Sunteți pe pagina 1din 9

EPOCA CULTURALA A LUI CONSTANTIN

BRANCOVEANU SAU REDIMENSIONAREA


MARELUI CULT ROMANESC

(1688-1714)
1.PERSONALITATE EUROPEANA.
1.1Viata si d!"ia !a#$%&i 'i$'d.
Vita de Brancoveni, viitorul domn s-a nascut in satul cu acelasi nume din judetul Olt. A
ramas orfan de mic. In 1674 i-a murit fratele , Barbu la Constantinool, astfel Constantin
Brancoveanu devine sin!urul mostenitor al uriasei averi a lui "atei Basarab.
#ana sa urce e tron, Brancoveanu a fost e rand $ a%arnic, lo!ofat, ostelnic, mare
satar, mare lo!ofat. Ca lo!ofat, al domnitorului &erban Cantacu'ino ( 167)- 16))* s-a
ocuat de tiarirea rimei traduceri in limba romana a Bibliei. (16))*.
+a sfarsitul anului 16)), la ,4 de ani a ocuat tronul -arii .omanesti.
Incercand sa-i indearte'e e !reci, marii boieri din -ara .omaneasca l-au facut domnitor
aroae cu forta.
1.(.P$#s"a%itat$ $&#)$a"a.
In istoria /uroei "edievale, Constantin Brancoveanu s-a remarcat ca un mare om
olitic si fin dilomat. 0omnind intr-o 'ona fierbinte a /uroei , Brancoveanu a trebuit sa
lute imotriva e1ansiunii otomane, care ameninta stabilitatea continentului. #entru aceasta
a recurs la aliante strate!ice cu vecinii, urmarind astrarea indeendentei -arilor .omane si
aararea credintei ortodo1e stramosesti rin constituirea unui front antiotoman imreuna cu
ooarele din Balcani. /l a aderat la +i!a &fanta ( constituita in 16)4 dim initiativa #aei
Inocentiu al 2I 3lea * alcatuita din &tatul #aal, Imeriul 4absbur!ic, #olonia, Venetia si
.usia, care dorea alun!area turcilor din /uroa si reali'area unui nou ec%ilibru olitic intre
uterile euroene.
.elatiile sale e1terne si ne!ocierile abile i-au atras suranumele de 5 mesterul
neintrecut al dilomatiei6 . +ui i se datorea'a introducerea de noi metode in dilomatia
secolului al 2VIII-lea , revum coresondenta secreta si folosirea a!entilor secreti in marile
caitale ale continentului.
(. IUBITOR DE CULTURA
Constantin Brancoveanu a fost un mare srijinitor al culturii si al reli!iei. Cei 76 de ani
de domnie rere'inta o eoca de ma1ima stralucire culturala si artistica. In timul domniei lui
Constantin Brancoveanu au trait la Bucuresti numerosi invatati straini !reci si de alte neamuri.
In afara de ei , s-a remarcat si unc%iul sau, Constantin Cantacu'ino, renumit istoric , cu studii
la #adova, care a inceut o Istorie a -arii .omanesti , dar n-a ajuns sa scrie decat o arte din
ea ,fratii .adu si &erban 8receanu, rimul din ei fiind 5 cronicarul oficial6 al domniei lui
Brancoveanu, cu o insemnata lucrare istorica , .adu #oescu, cu o cronica rivind intrea!a
istorie a -arii .omanesti, fratii -eodor si 0avid Corbea.
Constantin Brncoveanu a fost un mare srijinitor al academiei domnesti de la
manastirea &fantul &ava din Bucuresti e care a reor!ani'at-o , numind in fruntea ei e
invatatul !rec &evastos 9uminitis, urmat de "arcu #orfirool.Academia era or!ani'ata ca
:acultate de +itere si :ilo'ofie din cadrul ;niversitatilor ausene. #aralel cu academia de la
&f. &ava , functionau si alte scoli in incinta unor manastiri , in care se reda in slavoneste si
romaneste$ manastirile &f. 8%eor!%e Vec%i si Coltea, care re!ateau dieci entru cancelariile
domnesti, reoti si dascali.
