Sunteți pe pagina 1din 21

Universitatea Biotera Bucuresti

TURISMUL RURAL ROMANESC


Iordache George Iulian
M.A.T anul III
Zi cu regim FR
Septembrie 201
Universitatea Biotera Bucuresti
INTRODUCERE
Turi!mul rural cuprinde toate acti"itatile turi!tice de!#a!urate in mediul rural$ in
a#ara %onelor de!tinate &turi!mului luminilor' (in ora!e)$ &turi!mul alba!tru' (pe litoral)$
&turi!mul de !anatate' (in !tatiuni balneo*climaterice) !i &turi!mului alb' (in !tatiuni
montane).
In +niunea ,uropeana piata turi!mului rural e!te e!timata la pe!te -.0 milioane
per!oane$ iar 2/0 din turi!tii europeni i!i petrec concediile in !patiul rural. 1u toate
ace!tea !tati!ticile +2I+2II ,+R34,2, arata ca /.0 din cei care*!i petrec "acanta in
mediul rural nu au a"ut o !ur!a de in#ormare in ace!t !cop$$ ceea ce arata ca po!ibilitatea
petrecerii unei a!t#el de "acante e!te #oarte putin cuno!cuta in tarile +2I+2II
,+R34,2,.
1a%area in !patiul rural cuprinde toate #ormele de ca%are turi!tica$ de la #erme la
hoteluri rurale !au la camerele de oa!peti$ ge!tionate direct !i per!onal de proprietari$
per!oane #i%ice$ a!ociatii !au comunitati locale. Agroturi!mul$ ca #orma a turi!mului rural$
utili%ea%a ca !patii de ca%are !i !er"ire a me!ei #ermele5pen!iunile turi!tice rurale in
+2I+2II ,+R34,2,$ cat !i in Romania
6a ni"elul +2I+2II ,+R34,2, in 1770 a #o!t creata ,+R3GIT,S
Federatia ,uropeana pentru 1a%are Turi!tica la 6ocuitori (#ermieri) in Spatiul Rural$ la
#erma !i !at$ care reune!te 22 de a!ociatii nationale !i regionale din 1 tari europene.
Scopul Federatiei e!te unul promotional$ !i anume8 de#inirea unui concept european$
crearea unei marci comune$ de#inirea unei !trategii comerciale. ,+R3GIT,S contribuie
la8 mentinerea modului de "iata in !patiul rural european$ o#erirea unei alternati"e a
turi!mului de ma!a$ edi#icarea tolerantei !i a intelegerii intre rural !i urbanul di#eritelor
tari europene.
9ar in #iecare tara din +2I+2,A ,+R34,A2A$ turi!mul rural !i agroturi!mul
au o organi%are proprie la ni"el de comunitate$ localitate$ departament$ %ona !i tara$ prin
a!ociatii !au !indicate de intitiati"a care !e ocupa de de%"oltarea !i promo"area ace!tor
#orme de turi!m.
4rin e:i!tenta !a milenara$ !atul romane!c a repre%entat #irul continuitatii
poporului no!tru pe teritoriul Romaniei$ ca o adaptare la mediul geogra#ic$ care a
con!tituit creu%etul #ormarii ace!tuia$ al culturii !i ci"ili%atiei !ale.
9e milenii !*au perpetuat traditiile populare$ obiceiurile$ #olclorul$ arta populara$
tran!mi!e pana la creatorii populari !i acuratetea artei populare.
Ace!t te%aur #ocloric !e pa!trea%a in mai toate !atele romane!ti$ dar cu precadere
in ariile de munte !i deal$ acolo unde tentaculele emanciparii contemporane au patrun!
intr*un ritm mai lent. 9e aceea !e impune ca !atul !a ramana !i mai departe pa!tratorul
autencitului romane!c.
4otentialul agroturi!tic din !atul romane!c e!te deo!ebit de comple:$ cuprin%and
in alcatuirea !a componente naturale !i cultural*i!torice de mare "arietate !i atracti"itate
turi!tica.
Alaturi de cadrul natural$ !patiul rural romane!c bene#icia%a !i de un potential
etnogra#ic !i #olcloric de mare originalitate !i autenticitate. Acea!ta %e!tre !pirituala
2
Universitatea Biotera Bucuresti
repre%entata prin "alori arhitecturale populare$ in!talatii !i tehnici populare$ me!te!uguri
traditionale$ #olclor !i obiceiuri ancen!trale$ !arbatori populare$ etc.$ !e completea%a cu
numeroa!e monumente i!torice !i de arta$ "e!tigii arheologice$ mu%ee$ care ampli#ica
ine!timabilul te%aur cultural*i!toric.
Turi!mul rural cu componenta !a$ agroturi!mul$ !e practica emipiric$ in
Romania$ de pe!te ;0 de ani. 9ar abia dupa anul 1770$ ace!ta a cuno!cut o de%"oltare mai
ampla !i chiar o rogani%are pe piata interna !i e:terna.
4entru promo"are$ la ni"el national !*a in#iintat A2TR,1 A!ociatia 2ationala
pentru Turi!mul Rural$ ,cologic !i 1ultural cu -2 de #iliale in teritoriul
4entru de%"oltarea comple:a a %onei montane !*a con!tituit FR9M Federatia
Romana pentru 9e%"oltare Montana.
9e a!emenea$ au aparut !i alte a!ociatii locale$ de promo"are !i chiar de
de%"oltare a turi!mului rural.
1u toate ace!tea turi!mul rural (!i in !pecial agroturi!mul) nu are o organi%are
proprie la ni"elul pre!tatorilor de !er"icii agroturi!tice !au cone:e ace!tora !au la ni"el
regional !i national.
9in e:perienta europeana !i$ indeo!ebi$ germana$ au!triaca$ el"etiana !i #rance%a$
!e remarca #aptul ca &turi!mul rural' cu componenta !a &agroturi!mul'$ !unt bine de#inite
ca organi%are !i promo"are pe plan local$ regional !i national$ !e in!criu in politica
generala a +2I+2II ,+R34,2, de amena<are !i de%"oltare a mediului rural !i de
!pri<inire a populatiei in ace!t !patiu. 9e a!emenea$ in acti"itatea turi!tica locala !unt
implicate comunitatile !i autoritatile locale$ alte a!ociatii$ #irme !i per!oane #i%ice$ care
concura la de!#a!urarea acti"itatii de turi!m$ #iecare a"and o contributie #inanciara la
de%"oltarea !i promo"area ace!tuia.
Turi!mul rural !i agroturi!mul$ ca acti"itati economice !i !ocio*culturale$ !e
in!criu in normele de protectie a mediului incon<urator natural !i umani%at$ adica a
turi!mului ba%at pe principii ecologice. 9e aceea$ con!ideram ca ace!te doua #orme de
turi!m !e in!criu in !#era turi!mului durabil.
Mediul inco<urator natural !i umani%at con!tituie &!uportul' !i &materia prima'
pentru de%"oltarea durabila a oricarei economii. Intre turi!m$ cu precadere$ cel rural$ !i
mediul incon<urator e!te o relatie comple:a$ legaturile dintre ele mani#e!tandu*!e in
ambele directii. Mediul natural !i mo!tenirea cultural*i!torica a !atelor$ prin
componentele lor8 apa$ aer$ #lora$ #auna$ relie#$ pei!a< montan$ monumente i!torice !i
traditii etno#olclorice etc$ repre%inta re!ur!ele de ba%a ale turi!mului= pe de alta parte
acti"itatea turi!tica$ in comple:itatea !a$ in#l+niunii ,uropenentea%a mediul ecologic !i
cultural$ modi#icand elementele componente enumerate. 9e aceea de%"oltarea turi!mului
#ace nece!ara acordarea unei atentii deo!ebite mediului incon<urator prin ma!uri de
prote<are !i de%"oltare a calitatii !i re!ur!elor !ale in ariile intrate in circuitul turi!tic !au
in per!pecti"a de a #i "alori#ica prin turi!m$ precum !i controlul con!ecintelor ace!tei
acti"itati in "ederea "alori#icarii optme a potentialului turi!tic.
4ornindu*!e de la conceptul ca &de%"oltarea durabila$ "iabila !i !u!tinuta din
punct de "edere ecologic e!te con!iderata acea de%"oltare care !ati!#ace ne"oile
pre%entului #ara a compromite capacitatea generatiilor "iitoare de a*!i !ati!#ace propriile
lor ne"oi'$ turi!mul$ !i in !pecial$ turi!mul rural$ ca acti"itate economica$ !e in!crie in
ace!t demer! !tiinti#ic !i trebuie !a colabore%e cu celelalte indu!trii !i acti"itati economice
in a!igurarea calitatii mediului$ a ba%ei de re!ur!e !i a !upra"ietuirii !ale. 1u atat mai
mult$ de"ine nece!ara coparticiparea$ in ace!t !cop$ a autoritaritatilor centrale !i locale$ a
3
Universitatea Biotera Bucuresti
comunitatilor locale$ alaturi de pre!tatorii de !eri"icii cone:e$ aparatorii mediului
incon<urator !i$ nu in ultimul rand$ a turi!tilor care bene#icia%a de o#erta turi!tica rurala !i
de calitatea mediului de!tinatiei turi!tice pre#erate.
TURISMUL RURAL ROMNESC
Teritoriul >?rii noa!tre pre%int? o mare "arietate de "alori cultural i!torice * art?
popular?$ etnogra#ie$ #olclor$ tradi>ii$ "e!tigii i!torice * un cadru natural armonio! @mbinat$
cu un #ond pei!agi!tic "ariat Ai pitore!c. Toate ace!tea !e con!tituie @ntr*un "aloro!
poten>ial turi!tic Ai @n certe "alen>e ale turi!mului rural romBne!c. Ap?rute Ai de%"oltate pe
cele mai "ariate #orme de relie#$ @nc? din "remea traco*dacilor$ aAe%?rile rurale romBneAti
au p?!trat Ai mai p?!trea%? @nc? @n bun? m?!ur? datinile Ai obiceiurile !tr?"echi$ un bogat
Ai "ariat #olclor$ elemente originale de etnogra#ie Ai arti%anat$ ce pot #i "alori#icate turi!tic
@n cadrul unei !trategii de organi%are Ai de%"oltare a turi!mului rural.
1.Contextul istoric al turismului rural romnesc
Turi!mul rural @n >ara noa!tr? !e practic? din totdeauna$ dar !pontan$ !poradic$
@ntBmpl?tor Ai mai ale! neorgani%at= #orma !a de materiali%are o repre%int? * @ncepBnd cu
anii C20*C-0 ai !ecolului DD$ ca%area la cet?>eni a "i%itatorilor oca%ionali ai unei aAe%?ri
rurale
1
.
Primele ncercri de turism organizat s-au realizat n anii 1967-1968, pentru
grupurile de turiti aflai pe litoralul romnesc al rii !egre" # fost un nceput
promitor, cci n anul 197$ inisterul %urismului ela&oreaz ordinul $97'197$, urmare
cruia (entrul de cercetare pentru promo)are turistic internaional identific i
selecteaz localitile rurale reprezentati)e, pentru satele romneti, ce urmau a fi
lansate n turism" *e comun acord cu oficiile +udeene de turism i organele
administraiei locale s-a sta&ilit c pot fi introduse n turismul intern i internaional
circa 118 localiti rurale"
1u @ncepere de la 1; iulie 17.-$ prin ordinul Mini!terului Turi!mului num?rul
.517.- !e declarau$ e:perimental$ !ate de intere! turi!tic$ denumite ,sate turistice-,
urm?toarele 1 localit?>i rurale8 6ereAti Ai Ruc?r (ArgeA)$ 4oiana S?rat? (Eac?u)$ Fundata
Ai Firmea (EraAo")$ Eogdan God? (MaramureA)$ Ti!mana (Gor<)$ Sibiel (Sibiu)$ Gatra
Moldo"i>ei (Sucea"a)$ RacoA (TimiA)$ S#Bntu Gheorghe$ Murighiol Ai 1riAan (Tulcea)$
Gaideeni (GBlcea).
