Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COLECTIA SFINX
37
COLECTIA SFINX COLECTIA SFINX COLECTIA
COLECTIA SFINX COLECTIA SFINX COLECTIA
VICTOR BERCESCU
Un million
de lire
EDITURA MILfTARA
VICTOR BERCESCU.
Un milion
de lire
roman
O poveste posibila,
ca orice fapt scornit
de fantezie...
Capitolul intii in care Carlo...
nu injunghie pe nimeni
Do you speak english ?
Intrebarea venea de la o tinara doamna, suparator de
fardata, dei chipul ei nu arata mai mult de un sfert de
veac- *i nu avea nevoie deci de retuwri atit de serioase.
Lui Carlo nu-i trebul decit o secunda ca sa evaluezie cele
eiteva sute de centimetri patrati Care, cu eforturi despe-
rate, se straduiau sa constituie vemintul row aprins_ al
interlocutoarei.
dadu seamy pe lac ca ea nu face parte din personalul
barului Night Club" de pe via Boncompagni in care-51
claduse intilnire cu eel mai bun prieten al sau, Arturo
Modern, intors chiar in dimineata acelei zile la Roma, dupd
un lung voiaj peste ocean.
Da, raspunse el, daca va pot fi de "folos, continua
sa o examineze ceva mai atent.
Iertati-mi indrazneala, adauga tinara cu un vag aer
de 'milled. Am intilnire cu un prieten, tot strain. el.
\rad ca a intirziat. Permiteti-mi sa-1 a*tept citeva minute
Ia masa dumneavoastra. Nu va voi deranja. Am sA fiu
cuminte.
Cei doi tineri se ridicara, Carlo trase scaunul pentru
a-i permite doamnei s se aeze, iar Arturo regreta ame-
nintarea tinerei ca va fi cuminte".
La cincizeci de centimetri distanta, Carlo reu0 sa sta-
bileasca faptul ca fardul tinerei era menit sa-1 schinibe
21
3
fizionomia destul de mult pentru ca, in alta imprejurare,
s fie cu greu recunoscuta.
,Rosti pe jumatate absent : Cu placere", apoi se uita
crunt spre prietenul sau Arturo, care obtinuse, in ,schimbul
ocheadelor sale, un bilet in avanscend la spectacolul inedit
pe care-1 oferea noua venita.
- Noi nu v obligam sa fiti prea cuminte, zise Arturo
Mind un ton parintesc invitatiei.
- Prietenul meu glumete, adauga Carlo, incercind sa
salveze o eventuala catastrofa. Inutil insa, deoarece tinara
nu-1 mai rasa sa continue :
Nu-1 scuzati ; mai mult decit spiritual, amicul dum-
neavoastra este foarte simpatic.
Arturo nota imediat, in gind, prima suta de puncte
cltigate potrivi nodul impecabil al cravatei gest
masculin instinctiv cind se socote*te ca, in gall de acest
loc in care cravata _este chinuita in toate felurile, totul
arata bine, ba chiar foarte bine. Tinara dadu replica femi-
nind a ie irii din situatie, aezindu-i cu cauul palmelor
colturile unei coafuri pentru care un batalion J de frizerite
isi consumasera, cu folos, o bung parte din dup6.-amiaza
respective.
Ce doriti sa serviti ? intreba Carlo punind capat im-
pasului mut care se continua.
Am spus ca nu vreau sa va stinjenesc, ciripi mai
curajoasa tinara, este suficient ca v-am intrerupt .discutia.
Era prea tirziu, pentru ca la un pas de masa se i
postase un chelner Intre cloua virste, ca un ciine de vina-
toare care a.5teapta sa porneasca in cautarea unui vinat
imaginar.
-
Ar fi nepotrivit, obiecta Arturo deranjind pozitia
de aret a chelnerului, printr-un gest din cap. Noi bem gin
cu Martini. Sau mai precis am baut, adauga, indicind tot
cu capul paharele goale. Ramine sa hotariti i ne su-
punem.
E bautura mea preferata. Accept, dar cu o singura
conditie : cind vine prietenul meu, s se revameze.
-
Vom vedea, triumfa Arturo, cu gindul la urma-
toarea suta de puncte pe care urma s-o citige,
4
Chelnerul, mut ca marile dureri, nevoind sa risipeasca
farmecul acelei clipe, evita orice intrebare stupida 5i zimbi
inteligent, ca orice chelner care n-a inteles nimic.
Se a5ternu o lini5te care-i facu pe toti trei sa con-
temple, cu o sincera atentie simulata, fata de masa din
plastic, imitind o splendida tesatura din fibre de palmier.
i iasta pe cit le permitea lumina din bar.
Simtind o prezenta in spate, Carlo zise : Mullumesc"
se intoarse spre singura persoand care avea dreptul sa
se -Apropie de masa for : chelnerul.
Alaturi de el, in obscuritatea barului, Carlo contura
insa, surprins, o silueta destul de virild, a unui domn tot
lntre doua virste, de data aceasta mai aproape de cea
de-a doua.
Tinara rupse tacerea, dar cu multa grija, pentru a per-
mite 5i celor doi sa intervina :
A ! Iata-te ! Ai venit. Scuza-ma Ca ma gasesti la
masa cu doi domni ; dar mi-a fost urit sa stau singura.
Omul din umbra de fapt toi erau in umbra abajuru-
rilor se inclind cine i-ar fi putut vedea ochii, ar fi
stabilit subit o privire de parinte ingaduitor care 5i-a gasit
copilul linga vitrina cu piese de bacara dupa ce incercase
sa puns in aplicare, pe viu, teoria rezistentei materialelor.
Eu sint vinovat, interveni omul care pusese demo It
mina pe speteaza celui de-al patrulea scaun liber. Sint
vinovat. Am intirziat din cauza traficului 5i a imposibili-
tatii de a parca. Va multumesc, domnilor, ca ati gazduit-o
pe amica mea 5i va ramin recunoscator. Acum, Edith, sa
ne cautam o masa.
Patru perechi de ochi scrutara cele patru puncte car-
dinale ale barului fumul redusese vizibilitatea la cel
mult doi metri a5a ca nu reu5ira sa ajunga la nisi o
concluzie.
Nu mai sint mese, aluneca o voce care, in cele din
lima, se stabili a fi a chelnerului. Daca domnii permit,
domnul e mai bine -sa stea aici 5i puce o mina atot-
stapinitoare pe ceea ce mai ramasese din speteaza celui
de-al patrulea sicaun.
- Eu am 5i adus patru pahare. Daca domnul dore5te
altceva, sint gata sa...
5
-
Luati loc, domnule, zise Arturo intelegind ca o alts
variants, plecarea tinerei, ar fi egalat cu un seism de gra-
dul doisprezece de pe scara compatriotului &Au.
- Ascult i ma supun, raspunse noul venit care i
ocupase scaunul fulgerator, printr-o manevra de invaluire.
Fraza o retinuse dintr-un digest ilustrat care Incerca sa
reduca cele 1001 de nopti la 101 poze, expunind-o astfel
pe frumoasa Seherezada la o decapitare inainte de termen.
Aecentul straniu al strainului ii facu pe cei doi italierri
sa atribuie formula de politete .unei regiuni terestre care
a stat multa vreme sub o crunta ocupatie.
i atmosfera deveni iar apasatoare, nelalocul ei, ca o
greutate de zece kilograme pe o bucata de unt.
Strainul Intinse mina sa ridice .greutatea i prinse intre
doua degete cupa cu gin-Martini.
Pentru prietenii notri necunoscuti, toasts umil 5i
iii muie buzele in lichidul combinat. Mii de scuze, Inca o
data, i permiteti-mi sa ma prezint : Cristoph Jebon, texti-
list, in vizita de afaceri la Roma.
Femeia rosti i ea pentru cei doi :
Edith Soning, secretara dornnului Jebon.
40
Omul cu obrajii *i nasul bordo era cind suparat de
kndaratnicia turistei, cind satisfacut de unele'progrese pe
are aceasta le facea, chiar *i in italiand. Garsonul, un
tinar *i proaspat absolvent al unei *coil de specialitate,
urmarea din ochi, mingiind semnificativ *ervetul alb care-i
4ecora antebratul sting, amicala conversatie care risca, din
clips in clips, sa se tranalorme intr-o catastrofa. Simtea
pierduta atentia" finals pe care ar fi primit-o sigur de la
rd.i*te turi*ti proaspeU *i care numai dupa citeva zile Ca-
pOtati cuno*tinIe despre circulatia monetara in Romania
a*a ca la inceput incurcau valorile banilor. .
ca in toate suspensurile care nu trebuie sa clued la
aluri tragice, aparu un al treilea personaj pe al carui
eguson scria clar : *ef de said." Lini*tit ii inlatura pe cei
cu un gest discret *i lansa linear un :
Spreichen sie Deutsch ? Was ist los ?
