Evaluare

1. Explicai necesitatea evalurii economice i fnanciare a unei ntreprinderi.

Procesul de evaluare economica are drept obiectiv
- stabilirea valorii de piaa,
- a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul
economic al tarii.
Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc
unele schimbri semnifcative cum sunt:
- modifcri in mrimea si structura capitalului social,
- modifcri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor,
- aciuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),
- in cazul tranzaciilor comerciale,
- cu ocazia privatizrii cnd elementele prezentate in bilanul contabil nu refecta
valori de piaa ci mai degrab valori administrative, sau costuri istorice mult
diferite de valorile juste
2. Explicai rolul bilanului contabil n evaluarea unui activ sau a unei
ntreprinderi.
Orice evaluare de active, frma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul
contabil, deoarece in el se refecta volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile
aplicate de frma, el refecta situaia patrimoniului, a averii acumulate de frma de
la nfinare si rezultatele fnanciare obinute in ultima perioada pentru care s-a
incheiat.
3. Explicai diferenele dintre pre i valoare.
Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie,
intre pri afate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul
este determinat obiectiv.
Stabilirea preului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine
preul ci gama de valori, respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care
ar putea probabil sa se situeze preul.
Valoarea unui bun se fondeaz pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca
valoarea comerciala constituie punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa
vnd si comparatorul sa cumpere.
Valoarea depinde de unele criterii sau factori care infueneaz dorina de a
cumpra sau vinde; aceste criterii pot f subiective, de natura psihologica sau
economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaz att
separate cat si mpreuna, latura patrimoniala si proftabilitatea bunului, activului
sau ntreprinderii in ansamblul sau.
4. Clasifcai diferitele tipuri de evaluri.
Din punct de vedere al utilizatorului evalurii
- evaluri contabile
- evaluri administrative (cele solicitate de administrator)
- evaluri bazate pe expertiza si diagnostic
Din punct de vedere al obiectului evalurii:
- evaluri de ntreprinderi
- evaluri de bunuri
- evaluri de grupe de bunuri
Din punctul de vedere al scopului evalurii:
- evaluri efectuate in concordanta cu cerinele statutare
- evaluri contractuale
- evaluri generate de iniiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri,
transferai activelor nete, oferte publice iniiale, rscumprri manageriale)
evalurari in scopuri comerciale, fscale
5. Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii?
Diagnosticul are drept scop
- nelegerea factorilor economici care infueneaz sectorul de activitate al
ntreprinderii;
- cunoaterea regulilor concureniale ale sectorului din care face parte
ntreprinderea;
- determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in
viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in
sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare ii cuta in acea
ntreprindere pentru a deduce rapid consecinele la nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii:
- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in
stabilirea ipotezelor de evaluare,
- alegerea metodelor,
- ajuta la anticiparea viitorului frmei,
- la depistarea factorilor de risc si
- la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in
raportul fnal.
6. Defnii valoarea de pia.
Valoarea de piaa reprezint suma estimata pentru care o proprietate ar putea f
schimbata la data evalurii, intre un cumprtor si un vnztor, hotri si avizai,
care acioneaz in cunotina de cauza, prudent si fr constrngeri, intr-o
tranzacie echilibrata dup un marketing adecvat.
7. Defnii valoarea just.
Valoarea justa reprezint suma pentru care un activ ar putea f schimbat de buna
voie intre doua pri afate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii cu
preul determinat obiectiv.
8. Defnii valoarea actual a unui bun.
Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrri nete de
numerar, care urmeaz a f generate de derularea normala a activitii
ntreprinderii.
Valoarea actuala = valoare de utilitate
9. Defnii valoarea de origine.
Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiziie
reprezint totalitatea costurilor necesare pentru achiziionarea si punerea bunului
sau activului in stare de utilizare sau de folosire.
10. Defnii valoarea de utilizare.
Valoarea de utilizare = valoare de inlocuire
Valoarea de utilizare reprezint totalitatea costurilor necesare pentru dobndirea
unui bun susceptibil a f folosit in acelai scop, in aceleai condiii de utilizare,
avnd aceeai durata prezumata de folosina si posednd aceleai performante ca
si bunul supus reevalurii.
11. Prezentai trei momente din viaa ntreprinderii n care este obligatorie
evaluarea pe baza de expertiza si diagnostic.
