SUBIECTE TMEFS REZOLVATE

1. OBIECTIVELE EFS : Definiti obiectivele si prezentati obiective

cognitive, obiective in plan motivational si afectiv-volitiv.

Nota definitorie a obiectivelor este data de faptul ca ele
anticipeaza rezultatul educatiei in termenii
comportamentuli,prescriind cum va trebui sa raspunda subiectii
dupa parcurgerea unei anumite secvente sau etape de invatare.

Obiective cognitive conduc la cunoaterea i nelegerea tuturor
aspectelor asociate exerciiului fizic, efortului, ecoului acestora n planul
subiectiv al individului. Acestea sunt:
dezvoltarea capacitii de a cunoate propria persoan, mediul
ambiant, natural i social
dezvoltarea capacitii de a analiza i interpreta elementele de
coninut, relaiile care se stabilesc n procesul educaiei fizice
dezvoltarea calitilor ateniei, memoriei, aspectelor intuitive ale
gndirii, creativitii (motrice), adic generare de informaii variate,
pornind de la aceleai date, originalitate producie divergent.

Obiective n plan motivaional i afectiv-volitiv rspund
necesitii de modelare a intereselor, atitudinilor i valorilor, n
vederea creterii capacitii de adaptare. Acestea sunt:

formarea unor convingeri referitoare la rolul exerciiilor fizice n
creterea calitii vieii;
echilibrarea i reglarea emoional
educarea atitudinilor, a convingerilor, a sentimentelor morale
(fair-play, respect, colaborare, ntrajutorare, prietenie etc.);
educarea emoiilor estetice (date de aprecierea frumuseii
micrilor i a esteticii corporale);
dezvoltarea capacitii de autoreglare la nivelul comportamentului
global (spirit de organizare, curaj, disciplin, perseveren,
drzenie etc.).
2. Obiectivele EFS:. Def obiectivele si prezentati ob.
subsistemului ed fiz a tinerei generatii si ob. sp adaptat.

Nota definitorie a obiectivelor este dat de faptul c ele
anticipeaz rezultatul educaiei n termenii comportamentului,
prescriind cum va trebui s rspund subiectul dup parcurgerea unei
anumite secvene sau etape de nvare.

Ob educaia fizic a tinerei generaii

- Favorizarea proceselor de cretere armonioas i de dezvoltare fizic
- Prevenirea instalrii i corectarea deficienelor de postur cu caracter
global sau segmentar
- Formarea reflexului de postur corect a corpului, n aciuni statice i
dinamice
- Dezvoltarea calitilor motrice, formarea i perfecionarea
deprinderilor i a priceperilor motrice
- Stimularea interesului a aptitudinilor pentru practicarea diferitelor
sporturi
- Formarea obinuinei de a practica exerciii fizice n mod independent
- Favorizarea integrrii sociale



Ob sp adaptat
- Maximizare potentialului biomotric existent
- Facilitarea exprimarii subiectilor deficienti conf propriilor abilitati si
capacitati
- Realiz unor efecte terapeutice.
- Adaptarea activit sportive in scop recreativ
- Realizarea unei noi imagini despre grup sau propria persoana, a unei
valorizari superioare a competentelor existente.


3. Obiectivele EFS : definiti obiectivele si prezentati
obiectivele ed .fiz. militare ,cele de dezvoltare
structural functionala si pe cele ale sp pt toti

Nota definitorie a obiectivelor este dat de faptul c ele anticipeaz
rezultatul educaiei n termenii comportamentului, prescriind cum va
trebui s rspund subiectul dup parcurgerea unei anumite secvene sau
etape de nvare.

Ob educaia fizic militar
- Creterea potenialului fizic i psihic, n concordan cu cerinele
diverselor arme
- Educarea unor trsturi morale - spirit de lupt, tenacitate, curaj,
rezisten la frustrare etc.



Obiective de dezvoltare structural-funcional a organismului - se
refer la:
armonia ntre indicii somatici i funcionali;
armonia i proporionalitatea n interiorul fiecrei categorii de
indici;
meninerea unui tonus muscular optim
dezvoltarea lateralitii i a armoniei laterale;
formarea i meninerea unei atitudini corporale corecte;
prevenirea i corectarea deficienelor posturale i fizice;
combaterea excesului ponderal i a obezitii.



