Universitatea Biotera Bucuresti

TURISMUL RURAL ROMANESC

Iordache George Iulian
M.A.T anul III
Zi cu regim FR
Septembrie 201
Universitatea Biotera Bucuresti
INTRODUCERE
Turi!mul rural cuprinde toate acti"itatile turi!tice de!#a!urate in mediul rural$ in
a#ara %onelor de!tinate &turi!mului luminilor' (in ora!e)$ &turi!mul alba!tru' (pe litoral)$
&turi!mul de !anatate' (in !tatiuni balneo*climaterice) !i &turi!mului alb' (in !tatiuni
montane).
In +niunea ,uropeana piata turi!mului rural e!te e!timata la pe!te -.0 milioane
per!oane$ iar 2/0 din turi!tii europeni i!i petrec concediile in !patiul rural. 1u toate
ace!tea !tati!ticile +2I+2II ,+R34,2, arata ca /.0 din cei care*!i petrec "acanta in
mediul rural nu au a"ut o !ur!a de in#ormare in ace!t !cop$$ ceea ce arata ca po!ibilitatea
petrecerii unei a!t#el de "acante e!te #oarte putin cuno!cuta in tarile +2I+2II
,+R34,2,.
1a%area in !patiul rural cuprinde toate #ormele de ca%are turi!tica$ de la #erme la
hoteluri rurale !au la camerele de oa!peti$ ge!tionate direct !i per!onal de proprietari$
per!oane #i%ice$ a!ociatii !au comunitati locale. Agroturi!mul$ ca #orma a turi!mului rural$
utili%ea%a ca !patii de ca%are !i !er"ire a me!ei #ermele5pen!iunile turi!tice rurale in
+2I+2II ,+R34,2,$ cat !i in Romania
6a ni"elul +2I+2II ,+R34,2, in 1770 a #o!t creata ,+R3GIT,S
Federatia ,uropeana pentru 1a%are Turi!tica la 6ocuitori (#ermieri) in Spatiul Rural$ la
#erma !i !at$ care reune!te 22 de a!ociatii nationale !i regionale din 1 tari europene.
Scopul Federatiei e!te unul promotional$ !i anume8 de#inirea unui concept european$
crearea unei marci comune$ de#inirea unei !trategii comerciale. ,+R3GIT,S contribuie
la8 mentinerea modului de "iata in !patiul rural european$ o#erirea unei alternati"e a
turi!mului de ma!a$ edi#icarea tolerantei !i a intelegerii intre rural !i urbanul di#eritelor
tari europene.
9ar in #iecare tara din +2I+2,A ,+R34,A2A$ turi!mul rural !i agroturi!mul
au o organi%are proprie la ni"el de comunitate$ localitate$ departament$ %ona !i tara$ prin
a!ociatii !au !indicate de intitiati"a care !e ocupa de de%"oltarea !i promo"area ace!tor
#orme de turi!m.
4rin e:i!tenta !a milenara$ !atul romane!c a repre%entat #irul continuitatii
poporului no!tru pe teritoriul Romaniei$ ca o adaptare la mediul geogra#ic$ care a
con!tituit creu%etul #ormarii ace!tuia$ al culturii !i ci"ili%atiei !ale.
9e milenii !*au perpetuat traditiile populare$ obiceiurile$ #olclorul$ arta populara$
tran!mi!e pana la creatorii populari !i acuratetea artei populare.
Ace!t te%aur #ocloric !e pa!trea%a in mai toate !atele romane!ti$ dar cu precadere
in ariile de munte !i deal$ acolo unde tentaculele emanciparii contemporane au patrun!
intr*un ritm mai lent. 9e aceea !e impune ca !atul !a ramana !i mai departe pa!tratorul
autencitului romane!c.
4otentialul agroturi!tic din !atul romane!c e!te deo!ebit de comple:$ cuprin%and
in alcatuirea !a componente naturale !i cultural*i!torice de mare "arietate !i atracti"itate
turi!tica.
Alaturi de cadrul natural$ !patiul rural romane!c bene#icia%a !i de un potential
etnogra#ic !i #olcloric de mare originalitate !i autenticitate. Acea!ta %e!tre !pirituala
2
Universitatea Biotera Bucuresti
repre%entata prin "alori arhitecturale populare$ in!talatii !i tehnici populare$ me!te!uguri
traditionale$ #olclor !i obiceiuri ancen!trale$ !arbatori populare$ etc.$ !e completea%a cu
numeroa!e monumente i!torice !i de arta$ "e!tigii arheologice$ mu%ee$ care ampli#ica
ine!timabilul te%aur cultural*i!toric.
Turi!mul rural cu componenta !a$ agroturi!mul$ !e practica emipiric$ in
Romania$ de pe!te ;0 de ani. 9ar abia dupa anul 1770$ ace!ta a cuno!cut o de%"oltare mai
ampla !i chiar o rogani%are pe piata interna !i e:terna.
4entru promo"are$ la ni"el national !*a in#iintat A2TR,1 A!ociatia 2ationala
pentru Turi!mul Rural$ ,cologic !i 1ultural cu -2 de #iliale in teritoriul
4entru de%"oltarea comple:a a %onei montane !*a con!tituit FR9M Federatia
Romana pentru 9e%"oltare Montana.
9e a!emenea$ au aparut !i alte a!ociatii locale$ de promo"are !i chiar de
de%"oltare a turi!mului rural.
1u toate ace!tea turi!mul rural (!i in !pecial agroturi!mul) nu are o organi%are
proprie la ni"elul pre!tatorilor de !er"icii agroturi!tice !au cone:e ace!tora !au la ni"el
regional !i national.
9in e:perienta europeana !i$ indeo!ebi$ germana$ au!triaca$ el"etiana !i #rance%a$
!e remarca #aptul ca &turi!mul rural' cu componenta !a &agroturi!mul'$ !unt bine de#inite
ca organi%are !i promo"are pe plan local$ regional !i national$ !e in!criu in politica
generala a +2I+2II ,+R34,2, de amena<are !i de%"oltare a mediului rural !i de
!pri<inire a populatiei in ace!t !patiu. 9e a!emenea$ in acti"itatea turi!tica locala !unt
implicate comunitatile !i autoritatile locale$ alte a!ociatii$ #irme !i per!oane #i%ice$ care
concura la de!#a!urarea acti"itatii de turi!m$ #iecare a"and o contributie #inanciara la
de%"oltarea !i promo"area ace!tuia.
Turi!mul rural !i agroturi!mul$ ca acti"itati economice !i !ocio*culturale$ !e
in!criu in normele de protectie a mediului incon<urator natural !i umani%at$ adica a
turi!mului ba%at pe principii ecologice. 9e aceea$ con!ideram ca ace!te doua #orme de
turi!m !e in!criu in !#era turi!mului durabil.
Mediul inco<urator natural !i umani%at con!tituie &!uportul' !i &materia prima'
pentru de%"oltarea durabila a oricarei economii. Intre turi!m$ cu precadere$ cel rural$ !i
mediul incon<urator e!te o relatie comple:a$ legaturile dintre ele mani#e!tandu*!e in
ambele directii. Mediul natural !i mo!tenirea cultural*i!torica a !atelor$ prin
componentele lor8 apa$ aer$ #lora$ #auna$ relie#$ pei!a< montan$ monumente i!torice !i
traditii etno#olclorice etc$ repre%inta re!ur!ele de ba%a ale turi!mului= pe de alta parte
acti"itatea turi!tica$ in comple:itatea !a$ in#l+niunii ,uropenentea%a mediul ecologic !i
cultural$ modi#icand elementele componente enumerate. 9e aceea de%"oltarea turi!mului
#ace nece!ara acordarea unei atentii deo!ebite mediului incon<urator prin ma!uri de
prote<are !i de%"oltare a calitatii !i re!ur!elor !ale in ariile intrate in circuitul turi!tic !au
in per!pecti"a de a #i "alori#ica prin turi!m$ precum !i controlul con!ecintelor ace!tei
acti"itati in "ederea "alori#icarii optme a potentialului turi!tic.
4ornindu*!e de la conceptul ca &de%"oltarea durabila$ "iabila !i !u!tinuta din
punct de "edere ecologic e!te con!iderata acea de%"oltare care !ati!#ace ne"oile
pre%entului #ara a compromite capacitatea generatiilor "iitoare de a*!i !ati!#ace propriile
lor ne"oi'$ turi!mul$ !i in !pecial$ turi!mul rural$ ca acti"itate economica$ !e in!crie in
ace!t demer! !tiinti#ic !i trebuie !a colabore%e cu celelalte indu!trii !i acti"itati economice
in a!igurarea calitatii mediului$ a ba%ei de re!ur!e !i a !upra"ietuirii !ale. 1u atat mai
mult$ de"ine nece!ara coparticiparea$ in ace!t !cop$ a autoritaritatilor centrale !i locale$ a
3
Universitatea Biotera Bucuresti
comunitatilor locale$ alaturi de pre!tatorii de !eri"icii cone:e$ aparatorii mediului
incon<urator !i$ nu in ultimul rand$ a turi!tilor care bene#icia%a de o#erta turi!tica rurala !i
de calitatea mediului de!tinatiei turi!tice pre#erate.
TURISMUL RURAL ROMNESC
Teritoriul >?rii noa!tre pre%int? o mare "arietate de "alori cultural i!torice * art?
popular?$ etnogra#ie$ #olclor$ tradi>ii$ "e!tigii i!torice * un cadru natural armonio! @mbinat$
cu un #ond pei!agi!tic "ariat Ai pitore!c. Toate ace!tea !e con!tituie @ntr*un "aloro!
poten>ial turi!tic Ai @n certe "alen>e ale turi!mului rural romBne!c. Ap?rute Ai de%"oltate pe
cele mai "ariate #orme de relie#$ @nc? din "remea traco*dacilor$ aAe%?rile rurale romBneAti
au p?!trat Ai mai p?!trea%? @nc? @n bun? m?!ur? datinile Ai obiceiurile !tr?"echi$ un bogat
Ai "ariat #olclor$ elemente originale de etnogra#ie Ai arti%anat$ ce pot #i "alori#icate turi!tic
@n cadrul unei !trategii de organi%are Ai de%"oltare a turi!mului rural.
1.Contextul istoric al turismului rural romnesc
Turi!mul rural @n >ara noa!tr? !e practic? din totdeauna$ dar !pontan$ !poradic$
@ntBmpl?tor Ai mai ale! neorgani%at= #orma !a de materiali%are o repre%int? * @ncepBnd cu
anii C20*C-0 ai !ecolului DD$ ca%area la cet?>eni a "i%itatorilor oca%ionali ai unei aAe%?ri
rurale
1
.
Primele ncercri de turism organizat s-au realizat n anii 1967-1968, pentru
grupurile de turiti aflai pe litoralul romnesc al rii !egre" # fost un nceput
promitor, cci n anul 197$ inisterul %urismului ela&oreaz ordinul $97'197$, urmare
cruia (entrul de cercetare pentru promo)are turistic internaional identific i
selecteaz localitile rurale reprezentati)e, pentru satele romneti, ce urmau a fi
lansate n turism" *e comun acord cu oficiile +udeene de turism i organele
administraiei locale s-a sta&ilit c pot fi introduse n turismul intern i internaional
circa 118 localiti rurale"
1u @ncepere de la 1; iulie 17.-$ prin ordinul Mini!terului Turi!mului num?rul
.517.- !e declarau$ e:perimental$ !ate de intere! turi!tic$ denumite ,sate turistice-,
urm?toarele 1 localit?>i rurale8 6ereAti Ai Ruc?r (ArgeA)$ 4oiana S?rat? (Eac?u)$ Fundata
Ai Firmea (EraAo")$ Eogdan God? (MaramureA)$ Ti!mana (Gor<)$ Sibiel (Sibiu)$ Gatra
Moldo"i>ei (Sucea"a)$ RacoA (TimiA)$ S#Bntu Gheorghe$ Murighiol Ai 1riAan (Tulcea)$
Gaideeni (GBlcea).
