0

CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR

AUTORIZATI DIN ROMANIA
Filiala Bucuresti






APLICATII SET 2
ANUL I
SEMESTRUL II
2012














1


Rezolvare Aplicatii Set 2 Stagiu An I semestru II 2012

1. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor sociale
O societate comerciala platitoare de impozit pe profit a inregistrat in cursul anului
2012 o cheltuiala de 25.000 de ron reprezentand ajutoare pentru nastere. Fondul total de
salarii in cadrul acelei companii este de 600.000 ron.
Sunt deductibile aceste cheltuieli la calcul impozitului ?

2% * 600.000 ron = 12.000 ron => din suma de 25.000 ron, doar 12.000 este
deductibila la calculul impozitului pe profit.

Cheltuielille cu functionarea cantinei sunt considerate in Codul Fiscal cheltuieli
sociale, si au o deductibilitate limitata la 2% din cheltuielile cu salariile personalului.Intr sub
incidena acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru natere, ajutoarele pentru
inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile i protezele, precum i cheltuielile
pentru funcionarea corespunztoare a unor activiti ori uniti aflate in administrarea
contribuabililor: grdinie, cree, servicii de sntate acordate in cazul bolilor profesionale i
al accidentelor de munc pan la internarea intr-o unitate sanitar, muzee, biblioteci, cantine,
baze sportive, cluburi, cmine de nefamiliti, pentru colile pe care le au sub patronaj, precum
i alte cheltuieli efectuate in baza contractului colectiv de munc. In cadrul acestei limite, pot
fi deduse i cheltuielile reprezentand: tichete de cre acordate de angajator in conformitate cu
legislaia in vigoare, cadouri in bani sau in natur oferite copiilor minori i salariailor,
cadouri in bani sau in natur acordate salariatelor, costul prestaiilor pentru tratament i
odihn, inclusiv transportul pentru salariaii proprii i pentru membrii de familie ai acestora,
ajutoare pentru salariaii care au suferit pierderi in gospodrie i contribuia la fondurile de
intervenie ale asociaiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din coli i centre de
plasament;

2. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de cercetare
S.C. ALFA MEDICAL S.A. ii desfoar activitatea in industria farmaceutic i are
ca obiect de activitate cercetarea, realizat prin:
- laboratorul propriu de cercetare;
- colaborare cu un centru de cercetri pentru medicamente.
Faza de cercetare
In luna ianuarie 2010, entitatea a inregistrat urmtoarele consumuri pentru laboratorul
propriu de cercetare:
- materii prime: 2.000 lei,
- materiale auxiliare: 5.000 lei,
- manoper: 500 lei,
- amortizare imobilizri corporale: 300 lei.
Intrucat cercetarea este investigarea original i planificat intreprins in scopul
catigrii unor cunotine sau inelesuri tiinifice sau tehnice noi, din activitatea desfurat
2

in laboratorul propriu de cercetare este greu de prevzut posibilitatea obinerii de beneficii
economice viitoare. In acest sens, cheltuielile ocazionate au fost considerate costuri de
cercetare i au afectat profitul contabil al perioadei.
Pentru reflectarea in contabilitate a consumurilor ocazionate in activitatea de cercetare,
se efectueaz inregistrrile:
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 2.000 lei
602 Cheltuieli cu materialele consumabile = 302 Materiale consumabile 5.000 lei
641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal salarii datorate 500 lei
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor = 281 Amortizri
privind imobilizrile corporale 300 lei.

3. Studiu de caz privind regimul fiscal al indemnizatiei de delasare- detasare
Conform prevederilor Codului Fiscal cheltuielile cu indemnizatii de delasare- detasare
sunt cheltuieli partial deductibile. Ele reprezinta suma cheltuielilor cu indemnizatia de
deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a 2.5 ori
nivelul legal stabilit pentru institutiile publice.
Diurna pentru deplasare in cazul angajatului Ionescu Mihai a fost pentru un interval de
5 zile, 50 de lei pe zi.
Diurna deductibila = 2.5 * nivelul stabilit pentru institutiile publice (13 lei/ zi) =2.5
*13 * 5 = 162.5 ron.
Diurna totala = 5* 50 lei = 250 ron
Diurna nedeductibila = 250 - 162.5 = 87.50 ron.

4. Studiu de caz privind regimul fiscal al perisabilitatilor.
Perisabilitatile sunt reglementate de catre HG 831/2004 privind limitele admisibile de
perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare .
Prin perisabilitati se intelege scazamintele care se produc in timpul transportului,
manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum sunt :
uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racier, inghetare, topire etc.
Nu constituie perisabilitati pierderile incluse in normele de conum tehnologic, precum
si cele produse din neglijenta, sustrageri si cele produse din alte cause imputabile persoanelor
vinovate sau cele determinate de cause de forta majora .
Perisabilitatile produse se aproba de managerul, directorul sau administratorul
persoanei juridice, dupa caz, la nivelul cantitatilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu
ocazia receptionariimarfurilor transportate, a inventarierii sau a predarii gestiunii, pana la
limitele prevazute de lege .
Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la
nivelul intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea
coeficientului stability pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate
sau la pretul de livrare pentru marfurile vandute . Aceleasi limite maxime se acorda si pentru
marfurile din stoc .
Pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele de perisabilitate nu sunt
deductibile din punct de vedere fiscal . Perisabilitatile, marfurile expirate si cele depreciate se
scad din gestiune in baza unui process-verbal de constatare a starii marfurilor .
3


Inregistrarea in contabilitate a perisabilitatilor in limitele admise:
607 = 371 900 lei
378 = 371 180 lei
4428 = 371 35 lei

In acest caz, suma inregistrata in 607 este deductibila la calculul impozitului pe profit
intrucat se incadreaza in limitele perisibilitatilor admise conform HG 831/2004 .

Inregistrarea in evidenta contabila a marfurilor expirate in limitele admise
607 = 371 900 lei
378 = 371 180 lei
4428 = 371 35 lei

Inregistrarea TVA nedeductibila pentru marfurile expirate la nivelul TVA deduse :
635 = 4427 171 lei

In acest caz, suma inregistrata pe cheltuiala in contul 607 este nedeductibila la calculul
impozitului pe profit, intrucat nu se incadreaza in limitele perisabilitatilor admise, conform
HG 831/2004 . Totodata, este nedeductibila si suma inregistrata in contul 635 .

5. Studiu de caz privind regimul fiscal al tichetelor de masa
Pentru semestrul I al anului 2011, incepand cu luna martie, valoarea nominala a unui
tichet de masa este de 9 lei.
Potrivit art.21 alin. (3) litera e) si art. 48 alin. (5) litera f) din Legea nr. 571/2003
privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile reprezentand
tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii, sunt cheltuieli deductibile, la calculul
impozitului pe profit si a impozitului pe venit.
Reamintim contribuabililor ca, in conformitate cu prevederile art. I pct. 15 din Ordonanta de
Urgenta a Guvernului nr. 58/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, de la 1 iulie
2010, tichetele de masa acordate salariatilor sunt venituri impozabile la calculul impozitului
pe veniturile din salarii.
Conform art. 296 indice 15 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/2010,
tichetele de masa nu sunt cuprinse in baza lunara de calcul a contributiilor sociale obligatorii.
Tichetele de masa reprezinta o solutie optima de acordare a unor beneficii extrasalariale
pentru angajati, un sistem de motivare si recompensare pentru bune rezultate
Acordarea tichetelor de masa catre salariati nu implica alte taxe si costuri aditionale,
fiind mult mai avantajoasa pentru angajator, fata de acordarea primelor sau cresterilor
salariale.
De cele mai multe ori, acordarea tichetelor de masa catre angajati se face in urma unor
negocieri colective intre angajator si reprezentantii salariatilor, tichetele de masa intrand in
pachetul de baza salarial.


4


Exemplu :
O societate comerciala achizitioneaza tichete de masa cu valoarea nominala de 500 lei,
costul imprimatelor 50 lei plus TVA, care se achita prin banca. Tichetele se acorda
salariatilor.Ulterior, salariatii restituie tichete cu valoarea nominala 30 lei. Tichetele
neutilizate se returneaza entitatii emitente, decontarea facturii facandu-se in numerar .

a) achizitionarea tichetelor de masa
5328 = 401 500 lei
628 = 401 50 lei
4426 = 401 12 lei

b) decontarea facturii
401 = 5121 562 lei

c) includerea in cheltuieli a valorii nominale a tichetelor
642 = 5328 500 lei

d) restituirea de catre societate emitenta a tichetelor neutilizate
5328 = 7588 30 lei

e) returnarea catre societatea emitenta a tichetelor neutilizate
461 = 5328 30 lei

f) incasarea in numerar a creantei
5311 = 461 lei 30 lei

6. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor deductibile fiscal
Din punct de vedere al impozitului pe profit pentru creantele incerte se pot constitui
provizioane deductibile fiscal, in urmatoarele procente deductibile fiscal :
30% - daca creantele indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. Sunt inregistrate dupa 1 ianuarie 2004;
2. Sunt neincasate de mai mult de 270 zile
3. Sunt datorate de o persoana neafiliata creditorului
4. Nu sunt garantate de o alta persoana
5. Au fost incluse in veniturile impozabile ale creditorului.
100% - daca creantele indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. Sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
2. Sunt detinute fata de debitori pentru care este declarata procedura de deschidere a
falimentului (pe baza unei hotarari judecatoresti)
3. Indeplinesc conditiile mentionate la pct. 3, 4 si 5 de mai sus

Cheltuiala cu pierderea inregistrata la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate
este deductibila fiscal 100%, daca exista una din urmatoarele situatii:
5

1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau
lichidat, fara succesor;
4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg
patrimoniul: rezulta din situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii,
epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice,
conjuncturi externe si in caz de razboi.
Cheltuiala cu pierderea inregistrata la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate de
la un debitor pentru care nu a fost inchisa procedura de faliment, este deductibila fiscal, in
limita maxima de 30% (daca a fost acoperita de un provizion care indeplineste conditiile
mentionate anterior).