Ob sp pt toti
- Activitatea propusa initial poate cade pe un plan secundar, ob principal
al sp fiind acela de a-l motiva pe indivit si de a-i crea nevoia de miscare,
de competitie care eventual sa il orienteze spre alte activit mai utile
sau mai complementare.
- Particip trb sa fie continua pt a obtine efectele asteptate
- Trb respectate anumite priorit, legate de caracteristicile de varsta,
sex, capacitati: la copii sp regleaza cresterea corporala si asigura
dezvolt marilor fctii biologice, la elevi si studenti asigura dezvolt
optima a org, o buna conditie fizica, combate stresul si favoriz
socializarea, la adulti si chiar varstnici, incetineste alterarea psihica si
fizica.

4. OBIECTIVELE EFS : Definiti obiectivele si
prezentati obiectivele generale si obiectivele sp
de performanta

Nota definitorie a obiectivelor este data de faptul ca ele
anticipeaza rezultatul educatiei in termenii
comportamentuli,prescriind cum va trebui sa raspunda subiectii
dupa parcurgerea unei anumite secvente sau etape de invatare.

Obiective generale evideniaz esena educaiei fizice, dimensiunile
comune ale subsistemelor ei.
meninerea unei stri optime de sntate;
favorizarea dezvoltrii fizice armonioase;
dezvoltarea capacitii motrice generale, adic educarea calitilor
motrice de baz i formarea unui sistem de deprinderi i priceperi
motrice de baz, utilitar-aplicative i specifice unor ramuri de sport;
formarea capacitii de practicare sistematic i independent a
exerciiilor fizice;
dezvoltarea armonioas a personalitii.

Obiectivele sp de perform
- competitie severa si permanenta pt desemnarea campionului
- antrenament riguros care necesita mai multe ore pe zi si care de
cele mai multe ori presup o munca de mare intensit
- eliminarea celor mai putini puternici, competitiile fiind rezervate
din ce in ce mai mult unei elite sportive
- obiectivul major este de victorie asupra altora, ceea ce determina
uneori folosirea unor mijloace neregulamentare
5.Obiectivele EFS: Definiti obiectivele si prezentati
obiectivele ed fiz profesionale si obiectivele sp
adaptat.

Nota definitorie a obiectivelor este dat de faptul c ele anticipeaz
rezultatul educaiei n termenii comportamentului, prescriind cum va
trebui s rspund subiectul dup parcurgerea unei anumite secvene
sau etape de nvare.

Ob educaia fizic profesional
- Optimizarea capacitii motrice n scopul creterii randamentului n
activitile profesionale
- Prevenirea influenelor negative ale diferitelor sectoare de munc
asupra atitudinilor corporale i corectarea deficienelor fizice
- Compensarea eforturilor fizice i psihice intense sau unilaterale

Ob sp adaptat
- Maximizare potentialului biomotric existent
- Facilitarea exprimarii subiectilor deficienti conf propriilor abilitati si
capacitati
- Realiz unor efecte terapeutice.
- Adaptarea activit sportive in scop recreativ
- Realizarea unei noi imagini despre grup sau propria persoana, a unei
valorizari superioare a competentelor existente.



6.Obiectivele EFS : Definiti obiectivele si prezentati
obiectivele de dezvoltare structural-functionala a organismului,
obiectivele in plan motric si obiectivele psihomotorii.

Nota definitorie a obiectivelor este dat de faptul c ele anticipeaz
rezultatul educaiei n termenii comportamentului, prescriind cum va
trebui s rspund subiectul dup parcurgerea unei anumite secvene
sau etape de nvare.

Obiective de dezvoltare structural-funcional a organismului - se
refer la:
armonia ntre indicii somatici i funcionali;
armonia i proporionalitatea n interiorul fiecrei categorii de
indici;
meninerea unui tonus muscular optim
dezvoltarea lateralitii i a armoniei laterale;
formarea i meninerea unei atitudini corporale corecte;
prevenirea i corectarea deficienelor posturale i fizice;
combaterea excesului ponderal i a obezitii.

Obiective n plan motric:
dezvoltarea componentelor fitness-ului (rezisten cardiovascular,
rezisten muscular, for, mobilitate suplee, compoziie
corporal);
dezvoltarea componentelor fitness-ului motor (echilibru, coordonare
segmentar, agilitate, putere, timp de reacie, vitez);
formarea unui sistem de deprinderi i priceperi motrice de baz,
utilitar-aplicative i specific unor ramuri i probe sportive;
mbuntirea capacitii de efort, prin stimularea marilor funcii.