Hn anul urm?tor$ prin decretul 22/517. !e inter%ice ca%area turiAtilor !tr?ini @n
locuin>ele particulare$ !atele turi!tice de"enind ne#unc>ionale pentru turi!mul
interna>ional. TotuAi dat #iind #aptul c? o parte din !atele turi!tice amintite au #o!t inclu!e
@n programele cu caracter cultural Ai #olcloric ale 3#iciului 2a>ional de Turi!m I1arpa>i'
EucureAti Ai contractate pe pia>a e:tern?$ !e reali%ea%? o breA? pentru !atele8 6ereAti$
Ruc?r$ Sibiel$ Murighiol Ai 1riAan
.
Scurta perioad? de .oficializare ' a turi!mului rural nu a #?cut po!ibil?
organi%area acti"it?>ii de turi!m Ai nici amena<area core!pun%?toare a !atelor turi!tice. Hn
multe localit?>i nu !*au omologat go!pod?riile care @ntruneau condi>iile de ca%are (Ruc?r$
1
Gl?"an Ga!ile -/%0e 1ural %ourism-, Romanian Touri!m Maga%ine$ nr. 5177/$ M.T.$ I.1.T.$ EucureAti$
177/
4
Universitatea Biotera Bucuresti
Gatra Moldo"i>ei$ Gaideeni)$ @n altele ca%area turiAtilor romBni !e #?cea @n mod
neorgani%at Ai # ?r? a !e >ine o e"iden>? (1riAan$ Fundata$ Ruc?r)$ iar unele localit?>i nu au
@nregi!trat nici o acti"itate turi!tic? (Ti!mana$ Eogdan God?$ Gaideeni). 1u #oarte mici
e:cep>ii$ acea!t? !itua>ie a d?inuit pBn? @n anul 17J7. HncepBnd cu anul 1770$ intere!ul
pentru turi!m rural renaAte. Iau naAtere di"er!e a!ocia>ii Ai organi!me care @Ai propun
a#irmarea Ai de%"oltarea turi!mului @n %onele rurale. 9in rBndul ace!tora le amintim pe
cele mai repre%entati"e8
2ederaia 1omn pentru *ez)oltare ontan (1770)$ care @Ai propunea !pri<inirea !ub
toate #ormele a locuitorilor din %ona montan?$ inclu!i" prin promo"area$ organi%area Ai
de%"oltarea agroturi!mului=
#genia 1omn pentru #groturism (177/) ce @Ai propune racordarea agroturi!mului
romBne!c la !i!temul interna>ional de turi!m=
#sociaia !aional pentru %urism 1ural 3cologic i (ultural din 1omnia A2TR,1
(177)$ membr? a Federaiei Europene de Turism Rural (,+R3GHT,S)= pBn? @n
pre%ent !*a do"edit a #i dinamic?$ per#ormant? Ai "iabil? reali%Bnd @n mare parte !copurile
propu!e la #ondare.
+rmare a dinami!mului acti"it?>ii de!#?Aurate de c?tre A2TR,1$ !?pt?mBnalul
economico*#inanciar I1apital' a acordat a!ocia>iei premiul .Oskar - Capital ' pentru
anul 177/$ recuno!cBnd Ai con#irmBnd prin acea!ta .iniiati)a cu cel mai mare impact
social ' a anului.
#sociaia !aional de %urism 1ural 3cologic i (ultural (ANTREC)$ reunea la
!#BrAitul anului 177/ pe!te 2000 de membri$ @n 1/ #iliale. Acti"itatea turi!tic? !*a de!#?Aurat @n
cadrul a 120 echipamente (#erme$ pen!iuni !au go!pod?rii >?r?neAti)$ care au atra! 1J /00 de
turiAti * din care -/00 de turiAti !tr?ini * cu un !e<ur mediu de %ile5turi!t.
Anul urm?tor (177;) a marcat o creAtere a dimen!iunilor la 2/ #iliale Ai ridicarea
ni"elului calitati" al echipamentelor$ !er"iciilor Ai a @ntregii acti"it?>i. A #o!t preocupat? de
ridicarea ni"elului preg?tirii pro#e!ionale a pre!tatorilor de !er"icii turi!tice rurale$ prin
organi%area de8 !eminarii$ coloc"ii Ai cur!uri de tehnic? turi!tic? Ai marKeting turi!tic$ @n mod
centrali%at !au %onal @n regiunile cu circula>ie turi!tic? @n!emnat? (EraAo"$ MaramureA$
Euco"ina$ etc.). %ot n anul 1996 a nceput derularea primului Program P0are pentru
turism rural din ara noastr. Hn cel de*al treilea an de e:i!ten>? (177.) al A2TR,1
num?rul membrilor !?i a a<un! la aproape - 000 iar cel al #ilialelor la 2J. A!ocia>ia a reuAit
editarea primului 19*rom$ a primului catalog al pen!iunilor Ai #ermelor turi!tice$ a participat
la numeroa!e e"enimente promo>ionale (tBrguri Ai e:po%i>ii$ reuniuni Ai congre!e) a #o!t
preocupat? de reali%area unui climat de de!centrali%are a ac>iunilor !ale. Anul 177J a
concreti%at imaginea A2TR,1*ului @n8 cei pe!te 2./00 membri$ organi%a>i @n -0 de #iliale
<ude>ene= mai mult de 1.000 de pen!iuni turi!tice Ai agroturi!tice omologate Ai cla!i#icate=
apro:imati" 1/0.000 turiAti romBni Ai !tr?ini$ cu un !e<ur mediu de %ile. Hn rBndul
preocup?rilor generale ale a!ocia>iei !e @n!criu Ai8 editarea anual? a catalogului na>ional al
pen!iunilor turi!tice Ai agroturi!tice$ #inali%area !i!temului na>ional in#ormati%at de re%er"are
Ai racordarea !a la !i!teme !imilare din >?rile membre ,+R3GHT,S$ pre%en>a @n pagini de
Internet. 3 problem? "ital? ce !e doreAte reali%at? @n cel mai !curt timp e!te cea a
implement?rii unui !i!tem "iabil de a!igur?ri pentru turiAtii ce practic? turi!mul rural$ pentru
pen!iunile Ai #ermele turi!tice$ pentru ga%de Ai pentru go!pod?riile ace!tora.
Acti"itatea !u!>inut? din primii ani ai mileniului III au condu! A2TR,1*ul la o
!tructur? #ormat? din -0 de #iliale <ude>ene$ @n care acti"ea%? pe!te 2 /00 membri$ ce*Ai
5
Universitatea Biotera Bucuresti
de!#?Aoar? acti"itatea @n pe!te 1 000 echipamente turi!tice$ cla!i#icate Ai omologate
2
. 9in punct
de "edere al di!per!iei teritoriale !e poate "orbi de o anume concentrare regional? a %onelor
in care !e reg?!e!ec pen!iuni A2TR,1$ ele #iind pre%ente @n apro:imati" .J0 de !ate
-
.
6egat de !trategia de%"olt?rii turi!mului rural @n >ara noa!tr? A2TR,1 Ai
Mini!terul Turi!mului au optat pentru creAterea calit?>ii pre!ta>iilor. 4entru !olu>ionarea
cu operati"itate a problemelor pri"ind organi%area$ de%"oltarea Ai promo"area turi!mului
rural @n RomBnia a #o!t con!tituit?$ prin 3rdinul Mini!trului Turi!mului /75iulie 177/$
1omi!ia tehnic? pentru de%"oltarea turi!mului rural. 9in acea!t? comi!ie #?ceau parte
!pecialiAti de la mini!terele Ai in!titu>iile care*Ai pot aduce o contribu>ie @n ace!t domeniu8
Mini!terul Agriculturii Ai Alimenta>iei$ Mini!terul Tineretului Ai Sporturilor$ In!titutul de
1ercetare pentru Turi!m$ In!titutul 2a>ional de Formare Managerial? @n Turi!m$
Mini!terul Apelor$ 4?durilor Ai 4rotec>iei Mediului Ai Mini!terul ,duca>iei 2a>ionale.
4reocup?ri$ din ce @n ce mai concrete$ pentru !pri<inirea ace!tui domeniu nou de
acti"itate economic? au mani#e!tat8 Mini!terul Turi!mului$ Mini!terul Tineretului Ai
Sporturilor$ Mini!terul ,duca>iei Ai 1ercet?rii (#o!t al Hn"?>?mBntului$ precum Ai al
,duca>iei 2a>ionale) Ai @n!uAi Gu"ernul RomBniei.
+rmare #irea!c? a intere!ului general a #o!t8
! 6egea nr. 1/5177 pri"ind !tabilirea unor #acilit?>i pentru de%"oltarea !i!temului de
turi!m rural din %ona montan?$ 9elta 9un?rii Ai litoralul M?rii 2egre (3rdonan>a
Gu"ernului nr. ;252 augu!t 177)$
! 3rdinul Mini!trului Turi!mului nr. 205177/ re#eritor la normele Ai criteriile de cla!i#icare
a pen!iunilor Ai #ermelor agroturi!tice.
4e lBng? cele pre%entate pBn? acum$ con!ider?m c? nu lip!it? de importan>? e!te
e:i!ten>a$ @n momentul de #a>?$ a unui num?r important de #irme ce de!#?Aoar? acti"itate
de touroperatori cu produ!e turi!tice rurale. 9intre ace!tea amintim doar cBte"a8
IEranime:' Ai I3"idiu Tour' Eran (EraAo")$ I9araguA' Eal"anLo! (1o"a!na)$ ITran!
Tour' 4raid (Marghita)$ IEio San Art' (Sucea"a)$ IMontana Ser"ice' Gidra (Grancea).
".#alorilor satului romnesc $i ale %oten&ialului s'u turistic
3 anali%? reali!t? a o#ertei turi!tice romBneAti$ "a conduce c?tre conclu%ia c? @n >ara
noa!tr? patrimoniul turi!tic rural e!te in!u#icient "alori#icat$ iar produ!ul turi!tic rural e!te
@n cur! de cri!tali%are. 4e de alt? parte$ @n momentul de #a>? produ!ul turi!tic rural
@mbrac? #orma unor go!pod?rii !au a unor aAe%?ri care o#er? pre!ta>ii turi!tice primare$
d?ruind @n acelaAi timp cu genero%itate bog?>ia "alorilor !atului romBne!c. 1on>inBnd anali%a
a!upra "alori#ic?rii "om a<unge la !atele cu "oca>ie turi!tic?$ numite impropriu !ate
turi!tice.