Sleita de eforturi, dupa o lupta care putea fi puss in
jba unei .cauze mai bune, Edith privi spre Gianni, care-i
*tafeta din mers :
Jawohl, bit to !
.Cunotinele de germana ale *efului" se dovedira utile
in citeva minute se infiripa un meniu pentru care fie-
care cUntre part i trebui sa faca unele concesii neinsemnete.
*eful" dicta in romans felurile, iar chelnerul nota,
ern ' bind indignat, intreaga comanda. Apoi *eful se retrase.
Chelnerul posesor de ecuson dreptunghiular pe care
statea lipita o fotografie reprezentind un cap de om, privi
spre garson triumfator.
At,ia nu poseda nici o limbs. Asa nernte*te *tiu *i
eu ca sa se descurce oricine !
Carlo privise o clips poza de pe ecusonul chelnerului,
citise un nume cu rezOnante latine, care putea fi Palanca
Marian, si apoi privi chipul *i mai imbujorat al omului ;
chiP care tr6cuse de la bordo la liliachiu. Chipul de pe
eePson era calm *i plin de bunavointa.
--.:Talanca Marian nu .scapa din vedere gestul turistultii
drum spre bu'catdrie isi scoase documentul din piept,
}vi, zimbi, *i apoi puse in buzunar. Era cert ca de
clad facuse poza se m' ai ingrapse. Va face alta noua.
41
Cind reveni cu primul fel, Gianni ii arata, prin diferite
semne, ca mai \Tea un tacim.
Noch ein...
Palanca se izbi necajit pe frunte i se gindi ca infra
iar in foe.
Gianni insa it salva, aratindu-i palma deschisa, indicind
eu aratatorul de la mina dreapta fiecare dintre cele cinci
degete ale stingii.
Cinci, rabufni triumfator Palanca, stind totu5i is
pinda.
Cinque, repeta Gianni cu deosebita admiratrie pen-
tru cunostintele de italiand ale omului si continua
viene anche una persona"
Vine Inca una persona, urla aproape Palanca Marian,
auzind aievea un mars triurnfal si, repezindu-sc spre masa
de tacimuri, aduse, Cara s mai adauge nimic, doua stegu-
lete triunghiulare : rosu, galben i albastru row, alb
si verde. In,mintea lui pareau acum ca doua fanioane uria5e
infrAindu-se pe un catarg in vintul unei calde duminici
de \Tara.
Sint totusi baieti buni, isi zise el plecind de Fsta
data mindru spre bucatarie. Aici scoase dintr-un platou de
argint cu capac un pahar de nom si-1 bau in cinstea turis-
tilor baieti buni-.
Cinque, .striga el la bucatareasa. Vine Inca una
persona".
Bucatareasa care nu -vazuse operatia ,platoul cu capac"
isi falai o cruce si si scuipa in sin dind din cap compli-
timitoare.
A cincea persoana sosi curind.
Nu se sfii sa arate ca-i cunoaste pe Conniff. Edith 5i
mai ales pe Gianni. Ii fu prezentat Carlo, caruia nu-i dadu
nici o atentie.
Si in tiiip .ce Palanca servea mut de placere. intre noul
venit si Gianni incepu o conversatie in care Gianni dupa
cum i se parea lui Carlo ii facea.acestuia un raport asu-
pra calatoriei.
La sfir5it, eel de-al cincilea se uita indelung si foarte
atent la Carlo, ca un geamba5.care nu . e inca hotarit sa
teasca pretul cerut. cele din urrna spuse citeva vorbe
42
ntr-o limbd care lui Carlo nu i se mai paru a fi germand,
-i intinse o mina moale si umedd ale cdrei degete nu se
scars. Surprins, Carlo ii intinse i el mina, dar de-a
ngul traiectoriei rasturnd platoul cu sarmale. Mincarea
ecifica unor hanuri munteneti, dar care se lasd disdret
servita i in.restul hanurilor din Ord tot ca specified ,
e impr4tie printre farfurii i pahare. 0 sarma se rosto-
oli, lovind paharul cu vin' al Edithei care se varsa, Fe-
easca" ajungind direct pe picioarele tinerei a car& fusta,
i
a*a destul de scurtd, realizase o ascensiune remarcabila.
Auguri, incerca sa salveze Conniff situatia, facindu-i
semn garsonului care, apropiindu-se, repeta nite loeutiuni
verbale romane.5ti invatate pe maidanul unde luase pri-
snele lectii de fotbal.
Scusi, implora Carlo i-i intinse garsonului o bane-
nota. Pe aceasta, observa in grabs garsonul, nu era nici
portretul lui Balcescu, nici cel al lui Tudor Vladimirescu.
CunotinIele inerente de istorie ale garsonului it fdeurd sa
priceapa ea este vorba despre bani straini i schita un gest
de
refuz.
Gianni it scapd de groaza, strecurindu-i fulgerdtor in
buzunarul jachetei o hirtie de douazeei i cinci de lei:
Garsonul, extrem de indeminatic, zise mersi" i-i
debarasa pe tur4ti de sarmale, in citeva clipe.,
Cel de-al cincilea venit scoase o harts a Bucuretiului
pe care inscrisese cu stiloul un traseu ce se terrnina intr-un
intarit cu creionul ro5u. Apoi Gianr se ridica, urmat de
eel de-al cincilea i le spuse celor de fata ca au de indepli-
nit un comision. Vor reveni la hotel in jur de ora sapte
seara.
Inginerul Mihail Ione.scu fsi facuse un apartament
$ntr-o eonstruCtie de cinci etaje dintre prirnele in rate.
Arhitectul se straduise ca in banii devizului sa faca nite
balcoane, dar din pacate atit permitea devizul ii ie~i-
sera in curtea interioara. La strada costau prea mult. Ca
atare, cladirea, dei noun, ii expunea fatada ca o fosta
cazarma mica.
Olimpia Ionescu, ea chimista, nascuse fetita, la
dou Zuni dupa ce i se predase apartamentul, aa ca pima
dupa Anul Nou, care se apropia, casa mult visata impru-
43
mutase, provizoriu, in interior, aerul auster al fatadei.
Trecusera optsprezece ani. Inginerul Mihai Ionescu lu-
cra acum la o uzind bucuresteana, specializata in produce-
rea noilor medicamente romanesti.
Soneria de la parterul cladirii in care locuia fami-
lia Ionescu sung de doua ori. De doua ori, apoi Inca de
cloud ori, ping cind Olimpia Ionescu striga din bucatarie
catre fiica sa, Ileana, proaspat bacalaureata a unui liceu
cu limba de predare straina din capitala.
La 18 ani, o fata tinara si irumoasa arata asa cum tre-
buie sa arate o tinara si frumoasa filth. de 18 ani. Deci,
nici un amanunt in plus.
Ileana ii raspunse mamei sale si dadu la o parte per-
deaua pentru a vedea pe peronul usii de la intrare doi bar-
bati necunoscuti care nu mai sunau, dar priveau atent im-
prejurimile.
Tinara se apropie de bucatarie si-i sopti mamei :
- Doua persoane straine, eu nu deschid, ca-s in
capot...
Olimpia Ionescu, in prima clipa aprecie pudicitatea
fiicei sale, apoi isi scoase bombanind sortul de plastic si
manusile de cauciuc. Isi aranja coafura si se infiinta linga
usa de la intrare.
Intreba Fara sa deschida :
Cine este ?
Ti raspunse un 41as ragusit de barbat cu un usor ac-
cent strain, pe care-1 putuse situa intr-o regiune oarecare
din Transilvania, sau asa ceva.
Deschise. Unul dintre barbati scoase o bricheta si-si
aprinse tigara.
Cel de-al doilea, care de fapt era ,cel de-al cincilea'
client al ospatarului Palanca de la Ambasador", se inclina
Cu domnul inginer Ionescu.
In ce problemd ? interoga doamna Ionescu.
Sintem de la o uzina din Ardeal si avem pentru
dinsul un comision.
- Sotul meu este in concediu la o statiune balnear5
.din nordul tariff si nu-si reia serviciul decit dupa intii
august debita Para sa rasufle doamna Ionescu. Si reluj
44
,apoi : Dar data sinteti dupa drum puteti sa intrati o elipa
4i sa serviti o racoritoare.