Hn anul urm?tor$ prin decretul 22/517. !e inter%ice ca%area turiAtilor !tr?ini @n
locuin>ele particulare$ !atele turi!tice de"enind ne#unc>ionale pentru turi!mul
interna>ional. TotuAi dat #iind #aptul c? o parte din !atele turi!tice amintite au #o!t inclu!e
@n programele cu caracter cultural Ai #olcloric ale 3#iciului 2a>ional de Turi!m I1arpa>i'
EucureAti Ai contractate pe pia>a e:tern?$ !e reali%ea%? o breA? pentru !atele8 6ereAti$
Ruc?r$ Sibiel$ Murighiol Ai 1riAan
.
Scurta perioad? de .oficializare ' a turi!mului rural nu a #?cut po!ibil?
organi%area acti"it?>ii de turi!m Ai nici amena<area core!pun%?toare a !atelor turi!tice. Hn
multe localit?>i nu !*au omologat go!pod?riile care @ntruneau condi>iile de ca%are (Ruc?r$
1
Gl?"an Ga!ile -/%0e 1ural %ourism-, Romanian Touri!m Maga%ine$ nr. 5177/$ M.T.$ I.1.T.$ EucureAti$
177/
4
Universitatea Biotera Bucuresti
Gatra Moldo"i>ei$ Gaideeni)$ @n altele ca%area turiAtilor romBni !e #?cea @n mod
neorgani%at Ai # ?r? a !e >ine o e"iden>? (1riAan$ Fundata$ Ruc?r)$ iar unele localit?>i nu au
@nregi!trat nici o acti"itate turi!tic? (Ti!mana$ Eogdan God?$ Gaideeni). 1u #oarte mici
e:cep>ii$ acea!t? !itua>ie a d?inuit pBn? @n anul 17J7. HncepBnd cu anul 1770$ intere!ul
pentru turi!m rural renaAte. Iau naAtere di"er!e a!ocia>ii Ai organi!me care @Ai propun
a#irmarea Ai de%"oltarea turi!mului @n %onele rurale. 9in rBndul ace!tora le amintim pe
cele mai repre%entati"e8
2ederaia 1omn pentru *ez)oltare ontan (1770)$ care @Ai propunea !pri<inirea !ub
toate #ormele a locuitorilor din %ona montan?$ inclu!i" prin promo"area$ organi%area Ai
de%"oltarea agroturi!mului=
#genia 1omn pentru #groturism (177/) ce @Ai propune racordarea agroturi!mului
romBne!c la !i!temul interna>ional de turi!m=
#sociaia !aional pentru %urism 1ural 3cologic i (ultural din 1omnia A2TR,1
(177)$ membr? a Federaiei Europene de Turism Rural (,+R3GHT,S)= pBn? @n
pre%ent !*a do"edit a #i dinamic?$ per#ormant? Ai "iabil? reali%Bnd @n mare parte !copurile
propu!e la #ondare.
+rmare a dinami!mului acti"it?>ii de!#?Aurate de c?tre A2TR,1$ !?pt?mBnalul
economico*#inanciar I1apital' a acordat a!ocia>iei premiul .Oskar - Capital ' pentru
anul 177/$ recuno!cBnd Ai con#irmBnd prin acea!ta .iniiati)a cu cel mai mare impact
social ' a anului.
#sociaia !aional de %urism 1ural 3cologic i (ultural (ANTREC)$ reunea la
!#BrAitul anului 177/ pe!te 2000 de membri$ @n 1/ #iliale. Acti"itatea turi!tic? !*a de!#?Aurat @n
cadrul a 120 echipamente (#erme$ pen!iuni !au go!pod?rii >?r?neAti)$ care au atra! 1J /00 de
turiAti * din care -/00 de turiAti !tr?ini * cu un !e<ur mediu de %ile5turi!t.
Anul urm?tor (177;) a marcat o creAtere a dimen!iunilor la 2/ #iliale Ai ridicarea
ni"elului calitati" al echipamentelor$ !er"iciilor Ai a @ntregii acti"it?>i. A #o!t preocupat? de
ridicarea ni"elului preg?tirii pro#e!ionale a pre!tatorilor de !er"icii turi!tice rurale$ prin
organi%area de8 !eminarii$ coloc"ii Ai cur!uri de tehnic? turi!tic? Ai marKeting turi!tic$ @n mod
centrali%at !au %onal @n regiunile cu circula>ie turi!tic? @n!emnat? (EraAo"$ MaramureA$
Euco"ina$ etc.). %ot n anul 1996 a nceput derularea primului Program P0are pentru
turism rural din ara noastr. Hn cel de*al treilea an de e:i!ten>? (177.) al A2TR,1
num?rul membrilor !?i a a<un! la aproape - 000 iar cel al #ilialelor la 2J. A!ocia>ia a reuAit
editarea primului 19*rom$ a primului catalog al pen!iunilor Ai #ermelor turi!tice$ a participat
la numeroa!e e"enimente promo>ionale (tBrguri Ai e:po%i>ii$ reuniuni Ai congre!e) a #o!t
preocupat? de reali%area unui climat de de!centrali%are a ac>iunilor !ale. Anul 177J a
concreti%at imaginea A2TR,1*ului @n8 cei pe!te 2./00 membri$ organi%a>i @n -0 de #iliale
<ude>ene= mai mult de 1.000 de pen!iuni turi!tice Ai agroturi!tice omologate Ai cla!i#icate=
apro:imati" 1/0.000 turiAti romBni Ai !tr?ini$ cu un !e<ur mediu de %ile. Hn rBndul
preocup?rilor generale ale a!ocia>iei !e @n!criu Ai8 editarea anual? a catalogului na>ional al
pen!iunilor turi!tice Ai agroturi!tice$ #inali%area !i!temului na>ional in#ormati%at de re%er"are
Ai racordarea !a la !i!teme !imilare din >?rile membre ,+R3GHT,S$ pre%en>a @n pagini de
Internet. 3 problem? "ital? ce !e doreAte reali%at? @n cel mai !curt timp e!te cea a
implement?rii unui !i!tem "iabil de a!igur?ri pentru turiAtii ce practic? turi!mul rural$ pentru
pen!iunile Ai #ermele turi!tice$ pentru ga%de Ai pentru go!pod?riile ace!tora.
Acti"itatea !u!>inut? din primii ani ai mileniului III au condu! A2TR,1*ul la o
!tructur? #ormat? din -0 de #iliale <ude>ene$ @n care acti"ea%? pe!te 2 /00 membri$ ce*Ai
5
Universitatea Biotera Bucuresti
de!#?Aoar? acti"itatea @n pe!te 1 000 echipamente turi!tice$ cla!i#icate Ai omologate
2
. 9in punct
de "edere al di!per!iei teritoriale !e poate "orbi de o anume concentrare regional? a %onelor
in care !e reg?!e!ec pen!iuni A2TR,1$ ele #iind pre%ente @n apro:imati" .J0 de !ate
-
.
6egat de !trategia de%"olt?rii turi!mului rural @n >ara noa!tr? A2TR,1 Ai
Mini!terul Turi!mului au optat pentru creAterea calit?>ii pre!ta>iilor. 4entru !olu>ionarea
cu operati"itate a problemelor pri"ind organi%area$ de%"oltarea Ai promo"area turi!mului
rural @n RomBnia a #o!t con!tituit?$ prin 3rdinul Mini!trului Turi!mului /75iulie 177/$
1omi!ia tehnic? pentru de%"oltarea turi!mului rural. 9in acea!t? comi!ie #?ceau parte
!pecialiAti de la mini!terele Ai in!titu>iile care*Ai pot aduce o contribu>ie @n ace!t domeniu8
Mini!terul Agriculturii Ai Alimenta>iei$ Mini!terul Tineretului Ai Sporturilor$ In!titutul de
1ercetare pentru Turi!m$ In!titutul 2a>ional de Formare Managerial? @n Turi!m$
Mini!terul Apelor$ 4?durilor Ai 4rotec>iei Mediului Ai Mini!terul ,duca>iei 2a>ionale.
4reocup?ri$ din ce @n ce mai concrete$ pentru !pri<inirea ace!tui domeniu nou de
acti"itate economic? au mani#e!tat8 Mini!terul Turi!mului$ Mini!terul Tineretului Ai
Sporturilor$ Mini!terul ,duca>iei Ai 1ercet?rii (#o!t al Hn"?>?mBntului$ precum Ai al
,duca>iei 2a>ionale) Ai @n!uAi Gu"ernul RomBniei.
+rmare #irea!c? a intere!ului general a #o!t8
! 6egea nr. 1/5177 pri"ind !tabilirea unor #acilit?>i pentru de%"oltarea !i!temului de
turi!m rural din %ona montan?$ 9elta 9un?rii Ai litoralul M?rii 2egre (3rdonan>a
Gu"ernului nr. ;252 augu!t 177)$
! 3rdinul Mini!trului Turi!mului nr. 205177/ re#eritor la normele Ai criteriile de cla!i#icare
a pen!iunilor Ai #ermelor agroturi!tice.
4e lBng? cele pre%entate pBn? acum$ con!ider?m c? nu lip!it? de importan>? e!te
e:i!ten>a$ @n momentul de #a>?$ a unui num?r important de #irme ce de!#?Aoar? acti"itate
de touroperatori cu produ!e turi!tice rurale. 9intre ace!tea amintim doar cBte"a8
IEranime:' Ai I3"idiu Tour' Eran (EraAo")$ I9araguA' Eal"anLo! (1o"a!na)$ ITran!
Tour' 4raid (Marghita)$ IEio San Art' (Sucea"a)$ IMontana Ser"ice' Gidra (Grancea).
".#alorilor satului romnesc $i ale %oten&ialului s'u turistic
3 anali%? reali!t? a o#ertei turi!tice romBneAti$ "a conduce c?tre conclu%ia c? @n >ara
noa!tr? patrimoniul turi!tic rural e!te in!u#icient "alori#icat$ iar produ!ul turi!tic rural e!te
@n cur! de cri!tali%are. 4e de alt? parte$ @n momentul de #a>? produ!ul turi!tic rural
@mbrac? #orma unor go!pod?rii !au a unor aAe%?ri care o#er? pre!ta>ii turi!tice primare$
d?ruind @n acelaAi timp cu genero%itate bog?>ia "alorilor !atului romBne!c. 1on>inBnd anali%a
a!upra "alori#ic?rii "om a<unge la !atele cu "oca>ie turi!tic?$ numite impropriu !ate
turi!tice.