A%recieri re(eritoare la localit'&ile rurale cu )oca&ie turistic'
1u toate c? !pecialiAtii !*au pronun>at corect @n ceea ce pri"eAte enumerarea atuurilor
unor a!t#el de Iaezri rurale pitoreti &ine constituite, situate ntr-un mediu nepoluat,
pstrtoare de tradiii i cu un &ogat trecut istoric, care n afara funciilor politico-
administrati)e, sociale, economice i culturale proprii ndeplinesc sezonier sau n tot
cursul anului i funcia de primire i gzduire a turitilor pentru petrecerea unui se+ur cu
2
4ompei 1ocean$ Gheorghe Gl?!ceanu$ Eebe 2egoe!cu * I4eografia general a turismului'$ ,ditura
Meteor 4re!!$ EucureAti$ 2002$ pag.220
3
(atalogul naional al pensiunilor turistice i agroturistice A2TR,1 2002
6
Universitatea Biotera Bucuresti
durat nedefinit'

$ nu putem #i de acord decBt cu ideea practic?rii turi!mului @n !pa>iul

rural$ @n %onele rurale$ @n !ate Ai @n nici un ca% cu ideea tran!#orm?rii localit?>ilor rurale @n
Isate turistice' cu i% de mu%eu Ai atmo!#er? arti#icial?.
HncercBnd reali%area unei anali%e comparate prin pri!ma e:perien>ei turi!mului
european$ con!ider?m c? !#era acti"it?>ilor turi!tice pre!tate @n mediul rural romBne!c
trebuie l?rgit? de la !impla o#erire de ca%are la8
etalarea produ!elor ga!tronomice populare=
agrement Ai anima>ie !peci#ic %onelor !?teAti=
tran!port cu mi<loace tradi>ionale=
pelerina<e c?tre l?caAuri de cult con!acrate=
"i%itarea atelierelor meAteAug?reAti$ etc.
Toate cele pre%entate pot Ai e!te nece!ar !? con!tituie componentele produ!ului
turi!tic rural romBne!c$ cuno!cut #iind #aptul c? produ!ul turi!tic @n general repre%int? Iun
amalgam de elemente tangi&ile i intangi&ile, concentrate ntr-o acti)itate specific i cu
o destinaie specific'
/
.
Hn condi>iile @n care con!ider?m o#erta turi!tic? ca un total al produ!elor turi!tice
e:i!tente la un moment dat$ e nece!ar a completa anali%a de mai !u! cu a#irma>ia
pro#e!orului el"e>ian Nrippendor#$ ce con!ider? o#erta Iun mnunc0i de elemente
materiale i imateriale oferite consumului i care ar tre&ui s aduc unele foloase
cumprtorului adic s-l satisfacI
;
. 1ontinuarea e!te o#erit? de cuno!cutului !peciali!t
el"e>ian Mun%icKer care preci%a c? Ioferta turistic este o com&inaie de elemente
materiale i ser)icii
7
'$ unde rolul principal e!te <ucat de !er"icii$ #?r? a #i negli<ate nici
a!pectele legate de pre!tator !au in#ra!tructur?.
Re"enind la >ara noa!tr? con!ider?m c? !olu>ia actualului moment de impa!
economic *re!pecti" a perioadei de tran%i>ie$ o poate repre%enta agricultura @n !trBn!?
leg?tur? cu !ectorul ter>iar (!er"iciile). AAadar acti"itatea tradi>ional? a %onelor rurale
@mpletit? cu cea complementar? * @ntr*o #orm? cu multiple implica>ii !ocio*economice$
turi!mul rural (re!pecti" componenta !a !ectorial? agroturi!mul) pot conduce la o
renaAtere a !atelor romBneAti.
OinBnd cont de genero!ul patrimoniu turi!tic e:i!tent cu prec?dere @n !pa>iul rural
Ai de minima !a utili%are * @n momentul actual * apreciem c? produ!ul turi!tic rural e!te
in!u#icient "alori#icat. 4entru o mai temeinic? anali%?$ "om #ace o trecere @n re"i!t? a
patrimoniului turi!tic din !pa>iul rural romBne!c.
Hn interiorul ,uropei * #ie c? e!te amintit? @n %ona ,uropei 1entrale$ #ie c? e!te
numit? ca #?cBnd parte din grupul >?rilor e!tice * RomBnia a r?ma! o >ar? mai pu>in
eminamente agrar?$ dar !igur rural? (mai mult de /00 din teritoriu Ai popula>ie a#lBndu*!e
@n a#ara urbanului)
J
. Oar? @n care ci"ili%a>ia rural?$ cu tot ce >ine de acea!ta * po%iti" Ai
negati" * !*a con!er"at uimitor.
1adrul natural Ai modul de I)ia la ar' !unt cel mai aproape de imaginea
tradi>ional? care a putut #i con!er"at? @n ,uropa 3ccidental?. Hn plu!$ comunit?>ile umane$
4
I!trate$ I.$ Eran Florina * '#groturismul n 1omnia'$ Tribuna ,conomic?$ nr. -2510. 0J. 177/$ pag. 2;
5
MedliK$ M. *'%0e product formulation in tourism'$ AI,ST$ Touri!me et marKeting$ nr. 1-5177/
6
Nrippendor#$P. *'ar5eting et tourisme'$ ,tude! de touri!me$ ,dition! Merbert 6anget 1ie S.A.$ Eerna$
17.1
7
Mun%icKer$Q. *'6etri&s7irtsc0aftsie0re des 2remden)er5e0re'$ Gol. I$ Eerna$ 17/7
8
'1omnia %urism 896'$ 4agini 2a>ionale$ EucureAti$ 177; (/$- 0 rural51772)
7
Universitatea Biotera Bucuresti
deAi aparent !coa!e din #ilele c?r>ilor de i!torie$ !unt "ii. Mai mult !atul$ indi#erent de
!pa>iul geogra#ic @n care !e !ituea%?$ con!tituie e:pre!ia leg?turii omului cu natura$
repre%entBnd un cadru de aAe%are uman? pluri#unc>ional?
7
.
Ace!te a!pecte !unt rele"ate Ai din "i%itarea celui mai mare mu%eu @n aer liber din
,uropa$ Mu%eul Satului din EucureAti$ ori de ecomu%eele din8 9umbra"a Sibiului$
RBmnicu GBlcea Ai Eaia Mare. AceleAi !im>?minte le a"em atunci cBnd pri"im e:ponatele
pre%ente @n mu%ee unice din 1Bmpulung Moldo"ene!c (lemnului) Ai Sighetul Marma>iei
(m?Ati Ai art? popular?). Fi ace!tea !unt doar cBte"a e:emple legate de perpetuarea
tradi>iilor rurale @n >ara noa!tr?.
Gom aborda @n continuare patrimoniul turi!mului rural romBne!c din unghiul de
"edere al grup?rii de !pecialiAti * geogra#i Ai economiAti$ cercet?tori ori analiAti ai
#enomenului turi!tic * ce includ @n noiunea de patrimoniu8 potenialul turistic (natural Ai
antropic)$ &aza te0nico-material turistic (dot?rile turi!tice Ai !tructurile de primire)$
ser)iciile turistice Ai infrastructura te0nica general.
*oten&ialul turismului rural romnesc
4ara#ra%Bnd o a#irma>ie a marelui pictor Fte#an 6uchian$ #?cut? @n "ara anului 1707
@ntr*o epi!tol? * 'frumos e un &iet cu)nt sear&d care nu spune nimic din splendoarea
peisa+ului. romBne!c$ cunoaAterea !pa>iului rural romBne!c demarea%? ca un e:periment$
continu? cu o permanent? cercetare Ai !e "a !#BrAi printr*o pa!iune con!tant?$ @ntre>inut? de
dorin>a permanent? a Iredescoperirii' ori a re"ederii. 1u"intele nu "or putea reda
@ntotdeauna "arietatea impre!iilor$ a gBndurilor$ a !entimentelor ce !e na!c !ub imperiul
emo>iilor
10
tr?ite @n !tr?baterea plaiurilor carpato*dun?rene.
Acea!t? o(ert' %rimar' %oten&ial'$ alc?tuit? din componente naturale de pei!a<$
repre%int? poten>iale re!ur!e turi!tice Ai <oac? un rol determinant @n de%"oltarea turi!mului @n
general
11
Ai a celui rural @n mod !pecial.
,lementele care trebuie pu!e @n "aloare @n mod !pecial !unt8
"aloarea recreati"?$ e!tetic? Ai pei!agi!tic?$ nu @n pu>ine rBnduri determinanta @n alegerea
de!tina>iei (munte$ deal $ cBmpie $ litoral !au delt?)=
"aloarea curati"? (balneoclimateric?) a bioclimatului !au a #actorilor naturali ai %onei=
cadrul de derulare al unor momente de de!tindere !au a unor hobbLuri (oglin%i de ap?$
ma!i"e muntoa!e$ peAteri$ torente$ re!ur!e cinegetice$ !trat de %?pad? etc.)=
"aloarea cogniti"? @n ca%ul componentelor de!emnate ca parcuri$ gr?dini botanice !au
%oologice$ re%er"a>ii Atiin>i#ice !au monumente ale naturii etc.
Toate ace!te elemente !e a#l? @ntr*o !trBn!? interdependent?$ #ormBnd Inatura mam'
Ai cadrul de "ia>? pentru tot ce Imic-n ar' Ai pe planeta alba!tr?. 4articularit?>ile lor
"or ieAi @n e"iden>? pe parcur!ul abord?rilor prin pri!ma cuno!c?torului Ai anali!tului pre%ent
@n #iecare dintre noi * @n momentele e"alu?rilor ba%ate pe documentare Ai logic?.
".".".1. *re+entare ,eneral' a resurselor turistice naturale
RomBnia e!te !ituat? @n ,uropa$ la <um?tatea di!tantei dintre ,cuator Ai 4olul 2ord
(/R latitudine nordic?) Ai apro:imati" la <um?tatea di!tan>ei dintre 3ceanul Atlantic Ai
Mun>ii +ral (2/R longitudine e!tic?). AAe%at la r?!pBntia dintre p?r>ile e!tic?$ "e!tic? Ai
meridional? a ,uropei$ teritoriul >?rii noa!tre e!te #ormat @n propor>ii egale din mun>i (-10)$
dealuri Ai podiAuri (-;0)$ cBmpii Ai lunci (--0)$ re!pectBnd Ai din ace!t punct de "edere
9
2icolae EraAo"eanu * '3conomia agriculturii montane'$ ,ditura Academiei RomBne$ EucureAti$ 177/
10
Seba!tian Eoni#aciu *'1omnia, g0id turistic'$ ,ditura Sport*Turi!m$ EucureAti$ 17J-
11
2eacAu 2icolae %urismul i dez)oltarea dura&il$ ,ditura ,:pert$ EucureAti$ 1777$ pag./1*./
8
Universitatea Biotera Bucuresti
regulile echilibrului Ai armoniei.
(lima temperat-continental, reeaua radiar de ruri ce iz)orsc din lanul carpatic,
apele minerale i termale cu proprieti curati)e, punile i fneele, pdurile de rinoase
sau foioase, lacurile i iazurile, *unrea i *elta sa, luncile i cmpiile constituie separat
sau la punctul de ntlnire, peisa+e cu puternic personalitate, pline de cldura oamenilor ce
le nsoesc"
Spa>iul rural romBne!c e!te numit carpato*danubiano*pontic deoarece e!te carpatic prin
relie#$ dun?rean prin re>eaua lui hidrogra#ic? Ai pontic prin de!chiderea la Marea 2eagr?$
implicit la 3ceanul 4lanetar. Indi!cutabil$ acea!t? Ipersonalitate geografic' trebuie !? #ie
dublat? @n timp Ai de "oca>ia turi!tic?.