Gianni dadu din cap spre insatitorul sau care intra, fara
0, mai a*tepte a tdoua invitatie.
Domnul este tot de la uzind ? intreba femeia eatre
Gianni.
- Acesta din urma datelu desperat din umeri aratind spre
fit i rugindu-1 din ochi pe cel de-al cincilea" s-1 ajute :
Colegi, da, raspunse omul, dar e in pauza de voce.
4
17;tbre
o infectie in git este interzis sa vorbeasca.
!nil pare rau pentru dinsul, deci aduc numai un
tpahar de limonada...
Instalati in hol, pe doua fotolii, cei doi facura repede
n tur de orizont. Trei usi aratau accesul spre trei camere,
r chiar in fata for se afla o arcada prin ale Carel perdele
ase se vedea o incagere putind fi sigur identificata dre
.pt
irou, cu mobila conventionala.
Gianni indica din cap seiful i apoi, multumit ca a fost
riceput, se intoarse absent cu ochii spre un tablou in
ulori pastel care ar fi putut reprezenta orice, dar in nici
caz ceea ce voia sa spund placuta galbena de pe rams.
Olimpia Ionescu reveni curind cu ceea ce promisese
servi pe oaspete, care dadu lacom pe git lichidul acri*or
rece. _
Cei doi se ridicard apoi ca la o singura comanda.
Pe o masuta incrustata cu filde*, Gianni vazu o foto-
grafie incadrata intr-o rams de fier forjat.
-Facu un semn interogativ cu mina.
Ileana, fiica noastra, se umfla in pene, pe buns drep-
tate, mama, si cu un gest mai tare ca ea, *terse cu palma
de
pe cristalul imaculat un praf imaginar *i eventual corn-
ilwomitator.
- pianni a*tepta ca poza sa-i reia locul aprtpiindu-se
de
portretul fetei scoase bricheta aprinse o alts tigard
in
locul celei pe care o aruncase la intrare. Facu apoi ace-
14i gest spre doamna Ionescu, repuse bricheta in buzunar
acoperi tigara cu podul palmei ca un *colar care fumeaza
Pe
ascuns.
45
Cel de-al eincilea zise linga u5a :
Ne iertati, doamna, \TOM reveni luna viitoare. Nu este
nimic urgent.
Poftiti cind doriti, dealtfel i not plecarn mime la
mare, adauga Olimpia Ionescu.
Dadura coltul unde Masseratti ii astepta stropit de pica-
turi de ploaie care-i lasasera pe capota, peste praful dru-
mului, urme intunecate.
Se hotarira sa mai dea o raita prin oral unde Gianni
trebuia sa mai vada niste adrese, asa in treacat, uzin a de
medicamente, de exemplu, si o. casa de la periferie. Cind
ajunsera in fata uzinei, Gianni privi semnalul Fotografia--
tul interzis". Scoase - bricheta, ii insuruba un tub cit un
creionas, apoi isi aprinse. o noua tigara.
Mai colindara un timp i la ora sapte fix reusird cu
greu sa parcheze masina in apropierea hotelului ,Lido"
din Bulevardul Magheru.
Cei trei din grup asteptau in hol urmarind, fiecare pe
cont propriu, forfota turitilor care veneau si plecau minati
parad de niste resorturi invizibile.
-
Voi va plimbati singuri, le-o lua inainte Gianni, eu
si Herbert avem putina treaba in camera mea.
Carlo afla deci ca personajul ,se numea Herbert. Se
bucura ea este lasat in pace i va putea sail adune gindu-
rile.
Edith se scuza ca are o migrena si isi arata dorinta sa
se intoarca in camera. Cam acelasi fel de scuza gasi i
Conniff, aa ca, ramas singur, Carlo se hotari sa se plimbe
pe strazi. Intilnirea urma sa aiba loc la ora noua, cind vir
merge de asta data toti sa cineze si sa fixeze pleca-
rea pentru a doua zi.
Masa de sears nu mai avu nici o istorie. Astfel ca Gianni
ii spuse lui Carlo catre miezul noptii :
Daca vrei sa to culci sau doresti indiferent ce alt-
ceva, eti fiber s-.o faci. Noi mai stam.
Carlo, care Muse doua paharute de Tull", gasi curajul
sa raspunda :
ParcA spuneati ca i cu sint Noi" ass ea ramln Cu
vol
~ ~
.
Edith it privi :
Carlo, ai cerut ca Gianni sa te tiny departe de mis-
terele lui. El te lass in pace. Cred ca e mai bine sa mergi
sa faci cc vrei.
Carlo intelesese CA ei" tiau de fiecare data ce e mai
bine sa facA el". Se ridica, dadu wr din cap i se indrepta
linitit spre u, ca orice one care are un obiectiv foarte
precis.
Al cincileacapitol in care
lucrurile incepute in precedentul
continuadrumul spre Marea
Neagra
Cind fu rugat sa trcaca si el la volan, Carlo
refuza pe motiv ca nu si-a luat permisul de conducere.
Poftim, zise Conniff si-i intinse un permis. Ne-am
gindit not la asta. Eu am cam obosit, Gianni e prea ocupat,
Edith se menajeaza, deci...
Carlo nu-1 deschise, it bags direct in buzunar, sigur
ca are inscris tot un nume fals.
Poate, continua Conniff, cunosti vreo fats si vrei
s-o plimbi. Vei avea, deci, un atu in plus...
Inutil sa to mai justifici, zise Carlo, am plecat de la
Roma promitindu-i tatalui tau ca-ti voi tine companie. Dar
un singur lucru vreau sa stiu : cum de-ati aflat ca" am per-
mis de conducere, Ca stiu sa conduc ?
Mai simplu c-a bund ziva. E opera lui Edith, careia
i-a spus o relatie a ei de la politie, cind scos pasaportul,
debits Conniff.
Lui Carlo i se paru o copilarie sa mai traga si alte con-
cluzii. Fusese centrul unei vaste manevre, si Inca' una urzita
din timp.
Deci intilnirea de la bar nu fusese intimplatoare si nici
atacul dat de asa-zisul injunghiat.
Dar ce rol a avut Arturo in toata afacerea ? Este limpede
ca a avut partea lui in conspiratie. Se poate asa ceva ? Se
poate, caci altfel nu 1-ar fi invitat la bar.
0 clips ii veni in minte sirul faptelor si se gindi ca
toata povestea cu barul fusese o inscenare. Nu oinorise pe
48
nimeni. Fusese atras intr-o cursa numai ca sa poatA fi .5an-
lajat pind la plecarea din tarn. Acura antajul se continua
cu actele personale falsificate.
Calatoria in Romania fusese o simpla coincidenta, sau
tot o inscenare ? Ghidul se deschisese la intimplare ? Va
putea verifica.
Bine, zise Carlo luindu-i valiza. Ma duc sa ma ocup
de maina i parasi camera fara s mai adauge ceva. In
permisul de conducere vazu, in lift, ca se afla o cheie.
'Ajunse la ma*ina, deschise portiera, intra, porni motorul,
opri ma*ina pe o strada din dosul hotelului. In
ocul liber din spatele banchetei din fund, pe linga trusa
Vnedicala
si
reviste, se afla ghidul american. Cobori, intra
In maOna pe portiera respective, se aeza pe canapea, lua
hidul
si
repeta gestul lui Conniff : Romania, pagina 529.
fotografie a unei biserici zvelte. Va afla mai tirziu ca
aginea reprezenta vestita ctitorie a domnului moldovean
asile Lupu, datind din 1639, luna mai. Il surprinse arhi-
ctura deosebita a bisericii i remarca, pe cit ii permitea
producerea, dantelaria de sculpture in piatra cu care era
bracat monumentul. Inchise ghidul cu paimele. Deschise.
in nou : Romania. Repeta gestul de citeva on
si
privi
tent la imbinarea filelor. Cotorul fusese fortat, wea ca des-
hiderea la paginile 528-529 era un joc copilaresc.
Deci fusese premeditate si alegerea intimplatoare" a
rii. Si de ce Romania ? Camerele la hotel retinute. Veni-
ea lui Herbert la o ore precise i intr-un loc fix. Dispa-
ilia in ora a lui Gianni cu antipaticul tip care nu vorbise
'deloc italienete. Etc., etc...
Puse ghidul la loc si trase citeva reviste pe deasupra
lui. Trecu apoi la volan i aduse maina in fata hotelului.