Din punct de vedere al taxei pe valoare adaugata este permisa ajustarea bazei de
impozitare astfel
Conform art.138 (1) lit.d :
1. baza de impozitare a TVA se reduce in cazul in care contravaloarea bunurilor
livrate/serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului clientului;
2. este permisa numai in situatia in care data declararii falimentului beneficiarilor a
intervenit dupa data de 1 ianuarie 2004, inclusiv pentru facturile emise inainte de aceasta data;
3. ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti definitive
si irevocabile de inchidere a procedurii de insolventa;
Conform art.159 (2) :
1. furnizorii/prestatorii vor emite facturi cu valorile inscrise cu semnul minus,
deoarece baza de impozitare se reduce;
2. in cazul declararii falimentului beneficiarilor nu exista obligatia transmiterii
facturilor cu semnul minus catre acestia.

Exemplu de monografie contabila si tratament fiscal :
1. Emiterea facturii catre beneficiar , cota TVA 24% :
4111 = % 100,000 lei
70XX 80,645 lei
4427 19,355 lei

2. Inventariere creante si constatare risc de neincasare , estimare creanta incerta 100%
si constituire provizion depreciere :
4118 = 411 100.000 lei
6814* = 491 100.000 lei

* provizionul este deductibil fiscal in proportie de 30%, daca indeplineste cumulativ
conditiile mentionate mai sus :
6814 deductibil = 30.000 lei
6814 nedeductibil = 70.000 lei

6

3. In cazul incasarii clientului incert :
5121 = 4118 100.000 lei
491 = 7814* 100,000 Lei

* Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe
venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata.:
7814 impozabil = 30.000 lei
7814 neimpozabil = 70.000 lei

4. Se decide conform HOT.AGA trecerea pe pierdere a creantei incerte :
654** = 4118 100,000 Lei
491 = 7814* 100,000 Lei

* Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe
venituri in cazul in care creanta a fost inregistrata pe cheltuieli.:
7814 impozabil = 30.000 lei
7814 neimpozabil = 70.000 lei

** Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate,
inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita
de provizionul constituit.:
654 deductibil = 30.000 lei
654 nedeductibil = 70.000 lei

5. Conform hotararii judecatoresti definitive se declarara falimentul clientului potrivit
lg.85/2006 si se emite factura de ajustare cu semnul minus:
654** = 4118 80,645 Lei
4118 = 4427 -19,355 Lei
491 = 7814* 100,000 Lei


**Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte inregistrate cu ocazia
scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile 100%
* 7814 impozabil = 30.000 lei, 7814 neimpozabil = 70.000 lei

7. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor nedeductibile fiscal
Provizioanele pentru garantii de buna executie:
Garantiile de buna executie sunt utilizate tot mai des in cazul decontarii echipamentelor de
valoare mare sau a lucrarilor de constructii montaj, concretizate cel mai frecventt prin stopaj
pe facture din pretul contractat.
O societate comerciala efectueaza o lucrare de constructii montaj unui client in valoare de
5.000 lei. Societatile stabilesc de comun accord ca si modaliate de plata 95 % di valoare
lucrarii la receptia preliminara in termen de 60 zile, iar diferenta de 5% din valoarea fara TVA
a lucrarii, in termen de 12 luni de la receptia finala, suma ce reprezinta garantia de buna
7

executie. Ambele societati sunt inregistrate in scopuri de tva si lucrarea se efectueaza pe
teritoriul national.
Facturarea lucrarii:
4111 = 704 5.000 lei
4111 = 4427 1.200 lei
Furnizorul va in casa suma de 5.950 lei reprentand 95% din pretul de livrare si tva-ul
afferent livrarii.

Facturarea lucrarii:
4111 = 704 5.000 lei
4111 = 4427 1.200 lei
Furnizorul va incasa suma de 5.950 lei reprezentand 95% din pretul de livrare si tva-ul
aferent livrarii.
5121 = 4111 5.950 lei

Deoarece garantia de buna executie nu este in sfera TVA, evidentiarea acestei sume
care se va incasa peste 12 luni se efectueaza prin articolul contabil:
2678 = 4111 5.000 x 5% = 250 lei

Deoarece intreaga valoare a cladirii a fost inregistrata in venituri, clientul nu asigura o
garantare expresa a platii peste 12 luni si societatile nu sunt afiliate, se poate constitui un
provision deductibil fiscal pentru valoarea garantiei de buna executie prin articolul contabil:
6812 = 1512 250 lei
La plata garantiei, la sfarsitul perioadei de garantie, se efectueaza inregistrarea :
5121 = 2678 250 lei
Si concomitant se va relua in venituri impozabile provizionul constitui in anul precedent prin
inregistrarea:
1512 = 7812 250 lei

8. Studiu de caz privind regimul fiscal al rezervelor
Entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul
exercitiului financiar, astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu
reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel
exercitiu.
Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se inregistreaza
incontabilitateincepand cu data de 1 ianuarie anul urmator celui pentru care s-a efectuat
reevaluarea.
Evaluarile efectuate cu ocazia reorganizarilor de intreprinderi (fuziuni, divizari) nu
constituie reevaluare in sensul prezentelor reglementari contabile, aceste evaluari efectuandu-
se in scopul stabilirii raportului de schimb, pentru toate elementele de bilant. Fac exceptie
situatiile in care data situatiilor financiare care stau la baza reorganizarii coincide cu data
situatiilor financiare anuale.
8

Daca o imobilizare corporala complet amortizata mai poate fi folosita, cu ocazia
reevaluarii acesteia i se stabileste o noua valoare si o noua durata de utilizare economica,
corespunzatoare perioadei estimate a se folosi in continuare.
In cazul efectuarii reevaluarii imobilizarilor corporale, acest lucru trebuie prezentat in
notele explicative, impreuna cu elementele supuse reevaluarii, metoda prin care s-au calculat
valorile prezentate, precum si elementul afectat din contul de profit si pierdere.
Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului.
Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula,de profesionisti
calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu, recunoscut national si
international.
La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii
este tratata in unul din urmatoarele moduri:
a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel
incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata.
Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea
unui indice; sau
b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in
urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului.
Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de
piata.

Exemplu
In decembrie 2009 este efectuata o reevaluare in vederea stabilirii unei noi valori de
impozitare asupra unui imobil achizitionat in decembrie 2007.
Valoare de intrare: 200.000 lei
Durata normala de functionare de 40 ani
Amortizare cumulata la 31.12.2009: 10.000 lei (5000 lei/an*2 ani de utilizare)
Valoarea ramasa: 190.000 lei
Valoarea justa conform raportului de evaluare este de 209.000 lei.
Astfel, in cazul prezentat rezulta un plus din reevaluare de 19.000 lei, calculat ca
diferenta intre valoarea justa si valoarea contabila, care poate fi inregistrat in contabilitate prin
doua metode in functie de politica contabila adoptata:
Metoda valorii nete:
Eliminarea amortizarii: 2812 = 212 cu 10.000 lei
Inregistrarea plusului: 212 = 105 cu 19.000 lei
Metoda valorii brute. Pentru a aplica aceasta metoda se calculeaza un indice de
reevaluare ca raport intre valoarea justa si valoarea ramasa contabila: 209.000/190.000 = 1,1.
Cu acest indice se indexeaza atat valoarea de intrare, cat si amortizarea cumulata:
Valoarea de intrare indexata = 200.000*1,1 = 220.000 lei. Plusul rezultat se va
inregistra in contabilitate prin: 212 = 105 cu 20.000 lei
Amortizarea cumulata indexata = 10.000*1,1 = 11.000 lei. Plusul rezultat se va
inregistra in contabilitate prin: 105 = 2812 cu 11.000 lei.