Obiective psihomotorii - dup V. Horghidan, acestea sunt:
dezvoltarea schemei corporale n dou direcii: ca reper n reglarea
micrilor i ca nucleu al imaginii de sine;
dezvoltarea coordonrilor senzori-motorii normale;
dezvoltarea echilibrului static i dinamic;
realizarea unor reechilibrri n perioada pubertar;
formarea coordonatelor de timp ale micrii (ritm, tempou, durat,
elemente ce confer eficiena micrii);
dezvoltarea lateralitii i a armoniei laterale;
formarea reprezentrilor ideomotorii i a capacitii de a opera cu
ele;
educarea capacitii de relaxare general i selectiv;
dezvoltarea capacitii de difereniere kinestezic.


7 .Educatia fizica. Conceptia despre ed fiz si definitii ale
conceptului de ed fiz.
Concepia despre educaia fizic reprezint valorificarea conceptului
de educaie fizic, prin aplicarea lui la condiiile concrete ale anumitor
societi. n Romnia, expresia acestei concepii se materializeaz n
Legea educaiei fizice i sportului.
Educatia fizica este o component a educaiei generale, realizat n
cadrul unui proces instructiv-educativ sau n mod independent, n
vederea dezvoltrii armonioase a personalitii i a creterii calitii
vieii. Educaia fizic cuprinde un complex de stimuli care influeneaz
procesele de dezvoltare somato-funcional i psihic.
Educaia fizic este practic i teoretic, reunind un ansamblu de
idei, norme i reguli structurate ntr-o concepie unitar de organizare
i aplicare la diferite categorii de subieci.
Educatia fizica este un proces deliberat construit si dirijat in
vederea perfectionarii dezvoltarii fizice,a capacitatii motrice,in
concordanta cu particularitatile de varsta ,sex,cu cerintele de
integrare sociala a tinerilor si cu mentinerea conditiei fizice.
Educatia fizica este un tip de activitate motrica,constituita din
actiuni motrice sistematizate conform unor criterii specifice
subiectilor pentru care este proiectata si programata.
Educatia fizica se constituie ca un ansamblu de forme de organizare
ce valorifica sistematic exercitiile fizice,in scopul realizarii obiectivelor
specifice.








8.Functiile efs. Def functiile si prezentati functia de
optimizare a potentialului biologic si fc. culturala

Conceptul de funcie a fost definit drept o coresponden ntre dou
clase de fenomene, un ansamblu coordonat de operaii efectuate n
vederea atingerii unor obiective.
1
Funcia este esena unei activiti, este
o realitate ce caracterizeaz msura orientrii acesteia n vederea
atingerii scopului.



. Funcia de optimizare a potenialului biologic
Aceast funcie reprezint punctul de plecare al influenelor
exercitate prin exerciii fizice asupra organismului uman. Omul este o
fiin biologic, ale crei componente structural-funcionale (sfer
somatic, marile funcii, rezerve energetice, resurse psihice) sunt, n mod
general i specific, influenate prin educaie fizic i sport. Un bun
potenial biologic condiioneaz i o stare optim de sntate, ntreinut
permanent prin practicarea exerciiilor fizice.
Funcia cultural
Domeniul educaiei fizice i sportului definete un univers al creaiilor
umane de natur moral, estetic, intelectual, care i gsesc locul cuvenit
n ansamblul general al valorilor. Ca acte de creaie valoric, deci ca acte
de cultur, educaia fizic i sportul reprezint factori educaionali ce
marcheaz existena individului la un moment dat sau n mod continuu, pe
parcursul ontogenezei. Funcia cultural se exprim i prin momentele de
sublim pe care le relev marile spectacole sportive, de exemplu
festivitile de deschidere i de nchidere a Jocurilor Olimpice, care
exprim o intensitate emoional greu de egalat. Se poate aprecia c
dezvoltarea culturii universale s-a realizat i prin mbogirea culturii
fizice (specific activitilor de educaie fizic i sport), care presupune



un ansamblu de idei, convingeri, obiceiuri, instituii, discipline tiinifice,
tehnologii, opere artistice etc. Toate aceste elemente creeaz legtura
intrinsec ntre sport i cultur, realiznd un limbaj comun care unete
diferitele arii geografice, sociale, religioase etc.


9. FUNCTIILE EFS : Definiti functiile si analizati
functia de perfectionare a capacitatii motrice si
functia psihosociala.