Cei trei se aflau pe trotuar cu valizele in mina ; se
.urcara si Carlo porni ma5ina domol. Edith, care avea pe
genunchi harta oraului, incepu sa-i dea indicatii si curind
ajunsera la inceputul soselei Colentina care, la acea vreme,
parea ca primise sarutul unuia dintre vestitele uragane cu
nume feminin. Carlo zimbi la gindul ca botezarea unor
catastrofe naturale cu nume tandre de femeie nu poate fi
-decit opera unor 135.trini savanti in ale meteorologiei, a
taror ca'snicie nu fusese prea fericita. Isi aminti pe loc
i cei doi mon*tri mitologici de la strimtoarea Mesina
49
se numeau Scyla i Caribda, deci tot dou'a fernei. Fara sa
urea arunca o privire spre Edith. Tinara, crezind ca vre.
-1
s-o intrebe numele strazii, spuse automat, silabisind
harta, :
Carlo dadu din cap a ,mersi" si accelera, inviorat d?
rezonanIa latina a numelui strazii, presarata cu obsta-cole,
gropi, gramezi de inisip. N-avea de unde sa tie ea peste
citRra ani, Colentina va fi o magistrala asernanatoare vesti-
tei Via del Sol care leaga Roma cu marea. N-avea de unde
sa tie, de aceea o asculta supus pe Edith, urrnarind in ace-
iasi indicatoarele cu denumiri stranii de localitati.
Baraganul in iulie este greu de suportat. In maina cli-
matizata nu se simteau cele peste treizeci de grade de cal-
dura pe care dimpia valaha le inghitea tacuta, i supusa,
asa cum inghitea
si
gerurile care aveau sa se abater paste
ea prin ianuarie.
Desehise radioul. Posturile locale emiteau un program
de muzica distractive. Intro un sfert de ora constata ca eel
care ii spusese 'CA la Radio Bucure*ti-Rom- ania se transmit
numai maruri i lozinci 11 mintise. Crainicul spunea nite
nume si prenume, localitati, duper care urmau inelodii, la
trei una in aceea*i limber romans desigur in care
cintareti de toate stilurile isi expuneau platitudinile servile
de conationalii for compozitori. Il auzi si pe Celentano care
era suparat pe o fata reprop pe un ton fiords the non
sei venuta al appunternento". Carlo o felicita inn gind pe
fata tachesa care nu venise la intilnirea cu Adriano. Gasi
prea de interogator fraza dove sei' stato ieri sera", repe-
tata pe finalul melodiei. Adica, ce-1 interesa pe cinthret
unde fusese tinara din cintec ieri sears ?
Prin retrovizor i1 zari pe Gianni cotrobaind in sacop
Alitalia de care nu se despartise niciodata. II vazu scotind
de acolo o caseta de plastic, un mic balon dezumflat si o
capsula ca cele de sifon automat, cu maneta, pe care o
inuruba la gura baloriului. oseaua libera ii perm'se
sa-1 urmareasca pe Gianni. Duper ce gazul din micuta
capsula se transfers in balonul de matase, urnflindu-1,
Gianni conecta cutia de plastic la balon. Apoi deschise
geamul portierei i dadu drumul obiectului care porni
50
fulgerator spre cerul Baraganului naclait
de praf
si
caldura.
Concomitent cu miscarile ciudate ale lui Gianni, Edith
manevra butoanele aparatului de radio de la bordul rnasinii
i orice posesor de radio ar fi putut auzi pe lungimea de
unde scurte 21,5 ca: Rata are ciocul ascutit".
Carlo nu se arata surprins, deli fraza se repeta la infi-
nit, pins cind in difuzor se auzi ceva care aducea a explo-
.2ie, dupa care nu mai urma nimic. Dintr-un lan de porumb,
tin paznic de cimp trasese intr-un obiect ciudat, a carui
identitate nu o deslusea. Se miry ca alicele sale reusisera
sa distrucga zburWtoarea" la o asa mare distan0. Alerga
pe cimp sa gaseasca vinatul, dar nu afla nimic. In aer
pluteau nepasatoare suvite cenusii care nu-i spuneau mare
lucre. Cartusul tras va fi pus pe seamy
Carlo o privi impasibil pe Edith.
Gianni se uita la ceasul bratara si dadu semnificativ
din cap. Edith se arata indignata pentru faptul ca mane-
vrarea butoanelor radioului ii stricase oja degetului arata-
tor de la mina stings.
Intrebarea de neinlaturat a lui Carlo : asta ?" nu
.veni. Tinarul isi vedea de volan, ca si cum aceasta-i- fusese
ocupatia din frageda copilarie.
Nu mai esti curios -sa 5tii ce a fost asta ? i se adresa
Gianni, urmarindu-i reactia In retrovizor. Nu oblinu nici
un raspuns. Un mic emitator cu bandy
si
autodistrugere,
Nu poate fi localizat in cele citeva minute in care-si face
datoria".
De ce-mi spui toate astea ? intreba Carlo.
Asa, pentru cultura to genera a.
La orizont, linia monotony a soselei fu intrerupta de
niste asezari omenesti.
Un indicator ii vestea ca" se apropiau de o iar
borna kilometrica o facu pe Edith sa-i spund lui Carlo ca
au ajuns aproape de Dunare.
- Cred ea exists un restaurant pe aici, continua Edith
i nu dupa multa vreme, pe o-cladire noua, fara stil, apArti
o firma : Restaurantul Vadul Oii".
Carlo parca masina la umbra unui copac,
cobori 1.
Wepta deoparte, ca sa coboare toata lumea.
51
Edith, care se arAta a fi foarte infometata, le-o lua ina-
inte. Intrara in local *i gasird .o masa libera. Curind
pragul localului aparu Herbert. Veni, se a*eza la masa for
i batu cu un.cutit in marginea unei farfurii.
Chelnerul lua comanda de la Herbert *i disparu din no
in bucatarie.
Herbert scoase din buzunarul de la piept ni*te fotogra-
fii. Conniff le examine *i le intinse Edithei, care scoase
o exclamatie de admiratie.
Pozele, In triplu exemplar, reprezentau : una, o femeie
de virsta mijlocie, cealalta, o adolescenta nespus de fru-
moasa ale Carel trasaturi, de*i proaspete, aduceau destul
de mult cu ale doamnei din prima.
Edith i le intinse lui Gianni, care scoase bricheta
buzunar si facu gestul ca-si aprinde o tigara.
Nu mai strica filmul de pomand, Gianni, ii spuse
incet Conniff. ca aici este greu de procurat.
N-avea nici o grija asigura Gianni, are Herbert
cite pofte*ti. Cum ti se par femeile ?... In special mititica
Nu mi se par in nici un fel, raspunse Gianni.
Carlo .privea absent in alts parte, dar nu-i fusese greu
sa vada despre ce este vorba. Se minuiau ni*te fotografii.
Il napadi o avalan*a`de intrebari, la care nu putu insa sa
dea decit vagi raspunsuri. Vazuse cindva intr-un film, sau
citise intr-un roman politist cum un spion fotografia cu o
bricheta minuscule cam ca aceea a lui Gianni. Unde
le-au merit ? Inseamna ca Herbert locuie*te in Bucure*ti
--
*1 ca are la domiciliu un mic laborator fotografic.
Ie*ind din local, Gianni se meza la volan fare sa-i mai
spund nimic lui Carlo. Trecura podul in lini*te, urmati de
aproape de o alts mmina, in care tinarul banui ca se of la
Herbert.
La sosirea in Coistanta, mmina, in care Carlo it zari
intr-adevar pe Herbert, ii depa*i, luindu-le-o inainte. Ma-
nevra era clard. Gianni it urma indeaproape si caravana
trecu pe linga un indicator pe care scria mare Mamaia".
Hotelul International" in fata caruia opri Gianni, o cia-
dire mai veche, trona cenu*iu intre mare *i sosea. Marina
lui Herbert i*i continua drumul i disparu la prima curbs.
52
Aceeasi distributie de camere si lucrurile se petrecura
aidoma ca la Lido", mai putin ezitarea lui Carlo de a
semna in registru cu numele fals.
La masa aparu din nou Herbert. Carlo isi intoarse pri-
virea spre alts masa la care un barbat obez, cu servetul
sub barbie, isi transfera in gura, dintr-un platou urias,
ceea ce la restaurantul Ambasador" din Bucuresti of lase
ca se cheama ,sarmale". Isi aduse aminte cu necaz de inci
dent si se intoarse spre usa restaurantului. Intrau, tocmai
atunci, cloud femei. Una mai in virsta, iar cealalta o adoles-
cents brunets si foarte frumoasa.