Lan&ul mun&ilor Car%a&i pre%int? un rol deo!ebit pentru clim?$ ape$ bog?>ii$ "egeta>ie$
#aun?$ !oluri etc. ,l are po%i>ie central? Ai #orm? de cetate !au inel$ din prea<ma ace!tuia
!uccedBndu*!e celelalte #orme de relie#. 9ar ceea ce @i con#er? locul de #runte @n patrimoniul
turi!tic al >?rii !unt pei!a<ele8 de#ilee impre!ionante$ dantel?rii de ba!m @n #ormele car!tice
din regiunile calcaroa!e$ circuri Ai "?i glaciare$ pi!curi golaAe$ #orme inedite !au ciudate ale
!tBncilor. 6a ad?po!tul ace!tora$ apar "echile "etre de locuire * rile8 MaramureAului$
EBr!ei$ F?g?raAului$ Ma>egului$ Grancei$ AlmaAului etc. 4e #irul rBurilor carpatice$ @n "?ile
ace!tora !e @nAir? de a!emenea aAe%?ri pitoreAti$ din rBndul c?rora unele !unt "e!tite pentru
climatul !au apele lor minerale.
4or>iunea "e!tic? e!te repre%entat? de lan>ul erupti" unde mani#e!t?rile po!t"ulcanice
au contribuit la apari>ia localit?>ilor balneare @n prea<ma mo#etelor$ apelor hipotermale !au
i%"oarelor bicarbonate. 6an>ul "ulcanic a condu! la apari>ia unor depre!iuni$ @n cadrul c?rora
!*au de%"oltat numeroa!e aAe%?ri= numim aici 9epre!iunea MaramureAului$ cea a 9ornelor$ a
Gurghiului$ a 1iucului.
1arpa>ii 3rientali !unt marca>i @ndeo!ebi de mul>imea trec?torilor naturale8 Eratocea$
Eu%?u$ 3itu%$ GhimeA$ Eica%$ Rotunda$ 4ri!lop$ GutBi$ care au #?cut po!ibil? circula>ia de o
parte Ai de alta a lan>ului carpatic @nc? din "remuri @ndep?rtate.
4or>iunea cea mai !pectaculoa!? Ai impun?toare a 1arpa>ilor RomBneAti o con!tituie$
#?r? urm? de dubiu$ 1arpa>ii Meridionali * @ntre 1uloarul TimiA*1erna (la "e!t) Ai Galea
4raho"ei (la e!t). Supranumi>i Ai Alpii RomBneAti$ ei ating @n cBte"a "Br#uri pe!te 2/00 de
metri8 3mu (2/0/ m) @n Ma!i"ul Eucegi$ Moldo"eanu (2/ m) Ai 2egoiu (2/-/m) @n
Mun>ii F?g?raA$ 4arBng (2/1J m)$ 4eleaga (2/27 m) @n Mun>ii Rete%at etc. Hn 1arpa>ii
Meridionali au !?l?Auit Ai au #o!t prote<ate o !erie de alte I>?ri' dintre care cele mai "e!tite
!unt cele ale 3ltului$ 6o"iAtei Ai Ma>egului * !ituat? @n inima "echii 9acii. Piul Ai 3ltul au
#ere!truit$ @n acea!ta caten? "?i tran!"er!ale$ la #el ca Ai 4raho"a @mpreun? cu 9Bmbo"i>a. Aici
* @ntre ma!i"ii muntoAi ai Eucegilor Ai 4ietrei 1raiului * @ntre Tran!il"ania Ai Muntenia$
legate de 1uloarul Ruc?r*Eran !e a#l? leag?nul turi!mului romBne!c Ai @nceputurile
turi!mului rural din >ara noa!tr?.
Hntre 3lt Ai Piu$ @ntBlnim culmile 4arBngului$ Fureanului Ai 1indrelului cu cre!te
pitoreAti$ c?ld?ri Ai "?i glaciare$ culmi netede @mpe!tri>ate de lacuri Ai acoperite de pa<iAti.
Rete%atul * cu @ntreaga lume de ba!m @nglobat? @n parcul na>ional Ai re%er"a>ia Atiin>i#ic? cu
acelaAi nume * Godeanu Ai Oarcul atrag @n a#ara caprelor negre Ai numeroAi turiAti. Spre !ud$
dincolo de 9epre!iunea 4etroAani$ ne @ntBmpin? culmile Mun>ilor GBlcan$ Mehedin>i Ai 1erna$
unde a"em oca%ia !? admir?m ade"?rate bi<uterii !?pate @n calcar * peAteri$ poduri$ doline.
A treia latur? a 1et?>ii 1arpa>ilor ce !e @ntinde @ntre 9e#ileul 9un?rii Ai Galea
SomeAului$ e!te numit? de geogra#i 1arpa>ii 3ccidentali. 1aracteri%at? de plat#orme netede$
doar @n %ona central? "om @ntBlni "Br#uri de pe!te 1 J00 de metri ( 1urcub?tu$ Eihor$
9
Universitatea Biotera Bucuresti
Gl?dea!a$ Muntele Mare). 4r?buAirile tectonice au creat aici un a!pect in!ular Ai largi
culoare= @n acelaAi timp o mare "aria>ie a pei!a<ului Ai relie#uri !pectaculoa!e. Ea%altele de la
9etunata$ cheile$ abrupturile$ dolinele Ai peAterile (1et?>ile 4onorului$ 4eAtera +rAilor$
4eAtera Sc?riAoara$ 4eAtera Me%iad etc.) !unt doar cBte"a dintre atrac>iile turi!tice ale %onei. Iar
pentru c? #rumu!e>ea #?r? puritate nu e!te nimic$ lan>ul are @n componenta !a !tr?"echii Ai
boga>ii Mun>i Apu!eni$ plaiuri de!prin!e din paginile c?r>ilor de po"eAti
12
.
De%resiunea $i *o-i$ul Transil)aniei e!te por>iunea a#lat? @n interiorul arcului
carpatic$ cu relie# ce "aria%? @ntre .00 * J00 de metri !i re!pecti" -/0 * /00 de metri. Hn
e!tul 9epre!iunii Tran!il"aniei @ntBlnim o centur? de dealuri @nalte$ care @nchid mici
depre!iuni ce !eam?n? cu Subcarpa>ii a#la>i @n e:teriorul arcului carpatic.
Su.car%a&ii !unt di!puAi @n e:teriorul lan>ului carpatic$ dublBnd parc? %idul de
ap?rare al Icet?>ii'. Forma>i din trei !ubdi"i%iuni * Subcarpa>ii Moldo"ei$ Subcarpa>ii
1urburii Ai Subcarpa>ii Getici * ei !unt o a!ociere de culmi @nalte (1000 * 1200 m) Ai dealuri
<oa!e (00 * J00 m)$ ce @nchid depre!iuni mai mult !au mai pu>in @ntin!e$ br?%date de ape$
bine populate Ai culti"ate cu cereale !au li"e%i= tot @n acea!t? %on? "i>a de "ie e!te la ea aca!? Ai
a #?cut renumite localit?>i ca8 3dobeAti$ 4anciu$ 4ietroa!ele$ Fte#?neAti$ Galea 1?lug?rea!c?
etc.
Hn !tr?#undul lor$ culmile !ubcarpatice p?!trea%? bog?>ia Iaurului negru'$ c?rbunilor$
!?rii Ai a i%"oarelor de ape minerale. 4opula>ia !e ocup? cu pomicultura$ creAterea "itelor$
prelucrarea lemnului$ e:tragerea minereurilor Ai$ mai nou$ cu turi!mul rural.
*o-i$urile -in a(ara lan&ului car%atic. Hn e!tul RomBniei Ai al dealurilor !ubcarpatice
coboar? domol de la nord !pre !ud 4odiAul Moldo"ei$ ce !e @n"ecinea%? @n !ud*e!t cu 4odiAul
9obrogei$ iar @n !ud*"e!t are o alt? rud? mai di!tan>at? @n per!oana 4odiAului Getic.
4e cuprin!ul ace!tor locuri o anume agricultur? * pomi Ai "iticultur? * !e a#l? la mare
cin!te= drept urmare de renume !unt "iile de la 1otnari$ IaAi Ai MuAi !au cele de la 2iculi>el$
Mur#atlar Ai 3!tro"$ cum nu mai pu>in "e!tite !unt cele din prea<ma 4iteAtiului$ 9rag?Aaniului
!au Strehaiei.
9at? #iind bog?>ia Ai #rumu!e>ea %onelor de podiA$ ace!tea !unt bine populate$ iar
tradi>iile$ obiceiurile populare tran!mi!e din genera>ie @n genera>ie$ ca Ai legendele Ai po"eAtile
localnicilor !unt tot atBtea atrac>ii * al?turi de "inuri$ rachiuri ori preparate ga!tronomice
tradi>ionale * ca Ai chem?ri$ c?rora cel care a a"ut Aan!a de a le cunoaAte$ ca Ai neo#itul$ nu le
poate re%i!ta.
Litoralul M'rii Ne,re repre%int? un loc nepereche Ai cu o puternic? per!onalitate.
Hntre 1hilia Ai 1apul Midia pre%int? pla<e Ai grinduri @ntin!e$ iar @ntreaga %on? e!te #oarte
!cund?. Hn !chimb$ la !ud "om @ntBlni o #ale%? @nalt? de 1/ * 20 m ce ad?po!teAte pla<e cu ni!ip
#in.
1-/
4lat#orma litoral? ce !e apleac? lin lBng? Iri"iera' romBnea!c? are pBn? departe @n larg
adBncimi redu!e$ #iind la origine o "eche cBmpie in"adat? de apele m?rii @n ultima perioad?
a 1uaternarului.
Delta Dun'rii con!tituie partea cea mai <oa!? de pe teritoriul >?rii noa!tre$ o
cBmpie @n #ormare prin alu"ionare. 4or>iunile de u!cat$ la cotele obiAnuite ale #lu"iului$
repre%int? circa 1-0$ cea mai mare parte a 9eltei #iind acoperit? de mlaAtini$ lacuri$ gBrle Ai
ape permanente. 3 atrac>ie deo!ebit? pentru turi!m o con!tituie pei!a<ul e:otic$ unic @n
#elul lui pe @ntreg teritoriul european$ ade"?rat !anctuar pe care 2J0 de !pecii de p?!?ri Ai l*au
ale! ca l?caA$ cum aprecia Ai celebrul !a"ant #rance% PacSue! I"e! 1ou!teau.
12
4o!ea Gr. Ai colecti" *'3nciclopedia geografic a 1omniei' ,ditura Ftiin>i#ic? Ai ,nciclopedic?$
EucureAti$ 17J2
10
Universitatea Biotera Bucuresti
4rincipalele re!ur!e ale 9eltei 9un?rii !unt8 #auna pi!cicol?$ !tu#ul Ai p?durile
@ndeo!ebi de e!en>e moi. 4entru a con!er"a Ai p?!tra acea!ta lume uimitoare$ teritoriul
pre%entat con!tituie @n momentul de #a>? Re%er"a>ia Eio!#erei 9elta 9un?rii.
Cm%iile !e @ntind @n !udul Ai "e!tul >?rii noa!tre. 1ea mai mare * 1Bmpia RomBn? !e
a#l? la nord de 9un?re$ de la 9robeta Turnu * Se"erin pBn? la Gala>i. ,a a!igur?
apro:imati" 00 din produc>ia agricol? a RomBniei. 4artea !a e!tic? !e numeAte E?r?gan Ai
pre%int? * prin lacurile !ale !?rate8 6acul S?rat (@n apropiere de Er?ila)$ 6acul Amara (lBng?
Slobo%ia)$ Mo"ila Mire!ii$ Ealta Alb? * intere! nu numai agricol ci Ai turi!tic (utili%area apelor
@n !copuri terapeutice).