9

9. Studiu de caz privind regimul fiscal al pensiilor facultative
Fiscalitatea in domeniul pensiilor private prevede posibilitatea taxarii in trei momente,
adica in momentul platii contributiilor (de catre angajat si/sau angajator), al realizarii
profitului din investitii sau la plata pensiei, se arata intr-un material de analiza al regimului
deductibilitatii publicat de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

Regimul fiscal in Romania
Intr-un document al Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania
(APAPR) se arata ca: pensiile facultative si-au consolidat, incepand cu 1 ianuarie 2012,
statutul de cel mai atractiv beneficiu extra-salarial care poate fi acordat de companii
angajatilor lor, avand cel mai favorabil regim fiscal.
Modificarea Codului fiscal a instituit de la aceasta data deductibilitatea fiscala totala -
atat de la impozitul pe venit/profit, cat si de la toate contributiile sociale obligatorii - pentru
contributiile platite de companii in beneficiul salariatilor lor la fondurile de pensii private
facultative (Pilonul III), in limita a 400 de euro pe an (aproximativ 144 de lei pe luna).
Este in continuare valabila deductibilitatea fiscala partiala (doar de la impozitul pe venit)
pentru contributiile individuale efectuate de fiecare persoana fizica in contul sau personal de
pensie facultativa.
Conform unei analize realizate de APAPR, o contributie platita de companie la un
fond de pensii facultative, in beneficiul unui salariat, este cu 6,4% mai eficienta din punct de
vedere al obligatiilor suplimentare de plata ale companiei (contributii in sarcina
angajatorului), comparativ cu oferirea unei prime cash sau a unei majorari salariale. Ca
urmare, oferirea unui beneficiu sub forma unei pensii facultative, comparativ cu oferirea unui
bonus sau unei majorari salariale, reduce cu 1,4% cheltuielile totale de personal si poate creste
profitul companiei cu 7%-8%.
In document se mai arata ca: salariatul castiga la venitul sau net 2,7% (salariu net +
beneficiu) daca accepta o pensie facultativa in locul unui bonus in cash.
Datele arata o imbunatatire semnificativa a finantelor companiei care acorda pensii
facultative salariatilor sai dupa 1 ianuarie 2012, odata cu extinderea caracterului
deductibilitatii fiscale pentru angajatori. Pe langa un regim fiscal foarte atractiv, pensiile
facultative sunt un beneficiu eficient si in vederea motivarii, stimularii si retentiei fortei de
munca, intrucat creaza o relatie de incredere pe termen lung intre companie si salariat, fiind
vorba despre o legatura de durata, precizeaza APAPR.
Potrivit Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania, este previzibil ca
extinderea deductibilitatii fiscale de la 1 ianuarie 2012 va majora interesul companiilor
pentru a oferi beneficii salariatilor sub forma unei contributii la un fond de pensii facultative,
mai ales odata cu revenirea la conditii economice mai bune.
10. Studiu de caz privind regimul fiscal al primelor de asigurare
In ceea ce priveste tratamentul fiscal al primelor de asigurare suportate de
angajatorinainte de incasarea sumei asigurate de catre salariat, mentionam ca sunt
neimpozabile la nivelul salariatului sumele asigurate si orice alte drepturi acordate
asiguratilor, din asigurarile de orice fel, potrivit legislatiei privind societatile de asigurare si
supravegherea asigurarilor.
10

Sumele reprezentand alte drepturi acordate asiguratilor pot avea, printre altele,
urmatoarele forme:
- rascumparari partiale in contul persoanei asigurate,
- plati esalonate,
- rente,
- venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele platite de asigurati,
precum si orice alte sume de aceeasi natura, indiferent de denumirea sau forma sub care sunt
platite, in contul persoanei asigurate.
In masura in care raporturile de munca inceteaza inainte de implinirea termenului de
maturitate de 5 ani, prin urmare inainte ca salariatul sa poata beneficia de suma asigurata,
doua situatii sunt posibile:
- suma asigurata nu revine salariatului intrucat acesta nu a respectat contractul de
angajament; in aceasta situatie, natura primelor suportate de angajator in numele salariatului
se modifica, acestea nemaiputand fi considerate avantaje in natura impozabile in conditiile in
care suma asigurata nu-i revine acestuia; primele suportate de angajator vor fi reconsiderate
drept sume impozabile la nivelul societatii asemanator sumei asigurate ce va reveni tot
angajatorului;
- in masura in care se doreste evitarea cresterii sarcinii fiscale la nivelul angajatorului,
la incetarea raporturilor de munca inainte de implinirea termenului de maturitate a politei de
asigurare, salariatului ii vor fi "imputate" primele suportate de angajator, tratamentul fiscal al
acestora fiind reconsiderat atat la nivelul salariatului, cat si al angajatorului.
In masura in care salariatul este cel care a suportat primele, acestea nu pot genera
avantaje in natura, iar implicit suma asigurata va reveni salariatului care si-a suportat singur
primele de asigurare.

11. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii locuintelor de
serviciu
Locuinte de serviciu- Tratament fiscal
- Din punct de vedere al impozitului pe profit;
In conformitate cu Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile
pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde
se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare sunt deductibile in limita
corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din
punct de vedere fiscal cu 10 %. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari,
respectiv chiriasi/locatari.
In conformitate cu prevederile Normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal, in
cazul locuintei de serviciu date in folosinta unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru
functionarea, intretinerea si repararea acesteia sunt deductibile in limita corespunzatoare
raportului dintre suprafata construita prevazuta in Legea locuintei nr.114/1996, republicata, cu
modificarile ulterioare, majorata cu 10%, si totalul suprafetei construite a locuintei de serviciu
respective.
-Din punct de vedere al impozitului pe venit;
11

In conformitate cu Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, urmatoarele
sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe
venit:
c)contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii,
potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul
normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul
de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei
de chirie, suportate de persoana fizica, conform legilor speciale;
In conformitate cu prevederile Normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal,
prin locuinte acordate ca urmare a specificitatii activitatii se intelege acele locuinte asigurate
angajatilor cand activitatea se desfasoara in locuri izolate, precum statiile meteo, statiile
pentru controlul miscarilor seismice, sau in conditiile in care este solicitata prezenta
permanenta pentru supravegherea unor instalatii, utilaje si altele asemenea.

Locuinte considerate avantaje in natura
Cod Fiscal
In conformitate cu Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, avantajele,
cu exceptia celor prevazute la alin (4) cuprind si cazarea oferita la un pret mai mic decat
pretul pietei.
Norme Cod Fiscal
La stabilirea venitului impozabil se au in vedere si avantajele primite de persoane
fizice cum ar fi:
- contravaloarea folosintei unei locuinte in scop personal si a cheltuielilor conexe de
intretinere cum sunt cele privind consumul de apa, consumul de energie electrica si termica si
altele asemenea, cu exceptia celor prevazute expres la art. 55 alin (4) lit. c. Din Codul Fiscal.
Una din conditiile care trebuiesc indeplinite de o locuinta pentru a fi considerata
locuinta de serviciu este sa fie in patrimoniul agentului economic (sa fie proprietatea agentului
economic).
Astfel, vom clasifica locuintele in:
-locuinte aflate in proprietatea agentului economic
-locuinte inchiriate de agentul economic
Locuinte aflate in proprietatea agentului economic:
1. este declarat sediu secundar (punct de lucru)-in acest caz nu mai poate fi considerat
locuinta
2. se afla in localitatea in care societatea are sediul central sau sedii secundare. In acest
caz locuinta poate fi:
a. locuinta de servici daca:
- este destinata angajatilor egentilor economici
- este utilizata de salariati prin contract de inchiriere anexa la contractul individual
de munca
- salariatii care beneficiaza de aceste locuinte trebuie sa aiba domiciliul in alta
localitate decat cea in care se afla locuinta de serviciu
12


b. avantaj in natura daca nu indeplineste conditiile de a fi locuinta de servici si este
utilizata de catre salariatii agentului economic;

c. cheltuiala nedeductibila daca nu indeplineste conditiile de a fi locuinta de servici
si este utilizata de catre persoane care nu sunt salariati ai agentului economic.
3. Se afla in alta localitate decat cea in care societatea are sediul central sau sedii
secundare (de regula nu se amortizeaza si se reevalueaza anual). In acest caz locuinta poate fi:
a. avantaj in natura in cazul in care locuinta este folosita de catre salariati-in scop personal
b. cheltuiala nedeductibila in cazul in care este folosita de salariati in scopul societatii sau
este folosita de alte persoane decat salariatii.

Locuinte inchiriate de agentul economic pot fi:
1. este declarat sediu secundar (punct de lucru)-in acest caz nu mai poate fi considerat
locuinta
2. avantaj in natura in cazul in care locuinta este folosita de catre salariati-in scop
personal
3. cheltuiala deductibila in cazul in care este folosita de catre salariati in scopul
societatii dovedit cu documentatia pentru deplasare in alta localitate decat sediul principal
sau secundar unde lucreaza salariatul.
4. cheltuiala nedeductibila - in cazul in care este folosita de alte persoane decat
salariatii permanent (nu accidental);
5. cheltuiala de protocol in cazul in care este folosita in mod accidental de alte
persoane decat salariatii care au legatura cu societatea.
Cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu se
inregistreaza in evidenta contabila in functie de natura pe conturile 611 Cheltuieli cu
intretinerea si reparatiile, 605 Cheltuieli privind energia si apa, etc.

12. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii unui sediu aflat in
locuinta proprietate personala
O microintreprindere are contract de chirie pentru sediul fiscal cu o persoana fizica.
Poate deduce cheltuielile cu utilitatile (electricitate, intretinere bloc) daca acestea sunt
facturate pe persoana fizica (proprietar) fara a deduce TVA? Ce documente justificative sunt
necesare si pe ce cont de cheltuieli se inregistreaza?
Conform art. 21 alin. (3) lit. m) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cheltuielile
de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate
personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, sunt deductibile in limita
corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre
parti, in acest scop.
Punctul 37 din normele metodologice date in aplicarea acestui articol stabileste ca, in
cazul in care sediul unui contribuabil se afla in locuinta proprietate a unei persoane fizice,
cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului sunt deductibile in limita
determinata pe baza raportului dintre suprafata pusa la dispozitie contribuabilului, mentionata
13

in contractul incheiat intre parti, si suprafata totala a locuintei. Contribuabilul va justifica
cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului cu documente legale, cum
sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati si alte documente.
Asadar, cheltuielile cu utilitatile aferente sediului fiscal al societatii, situat in spatiul
proprietate a unei persoane fizice sunt deductibile daca in contractul de inchiriere este
prevazut ca aceste cheltuieli sunt in sarcina societatii.
Pentru decontarea acestor cheltuieli se va intocmi un Decont de cheltuieli la care se
vor anexa facturile emise de furnizorii de utilitati. Pentru plata sumelor catre proprietarul
persoana fizica se va intocmi Dispozitie de plata catre casierie. De asemenea pentru
decontarea facturilor pe numele proprietarului persoana fizica se intocmeste Decont de
cheltuieli.
Daca spatiul respectiv este pus la dispozitia societatii in totalitate este recomandat ca
aceasta sa incheie contracte in numele sau cu furnizorii de utilitati (ENEL, etc).
In contabilitate cheltuielile cu utilitatile de inregistreaza pe destinatii, respectiv:
605 "Cheltuieli cu energia si apa" = 401 "Furinizori" / 462"Creditori diversi"
611 "Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile" = 462"Creditori diversi"

13. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielile cu combustibilul.
O societatea comerciala cu sediul in Bucuresti ce are ca obiect de activitate
monitorizarea prin gps a flotelor auto achizitioneaza combustibil in valoare de 250 Ron in
baza unui bon fiscal.
Cazul I: combustibilul este utilizat de Directorul general al companiei.
Cazul II: combustibilul este utilizat de un agent de vanzari pentru deplasarile efectuate
in vederea intalnirii cu potentiali clienti atat in Bucuresti cat si in alte orase, pentru aceste
deplasi existand ordine de deplasare si foi de parcurs.

Rezolvare:
Conturi utilizate:
6022.1 Cheltuieli privind combustibilul deductibile
6022.2 Cheltuiali privind combustibilul nedeductibile
401 Furnizori
4426 TVA deductibil

In cazul I combustibilul este deductibil doar in proportie de 50%, inregistrea contabila
fiind urmatoarea:
6022.1 = 401 100,81 lei
4426 = 401 24,19 lei
6022.2 = 401 100,81 lei
4426 = 401 24,19 lei
6022.2 = 4426 24,19 lei
4426 = 4426 -24,19 lei

In cazul II combustibilul este deductibil 100%, inregistrarea contabila fiind
urmatoarea:
14

6022.1 = 401 201,61 lei
4426 = 401 48,39 lei
14. Studiu de caz privind regimul fiscal al dobanzilor
Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare
a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determin ca
raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an i capitalul propriu, ca
medie a valorilor existente la inceputul anului i sfaritul perioadei pentru care se determin
impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se inelege totalul creditelor i imprumuturilor cu
termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
In condiiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu
dobanzile i cu pierderea net din diferenele de curs valutar, aferente imprumuturilor luate in
calcul la determinarea gradului de indatorare, sunt nedeductibile. Acestea se reporteaz in
perioada urmtoare, in condiiile alin. (1), pan la deductibilitatea integral a acestora.
In cazul imprumuturilor obinute de la alte entiti, dobanzile deductibile sunt limitate
la:
a) nivelul ratei dobanzii de referin a Bncii Naionale a Romaniei, corespunztoare
ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei; i
b) nivelul ratei dobanzii anuale de 9%, pentru imprumuturile in valut. Acest nivel al
ratei dobanzii se aplic la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004.
Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valut se actualizeaz prin hotrare a
Guvernului.

15. Studiu de caz privind regimul fiscal al diferentelor de curs valutar
In cazul in care cheltuielile din diferenele de curs valutar ale contribuabilului
depesc veniturile din diferenele de curs valutar, diferena va fi tratat ca o cheltuial cu
dobanda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferene fiind supus limitei prevzute la
alin. (1). Cheltuielile din diferenele de curs valutar, care se limiteaz potrivit prezentului
alineat, sunt cele aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de
indatorare a capitalului. Dobanzile i pierderile din diferene de curs valutar, in legtur
cu imprumuturile obinute direct sau indirect de la bnci internaionale de dezvoltare i
organizaii similare, menionate in norme, i cele care sunt garantate de stat, cele aferente
imprumuturilor obinute de la instituiile de credit romane sau strine, instituiile financiare
nebancare, de la persoanele juridice care acord credite potrivit legii, precum i cele obinute
in baza obligaiunilor admise la tranzacionare pe o pia reglementat nu intr sub incidena
prevederilor prezentului articol.

Exemplu:
La sfarsitul anului, entitatea ABC are in sold:
- o creanta in valoare de 3,000 EURO (3000 EURO * 4.3 lei/ EURO) fata de clientul
X
- o creanta in valoare de 1,000 USD (1000 USD * 3.5 lei/ USD) fata de clientul Y
Cursul valutelor la sfarsitul anului sunt: 1 EURO = 4.5 si 1 USD = 3.4
15

Cu ocazia evaluarii creantelor in valuta la inchiderea exercitiului financiar apar diferente de
curs valutar favorabile/ nefavorabile, dupa cum urmeaza:
pentru creanta in euro, diferente favorabile de 600 lei
4111 Clienti = 765 V din diferente de curs valutar 600
pentru creanta in dolari, diferente nefavorabile de 100 lei
665 Cheltuieli din dif curs = 4111 Clienti 100
Intrucat gradul de indatorare al firmei este mai mare ca 3 reiese ca aceste valori
reprezentand cheltuieli cu diferente de curs sunt nedeductibile.

16. Studiu de caz privind regimul fiscal al minusurilor la inventor
Art.21 alin. 4) lit. c) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal : cheltuielile privind
bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori
degradate, neimputabile, pentru care nu s-au incheiat contracte de asigurare, precum si TVA
aferenta reprezinta cheltuieli nedeductibile fiscal.

Exemplu:
Sa se inregistreze in contabilitate diferentele constatate la inventarierea marfurilor
daca situatia faptica este urmatoarea :
Situatia scriptica pentru articolul cantar = 11 buc
Situatia faptica pentru articolul cantar = 10 buc
Valoarea de inventar a marfurilor = 1400 lei
Valoarea contabila = 15.000 lei
Deprecierea = 1000 lei (motivul : reducere de pret)

a) inregistrarea minusului de inventar :
- minus de inventar = cantitati faptice-cantitati scriptice)xpretul de inregistrare in
contabilitate = (10-11) x 1.500 lei = 1.500 lei
- tva neexigibila aferenta marfurilor lipsa : 1500 x 24:124 = 290,32 lei
- adaosul commercial aferent marfurilor lipsa : (1500-290,32)x20% = 241,94 lei
- costul de achizitie al marfurilor lipsa la inventar : 1500-290,32-241,94 = 967,74 lei

607 = 371 967.74 lei
378 = 371 241.94 lei
4428=371 241.94 lei

b) imputarea catre vanzator a minusului de inventar :
4282 = 75811209.68 lei
Alte creante in legatura cu personalul Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati

4428 = 4427 241.94 lei

c) retinerea debitului pe statul de salarii
421 = 4282 1500 lei

16

In cazul in care minusul de inventar este neimputabil sin u s-a incheiat contract de
asigurare, se calculeaza TVA aferenta costului de achizitie al marfurilor in minus, care se
include in cheltuieli nedeductibile fiscal : 967,74 x 24% = 232,26 lei
635 = 4427 232,26 lei

d) inregistrarea deprecierii marfurilor cu 1000 lei, ca urmare a scaderii pretului, sub
forma unei ajustari pentru depreciere:
6814 = 397 1000 lei