Carlo o privi discret pe tinara. Le auzise vorbind
si
isi
dadu seama ca e graiul arii. Deal erau romance. Limbile
find apropiate, Carlo incepuse deja sa-si dea seama, fara
g ir4eleaga insa, cind se vorbea romaneste. Mesele fiind
Coate ocupate, cele doui femei iesira dupa citeva clipe de
ezitare.
Cei din fata nu observard nimic.
Herbert era ocupat cu chelnerul, caruia ii traducea ceea
ce ii comanda Edith.
Carlo, iise tinara, vrei ceva special ?
Mi-e indiferent, raspunse Carlo si dadu usor din
cap a multumire.
Carlo facu un tur de orizont. Voia sa stabileasca data
mai erau si alte romance frumoase sau data fata fusese
doar o exceptie., Erau multe. Le identifica aproximativ.
Aveau acele chipuri cu trasaturi remarcabil de regulate
care-i aminteau femeile din -tara sa. Chelnerul luase co-
manda si se departs de masa lor.
Edith schimba citeva banalitati cu Carlo, in timp ce
Conniff, Herbert si Gianni vorbeau in germana.
La sfirsitul mesei, Edith i se adresa lui Carlo, rugindu-1
ca, dupd ce se insereaza, sa o insoteasca intr-o plimbare pe
faleza. Gianni uitase ca e logodniCa lui si nu protests. Se
facu chiar ca nu aude nimic.
Lui Carlo, propunerea Edithei nu i se paru deplasata.
Intelese ea este vorba despre o plimbare in doi, si se
bucura la gindul ca va mai scapa de cei trei insotitori a
caror prezenta it nelinistea fara incetare.
Isi fixara ora
si
locul de intilnire: la ora 8 in holul hote-
lului.
53
Citeva minute inainte de ora opt, Carlo, care fusese
toots dupd-arniaza singur pe plaja, aparu. Trecuse prig
camera sa. faca un dui i s se irnbrace de strada. La opt
i zece aparu si Edith care-1 intreba daca nu 1-a vazut pe
Gianni. Nu-1 vazuse ;. aproape ca i uitase de el.
- Incotro mergem ? intreba Edith..
Carlo dadu din umeri.
Uncle vrei. Cunosc locurile tot atit de bine ca si tine.
Peste osea, am reuit tat* sa vad ca este un lac. Daca
vrei, mergem acolo.
Cu placere, numai sa regasim hotelul.
- E Dacit ne ratacim, intrebam de Interna-
tional".
Pornira. Luna nu avea de uncle sa stie ca nu este vorba
de doi indragastiti, facea cursa obinuita.
Canversatia s-a dus in jurul statiunii estivale. roma-
neti, care era la inaltimea celor internationale. Nisipul fin,
foarte fin chiar, curatenia hotelului si serviciul amabil pro-
miteau lucruri incintatoare. Edith tinea discutia departs
de orice i-ar fi amintit lui Carlo ca s-ar afla intr-o aven-
tura. Ba mai molt, ii prevesti ca vor avea o vacanta pla-
cuta.
Se facuse racoare. Edith se uita la ceas i-1 rugs sa se
intoarca la hotel.
Carlo nu-i ra'spunse se inapoiara.
Se apropiau de hotel. La marginea oselei, din spatele
unor arbu*ti ornamental, care crescusera la voia intim-
plarii, se auzira tipetele unei femei care se lupta sa scape
dintr-un necaz.
Carlo, i se adresa Edith ingrozita. Se intimpla ceva.
Mi-e fried. *i Edith o lua la goana in directia qoseIei.
Tinarul nu avu nevoie sa inteleaga mai mutt: decit
auzise *i se indrepta in grabs spre locul de unde veneau
tipetele. Cit putu sa vada. in intuneric, deslui un- barbat
cu mustata i cu ochelari care tinea strins in brate o femeie,
voind sa. o sarute.
Simtindu-i prezenta, femeia capatal curaj i isi infipse
unghiile de la mina dreapta, pe care i-o eliberase, in obra-
zul agresorului, scolindu-i ochelarii. Silt, de durere-, bAr-
batul o elibera injurind, .disparu, traversind in fuga
4oseaua.
54
Femeia se prabuise in iarba si plingea infundat. eland
Carlo se apropie de ea, avu o tresarire de teams, .dar isi
dada seama imediat ca noun vent are intentii pas. nice.
0 'idled si-i spuse in italieneste .sa nu .se teama. Femeia
eau-i raspunse si porni lancet spre hotel, urmata de Carlo
care ridicase un obiect din iarba. Iesird din boschet la
lumina primului felinar, Carlo recunoscu in chipul ravasit
de spaima pe tirara care trecuse citeva clipe grin restau-
,rantul hatelulni. .Ce ,coinciderrt,a, isi zise el la ineeput. Isi
alunga ins& gindul datorita altor idei care--i venira
. pe lac
in minte.
Fata it privi recunoscatoare dar stinjenitii de faptul ca
lrebuie sa fi avut precum si era de fapt o'infatisare
nu prea agreabild.
Carlo lansa prima intrebare in englea fata raspunse,
Irinzind din ce in ce mai mult curaj. Se prezentii. Ea se
*tumea Ileana Ionescu, iar el Carlo.
Carlo si mai cum ? intreba fata, voind sa cunoascA
umele intreg al miraculosului sau salvator.
;2/ Sarmiento, spuse Carlo plin de remuscari trebuie
mints persoand pe care abia o cunoscuse.
In drum afla de la _rata ca fusese acostatti de individ pe
eland se intorcea la hotel. 0 atrasese in bosohet spunindu-i
.pe iarba se gra o persoand lesinata.
In fata hotelului se despartird.
Fata ii propuse s se vada a doua zi inainte .de plaja
pentru .a-1 prezenta mamei ei care va fi, desigur, fericiti
multurneasca personal ca o scapase de agresor.
Vorbele fetei nu-i facura lui Carlo o impresie deose-
bita. Parea atit de sincera incit ii fu o clips rusine ca se
gindise la lucruri vinovate. Fata era frumoasa i cind o
femeie- frumoasa, avind aerul cel mai nevinovat, iti dA
intilnire la zece minute dupa ce te-a cunoscut... poti presu-
Pune orice...
Ileana ii intinse mina pe care Carlo i-o strinse doar
S-o asigure
std la dispozitie ca un prieten cu intentii
curate.
Urea in camera, se spala
si
apoi cobori in restaurant
uncle cei trei it asteptau. Herbert lipsea. Edith care-i pusese
tieja la curent, it ruga pe Carlo sa povesteasca finalul.
55
Carlo le spuse in citeva vorbe toata tara5enia, dupti
care scoase ochelarii din buzunar si-i intinse lui Gianni.
As prefera sa dai to lui Herbert. Poate vrea expli-
catii si eu nu cunosc limba in care vorbete el.
Gianni lua ochelarii, ii puse calm in buzunarul de
batista al hainei si spuse sententios :
Care Herbert ? Nu stiu despre ce Herbert vorbesti.
Delirezi... Dar... apropo, cind to mai vezi cu fata ?
Nu ma mai vad cu fata, replica scurt Carlo. i nici
ma-car nu stiu despre ce fata vorbesti. Tu delirezi.
Gianni se incrunta :
Hai s zicem ca delirez. Dar ce trebuie sa afli, e c6
mime trebuie sa o revezi. Altfel, ne certam... incheie el si
se scula de la masa.
Veni in camera cind Carlo se pregatea de culcare. Carlo
se prefacu ca doarme ca sa nu mai auda nimic. Gianni ii
lass in pace, dar inainte de a stinge lumina spuse ca
pentru el : amicissimi".
In camera 664 a aceluia5i hotel, Ileana ii povesti mamei
sale, care o asculta ingrozita, toate faptele, asa cum s-au
petrecut.
Dusul caldut o inviora apoi pe Ileana 5i ea deschise ochii
prin firele de apa, privind spre oglinda chiuvetei. Aburita,
oglinda nu-i dadu decit o clips imaginea chipului ei, dar
in schimb, cind inchise din nou ochii, vazu clar figura
blinds a timidului italian care nu cutezase sarute mina.
daca stai sa asculti ce se spune despre ei...