A%recieri re(eritoare la localit'&ile rurale cu )oca&ie turistic'
1u toate c? !pecialiAtii !*au pronun>at corect @n ceea ce pri"eAte enumerarea atuurilor
unor a!t#el de Iaezri rurale pitoreti &ine constituite, situate ntr-un mediu nepoluat,
pstrtoare de tradiii i cu un &ogat trecut istoric, care n afara funciilor politico-
administrati)e, sociale, economice i culturale proprii ndeplinesc sezonier sau n tot
cursul anului i funcia de primire i gzduire a turitilor pentru petrecerea unui se+ur cu
2
4ompei 1ocean$ Gheorghe Gl?!ceanu$ Eebe 2egoe!cu * I4eografia general a turismului'$ ,ditura
Meteor 4re!!$ EucureAti$ 2002$ pag.220
3
(atalogul naional al pensiunilor turistice i agroturistice A2TR,1 2002
6
Universitatea Biotera Bucuresti
durat nedefinit'

$ nu putem #i de acord decBt cu ideea practic?rii turi!mului @n !pa>iul


rural$ @n %onele rurale$ @n !ate Ai @n nici un ca% cu ideea tran!#orm?rii localit?>ilor rurale @n
Isate turistice' cu i% de mu%eu Ai atmo!#er? arti#icial?.
HncercBnd reali%area unei anali%e comparate prin pri!ma e:perien>ei turi!mului
european$ con!ider?m c? !#era acti"it?>ilor turi!tice pre!tate @n mediul rural romBne!c
trebuie l?rgit? de la !impla o#erire de ca%are la8
etalarea produ!elor ga!tronomice populare=
agrement Ai anima>ie !peci#ic %onelor !?teAti=
tran!port cu mi<loace tradi>ionale=
pelerina<e c?tre l?caAuri de cult con!acrate=
"i%itarea atelierelor meAteAug?reAti$ etc.
Toate cele pre%entate pot Ai e!te nece!ar !? con!tituie componentele produ!ului
turi!tic rural romBne!c$ cuno!cut #iind #aptul c? produ!ul turi!tic @n general repre%int? Iun
amalgam de elemente tangi&ile i intangi&ile, concentrate ntr-o acti)itate specific i cu
o destinaie specific'
/
.
Hn condi>iile @n care con!ider?m o#erta turi!tic? ca un total al produ!elor turi!tice
e:i!tente la un moment dat$ e nece!ar a completa anali%a de mai !u! cu a#irma>ia
pro#e!orului el"e>ian Nrippendor#$ ce con!ider? o#erta Iun mnunc0i de elemente
materiale i imateriale oferite consumului i care ar tre&ui s aduc unele foloase
cumprtorului adic s-l satisfacI
;
. 1ontinuarea e!te o#erit? de cuno!cutului !peciali!t
el"e>ian Mun%icKer care preci%a c? Ioferta turistic este o com&inaie de elemente
materiale i ser)icii
7
'$ unde rolul principal e!te <ucat de !er"icii$ #?r? a #i negli<ate nici
a!pectele legate de pre!tator !au in#ra!tructur?.
Re"enind la >ara noa!tr? con!ider?m c? !olu>ia actualului moment de impa!
economic *re!pecti" a perioadei de tran%i>ie$ o poate repre%enta agricultura @n !trBn!?
leg?tur? cu !ectorul ter>iar (!er"iciile). AAadar acti"itatea tradi>ional? a %onelor rurale
@mpletit? cu cea complementar? * @ntr*o #orm? cu multiple implica>ii !ocio*economice$
turi!mul rural (re!pecti" componenta !a !ectorial? agroturi!mul) pot conduce la o
renaAtere a !atelor romBneAti.
OinBnd cont de genero!ul patrimoniu turi!tic e:i!tent cu prec?dere @n !pa>iul rural
Ai de minima !a utili%are * @n momentul actual * apreciem c? produ!ul turi!tic rural e!te
in!u#icient "alori#icat. 4entru o mai temeinic? anali%?$ "om #ace o trecere @n re"i!t? a
patrimoniului turi!tic din !pa>iul rural romBne!c.
Hn interiorul ,uropei * #ie c? e!te amintit? @n %ona ,uropei 1entrale$ #ie c? e!te
numit? ca #?cBnd parte din grupul >?rilor e!tice * RomBnia a r?ma! o >ar? mai pu>in
eminamente agrar?$ dar !igur rural? (mai mult de /00 din teritoriu Ai popula>ie a#lBndu*!e
@n a#ara urbanului)
J
. Oar? @n care ci"ili%a>ia rural?$ cu tot ce >ine de acea!ta * po%iti" Ai
negati" * !*a con!er"at uimitor.
1adrul natural Ai modul de I)ia la ar' !unt cel mai aproape de imaginea
tradi>ional? care a putut #i con!er"at? @n ,uropa 3ccidental?. Hn plu!$ comunit?>ile umane$
4
I!trate$ I.$ Eran Florina * '#groturismul n 1omnia'$ Tribuna ,conomic?$ nr. -2510. 0J. 177/$ pag. 2;
5
MedliK$ M. *'%0e product formulation in tourism'$ AI,ST$ Touri!me et marKeting$ nr. 1-5177/
6
Nrippendor#$P. *'ar5eting et tourisme'$ ,tude! de touri!me$ ,dition! Merbert 6anget 1ie S.A.$ Eerna$
17.1
7
Mun%icKer$Q. *'6etri&s7irtsc0aftsie0re des 2remden)er5e0re'$ Gol. I$ Eerna$ 17/7
8
'1omnia %urism 896'$ 4agini 2a>ionale$ EucureAti$ 177; (/$- 0 rural51772)
7
Universitatea Biotera Bucuresti
deAi aparent !coa!e din #ilele c?r>ilor de i!torie$ !unt "ii. Mai mult !atul$ indi#erent de
!pa>iul geogra#ic @n care !e !ituea%?$ con!tituie e:pre!ia leg?turii omului cu natura$
repre%entBnd un cadru de aAe%are uman? pluri#unc>ional?
7
.
Ace!te a!pecte !unt rele"ate Ai din "i%itarea celui mai mare mu%eu @n aer liber din
,uropa$ Mu%eul Satului din EucureAti$ ori de ecomu%eele din8 9umbra"a Sibiului$
RBmnicu GBlcea Ai Eaia Mare. AceleAi !im>?minte le a"em atunci cBnd pri"im e:ponatele
pre%ente @n mu%ee unice din 1Bmpulung Moldo"ene!c (lemnului) Ai Sighetul Marma>iei
(m?Ati Ai art? popular?). Fi ace!tea !unt doar cBte"a e:emple legate de perpetuarea
tradi>iilor rurale @n >ara noa!tr?.
Gom aborda @n continuare patrimoniul turi!mului rural romBne!c din unghiul de
"edere al grup?rii de !pecialiAti * geogra#i Ai economiAti$ cercet?tori ori analiAti ai
#enomenului turi!tic * ce includ @n noiunea de patrimoniu8 potenialul turistic (natural Ai
antropic)$ &aza te0nico-material turistic (dot?rile turi!tice Ai !tructurile de primire)$
ser)iciile turistice Ai infrastructura te0nica general.
*oten&ialul turismului rural romnesc
4ara#ra%Bnd o a#irma>ie a marelui pictor Fte#an 6uchian$ #?cut? @n "ara anului 1707
@ntr*o epi!tol? * 'frumos e un &iet cu)nt sear&d care nu spune nimic din splendoarea
peisa+ului. romBne!c$ cunoaAterea !pa>iului rural romBne!c demarea%? ca un e:periment$
continu? cu o permanent? cercetare Ai !e "a !#BrAi printr*o pa!iune con!tant?$ @ntre>inut? de
dorin>a permanent? a Iredescoperirii' ori a re"ederii. 1u"intele nu "or putea reda
@ntotdeauna "arietatea impre!iilor$ a gBndurilor$ a !entimentelor ce !e na!c !ub imperiul
emo>iilor
10
tr?ite @n !tr?baterea plaiurilor carpato*dun?rene.
Acea!t? o(ert' %rimar' %oten&ial'$ alc?tuit? din componente naturale de pei!a<$
repre%int? poten>iale re!ur!e turi!tice Ai <oac? un rol determinant @n de%"oltarea turi!mului @n
general
11
Ai a celui rural @n mod !pecial.
,lementele care trebuie pu!e @n "aloare @n mod !pecial !unt8
"aloarea recreati"?$ e!tetic? Ai pei!agi!tic?$ nu @n pu>ine rBnduri determinanta @n alegerea
de!tina>iei (munte$ deal $ cBmpie $ litoral !au delt?)=
"aloarea curati"? (balneoclimateric?) a bioclimatului !au a #actorilor naturali ai %onei=
cadrul de derulare al unor momente de de!tindere !au a unor hobbLuri (oglin%i de ap?$
ma!i"e muntoa!e$ peAteri$ torente$ re!ur!e cinegetice$ !trat de %?pad? etc.)=
"aloarea cogniti"? @n ca%ul componentelor de!emnate ca parcuri$ gr?dini botanice !au
%oologice$ re%er"a>ii Atiin>i#ice !au monumente ale naturii etc.
Toate ace!te elemente !e a#l? @ntr*o !trBn!? interdependent?$ #ormBnd Inatura mam'
Ai cadrul de "ia>? pentru tot ce Imic-n ar' Ai pe planeta alba!tr?. 4articularit?>ile lor
"or ieAi @n e"iden>? pe parcur!ul abord?rilor prin pri!ma cuno!c?torului Ai anali!tului pre%ent
@n #iecare dintre noi * @n momentele e"alu?rilor ba%ate pe documentare Ai logic?.
".".".1. *re+entare ,eneral' a resurselor turistice naturale
RomBnia e!te !ituat? @n ,uropa$ la <um?tatea di!tantei dintre ,cuator Ai 4olul 2ord
(/R latitudine nordic?) Ai apro:imati" la <um?tatea di!tan>ei dintre 3ceanul Atlantic Ai
Mun>ii +ral (2/R longitudine e!tic?). AAe%at la r?!pBntia dintre p?r>ile e!tic?$ "e!tic? Ai
meridional? a ,uropei$ teritoriul >?rii noa!tre e!te #ormat @n propor>ii egale din mun>i (-10)$
dealuri Ai podiAuri (-;0)$ cBmpii Ai lunci (--0)$ re!pectBnd Ai din ace!t punct de "edere
9
2icolae EraAo"eanu * '3conomia agriculturii montane'$ ,ditura Academiei RomBne$ EucureAti$ 177/
10
Seba!tian Eoni#aciu *'1omnia, g0id turistic'$ ,ditura Sport*Turi!m$ EucureAti$ 17J-
11
2eacAu 2icolae %urismul i dez)oltarea dura&il$ ,ditura ,:pert$ EucureAti$ 1777$ pag./1*./
8
Universitatea Biotera Bucuresti
regulile echilibrului Ai armoniei.
(lima temperat-continental, reeaua radiar de ruri ce iz)orsc din lanul carpatic,
apele minerale i termale cu proprieti curati)e, punile i fneele, pdurile de rinoase
sau foioase, lacurile i iazurile, *unrea i *elta sa, luncile i cmpiile constituie separat
sau la punctul de ntlnire, peisa+e cu puternic personalitate, pline de cldura oamenilor ce
le nsoesc"
Spa>iul rural romBne!c e!te numit carpato*danubiano*pontic deoarece e!te carpatic prin
relie#$ dun?rean prin re>eaua lui hidrogra#ic? Ai pontic prin de!chiderea la Marea 2eagr?$
implicit la 3ceanul 4lanetar. Indi!cutabil$ acea!t? Ipersonalitate geografic' trebuie !? #ie
dublat? @n timp Ai de "oca>ia turi!tic?.