A infiintat numeroase tio!rafii e lan!a cea vec%e infiintata in 167) de mitroolitul Varlaam
$ la Bu'au in 16<1 ,rin stradaniile eiscoului "itrofan., la &na!ov dua 16<4, la .amnicul
Valcea in 17=>, la -ar!oviste in 17=) toate rin osteneala lui Antim Ivireanul alea mitroolit
in 17=).
0ua ce ajuns mitroolit Antim Ivireanul a continuat editarea de carti de slujba in
romaneste la -ar!oviste ( +itur!%ierul, "olitvelnicul, Octoi%ul, Catavasierul, Ceaslovul,
#saltirea*. -oate au fost traduse de insusi Antim Ivireanul, asa de frumos, incat srijinit de
domnitor a ramas in istoria Bisericii noastre dret 5creatorul limbii litur!ice romanesti6. Cele
este 6= de carti tiarite de Antim , la care se adau!a 1> de la Bu'au rere'inta o erioada de
ma1ima inflorire a tiarului la noi.
In acelasi tim Constantin Brancoveanu se numara rintre marii ctitori de locasuri
sfinte. Inca dinainte de a ajun!e la domnie, a ridicat doua biserici, una la #otlo!i, una la
"o!osoaia, lan!a Bucuresti. In vara anului 16<=, a infiintat cea mai de seama din ctitoriile
sale , manastirea 4ure'i sau 4ore'u cu %ramul &fiintii Constantin si /lena, cu 'iduri si turnuri
de aarare, cu numeroase cladiri in incinta.
In Oltenia a refacut din temelie manastirea "amul e locul unei biserici de lemn
ctitorita de fratii Bu'esti si Brancoveni. A mai 'idit o biserica in satul 0oicesti (jud.
0ambovita*.
In afara de acestea a facut numeroase imbunatari si refaceri la manastirile Co'ia , Arnota ,
Bistrita, &tre%aia, &na!ov, 8ura "otrului,etc. -oate bisericile ctitorite au fost imodobite cu
frumoase icturi in fresca de catre cei 7 renumiti 'u!ravi ai vremii, #arvu "utu si !recul
Constantinos, ictorul referat al lui Constantin Brancoveanu.
A acordat numeroase ajutoare ase'amintelor bisericesti din Balcani si Orientu Aroiat,
ca'ute sub dominatie turceasca. A srijint carturarii !reci stabiliti la noi, ca sa-si oata
desfasura activitatea ca rofesori la Academia &f. &ava, ori sa le fie editate lucrarile in
tiarnitele conduse de Antim Ivireanul.
O !rija deosebita aratat romanilor din -ransilvania si bisericii lor. Cartile tiarite in
timul domniei lui au cunoscut o lar!a circulatie , ajun!and ana in "aramures.
&tarea de ma1ima inflorire bisericeasca si cultural- artistica a durat ana la inlaturarea din
scaun a lui Constantin Brancoveanu.
Constantin Brancoveanu a murit la Constantinool in data de 1> au!ust 1714 la varsta de
6= de ani. .amasitele sale amantesti se afla la biserica &fantul 8%eor!%e cel ?ou din
Bucuresti, ctitoria sa.
*.Sti%&% B#a"+'$"$s+.
0enumirea de &til Brancovenesc sau de arta brancoveneasca caracter'ea'a in istorio!rafia
romana de arta, ar%itectura si arte lastice in -ara .omaneasca din timul domniei lui
Constantin Brancoveanu. 0eorece aceasta eoca a influentat in mod %otarator evolutiile de
mai tar'iu, termenul se foloseste rin e1tensie si entru a descrie oerele de arta din vremea
rimilor "avrocordati, ana catre 17,=.
