente. - Instruiesc pacienta cu privire la recoltarea corectC a probelor de urinC necesare examenelor de laborator - respect tratamentul antibiotic recomandat de dr. ANE-IA FERIPRI29 nemia feriprivC este stare patologica de tulburare a hemoglobinsintezei1 consecutiva scaderii capitalului global de ,e al organismului1 exprimata dpdv. hematologic prin anemie hipocroma /($*^.Rpg1 +($*^ :960 si5sau microcitara /@$*^>9 m : 0. Etiologie: :' Re%er!e insu$iciente la nastereE .. Aport de$icitar: alimentatie lactata prelungita8 diversificare tardiva8 alimentatie artificiala /l.v. - aport scazut ^ < mg5zi0 8 exces de fainoase8 dificultati de alimentatie. F' De$icit de absorbtie G' Tulburari de transport: *' Pierderi prin sangerari repetate: H' Necesitati crescute de Fe R. Deturnarea Fe: infectii8 stari inflamatorii cronice8 hemosideroza8 colagenoze8 neoplazii. I' Pseudocarente Simptomatologia se grupeaza in trei categorii2 prima1 determinata de de%ordinea primara1 cauza anemiei feriprive8 a doua se coreleaza cu anemia /mai putin cu severitatea ei si mai mult cu ritmul de instalare a acesteia / in anemia cu instalare lenta1 reactiile adaptative pot scuti bolnavul de acuze subiective1 in cea cu instalare rapida apar2 paloare1 oboseala1 iritabilitate1 instabilitate psihomotorie1 palpitatii1 dispnee1 uneori splenomegalie moderata sau sdr. febril sau subfebril de etiologie neprecizata0. simptome cauzate de de$icitul de Fe tisular: ? tulburari de crestere /mai ales cresterea ponderala08 ? modi$icari cutaneo?mucoase: displazie unghiala1 Goilonichie /unghii in forma de lingura01 glosita atrofica1 stomatita angulara1 disfagie /sdr. %lummer @inson0 - consecutiva glositei atrofice si anomaliilor esofagiene1 tulburari gastrointestinale /gastrita atrofica insotita de aclorhidrie histaminorefractara1 atrofia mucoasei duodeno-7e7unale1 cu malabsorbtie pentru xiloza1 lipide1 vit. 1 hemoragii oculte0. ? pica pago$agie& geo$agie& ingestie de pra$& caramida etc'# 7 corectabila la administrarea medicamentoasa de ,e8 pofte neobisnuite pentru alimente fara valoare nutritiva /inghetata0 ? anomalii musculare: scaderea performantelor fizice1 prin hipoxia anemica si deficitul in enzime cu continut in ,e. ? alterari comportamentale: iritabilitate1 tulburari de atentie si memorie1 scaderea performantelor scolare1 spasmul hohotului de plans. ? mani$estari cardio?!asculare: tahicardie1 hipertrofie miocardica1 cresterea volumului plasmatic - prin hipoxie si deficit tisular de ,e. ? de$icit imunitar 7 prin scaderea ponderii limfocitelor !1 a capacitatii de fagocitoza si pierderea intestinala de imunoglobuline. ? nanism& ,epatosplenomegalie& depigmentari cutanate 7 rare. PRO0/E-E/E PACIENTEI: - alterarea alimentaBiei prin deficit1 - astenie marcatC - alterarea stCrii generale - insomnii - cunoAtinBe insuficiente - risc de complicatii - risc de accident - disconfort - dificultate de a comunica NE2OIA DEFICITARA DIA3NOSTIC DE 4N3RI5IRE O0IECTI2E INTER2EN6II E2A/UARE '$@OI D$ $@I! %$"I+OL$L$ nxietate datoritC necunoaAterii prognosticului bolii1 manifestatC prin teamC1 neliniAte Ai insomnie %acientul sC aibC un somn odihnitor Ai sC fie optimist En eficacitatea tratamentului Ai a personalului medical. - stabilesc un program de somn pentru pacientC de > ore pe noapte Ai o orC dupC amiaza - asigur liniAtea necesarC pentru ca bolnava sC se poatC odihnii respect programul de administrare al tratamentului Ai rCspund cu promtitudine la solicitCrile pacientei - explic necesitatea examinCrilor paraclinice - liniAtesc Ai incura7ez bolnavul cu privire la pregCtirea pentru examinCri Ei cFAtig Encrederea1 o pun En legCturC cu bolnavii restabiliBi - permit unui membru al familiei sC stea lFngC bolnav pentru ai sporii Encrederea Ai a-i diminua anxietatea - asigur condiBii de Engri7ire En spital En