- modifcri in mrimea si structura capitalului social
- modifcri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor
- aciuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)
12. De ce este obligatorie evaluarea n cazul privatizrii unei ntreprinderi?
- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din
bilanurile societilor cu capital de stat nu refecta valori de piaa ci valori
administrative, reevaluarea find necesara pentru stabilirea valorii de piaa a
bunurilor
- din punct de vedere al rentabilitii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca
nereproductibil; nu toi factorii care au determinat sau au infuenat proftul din
bilanurile societilor cu capital de stat pot f extrapolate in perioada post
privatizare
- cumprtorul nu investete pentru ce a obinut fostul proprietar ca proft ci
pentru ce va obine le, de aceea proftabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
- valoarea intreprinderii trebuie determinate in funcie de gradul de utilitate a
tuturor elementelor patrimoniale, cumprtorul netrebuind sa fe penalizat pentru
politica de investiii a fostului proprietar, tiut find ca un bun fr utilitate nu are
valoare sau aceasta este nesemnifcativa.
Cu ocazia evalurii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea
unei eventuale restructurri.
13. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic.
Obiectivul ii constituie aprecierea situaie juridice a societii in raport cu
proprietarii, cu terii sau cu salariaii.
Constatri - innd seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va
stabili daca:
- Societatea este constituita legal;
- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;
- Exista aciuni juridice in curs;
- Exista contracte individule de munca;
- Care este regimul fscal al intreprinderii?
Concluzia - Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de
lucru se stabilesc:
- Oportunitile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evoluii cu un
caracter previzibil pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar f legislaie si
reglementari specifce favorabile.
- Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect
previzibil negativ (invers oportunitilor);
- Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar f:
. o buna organizare si funcionare a ntreprinderii;
. contract si statut corespunztoare;
. relaii contractuale corecte;
. fnanare asigurata;
. absenta litigiilor;
. reglementari fscale aplicate corecte;
. obligaii fscale ndeplinite la timp;
. puncte slabe, adic defciente constatate in organizarea si funcionarea
ntreprinderii:
. statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt;
. existenta unor litigii contractuale cu terii si cu proprii salariai;
. conficte de munca;
. obligaii fscale nerespectate.
14. Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial.
Obiectivul l reprezint determinarea locului ocupat pe piaa de ntreprindere in
prezent si in viitor.
Constatri
a) Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activiti ale
ntreprinderii se va calcula ponderea lor in volumul total al activitii;
b) Se va efectua o analiza a clienilor cu pondere importanta sau mare si pentru
acetia durata de recuperare a creanelor ;se vor analiza clienii inceri;
c) Se vor analiza furnizorii;
d) Se va identifca concurenta actuala si poteniala;
e) Se va analiza reeaua de distribuie a intreprinderii;
f) Se va analiza gradul de permeabilitate a pieei;
g) Se va analiza tipurile de aciuni promotionale fcute de ntreprindere,
cuantumul cheltuielilor publicitare, evoluia politicii de promovare a produselor si
a imaginii frmei;
Concluzia
Oportunitile
Riscurile
Punctele forte ca de ex: reea de vnzare puternica, clieni statornici, calitate f
buna a produselor si serviciilor
puncte slabe ca de ex: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica,
cunosterea insufcienta a pietii.
15. Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic
i de exploatare.
Obiectivul consta in stabilirea msurii in care mijloacele de producie materiale
rspund nevoilor actuale sau viitoare ale ntreprinderii sau ale potenialului
cumprtor.
Constatri
- se impune cunoaterea potenialului de producie la un moment dat si evoluia sa
in timp;
- stabilirea dinamicii imobilizrilor;
- stabilirea nivelului de amortizare;
- stabilirea nivelului de productivitate;
- analiza potenialului de cercetare-dezvoltare pentru a putea determina strategia
de viitor previzibil a ntreprinderii;
Concluziile se prezint sub forma:
- Oportunitilor
- Riscurilor
- Punctele forte ca de ex: o buna utilizare a capitalului de producie;utilaje
moderne, produse si servicii competitive
- puncte slabe ca de ex: o planifcare defectuasa a produciei, o conducere
defectuasa a aprovizionrii si transporturilor, probleme de calitate a produselor si
serviciilor.
16. Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare,
management i resurse umane.
Obiectivul l reprezint analiza structurii umane si a capacitii personalului de a
contribui la realizarea activitii ntreprinderii.
Constatri se fac urmtoarele demersuri:
a) Analiza structurii umane si anume:
Organizarea ierarhica si funcionala a ntreprinderii;
Date cu privire la personal: pregtirea, gradul de ocupare; vechimea in
ntreprindere; fuctuaiile, absenteism.
b) Date cu privire la conducerea ntreprinderii: vrsta, pregatire, experienta, stil de
conducere, sistem de remunerare, legatura cu actionariatul
c) Date sociale: climatul social, protectia muncii, organizare sindicala.