Arhitectura
&tilul br@ncovenesc se distin!e rin e1resivitatea conferitA de volumele ar%itectonice ale
scArilor e1terioare, ale foiBoarelor sau lo!!iilor, care varia'A Cn mod itoresc asectul
faDadelor. &istemul tradiDional al decorArii cu arcaturi de ciubuce mai este CncA alicat, dar
ornamentica bo!atA a ancadramentelor, a coloanelor Bi a balustradelor trAdea'A rin motivele
ve!etale comuse Cn vrejuri influenDa barocA. #roorDiile devin mai 'velte Bi mai armonioase,
ele dovedesc o mai !rijulie elaborare a lanurilor. At@t decorul c@t Bi saDiile libere,
structurate de coloane, nea!A masivitatea formelor ar%itectoniceE ridvorul desc%is ajun!e de
e1emlu a fi un element rere'entativ al clAdirilor. Boltirea se face de obicei Cn semicilindru
sau cu cuole semisferice. 0ecorul oate fi scultat din iatrA sau alicat sub forma unor
reliefuri din stuc. Fn decoraDia din iatrA redominA motivele florale, Cn stuc sunt des Cnt@lnite
ornamente de ti oriental.
Pa%at$
#alatul "o!oBoaia
#alatele au fost ridicate Cn eoca br@ncoveneascA mai ales Cn aroierea unor @n'e de aA, Cn
cadrul unor incinte rectan!ulare. #oarta Bi ane1ele !osodAreBti sunt CndeobBte situate e
latura ousA reBedinDei, care este or!ani'atA e douA niveluri, deasura unor ivniDe Cnalte.
&oclul clAdirilor include de obicei Bi arterul. #alatele au e latura dinsre curte un foiBor cu
scarA, e latura dinsre lac o lo!!ie. 0otate cu aducDii de aA, cu bAi Bi !ruuri sanitare,
reBedinDele domneBti ofereau un comfort nemaiCnt@lnit @nA atunci.
.eBedinDa de varA a domnitorului Constantin Br@ncoveanu Cn #otlo!i (16<)*
#alatul "o!oBoaia (17=7* Cn BucureBti
Vec%iul #alat "itroolitan (16>4-17=)*, Cn BucureBti
Bis$#i+i
Biserica &tavrooleos
/1teriorul lAcaBelor de cult coresunde rin decorul bo!at iconostaselor din interior,
Cmodobite dens cu reliefuri.
Catedrala #atriar%iei Cn BucureBti (16>>-16)>* rere'intA fa'a remer!Atoare stilului
br@ncovenesc din timul domniei lui Gerban Cantacu'ino.
Biserica fostei mAnAstiri Adormirea Maicii Domnului (16<1-16<7* Cn .@mnicu &Arat
Biserica Adormirea Maicii Domnului Cn BordeBti, jud. Vrancea (16<)-16<<*
Biserica &f. 8%eor!%e ?ou (16<)-17=7* Cn BucureBti
Biserica :undenii 0oamnei (16<<* Cn BucureBti
Biserica fostei mAnAstiri Cn Baia de AramA (16<<*
Biserca VAdeni (17==* Cn -@r!u Hiu
Biserica ColDea (17=7* Cn BucureBti
Biserica "AnAstirii Antim (171,-171>* Cn BucureBti
Biserica &tavrooleos (1774-17,=* Cn BucureBti
M,",sti#i
"AnAstirile 4ore'u Bi VAcAreBti, tiice entru ansamblurile br@ncoveneBti, sunt orientate e
a1a est-vest.
"AnAstirea Cotroceni (167<*, BucureBti, demolatA Cn 1<)>.
"AnAstirea &inaia (16<=-16<>*
"AnAstirea 4ore'u (16<=-17=7*, unul din cele mai ambiDioase roiecte ale eocii
br@ncoveneBti. #rin dimensiunile imo'ante Bi mai ales rin conceDia unitarA acest
roiect este revoluDionar entru artele vec%i rom@neBti. Fntre!ul comle1 este
subordonat rinciiilor de simetrie tiice renaBterii italiene, denotate at@t de
or!ani'area volumelor ar%itectonice e a1a rincialA est-vest c@t Bi de roorDiile
ec%ilibrate @nA Cn detaliu ale ar%itecturii. C%iar Cn centrul incintei se CnalDA silueta
'veltA a bisericii, care se ba'ea'A lanimetric Bi saDial e modelul dat de Biserica
eiscoalA a CurDii de Ar!eB. "eBterii care au contribuit la decorul bisericii sunt
imortali'aDi Cntr-un tablou votiv din ridvorul lAcaBului de cult, ei ies din anonimatul
medieval.