Conceptul de funcie a fost definit drept o coresponden ntre
dou clase de fenomene, un ansamblu coordonat de operaii efectuate n
vederea atingerii unor obiective.
2
Funcia este esena unei activiti,
este o realitate ce caracterizeaz msura orientrii acesteia n vederea
atingerii scopului.

Funcia de perfecionare a capacitii motrice
Motricitatea este elementul central pentru temele viznd coninutul
instructiv al unei programe de educaie fizic. Aceast activitate
contribuie esenial la dezvoltarea motric, influennd conduita
subiectului, n procesul de integrare a acestuia n mediu.
Deprinderile motrice sunt consolidate i rafinate pn la punctul n care
subiectul opereaz cu ele cu uurin, n mod eficient, n orice condiii
ambientale.
Nivelul fitness-ului condiioneaz ansamblul abilitilor i motivaia
subiectului de a se desfura liber, n orice tip de activitate,
posibilitatea lui de a realiza zilnic sarcini motrice variate, fr a resimi
oboseala, posesia unor ample rezerve energetice n scopuri recreative sau
pentru nevoi neprevzute. Toate acestea constituie note definitorii pentru
starea de bine fizic, motric i psihic pe care o implic fitness-ul.

Funcia psiho-social



Prin intermediul micrii, inclus ntr-o activitate
planificat i organizat, se obin modificri progresive n capacitatea
subiecilor de a analiza situaii, de a rezolva probleme, de a lua decizii i
de a aciona. Se stimuleaz, astfel, activitatea intelectual (gndirea,
atenia, memoria, imaginaia, creativitatea), cea care este responsabil de
dobndirea de ctre subieci a cunotinelor despre deprinderi (cum ar
trebui s se mite corpul), despre activiti (n ce context poate s se
mite corpul, care sunt regulile de desfurare a acestor activiti),
despre micare (cum poate s se mite corpul), despre fitness (cum
funcioneaz corpul uman).
Dorina de afiliere la grup este unul dintre motivele pentru care
oamenii, n general, i copiii, n special, particip la activiti motrice cu
caracter recreativ sau competiional. n acelai timp, nevoia de
apartenen la un grup l oblig pe individ s respecte normele de
comportament, valorile pe care acesta le promoveaz, i s aib atitudine
de acceptare a celuilalt. n acest fel se realizeaz procesul de socializare,
deosebit de important pentru c are ca rezultat dobndirea de ctre
individ a competenei sociale.


10.FUNCTIILE EFS :def functiile si prezentati functia
economica.
Conceptul de funcie a fost definit drept o coresponden ntre dou
clase de fenomene, un ansamblu coordonat de operaii efectuate n
vederea atingerii unor obiective. Funcia este esena unei activiti, este
o realitate ce caracterizeaz msura orientrii acesteia n vederea
atingerii scopului.

Funcia economic
n orice activitate social, deci i n educaie fizic i sport, apare
problema eficienei activitii derulate n contextul specific fiecreia.
Eficiena poate fi apreciat prin prisma efectelor pe care le au aceste
activiti la nivel biologic, psiho-social, cultural, deci prin raportul dintre
investiia realizat i efectul obinut.
Cele dou forme de activitate fizic analizate pot fi considerate ca
aparinnd ariei produciei de servicii, n ipostaza lor de furnizor al
serviciului numit educaie (fizic, prin micare).
n aceste condiii, se consider c, n domeniul educaiei fizice i
sportului, se poate vorbi despre trei tipuri de clieni:
- primari care beneficiaz direct de efectele practicrii
exerciiilor fizice;
- secundari prini, sponsori, administraii locale;
- teriari societatea.
Activitile educative i cheltuielile pe care le presupun justific aplicarea
principiilor majore ale raionalitii economice. i n faa specialitilor din
domeniu se pune problema evitrii risipei de timp, de bani, de competen.
Educaia fizic i sportul au, din punct de vedere economic, un impact
comun asupra societii, dar i numeroase influene specifice.
Practicarea exerciiilor fizice, prin funcia lor biologic, contribuie la
meninerea i ntrirea strii de sntate, fapt care se repercuteaz
favorabil asupra bugetului fiecrei familii, dar i asupra societii, n
general.