Lan&ul mun&ilor Car%a&i pre%int? un rol deo!ebit pentru clim?$ ape$ bog?>ii$ "egeta>ie$
#aun?$ !oluri etc. ,l are po%i>ie central? Ai #orm? de cetate !au inel$ din prea<ma ace!tuia
!uccedBndu*!e celelalte #orme de relie#. 9ar ceea ce @i con#er? locul de #runte @n patrimoniul
turi!tic al >?rii !unt pei!a<ele8 de#ilee impre!ionante$ dantel?rii de ba!m @n #ormele car!tice
din regiunile calcaroa!e$ circuri Ai "?i glaciare$ pi!curi golaAe$ #orme inedite !au ciudate ale
!tBncilor. 6a ad?po!tul ace!tora$ apar "echile "etre de locuire * rile8 MaramureAului$
EBr!ei$ F?g?raAului$ Ma>egului$ Grancei$ AlmaAului etc. 4e #irul rBurilor carpatice$ @n "?ile
ace!tora !e @nAir? de a!emenea aAe%?ri pitoreAti$ din rBndul c?rora unele !unt "e!tite pentru
climatul !au apele lor minerale.
4or>iunea "e!tic? e!te repre%entat? de lan>ul erupti" unde mani#e!t?rile po!t"ulcanice
au contribuit la apari>ia localit?>ilor balneare @n prea<ma mo#etelor$ apelor hipotermale !au
i%"oarelor bicarbonate. 6an>ul "ulcanic a condu! la apari>ia unor depre!iuni$ @n cadrul c?rora
!*au de%"oltat numeroa!e aAe%?ri= numim aici 9epre!iunea MaramureAului$ cea a 9ornelor$ a
Gurghiului$ a 1iucului.
1arpa>ii 3rientali !unt marca>i @ndeo!ebi de mul>imea trec?torilor naturale8 Eratocea$
Eu%?u$ 3itu%$ GhimeA$ Eica%$ Rotunda$ 4ri!lop$ GutBi$ care au #?cut po!ibil? circula>ia de o
parte Ai de alta a lan>ului carpatic @nc? din "remuri @ndep?rtate.
4or>iunea cea mai !pectaculoa!? Ai impun?toare a 1arpa>ilor RomBneAti o con!tituie$
#?r? urm? de dubiu$ 1arpa>ii Meridionali * @ntre 1uloarul TimiA*1erna (la "e!t) Ai Galea
4raho"ei (la e!t). Supranumi>i Ai Alpii RomBneAti$ ei ating @n cBte"a "Br#uri pe!te 2/00 de
metri8 3mu (2/0/ m) @n Ma!i"ul Eucegi$ Moldo"eanu (2/ m) Ai 2egoiu (2/-/m) @n
Mun>ii F?g?raA$ 4arBng (2/1J m)$ 4eleaga (2/27 m) @n Mun>ii Rete%at etc. Hn 1arpa>ii
Meridionali au !?l?Auit Ai au #o!t prote<ate o !erie de alte I>?ri' dintre care cele mai "e!tite
!unt cele ale 3ltului$ 6o"iAtei Ai Ma>egului * !ituat? @n inima "echii 9acii. Piul Ai 3ltul au
#ere!truit$ @n acea!ta caten? "?i tran!"er!ale$ la #el ca Ai 4raho"a @mpreun? cu 9Bmbo"i>a. Aici
* @ntre ma!i"ii muntoAi ai Eucegilor Ai 4ietrei 1raiului * @ntre Tran!il"ania Ai Muntenia$
legate de 1uloarul Ruc?r*Eran !e a#l? leag?nul turi!mului romBne!c Ai @nceputurile
turi!mului rural din >ara noa!tr?.
Hntre 3lt Ai Piu$ @ntBlnim culmile 4arBngului$ Fureanului Ai 1indrelului cu cre!te
pitoreAti$ c?ld?ri Ai "?i glaciare$ culmi netede @mpe!tri>ate de lacuri Ai acoperite de pa<iAti.
Rete%atul * cu @ntreaga lume de ba!m @nglobat? @n parcul na>ional Ai re%er"a>ia Atiin>i#ic? cu
acelaAi nume * Godeanu Ai Oarcul atrag @n a#ara caprelor negre Ai numeroAi turiAti. Spre !ud$
dincolo de 9epre!iunea 4etroAani$ ne @ntBmpin? culmile Mun>ilor GBlcan$ Mehedin>i Ai 1erna$
unde a"em oca%ia !? admir?m ade"?rate bi<uterii !?pate @n calcar * peAteri$ poduri$ doline.
A treia latur? a 1et?>ii 1arpa>ilor ce !e @ntinde @ntre 9e#ileul 9un?rii Ai Galea
SomeAului$ e!te numit? de geogra#i 1arpa>ii 3ccidentali. 1aracteri%at? de plat#orme netede$
doar @n %ona central? "om @ntBlni "Br#uri de pe!te 1 J00 de metri ( 1urcub?tu$ Eihor$
9
Universitatea Biotera Bucuresti
Gl?dea!a$ Muntele Mare). 4r?buAirile tectonice au creat aici un a!pect in!ular Ai largi
culoare= @n acelaAi timp o mare "aria>ie a pei!a<ului Ai relie#uri !pectaculoa!e. Ea%altele de la
9etunata$ cheile$ abrupturile$ dolinele Ai peAterile (1et?>ile 4onorului$ 4eAtera +rAilor$
4eAtera Sc?riAoara$ 4eAtera Me%iad etc.) !unt doar cBte"a dintre atrac>iile turi!tice ale %onei. Iar
pentru c? #rumu!e>ea #?r? puritate nu e!te nimic$ lan>ul are @n componenta !a !tr?"echii Ai
boga>ii Mun>i Apu!eni$ plaiuri de!prin!e din paginile c?r>ilor de po"eAti
12
.
De%resiunea $i *o-i$ul Transil)aniei e!te por>iunea a#lat? @n interiorul arcului
carpatic$ cu relie# ce "aria%? @ntre .00 * J00 de metri !i re!pecti" -/0 * /00 de metri. Hn
e!tul 9epre!iunii Tran!il"aniei @ntBlnim o centur? de dealuri @nalte$ care @nchid mici
depre!iuni ce !eam?n? cu Subcarpa>ii a#la>i @n e:teriorul arcului carpatic.
Su.car%a&ii !unt di!puAi @n e:teriorul lan>ului carpatic$ dublBnd parc? %idul de
ap?rare al Icet?>ii'. Forma>i din trei !ubdi"i%iuni * Subcarpa>ii Moldo"ei$ Subcarpa>ii
1urburii Ai Subcarpa>ii Getici * ei !unt o a!ociere de culmi @nalte (1000 * 1200 m) Ai dealuri
<oa!e (00 * J00 m)$ ce @nchid depre!iuni mai mult !au mai pu>in @ntin!e$ br?%date de ape$
bine populate Ai culti"ate cu cereale !au li"e%i= tot @n acea!t? %on? "i>a de "ie e!te la ea aca!? Ai
a #?cut renumite localit?>i ca8 3dobeAti$ 4anciu$ 4ietroa!ele$ Fte#?neAti$ Galea 1?lug?rea!c?
etc.
Hn !tr?#undul lor$ culmile !ubcarpatice p?!trea%? bog?>ia Iaurului negru'$ c?rbunilor$
!?rii Ai a i%"oarelor de ape minerale. 4opula>ia !e ocup? cu pomicultura$ creAterea "itelor$
prelucrarea lemnului$ e:tragerea minereurilor Ai$ mai nou$ cu turi!mul rural.
*o-i$urile -in a(ara lan&ului car%atic. Hn e!tul RomBniei Ai al dealurilor !ubcarpatice
coboar? domol de la nord !pre !ud 4odiAul Moldo"ei$ ce !e @n"ecinea%? @n !ud*e!t cu 4odiAul
9obrogei$ iar @n !ud*"e!t are o alt? rud? mai di!tan>at? @n per!oana 4odiAului Getic.
4e cuprin!ul ace!tor locuri o anume agricultur? * pomi Ai "iticultur? * !e a#l? la mare
cin!te= drept urmare de renume !unt "iile de la 1otnari$ IaAi Ai MuAi !au cele de la 2iculi>el$
Mur#atlar Ai 3!tro"$ cum nu mai pu>in "e!tite !unt cele din prea<ma 4iteAtiului$ 9rag?Aaniului
!au Strehaiei.
9at? #iind bog?>ia Ai #rumu!e>ea %onelor de podiA$ ace!tea !unt bine populate$ iar
tradi>iile$ obiceiurile populare tran!mi!e din genera>ie @n genera>ie$ ca Ai legendele Ai po"eAtile
localnicilor !unt tot atBtea atrac>ii * al?turi de "inuri$ rachiuri ori preparate ga!tronomice
tradi>ionale * ca Ai chem?ri$ c?rora cel care a a"ut Aan!a de a le cunoaAte$ ca Ai neo#itul$ nu le
poate re%i!ta.
Litoralul M'rii Ne,re repre%int? un loc nepereche Ai cu o puternic? per!onalitate.
Hntre 1hilia Ai 1apul Midia pre%int? pla<e Ai grinduri @ntin!e$ iar @ntreaga %on? e!te #oarte
!cund?. Hn !chimb$ la !ud "om @ntBlni o #ale%? @nalt? de 1/ * 20 m ce ad?po!teAte pla<e cu ni!ip
#in.
1-/
4lat#orma litoral? ce !e apleac? lin lBng? Iri"iera' romBnea!c? are pBn? departe @n larg
adBncimi redu!e$ #iind la origine o "eche cBmpie in"adat? de apele m?rii @n ultima perioad?
a 1uaternarului.
Delta Dun'rii con!tituie partea cea mai <oa!? de pe teritoriul >?rii noa!tre$ o
cBmpie @n #ormare prin alu"ionare. 4or>iunile de u!cat$ la cotele obiAnuite ale #lu"iului$
repre%int? circa 1-0$ cea mai mare parte a 9eltei #iind acoperit? de mlaAtini$ lacuri$ gBrle Ai
ape permanente. 3 atrac>ie deo!ebit? pentru turi!m o con!tituie pei!a<ul e:otic$ unic @n
#elul lui pe @ntreg teritoriul european$ ade"?rat !anctuar pe care 2J0 de !pecii de p?!?ri Ai l*au
ale! ca l?caA$ cum aprecia Ai celebrul !a"ant #rance% PacSue! I"e! 1ou!teau.
12
4o!ea Gr. Ai colecti" *'3nciclopedia geografic a 1omniei' ,ditura Ftiin>i#ic? Ai ,nciclopedic?$
EucureAti$ 17J2
10
Universitatea Biotera Bucuresti
4rincipalele re!ur!e ale 9eltei 9un?rii !unt8 #auna pi!cicol?$ !tu#ul Ai p?durile
@ndeo!ebi de e!en>e moi. 4entru a con!er"a Ai p?!tra acea!ta lume uimitoare$ teritoriul
pre%entat con!tituie @n momentul de #a>? Re%er"a>ia Eio!#erei 9elta 9un?rii.
Cm%iile !e @ntind @n !udul Ai "e!tul >?rii noa!tre. 1ea mai mare * 1Bmpia RomBn? !e
a#l? la nord de 9un?re$ de la 9robeta Turnu * Se"erin pBn? la Gala>i. ,a a!igur?
apro:imati" 00 din produc>ia agricol? a RomBniei. 4artea !a e!tic? !e numeAte E?r?gan Ai
pre%int? * prin lacurile !ale !?rate8 6acul S?rat (@n apropiere de Er?ila)$ 6acul Amara (lBng?
Slobo%ia)$ Mo"ila Mire!ii$ Ealta Alb? * intere! nu numai agricol ci Ai turi!tic (utili%area apelor
@n !copuri terapeutice).