"AnAstirea Berca (16<4*
"AnAstirea "amu (16<6*
"AnAstirea 8ovora (17=1-17=7*
"AnAstirea &uratele (17=6*
"AnAstirea Antim (171,-171>*, BucureBti
"AnAstirea VAcAreBti (1716-1777*, BucureBti, demolatA Cntre 1<)4 Bi 1<)6.
Pictura
Fn ictura eocii Atrund entru rima oarA subiecte laice, ortretul de e1emlu, rere'entat Cn
serie Cn vaste !alerii de caracter votiv, sau como'iDii istorice recum Cltoria lui
Brncoveanu la Constantinopol din #alatul "o!oBoaia, Cn tim ce subiectele reli!ioase
tradiDionale sunt Cmbo!ADite de noi teme icono!rafice, reluate datoritA rAs@ndirii culturii
scrise din scrierile aocrife Bi din literatura atristicA. ?ouA este Bi tendinDa sre un stil narativ,
Cn ofida caracterului monumental-rere'entativ al icturilor. Aceasta se fAcuse entru rima
oarA simDitA Cn ictura moldoveneascA, la &uceviDa
I71J
. /lementele decorative care abundA Cn
ornamentica monumentalA se Cnt@lnesc Bi Cn mediul icturii. Gcoala rincialA de icturA
br@ncoveneascA este cea de la 4ure', rere'entanDi de seamA ai stilului sunt #@rvu "utu Bi
'u!ravul Constantinos.
Cea mai uternicA influenDA care Cmbo!ADeBte tradiDia ost-bi'antinA a eocii este e1ercitatA de
cAtre aBa-numita GcoalA Italo-cretanA. -emele icono!rafice sunt influenDate Bi de ictura
auseanA.
Caodoere ale stilului br@ncovenesc Cn icturA sunt$
0ecorul bisericii 0oamnei din BucureBti (16))-16)<, e1ecutat de 'u!ravul !rec
Constantinos Cn colaborare cu Ioan*
#icturile murale ale "AnAstirii 4ore'u (16<7-16<4* rere'intA caodoera icturii
br@ncoveneBti. 0eBi se ot distin!e at@t documentar c@t Bi stilistic mai multe m@ini care
au contribuit la ansamblu, Cntre!ul decor este subordonat unei conceDii unitare.
"eBterul rincial a fost Constantinos.
-abloul votiv al familiei Cantacu'ino e1ecutat de #@rvu "utu la :ilieBtii de #Adure
(16<7*.
Sculptura
&arcofa!ul BAlaBei Cantacu'ino de la -@r!oviBte (1711*, Astrat Cn "u'eul ?aDional de Istorie
a .om@niei
&cultura este recum Cn erioada medievalA subordonatA ar%itecturii, de care se lea!A
or!anic. &cultura decorativ-monumentalA acoerA dens ancadramentele uBilor Bi ferestrelor,
recum Bi coloanele. /a este suusA unei uternice influenDe baroce, care duce la dominanDa
motivelor ve!etale comuse Cn vrejuri. /lementele barocului ausean sunt CnsA inte!rate
or!anic Cn arta auto%tonA, dinamismul e1centric care caracteri'ea'A arta contrareformei
liseBte bunAoarA. Fn eoca br@ncoveneascA aar rimele motive antroomorfe, de e1emlu Cn
ornamentica Cn basorelief a bisericilor bucureBtene :undenii 0oamnei (16<<*, ColDea (17==* Bi
&tavrooleos (1774-17,=*, sau Cn cea a bisericii fostei mAnAstiri Berca Bi a bisericii fostei
mAnAstiri VAcAreBti. Fn decursul secolului al 2VIII-lea scultura monumentalA de tradiDie
br@ncoveneascA a arcurs un roces continuu de bastardi'are, evident de ildA Cn decorul
bisericilor din BrAdeBti, 0olj, Bi Baia de :ier, sau Cn cel al bisericii &c%itului Balamuci.