11. SPORTUL : Def conceptul de sport si prezentati
caracteristicile acestuia.

Conceptul de sport
Sportul, acest fenomen al lumii moderne, este considerat: experien
individual i instituie, loisir i specializare de nalt nivel competiional,
expresie spontan i tehnic elaborat, practic educativ i spectacol, joc
i munc, exerciiu corporal i conduit psihic.
Sportul este o activitate de intrecere constituita dintr-un ansamblu de
actiuni motrice,diferentiate pe ramuri de sport prin care se cauta
perfectionarea posibilitatilor morfo-functionale si psihice,concretizate in
performante ca :recordul,depasirea proprie si depasirea individului.
Sportul reuneste toate formele de activitate fizica menite,printr-o
participare organizata sau nu,sa exprime sau sa amelioreze conditia fizica
si confortul spiritual, sa stabileasca relatii sociale sau sa conduca la
obtinerea de rezultate in competitii de orice nivel.
Caracteristicile sportului:
activitatea motric trebuie s stea la baza practicrii oricrei ramuri
sportive;
trebuie s asigure un coninut cu semnificaii proprii, avnd n vedere
c, n principiu, aciunea sportiv este neproductiv, nefiind
subordonat nemijlocit necesitilor existeniale;
performana se obine printr-un efort sistematic, fiind recunoscut pe
baza unor criterii de calitate, care trebuie respectate sau care pot fi
depite;
are anumite valori morale, n virtutea respectrii unor principii etice,
ca: fair-play-ul, egalitatea anselor etc;
ofer experiene de via deosebite, care includ riscul, tensiunea,
autocontrolul, organizarea i elegana micrii.


12. Sportul : Def. conceptul de sport si prezentati
clasificarea sporturilor dupa cel putin 5 criterii
Conceptul de sport
Sportul, acest fenomen al lumii moderne, este considerat: experien
individual i instituie, loisir i specializare de nalt nivel competiional,
expresie spontan i tehnic elaborat, practic educativ i spectacol, joc
i munc, exerciiu corporal i conduit psihic.
Sportul este o activitate de intrecere constituita dintr-un ansamblu de
actiuni motrice,diferentiate pe ramuri de sport prin care se cauta
perfectionarea posibilitatilor morfo-functionale si psihice,concretizate in
performante ca :recordul,depasirea proprie si depasirea individului.
Sportul reuneste toate formele de activitate fizica menite,printr-o
participare organizata sau nu,sa exprime sau sa amelioreze conditia fizica
si confortul spiritual, sa stabileasca relatii sociale sau sa conduca la
obtinerea de rezultate in competitii de orice nivel.

Clasificarea sporturilor:
- Dpdv pedagogic si psihologic: jocurile copiilor, sporturi colective, sp
individuale, sp de lupta
- Dupa nr de competitori: sp individuale si in cuplu
- Dupa obiective: sp de perf, pt toti si adaptat
- Dupa calitatile motrice implicate: sp care solicita viteza, rezist,
capacit coord, forta, etc
- Dupa structura: sp ciclice, aciclice si combinate
- Dupa actiunea tactica din competitii: individuale, in doi, si pe echipe
- Dupa contactul intre competitori: sp cu contact direct, fara contact
direct
- In fct de caracteristicile efortului: sp anaerobe, aerobe si mixte