Concluzia Analiznd datele de mai sus se poate stabili:
Oportunitile
Riscurile
Punctele forte: personal tnr, fexibil, bine pregatir, exista o buna organizare,
exista motivarea muncii.
puncte slabe: proasta funcionare a conducerii; salarizare nestimulata; relatii de
rudenie intre conducere si salariai.
17. Obiectivele i mijloacele de realizare ale diagnosticului fnanciar-contabil.
Obiective:
a) Stabilirea existentei imaginii fdele, clare si complete a patrimoniului, a
rezultatului fnanciar si a strii de sntate a societarii;
b) Evaluarea diferenelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puin trei
exerciii fnanciare;
c) Utilizarea relaiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de
rentabilitate a capitalurilor proprii.
Constatri In urma analizei efectuate, avnd ca mijloace de efectuare datele si
informaiile coninute in situaiile fnanciare, pe ultimii 3 - 5 ani, preluate potrivit
metodologiei specifce evalurii lor prin metode patrimoniale. Concluzile se exprima
sub forma:
Oportunitile
Riscurile
Punctele forte
puncte slabe
18. Rolul bilanului n diagnosticul de evaluare.
Bilanul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezint activul
si pasivul unitii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se
ntocmete, potrivit legii.
Bilanul contabil este sursa de date ce se prelucreaz pentru realizarea
diagnosticului contabil si fnanciar.
19. Rolul bilanului funcional n diagnosticul de evaluare.
Bilanul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilan, a principalelor
funcii ale ntreprinderii:
- funciile de investiii,
- de exploatare si
- de trezorerie - in active si
- funcia de fnanare in pasiv.
20. Care sunt paii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei
ntreprinderi?
1. Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatrii si
elemente in afara exploatrii (necesare ntreprinderii)
2. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatrii;
3. Calculul matematic al activului net corectat.
21. Care sunt componentele fundamentale ale oricrei evaluri de
ntreprindere?
- activul net corectat si - capacitatea benefciara
22. Care sunt metodele de calcul al activului net corijat al unei ntreprinderi?
- metoda substractiva si - metoda aditiva
23. n ce const metoda substractiv de calcul al activului net corijat?
Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat
(val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate.
24. n ce const metoda aditiv de calcul al activului net corijat?
Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu
infuentele din reevaluarea elementelor patrimoniale.
25. Cum se calculeaz valoarea substanial brut a unei ntreprinderi?
Explicai semnifcaia acesteia.
Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor
folosite de ntreprindere fr a f proprietara acestora, minus valoarea bunurilor
care, dei sunt nregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din
diverse cauze.
Ea semnifca valoarea bunurilor, capacitatea refectata in active, de care dispune si
le poate utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe
baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.
26. Determinai activul net corijat al unei ntreprinderi prin ambele metode,
cunoscnd urmtoarele elemente din bilanul economic al acesteia: casa
10.000; banca 150.000; cheltuieli de nfinare 15.000; cldiri 200.000;
echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori 80.000;
mprumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; rezerve 10.000;
venituri anticipate 80.000; proft 55.000.
- Metoda aditiv
Capitaluri Proprii 110.000
Cap social 100.000
Rezerve 10.000
Proft 55.000
Ch nfinare 15.000
ANC 150.000
- Metoda substractiv
Cldiri 200.000
Echipamente 250.000
Stocuri 300.000
Casa 10.000
Banca 150.000
Total active 910.000
Furnizori 400.000
Creditori 80.000
Imprum 200.000
Ven anticip 80.000
Oblig 760.000
ANC 150.000
27. Ce este si cum se determina rata de actualizare?
Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii
actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de
vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior.
Pentru determinarea ratei de capitalizare, de fructifcare sau de actualizare, pot f
folosite teoretic mai multe metode:
1.Rata egal cu dobnda la mprumutul de stat poart denumirea de rat de
baz, rat fr riscuri sau rat neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa
fnanciar, n condiii de macrostabilitate i cu condiia ca mprumutul de stat s
constituie o prghie de orientare a economiei reale, adic dobnda s fe corelat cu
exigena de rentabilitate din piaa de bunuri si servicii, aceast rat poate f folosit cu
succes n calculele de evaluare a ntreprinderilor.
2.Rata egal cu dobnda practicat de banca central (ca mrime este egal cu
cea de la alineatul precedent, plus o prim de risc)
3.Rata egal cu media dobnzilor practicate de bncile comerciale.
4.Rata egal cu media tuturor dobnzilor practicate pe piaa fnanciar
(primele trei de mai sus).
5.Rata egal cu costul capitalului ntreprinderii de evaluat este cea mai
recomandat metod, mai ales n condiii de instabilitate si incertitudini n
macroeconomia rii, deoarece ine seama de condiiile concrete ale ntreprinderii
expertizate.