saloane mici1 liniAtite1 care sC permitC repausul fizic Ai psihic al pacientului - eplic pacientulei normele de viaBC Ai de alimentaBie pe care trebuie sC le respecte %aciental prezintC un somn odihnitor1 este liniAtit Ai optimist '$@OI D$ $LI*I' lterarea eliminCrilor din cauza alimentaBiei necorespunzCtoare1 a tratamentului cu ,e1 manifestaC prin %acienta sC prezinte un tranzit intestinal corespunzCtor1 sC aibC o stre e bine Ai confort. - am educat bolnava sC consume necesarul zilnic de lichide - sC urmeze regimul prescris de medic pentru cC avFnd o alimentaBie dezordonatC a fost nevoie de stabilirea unei %acienta consumC necesarul de lichide1 participC la mese %e parcursul modificarea tranzitului intestinal- constipatie. raBii alimentare normocaloricC1 cu alimente ce asigurC nevoile organismului - am EnvCBat pacienta Ai am Encura7at-o sC consume mai ales supele En tipul meselor -l-am informat cC Ai tratamentul cu ,e contribuie la scaunele neregulate - administrez purgative uAoare la indicaBia medicului - verific permeabilitatea branulei venoase8 - urmCresc faciesul pacientului8 - administrez En continuare cu rol delegat sFnge izogrup izo"h1 precum Ai celelalte soluBii indicate spitalizCrii a avut un tranzit corespuzCtor '$@OI D$ $@I! %$"I+OL$L$ "isc de complicBii din cauza asteniei1 lipotimiei1 manifestat prin pierderea echilibrului1 piele uscatC1 ameBeli1 . %acienta sa nu prezinte complicaBii ale bolii - sesizez unele modificCri1 care se datoreazC unor complicaBii2 modificCri ale comportamentului1 obnubilarea1 respiraBia dificilC - recoltez periodic sFnge pentru determinarea hemoglobinei si hematocritului - supraveghez pulsul1 tensiunea arterialC1 respiraBia - ingri7esc tegumentele Ai mucoasele - educ pacientapentru prevenirea complicaBiilor Ai El EnvCB sC respecte indicaBiile medicale - ii explic ca dieta este extrem de importanta pentru tratarea anemiei1 deoarece mancaruri rafinate precum2 painea alba1 orezul1 zaharul si deserturile lasa organismul %acienta nu prezintC complicaBii ale bolii. fara necesarul fier1 iar acest fapt duce la excluderea acestora din dieta zilnica - Ei explic pacientei cC femeia adulta1 in perioada pre- menopauza1 are nevoie sa absoarba mai mult fier pentru a compensa pierderile de sange prin menstruatie - Ei recomand ca dacC se simte slCbitC sC nu meargC neFnsoBitC nici macar pFnC la toaletC . I'G"IQI"$ %+I$'!#L#I +# L$#+$*I$ Leucemiile sau leucozele sunt hemopatii maligne caracterizate prin hiperplazia tesuturilor hematopoietice /mieloid si limfoid0 si metaplazia lor. %rin metaplazie tesutui leucozic ia locul seriei rosii si numai are cine forma hematii8 apar si tulburari de coagulare. Leucemia acuta +ulegerea datelor +ircumstante de aparitie -copii1 tineri mai frecvent sub .4 ani - debut insiduios *anifestari de dependenta /semne si simptome0 W apar trei sindroame - sindromul anemic /paloare1 astenie1 dispnee0 - sindromul infectios /febra1 frison1 curbatura0 - sindromul hemoragic /gingivoragii1 epistaxis1 metroragii0 - ulceratii ale cavitatii bucale W manifestari pseudoneoplazice1 scaderea apetitului1 a greutatii corporale1 transpiratii1 prurit. Leucemia cronica +ulegerea datelor +ircumstante de aparitie - persoane de sex masculin cu varste cuprinse1 mai frecvent1 intre :4-?4 ani - persoane expuse la intoxicatii cu benzen si radiatii ionizante *anifestari de dependenta /semne si simptome0 - astenie - durere si senzatie de greutate in hipocondrul stang /spleno-megalia0 - scadere ponderala - prurit tegumentar -adenopatie generalizata si simetrica /in leucemia limfoidC cronica0 - manifestarile apar in pusee acute1 cu o evolutie spre exitus in <9 ani. %robleme Leucemia acuta - hipertermia - intoleranta la efort fizic - deficitul de volum lichidian - alterarea integritatii mucoasei bucale - incapacitatea