13.Analizati subsistemele sportului
Sportul pt toti poate fi definit ca forma a sportului care, in general,
nu are caracter competitional, fiind practicat atat in cadrul cluburilor cat
si in forme neorganizate. Sp pt toti este accesibil tuturor membrilor
societatii, indiferent de varsta, sex si aptitudini motrice. Include
activitati numeroase si variate, unele sporturi recomandate doar indivizilor
bine dotati fizic si bine antrenati dar si unele care pot fi practicate toata
viata si in plus deschid noi campuri de activitate cum ar fi alergarea,
calaria, inotul, ciclismul, schiul si altele. In efectuarea sportului pt toti
trebuie respectate anumite prioritati legate de caracteristicile de varsta,
sex, capacitati: a) la copii sportul regleaza cresterea corporala si
dezvoltarea marilor functii biologice. b) la elevi si studenti asigura
dezvoltarea optima a organismului, o buna conditie fizica si combate
stresul. c) la adulti si varstnici incetineste imbatranirea psihica si fizica.
Sp pt toti isi are originea in sportul scolar si universitar, organizat de asa
maniera incat permite participarea tuturor indivizilor, eliberati de tentinta
de a castiga cu orice pret.
Sportul adaptat costituie o ramura a sportului care utilizeaza structuri
motrice, reguli specifice, conditii materiale si organizatorice modificate si
adecvate cerintelor proprii diferitelor tipuri de deficiente. Obiectivele
acestuia sunt facilitarea exprimarii subiectilor deficienti conform
propriilor abilitati si capacitati si realizarea unor efecte terapeutice.
Formele de organizare a sp adaptat sunt 1. Activitati sportive care nu se
deosebesc de ramurile si probele sportive cunoscute, de ex un atlet cu
retard mintal participa la probele de 100m. 2. Activitati sportive care
pastreaza structura si regulile obisnuite dar care beneficiaza de conditii
speciale, de ex un nevazator in o competitie de bowling beneficiaza de
delimitarea culoarului de lansare. 3. Activit sportive la care participa si
competitori normali si competiori cu deficiente care au unele facilitati, de
ex la o competitie de tenis au voie sa loveasca mingea dupa ce atinge de 2
ori solul. 4. Activit la care participa ambele tipuri de competitori dar toti
se adapteaza unei versiuni modificate, de ex la un meci de baschet toti
competitorii sunt in carucioare cu rotile. In sp adaptat sunt utilizate
urmatoarele tipuri de programe: programe de recuperare, programe
adaptate si programe de dezvoltare.
Sportul de performanta cuprinde toate formele de activitati cu
caracter competitional care reclama din parte individului o capacitate
motrica deosebita si aptitudini pt obtinerea de rezultate care depasesc cu
mult media. Sp de perf este caracterizat prin competitie severa si
permanenta pt dsemnarea campionului, antrenament riguros care necesita
multe ore pe zi, eliminarea celor mai putini puternici iar obiectivul principal
ar fi de a dobandi o victorie asupra altora. Aceste caracteristici ale sp de
perf au determinat impartirea acestuia in 2 categorii : sp de perf si inalta
perf practicare de amatori si sp profesionist practicat de persoane care
imbratiseaza aceasta profesie.


14.Relatia ideal-scop-obiective-finalitate-competenta.:Def.
termenii , prezentati finalitatile si relatia dintre termeni

Idealul educaiei fizice i sportului este proiecia solicitat de
societate, pentru aceste activiti, n viitorul apropiat i n cel
ndeprtat, privind contribuia lor la determinarea modului de via
prefigurat, sistemul de prioriti propus i ce anume este cu adevrat
important pentru individ. Idealul educaiei fizice, ca imagine model, ca
expresie a perfeciunii umane, desemneaz cum trebuie s arate, dar
mai ales ce trebuie s tie s fac subiectul educat fizic i motric,
capabil s se integreze cu succes n societate.

Scopul educaiei fizice definete linia general care orienteaz aciunile
de formare i dezvoltare a personalitii subiecilor, proiectate de ideal.
El servete ca ghid n selectarea obiectivelor generale i specifice, viznd
finalitatea aciunii educaionale.

Nota definitorie a obiectivelor este data de faptul ca ele anticipeaza
rezultatul educatiei in termenii comportamentuli,prescriind cum va
trebui sa raspunda subiectii dupa parcurgerea unei anumite secvente
sau etape de invatare.

Prin competen ntr-un domeniu se nelege capacitatea de a produce
cutare sau cutare conduit.Exist o competen potenial, care se
realizeaz n urma procesului de nvare i care constituie o treapt sau o
etap a acestui proces. Exist i o competen perceput ca o construcie
cognitiv a elevului, ca o opinie despre propria valoare la nivel cognitiv,
motric sau social.

Finalitile educaiei fizice reprezint materializarea obiectivelor sub
toate aspectele, cu alte cuvinte, progresul pe care l nregistreaz
subiectul (individul) n plan somatic, funcional, motric, cognitiv, afectiv i
social.
Finalitile generale ale educaiei fizice sunt reunite sub denumirea
de ideal, care cuprinde orientarea strategic a sistemului de educaie
fizic, ntr-o anumit etap a dezvoltrii sociale, economice, culturale i
tiinifice a unei ri modelul de personalitate care polarizeaz
aspiraiile unei societi.



Finalitile educaiei fizice sunt reprezentate de:
Indicii superiori ai dezvoltrii fizice.
Indicii superiori ai calitilor motrice (vitez, rezisten, for,
mobilitate, coordonare).
Funcionarea perfect a principalelor aparate i sisteme ale
organismului.
Un sistem larg de deprinderi i priceperi motrice de baz, utilitar-
aplicative i specifice ramurilor de sport.
Capacitatea de efort crescut.
Capacitatea psihic (intelectual, afectiv, moral, volitiv) crescut.
Integrarea superioar n mediul natural i social.