Potrivit acestei metode, costul mediu ponderat al capitalului unei ntreprinderi (CMPC)
se obine pe baza urmtoarei relaii:
CMPC=Ccp * [Ccp / (Ccp+Cci)] + Cci * [Cci / (Ccp+Cci)], n care:
Ccp = costul capitalului propriu; Cc = costul capitalului
mprumutat;
Ccp + Cc = masa capitalurilor folosite de ntreprindere (se determin pe baza studiului
bilanurilor funcionale ale ntreprinderii pe o perioad de 2-3 ani)
28. Care sunt tehnicile de actualizare?
Rata de actualizare este un element al pieei fnanciare introdus in calculul
parametrilor economici si al indicatorilor fnanciari.
Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin
factorul timp.
Economia de piaa are 3 piee diferite:
1. piaa de bunuri si servicii;
2. piaa fnanciara;
3. piaa muncii.
In piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att
aduce pagube.
In piaa fnanciara , banul cu cat sta mai mult cu att aduce pagube. In aceasta
piaa banii sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa
folosim tehnicile de actualizare.
Actualizarea se realizeaz si se exprima prin 2 tehnici speciale, dup cum este luat
in considerare factorul timp, astfel:
1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut - prezent - viitor, se aplica
regula capitalizrii sau tehnica de capitalizare numita si de fructifcare;
- suma cheltuita azi X" are ca echivalent in viitor, peste n" ani, o suma y" daca
suma X o amplifcam cu factorul de capitalizare (1+i)n.
2. daca factorul timp se ia in calcul din direcia viitor -prezent - trecut se aplica
tehnica de actualizare numita si regula de actualizare
- suma y" prevzuta a f chetuita in viitor peste n" ani are in prezent valoarea x"
daca suma y o aplifcam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n
- suma Y prevzuta a f fuxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent
valoarea X daca pe Y ii amplifcam cu factorul de actualizare X = Y 1 / (1+i)n
- rd (rata defatata) = i-f (1+f)n
- rata neutra de plasament An= 1 - (1+t)/t
- actualizarea unei serii de fuxuri constante t
- actualizarea pe baza indicatorului PER
29. Prezentai trei metode de determinare a ratei de actualizare.
- Rentabilitatea specifca ateptata pentru investiii alternative,
- rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.
- rata neutra de plasament pe piaa fnanciara
- rata dobnzii ceruta pentru plata datoriei planifcate;
Rata dobnzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata
dobnzii de baza fr risc)
30. Ce este actualizarea?
Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evalurii, a unui fux bnesc
viitor. Scopul utilizrii acestei tehnici este acela de a transforma un fux monetar
viitor in capacitatea de a genera venituri anuale. Se refera in general la sumele
anuale viitoare de mrimi inegale (de exemplu cash-fow-ul disponibil pentru
proprietari).
31. Prezentai si explicai modul de determinare a costului capitalului unei
ntreprinderi.
Rata de actualizare poate refecta costul mediu ponderat al capitalului
ntreprinderii. Desigur, se nelege ca, atunci cnd frma nu utilizeaz credite, rata
de actualizare va f egala cu costul capitalurilor proprii.
Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este: C
MPC
=
C
Kpr
*K
pr
/v+CD* (1-Ci), unde:
C
MPC
= costul mediu ponderat al capitalului
C
Kpr
= costul capitalului propriu
K
pr
= capitalul propriu
V = valoarea de piaa a ntreprinderii (capital la dispoziia furnizorilor de capital)
CD = credite
Ci = cota de impozit pe proft
32. Cum se determin costul capitalului propriu al unei ntreprinderi?
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al
capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de ntreprindere.
- Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a
actiunii + crestere preconizata a dividendului
- cnd se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaz prin dividende
distrbuite si prin profturi reinvestite, costul capitalurilor va f: K
CPR
= DIV * "TC"
S
CPR
DIV = dividendul pe aciune distribuit
S = cursul bursier al aciunii frmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
"TC" = proftul net al fremie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale frmei
33. Explicai relaia dintre riscuri si rata de actualizare.
Profturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza
faptului ca viitorul este nesigur.
Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de
ctreparticipanii de pe piaa prin intermediul unor prime de risc.
La analiza unei astfel de abordri a riscului, incertitudinile legate de profturile
viitoare ale intreprinderilor se pot refecta in evaluarea prin doua metode:
1. ca o deducere din suma scontata a profturilor intreprinderii (metoda echivalrii
siguranei sau metoda deducerii proftului) sau
2. ca o cretere a ratei de actualizare (metoda creterii dobnzii, metoda primei de
risc).
Rata de actualizare trebuie sa fe o rata nainte de impozitare ce refecta evalurile
pieei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifce activului.