Deschise robinetul de apa rece 5i mai mutt, gindind
Parca baietii romani sint mai indrazneti". Banuia doar,
pentru ca
nu avusese pind atunci nici un prieten mai
apropiat.
Capitolui al *aselea: se petrec
niste lucruri despre care ar fi
mai bine sanu mai vorbim
A doua zi la ora noug fix, asa ar trebui
it inceapa acest capitol. Nu incepe asa pentru ca riguro-:.
itatea stiintifica a oricarei scrieri fanteziste necesita o cit
ai corecta respectare a adevarului.
Realitatea isi poate permite fantezii, ba chiar depa-
este uneori inchipuirea. Fantezia nu-si poate ingadui exa-
t
erari sau imprecizii, deoarece risca sa fie tratata cu dis-
i ret ca o incercare de a-i lua pe cititori drept niste copii
Creduli.
De aceea, a doua zi la ora noua, Carlo nu se prezenta la
kitilnirea pe care i-o daduse Ileana.
' Nu se prezenta pentru ca nu mai voia s continue jo-
cul. Era hotarit sa aiba o explicatie cu Gianni, Conniff
5i
Edith, care-1 tratau drept un naiv. Facusera si continual'
SA
faca tot felul de manevre in contul lui fara sa-i dea
nici o explicatie.
Pind unde vor merge si ce urmaresc in final ?
Dar, mite ar urmari, el nu se va face unealta lor.
,.. Din cele petrecute pind acum, Carlo intelesese ca nu-i
Ceva curat la tnijloe si incepuse s se indoiasca de since-
Fitatea celor trei si mai virtos de a lui Jebon.
Dupd manevrele de la bar si de acasa de la patron
*zuse ca vor s-1 amestece intr-o aventura ciudata. El
n11 era omul care sa caute senzatii tar'". bimpotriva.
,3 Dupd povestea cu agresiunea asupra Ilenei, agresiune
4i i ea montata- cu diba-cie, pierduse increderea in Edith,
cu
57
atit mai mult cu cit aceasta simula, cu multa arta, o buns
credintd permanents.
Bea de multe on Edith scapa unele fraze din care se
putea trage concluzia ca nu admite purtarea celor doi
barbati, Gianni i Conniff.
Daca era sincera, de ce nu-i spunea despre ce este
vorba ? Sau macar sa-1 previna in vreun fel.
Luase parte cu seninatate la farsa din casa lui Jebon
de la Roma, in care se aranjase voiajul in Romania.
Acum i se explicau toate. Toate cele care au urmat de
la sosirea la frontiera iugoslava pind la incidentul
de ieri sears. Rolul Edithei a fost calculat la secunda. Si
ciomniwara asta perfida a jucat perfectreusind sa-1 aducA
la locul agresiunii" chiar in momentul in care Herbert.
deghizat, 0 va ataca pe Ileana pentru a-i da prilej lui
Carlo s-o cunoasca.
durea capul.
Cobori din pat era opt dimineata i se apropie de
fereastra. Afars cerul era acoperit de nori si ploaia incepts
in curind. 0 ploaie cernuta marunt, ca de toamna, se por-
nise rasturnind fAra mils planurile miilor de twi-ti.
Cu atit mai bine, gindi Carlo.
Ileana va da pe seama ploii faptul Ca nu a venit la
intilnire. miine va uita de el. i, de fapt, nu are nici o
obligatie MIA de ea.
A salvat-o ieri sears de la aa-zisa agresiune montata
de grUpul cu cafe venise. El, Carlo, tia cit a Lost de ade-
varata intimplarea. El da, insa Ileana a luat totul in se-
rios, s-a speriat i-a declarat ca ii rainine recunoscatoare.
i ca o prima dovada de gratitudine i-a dat prilejul
s-o revada. Foarte bine. SA ramina la parerea ei i totul
s se termine aa ca i cum n-ar fi fost nimic.
Deci, conchise el, nu am nici o obligatie".
N-ar fi primul barbat din lume care lipse5te de la e
intilnire...
Reveni in fat stapinit insa de un sentiment de neho-
tarire.
In camera 684, Ileana privea ceasul de la mina ca o
gospodina care are ceva pe foc i nu urea sa depaeasca
timpul prescris in retetele culinare.
58
Cind se facu ora noua, batu la up baii unde se afla
mama ei, i incercind a domine zgomotul facut de apa
clu*ului, o anunta Ca va cobori sa-1 intilneasca pe tinarul
salvator. Primi o incuviintare scurta, sub forma unor su-
Lnete imprecise din care nu intelese decit un da, care da-
torita apei ce curgea peste gura mamei sale, paru mai
i-nult un ba sau va.
Coborl pe scarf, ca sa nu mai Wepte liftul *i Incerca,
',pe parcurs, s abordeze citeva genuri de surisuri din care
Asa i-1 aleaga pe cel cu care s-1 intimpine pe Carlo.
In hol insa, deli era noua i cinci, nu se aflau decit
vreo trei perechi mai in virsta.
Carlo nu se vedea.
Ileana mai consultd Inca o data ceasul. A venit, nu
m-a gasit i a plecat, gindi cu regret. Cinci minute mai
utea sa Wepte, ii certa ea pe Carte. Pacat de dimineata
to frumoasa.
i ie*i din hol in speranta ca tinarul se afla afara.
Afars insa ploua i fata ii cla.du seama ea de emotie
u vazuse asta Inca din camera. Ii acorda o prima scuza
i merse sa se aeze pe un fotoliu, cu fata spre .1.1a liftului.
Liftul venea i pleca aducind diverse persoane. Se
Meuse noua i clouazeci cind aparu Olimpia Ionescu im-
bracata de drum. Ileana 4i aduse aminte ca mama ei tre-
buia s plece la Constanta pentru a vizita o ruda bolnava.
Se ridica din fotoliu i o insoti spre partea stings a holu-
hi, unde se aflau mesele restaurantului.
Dupa ce se aezara i incepura micul dejun, Ileana
deschise disct4ia :
Regret, mama, ca pleci .5i n-ai sa-1 poti cunoa.5te pe
omnul care m-a salvat aseara.
La ce ora trebuie sa vina ? Intreba Olimpia Io-
'nescu, facindu-se a. fi uitat ca fata ei avea intilnire la
ora noua.
..
Ileana inghiti in sec i cintari raspunsul.
Cam pe la noua... i adauga i cealalta jumatate de
,minciuna : Numai daca este Limp frumos.
Mama ii privi i ea ceasul .5i, uitind pared de subiec-
[
tul principal al discutiei, spuse aferata :
> La zece am autobuzul, deci s ne grabim, mai fac
Inca cinci minute ping la static.
59
Intre cloud inghitituri, Ileana pindea cu o nerabdare
greu retinutd up liftului, care, deschizindu-se, rasa mereu
sa lash' diferite persoane pe ale cdror chipuri cerul cenu-
iu pusese ampreritele dezamagirii.
Cele cloud' femei se ridicard 5i o pornird spre
Ileana mergea in urma mamei sale, ducindu-i sacop,
i ispitea cu privirile oglinzile din hol, doar, doar...
Cind ajunserd afard, pe peronul de la intrare, mama ii
ceru sacop pina ca fiica ei sa poata 'spune ceva, se
aplecd, o sdrutd pe obraji spuse : .
Nu ma mai conduce, e stupid sa te ploud de po-
'nand. Iti voi telefona sal te tin la curent. La revedere !
Si o porni in directia statiei de autobuze.
Ileana se intoarse, dupd ce silueta mamei dispdru dupa
col1;u1 strazii,
si
int-a in hol.
Privi din nou spre usa liftului 5i ingheta de spaimd.
Mai mult decit a simpld parere, ceva care era deter-
minat de un impuls organic, o facu sa recunoasca in per-
soana unui barbat care ie5ea din lift pe omul de ieri seara.
Omul care o atrasese mi5eleste in boschet 5i... 5i... se zba-
tuse in bratele lui pind aparuse Carlo.
Ileana se consold insd deoarece tipul" nu avea oche-
lari 5i mustata.
Poti sa 5tii" isi zise tot ea, ,,poate si-a pierdut oche-
larii pe care i-am scos eu de pe nas, iar mustata s-o fi
decis o rada". Intoarse spa-We si privi prin oglindd.
Omul se indrepta spre o masa de la care-i facuse semn o
tindra. Apoi Ileana se hotari sa mearga in camera sa.
Omul pe care-1 ,,recunoscuse" Ileana era intr-adevar
Herbert, iar tindra de la niasa din hol, Edith.