de hidratare alimentara - risc de alterare a starii generale1 exitus prin complicatii hemoragice si septicemice. Leucemia cronica - intoleranta la activitatea fizica - dureri osoase si in hipocondrul stang - prurit tegumentar - disconfort abdominal - pierderea imaginii de sine - modificarea schemei corporate /in leucemia limfoidC cronicC01prin prezena adenopatiilor -oti!ele intern<rii2 dureri osoase generalizate1 mai accentuate la nivelul bazinului si sternului1 transpiratii1 febra1 fatigabilitate PRO0/E-E/E PACIENTEI: - alterarea alimentaBiei prin deficit1 - astenie marcatC - alterarea stCrii generale - insomnii - cunoAtinBe insuficiente - risc de complicatii - risc de accident - disconfort NE2OIA DEFICITARA DIA3NOSTIC DE 4N3RI5IRE O0IECTI2E INTER2EN6II E2A/UARE '$@OI D$ $@I! %$"I+OL$L$ Incapacitate de a evita pericolele datoritC durerilor osoase la nivelul bazinului manifestatC prin risc cCderi1 rCniri. Bolnava sC nu se rCneascC Ai sC EnBeleagC mCsurile de securitate - asigur condiBiile de mediu adecvate pentru a evita pericolele de accidentare - instalez bolnava En salon En funcBie de starea sa - familiarizez bolnava cu mediul spitalicesc - indepCrtez din 7urul bolnavei obiectele de care se poate impiedica1 tCia - rog bolnava sC sune la sonerie sC cearC a7hutor cFnd doreAte sC se deplaseze - a7ut Ai suplinesc bolnava En satisfacerea nevoilor organismului - execut cu bolnava exerciBii pasive Ai active Bolnava se deplaseazC singurC fCrC a7utor Ai are gri7C la mers. '$@OI D$ $@I! %$"I+OL$L$ nxietate din cauza prognosticului bolii1 a spitalizCrii1 manifestatC prin agitaBie1 neliniAte %acienta sC aibC o stare de bine psihic pe perioada spitalizCrii - am pregCtit psihic Ai fizic pacienta pentru examinCrile paraclinice - am asigurat un climat de securitate Ai de liniAte - am Encura7at pacienta sC-Ai exprime temerile - am oferit informaBii despre tratament Ai despre boalC - am facilitat contactul cu familia - am facilitat contactul cu alte paciente a cCror stare generalC era favorabilC - am fCcut educatie pentru sCnCtate explicFndu-i pacientei ce anume trebuie sC facC Ai ce anume nu trebuie sC facC dupC externare pentru a nu agrava starea bolii %acienta are toate cunoAtinBele despre boalC1 nu mai este agitatC1 comunica cu eghipa de ingri7ire '$@OI D$ $@I! %$"I+OL$L$ ObosealC1 din cauza asteniei fizice Ai psihice manifestatC prin adinamie1 somnolenBC1 ameBeli1 risc de accidente. %acienta sC fie odihnitC1 cu tonusul fizic Ai psihic bun 1 pe tot parcursul spitalizCrii %acienta sC se deplaseze la baie1 toaletC cu a7utorul unei persoane. - creez un mediu liniAtit adecvat pentru odihnC .- administrez regim dietetic strict1 impus de boalC - EnvCB pacienta sC practice tehnici de relaxare - administrez medicamentele prescrise de medic - pe perioada acutC a bolii va sta En repaus la pat Ai se va ridica doar pentru a merge la toaletC 1 dar va fi Entotdeauna EnsoBitC de cCtre o altC persoanC - este important ca En saloane sC se realizeze un microclimat optim2 aer curat1 temperaturC optimC .9-.. 9 +1 luminozitate indirectC1 odihnitoare. - se vor EnlCtura toBi excitanBii auditivi1 vizuali1 olfactivi sau gustativi cu efecte negative asupra sistemului nervos. - se va respecta cu stricteBe programul de somn al pacientei Ai se vor evita Ai tratamentele En aceastC perioadC. Jn primele zile ale bolii pacienta prezintC En continuare semne de astenie fizicC Ai psihicC1 dar dupC circa o sCptCmFnC pacienta nu mai prezintC somnolenBC Ai declarC ca nu este obositC '$@OI D$ I'@! InsuficientC cunoastere a bolii1 din cauza dezinteresului anterior manifestatC prin cunoAtinBe insuficiente legate de boalC1 durata spitalizCrii1 convalescenBC. %acientasC acumuleze noi cunoAtinBe despre boalC1 tratament1 convalescenBC pe durata spitalizCrii1 sC dobFndeascC atitudini1 obiceiuri1 