Rata de actualizare trebuie sa refecte riscurile pentru care estimrile viitorului
fux de numerar au fost ajustate.
O rata care refecta evalurile pieei curente asupra valorii -timp a banilor si
riscurile specifce activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca
au ales o investiie care ar genera fuxuri de numerar, cu valori, durata si profl al
riscului echivalente cu acelea pe care ntreprinderea le ateapt sa fe generate din
active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar f: riscul de tara, riscul monetar, riscul
de proiect si riscul fuxului de numerar.
34. Explicai relaia dintre riscuri i valoarea ntreprinderii.
Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre
riscul pieei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza
diagnosticelor. Prin urmare o ntreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima
de risc si implicit o rata de actualizare mai mare.
35. Explicai relaia dintre rata de actualizare i valoarea ntreprinderii.
Intre rata de actualizare si valoarea ntreprinderii este o relaie invers proporionala
cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va f mai mica.
36. Ce este valoarea patrimonial a unei ntreprinderi? Prezentai cteva
metode de determinare.
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obinut ca diferena intre activul
bilanului economic si datoriile nscrise in acest bilan.
Valoarea patrimoniala a unei ntreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUTE - DATORII
Metodele de determinare sunt:
Activul net corectat poate f determinat prin doua metode:
Metoda aditiva
Metoda substractiva
Metoda valorii substaniale
Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatrii)
37. Ce este capacitatea benefciar a unei ntreprinderi i ce semnifcaie are
n evaluarea ntreprinderii?
Capacitatea benefciara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un
benefciu dat, in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate
normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnifcativa nu a
avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care fnaneaz ntreprinderea
Capacitatea benefciara se poate exprima prin urmtorii indicatori:
- proft brut (diagnosticul fmanciar-contabil);
- proftul net se folosete in evaluri prin metode bazate pe capitalizarea
veniturilor;
- dividend folosit in evaluri bazate pe randamentul capitalului;
- prin fux de trezorerie sau cash-fow folosit in evalurile bazate pe actualizarea
fuxurilor degajate de ntreprindere.
38. Care sunt paii (etapele) pentru determinarea capacitii benefciare a
unei ntreprinderi?
- studiul rezultatelor trecute (3 ani)
- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii
capacitii benefciare
I. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a
proftului din bilan care ndeplinete cumulativ 4 condiii:
1. este un proft stabil;
2. este un proft real;
3. este un proft cert;
4. proftul poate f considerat ca neproductibil in viitor.
Se pornete de la proftul din bilan cruia i se aduc corecii:
A. corecii pe orizontala intre exerciii care scot in evidenta modifcrile din
legislaie.
Deci trebuie sa facem comparabile bilanurile si sa le aducem la nivelul ultimului
an.
B. Corecii pe verticala adic pentru fecare exetcitiu in parte de la CA pana la
proftul net sunt ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza
constatrilor din diagnosticul de evaluare.:
- marja bruta;
- valoarea adugata
- excedent brut/net din exploatare;
- proft net
A. prima categorie de corecii se refera la corectarea proftului obinut din diferene
de curs valutar;
B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente - se nltura orice
exces de amortizare si se aduga orice insufcienta de amortizare, referina
constituind-o fe legea fscala fe standardele profesionale emise de experii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insufcientele sau
exagerrile trebuie adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si
studiile efectuate de experi in munca si protecia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifca daca sistemul de evaluare a fost
constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit
de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profturi si pierderi excepionale - se rein numai
acele profturi care provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod
sistematic in viitor
F. corecii legate de sinergii
G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate
scdea valoarea ntreprinderii.
II. Examenul previziunilor
Evaluatorul face discuii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din care
trebuie sa rezulte ca ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul
va folosi metode lichidai ve.
III. Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una:
a) capacitatea benefciara la nivelul mediei profturilor nete anuale previzionale; se
recomanda in evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil.
b) Capacitatea benefciara ca medie a profturilor nete anuale corectate, se folosete
in evaluri pt fuziuni, divizri, majorri de capital.
c) Capacitatea benefciara ca medie a profturilor nete anuale din intreaga periaoda
trecuta si viitoare; se utilizeaz in evaluarea pt vnzri intre proprietari privai.
d) Capacitatea benefciara ca medie a profturilor nete anuale din diferite perioade
trecute si viitoare, de ex: 3 ani din trecut si l an viitorsau l an trecut si 3 ani viitor.
39. Prezentai i explicai patru corecii ce pot f aduse rezultatelor din
bilanul contabil pentru determinarea capacitii benefciare.