17. Studiu de caz privind regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor acordate salariatilor
In ceea ce privete bunurile acordate salariatilor pe termen scurt, societatea Alfa ar
putea aplica urmtorul tratament contabil pentru a prezenta situaia angajatului Marian
Ionescu, reprezentant medical in cadrul departamentului "Hospital". El are un venit realizat de
4,000 um i un salariu net de 2,780 Calculul salariului net s-a fcut cu urmtoarele reineri:
CAS angajat 10,5%, CASS angajat 5,5%, omaj 0,5%, iar impozitul pe salarii 16%.
In luna martie beneficiaz de urmtoarele avantaje in natur :
convorbiri telefonice in interes personal 500 ron, TVA 24%;
autoturism de serviciu (valoarea de intrare 60.000 um) utilizat in interes personal 500
km din 1500 km, TVA 24%.
vaccinuri pre de 400 ron, TVA 24%.
bonuri de mas in valoare de 135 ron.
Codul fiscal prevede urmtoarele aspecte privind evaluarea acestora:
in ceea ce privete telefoanele, angajatorul are libertatea de a stabili partea
corespunztoare din convorbirile telefonice reprezentand folosin in scop
personal. Partea care depete plafonul stabilit va reprezenta avantaj
impozabil la nivelul salariatului. In situaia in care salariatul suport costul
convorbirilor personale peste plafonul stabilit nu se genereaz avantaj in
natur.
in cazul autovehiculelor dac exist o utilizare mixt se va determina partea
aferent utilizrii in scop personal in vederea impozitrii.
Avantaj = valoarea de intrare * 1,7%, proportional cu numrul de km parcuri in interes
personal. Drumul la i de la locul de munc nu se contabilizeaz in km parcuri in interes
personal.
tichetele de mas sunt in valoare de 9 ron/tichet i se acordar pentru fiecare zi de
lucru a angajatului in cadrul companiei; nu se acorda tichete de mas pentru zilele
de concediu de odihn i concediu medical, concediu fr plat sau orice tip de
absen pontat ca atare. Se impoziteaz cu 16%.

Evaluarea avantajelor in natura :
convorbiri telefonice
avantaj net fr TVA 500
TVA 24 % 120
avantaj net cu TVA 620
17

avantaj brut 884



autoturism
avantaj net fr TVA 60.000*1,7%*500/1500 = 340
TVA 24 % 81,60
avantaj net cu TVA 421,60
avantaj brut 601,08


vaccinuri
avantaj net fr TVA 400
TVA 24 % 96
avantaj net cu TVA 496
avantaj brut 707

Tabelul nr.3 Evaluarea avantajelor in natur

Tip avantaj Net fr TVA TVA Net cu TVA Brut
Convorbiri telefonice 500 120 620 884
Autoturisme 342 82 424 605
Vaccinuri 400 96 496 707
TOTAL 1.242 298 1,540 2 ,196

Este calculat valoarea brut a avantajelor cu TVA. Aceast sum rezultat este
adunat la venitul brut al angajatului de 4,000 pentru a determina totalul contribuiilor
datorate de angajat statului. Salariul net rmane neschimbat dup cum este prezentat in tabelul
nr.4 :

Tabelul nr. 4 Calculul contribuiilor pentru venitul brut total

Venit brut total
4,000 + 2.196 = 6,196

Venit net 6,191-16,5%*6,191 = 5,169
Venit impozabil 5,169 +135 (valoarea tichetelor) = 5,304
Impozit pe salariu 16%*5,304 = 849
Salariu net 5,169 - 849 = 4,320
Rest de plata = Salariu net- avantaje 4.455 - 1.540 = 2.780

Tratamentul contabil

Venit brut =
Avantaj net
=
Avantaj net
(1-0,165)*(1-0,16) 0,7014
18

Inregistrarea avantajelor in natur de care beneficiaz in sum net

Alte creante in legtur cu
personalul

%
1,540 =
Alte Venituri din
exploatare
1.242


TVA colectat 298


Inregistrare salariu brut

Cheltuieli cu salariile
personalului


6,191 =
Personal salarii
datorate
6,191




Inregistrare reineri din salarii

Reinerea avantajelor in natur la valoare net


Personal - salarii datorate

Alte creane in
legtura cu personalul

1,540 = 1,540




Concluzie: Acordarea de avantaje in natur la nivelul societii Alfa face parte din
politica acesteia, fiind considerat o inelegere contractual intre reprezentanii societii i
angajaii si. De asemenea aceasta reprezint o bun practic utilizat de societate pentru a
stimula angajaii.
Reflectarea in contabilitate a acordrii acestor avantaje se poate face avandu-se in
vedere coninutul economic al tranzaciilor efectuate, respectandu-se astfel principiul
economicului asupra juridicului. Avantajele in natur sunt considerate venituri asimilate
salariului i intr in fondul de salarii. Dup acordarea avantajelor in natur salariul net trebuie
s rman acelai.

18. Studiu de caz privind regimul fiscal al platilor realizate in favoarea actionarilor
Cheltuielile fcute in favoarea acionarilor sau asociailor, altele decat cele generate de
pli pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preul de pia pentru
aceste bunuri sau servicii sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit.
Cheltuieli fcute in favoarea participanilor SUNT urmtoarele:

1,871 Personal salarii datorate = %
CAS angajat (10.5%) 650
CASS angajat (5.5%) 341
omaj angajat (0.5%) 31
Impozit salariu (16%) 849
19

a) cheltuielile cu amortizarea, intreinerea i repararea mijloacelor de transport utilizate
de ctre participani, in favoarea acestora;
b) bunurile, mrfurile i serviciile acordate participanilor, precum i lucrrile
executate in favoarea acestora;
c) cheltuielile cu chiria i intreinerea spaiilor puse la dispoziie acestora;
d) cheltuielile reprezentand diferena dintre preul de pia i preul de cumprare
preferenial, in cazul tranzaciilor cu aciuni efectuate in cadrul sistemului stock options plan,
precum i cheltuielile cu remunerarea in instrumente de capitaluri proprii acordate salariailor;
e) alte cheltuieli in favoarea acestora.

Exemplu:
Societatea Alfa a utilizat suma de 1.200 ron pentru plata unui abonament pe 1 an la
sala de fitness pentru actionarul Ionescu Mihai.
Conform prevederilor codului fiscal, cheltuiala cu abonamentul nu este deductibila.

19. Studiu de caz privind regimul fiscal al tranzactiilor care nu au la baza un document
justificativ.
Sunt nedeductibile cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baz un
document justificativ, potrivit legii, prin care s se fac dovada efecturii operaiunii sau
intrrii in gestiune, dup caz, potrivit normelor;
In cazul in care o persoana aflata in delegatie pe mai multe zile nu are documente de
cazare, poate deconta ca si cheltuiala deductibila pentru cazare o suma similara diurnei, dar cu
titlu de cazare? Este de exemplu situatia celor care dorm in autovehicule, la rude, prieteni, etc,
sau care nu au primit documente de la hotel. Care este cuantumul acestei sume si daca trebuie
specificata in documente interne, regulamente, etc. sau este stabilita prin legislatie?
Potrivit art. 9 al HG 518/1995 privind unele drepturisi obligatii ale personalului roman
trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, plafonul de cazare
se acorda in raport cu categoria de diurna in care se incadreaza personalul, la nivelul prevazut
pentru fiecare tara in care are loc deplasarea, potrivit anexei.
Plafoanele de cazare la care are dreptul personalul participant la diferite manifestari cu
caracter international sau la alte actiuni se acorda la nivelul corespunzator tarifelor practicate
de catre hotelurile in care au loc manifestarile respective, pe baza comunicarii primite din
partea organizatorilor sau a reprezentantelor Romaniei din tarile respective.
In situatia in care cazarea nu poate fi asigurata la unitati hoteliere sau altele asemenea,
personalul poate sa inchirieze si locuinte, insa cu plata unei sume in limita a 75% din plafonul
de cazare.
Eventualele plati pentru cazare, care depasesc plafoanele stabilite in conditiile
prezentei hotarari, se aproba, in cazuri temeinic justificate, de catre conducerile unitatilor
trimitatoare, pe baza documentelor de plata.
Prin cheltuieli de cazare se intelege, pe langa tarifele sau chiria platite, si eventualele
taxe obligatorii pe plan local, precum si costul micului dejun, atunci cand acesta este inclus in
tarif.
Astfel, cum prevede art. 12 justificarea sumelor cheltuite in valuta, cu exceptia celor
20