1Bmpia de Ge!t e!te o alt? %on? agricol? important?= ea @Ai are limitele #i:ate de
Galea SomeAului Ai cea a TimiAului.
Clima. +rmare a pla!?rii @n centrul ,ura!iei pe de o parte Ai a relie#ului !?u pe de alt?
parte$ RomBnia are un climat temperat a#lat !ub in#luen>a ma!elor de aer umed din!pre
Atlantic$ a ma!elor de aer u!cat$ continental$ pro"enind din r?!?ritul continentului$ cBt Ai de
aer mediteranean ce "ine din!pre !ud. Re%ult? deci un climat continental * moderat cu
nuan>?ri locale in#luen>ate de #ormele de relie# Ai !ucce!iunea anotimpurilor. Toate ace!tea
!pore!c culoarea Ai atrac>iile pei!a<ului$ di"er!i#icBnd @n acelaAi timp #actorii naturali de
cur? Ai tratament$ !porturile practicate$ acti"it?>ile localnicilor Ai$ nu @n ultimul rBnd$
regimul alimentar.
/i-ro,ra(ia >?rii noa!tre !e a#l? !ub in#luen>a climatului$ #iind$ cu e:cep>ia cBtor"a
mici rBuri din 9obrogea$ colectat? de 9un?re. 1aracteri!tica ei e!te determinat? de
con#igura>ia concentric? a relie#ului >?rii Ai de reparti>ia di#eren>iat? a cantit?>ilor de
precipita>ii$ de la %ona @nalt? !pre cea <oa!?. 1u e:cep>ia rBurilor din Moldo"a * care !unt
aproape paralele cu lan>ul munto! * re!tul rBurilor au o di!tribu>ie radiar?.
9un?rea !tr?bate >ara noa!tr? pe o lungime de 10./ de Kilometri$ #iind na"igabil? pe
@ntreg parcur!ul Ai colectBnd$ direct !au indirect$ prin intermediul Ti!ei$ toate rBurile
romBneAti. Apele colectate !unt "?r!ate prin cele trei bra>e @n Marea 2eagr?$ care @ntregeAte
a!t#el hidrogra#ia patriei Ai permite leg?tura cu toate >?rile ri"erane 3ceanului 4lanetar.
A"Bnd o !alinitate de 1. 21 0 Ai o temperatur? medie de 2/ * 2.R 1 "ara$ !ectorul romBne!c
al M?rii 2egre are un poten>ial balneologic cu e:cep>ionale calit?>i.
I+)oarele $i lacurile. I%"oarele minerale$ a#late @n num?r de pe!te 2000$ multe #iind
termale$ !unt cuno!cute Ai apreciate de pe!te 2000 de ani (Merculane !au Geoagiu*E?i). 1ele
mai multe i%"oare !e a#l? de*a lungul 1arpa>ilor Ai Subcarpa>ilor$ iar "aloarea terapeutic? a
apelor a condu! la apari>ia a pe!te 1;0 de !ta>iuni.
6acurile din >ara noa!tr? de>in 1$10 din !upra#a>a RomBniei$ cele mai mari #iind
lagunele Ra%im Ai Sinoie. 2umeric lacurile !unt pe!te -00 * dintre care 2-00 !unt naturale=
marea ma<oritate !e g?!e!c @n %onele de cBmpie Ai pre%int? atBt important? pi!cicol? cBt Ai de
agrement. 9eo!ebite !unt lacurile de munte #ormate @n circurile glaciare a#late @n ma!i"ele
muntoa!e Rodna$ F?g?raA$ 4arBng$ Rete%at$ ca Ai lacurile unicat8 6acul RoAu * lac de bara<
natural Ai 6acul S#Bnta Ana * ad?po!tit @n craterul unui "ulcan. 1elor pre%entate anterior li
!e adaug? lacurile arti#iciale reali%ate pentru "alori#icarea poten>ialului energetic8 I%"oru
Muntelui$ Gidra$ Gidraru$ FBntBnele$ G?liug etc.
#e,eta&ia $i (auna$ @mpreun?$ #ormea%? poten>ialul biogeogra#ic. Hn #orma ei
actual?$ "egeta>ia >?rii noa!tre e!te relati" recent? Ai pre%int? tr?!?turile caracteri!tice ale
,uropei 1entrale.
A!t#el$ "om ob!er"a di#eren>ieri generate de altitudine ca Ai de eta<ele climatice ce
@n!umea%? pe!te 000 de !pecii. 9intre ace!tea predominante !unt p?durile$ de !te<ar @n mare
11
Universitatea Biotera Bucuresti
parte @n %onele de cBmpie$ de #ag * @n Subcarpa>i Ai pe mun>ii mai !cun%i$ coni#erele *
molidul$ bradul$ pinul etc. * la limita !uperioar? a altitudinilor. +rmare a inter#eren>elor$ @n
%onele de tran%i>ie a relie#ului$ re%ult? pre%en>e <u:tapu!e ale di#eritelor !pecii care generea%?
toamna o bogat? palet? colori!tic? care permanenti%ea%? pei!a<ul romBne!c. Hn urma marilor
de#riA?ri e#ectuate de*a lungul timpului$ pe teritoriul RomBniei p?durile mai ocup?
apro:imati" 2;0 din !upra#a>a total?. Supra#e>ele de!p?durite au #o!t a#ectate culturilor
agricole$ li"e%ilor Ai podgoriilor. 6a mare altitudine * pe mun>ii @nal>i$ @ntBlnim "egeta>ie
alpin? Ai !ubalpin? #ormat? din pa<iAti cu tu#?riAuri de ienup?r Ai <neap?n$ a#in etc. Alte #orme
de "egeta>ie caracteri!tice !uportului de relie# g?!im @n !ud * e!tul RomBniei$ 1Bmpia
E?r?ganului Ai 4odiAul 9obrogei de Sud$ unde !*a de%"oltat "egeta>ia de !il"o!tep? Ai !tep?.
9e*a lungul cur!urilor de ap?$ @n lunci Ai @n !pecial @n 9elta 9un?rii g?!im #orme de
"egeta>ie !peci#ice regiunilor cu umiditate abundent? (!tu#$ papur?$ rogo%$ !alcie !i plop
etc.)
1-
. 9in punct de "edere turi!tic$ trebuie !? con!emn?m e:i!ten>a @n di#erite locuri din
>ara noa!tr? a unor plante rare *endemice !au relicte * ori tipuri !peci#ice altor %one ale
planetei.
Zonele de "egeta>ie o#er? hran? Ai ad?po!t unei "ariate #aune$ di!pu!? pe eta<e de
"egeta>ie Ai %one. Fauna cuprinde pe!te - ;00 de !pecii pro"enite din cele trei mari pro"incii
europene8 animalele mari * ,uropa 1entral?$ ro%?toarele Ai p?!?rile rare * ,uropa
R?!?ritean?$ "ipera cu corn$ broa!ca >e!toa!? de u!cat$ !corpionul$ dihorul * ,uropa de
Sud.
Fauna cinegetic? * repre%entat? prin ur!ul ca#eniu$ capra neagr?$ c?priorul$ rB!ul$
cerbul carpatin$ mi!tre>ul$ iepurele etc. * pre%int? o important? deo!ebit?. 2u trebuie !? uit?m
a aminti aici p?!?rile8 cocoAul de munte$ cocoAul de me!teac?n$ egreta mare$ lop?tarul$
pelicanul cre> Ai pelicanul comun$ c?li#arul alb$ rata !?lbatic? Ai altele.
9in rBndul numeroa!elor !pecii de peAte ce populea%? 9un?rea Ai rBurile$ la loc de
#runte !e a#l?8 p?!tr?"ul$ lo!tri>a$ lipanul * @n apele de munte= crapul$ cleanul$ mreana * @n
apele de Ae!= Aal?ul$ Atiuca$ bibanul * @n 9un?re= morunul$ ni!etrul$ !crumbiile * la gurile
9un?rii Ai @n mare.
0actori naturali -e cur'. 3 !chi>are a principalilor #actori de cur? !coate @n relie#8
apele minerale (@n rBndul c?rora multe !unt termale)$ lacurile terapeutice$ n?molurile$
mo#etele$ !alinele$ #actorii climatici$ aeroioni%area$ plantele medicinale. AceAti #actori !unt
r?!pBndi>i pe @ntreaga !upra#a>? a >?rii$ unii nece!it? in!tala>ii !au amena<?ri pentru
utili%are$ al>ii impun recoltarea !au captarea$ dar ab!olut to>i cer p?!trarea$ con!er"area$ Ai
prote<area pentru o cBt mai @ndelungat? utili%are.
Re"enind la i%"oarele minerale di!pu!e @n !pa>iul rural$ ma<oritatea nu !unt captate Ai
prote<ate core!pun%?tor. Ace!te re!ur!e !unt cantonate mare parte @n catena "ulcanic? 3aA *
1?limani*Marghita$ %ona dealurilor !ubcarpatice Ai de podiA$ Ai nu @n ultimul rBnd @n
cBmpie. Apele !unt8 oligominerale$ alcaline (bicarbonatate)$ alcalino*#eruginoa!e$ clorurate
!odice$ iodurate$ !ul#uroa!e$ !ul#atate$ carboga%oa!e$ ar!enicale$ radioacti"e$ termale etc.
Sur!ele minerale !unt cel pu>in !imilare cu !ur!ele de pe!te hotare Ai pot #i utili%ate @n terapia
pro#ilactic?$ curati"? Ai recuperatorie.
4lantele medicinale au re"enit @n #or>? ca #actori naturali de cur?$ #iind utili%ate atBt
@n prepararea unor medicamente pe cale natural? cBt Ai @n #itoterapie. Hn tradi>ia romBnea!c? !*
au p?!trat numeroa!e re>ete ale unor preparate utili%ate ca leacuri !au eli:iruri$ ceaiuri !au b?i de
13
Fandru I.$ 1ucu G. * '1omnia, prezentare geografic'$ ,ditura Ftiin>i#ic? Ai ,nciclopedic?$
EucureAti$ 177
12
Universitatea Biotera Bucuresti
plante. 4e de alt? parte$ multe din plantele medicinale !unt utili%ate @n produ!ele culinare pentru
aromele$ gu!tul !au calit?>ile de condimentare pe care le po!ed?.
Mai pu>in puAi @n "aloare @n >ara noa!tr? !unt #actorii climatici ce pot #i utili%a>i @n
men>inerea$ ameliorarea !au recuperarea !t?rii de !?n?tate a organi!mului uman prin8
aeroterapie$ helioterapie !au cure de teren * prin ceea ce generic e!te numit? climatoterapie.
Maladiile ce pot #i tratate !unt8 anemiile$ ne"ro%ele a!tenice$ a#ec>iunile re!piratorii$ !tre!ul$
!urmena<ul #i%ic Ai intelectual.
Identi#icarea$ punerea @n "aloare Ai utili%area @n cunoAtin>? de cau%? a ace!tor #actori
naturali "or contribui la de%"oltarea Ai promo"area turi!mului balnear @n !pa>iul rural
romBne!c.
*oten&ialul antro%ic al a$e+'rilor rurale romne$ti
4oten>ialul antropic al unei %one$ regiuni$ >?ri e!te identic cu o#erta turi!tic?
poten>ial? a re!pecti"ului !pa>iu geogra#ic. HncercBnd o !ubdi"i%iune a poten>ialului antropic
"om con!tata c? el !e compune @n principal din #ondul cultural*i!toric al %onei Ai din
obiecti"ele economice care pre%int? intere! turi!tic.