1Bmpia de Ge!t e!te o alt? %on? agricol? important?= ea @Ai are limitele #i:ate de
Galea SomeAului Ai cea a TimiAului.
Clima. +rmare a pla!?rii @n centrul ,ura!iei pe de o parte Ai a relie#ului !?u pe de alt?
parte$ RomBnia are un climat temperat a#lat !ub in#luen>a ma!elor de aer umed din!pre
Atlantic$ a ma!elor de aer u!cat$ continental$ pro"enind din r?!?ritul continentului$ cBt Ai de
aer mediteranean ce "ine din!pre !ud. Re%ult? deci un climat continental * moderat cu
nuan>?ri locale in#luen>ate de #ormele de relie# Ai !ucce!iunea anotimpurilor. Toate ace!tea
!pore!c culoarea Ai atrac>iile pei!a<ului$ di"er!i#icBnd @n acelaAi timp #actorii naturali de
cur? Ai tratament$ !porturile practicate$ acti"it?>ile localnicilor Ai$ nu @n ultimul rBnd$
regimul alimentar.
/i-ro,ra(ia >?rii noa!tre !e a#l? !ub in#luen>a climatului$ #iind$ cu e:cep>ia cBtor"a
mici rBuri din 9obrogea$ colectat? de 9un?re. 1aracteri!tica ei e!te determinat? de
con#igura>ia concentric? a relie#ului >?rii Ai de reparti>ia di#eren>iat? a cantit?>ilor de
precipita>ii$ de la %ona @nalt? !pre cea <oa!?. 1u e:cep>ia rBurilor din Moldo"a * care !unt
aproape paralele cu lan>ul munto! * re!tul rBurilor au o di!tribu>ie radiar?.
9un?rea !tr?bate >ara noa!tr? pe o lungime de 10./ de Kilometri$ #iind na"igabil? pe
@ntreg parcur!ul Ai colectBnd$ direct !au indirect$ prin intermediul Ti!ei$ toate rBurile
romBneAti. Apele colectate !unt "?r!ate prin cele trei bra>e @n Marea 2eagr?$ care @ntregeAte
a!t#el hidrogra#ia patriei Ai permite leg?tura cu toate >?rile ri"erane 3ceanului 4lanetar.
A"Bnd o !alinitate de 1. 21 0 Ai o temperatur? medie de 2/ * 2.R 1 "ara$ !ectorul romBne!c
al M?rii 2egre are un poten>ial balneologic cu e:cep>ionale calit?>i.
I+)oarele $i lacurile. I%"oarele minerale$ a#late @n num?r de pe!te 2000$ multe #iind
termale$ !unt cuno!cute Ai apreciate de pe!te 2000 de ani (Merculane !au Geoagiu*E?i). 1ele
mai multe i%"oare !e a#l? de*a lungul 1arpa>ilor Ai Subcarpa>ilor$ iar "aloarea terapeutic? a
apelor a condu! la apari>ia a pe!te 1;0 de !ta>iuni.
6acurile din >ara noa!tr? de>in 1$10 din !upra#a>a RomBniei$ cele mai mari #iind
lagunele Ra%im Ai Sinoie. 2umeric lacurile !unt pe!te -00 * dintre care 2-00 !unt naturale=
marea ma<oritate !e g?!e!c @n %onele de cBmpie Ai pre%int? atBt important? pi!cicol? cBt Ai de
agrement. 9eo!ebite !unt lacurile de munte #ormate @n circurile glaciare a#late @n ma!i"ele
muntoa!e Rodna$ F?g?raA$ 4arBng$ Rete%at$ ca Ai lacurile unicat8 6acul RoAu * lac de bara<
natural Ai 6acul S#Bnta Ana * ad?po!tit @n craterul unui "ulcan. 1elor pre%entate anterior li
!e adaug? lacurile arti#iciale reali%ate pentru "alori#icarea poten>ialului energetic8 I%"oru
Muntelui$ Gidra$ Gidraru$ FBntBnele$ G?liug etc.
#e,eta&ia $i (auna$ @mpreun?$ #ormea%? poten>ialul biogeogra#ic. Hn #orma ei
actual?$ "egeta>ia >?rii noa!tre e!te relati" recent? Ai pre%int? tr?!?turile caracteri!tice ale
,uropei 1entrale.
A!t#el$ "om ob!er"a di#eren>ieri generate de altitudine ca Ai de eta<ele climatice ce
@n!umea%? pe!te 000 de !pecii. 9intre ace!tea predominante !unt p?durile$ de !te<ar @n mare
11
Universitatea Biotera Bucuresti
parte @n %onele de cBmpie$ de #ag * @n Subcarpa>i Ai pe mun>ii mai !cun%i$ coni#erele *
molidul$ bradul$ pinul etc. * la limita !uperioar? a altitudinilor. +rmare a inter#eren>elor$ @n
%onele de tran%i>ie a relie#ului$ re%ult? pre%en>e <u:tapu!e ale di#eritelor !pecii care generea%?
toamna o bogat? palet? colori!tic? care permanenti%ea%? pei!a<ul romBne!c. Hn urma marilor
de#riA?ri e#ectuate de*a lungul timpului$ pe teritoriul RomBniei p?durile mai ocup?
apro:imati" 2;0 din !upra#a>a total?. Supra#e>ele de!p?durite au #o!t a#ectate culturilor
agricole$ li"e%ilor Ai podgoriilor. 6a mare altitudine * pe mun>ii @nal>i$ @ntBlnim "egeta>ie
alpin? Ai !ubalpin? #ormat? din pa<iAti cu tu#?riAuri de ienup?r Ai <neap?n$ a#in etc. Alte #orme
de "egeta>ie caracteri!tice !uportului de relie# g?!im @n !ud * e!tul RomBniei$ 1Bmpia
E?r?ganului Ai 4odiAul 9obrogei de Sud$ unde !*a de%"oltat "egeta>ia de !il"o!tep? Ai !tep?.
9e*a lungul cur!urilor de ap?$ @n lunci Ai @n !pecial @n 9elta 9un?rii g?!im #orme de
"egeta>ie !peci#ice regiunilor cu umiditate abundent? (!tu#$ papur?$ rogo%$ !alcie !i plop
etc.)
1-
. 9in punct de "edere turi!tic$ trebuie !? con!emn?m e:i!ten>a @n di#erite locuri din
>ara noa!tr? a unor plante rare *endemice !au relicte * ori tipuri !peci#ice altor %one ale
planetei.
Zonele de "egeta>ie o#er? hran? Ai ad?po!t unei "ariate #aune$ di!pu!? pe eta<e de
"egeta>ie Ai %one. Fauna cuprinde pe!te - ;00 de !pecii pro"enite din cele trei mari pro"incii
europene8 animalele mari * ,uropa 1entral?$ ro%?toarele Ai p?!?rile rare * ,uropa
R?!?ritean?$ "ipera cu corn$ broa!ca >e!toa!? de u!cat$ !corpionul$ dihorul * ,uropa de
Sud.
Fauna cinegetic? * repre%entat? prin ur!ul ca#eniu$ capra neagr?$ c?priorul$ rB!ul$
cerbul carpatin$ mi!tre>ul$ iepurele etc. * pre%int? o important? deo!ebit?. 2u trebuie !? uit?m
a aminti aici p?!?rile8 cocoAul de munte$ cocoAul de me!teac?n$ egreta mare$ lop?tarul$
pelicanul cre> Ai pelicanul comun$ c?li#arul alb$ rata !?lbatic? Ai altele.
9in rBndul numeroa!elor !pecii de peAte ce populea%? 9un?rea Ai rBurile$ la loc de
#runte !e a#l?8 p?!tr?"ul$ lo!tri>a$ lipanul * @n apele de munte= crapul$ cleanul$ mreana * @n
apele de Ae!= Aal?ul$ Atiuca$ bibanul * @n 9un?re= morunul$ ni!etrul$ !crumbiile * la gurile
9un?rii Ai @n mare.
0actori naturali -e cur'. 3 !chi>are a principalilor #actori de cur? !coate @n relie#8
apele minerale (@n rBndul c?rora multe !unt termale)$ lacurile terapeutice$ n?molurile$
mo#etele$ !alinele$ #actorii climatici$ aeroioni%area$ plantele medicinale. AceAti #actori !unt
r?!pBndi>i pe @ntreaga !upra#a>? a >?rii$ unii nece!it? in!tala>ii !au amena<?ri pentru
utili%are$ al>ii impun recoltarea !au captarea$ dar ab!olut to>i cer p?!trarea$ con!er"area$ Ai
prote<area pentru o cBt mai @ndelungat? utili%are.
Re"enind la i%"oarele minerale di!pu!e @n !pa>iul rural$ ma<oritatea nu !unt captate Ai
prote<ate core!pun%?tor. Ace!te re!ur!e !unt cantonate mare parte @n catena "ulcanic? 3aA *
1?limani*Marghita$ %ona dealurilor !ubcarpatice Ai de podiA$ Ai nu @n ultimul rBnd @n
cBmpie. Apele !unt8 oligominerale$ alcaline (bicarbonatate)$ alcalino*#eruginoa!e$ clorurate
!odice$ iodurate$ !ul#uroa!e$ !ul#atate$ carboga%oa!e$ ar!enicale$ radioacti"e$ termale etc.
Sur!ele minerale !unt cel pu>in !imilare cu !ur!ele de pe!te hotare Ai pot #i utili%ate @n terapia
pro#ilactic?$ curati"? Ai recuperatorie.
4lantele medicinale au re"enit @n #or>? ca #actori naturali de cur?$ #iind utili%ate atBt
@n prepararea unor medicamente pe cale natural? cBt Ai @n #itoterapie. Hn tradi>ia romBnea!c? !*
au p?!trat numeroa!e re>ete ale unor preparate utili%ate ca leacuri !au eli:iruri$ ceaiuri !au b?i de
13
Fandru I.$ 1ucu G. * '1omnia, prezentare geografic'$ ,ditura Ftiin>i#ic? Ai ,nciclopedic?$
EucureAti$ 177
12
Universitatea Biotera Bucuresti
plante. 4e de alt? parte$ multe din plantele medicinale !unt utili%ate @n produ!ele culinare pentru
aromele$ gu!tul !au calit?>ile de condimentare pe care le po!ed?.
Mai pu>in puAi @n "aloare @n >ara noa!tr? !unt #actorii climatici ce pot #i utili%a>i @n
men>inerea$ ameliorarea !au recuperarea !t?rii de !?n?tate a organi!mului uman prin8
aeroterapie$ helioterapie !au cure de teren * prin ceea ce generic e!te numit? climatoterapie.
Maladiile ce pot #i tratate !unt8 anemiile$ ne"ro%ele a!tenice$ a#ec>iunile re!piratorii$ !tre!ul$
!urmena<ul #i%ic Ai intelectual.
Identi#icarea$ punerea @n "aloare Ai utili%area @n cunoAtin>? de cau%? a ace!tor #actori
naturali "or contribui la de%"oltarea Ai promo"area turi!mului balnear @n !pa>iul rural
romBne!c.
*oten&ialul antro%ic al a$e+'rilor rurale romne$ti
4oten>ialul antropic al unei %one$ regiuni$ >?ri e!te identic cu o#erta turi!tic?
poten>ial? a re!pecti"ului !pa>iu geogra#ic. HncercBnd o !ubdi"i%iune a poten>ialului antropic
"om con!tata c? el !e compune @n principal din #ondul cultural*i!toric al %onei Ai din
obiecti"ele economice care pre%int? intere! turi!tic.