reprezentand drepturile de diurna, se face pe baza de documente si se aproba de catre
conducatorii unitatilor trimitatoare .
In situatia in care in unele tari, potrivit practicii existente pe plan local, nu se
elibereaza documente sau acestea sunt retinute de catre autoritati, sumele cheltuite se justifica
pe baza de declaratie data pe propria raspundere. In tarile in care Romania are reprezentante,
declaratia se confirma de catre aceste reprezentante, daca pentru obtinerea acestei confirmari
nu sunt necesare cheltuieli de deplasare (alin. (3)).
Potrivit art.17 alin. (1) din HG 518/1995, pentru alti agenti economici decat cei
stabiliti la art. 16 alin. (1), respectiv, regiile autonome si societatile comerciale cu capital
integral sau majoritar de stat, prevederile stabilite prin aceasta hotarare nu sunt obligatorii ci
doar recomandabile. Insa, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, in situatia in care persoanele
juridice prevazute la alin. (1) acordadrepturi superioare, cheltuielile efectuate cu aceasta
destinatie, care se au in vedere la calcularea profitului impozabil, nu pot depasi pe cele
cuvenite personalului respectiv, in limitele si in conditiile stabilite prin prezenta hotarare.
Prin urmare, in situatia in care cazarea nu este asigurata la unitati hoteliere sau altele
asemenea, personalul poate sa inchirieze si locuinte cu plata unei sume in limita a 75% din
plafonul de cazare.
Nivelul diurnelor si al plafoanelor de cazare sunt redate in anexa acestei hotarari.
Astfel, cum prevede alin. (4) lit. f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza
un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau
intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor.
Din interpretarea textelor legale sus citate rezulta ca, cheltuielile de cazare in tara si in
strainatate, efectuate pentru salariati, sunt considerate cheltuieli deductibile pentru
determinarea profitului impozabil in baza documentelor justificative care sa faca dovada
efectuarii operatiunii.
Regula generala de justificare a cheltuielilor efectuate in valuta, deci si a cheltuielilor
cu cazarea in strainatate in interesul societatii, este aceea ca justificarea se face pe baza de
documente legale aprobate de conducerea societatii (facturi, chitante, contracte etc.). Prin
exceptie, aceste cheltuieli pot fi justificate pe baza declaratiilor date pe propria raspundere de
catre salariati pentru acele tari in care, potrivit practicii existente pe plan local, nu se
elibereaza documente sau acestea sunt retinute de catre autoritati.

20. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor aferente veniturilor neimpozabile
Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a) Dividendele primite de la o persoana juridica romana;
b) Diferentele favorabile de valoare a titlurilor de particitare, inregistrate ca urmare a
incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la
cere se detin titluri de participare. Acestea sunt impozabile la data cesionarii,
trasmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau lichidarii persoanei juridice
la care se detin titluri de participare. Acestea sunt impozabile la data cesionarii,
transmiterii cu titlu gratuit, retragerii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau
lichidarii persoanei juridice la care se detin titlurile de participare.
c) Venituri din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din
reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, venituri din
21

recuperarea cheltuielilor nedeductibile, veniturile din restituirea ori anularea unor
dobanzi si/sau penalitati de intarziere pentru care nu s-a acordat deducere, precum si
veniturile reprezentand anularea rezervei inregistrate ca urmare a participarii in natura
la capitalul altor persoane juridice;
d) Veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate
prin acte normative.
e) In perioada 1 ianuarie 2009 31 decembrie 2009 inclusiv, veniturile din
tranzactioanarea titlurilor de participare pe piata autorizata si supravegheata de
Comisia Nationala a alorilor Mobiliare. In aceeasi perioada, cheltuielile reprezentand
valoarea de inregistrare a acestor titluri de participare, precu si cheltuielile inregistrate
cu ocazie desfasurarii operatiunilor de tranzactionare reprezinta cheltuirli
nedeductivile la calculul probitului impozabil;
f) Veniturile din impozitul pe profit amanat determinat si inregistrat de catre
contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele
internationale de raportare financiara;
g) Veniturile reprezentand modificarea valorii juste a investitiilor imobiliare, ca urmare a
evaluarii ulterioare utilizand modelul bazat pe valoarea justa de catre contribuabilii
care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationala de
raportare financiara. Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea
amortizarii fiscale, respectiv la momentul scaderii din gestiune a investitiilor
imobiliare, dupa caz.

21. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de consultanta si management
Cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte prestri de
servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestrii acestora in scopul
desfurrii activitii proprii i pentru care nu sunt incheiate contracte nu sunt deductibile la
calculul impozitului pe profit.
Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau
alte prestri de servicii trebuie s se indeplineasc cumulativ urmtoarele condiii:
- serviciile trebuie s fie efectiv prestate, s fie executate in baza unui contract incheiat
intre pri sau in baza oricrei forme contractuale prevzute de lege; justificarea prestrii
efective a serviciilor se efectueaz prin: situaii de lucrri, procese-verbale de recepie,
rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de pia sau orice alte materiale corespunztoare;
- contribuabilul trebuie s dovedeasc necesitatea efecturii cheltuielilor prin
specificul activitilor desfurate.
Nu intr sub incidena condiiei privitoare la incheierea contractelor de prestri de
servicii, prevzut la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional
prestate de persoane fizice autorizate i de persoane juridice, cum sunt: cele de intreinere i
reparare a activelor, serviciile potale, serviciile de comunicaii i de multiplicare, parcare,
transport i altele asemenea.

22. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu creantele neincasate
22

O societate a acordat sub forma de imprumut asociat suma de 100.000 lei in cursul
anilor 2009-2011, iar societatea imprumutata nu poate restitui actualmente suma imprumutata
din cauza unor dificultati financiare. Vom vedea, in cele ce urmeaza, daca societatea care a
acordat imprumutul poate sa renunte la suma acordata, urmand ca societatea imprumutata sa
includa suma respectiva in venituri impozabile. De asemenea, vom stabili si daca o astfel de
cheltuiala generata la societatea care a acordat imprumutul va fi deductibila la calculul
impozitului.
In baza prevederilor art.21 alin. (4) lit. o) din Codul fiscal , nu sunt deductibile la
determinarea profitului impozabil pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor
incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22,
precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu,
neincasate, in alte situatii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n).
Astfel, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil:
- pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu
pentru partea acoperita de provizion, potrivit art. 22,
- pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu,
neincasate, in situatiile prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n) din Codul fiscal , respectiv:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau
lichidat, fara succesor;
4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg
patrimoniul.
Asadar, cheltuielile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate sunt
deductibile doar in situatiile mai sus mentionate, astfel incat, numai daca va aflati intr-una
dintre aceste situatii creanta neincasata este deductibila la calculul profitului impozabil.

23. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu sposorizarea
Este corect ca plata unei sponsorizari aferente lui 2010 (din profitul acestui an) sa se
faca in 2011? (daca contractul - inregistrat in 2010 - asa prevede). Cand este de fapt
considerate data efectuarii cheltuielii, data contractului sau data platii efective?
Sponsorizarea este actul prin care o societate cedeaza unele bunuri materiale sau
financiare unei persoane, fizice sau juridice. Operatiunea nu presupune obtinerea unor
avantaje sau inapoierea bunurilor respective. Cel care realizeaza o sponsorizare urmareste prin
aceasta o participare cat mai rentabila, o crestere a notorietatii, o dezvoltare a imaginii de
marca, inclusiv punerea cat mai mult in valoare a celui care sustine sponsorizarea.
De o sponsorizare pot beneficia toate persoanele sau institutiile de utilitate publica,
care desfasoara o activitate cu caracter, filantropic, cultural, artistic, sportiv, educativ, religios,
stiintific sau care este destinata protectiei drepturilor omului si educatiei civice ori calitatii
mediului inconjurator.
Sponsorul sau beneficiarul pot aduce la cunostinta publicului operatiunea respectiva
numai prin promovarea numelui sau a marcii sau a imaginii sale. Legea interzice ca prin
23

operatiunea de sponsorizare sa se faca reclama comerciala in favoarea sponsorului sau a altor
persoane decat beneficiarul.
Sponsorizarea se realizeaza in baza unui contract din care trebuie sa rezulte partile
(sponsorul si beneficiarul), obiectul (sustinerea unui cabinet medical, de ex.), obligatiile
partilor, durata contractului, clauze, forma (bani, obiecte, marfuri etc.).
Bunurile materiale care fac obiectul sponsorizarii sunt evaluate prin contractul de
sponsorizare astfel:

a) la pretul de vanzare al sponsorului;
b) la pretul de cumparare de pe piata, in cazul in care bunurile sunt achizitionate in scopul
sponsorizarii;
c) la valoarea in vama a bunurile materiale primite din strainatate cu titlu de sponsorizare.

Potrivit dispozitiilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cheltuielile cu
sponsorizarea sunt deductibile, din impozitul pe profit in limita minima dintre:
a) 3 din cifra de afaceri;
b) nu depasesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
Cheltuiala cu sponsorizarea inregistrata in contabilitate se adauga la baza impozabila
cand se calculeaza impozitul pe profit, ca sa nu se scada de doua ori o data din baza si a doua
oara din impozit.
Pentru exemplificare consideram cazul unei societati care sponsorizeaza un camin de
copii cu suma de 5.000 lei.
Inregistrarea platii de 5.000 lei efectuata in baza contractului de sponsorizare se face:
Din contul curent:

6582 = 5121/5311 5.000

Daca sponsorizarea este sub forma de rechizite, de ex.:

6582 = 345 1.000
Presupunem ca cifra de afaceri a societatii este 1.700.000 lei, iar impozitul pe profit calculat
inaintea scaderii cheltuielilor reprezentand sponsorizarea este de 26.000 lei.
3%0 din 1.700.000 = 5.100
20% din 26.000 = 5.200

Rezulta ca intreaga suma de 5.000 lei se va scadea din impozitul pe profit datorat. Astfel, se
va inregistra si se va plati la bugetul statului numai suma de 21.000 lei ca impozit pe profit.
Referitor la intrebarea d-voastra mentionam ca inregistrarea cheltuielilor cu
sponsorizarea se face pe baza documentelor care atesta efectuarea acestora (dispozitie de
plata, extras bancar, document de insotire a produselor etc.) in functie de modalitatea de
sponsorizare.
Incadrarea in limita de deductibilitate se face in anul 2010 pentru fiecare perioada fiscala in
parte. Pentru perioada 01.01.2010 / 30.09.2010 se completeaza formularul 101 la rd. 28 cu
24

suma din ct. 658.2 - Donatii acordate- inregistrata pana la data de 30 septembrie. Suma este
considerata cheltuiala nedeductibila.
Pentru perioada fiscala 01.10. 2010 - 31.12.2010 calculul se face identic luand in
calcul cheltuielile cu sponsorizarea inregistrate in aceasta perioada.
Cheltuielile cu sponsorizarea se limiteaza pentru fiecare din cele doua perioade fiscale ale
anului 2010.

24. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor care provin din documente de la
terti inactivi fiscal.
Pe perioda cat contribuabilii sunt declarati inactivi, le sunt aplicabile procedurile de
administrare referitoare la declararea, stabilirea, verificarea si colectarea impozitelor, taxelor,
contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidate.
Contribuabilii declarati inactivi nu vor fi supusi procedurilor curente de notificare si
de impunere din oficiu pentru nedepunerea declaratiilor.
Persoanele impozabile carora li s-a anulat inregistrarea in scopuri de TVA, datorita
declararii inactivitatii fiscal, au obligatia sa solicite organismului fiscal competent, in cazul
reactivarii, inregistrarea in scopuri de TVA. Data inregistrarii in scopuri de TVA se considera
valabila incepand cu data reactivarii.

26. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielile cu amortizarea contabila si fiscal
Societatea comerciala Alfa achizitioneaza la sfarsitulul lunii decembrie N-1 un
program informatic si intentioneaza sa il foloseasca pe o perioada de 2 ani. Din punct de
vedere fiscal, programele informatice se amortizeaza pe o perioada de 3 ani. Consideram ca
societatea Alfa a obtinut un rezultat contabil de 20.000 lei in anul N, 30.000 lei in anul N+1 si
40.000 lei in anul N+2.

Situatia in contabilitate pe parcursul celor 3 ani este urmatoarea:
An Valoare
contabila
Amortizare
contabila
Amortizare
fiscal
Valoare
contabila
Baza de
impozitare
31.12.N 6.000 3.000 2.000 3.000 4.000
31.12.N+1 6.000 3.000 2.000 0 2.000
31.12.N+2 6.000 0 2.000 0 0

In anul N se va inregistra amortizarea contabila de 3.000 lei si nu amortizarea
recunoscuta din punct de vedere fiscal de 2.000 lei. Consecinta a faptului ca in contabilitate se
inregistreaza amortizarea contabila, pentru determinarea rezultatului fiscal, aceasta amortizare
se va aduna (eliminandu-se astfel consecintele aplicarii ei) si se va scadea amortizarea
fiscaladeterminata pe baza regulilor fixate de autoritatea fiscala. Rezultatul fiscal va fi astfel
influentat de amortizarea fiscala si nu de amortizarea inregistrata in contabilitate.

Rezultat fiscal = Rezultatul contabil + Amortizarea contabila Amortizarea fiscal

Calculul rezultatului fiscal pe parcursul celor 3 ani este prezentat in tabelul urmator:
25


An Rezultat
contabil
Amortizarea
contabila
Amortizarea
fiscal
Rezultatul
impozabil
Impozitul
pe profit
1 2 3 4 5=2+3-4 6=5*16%
N 20.000 3.000 2.000 21.000 3.360
N+1 30.000 3.000 2.000 31.000 4.960
N+2 40.000 0 2.000 38.000 6080

31. decembrie.N
Inregistrarea impozitului pe profit current
3.360 lei Cheltuieli cu impozitul = Datorii privind impozitul 3.360 lei
pe profit curent pe profit current

Calculul impozitelor amanate:
Valoarea contabila a activului: 3.000 lei
Baza de impozitare a activului: 4.000 lei
Valoarea contabila a activului este mai mica decat baza de impozitare a activului
avand drept consecinta o diferenta temporal deductibila de 1.000 lei care genereaza creante
privind impozitul amandat de 160 lei (16%*1.000 lei).
In anul N, societata va plati impozitul pe profit in suma de 3.360 lei suma care s-a
determinat aplicand cota de 16% asupra rezultatului impozabil. Aceasta suma se va recupera
in anii urmatori, cand societatea va trebui sa efectueaze plati mai mici prinvind impozitul pe
profit cu 160 lei, decat ar fi fost normal din punct de vedere contabil, daca tranzactia sau
evenimentul respective nu ar fi avut consecinta fiscal.

Inregistrarea constituirii creantelor privind impozitul amanat

160 lei Creante privind impozitul amanat = Venituri din impozitul160 lei
pe profit amanat pe profit amanat

La nivelul bilantului apar creante privind impozitul amandat in suma de 160 lei.
Cheltuielile cu impozitul pe profit sunt in suma de 3.200 lei (3.360 160). Prin urmare,
societatea oplateste un impozit pe profit de 3.360 lei calculate pe baza regulilor fiscal, dar
cheltuielile cu impozitul pe profit sunt in suma de 3.200 lei si reprezinta, de fapt, rata de
impozitare de 16% aplicata la rezultatul contabil de 20.000 lei (16% *20.000 lei.

Rezultatul net = Rezultatul contabil Cheltuielile cu impozitul pe profit
= 20.000 3.200 = 16.800 lei.

Rezultatul net de 16.800 este un rezultat determinat pe baza regulilor contabile si nu a
fost influentat de regulile fiscal care au vizat amortizarea utilajului pe o durata mai mare de
timp comparative cu durata de amortizare folosta in contabilitate.


26

31. decembrie N+1
Inregistrarea impozitului pe profit curent
4.960 lei Cheltuiala cu impozitul = Datorii privind impozitul 4.960 lei
pe profit curent pe profit curent

Calculul impozitelor amanate:
Valoarea contabila a activului: 0 lei
Baza de impozitare a activului: 2.000 lei
Valoarea contabila a activului este mai mica decat baza de impozitare a activului
avand drept consecinta o diferenta temporal deductibila de 2.000 lei care genereaza creante
privind impozitul amandat de 320 lei (16% * 2.000 lei).

-creante privind impozitul amanat, aferente anului N+1 = 320 lei
- creante privind impozitul amanat, aferente anului N = 160 lei
Constituire creante privind impozitul amandat = 160 lei

Inregistrarea construirii creantelor privind impozitul amanat:
160 lei Creante privind impozitul amanat = Venituri din impozitul 160 lei
pe profit amanat pe profit amanat

In urma acestor inregistrari, la nivelul bilantului apar creante privind impozitul
amandat de 320 lei, iar la nivelul contului de profit si pierdere o cheltuiala cu impozitul pe
profit de 4..800 lei (4.960 160 lei).

31. decembrie.N+2
Inregistrarea impozitului pe profit current
6.080 lei Cheltuieli cu impozitul = Datorii privind impozitul 6.080 lei
pe profit curent pe profit current

Calculul impozitelor amanate:
Valoarea contabila a activului: 0 lei
Baza de impozitare a activului: 0 lei
Valoarea reala a activului care este egala cu baza de impozitare a activului si prin
urmare nu exista diferente temporare.
- creante privind impozitul amandat, aferente anului N+2 = 0 lei
- creante privind impozitul amandat, aferente anului N+1 = 320 lei
Reluare creante privind impozitul amandat = 320 lei

Inregistrarea reluarii creantelor prinvind impozitul amanat:
320 lei Cheltuieli cu impozitul = Creante privind impozitul 329 lei
pe profit current pe profit curent

27

In urma acestor inregistrari, la nivelul bilantului apar creante privind impozitul
amandat iar la nivelul contului de profit si pierdere o cheltuiala cu impozitul pe profit de
6.400 lei (6.080 + 320 lei).