Anali%Bnd !pa>iul rural romBne!c$ "om con!tata c? ace!ta e!te p?!tr?torul !i
con!er"atorul unui ine!timabil te%aur de monumente i!torice$ de arhitectur? !au de art?$ "e!tigii
i!torice$ ca Ai a unui "eritabil patrimoniu etno#olcloric de o "aloare Ai o puritate
nea!emuit?.
1on!ider?m nece!ar a nominali%a * @n pre%entarea ace!tei o#erte poten>iale !ecundare$ ce
#ormea%? Ai perpetuea%? imaginea !pa>iului rural romBne!c * cele mai repre%entati"e
componente cultural*i!torice.
#esti,ii ar1eolo,ice le,ate -e ,ene+a %o%orului romn $i continuitatea sa 2n s%a&iul
car%ato3-anu.iano3%ontic8 cet?>i dacice (1o!teAti$ Elidaru$ Gr?diAtea Muncelului)$ cet?>i
greceAti (Mi!tria$ ,ni!ala$ 1allati!$ Tomi!)$ ca!tre romane (Ma>eg$ Sarmi%egetu!a)$ cet?>i
medie"ale (TBrgu 2eam>$ 4oenari$ Sucea"a$ TBrgo"iAte$ SighiAoara$ Alba Iulia$ 3radea$
TimiAoara etc.).
Monumente istorice -e ar1itectur' $i -e art'8 bi!ericile pictate din 2ordul
Moldo"ei (Gorone>$ Suce"i>a$ Moldo"i>a$ Mumor etc.)$ Moldo"a de Mi<loc (2eam>$
Agapia$ Secu$ Sih?!tria)$ bi!ericile de lemn maramureAene (Ieud$ Ro%a"lea$ Eogdan God?)$
cet?>ile >?r?neAti Ai bi!ericile #orti#icate din Tran!il"ania (M?rman$ 1i!n?die$ 9aia$ 4re<mar)$
monumentele !tilului brBnco"ene!c (MogoAoaia$ Mure%i$ 4olo"ragi)$ cet?>ile medie"ale
(F?g?raA$ Eran$ M?rman$ SighiAoara$ Rupea etc.).
Mu+ee4 colec&ii4 case memoriale8 Mu%eul O?ranului RomBn$ Mu%eul de Art? 4opular?
IMina Mino"ici'$ Mu%eul Satului EucureAti$ Mu%eul Tehnicii 4opulare 9umbra"a
Sibiului$ 1omple:ul Mu%eal GoleAti$ Mu%eul ,tnogra#ic @n aer liber Eu<oreni (GBlcea)$
Mu%eul de ,tnogra#ie Ai Art? 4opular? 9ealul Florilor (MaramureA * 2egreAti*3aA) etc.
,numerarea a pre%entat doar cBte"a dintre mu%eele cele mai bine conturate$ ma<oritatea
inclu!e @n rBndul obiecti"elor turi!tice de intere! interna>ional. Hn a#ara ace!tora$ @n %onele
rurale practicante ale turi!mului rural au ap?rut @n ultimii ani mici mu%ee de intere! local$
regional !au na>ional.
M'rturii ale culturii $i ci)ili+a&iei %o%ulare (elemente de etnogra#ie Ai #olclor)$ din
rBndul c?rora amintim8 tehnica popular? !i arhitectura tradi>ional?$ crea>ia arti!tic? popular?
(port popular$ #olclor8 mu%ical$ literar !i coregra#ic$ meAteAuguri$ ceramic?$ arti%anat)=
mani#e!t?ri populare tradi>ionale (tBrguri$ #e!ti"aluri$ iarmaroace$ concur!uri). Ace!te
elemente le "om reg?!i @n principalele %one etnogra#ice ale >?rii8 Moldo"a$ 3aA$ Euco"ina$
M?rginimea Sibiului$ 3ltenia de Sub Munte$ Eihor$ Eanat etc.
13
Universitatea Biotera Bucuresti
Satele turistice
Satele turi!tice !unt acele "etre ale comunit?>ilor rurale care prin !peci#icul Ai nota
lor particular? (aAe%are$ re!ur!e naturale$ monumente arhitectonice !au i!torice$ tradi>ie etno*
#olcloric?) @mpletite cu deo!ebita calitate de bune ga%de$ !e pot con!titui @n produ! turi!tic
rural$ #iind preg?tite @n acelaAi timp !? !ati!#ac? o larg? palet? de moti"a>ii ale turi!mului
intern Ai interna>ional.
Zonele de intere! turi!tic rural pot #i cla!i#icate di"er!. Gom @ncerca @n cele ce
urmea%? !? pre%ent?m cBte"a po!ibilit?>i de ordonare Ai !i!temati%are a principaleleor !ate
turi!tice din >ara noa!tr?8
A5 9in punct de "edere ,eo,ra(ic8
6I5 Car%a&ii Orientali8
9orna * EBrg?u (Faru 9ornei$ 2eagra Farului$ Galea Ginului$ 1oAna$ ArieA)=
9epre!iunea Eilbor * 1iuc$ Rocu * Pigodiu * SBntimbu=
1uloarul TrotuA (4oiana S?rat?)=
9epre!iunea EraAo" (Ei:ad$ FugaA$ MalnaA$ Turia$ Eodoc$ Zi%in$ GBlcele$
TBrlungeni )=
Galea Ei!tri>ei ( EroAteni$ Eorca$ 1eahl?u)=
9epre!iunea Earaolt (Eibor>eni$ 3%unca$ Merculian)=
Mun>ii Marghita (Momorod5E?ile 1hirui)=
Oara MaramureAului.
Atrac&iile turistice ale ace!tei %one !unt8cheile$ de#ileele$ peAterile$ ca!cadele$
relie#ul abrupt$ apele minerale$ re%er"a>iile naturale= arhitectura popular?$ monumentele
i!torice$ ceramica Ai >e!?turile populare.
6II5 Car%a&ii Meri-ionali8
! 1uloarul Ruc?r*Eran$ F?g?raAii$ Galea 3ltului$ 4arBngul$ 9epre!iunile 4etroAani Ai
Ma>eg$ Rete%atul$ Mehedin>i*1ernei$ 1indrel*Fureanu.
Atrac&iile turistice8 ca!trele romane$ "e!tigii$ cet?>i$ #orti#ica>ii Ai con!truc>ii religioa!e$
cet?>i dacice= pei!a< natural de e:cep>ie= re!ur!ele de ape minerale Ai termale= "arietatea
portului popular.
6III5 Mun&ii 7anatului8 ce atrag prin arhitectura tradi>ional? (ca!e din bBrne de lemn)$ port$
"e!tigii arheologice$ #lora Ai #auna cu elemente !udice.
6I#5 Mun&ii A%useni8
! Oinuturile Mo>ilor$ Zarandului$ EeiuAului.
Atrac&iile turistice8 ca!e tradi>ionale cu caracter arhaic (con!truc>ii din bBrne$ acoperiAul
>uguiat)= elemente etno*#olclorice !peci#ice$ port popular$ >e!?turi Ai broderii= cadrul
natural= "e!tigii i!torice.
6#5 Litoralul M'rii Ne,re $i Delta Dun'rii8
! Gama Geche$ 2 Mai$ 6imanu$ Schitu$ 1o!tineAti$ I!tria$ Purilo"ca$ ,ni!ala$ Murighiol$
Mahmudia$ Maliuc$ Mila 2-$ 1riAan. Atrac>ii8
. calit?>ile terapeutice= . pei!a<ul original=
. te%aurul arheologic.
75 9in punct de "edere al caracteri+'rii %re-ominante a %oten&ialului turistic putem
con!tata e:i!ten>a unor !ate8
a * climaterice $i %eisa,istice ( Fundata$Eran$ Firnea$ A.a)=
. * etno,ra(ice3(olclorice ( Eogdan God?$ Gaideeni$ 6ereAti$ Sibiel$ etc)9
c * -e crea&ie artistic' $i arti+anal' ( Ti!mana$ Marginea$Gama$ Marga$ A.a)= - 3
14
Universitatea Biotera Bucuresti
%esc're$ti $i -e interes )n'toresc ( cu prec?dere cele din %ona montan? !au delt?)=
e 3 )iti3%omicole ( RecaA$ GBn?tori*2eam>$ R?d?Aeni$ GoineAti$ etc)=
C5 9in punct de "edere al ti%ului -e turism %racticat$ ace!tea pot #i de!tina>ii ale
turi!mului8
- de sejur, odihn i tratament9
- de cunoatere - cultural, etnografic - folcloric, mueistic9
- montan9
- sporti!9
- itinerant "
4rodu!ul !au produ!ele turi!tice create @n mediul rural !e adre!ea%? atBt turi!mului
organi%at cBt Ai celui autonom (pe cont propriu)$ intern Ai interna>ional= ele pot #i di"er!i#icate
Ai per!onali%ate$ a!t#el @ncBt !? core!pund? e:igentelor turiAtilor dornici de re"enirea la
i%"oarele ci"ili%a>iei romBneAti.
O.iecti)e economice 3 atrac&ii turistice
2u @n pu>ine ca%uri$ @n derularea unui program turi!tic unele dintre atrac>ii
repre%int? materiali%?ri ale acti"it?>ii economice din %ona re!pecti"? (bara<e Ai acumul?ri
de ap?$ hidrocentrale$ canale na"igabile$ poduri$ in!tala>ii tehnice ale a#acerilor mici !au
mi<locii). ,!te normal !? #ie aAa @ntrucBt turiAtii !unt dornici de a a"ea con#irmarea
ori%ontului cultural !au in#orma>ional pe care*l po!ed? Ai @n perioadele lor de "acan>?= mai
mult @n cadrul produ!elor turi!tice culturale ace!te atrac>ii #ac chiar obiectul c?l?toriei.
Oara noa!tr? are Ai a!t#el de re!ur!e turi!tice. Gom aminti aici8 bara<ul de la 4or>ile
de Fier$ podurile de pe!te 9un?re (FeteAti * 1erna"od?$ Giurgiu * Ru!e$ Giurgeni * Gadu
3ii$ ruinele podului lui Apolodor de la 9robeta Turnu Se"erin)= lucr?rile hidroenergetice
de pe Ei!tri>a$ 6otru$ ArgeA$ 3lt$ SomeA$ 4rut$ Siret$ Eu%?u= drumurile tran!montane
(roman * 2o"aci*SebeA$ Tran!#?g?r?Aanul).
F?r? di!cu>ie e:i!t? Ai alte obiecti"e economico*!ociale8
ateliere de ceramic?= cuptoare de "ar$ c?r?mid?$ ceramic?=
in!tala>ii * #?bricu>e * pentru prelucrarea lemnului$ pietrei$ marmorii=
#erme agricole=
centre de arti%anat=
!i!teme de iriga>ii=
care pot contribui la reali%area unei #orme de turi!m !peciali%ate$ ar @ngloba ace!te re!ur!e.
Ec1i%amente $i structuri -e %rimire 2n turismului rural romnesc
,:i!t? @n momentul de #a>? @n RomBnia circa 1- mii de localit?>i rurale
1
care
conturea%? prin !tructura lor * adunat?$ r?!#irat? !au ri!ipit? * dimen!iunea !pa>iului rural
romBne!c. Ace!te aAe%?minte umane rurale din punct de "edere admini!trati" Ai economic
!unt numite8 comune$ !ate$ c?tune Ai crBnguri
1/
.