Anali%Bnd !pa>iul rural romBne!c$ "om con!tata c? ace!ta e!te p?!tr?torul !i
con!er"atorul unui ine!timabil te%aur de monumente i!torice$ de arhitectur? !au de art?$ "e!tigii
i!torice$ ca Ai a unui "eritabil patrimoniu etno#olcloric de o "aloare Ai o puritate
nea!emuit?.
1on!ider?m nece!ar a nominali%a * @n pre%entarea ace!tei o#erte poten>iale !ecundare$ ce
#ormea%? Ai perpetuea%? imaginea !pa>iului rural romBne!c * cele mai repre%entati"e
componente cultural*i!torice.
#esti,ii ar1eolo,ice le,ate -e ,ene+a %o%orului romn $i continuitatea sa 2n s%a&iul
car%ato3-anu.iano3%ontic8 cet?>i dacice (1o!teAti$ Elidaru$ Gr?diAtea Muncelului)$ cet?>i
greceAti (Mi!tria$ ,ni!ala$ 1allati!$ Tomi!)$ ca!tre romane (Ma>eg$ Sarmi%egetu!a)$ cet?>i
medie"ale (TBrgu 2eam>$ 4oenari$ Sucea"a$ TBrgo"iAte$ SighiAoara$ Alba Iulia$ 3radea$
TimiAoara etc.).
Monumente istorice -e ar1itectur' $i -e art'8 bi!ericile pictate din 2ordul
Moldo"ei (Gorone>$ Suce"i>a$ Moldo"i>a$ Mumor etc.)$ Moldo"a de Mi<loc (2eam>$
Agapia$ Secu$ Sih?!tria)$ bi!ericile de lemn maramureAene (Ieud$ Ro%a"lea$ Eogdan God?)$
cet?>ile >?r?neAti Ai bi!ericile #orti#icate din Tran!il"ania (M?rman$ 1i!n?die$ 9aia$ 4re<mar)$
monumentele !tilului brBnco"ene!c (MogoAoaia$ Mure%i$ 4olo"ragi)$ cet?>ile medie"ale
(F?g?raA$ Eran$ M?rman$ SighiAoara$ Rupea etc.).
Mu+ee4 colec&ii4 case memoriale8 Mu%eul O?ranului RomBn$ Mu%eul de Art? 4opular?
IMina Mino"ici'$ Mu%eul Satului EucureAti$ Mu%eul Tehnicii 4opulare 9umbra"a
Sibiului$ 1omple:ul Mu%eal GoleAti$ Mu%eul ,tnogra#ic @n aer liber Eu<oreni (GBlcea)$
Mu%eul de ,tnogra#ie Ai Art? 4opular? 9ealul Florilor (MaramureA * 2egreAti*3aA) etc.
,numerarea a pre%entat doar cBte"a dintre mu%eele cele mai bine conturate$ ma<oritatea
inclu!e @n rBndul obiecti"elor turi!tice de intere! interna>ional. Hn a#ara ace!tora$ @n %onele
rurale practicante ale turi!mului rural au ap?rut @n ultimii ani mici mu%ee de intere! local$
regional !au na>ional.
M'rturii ale culturii $i ci)ili+a&iei %o%ulare (elemente de etnogra#ie Ai #olclor)$ din
rBndul c?rora amintim8 tehnica popular? !i arhitectura tradi>ional?$ crea>ia arti!tic? popular?
(port popular$ #olclor8 mu%ical$ literar !i coregra#ic$ meAteAuguri$ ceramic?$ arti%anat)=
mani#e!t?ri populare tradi>ionale (tBrguri$ #e!ti"aluri$ iarmaroace$ concur!uri). Ace!te
elemente le "om reg?!i @n principalele %one etnogra#ice ale >?rii8 Moldo"a$ 3aA$ Euco"ina$
M?rginimea Sibiului$ 3ltenia de Sub Munte$ Eihor$ Eanat etc.
13
Universitatea Biotera Bucuresti
Satele turistice
Satele turi!tice !unt acele "etre ale comunit?>ilor rurale care prin !peci#icul Ai nota
lor particular? (aAe%are$ re!ur!e naturale$ monumente arhitectonice !au i!torice$ tradi>ie etno*
#olcloric?) @mpletite cu deo!ebita calitate de bune ga%de$ !e pot con!titui @n produ! turi!tic
rural$ #iind preg?tite @n acelaAi timp !? !ati!#ac? o larg? palet? de moti"a>ii ale turi!mului
intern Ai interna>ional.
Zonele de intere! turi!tic rural pot #i cla!i#icate di"er!. Gom @ncerca @n cele ce
urmea%? !? pre%ent?m cBte"a po!ibilit?>i de ordonare Ai !i!temati%are a principaleleor !ate
turi!tice din >ara noa!tr?8
A5 9in punct de "edere ,eo,ra(ic8
6I5 Car%a&ii Orientali8
9orna * EBrg?u (Faru 9ornei$ 2eagra Farului$ Galea Ginului$ 1oAna$ ArieA)=
9epre!iunea Eilbor * 1iuc$ Rocu * Pigodiu * SBntimbu=
1uloarul TrotuA (4oiana S?rat?)=
9epre!iunea EraAo" (Ei:ad$ FugaA$ MalnaA$ Turia$ Eodoc$ Zi%in$ GBlcele$
TBrlungeni )=
Galea Ei!tri>ei ( EroAteni$ Eorca$ 1eahl?u)=
9epre!iunea Earaolt (Eibor>eni$ 3%unca$ Merculian)=
Mun>ii Marghita (Momorod5E?ile 1hirui)=
Oara MaramureAului.
Atrac&iile turistice ale ace!tei %one !unt8cheile$ de#ileele$ peAterile$ ca!cadele$
relie#ul abrupt$ apele minerale$ re%er"a>iile naturale= arhitectura popular?$ monumentele
i!torice$ ceramica Ai >e!?turile populare.
6II5 Car%a&ii Meri-ionali8
! 1uloarul Ruc?r*Eran$ F?g?raAii$ Galea 3ltului$ 4arBngul$ 9epre!iunile 4etroAani Ai
Ma>eg$ Rete%atul$ Mehedin>i*1ernei$ 1indrel*Fureanu.
Atrac&iile turistice8 ca!trele romane$ "e!tigii$ cet?>i$ #orti#ica>ii Ai con!truc>ii religioa!e$
cet?>i dacice= pei!a< natural de e:cep>ie= re!ur!ele de ape minerale Ai termale= "arietatea
portului popular.
6III5 Mun&ii 7anatului8 ce atrag prin arhitectura tradi>ional? (ca!e din bBrne de lemn)$ port$
"e!tigii arheologice$ #lora Ai #auna cu elemente !udice.
6I#5 Mun&ii A%useni8
! Oinuturile Mo>ilor$ Zarandului$ EeiuAului.
Atrac&iile turistice8 ca!e tradi>ionale cu caracter arhaic (con!truc>ii din bBrne$ acoperiAul
>uguiat)= elemente etno*#olclorice !peci#ice$ port popular$ >e!?turi Ai broderii= cadrul
natural= "e!tigii i!torice.
6#5 Litoralul M'rii Ne,re $i Delta Dun'rii8
! Gama Geche$ 2 Mai$ 6imanu$ Schitu$ 1o!tineAti$ I!tria$ Purilo"ca$ ,ni!ala$ Murighiol$
Mahmudia$ Maliuc$ Mila 2-$ 1riAan. Atrac>ii8
. calit?>ile terapeutice= . pei!a<ul original=
. te%aurul arheologic.
75 9in punct de "edere al caracteri+'rii %re-ominante a %oten&ialului turistic putem
con!tata e:i!ten>a unor !ate8
a * climaterice $i %eisa,istice ( Fundata$Eran$ Firnea$ A.a)=
. * etno,ra(ice3(olclorice ( Eogdan God?$ Gaideeni$ 6ereAti$ Sibiel$ etc)9
c * -e crea&ie artistic' $i arti+anal' ( Ti!mana$ Marginea$Gama$ Marga$ A.a)= - 3
14
Universitatea Biotera Bucuresti
%esc're$ti $i -e interes )n'toresc ( cu prec?dere cele din %ona montan? !au delt?)=
e 3 )iti3%omicole ( RecaA$ GBn?tori*2eam>$ R?d?Aeni$ GoineAti$ etc)=
C5 9in punct de "edere al ti%ului -e turism %racticat$ ace!tea pot #i de!tina>ii ale
turi!mului8
- de sejur, odihn i tratament9
- de cunoatere - cultural, etnografic - folcloric, mueistic9
- montan9
- sporti!9
- itinerant "
4rodu!ul !au produ!ele turi!tice create @n mediul rural !e adre!ea%? atBt turi!mului
organi%at cBt Ai celui autonom (pe cont propriu)$ intern Ai interna>ional= ele pot #i di"er!i#icate
Ai per!onali%ate$ a!t#el @ncBt !? core!pund? e:igentelor turiAtilor dornici de re"enirea la
i%"oarele ci"ili%a>iei romBneAti.
O.iecti)e economice 3 atrac&ii turistice
2u @n pu>ine ca%uri$ @n derularea unui program turi!tic unele dintre atrac>ii
repre%int? materiali%?ri ale acti"it?>ii economice din %ona re!pecti"? (bara<e Ai acumul?ri
de ap?$ hidrocentrale$ canale na"igabile$ poduri$ in!tala>ii tehnice ale a#acerilor mici !au
mi<locii). ,!te normal !? #ie aAa @ntrucBt turiAtii !unt dornici de a a"ea con#irmarea
ori%ontului cultural !au in#orma>ional pe care*l po!ed? Ai @n perioadele lor de "acan>?= mai
mult @n cadrul produ!elor turi!tice culturale ace!te atrac>ii #ac chiar obiectul c?l?toriei.
Oara noa!tr? are Ai a!t#el de re!ur!e turi!tice. Gom aminti aici8 bara<ul de la 4or>ile
de Fier$ podurile de pe!te 9un?re (FeteAti * 1erna"od?$ Giurgiu * Ru!e$ Giurgeni * Gadu
3ii$ ruinele podului lui Apolodor de la 9robeta Turnu Se"erin)= lucr?rile hidroenergetice
de pe Ei!tri>a$ 6otru$ ArgeA$ 3lt$ SomeA$ 4rut$ Siret$ Eu%?u= drumurile tran!montane
(roman * 2o"aci*SebeA$ Tran!#?g?r?Aanul).
F?r? di!cu>ie e:i!t? Ai alte obiecti"e economico*!ociale8
ateliere de ceramic?= cuptoare de "ar$ c?r?mid?$ ceramic?=
in!tala>ii * #?bricu>e * pentru prelucrarea lemnului$ pietrei$ marmorii=
#erme agricole=
centre de arti%anat=
!i!teme de iriga>ii=
care pot contribui la reali%area unei #orme de turi!m !peciali%ate$ ar @ngloba ace!te re!ur!e.
Ec1i%amente $i structuri -e %rimire 2n turismului rural romnesc
,:i!t? @n momentul de #a>? @n RomBnia circa 1- mii de localit?>i rurale
1
care
conturea%? prin !tructura lor * adunat?$ r?!#irat? !au ri!ipit? * dimen!iunea !pa>iului rural
romBne!c. Ace!te aAe%?minte umane rurale din punct de "edere admini!trati" Ai economic
!unt numite8 comune$ !ate$ c?tune Ai crBnguri
1/
.