Relatia dintre termeni este descrisa plastic de Vannier,Foster si
Gallahue ca fiind un tren de marfa: scopul reprezinta locomotiva care
indreapta trenul catre destinatie ,obiectivele sunt reprezentate de
vagoanele de diferite tipuri iar finalitatile sunt asemanate cu incarcatura
fiecarui vagon; idealul este reprezentat de ajungerea trenului la
destinatie.



15.Relatia ideal-scop-obiective-finalitate-competenta: Definiti
termenii , analizati competentele EF si prezentati schematic relatia

Idealul educaiei fizice i sportului este proiecia solicitat de
societate, pentru aceste activiti, n viitorul apropiat i n cel ndeprtat,
privind contribuia lor la determinarea modului de via prefigurat,
sistemul de prioriti propus i ce anume este cu adevrat important
pentru individ. Idealul educaiei fizice, ca imagine model, ca expresie a
perfeciunii umane, desemneaz cum trebuie s arate, dar mai ales ce
trebuie s tie s fac subiectul educat fizic i motric, capabil s se
integreze cu succes n societate.
Scopul educaiei fizice definete linia general care orienteaz
aciunile de formare i dezvoltare a personalitii subiecilor, proiectate
de ideal. El servete ca ghid n selectarea obiectivelor generale i
specifice, viznd finalitatea aciunii educaionale.
Nota definitorie a obiectivelor este data de faptul ca ele anticipeaza
rezultatul educatiei in termenii comportamentuli,prescriind cum va trebui
sa raspunda subiectii dupa parcurgerea unei anumite secvente sau
etape de invatare.

Finalitile educaiei fizice reprezint materializarea obiectivelor sub
toate aspectele, cu alte cuvinte, progresul pe care l nregistreaz
subiectul (individul) n plan somatic, funcional, motric, cognitiv, afectiv i
social.
Prin competen ntr-un domeniu se nelege capacitatea de a
produce cutare sau cutare conduit.Exist o competen potenial, care
se realizeaz n urma procesului de nvare i care constituie o treapt
sau o etap a acestui proces. Exist i o competen perceput ca o
construcie cognitiv a elevului, ca o opinie despre propria valoare la nivel
cognitiv, motric sau social.

16.Rolul ereditatii in practicarea exercitiilor fizice.

Ereditatea reprezint ansamblul de procese caracteristice (din punct de
vedere biologic), privind transmiterea patrimoniului genetic (genom).
Aceste procese care fac obiectul de studiu al geneticii, iar rolul lor n
comportamentele umane constituie obiectul geneticii comportamentale sau
psihogeneticii.
Ereditatea este un proces de transmitere a informaiei genetice,
care se desfoar conform unor legitai ce conduc la edificarea anumitor
nsuiri genetice determinate, aflate ntr-un strns raport cu condiiile de
mediu.
nsuirile aflate sub puternica influen a factorilor ereditari sunt:
nsuirile morfologice nlimea corpului, lungimea extremitilor
inferioare, lungimea trunchiului, circumferina extremitilor
superioare, inferioare i a cutiei toracice, i lungimea extremitilor
superioare;
mobilitatea articulaiilor;
timpul de reacie;
rezistena special (anaerob) i rezistena general (aerob);
nsuirile de motricitate i for;
fora muchiilor;
viteza micrii elementare ndemnarea.
Din cercetrile ntreprinse asupra sportivilor gemeni i din
observaiile (genealogice) asupra familiei sportivilor de elit, rezult c
aptitudinile sportive sunt ereditare.
Pot fi prezentate multe exemple n care copiii fotilor sportivi au
obinut aceleai rezultate remarcabile n sport ca i printele lor. Sunt
cunoscute i rezultatele superioare ale frailor i surorilor
Gradul de condiionare genetic a predispoziiilor pentru o anumit
disciplin sportiv variaz de la o persoan la alta.