A. prima categorie de corecii se refera la corectarea proftului obinut din diferene
de curs valutar;
B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente - se nltura orice
exces de amortizare si se aduga orice insufcienta de amortizare, referina
constituind-o fe legea fscala fe standardele profesionale emise de experii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insufcientele sau
exagerrile trebuie adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si
studiile efectuate de experi in munca si protecia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifca daca sistemul de evaluare a fost
constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit
de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profturi si pierderi excepionale - se rein numai
acele profturi care provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod
sistematic in viitor
F. corecii legate de sinergii
G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate
scdea valoarea ntreprinderii.
40. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii
benefciare a unei ntreprinderi?
Capacitatea benefciara se poate calcula in una din urmtoarele variante:
- ca medie a profturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profturilor
anuale corectate din perioadele trecute si a profturilor anuale previzionale;
- ca medie a profturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profturilor anuale previzionale;
- ca medie a profturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.
41. Ce nelegei prin perioada de referin a unei ntreprinderi n evaluarea
acesteia pe baza performanelor fnanciare?
Perioada de referina corespunde perioadei de prognoza a ntreprinderii, respective
perioada la sfritul creia proprietarii ar trebui sa-si modifce atitudinea fata de
afacerea sa, adic sa provoace asemenea schimbri in viata ntreprinderii incat sa-I
permit sa-si reia ciclul vieii.
Astfel de schimbri constau in masuri de restructurare cum ar f: divizarea,
asocierea, formarea de noi societi comerciale, injecii de capital pentru
modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru rennoirea produselor, etc.
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu
termenul de recuperare al investiiei.
42. Defnii capacitatea benefciar a unei ntreprinderi i prezentai formele
de exprimare a acesteia.
Capacitatea benefciara nseamn atitudinea unei ntreprinderi de a genera un
benefciu dat, in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate
normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnifcativa nu a
avut loc = randamentul totalitii capitalurilor care fnaneaz ntreprinderea
43. Cum se determin i ce semnifcaie au fuxurile de trezorerie n
evaluarea unei ntreprinderi?
Fluxurile de trezorerie sunt acele profturi ale intrepr. care sunt disponibile tuturor
furnizorilor de capital ctre ntreprindere dup analizarea restriciilor de distribuie
conform legii societatilor.
Fluxul de trezorerie reprezint profturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor
si impozitelor pe imobilizri, dar naintea dobnzii.
FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:
Proft (pierdere) pe an
+ dobnda pe datoria la teri
- economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobnzii
pentru datoria la teri
+ impozitul pe venit care poate f compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/creterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditilor/datoriilor
Flux de trezorerie
44. n ce const metoda fuxurilor de disponibiliti actualizate?
Metoda DCF consta in nsumarea fuxurilor de disponibiliti care rmn in fecare
an in unitate, pana in anul n", cnd se apreciaz ca proprietarul ar trebui sa-si
reconsidere modul de abordare a afacerii sale;
in acest an n" se stabilete valoarea reziduala a activului sau a ntreprinderii
45. Care sunt cele patru etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda
fuxurilor de disponibiliti actualizate?
Aplicare metodei se face in patru etape:
1. Calculul fuxului de lichiditi nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza
diagnosticelor
2. Proiectarea fuxului de lichiditi nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila
cu orizontul de prognoza stabilit ntreprinderii; deci o buna viziune, o nelegere a
fuxurilor trecute: vnzri, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz a f adugata la cash-fow-ul din
ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate innd seama de
constatrile diagnosticelor, marcnd momentul cnd prorpietarul va decide viitorul
intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaz
prin aplicarea unui multiplicator z la cash fow-ul ultimului an prognozat (Vr =
ZxCF) sau aplicnd modelul Gordon l, unde K este coefcientul de ajustare pentru
risc, iar g este creterea pe K-g termen lung a fuxului de numerar
4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul creia este posibila readucerea
fuxurilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate f detreminata pornind de la dobnda obligatiilro sau titlurilor de stat.
46. Ce sunt elementele intangibile ale unei ntreprinderi i care sunt acestea?
- partea invizibil" adic acele elemente, de regul intangibile, care nu sunt
contabilizate.
Elementele intangibile sunt imobilizrile necorporale, respective, cheltuieli de
constituire, de cercetare dezvoltare, licente, marci, brevete, softuri, fondul
comercial, etc.
47. Ce sunt metodele combinate de evaluare a ntreprinderii i n cte grupe
se pot clasifca?
Metodele combinate de evaluare presupun o abordare fnanciara, intrucat se
bazeaz pe fuxurile antrenate de activitatea intreprinderii intr-o perioada trecuta
sau viitoare.