Hn cadrul ace!tor aAe%?ri echipamentele de primire !unt la o prim? cla!i#icare
echipamente tradiionale Ai echipamente moderne" AdBncind pre%entarea !tructurilor de
primire "om con!tata c? ele pot asigura gduirea i ser!irea mesei $ #unc>ionBnd #n
locuinele cetenilor !au #n cldiri independente" Spa>iile ce a!igur? pre!ta>iile turi!tice
!unt !pecial amena<ate.
$tructurile de primire din mediul rural pot #i8
- pensiuni turistice$ cu pBn? la 10 camere$ totali%Bnd -0 locuri$ cla!i#icare 1* margarete=
- pensiuni agroturistice$ cla!i#icare 1*- margarete$ #unc>ionea%? @n cadrul go!pod?riilor
14
I#tlasul geografic al 1omniei'$ Academia RomBn?$ 17.J
15
EraAo"eanu 2icolae * '3conomia agriculturii montane'$ ,ditura Academiei RomBne$ EucureAti$ 177/
15
Universitatea Biotera Bucuresti
>?r?neAti Ai a!igur? o parte a alimenta>iei turiAtilor cu produ!e alimentare proa!pete din !ur!e
proprii Ai locale.
1;
4e lBng? %&TREC @n RomBnia a #o!t reali%at? Ai o alt? re>ea de turi!m rural * ca%are la
locuitori O'R"
O#R 3 O%eration #illa,es Roumaines:3pera>iunea Satele RomBneAti include 1
!ate Ai po!ibilit?>i de e:tindere @n alte ; localit?>i rurale$ di!pu!e @n Tran!il"ania$ MaramureA
Ai 2ordul Moldo"ei. Re>eaua a organi%at camere de @nchiriat @n locuin>e #amiliale$ circa
1/ * 20 de go!pod?rii @n #iecare localitate component?.
Hn a#ara cadrului organi%at cu tendin>e de pro#e!ionali%are !*a practicat Ai !e practic?
g?%duirea la localnici (locuitori) !pontan 5 neorgani%at. 4entru a reglementa ace!t gen de
acti"it?>i recent @n cadrul direc>iilor agricole <ude>ene a @nceput un proce! de @n#iin>are a
birourilor pentru agroturi!m !au turi!m rural. Rolul ace!tor birouri e!te de a !pri<ini Ai @ndruma
ace!te ini>iati"e$ de a pre%enta cadrul legal Ai a g?!i mi<loace materiale (re!ur!e) care !? permit?
de%"oltarea turi!mului rural @n <ude>ele re!pecti"e.
In(rastructura ,eneral' sau turistic'
Ad?ug?m celor pre%entate anterior c? turi!mul rural romBne!c bene#icia%? @n
momentul de #a>? de re>eaua na>ionala de Ao!ele Ai drumuri moderni%ate$ !perBnd @n cel
mai !curt timp la de%"oltarea Ai e:tinderea re>elelor de auto!tr?%i ce "or permite leg?tura
@ntre centrele emi>?toare de turiAti Ai %onele receptoare ale !pa>iului turi!tic rural.
Acce!ul @n %onele rurale poate #i reali%at Ai prin intermediul c?ii #erate$ care prin cele
11 linii tran!carpatice a!igur? @ntr*un !i!tem concentric * @n interiorul Ai e:teriorul arcului
carpatic * leg?turi @ntre toate %onele >?rii.
4entru acei care !unt mereu @n cri%? de timp$ tran!portul @ntre %one mai @ndep?rtate
poate #i a!igurat Ai pe calea aerului prin intermediul8
companilor aeriene e:i!tente (!pre e:empli#icare numim cBte"a8 6AR$ TAR3M$
PAR3$ GRIG13$ R3MAGIA)$
celor aeroporturi interna>ionale (3topeni$ E?nea!a$ Mihail Nog?lniceanu Ai
TimiAoara)$
celorlalte 10 aeroporturi de!chi!e tra#icului intern.
1omunica>iile !unt un alt pilon important pentru de%"oltarea turi!mului @n !pa>iul
rural. Reali%area noilor !i!teme de comunica>ie8 tele#onice prin e:tinderea tele#oniei
mobile Ai a radiocomunica>iei * @n plin? a#irmare$ "or permite o cBt mai rapid?
implementare a centralei de re%er"?ri pentru turi!mul rural Ai e:ploatarea !a @n condi>ii de
ridicat? e#icien>?.
Toate ace!tea "or contribui la a#irmarea produ!ului turi!tic rural romBne!c Ai la
crearea condi>iilor pentru lan!area !a pe pia>a e:tern?.
;. *riorit'&i ale turismului rural romnesc
Oara noa!tr? are mari po!ibilit?>i de de%"oltare a turi!mului @n !pa>iul rural$ iar
practicarea ace!tuia e!te nece!ar? @n etapa actual?. Geniturile reali%ate din acea!ta
acti"itate * urmare a cointere!?rii !?tenilor pentru practicarea turi!mului prin @nchirierea de
locuin>e Ai comerciali%area produ!elor naturale !au antrenarea turiAtilor la acti"it?>i
agricole ori ca!nice* pot contribui !ub!tan>ial la ridicarea ni"elului de trai Ai ci"ili%a>ie$ la
16
3rdinul 4reAedintelui A2T nr. ;151777$ M3R$ 4artea I$ nr.22 bi!51777
16
Universitatea Biotera Bucuresti
#i:area tineretului @n localit?>ile rurale.
1on#igura>ia geogra#ic? a >?rii noa!tre o#er? condi>ii ideale atBt pentru turi!mul
propriu*%i!$ @n perioada actual?$ cBt Ai pentru practicarea !porturilor de iarn?$ con!tituind o real?
re%er"? ca poten>ial "alori#icat @nc? la !car? redu!?$ cu atBt mai important? cu cBt repre%int? o
po!ibil? !ur!? de "enituri "alutare$ care$ bine in#luen>at? Ai go!pod?rit?$ poate #i pu!? @n
"aloare @n termen relati" !curt Ai cu in"e!ti>ii minime.
1on!ider?m deci c? turi!mul romBne!c$ @n general$ trebuie !?*Ai e"alue%e mult mai
riguro! Aan!ele de relan!are Ai$ @n acelaAi timp$ !? rede"in? una din ramurile prioritare ale
economiei romBneAti. 4rin acea!ta !*ar reali%a o !erie de e#ecte po%iti"e remarcabile$
dintre care amintim8 crearea de noi locuri de munc?$ tran!#erul geogra#ic de re!ur!e$
amena<area Ai !i!temati%area teritoriului$ echilibrarea balan>ei de pl?>i$ integrarea mai
rapid?$ prin turi!m$ a >?rii noa!tre @n !tructurile +niunii ,uropene.
6a ba%a optimi!mului * reali!t @n mare m?!ur?$ pri"ind lan!area rapid? a turi!mului
rural romBne!c$ !t? anali%a comple:? a multiplelor a"anta<e ale RomBniei @n compara>ie
cu alte >?ri "ecine$ unele concurente$ iar altele chiar mai de%"oltate din punct de "edere
turi!tic.
6uBnd @n calcul Ai #aptul c? indu!tria turi!mului are un impact mai mare decBt
orice alt? indu!trie$ con!ider?m c? e!te nece!ar a reali%a o anali%? !uccint? pentru o bun?
determinare a priorit?>ilor de%"olt?rii turi!mului rural @n >ara noa!tr?. 9atele !tati!tice
con!emnau din ace!t punct de "edere e:i!ten>a$ la <um?tatea anului 20108
.J0 pen!iuni 3 -. turi!tice
-- agroturi!tice
J /0; locuri
/ 7; @n pen!iunile turi!tice$
2/;0 @n pen!iunile agroturi!tice
2um?rul celor care practic acti"it?>i de turi!m rural e!te totuAi mai mare$ o bun?
parte dintre echipamente ne#iind omologate$ cla!i#icate !au de!#?AurBnd acti"itate @n mod
nelegal.
<. M'suri concrete %entru alinierea la cerin&ele %ie&ei
Hn RomBnia$ con#runtat? @n ultimii ani cu pro#undele muta>ii impu!e de proce!ul
de tran%i>ie la economia de pia>?$ turi!mul !*a do"edit !ectorul cel mai !en!ibil la !timulii
economico*!ociali$ #enomen re!im>it atBt @n domeniul cererii cBt Ai @n cel al o#ertei de
produ!e turi!tice romBneAti. Turi!mul rural romBne!c !*a a#lat Ai !e a#l? @n re%onan>? cu
@ntreaga miAcare turi!tic? romBnea!c?$ @n!? prin plu!urile !ale @ncearc? !?*Ai domine
lip!urile Ai !? con"ing?.
4entru turi!t$ calitatea produ!ului e!te deo!ebit de important?. OinBnd cont de acea!ta
e!te cuno!cut c? introducerea @n circuitul turi!tic a unor !tructuri 5 echipamente ce o#er? *
prin per!onalul !?u * !er"icii de proa!t? calitate poate compromite$ pe termen lung$ un
produ! !au o de!tina>ie. 9in literatura de !pecialitate Ai din practic? re%ult? c? odat?
compromi! un produ! turi!tic$ re#acerea ace!tuia nece!it? e#orturi Ai cheltuieli deo!ebite
pe durata a mai mul>i ani.
Hn conclu%ie$ un turi!m rural de calitate pre!upune !er"icii Ai pre!ta>ii de calitate. Se
!ub@n>elege c? echipamentele turi!mului rural trebuie !? di!pun? de o dotare !anitar?
modern?= de condi>ii de con#ort atBt pentru g?%duire (primire)$ cBt Ai pentru alimenta>ia
17
Universitatea Biotera Bucuresti
public?= de c?i de acce! Ai comunica>ie ci"ili%ate. 1on!ider?m c? nu @n ultimul rBnd$
trebuie acordat? o deo!ebit? importan>? promo"?rii produ!ului turi!tic rural care nece!it?8
publicarea unor buletine in#ormati"e= @n#iin>area unui %iar (re"i!t?) de pro#il= editarea
anual? a unui catalog la !tandardele europene= elaborarea unor programe de media=
reali%area unui o#iciu de in#ormare Ai di#u%are. Hn alt? ordine de idei$ !e impune8
* formarea * @n cadrul a!ocia>iilor pro#e!ionale * unui corp de e(peri capabili a
acorda a!i!ten>? tehnic?=
* organiarea unor cursuri de marKeting$ amena<are Ai compartimentare a
!pa>iilor de primire$ preg?tire Ai !er"ire a me!ei (catering Ai reguli de !er"ire a
me!ei)$ cla!i#icare$ omologare$ !tandarde de calitate=
) desfurarea unor aciuni de instruire @n igien? Ai ecologie=
= realiarea unui sistem informaional competiti" (e"iden>? operati"?$ !i!tem de
re%er"?ri)=
) iniierea #n comportamentul i relaiile cu turitii (comunicare).
Atragerea Ai !elec>ionarea e:per>ilor * din rBndul !pecialiAtilor @n domeniul
turi!mului$ @n"?>?mBntului !uperior Ai mediu (economic$ agricol$ etc)$ admini!tra>iei Ai a
altor domenii * re"ine organi%a>iilor negu"ernamentale (a!ocia>ii$ #edera>ii etc.) intere!ate
de de%"oltarea turi!mului rural$ care "or trebui !? !olicite8
* s%ri>in intern8 Mini!terul Muncii Ai 4rotec>iei Sociale$ Mini!terul ,duca>iei Ai
1ercet?rii$Mini!terul Tineretului A.a.
* s%ri>in extern8 1omunitatea ,uropean?$ organi!me !peciali%ate8 ,+R3T,R
,+R3GIT,S$ T,R
1.