27 . Garantii de buna executie
Temeiul legal art.134 alin. (4) din Legea 571/2003 privind codul fiscal .
Exemplu:
O societate de constructii factureaza contravaloarea lucrarilor de montaj la valoarea de
11.000 lei plus TVA 5% . Conform contractului incheiat intre parti, garantia de buna executie
este de 5% si se retine din contravaloarea lucrarilor, pe factura .
1) in contabilitatea societatii de constructii
a) emiterea facturii
4111 = 704 11.000 lei
4111 = 4427 550 lei

b) retinerea garantiei de buna executie
- valoarea garantiei, inclusive TVA : 11.550x5% = 577.5 lei
- TVA aferenta garantiei : 577,5 x 5:105 = 27.5 lei
2678 (alte creante imobilizate) = 4111 577.5 lei
4427 = 4428 27.5 lei
c) regularizarea TVA-ului aferent garantiei, in momentul incheierii procesului-verbal de
receptive
4428 = 4427 27.5 lei

d) incasarea creantei, inclusiv a garantiei
5121= 4111 10.972,5 lei
5121 = 2679 577.5 lei

2) in contabilitatea beneficiarului
a) primirea facturii
231 Imobilizari corporale in curs = 404 11.000 lei
4426 = 404 550 lei

b) retinerea garantiei
404 = 167 577.5 lei
4428 = 4426 27.5 lei

c) incheierea procesului-verbal de receptie definitive
212 Constructii = 231 Imobilizari corporale in curs 11.000 lei
4426 = 4227 27.5 lei

d) achitarea datoriei fata de furnizor
404 = 5121 10.972.5 lei
167 Alte imprumuturi si datorii = 5121 577.5 lei
28

28. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru deprecierea clientilor
insolventa
Daca in decursul derularii contractelor cu un beneficiar, apare situatia cand acesta este
declarat in insolventa, debitorul poate fi indreptatit sa-si ajusteze baza de impozitare.
Daca factura nu se mai poate incasa total sau partial din pricina falimentului
beneficiarului, legiuitorul a permis ca furnizorul de bunuri sau servicii sa-si poata ajusta baza
de impozitare, daca beneficiarul a fost declarat in insolventa dupa data emiterii facturilor.
Temeiul de drept pentru aceasta ca aceasta actiune sa fie permisa este codul fiscal
Legea 571/2003 cu modificarile ulterioare, art 138 lit d).
Trebuie mentionat ca aceasta este permisa expres numai dupa pronuntarea hotararii
judecatoresti ramasa definitive si irevocabila de inchidere a procedurii de insolventa conform
Legii 85/2006.
Dupa ce furnizorul este in posesia hotarararii judecatoresti ramase definitive privind
declararea beneficiarului in faliment, sau are cunostinta despre aceasta hotarare, acesta poate
sa treaca la ajustarea bazei de impozitare a TVA.
Se emit facturi storno, cu referire la factura initiala si cu acelasi text ca in aceasta. Se
vor emite facturi de ajustare pentru factura initiala. Se face mentiunea baza legala pentru
ajustare baza: art 138 lit d) cod fiscal si numarul hotararii judecatoresti definitive si
irevocabile.
Aceasta ajustare se va trece in decontul de tva la randul destinat regularizarilor de taxa
colectata, deoarece nu face obiectul livrarilor din luna de raportare. Regularizarea a fost
impusa de evenimente care au determinat modificarea datelor declarate initial prin decontul
de tva. (OMFP 1746/2008).
Din punct de vedere contabil:
In momentul cand se constata ca nu se mai poate recupera debitul de la clientul
declarat in insolventa, se face inregistrarea in negru:
4118- Clienti incerti si in litigiu = 4111 Clienti, cu toata valoarea, inclusiv
TVA

si concomitent inregistrarea ajustarii pentru deprecierea creantelor- clienti
6814Cheltuieli de exploatare privind ajustarile
pentru deprecierea activelor circulante
= 491 Ajustari pentru deprecierea creantelor-
clienti

In momentul existentei hotararii judecatoresti se face inregistrare in rosu a facturii
storno pentru ajustarea bazei TVA:

4118- Clienti incerti si in litigiu = %
701.708 Venituri din vanzarea produselor
finite. Venituri din activitati diverse
4427 TVA colectata

Si concomitent anularea ajustarii, ramase fara obiect prin reluarea acesteia la venituri din
ajustari, in negru
491Ajustari pentru deprecierea creantelor = 7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea
29

clienti activelor circulante

Conform OMFP 3055/2009 cu modificarile ulterioare, furnizorul, in baza dosarului de
insovabilitate poate scoate din contabilitate debitorii deveniti insolvent si trecerea acestuia in
conturi in afara bilantului pentru urmarirea acestuia pana la emiterea hotararii judecatoresti
definitive si irevocabile.
La data efectuarii inventarului, daca se constatata ca un client nu se poate incasa,
devenind incert, se fac urmatoarele inregistrari:

4118 Clienti incerti si in litigiu = 4111 Clienti, cu toata valoarea, inclusiv TVA

6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile
pentru deprecierea activelor circulante
= 491 Ajustari pentru deprecierea creantelor-
clienti

Si concomitent urmarirea debitorului prin cont in afara bilantului
Debit 8034- Debitori scosi din active urmariti in continuare
Daca debitorul nu devine solvabil in interiorul termenului de prescriptie, sau se declara
definitiv falimentul acestuia, se face inregistrarea
Credit 8034 Debitori scosi din activ urmariti in continuare

Inregistrarea pierderii din creante, in cazul in care nu exista o hotarare judecatoreasca
definitive si irevocabila si nici nu se prevede o perspectiva a acesteia intr-un viitor apropiat :
%
654 Pierderi din creante si debitori diversi
4427 TVA colectata
= 4118 Clienti incerti sau in litigiu
Anularea ajustarii constituite:
491 Ajustari pentru deprecierea creantelor
clienti
7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea
activelor circulante
29. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru deprecierea clientilor-
vechime
Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate (contul 4118 Clienti incerti
sau in litigiu sau in conturi analitice ale conturilor de creante, pentru alte creante decat
clientii).
In scopul prezentarii in situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza la valoarea
probabila de incasat.
Atunci cand se estimeaza ca o creanta nu se va incasa integral, in contabilitate se
inregistreaza ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.
Exemplu:
O societate comerciala X vinde unei societati comerciale Y produse finite in suma de
1.000 ron plus TVA. Societatea X incaseaza 600 ron prin banca, insa restul nu a fost incasat la
termenul cuvenit si exista o probabilitate mare de a nu fi incasat nici pe viitor datorita situatiei
financiare precare a societatii Y.
Notele contabile sunt :
30

1. Inregistrarea vanzarii :
4111 Clienti = % 1.240 lei
701 Venituri din vanzarea produselor finite 1.000 lei
4427 TVA colectata 240 lei
2. Incasarea partial prin banca
5121 Conturi curente la banci = 4111 Clienti 600 lei
3. Inregistrarea trecerii valorii neincasate la clienti incerti sau in litigiu
4118 C lienti incerti sau in litigiu = 4111 Clienti 640 lei
4. Concomitent se inregistreaza si cheltuiala pentru deprecierea creantelor astfel
6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante = 491
Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti 640 lei
5. Daca in cele din urma s-au epuizat mijoacele pentru recuperarea creantei si s-a
obtinut hotararea judecatoreasca definitive, valoarea nerecuperata se scoate din
gestiune, astfel :
a) Reversarea ajustarii pentru depreciere :
491 Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti= 7814 Venituri din ajustari pentru
deprecierea activelor circulante 640 lei
b) Trecerea pe pierdere a creantei:
% = 4118 Clienti incerti sau in litigiu 640
654 Pierderi din creante si debitori diversi 516,13 lei
4427 TVA colectata 123,87 lei

Conform codului fiscal pierderile inregistrate la scoaterea din eviden a
creanelor neincasate, sunt deductibile in urmtoarele cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchis pe baza hotrarii judectoreti;
2. debitorul a decedat i creana nu poate fi recuperat de la motenitori;
3. debitorul este dizolvat, in cazul societii cu rspundere limitat cu asociat unic, sau
lichidat, fr succesor;
4. debitorulinregistreaz dificulti financiare majore care ii afecteaz intreg patrimoniul.
Conform normelor la codul fiscal dificultile financiare majore care afecteaz intregul
patrimoniu al debitorului sunt cele care rezult din situaii excepionale determinate de
calamiti naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene
sociale sau economice, conjuncturi externe i in caz de rzboi.
De asemenea, in ce priveste TVA , codul fiscal permite ajustarea bazei de impozitare
in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa
din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permis incepand cu data pronunrii
hotrarii judectoreti de inchidere a procedurii prevzute de Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenei, hotrare rmas definitiv i irevocabil.

30. Studiu de caz privind regimul fiscal al contractului de fiducie.
In cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului Civil, in care
constituitorul are si calitatea de beneficiar, se aplica urmatoarele reguli:
31

1. transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar nu este
transfer impozabil in intelesul prezentului titlu;
2. fiduciarul va conduce o evidenta contabila catre constituitor, pe baza de decont,
veniturile si cheltuielile rezultate din administrarea patrimoniului conform contractului;
3. valoarea fiscala a activelor cuprinse in masa patrimoniala fiduciara, preluata de
fiduciar, este egala cu valoarea fiscala pe care acestea au avut-o la constituitor;
4. amortizarea fiscala pentru orice activ amortizabil prevazut in masa patrimoniala
fiduciara se determina in continuare in conformitate cu regurile prevazute la art. 24, care s-ar
fi aplicat la persoana care a transferat activul, daca transferul nu ar fi avut loc.
5. In cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului Cicil, in
care calitatea de beneficiar o are finuciarul sau o terta persoana, cheltuielile inregistrate di
transferul masei matrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiducir sunt considerate
cheltuieli nedeductibile.