InfluenDa barocA se manifestA Bi Cn decorul care se de'voltA tot mai abundent e bordurile
ietrelor funerare. Acestea sunt adesea evidenDiate rin stemele de familie, inscriDia fiind de
obicei aBe'atA Cntr-un re!istru central, ca de ildA Cn ca'ul ietrelor funerare ale lui Iordac%e Bi
"atei Cantacu'ino, la Cotroceni, ale BAlaBei Cantacu'ino Bi atriar%ului 0ionisie (ambele la
-@r!oviBte*.
Fn scultura Cn lemn redominA ornamentul floral, de remarcat la uBile bisericii mAnAstirii
4ore'u Bi la cele ale Bisericii &tavrooleos din BucureBti. Fn ca'ul iconostaselor sunt
frecvente motivele fitomorfe, uneori cu fi!uri de animale, dar se Cnt@lneBte Bi rere'entarea lui
Ieseu.
Artele decorative
Artele decorative Cnfloresc Cn eoca br@ncoveneascA. 0eosebite sunt reali'Arile din domeniul
ar!intAriei, din cel al lemnului scultat Bi al broderiei.

K... "ucenicia lui Br@ncoveanu e Cncununarea unei vieti de creator. ?u a avut, desi!ur, vocatia
martiriului (Cn fat, martiriul nici nu este o vocasie, ci un destin asumat*, dar l-a stL@nit o
mare vocatie de ctitor, ale cLrui roade le vedem si astL'i, semLnate e aroae jumLtate din
tarL, din "e%edinti @nL-n .@mnicu &Lrat si din :L!Lrasi @nL-n C@mia 0unLrii. Ar fi de
ajuns sL ne orim la 4ure'i sre a ne da seama de amloarea si mLretia !eniului
br@ncovenesc.
Interesant mi s-a Lrut c@ndva cL du%ul lui Br@ncoveanu luteste nu numai Cn vL'du%ul
4ure'ilor, ci si @nL dearte-mrejur. Cu multi ani Cn urmL, t@nLr fiind, strLbLteam marele sat
al Vaideenilor si m-am dat Cn vorbL cu ciobanii, fii ai trans%umantei, urmasi ai
descLlecLtorilor de este Carati. S vii odat pe la noi mai pe-ndelete - mi-au sus - s te
ducem prin muntii nostri si s-ti artm locurile unde stau ngropate comorile lui
Brncoveanu ... /ram si!ur cL nici, unul dintre ei sau din strLmosii lor nu Cncercase vreodatL
sL descoere un loc anume unde ar fi utut sL sae sre a !Lsi o cLldare cu !albeni. Celelalte
bo!Ltii ale voievodului (entru care turcii Cl orecliserL MAlt@n BeiK, adicL rintul aurului* nu
constituiau cLtusi de utin o isitL a cLutLtorilor, ci doar o evocare !enericL a numelui sLu,
flacLra ver'uie, ma!icL, aroae irealL, a unui te'aur subteran ce utea fi bLnuit oriunde. O
astfel de avutie nu se cere cLutatL, descoeritL, furatL, CnsusitL, ci doar eretuatL Cn amintire.
/ste e1act ceea ce se etrece cu eroul care trece din istorie Cn le!endLE nu e1actitatea datelor
bio!rafice interesea'L si se retine, ci aura fatelor semnificative.
&tim, eroul Br@ncoveanu a intrat de mult Cn constiinta oularL, care l-a imortali'at nu
numai Cn le!ende, ci si Cntr-o reafrumoasL baladL. 0acL semnificatia resirL at@t de uternic
din ersonalitatea ctitorului, ele nu ot lisi nici din oerele e care le-a creat.