Herbert care, socotindu-se rezident" al bandei, in:
cerca din cind in cind actiuni pe cont propriu, crezind ea
ast fel va fi pe placul amicilor sai. Era, 5i asta o 5tiu toti
cei din grup, un dezaxat, inclinat
in permanenta spre
violentd, Vara scrupule si gata oricind sa se facd util in
felul lui.
Jebon it recrutase cu ani in urma, in cursul unei viii te
in Romania,
aprecia lipsa de scrupule, dar le atrasese
atentia bdietilor" sa-1 tiny de scurt 5i sa.-1 foloseasca na
mai pentru anumite treburi. i mai 5tia Jebon ca Herbc.rt
60
e cazier, deci va trebui sa se foloseasca repede de el,
na nu incepe sa bats la ochi. Daduse in acest sens in-
tructiuni oamenilor sai sa-1 lichideze dupd intre-
uintare".
Carlo statea in pijama pe pat i continua sa reflecteze.
e simtea ingrozitor de singur i regreta din toata inima
acceptase calatoria cu oamenii atia suspecti.
Ii placea aici la Mamaia, numele statiunii avea sono-
tati pentru el i oamenii, putinii cu care avu-
se de-a face, erau prietenoi i foarte apropiati de cei
in Cara sa. Auzise in discutii multe cuvinte pe care le in-
legea i se gindi ca nu-i va fi greu sa invete romanete.
Ua se deschise i aparu Conniff care-1 privi zimbind.
Carlo, crezind ca-i va reproa tine tie ce, se ridica
r
ust in capul oaselor.
Stai, Carlo, ii zise Conniff, am trecut sa-mi iau
Neva din valiza lui Gianni. N-ai ieit pe plaja, foarte bine,
ci nu era cazul. Ploua, dupa cum ai vazut. Fata te-a a-
ptat citava vreme in hol i acum s-a dus in camera ei.
De unde ti ca m-a ateptat ? indrazni Carlo.
Am vazut-o, era cu mama ei cred.. Doamna a plecat
qu o valiza spre autobuz, iar fata a mai stat linga intrare
kivind mereu spre lift. Banuiesc ca aveati intilnire.
Aveam, e adevarat, dar nu m-am dus. Sint plicti-
t nu ma Mint prea bine, zise tinarul.
Aparu in acea clips *i Gianni, tot atit de surizator, si
.Ott acelai aer de prietenie It intreba pe Carlo ce face,
ca i Conniff, dreptate ca n-a ieit la plaja. Si
relaeta i el povestea cu ateptarea fetei. Carlo se gindi
la)o noua manevra pentru ca respectivii ii urmareau
taate
micarile dar vazind ca nu-i impun nisi o ac-
% iune, gasi ca Inca e bine. Nu putu insa rezista de a nu
se plinge de Herbert, care, Inainte de venirea lor, tre-
tuse prin camera i-1 amenintase ca de nu se duce la in-
lnire
avea neplaceri". Voia sa vada cum reactioneaza
eel doi. Si reacitionara surprinzator de convenabil.
_ Carlo, spuse Conniff, Herbert este o bruta i 1-am
tolit. Va pleca imediat la Bucuresti si nu-1 mai vei ye-
ea. Nu a fost autorizat de nimeni sa to ameninte. Fad
eie vrei.
In fond tatal meu ti-a oferit o vacanta de car-2
411113ui cum pofteti. tinar i cred ca ai facut o impre-
61
sie bund fetei. Sint sigur ca to va cauta. Conniff scoase din
buzunarul interior al hainei citeva hirtii si-i spuse ca sint
bani romanesti de care poate dispune cum urea. Apoi, cei
doi ii dadura mina si iesira grabiti.
Carlo ramase citeva clipe nemiscat apoi lua din valiza
o carte
si
incepu sa citeasca.
Acum, ca era liber" s o vada pe fata cind pofte#e",
incepu sa creada ca gresise nedindu-i nici macar un tele-
fon de scuze. Cei doi, inainte de a iesi, it rugasera s le
mai dea din cind in cind un semn de viata. Gianni isi
luase valiza anuntindu-1 ca se va muta in alts camera.
Duca-se !.
Se facuse ara dejunului si Carlo ceru sa i se aduca
masa in camera. Dup#1 masa adormi si se trezi catre seara.
Cerul continua sa fie innourat, dar ploaia se oprise
de mult.
Dupa ce se trezi, Carlo se lupta din greu sa-i adune
gindurile. Ce mai fusese si mascarada asta ? Nu credea
nimic, dar faptele erau fapte. Cu greu se imbraca si pA-
rasi camera. Inainte de a iesi din liftul care it coborise
nivelul holului ii veni in mince incidentul de ieri seard.
Amintirea Ilenei acoperi pentru o clips restul intimpla-
rilor. Ce o fi spus ea despre faptul ca nu a verdt la in-
tilnirea de azi dimineata ? Ce s faca SA' o caute ? U5a
liftului se deschise si Carlo o vazu in hol pe Edith care
parea fOarte speriata. Inainta spre ea.
Carlo, izbucni Edith, am auzit ce s-a intimplat.
Cred ca ti-au spus baietii ca Herbert este pWin
Carlo o privi faca sa clipeasca, gindindu-se cum poate
o femeie atit de frumoasa sa mint& cu atita singe rece.
vrei sa ne plimbam ? it intreba femeia. S-a inserat
i ti-ar face bine sa iei putin aer.
A% i mai aranjat ceva ? zise Carlo. Mi s-a spus
Ca
ma lasati in pace.
Carlo, eu am obligetia sa ma conformez. Nu am nici
o vina. Sint doar o simpla angajata a domnului Jebon.
Mergem unde vrei. Fixezi to itinerarul ca sa fii sigur. ca
nu mai este ceva aranjat.
In fond, zise Carlo, sint in mina voastra. Cu un
wort pe cazier in Italia, si cu acte false in Romania, acte
62
cu a arbor misluire eu nu am nici o legatura, nu am ce
tam. Mi-sr trebui incA o \riga ca sa explic politiei sau
cum se spune aki toata tarAsenia. Bine ori-
'cum deoarece am acceptat si deci infractiunea
este cornisa.
Ai dreptate, Carlo.
i
.Edith it lua de brat invitin-
tacuta apoi, spre
Carlo nu stia ce sa facia in moinentul in care ajunsera
ofara. IntrebA doar unde sint cei doi. Tinara ii raspunse
cA nu stie si incerca din nou sa-1 convinga ca ea ii este
rietena
si
ca orice a facut pins acum a fost numai din
ordin. In seara asta insa nu avea nici o instructiune si-1
iruga sa o creadA.
Ca sA-i dovedeasca intentiile bune se apropie de el, ii
ocuKinse cu bra-tele pose capul pe pieptul lui. Carlo
t
sitnti trupul call frematind. Facu un gest sa o ia in
rate, dar se opri is mijlocul drumului. Gindi :
noua
ten anevra. ktia folosesc toate rnijioacele. Daca Edith este
On . cera, ce cauta in gasca for ?"
Se desprinse, o lua de brat si pornira de-a lungul
L Plimbarea se desfasura fara nici un incident. La in-
4caricere, Edith it ruga sa ia masa de seara impreuna.
Carlo isi zise ca este o forma de a-1 supraveghea in con-
itinuare si de care nu va putea scapa. A.ccepta si la ora
oud se prezenta in hol unde o mai astepta pe Edith
,citeva minute.
Cinara schimbind doar fraze conventionale.
DacA unul dintre ei doi ar fi inteles romaneste, ar fi
.putut afla cele discutate cu mtilta agita%ie de doi chelneri
care se fixasera linga masa lor.
Cineva adusese vestea ca pe o strada laturalnica de
esirea din Mamaia fusese gasit, cu o jumatate de ora
,xnai inainte, cadavrul unui barbat, cu chipul desfigurat,
neindentificabil. La ci%iva zeci de metri, o Dacia 1300",
_care se pare ca nu era strain& de accident. Pe bancheta
Odin spate o femeie fard cunostinta, proprietara
*pa cum s-a stabilit din actele gasite in poseta.
Descoperirea o facuse soferul unui microbuz utilitar
:care se intorcea dintr-o localitate de .1a nordul Mamaiei
63
Ceea ce-i mira eel mai mult pe cei doi chelneri era
faptul ca victima avea doar maiou, chiloti, i ciorapi. Si se
intrebara cum de umbla omul atit de sumar imbracat la
ora 8,30 seara.