Hn cadrul ace!tor aAe%?ri echipamentele de primire !unt la o prim? cla!i#icare
echipamente tradiionale Ai echipamente moderne" AdBncind pre%entarea !tructurilor de
primire "om con!tata c? ele pot asigura gduirea i ser!irea mesei $ #unc>ionBnd #n
locuinele cetenilor !au #n cldiri independente" Spa>iile ce a!igur? pre!ta>iile turi!tice
!unt !pecial amena<ate.
$tructurile de primire din mediul rural pot #i8
- pensiuni turistice$ cu pBn? la 10 camere$ totali%Bnd -0 locuri$ cla!i#icare 1* margarete=
- pensiuni agroturistice$ cla!i#icare 1*- margarete$ #unc>ionea%? @n cadrul go!pod?riilor
14
I#tlasul geografic al 1omniei'$ Academia RomBn?$ 17.J
15
EraAo"eanu 2icolae * '3conomia agriculturii montane'$ ,ditura Academiei RomBne$ EucureAti$ 177/
15
Universitatea Biotera Bucuresti
>?r?neAti Ai a!igur? o parte a alimenta>iei turiAtilor cu produ!e alimentare proa!pete din !ur!e
proprii Ai locale.
1;
4e lBng? %&TREC @n RomBnia a #o!t reali%at? Ai o alt? re>ea de turi!m rural * ca%are la
locuitori O'R"
O#R 3 O%eration #illa,es Roumaines:3pera>iunea Satele RomBneAti include 1
!ate Ai po!ibilit?>i de e:tindere @n alte ; localit?>i rurale$ di!pu!e @n Tran!il"ania$ MaramureA
Ai 2ordul Moldo"ei. Re>eaua a organi%at camere de @nchiriat @n locuin>e #amiliale$ circa
1/ * 20 de go!pod?rii @n #iecare localitate component?.
Hn a#ara cadrului organi%at cu tendin>e de pro#e!ionali%are !*a practicat Ai !e practic?
g?%duirea la localnici (locuitori) !pontan 5 neorgani%at. 4entru a reglementa ace!t gen de
acti"it?>i recent @n cadrul direc>iilor agricole <ude>ene a @nceput un proce! de @n#iin>are a
birourilor pentru agroturi!m !au turi!m rural. Rolul ace!tor birouri e!te de a !pri<ini Ai @ndruma
ace!te ini>iati"e$ de a pre%enta cadrul legal Ai a g?!i mi<loace materiale (re!ur!e) care !? permit?
de%"oltarea turi!mului rural @n <ude>ele re!pecti"e.
In(rastructura ,eneral' sau turistic'
Ad?ug?m celor pre%entate anterior c? turi!mul rural romBne!c bene#icia%? @n
momentul de #a>? de re>eaua na>ionala de Ao!ele Ai drumuri moderni%ate$ !perBnd @n cel
mai !curt timp la de%"oltarea Ai e:tinderea re>elelor de auto!tr?%i ce "or permite leg?tura
@ntre centrele emi>?toare de turiAti Ai %onele receptoare ale !pa>iului turi!tic rural.
Acce!ul @n %onele rurale poate #i reali%at Ai prin intermediul c?ii #erate$ care prin cele
11 linii tran!carpatice a!igur? @ntr*un !i!tem concentric * @n interiorul Ai e:teriorul arcului
carpatic * leg?turi @ntre toate %onele >?rii.
4entru acei care !unt mereu @n cri%? de timp$ tran!portul @ntre %one mai @ndep?rtate
poate #i a!igurat Ai pe calea aerului prin intermediul8
companilor aeriene e:i!tente (!pre e:empli#icare numim cBte"a8 6AR$ TAR3M$
PAR3$ GRIG13$ R3MAGIA)$
celor aeroporturi interna>ionale (3topeni$ E?nea!a$ Mihail Nog?lniceanu Ai
TimiAoara)$
celorlalte 10 aeroporturi de!chi!e tra#icului intern.
1omunica>iile !unt un alt pilon important pentru de%"oltarea turi!mului @n !pa>iul
rural. Reali%area noilor !i!teme de comunica>ie8 tele#onice prin e:tinderea tele#oniei
mobile Ai a radiocomunica>iei * @n plin? a#irmare$ "or permite o cBt mai rapid?
implementare a centralei de re%er"?ri pentru turi!mul rural Ai e:ploatarea !a @n condi>ii de
ridicat? e#icien>?.
Toate ace!tea "or contribui la a#irmarea produ!ului turi!tic rural romBne!c Ai la
crearea condi>iilor pentru lan!area !a pe pia>a e:tern?.
;. *riorit'&i ale turismului rural romnesc
Oara noa!tr? are mari po!ibilit?>i de de%"oltare a turi!mului @n !pa>iul rural$ iar
practicarea ace!tuia e!te nece!ar? @n etapa actual?. Geniturile reali%ate din acea!ta
acti"itate * urmare a cointere!?rii !?tenilor pentru practicarea turi!mului prin @nchirierea de
locuin>e Ai comerciali%area produ!elor naturale !au antrenarea turiAtilor la acti"it?>i
agricole ori ca!nice* pot contribui !ub!tan>ial la ridicarea ni"elului de trai Ai ci"ili%a>ie$ la
16
3rdinul 4reAedintelui A2T nr. ;151777$ M3R$ 4artea I$ nr.22 bi!51777
16
Universitatea Biotera Bucuresti
#i:area tineretului @n localit?>ile rurale.
1on#igura>ia geogra#ic? a >?rii noa!tre o#er? condi>ii ideale atBt pentru turi!mul
propriu*%i!$ @n perioada actual?$ cBt Ai pentru practicarea !porturilor de iarn?$ con!tituind o real?
re%er"? ca poten>ial "alori#icat @nc? la !car? redu!?$ cu atBt mai important? cu cBt repre%int? o
po!ibil? !ur!? de "enituri "alutare$ care$ bine in#luen>at? Ai go!pod?rit?$ poate #i pu!? @n
"aloare @n termen relati" !curt Ai cu in"e!ti>ii minime.
1on!ider?m deci c? turi!mul romBne!c$ @n general$ trebuie !?*Ai e"alue%e mult mai
riguro! Aan!ele de relan!are Ai$ @n acelaAi timp$ !? rede"in? una din ramurile prioritare ale
economiei romBneAti. 4rin acea!ta !*ar reali%a o !erie de e#ecte po%iti"e remarcabile$
dintre care amintim8 crearea de noi locuri de munc?$ tran!#erul geogra#ic de re!ur!e$
amena<area Ai !i!temati%area teritoriului$ echilibrarea balan>ei de pl?>i$ integrarea mai
rapid?$ prin turi!m$ a >?rii noa!tre @n !tructurile +niunii ,uropene.
6a ba%a optimi!mului * reali!t @n mare m?!ur?$ pri"ind lan!area rapid? a turi!mului
rural romBne!c$ !t? anali%a comple:? a multiplelor a"anta<e ale RomBniei @n compara>ie
cu alte >?ri "ecine$ unele concurente$ iar altele chiar mai de%"oltate din punct de "edere
turi!tic.
6uBnd @n calcul Ai #aptul c? indu!tria turi!mului are un impact mai mare decBt
orice alt? indu!trie$ con!ider?m c? e!te nece!ar a reali%a o anali%? !uccint? pentru o bun?
determinare a priorit?>ilor de%"olt?rii turi!mului rural @n >ara noa!tr?. 9atele !tati!tice
con!emnau din ace!t punct de "edere e:i!ten>a$ la <um?tatea anului 20108
.J0 pen!iuni 3 -. turi!tice
-- agroturi!tice
J /0; locuri
/ 7; @n pen!iunile turi!tice$
2/;0 @n pen!iunile agroturi!tice
2um?rul celor care practic acti"it?>i de turi!m rural e!te totuAi mai mare$ o bun?
parte dintre echipamente ne#iind omologate$ cla!i#icate !au de!#?AurBnd acti"itate @n mod
nelegal.
<. M'suri concrete %entru alinierea la cerin&ele %ie&ei
Hn RomBnia$ con#runtat? @n ultimii ani cu pro#undele muta>ii impu!e de proce!ul
de tran%i>ie la economia de pia>?$ turi!mul !*a do"edit !ectorul cel mai !en!ibil la !timulii
economico*!ociali$ #enomen re!im>it atBt @n domeniul cererii cBt Ai @n cel al o#ertei de
produ!e turi!tice romBneAti. Turi!mul rural romBne!c !*a a#lat Ai !e a#l? @n re%onan>? cu
@ntreaga miAcare turi!tic? romBnea!c?$ @n!? prin plu!urile !ale @ncearc? !?*Ai domine
lip!urile Ai !? con"ing?.
4entru turi!t$ calitatea produ!ului e!te deo!ebit de important?. OinBnd cont de acea!ta
e!te cuno!cut c? introducerea @n circuitul turi!tic a unor !tructuri 5 echipamente ce o#er? *
prin per!onalul !?u * !er"icii de proa!t? calitate poate compromite$ pe termen lung$ un
produ! !au o de!tina>ie. 9in literatura de !pecialitate Ai din practic? re%ult? c? odat?
compromi! un produ! turi!tic$ re#acerea ace!tuia nece!it? e#orturi Ai cheltuieli deo!ebite
pe durata a mai mul>i ani.
Hn conclu%ie$ un turi!m rural de calitate pre!upune !er"icii Ai pre!ta>ii de calitate. Se
!ub@n>elege c? echipamentele turi!mului rural trebuie !? di!pun? de o dotare !anitar?
modern?= de condi>ii de con#ort atBt pentru g?%duire (primire)$ cBt Ai pentru alimenta>ia
17
Universitatea Biotera Bucuresti
public?= de c?i de acce! Ai comunica>ie ci"ili%ate. 1on!ider?m c? nu @n ultimul rBnd$
trebuie acordat? o deo!ebit? importan>? promo"?rii produ!ului turi!tic rural care nece!it?8
publicarea unor buletine in#ormati"e= @n#iin>area unui %iar (re"i!t?) de pro#il= editarea
anual? a unui catalog la !tandardele europene= elaborarea unor programe de media=
reali%area unui o#iciu de in#ormare Ai di#u%are. Hn alt? ordine de idei$ !e impune8
* formarea * @n cadrul a!ocia>iilor pro#e!ionale * unui corp de e(peri capabili a
acorda a!i!ten>? tehnic?=
* organiarea unor cursuri de marKeting$ amena<are Ai compartimentare a
!pa>iilor de primire$ preg?tire Ai !er"ire a me!ei (catering Ai reguli de !er"ire a
me!ei)$ cla!i#icare$ omologare$ !tandarde de calitate=
) desfurarea unor aciuni de instruire @n igien? Ai ecologie=
= realiarea unui sistem informaional competiti" (e"iden>? operati"?$ !i!tem de
re%er"?ri)=
) iniierea #n comportamentul i relaiile cu turitii (comunicare).
Atragerea Ai !elec>ionarea e:per>ilor * din rBndul !pecialiAtilor @n domeniul
turi!mului$ @n"?>?mBntului !uperior Ai mediu (economic$ agricol$ etc)$ admini!tra>iei Ai a
altor domenii * re"ine organi%a>iilor negu"ernamentale (a!ocia>ii$ #edera>ii etc.) intere!ate
de de%"oltarea turi!mului rural$ care "or trebui !? !olicite8
* s%ri>in intern8 Mini!terul Muncii Ai 4rotec>iei Sociale$ Mini!terul ,duca>iei Ai
1ercet?rii$Mini!terul Tineretului A.a.
* s%ri>in extern8 1omunitatea ,uropean?$ organi!me !peciali%ate8 ,+R3T,R
,+R3GIT,S$ T,R
1.