/u am 'Lbovit de multe ori cu rivirea este m@nLstirea 4ure'i. CL ea rere'intL cea mai
frumoasL ctitorie br@ncoveneascL si cea mai comletL si comle1L ase'are monasticL din tara
noastrL este cu adevLrat la Cndem@na oricui. Am rivit-o lun! de e CnLltimile din Cmrejurimi,
fie de e dealul ;lmul, adicL dinsre scLLtat, fie de e ?ea!ota, adicL dinsre rLsLrit si am
fost colesit mai Cnt@i de mLretia constructiei. Aria m@nLstirii roriu-'ise era CnconjuratL, e
vremuri,de un 'id curin'Ltor, ca de cetate, Cnalt de vreo sase metri si !ros de vreo unu, durat
din iatrL de r@u rinse Cn cLsute de cLrLmidL arsL, frumos si evocator refLcut, Cn timurile
noastre, de fosta Comisie a "onumentelor IstoriceE el urmea'L Cndearoae nere!ularitLtile
terenului, cLtLr@ndu-se e dLmburi si rLvLlindu-se devale, ca o relicL Cn miniaturL a celui
c%ine'esc.;n alt 'id, tot de iatrL si mult mai Cnalt, Cnc%ide latura rLsLriteanL a incintei, entru
ca sL continue cu eretele CntLrit al ariii domnesti, dinsre mia'L'i, amLndouL fiind Cn'estrate
cu un sir Cnalt de creneluri, aidoma fortLretelor medievale.
&e retinde si se oate sL fie asa, cL ase'LmLntul era destinat nu numai rostului sLu reli!ios,
ci si unuia de ordin militar, unct de aLrare sre %otarul de aus al tLrii si, Cn ca' de nevoie,
loc de refu!iu entru ctitor si familia sa.
Br@ncoveanu Csi fLcuse, Cntr-adevLr, o locuintL domneascL entru o sedere c%iar mai de
duratL, din care nu liseau sLlile de divan si o tainitL fLrL ferestre, cu usL secretL, Cn
vecinLtatea odLii de dormit. .esedinta - care acum adLosteste colectia obiectelor de artL a
m@nLstirii - curinde satii lime'i, senine, aerisite,dominate de cuole lar!i, cu arcele
srijinite e st@lii de iatrL. 0omnul n-a ajuns niciodatL sL se adLosteascL aici, nici sL-si
ascundL averile.K
Va%$#i& A"a"ia - C$#&#i%$ O%t&%&i $ditia a II-a-
Edit&#a P#- 1..8- ). 1//-1((
5"ulte si vrednice de au'it istorii sunt de fatele ce s-au Cnt@mlat Cn 'ilele domniei lui
Constantin VodL BrCncoveanu, care mL voi nevoi a le scrie c@t voi utea ...
... 0en temelie au 'idit-o mare si rea frumoasL m@nLstire, care oci 'ice cL asemenea ei rar
sL ot afla Cn lume, si aceastL m@nLstire cu multL os@rdie si c%eltuialL au fLcut ...
... iar mLrii-sa au us de i'noavL de o au 'u!rLvit si o au ardosit cu lese'i de iatrL, cu
multL c%eltuialL si foarte frumoasL o au Cnfrumusetat, L cum sL si vede ...
0uL ce deci o au isrLvit de 'u!rLvit si de alte c@te CnlLuntru si afarL au trebuit a avea, o au
Cmodobit cu domnesti odoarL si bisericesti lucruri c@t i s-au cuvenit mai frumoase si scume
domnestii m@nLstiri.K
Radu Greceanu - Viata lui Constantin Vod Brncoveanu
dup Cronicari munteni, vol. , Bucuresti !"#!
5
BIB+IO8.A:I/
0ra!ut ,V.$ Dictionar enciclopedic de arta medievala romaneasca, Bucuresti 7===.
-%eodorescu, ..$ Civilizatia romanilor intre medieval si modern. Orizontul imaginii ( 155!
1"#, vol I , /ditura "eridiane$ Bucuresti 1<)7.
0ra!ut, V., &andulescu , ?.$ Arta $rancoveneasca , Bucuresti 1<71
8receanu, ..$ %iata lui Constantin %oda Brancoveanu,Cronicari munteni, vol II, Bucuresti
1<61
&storia literaturii romane, vol.I, /ditura Academia .H., 1<7=, !.>,=.