De la masa vecina se ridica o mina care facu seine
lesne de inteles. Unul dintre chelneri, deranjat, oft a un.
vineee !" se indrepta spre mina solicitanta.
Carlo i Edith ajunsesera la fructe. Li se servira pier-
sici. Fara sa vrea Carlo ii aduse aminte de Ileana ai carei
obraji ii parusera, la lumina alba din hol, chiar ca pier-
sica pe care o Linea acum in mina. Zimbi ruinat la gindul
Ca alts comparatie mai potrivita nu-i venise in minte. Se
intuneca _insa privind miinile lui Edith care taiau brutal
fructul, de parca ar fi ghicit la ce se gindise Carlo.
Nota de plata. Edith deschisese pwta cu intent:a de
a
achita costul cinei. Carlo i-o lua inainte, punind la dispo-
zitia chelnerului doua hirtii de o suta. Omul cu ervetul
alb avu mai intii un aer confuz, nu tia de la cine s is
bancnotele, dar se hotari, lua banii de la Carlo dintr-un
buzunar de la pantaloni scoase un ghemotoc de hirtii ete-
rogene. Zimbi triumfator i extrase cu greutate cinei
bancnote a cite zece lei pe care le calca" tacticos cu
palma dreapta. Apoi, zise mersi" lua o pozitie de ca-
riatida atotrabdatoare linga up pe care scria Intrarca
oprita".
Edith dadu din cap resemnata :
De fapt sint bani provenind de la aceeai per-
soana. Ada ca...
Pornira spre lift tacuti. La despartire tinara it rugs
sa o atepte a doua zi la 9,30 pentru a merge la plaja
impreuna. Carlo nu raspunse, ii strinse mina i se in-
drepta spre camera lui. Gianni 4i luase valiza
Carlo rasufla pentru prima oars uwrat de cind venise in
statiune. Facu un du, apoi se intinse in pat incercind
sa refaca in minte un scurt istoric al intimplarilor. Incepu
cu seara aceea nefericita si incet, incet, adormi.
Cind auzi zbuciumindu-se soneria telefonului, tocmai
visa ca la intrarea apartamentului sau din Roma suna
Jebon, insotit de un politist in uniforms. Sari din pat
Ingrozit si. privi spre up camerei de hotel. hi dadu pe loc
seama undo se did i realiza ca este vorba de telefon.
64
Ridica receptorul i spuse Pronto". Nimic, nici un
,Auzea doar o rasuflare greoaie, a unei fiinte la pinda.
Mai spuse de citeva on Pronto" si apoi inchise. Ridica
Odin nou receptorul i-i raspunse centralista cu calmu 1
lrofesional. Intrebata de ce a fost sunat, aceasta it lamuri
Findiferenta ea era vorba de un apel din afard inchise.
Ceasul arata ora opt. Carlo intra in baie dupd care, re-
venind in camera, isi pose slipul i se imbraca sum ar,
ca pentru plaja.
Vremea se arata normala. Soarele se instalase pe
,Fer i prin fereastra deschisa incepusera sa patrunda
:camera valuri de aer caldut, in care se sim-tea un miros de
sare i alge putrezite, ca la orice margine de mare.
Ezita inainte de a iei. Nu mai voia sa intilneasca pe
bnimeni. 4i dadu insa bine seama ca este inutil sa ramina
In camera deschise ua. Lua cheia, cobori in hol. Voia
'sa o evite pe Edith.
Intr-un fotoliu, linga ieire, statea Ileana rasfoind o
Tevista. Carlo o privi surprins, ca i cum ar 'fi vazut-o
pentru prima oars. Nu putea intelege cum uitase de ea.
Iii acorda scuze, dat fiind succesiunea rapids a intimpla-
rilor. Se apropie de fata spuse Buns dimineata".
Ileana lass revista, ii raspunse zimbind :
Unde ai fost ? Te-am ateptat ieri dimineata.
Am fost la Constanta, minti Carlo, intelegind ca
nu fusese zarit in cursul zilei trecute.
- i not am fost la Constanta ieri dupa-amiaza.
Mama a ramas astazi acolo, ca sa rezolve o treaba de
familie. Dinsa este de prin partea locului.
Carlo privi discret ceasul. Era noua ; ii ceru fetei
scuze, confuz i cu un aer de vinovatie :
Tata, e noua. Daca vrei, to insotesc la plaja. Ai luat
micul dejun ?
Da, raspunse fata i-I privi intrebator, ca i cum
ar fi vrut sa afle ce it framinta.
Capitolul al sapteleain care
'doi tinerd =sinceri se cunosc
Vi in care se mai intimpla*i
altceva
Plaja de la Mamaia era, la aceasta ord.
sufooata de turistii care se grabisera sa-si is locurile in
primire, pe nisipul scaldat fara incetare de valuri. Era'
multi straini care, dupd cum gindea Ileana, puteau fi
deosebiti dupd costumele de_baie, prosoapele
si
ochelarli
care aveau un aer tot atit de strain.
0 clips se simti stingherita la gindul ca se of la, pen-
tru prima data, cu un barbat, imbracata atit de sumar ;
bretelele sutienului ineepura s-i pars prea largi.
Va fi atenta sa nu-i cada de pe umeri. Facu un gest
de a le aranja. De ce nu controlase cursoarele ? Regret a
din inima ea nu e mai grass, dar se consold vazind in
fata ei o femeie voluminoasa al carei costum incerca cu
desperare sa acopere vag un trup generos care evadase
triumfator spre soare.
Se gindi la spaima cu care turistii romani
si
straini
aleargsa in zori la plaja pentru a folosi din plin zilele de
vacanta la mare. Intr-un an, era mica, venise cu parinOi
pe la mijlocul lunii septembrie. Atunci i se dadusera tatii
citeva zile de concediu, dupa ani de lasati, vary viitoare"
fraza pe care inginerul Ionescu, atit de ocupat, o ros-
tea cu convingere ca vacanta mai trebuie sa astepte.
Era o vreme ploioasa si rece. Parincii ei ar fi vrut sa
revind la Bucureti, dar hotarise in ultimul moment sa
ramina macar cinci zile la mare si sa faca abstractie de
plaid Intr-o dimineata cenusie, cu burnita, ceru voie
66
amei sa mearga la marginea marii ca sa adune scold.
acar cu atita sa se laude la intoarzere. PorVunea de
tatea.
Ar fi vrut sa adauge nu ma lass mama", dar s-ar fi
demonetizat complet in fata acestui tinar linga care statea
intinsa, aproape goala, pe plaja fierbinte. I1 incredintA
deci CA este vorba de vointa ei, vointa care nu o are ca
stapina decit pe ea.
Au ramas acolo pind la amiaza, vorbind, intrind din
cind in cind in apa. Era o zi senind de iulie *i totul arata
ca intr-un afi* publicitar al Ministerului Turismului. Un
afi* la care, daca prive*ti o secunda, nu to mai ginde*ti
decit la mare.
0. saptamind trecuse de la sosirca lui Carlo pe litoriilul
romimesc i intilnirile cu Ileana erau acum obi*nuite.
Tinerii mergeau in ficcare zi la local lore *i, ca in cintec,
parca se elmoscusera de cind lumea.
Olimpi.a Ianescu intirzia la capatiiul unei rude bolnave,
a*a ca nu mai exista nici o opreli*te.
Inviltasera reciproc fraze din limbile materne respec-
tive Si in special Ileana putea sa spund in italiene*te o
serie de lucruri, spre mi'area lui Carlo care-i admira ta-
lentele filologice.
Tindrul era surprins de faptul ca graiul Ilenei se asc-
mama atit de mult cu cel.al.lui *i afla de la fata poyestea
poporului de pe aceste meleaguri.
Auzi despre un rege denumit Burebista, temut vecin
al imperiului roman. Mai of la ca pind la inceputul secolu-
,
72
lit al doilea al accstei ere, stramo*ii lui romanii pla-
tisera tribut unei Dacii care, mai apoi, dupa ce fusese in-
vinsa i octipata, se numea totti*i .,felix", adica fericitit".
Si ce mai aflase ? Prectim ca on preot pe mime Deceneu
Incem-ise sa instituie prohibilia. Nereu*ind
neavind la
Llispozitie brigada ,.Incoruptibililor" lui Ness, gasise o so-.
Iutic mai radicala : ordona cultivatorilor de vii sa scoata
:idin radacini biestemata sorsa a tuturor fericirilor *i ne-
'[fericirilor visa de vie. Ileana adauga ca, dupd
4nulte secole,