Metodele de evaluare combinate pot f grupate in doua categorii, in funcie de
tehnicile aplicate:
- tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate;
- tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente
intangibile
48. Cum se evalueaz aciunile deinute de ntreprindere la capitalul altor
ntreprinderi?
Aciunile deinute de intreprindere in capitalul altor societi se evalueaz astfel:
- atunci cnd pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de
acestea;
- cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeai metoda sau se procedeaz la
evaluarea globala a societii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina
valoarea unui titlu respective a pachetului;
49. Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei ntreprinderi pentru a
determina valoarea acesteia?
Stocurile se evalueaz dup separarea celor fr micare sau cu micare lenta, la
preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta
perioada. Stocurile de producie in curs se evalueaz la nivelul costurilor efective,
corectate cu gradul de inaintare in realizarea fzica a produsului, determinat de
expertiza tehnica. Stocurile de produse fnite se evalueaz la nivelul preturilor de
vnzare, mai puin benefciile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in
acestea.
50. Cum se evalueaz creanele din bilanul unei ntreprinderi pentru a
determina valoarea acesteia?
Creanele se evalueaz dup nlturarea din calcul a creanelor incerte, la valoarea
scriptica, cele in valuta se actualizeaz la raportul de schimb al monedei naionale
din ziua respectiva
51. Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei ntreprinderi pentru a
determina valoarea acesteia?
Disponibilitile din bilan se evalueaz la val scriptica, cele in valuta se
actualizeaz la raportul de schimb al monedei naionale din ziua respectiva.
52. Cum se evalueaz imobilizrile necorporale ale unei ntreprinderi pentru
determinarea valorii acesteia?
Imobilizrile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu excepia chelt de
cercetare dezv. care privesc produse noi sau dezvoltri de activiti, care sunt luate
in calcul cu val. scriptica
53. Cum se evalueaz obligaiile din bilanul unei ntreprinderi pentru
determinarea valorii acesteia?
Obligaiile in valuta se actualizeaz la raportul de schimb al monedei naionale din
ziua evalurii, diferentele find regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul
evalurii in scopul unei tranzacii, sau pe seama rezultatelor fnanciare, in cazul
evalurilor in alte scopuri.
54. Care este structura standard a unui raport de evaluare a ntreprinderii?
Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator,
asupra bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza
raportului.
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandri privind:
1.1. Scopul evalurii
1.2. Scara valorilor satbilite si valoarea medie
1.3. recomandrile privind perspectivele intreprinderii
2. Prezentarea intreprinderii
- numele, forma juridica, adresa, codul SIRUES,
- Scurt istoric,crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare, transformare etc.
- stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a
modalitilor de formare si a eventualelor modifcri intervenite, structura
capitalului si componenta actionariatului, obiectul de activitate, poziia ocupata in
cadrul ramurii respective, in vederea explicrii metodei de evaluare folosite
cuantum, evaluare, etc.
3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit
In cazul in care evaluarea este fcuta de ctre o societate comerciala abilitata in
domeniu, se vor meniona datele de nmatriculare ale acesteia de la Registrul
Comerului. Daca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este
necesara prezentarea unor ev
4. Diagnosticul de evaluare
4.1. Diagnosticul juridic
4.1.1 obiectiv: aprecierea situaiei juridice a ntreprinderii in raport cu proprietarii,
terii si cu salariaii.
4.1.2. Constatri: innd seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor
stabili daca intreprinederea este constituita legal, daca exista acte si contracte
privind drepturile de proprietate, daca exista contracte ncheiate cu partenerii de
afaceri, daca sunt aciuni juridice in curs, cu personae fzice sau juridice, daca
exista contracte de munca individuale si colective, si vor analiza regimul fscal al
intreprinderii.
4.1.3. Concluzii: dup trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de
lucru utilizate se stabilesc:
- oportunitile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adic evoluii cu un
character previzibil pozitiv pentru entitatea evaluata ca: legislaie si reglementari
favorabile, condiii economico fnanciare optime;
- riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adic evoluii cu un efect
previzibil negative, respective condintionarii inverse oportunitilor;
- punctele forte; adic atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna
organizare si funcionare a entitii evaluate, contract, statut corespunztoare,
relaii contractuale corecte, fnanare bancara asigurata, absenta litigiilro,
regelementari fscale corecte si obligaii fscale ndeplinite la timp;
- punctele slabe, defcientele consatate in organizarea si funcionarea entitii:
contarct si satatut necorespunzatoare situaiei de fapt, existenta unor litigii
contarctulae cu terii si cu proprii salariai, conficate de munac, obligaii fscale
nerespectate,etc.