$ AFRAT
1J
$ 13FRAT
17
$ A a. pentru ca @ntr*un inter"al !curt de timp$
cuno!cBnd e:perien>a @n domeniu Ai cerin>ele pie>ei !? !e poat? implementa corect !piritul
practic?rii * @n dubl? ipo!ta%?8 pre!tator Ai bene#iciar * a turi!mului rural @n RomBnia.
1on!ider?m c? al?turi de omologarea Ai bre"etarea in!tala>iilor Ai echipamentelor
din turi!mul rural romBne!c$ un rol important @n de%"oltarea !a @l "a <uca elaborarea unei
politici clare Ai de per!pecti"?. Hn cadrul ace!tei politici de de%"oltare pe termen lung e!te
nece!ar a nu #i omi!e urm?toarele a!pecte8
* sta&ilirea unor o&iecti)e precise i +udicios ealonate n timp, cu implicarea mai
acti"? a Mini!terelor Agriculturii Ai Alimenta>iei$ 6ucr?rilor 4ublice Ai Amena<?rii
Teritoriale=
* ameliorarea infrastructurii generale de care depinde re"itali%area @ntregii
economii rurale (drumuri$ re>ea de ap?$ canali%are$ telecomunica>ii$ energie electric?)=
* amena+area unor ferme, pensiuni, gospodrii turistice model ' pilot, ca dotare Ai
organi%are a acti"it?>ii$ dar cu re!pectarea arhitecturii Ai tradi>iilor locale$ e"itBndu*!e
Kitchul$ tipi%area !au tran!#erul con!truc>iilor urbane @n mediul rural=
* identificarea, in)entarierea i )alorificarea resurselor turistice Ai limitro#e=
de%"oltarea Ai moderni%area celor introdu!e @n circuitul turi!tic cu accent !pecial pe
di"erti!ment$ anima>ie$ agrement Ai practicarea !portului=
* realizarea sistemului de rezer)ri naional :ori includerea ec0ipamentelor n unul
dintre sistemele de rezer)ri )ia&ile;, @n prima #a%? Ai racordarea la !i!temul interna>ional
de re%er"?ri al turi!mului mondial * prioritar cel rural. 3rgani%area di!peceratelor de
ca%are Ai a birourilor de in#ormare * ghidare= ampla!area @n !atele turi!tice Ai pe drumurile
17
T,R Turi!m @n !pa>iu rural (Touri!me en ,!pace Rural)*a!ocia>ia #rance%? ce @nglobea%? toate #ormele
de g?%duire din mediul !?te!c
18
AFRAT * A!ocia>ia pentru Formarea S?tenilor @n acti"it?>i de turi!m$ Autran!$ Fran>a
19
1entrul de preg?tire a locuitorilor de la >ar? pentru acti"it?>ile de turi!m$ !ediul la Anger!
18
Universitatea Biotera Bucuresti
ce #ac leg?tura cu ace!tea (europene$ na>ionale Ai locale) a panourilor * harta cu
po%i>ionarea reperelor TRR (turi!mului rural romBne!c)8 di!pecerat ca%are$ punct
in#ormare$ obiecti"e turi!tice$ ga%de$ unit?>i de alimenta>ie public? tradi>ionale$ #erme$
pen!iuni etc. Montarea indicatoarelor pentru marca<$ a pl?cilor cu !igla #edera>iei !au
a!ocia>iei din care #ac parte Ai a ni"elului de cla!i#icare a echipamentului=
* ntocmirea unei e)idene a principalelor e)enimente din )iaa satului
(culturale$ religioa!e$ tradi>ii$ tBrguri$ iarmaroace etc)$ a comemor?rilor$ a arti%anilor Ai
rap!o%ilor locali$ @n "ederea pre%ent?rii unor programe turi!tice autentice Ai de cert?
"aloare (per!onali%ate %onei). 6uBnd @n con!iderare tendin>ele @nregi!trate @n e"olu>ia
turi!mului @n general$ Ai a turi!mului rural @n particular$ pe plan mondial * pe de o parte$
cBt Ai e"olu>ia !ociet?>ii romBneAti * cu prec?dere !tadiul re#ormei economiei @n turi!m *
pe de alt? parte$ !e pot de!prinde cBte"a ob!er"a>ii8
- turismul rural a demarat #n Rom*nia #n +une condiiuni, cu re%ultate ce pot #i
con!iderate meritorii (de e:emplu8 omologarea$ cla!i#icarea$ bre"etarea echipamentelor=
ate!tarea ga%delor= tendin>e pentru organi%area la ni"el na>ional Ai racordarea la turi!mul
interna>ional)=
- disfuncionalitile, deficienele i lacunele turismului naional s-au rsfr*nt i
asupra turismului rural (de e:emplu8 imper#ec>iunile legi!lati"e= lip!a !tructurilor
in!titu>ionale care !? #acilite%e de!#?Aurarea proce!ului de re#orm?= preg?tirea p!ihic? Ai
in#orma>ional? a per!onalului= !laba recepti"itate a !ectoarelor cone:e). Hn per!pecti"? !e
impune o !trategie di#eren>iat?$ identi#icBnd capacit?>i Ai !tructuri de primire8 tradiionale
(integral !au cu con#ort modern @n ceea ce pri"eAte buc?t?ria$ !i!temul de @nc?l%ire$
canali%are$ in!tala>ii !anitare$ A.a.) Ai moderne (con!truite @n ultimii ani$ cu toate #acilit?>ile
"ie>ii moderne8 tele#on$ TG$ baie$ grup !anitar$ @nc?l%ire etc.) pentru turi!mul
interna>ional$ na>ional Ai local.
Reali%area moderni%?rii !tructurilor tradi>ionale !au con!truirea de noi
echipamente "a impune acceptarea ideii identi#ic?rii unor in"e!titori$ romBni !au !tr?ini$
care di!pun de re!ur!ele nece!are @ntre>inerii Ai moderni%?rii echipamentelor Ai care pot$
@n acelaAi timp$ !? a!igure o creAtere a gradului de utili%are a capacit?>ilor turi!tice
(ca%are$ alimenta>ie public?$ agrement etc.).
6egat direct cu pre"i%ionarea <u!t? a circula>iei turi!tice Ai dimen!ionarea corect? a
in"e!ti>iilor (amena<?rilor Ai echipamentelor)$ e!te nece!ar !? !e reali%e%e preg?tirea popula>iei
pentru con!umul turi!tic$ rede!coperindu*!e ne"oia de a petrece "acan>ele Ai concediile @n
mi<locul naturii$ @n mediul rural$ @n atmo!#era patriarhal? a !atului.
1onAtienti%area dreptului la repao!$ a bucuriei re@ntoarcerii la natur?$ a importan>ei
petrecerii timpului liber apelBnd la !er"iciile turi!tice trebuie !? #ie urmarea unor ac>iuni
concertate$ "i%Bnd educa>ia ci"ic?$ turi!tic?$ ecologic? Ai cultural? a popula>iei.
4roce!ul de conAtienti%are "a trebui !? !chimbe idei Ai concep>ii$ !? @n"ing?
pre<udec?>i$ !? educe Ai !? #orme%e un curent de opinie capabil !? con!idere turi!mul rural
ca un produc?tor de "alori$ acti"itate complementar? celor tradi>ionale Ai agricole @n
primul rBnd pentru #emeile Ai tinerii din mediul rural$ in!trument de educa>ie$ ci"ili%a>ie Ai
modelare a conAtiin>elor$ modalitate de uAurare a cooper?rii Ai reali%?rii de !chimburi de
e:perien>? cu alte !tructuri europene a!em?n?toare.
Trecerea timpului Ai practica "or contribui la "eri#icarea teoriilor a"an!ate prin
e:perimente pe care ni le dorim @ncununate de !ucce!. Hn ob>inerea tran!#orm?rilor dorite$ un
rol important @l "or <uca obiecti"ele !tabilite (preci!e Ai <udicio! eAalonate @n timp)$ ca Ai
diri<area re!ur!elor #inanciare interne Ai de la di#erite organi!me interna>ionale c?tre %onele Ai
19
Universitatea Biotera Bucuresti
comunit?>ile rurale intere!ate$ cu un "aloro! poten>ial turi!tic Ai uman.
Formarea pre!tatorilor * din mediul rura * pentru turi!m$ "a trebui !? !chimbe idei Ai
concep>ii$ !? @n"ing? pre<udec?>i$ !? educe Ai !? #orme%e un curent de opinie #a"orabil
practic?rii ace!tei @ndeletniciri.
Turi!mul rural trebuie con!iderat8 produc?tor de "alori$ acti"itate complementar? celor
tradi>ionale Ai agricole$in!trument de educa>ie$ ci"ili%a>ie Ai modelare a conAtiin>elor$
modalitate de uAurare a cooper?rii Ai reali%?rii de !chimburi de e:perien>? cu alte !tructuri
na>ionale !au europene a!em?n?toare.
20
Universitatea Biotera Bucuresti
7I7LIO?RA0IE
1. EraAo"eanu 2icolae * '3conomia agriculturii montane'$ ,ditura Academiei
RomBne$ EucureAti$ 177/
". Gl?"an Ga!ile -/%0e 1ural %ourism-, Romanian Touri!m Maga%ine$ nr. 5177/$
M.T.$ I.1.T.$ EucureAti$ 177/
;. I!trate$ I.$ Eran Florina * '#groturismul n 1omnia'$ Tribuna ,conomic?$ nr.
-2510. 0J. 177/
<. Minciu Rodica 3conomia turismului$ ,ditura +ranu!$ EucureAti$ 2000
@. Teodor Moldo"an &Turi!mul interna>ional. ,#ecte multiplicati"e Ai
promo"are'$ ,d. Aldu!$ 1777
A. Moldo"eanu$ M.$ Miron$ 9. * I4!ihologia reclamei'$ ,ditura 6ibra$ EucureAti$
177/
B. 2eacAu 2icolae %urismul i dez)oltarea dura&il$ ,ditura ,:pert$ EucureAti$
1777
C. 2icolae EraAo"eanu * '3conomia agriculturii montane'$ ,ditura Academiei
RomBne$ EucureAti$ 177/
D. 4lop$ 6. * ITuri!mul$ #actor de promo"are interna>ional? a RomBniei'$ @n
ITuri!mul !ecolului DDI'$ M.T.$ In!titutul de 1ercetare pentru Turi!m$ EucureAti$ 177;
1E. 4ompei 1ocean$ Gheorghe Gl?!ceanu$ Eebe 2egoe!cu * I4eografia general
a turismului'$ ,ditura Meteor 4re!!$ EucureAti$ 2002
11. 4o!ea Gr. Ai colecti" *'3nciclopedia geografic a 1omniei' ,ditura Ftiin>i#ic?
Ai ,nciclopedic?$ EucureAti$ 17J2
1". Seba!tian Eoni#aciu *'1omnia, g0id turistic'$ ,ditura Sport*Turi!m$
EucureAti$ 17J-
1;. Fandru I.$ 1ucu G. * '1omnia, prezentare geografic'$ ,ditura Ftiin>i#ic? Ai
,nciclopedic?$ EucureAti$ 177
TTT 3rdinul 4reAedintelui A2T nr. ;151777$ M3R$ 4artea I$ nr.22 bi!51777
TTT '1omnia %urism 896'$ 4agini 2a>ionale$ EucureAti$ 177;
TTT I#tlasul geografic al 1omniei'$ Academia RomBn?$ 17.J
<<< (atalogul naional al pensiunilor turistice i agroturistice A2TR,1 2002
21