deprinderi noi - apreciez cunoAtinBele pe care le are pacientacu privire la boala sa - stimulez dorinBa de cunoaAtere - conAtientizez pacientul asupra propriei responsabilitaBi privind sCnCtatea sa - educ pacintul cu privire la modul de viatC care trebuie respectat dupC externare2 evitarea eforturilor1 regim alimentar uAor digerabil - identific obiceiurile Ai deprinderile pacientului pentru a constata dacC sunt corecte sau greAite -corectez deprinderile dCunCtoare sCnCtCBii - Entocmesc EmpreunC cu pacientul un program de recuperare1 reeducare - %acienta prezintC dorinBC de a EnvCBa mai multe despre boala sa Ai demontreazC la externare cC a acumulat noi cunoAtinBe CON5UNCTI2ITA fecBiunile inflamatorii ale con7unctivei se numesc con7unctivite. Indiferent de tipul con7unctivitei1 acestea se caracterizeazC printr-o simptomatologie subiectivC Ai obiectivC comunC. *'I,$S!"I S#BI$+!I@$2 -stare de discomfort ocular -arsura1 usturime1 prurit1 intepatura1 nisip in ochi1 corp strain -@ nu e modificata cu exceptia cazurilor complicate cu Geratita *'I,$S!"I OBI$+!I@$ (iperemia2 congestie periferica con7unctivala superficiala mai marcata spre fundurile de sac. Diminua pana la disparitie dupa instilarea de adrenalina <_. Secretia2 secretia seroasa consecinta hiperproductiei de lacrimi ne orienteaza spre etiologie virala sau alergica. -secretia purulenta certifica infectia bacteriana. (secretia fibroasa are ca prototip con7unctivita difterica. %rezenta fibrinei faciliteaza suprainfectia bacteriana.+and cantitatea de fibrina e mare se formeaza membrane sau pseudomembrane. *odificarile de relief ale con7unctivei ) !demul -clinic con7unctiva apare umflata1 transparenta sau usor galbuie. ,orma extrema a edemului con7unctival este chemozisul. ) *oliculii + formatiuni proeminente rotun7ite1 translucide1 situate la nivelul con7unctivei tarsale si a fundurilor de sac. ) Papilele- apar ca structuri reliefate1 hexagonale. Se diferentiaza de foliculi prin faptul ca sunt centrate de un vas. lte manifestari obiective - microhemoragiile apar in con7unctivitele produse de $cho si +oxaGie -adenopatia preauriculara1 homolaterala pledeaza pentru o con7. @irala -edemul palpebral moale mai accentuat matinal apare in con7unctivitele alergice si foliculare virale. -falsa ptoza palpebrala PRO0/E-E/E PACIENTU/UI2 -durere de intensitate diferita8 -scurgere de secretie oculara8 -anxietate8 -risc de complicatii -ulceratii /in +O'Q#'+!I@I!0 -discomfort. DIA3NOSTIC DE NURSIN32 $liminare oculara inadecvata din cauza unui proces inflamator infectios1 manifestata prin secretie oculara abundenta Discomfort din cauza edemului ocular1 manifestat prin lacrimare 1 fotofobie1 agitatie1 neliniste1etc. . O0IECTI2E: -pacientul sa prezinte stare de bine fizic8 -sa se previna aparitia complicatiilor8 -acuitatea vizuala sa se pastreze intacta. INTER2ENTII: $ducatia populatiei pt. prevenirea infectiilor la orice nivel al ochiului. Asistenta- aplica tratamentul local recomandat2 -instilatii cu solutii midriatice -aplicare de comprese imbibate in solutii antiseptice caldute / in blefarite1 orgelet 08 -spalaturi ale sacului con7unctival cu solutii antiseptic / in con7unctivite 0. -pregateste instrumentarul si materialele pt. incizie - drena7 la recomandarea medicului / in orgelet cand nu abcedeaza si in dacriocistita 08 -aplica pansament ocular - se pregatesc comprese sub forma de pernite / vata acoperita cu tifon 0 cu diametrul mai 1mare decat orbita1 care se aplica pe globul ocular si se fixeaza cu benzi de romplast8 -administreaza tratamentul general cu antibiotic si antiinflamatoare8 -asigura repaus la pat1 repaus vizual In camera cu semiobscuritate8 -asigura alimentatia pacientului2 completa cu exceptia pacientului cu iridociclita care primeste alimentatie desodata pt. a reduce exudatia.