17.Rolul mediului in practicarea exercitiilor fizice

n orice domeniu, succesul depinde de talentul, de priceperea i de
deprinderile aflate sub influena mediului nconjurtor. Condiionarea
predominant a factorilor de mediu apare n cazul forei absolute a
muchilor, a frecvenei micrilor i a indicilor de agilitate.
Factorii de mediu, ndeosebi condiiile de educaie a copiilor, joac un
rol important n disciplinele sportive n care este esenial rezistena,
efortul, deprinderea de a nvinge dificultile. n nelegerea colaborrii
dintre factorii genetici i cei de mediu, o mare importan o au aa-
numitele perioade critice de dezvoltare. Vorbind despre acestea, se are
n vedere o etap precis definit n dezvoltarea individual (vrsta
copilului, a tnrului etc.), precum i perioada caracterizat prin cea mai
mare apeten pentru aciunea factorilor din mediul nconjurtor, factori
prielnici sau neprielnici aciunii. Scara influenei fiecrui factor de mediu
este definit nu numai de parametrii caracteristici de cantitate i calitate,
dar i de specificul respectivei perioade de dezvoltare, n cadrul creia se
desfoar acest fenomen.
Rolul mediului natural i social n dezvoltarea persoanei este extrem
de important. Acesta creeaz ambiana n care se dezvolt individul, cu
trsturile lui genetice. Un mediu exterior neprielnic poate ine ascunse
posibiliti ereditare nebnuite i poate conduce la apariia unei forme
sensibile i nedezvoltate. n schimb, mediul prielnic deschide cile
posibilitilor poteniale ale unei constituii ereditare, care se pot
dezvolta pn la cel mai nalt nivel.
Mediul natural, prin cerinele sale fa de organism, valorific tocmai
acele trsturi necesare supravieuirii i performanei ntr-o anume
direcie. Mediul creat de educaie fizic i sport este cel care scoate la
iveal aptitudinile subiecilor pentru o ramur de sport sau alta. ns dac
subiecii nu au ansa de a ajunge ntr-un mediu favorabil, atunci
aptitudinile lor rmn nevalorificate.




18. Aptitudinile. Def, struct, aptit motrice si psihom.

Aptitudinea este o nsuire sau sistem de nsuiri ale subiectului,
mijlocind reuita ntr-o activitate, posibilitatea de a aciona i de a obine
performane. Aptitudinile sunt sisteme operaionale stabilizate, superior
dezvoltate i de mare eficien
Structura aptitudinilor se modeleaz dup sarcin dar, odat modelat,
ea se poate fixa, mai mult sau mai puin. La vrste mai mari, apar aptitudini
specializate, modelate dup anumite preocupri dar, n acelai timp, se
limiteaz posibilitatea de a constitui alte structuri cu totul diferite. Altfel
spus, cu ct omul exerseaz timp mai ndelungat o singur activitate, cu
att mai greu i va fi, ulterior, s modeleze aptitudini necesare pentru o
alt preocupare.
Aptitudinile psihomotrice se deosebesc de cele motrice prin faptul c
sunt mai rafinate i c includ un grad superior de manifestare a funciei
perceptive i intelectuale.




19.Talentul. Def, insusiri si carat pers talentate.
Talentul este ansamblul dispoziiilor funcionale i al sistemelor
operaionale dobndite, care mijlocesc performane i realizri originale n
activitate. Talentul motric se manifest prin faptul c micrile sunt
nvate mai uor, mai repede i mai sigur; el presupune un repertoriu
foarte vast de aciuni motrice. La baza talentului st aptitudinea care, prin
perfecionare continu, devine talent. Dar nu toate aptitudinile devin
talente, ci doar acelea cultivate pn la un nivel care le fac capabile de
creaii originale ntr-un domeniu n care este vizat obinerea unor
performane nalte.
Talentul are urmtoarele nsuiri: creativitate, originalitate,
ingeniozitate i flexibilitate (a gndirii).
Caracteristicile unui individ talentat sunt:
o inteligen deosebit, care i permite s desprind esenialul din
obiecte, evenimente i ntmplri, precum i o capacitate combinatorie
remarcabil;
o impresionabilitate puternic, ntreaga lui fiin vibrnd intens la toate
evenimentele legate de activitatea desfurat;
exigen fa de sine, el dispunnd de un spirit autocritic acut, care l
face s fie nemulumit de obicei sau n permanen de ceea ce face,
dearece nzuina lui este spre perfeciune;
o putere de munc uneori incredibil, rezultnd din pasiunea pentru
activitatea practicat; pentru el, timpul este de obicei insuficient, el
netiind adeseori ce nseamn odihna;
dezvoltarea multilateral a personalitii, manifestat prin bogia i
varietatea cunotinelor sale;
20. o am pe foaie.