$ AFRAT
1J
$ 13FRAT
17
$ A a. pentru ca @ntr*un inter"al !curt de timp$
cuno!cBnd e:perien>a @n domeniu Ai cerin>ele pie>ei !? !e poat? implementa corect !piritul
practic?rii * @n dubl? ipo!ta%?8 pre!tator Ai bene#iciar * a turi!mului rural @n RomBnia.
1on!ider?m c? al?turi de omologarea Ai bre"etarea in!tala>iilor Ai echipamentelor
din turi!mul rural romBne!c$ un rol important @n de%"oltarea !a @l "a <uca elaborarea unei
politici clare Ai de per!pecti"?. Hn cadrul ace!tei politici de de%"oltare pe termen lung e!te
nece!ar a nu #i omi!e urm?toarele a!pecte8
* sta&ilirea unor o&iecti)e precise i +udicios ealonate n timp, cu implicarea mai
acti"? a Mini!terelor Agriculturii Ai Alimenta>iei$ 6ucr?rilor 4ublice Ai Amena<?rii
Teritoriale=
* ameliorarea infrastructurii generale de care depinde re"itali%area @ntregii
economii rurale (drumuri$ re>ea de ap?$ canali%are$ telecomunica>ii$ energie electric?)=
* amena+area unor ferme, pensiuni, gospodrii turistice model ' pilot, ca dotare Ai
organi%are a acti"it?>ii$ dar cu re!pectarea arhitecturii Ai tradi>iilor locale$ e"itBndu*!e
Kitchul$ tipi%area !au tran!#erul con!truc>iilor urbane @n mediul rural=
* identificarea, in)entarierea i )alorificarea resurselor turistice Ai limitro#e=
de%"oltarea Ai moderni%area celor introdu!e @n circuitul turi!tic cu accent !pecial pe
di"erti!ment$ anima>ie$ agrement Ai practicarea !portului=
* realizarea sistemului de rezer)ri naional :ori includerea ec0ipamentelor n unul
dintre sistemele de rezer)ri )ia&ile;, @n prima #a%? Ai racordarea la !i!temul interna>ional
de re%er"?ri al turi!mului mondial * prioritar cel rural. 3rgani%area di!peceratelor de
ca%are Ai a birourilor de in#ormare * ghidare= ampla!area @n !atele turi!tice Ai pe drumurile
17
T,R Turi!m @n !pa>iu rural (Touri!me en ,!pace Rural)*a!ocia>ia #rance%? ce @nglobea%? toate #ormele
de g?%duire din mediul !?te!c
18
AFRAT * A!ocia>ia pentru Formarea S?tenilor @n acti"it?>i de turi!m$ Autran!$ Fran>a
19
1entrul de preg?tire a locuitorilor de la >ar? pentru acti"it?>ile de turi!m$ !ediul la Anger!
18
Universitatea Biotera Bucuresti
ce #ac leg?tura cu ace!tea (europene$ na>ionale Ai locale) a panourilor * harta cu
po%i>ionarea reperelor TRR (turi!mului rural romBne!c)8 di!pecerat ca%are$ punct
in#ormare$ obiecti"e turi!tice$ ga%de$ unit?>i de alimenta>ie public? tradi>ionale$ #erme$
pen!iuni etc. Montarea indicatoarelor pentru marca<$ a pl?cilor cu !igla #edera>iei !au
a!ocia>iei din care #ac parte Ai a ni"elului de cla!i#icare a echipamentului=
* ntocmirea unei e)idene a principalelor e)enimente din )iaa satului
(culturale$ religioa!e$ tradi>ii$ tBrguri$ iarmaroace etc)$ a comemor?rilor$ a arti%anilor Ai
rap!o%ilor locali$ @n "ederea pre%ent?rii unor programe turi!tice autentice Ai de cert?
"aloare (per!onali%ate %onei). 6uBnd @n con!iderare tendin>ele @nregi!trate @n e"olu>ia
turi!mului @n general$ Ai a turi!mului rural @n particular$ pe plan mondial * pe de o parte$
cBt Ai e"olu>ia !ociet?>ii romBneAti * cu prec?dere !tadiul re#ormei economiei @n turi!m *
pe de alt? parte$ !e pot de!prinde cBte"a ob!er"a>ii8
- turismul rural a demarat #n Rom*nia #n +une condiiuni, cu re%ultate ce pot #i
con!iderate meritorii (de e:emplu8 omologarea$ cla!i#icarea$ bre"etarea echipamentelor=
ate!tarea ga%delor= tendin>e pentru organi%area la ni"el na>ional Ai racordarea la turi!mul
interna>ional)=
- disfuncionalitile, deficienele i lacunele turismului naional s-au rsfr*nt i
asupra turismului rural (de e:emplu8 imper#ec>iunile legi!lati"e= lip!a !tructurilor
in!titu>ionale care !? #acilite%e de!#?Aurarea proce!ului de re#orm?= preg?tirea p!ihic? Ai
in#orma>ional? a per!onalului= !laba recepti"itate a !ectoarelor cone:e). Hn per!pecti"? !e
impune o !trategie di#eren>iat?$ identi#icBnd capacit?>i Ai !tructuri de primire8 tradiionale
(integral !au cu con#ort modern @n ceea ce pri"eAte buc?t?ria$ !i!temul de @nc?l%ire$
canali%are$ in!tala>ii !anitare$ A.a.) Ai moderne (con!truite @n ultimii ani$ cu toate #acilit?>ile
"ie>ii moderne8 tele#on$ TG$ baie$ grup !anitar$ @nc?l%ire etc.) pentru turi!mul
interna>ional$ na>ional Ai local.
Reali%area moderni%?rii !tructurilor tradi>ionale !au con!truirea de noi
echipamente "a impune acceptarea ideii identi#ic?rii unor in"e!titori$ romBni !au !tr?ini$
care di!pun de re!ur!ele nece!are @ntre>inerii Ai moderni%?rii echipamentelor Ai care pot$
@n acelaAi timp$ !? a!igure o creAtere a gradului de utili%are a capacit?>ilor turi!tice
(ca%are$ alimenta>ie public?$ agrement etc.).
6egat direct cu pre"i%ionarea <u!t? a circula>iei turi!tice Ai dimen!ionarea corect? a
in"e!ti>iilor (amena<?rilor Ai echipamentelor)$ e!te nece!ar !? !e reali%e%e preg?tirea popula>iei
pentru con!umul turi!tic$ rede!coperindu*!e ne"oia de a petrece "acan>ele Ai concediile @n
mi<locul naturii$ @n mediul rural$ @n atmo!#era patriarhal? a !atului.
1onAtienti%area dreptului la repao!$ a bucuriei re@ntoarcerii la natur?$ a importan>ei
petrecerii timpului liber apelBnd la !er"iciile turi!tice trebuie !? #ie urmarea unor ac>iuni
concertate$ "i%Bnd educa>ia ci"ic?$ turi!tic?$ ecologic? Ai cultural? a popula>iei.
4roce!ul de conAtienti%are "a trebui !? !chimbe idei Ai concep>ii$ !? @n"ing?
pre<udec?>i$ !? educe Ai !? #orme%e un curent de opinie capabil !? con!idere turi!mul rural
ca un produc?tor de "alori$ acti"itate complementar? celor tradi>ionale Ai agricole @n
primul rBnd pentru #emeile Ai tinerii din mediul rural$ in!trument de educa>ie$ ci"ili%a>ie Ai
modelare a conAtiin>elor$ modalitate de uAurare a cooper?rii Ai reali%?rii de !chimburi de
e:perien>? cu alte !tructuri europene a!em?n?toare.
Trecerea timpului Ai practica "or contribui la "eri#icarea teoriilor a"an!ate prin
e:perimente pe care ni le dorim @ncununate de !ucce!. Hn ob>inerea tran!#orm?rilor dorite$ un
rol important @l "or <uca obiecti"ele !tabilite (preci!e Ai <udicio! eAalonate @n timp)$ ca Ai
diri<area re!ur!elor #inanciare interne Ai de la di#erite organi!me interna>ionale c?tre %onele Ai
19
Universitatea Biotera Bucuresti
comunit?>ile rurale intere!ate$ cu un "aloro! poten>ial turi!tic Ai uman.
Formarea pre!tatorilor * din mediul rura * pentru turi!m$ "a trebui !? !chimbe idei Ai
concep>ii$ !? @n"ing? pre<udec?>i$ !? educe Ai !? #orme%e un curent de opinie #a"orabil
practic?rii ace!tei @ndeletniciri.
Turi!mul rural trebuie con!iderat8 produc?tor de "alori$ acti"itate complementar? celor
tradi>ionale Ai agricole$in!trument de educa>ie$ ci"ili%a>ie Ai modelare a conAtiin>elor$
modalitate de uAurare a cooper?rii Ai reali%?rii de !chimburi de e:perien>? cu alte !tructuri
na>ionale !au europene a!em?n?toare.
20
Universitatea Biotera Bucuresti
7I7LIO?RA0IE
1. EraAo"eanu 2icolae * '3conomia agriculturii montane'$ ,ditura Academiei
RomBne$ EucureAti$ 177/
". Gl?"an Ga!ile -/%0e 1ural %ourism-, Romanian Touri!m Maga%ine$ nr. 5177/$
M.T.$ I.1.T.$ EucureAti$ 177/
;. I!trate$ I.$ Eran Florina * '#groturismul n 1omnia'$ Tribuna ,conomic?$ nr.
-2510. 0J. 177/
<. Minciu Rodica 3conomia turismului$ ,ditura +ranu!$ EucureAti$ 2000
@. Teodor Moldo"an &Turi!mul interna>ional. ,#ecte multiplicati"e Ai
promo"are'$ ,d. Aldu!$ 1777
A. Moldo"eanu$ M.$ Miron$ 9. * I4!ihologia reclamei'$ ,ditura 6ibra$ EucureAti$
177/
B. 2eacAu 2icolae %urismul i dez)oltarea dura&il$ ,ditura ,:pert$ EucureAti$
1777
C. 2icolae EraAo"eanu * '3conomia agriculturii montane'$ ,ditura Academiei
RomBne$ EucureAti$ 177/
D. 4lop$ 6. * ITuri!mul$ #actor de promo"are interna>ional? a RomBniei'$ @n
ITuri!mul !ecolului DDI'$ M.T.$ In!titutul de 1ercetare pentru Turi!m$ EucureAti$ 177;
1E. 4ompei 1ocean$ Gheorghe Gl?!ceanu$ Eebe 2egoe!cu * I4eografia general
a turismului'$ ,ditura Meteor 4re!!$ EucureAti$ 2002
11. 4o!ea Gr. Ai colecti" *'3nciclopedia geografic a 1omniei' ,ditura Ftiin>i#ic?
Ai ,nciclopedic?$ EucureAti$ 17J2
1". Seba!tian Eoni#aciu *'1omnia, g0id turistic'$ ,ditura Sport*Turi!m$
EucureAti$ 17J-
1;. Fandru I.$ 1ucu G. * '1omnia, prezentare geografic'$ ,ditura Ftiin>i#ic? Ai
,nciclopedic?$ EucureAti$ 177
TTT 3rdinul 4reAedintelui A2T nr. ;151777$ M3R$ 4artea I$ nr.22 bi!51777
TTT '1omnia %urism 896'$ 4agini 2a>ionale$ EucureAti$ 177;
TTT I#tlasul geografic al 1omniei'$ Academia RomBn?$ 17.J
<<< (atalogul naional al pensiunilor turistice i agroturistice A2TR,1 2002
21