4.2. Diagnosticul commercial
4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat pe piaa de ntreprindere, in prezent si
in viitor
4.2.2. Constatri
a) pornind de la nomenclatorul produselor su funcie de principalele activiati se va
calcula ponderea lor in volumul toatal al activitii intrepr
b) se va efectua o analiza a clienilor ntreprinderii > importanta, durata de
recuperare acreantelor, clieni restani
c) se analizeza furnizorii
d) se identifca concurenta intreprinderii - actuala si poteniala
e) se analizeza reeaua de distribuie aintreprinderii acre poate furniza date asupra
ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri
f) pentru a anliza posibilitile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a
pieei
g) vor f studiate tipurile de aciuni promitionale fcute de ntreprindere,
cunatumul cheltuielilor publicitare, evoluia polticii de promovare a produselor si
imaginii frmei;
4.2.3. Concluzii
- dup stabilirea principalelor evoluii se vor evidential cele mai importante:
- oprtunitati
- riscuri
- puncte forte: reea de vnzare puternica, clieni statornici, calitate foarte buna a
produselor, etc.
- puncte slabe - produse si servicii scumpe, cunoaterea insufcienta a pieei etc.
4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de producie materiale rspund
nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potenialului comparator.
4.3.2. Constatri: se impune cunoaterea infrastructurii, apotentialului de
producie la un moment dat si evoluia in timp, stabilirea dinamicii imobilizrilor
corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza funciei de
cercetare - dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
- oportunitilor;
- riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitii de producie, utilaje moderne,
preturi competitive, servicii competente,
- punctelor slabe - o planifcare defectuoasa a produciei, o conducere defectuoasa
a aprovizionrilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate
a produselor si serviciilor.
4.4.Diagnosticul resurselor umane
4.4.1. Obiective: analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a
contribui la realizarea activitilor intreprinderii
4.4.2. Constatri:
a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si funcionala a intreprinderii;
date cu privire la personal- vrsat, pregtire, grad de ocupare, vechime in
intreprindere, etc.
b) Date cu privire la conductorii intreprinderii- vrsta, pregtire, formare si
experiena, stil de conducere, sistem de remunerare
c) date sociale - climatul social, protecia muncii, oragnizarea sindicala din
intreprindere, nr. de zile de greva.,
4.4.3. Concluzii
- analizanda datele de mai sus se pot stabili:
- oportuniti;
- riscuri;
- puncte forte: personalul este tnr, dinamic, fexibil si bine format, organizare
buna, exista motivarea muncii.
- puncte slabe: proasta funcionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba,
salarizare nestimulativa,etc.
4.5. Diagnosticul fnanciar contabil
4.51. Obiective
- stabilirea existentei imaginii fdele, clare si complete a patrimoniului, a
rezultatelor si asituatiei fnanciare ale entitii evaluate, percum si astarii de
sntate fnancaira a acesteia;
- utilizarea relaiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de rentabiliate
a capitalurilor proprii;
- evaluarea diferentelor intre efectul de levier fnanciar msurat plecnd de la
valorile de contabile si efectul levier msurat pelcand de la valorile de piaa;
- diagnosticul ratei de rentabilitate economica placnd de 1 rata marjei economice
si rata de rotaie a capitalurilor investite;
- utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii
marjei economice;
- analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin
realizarea unui audit asupra situaiilor fnanciare
4.5.2. Constatri: acestea rezulta in urma realizrii obiectivului, avnd ca mijloace
de efectuare datele is informaiile coninute in conturile anuale, rezultatele
fnanciare examinate pe ultimii 3-5 ani perluate potrivit metodologiilor specifce
evalurilor patrimoniale,
4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatrilor exprimate sub forma:
- oportunitilor;
- riscurilor;
- punctelor forte;
- punctelor slabe;
4.6.Sinteza diagnosticelor evalurii
Se prezint sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia,
cuprinznd concluziile stabilite pentru fecare diagnostic in parte, respective
datorate mediului exterior ntreprinderii (cu doua subcoloane afernte
oportunitilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al ntreprinderii (cu
doua subcoloane aferente punctelor forte si punctelor slabe)
Prin luarea in considerare a tuturor constatrilor din diagnosticele sectoriale
prezentate se el; aboreaza bilanul economic al intreprinderii.
5. Bazele lucrrii de evaluare
Se vor ment datele si inf puse la disp de client, cf. caietului de sarcini si preved din
contractul ncheiat.
5.1. Expertize si studii, proprii sau nsuite: se fac trimiteri la surse, nscrisuri,
publicaii utilizate la elaborarea raportului de evaluare.
5.2. Bibliografe
5.3. Factori de risc:
5.3.1. Factori de risc extern;
5.3.2. Factori de risc intern.
5.4. Ipoteze de evaluare:
5.4.1. Ipoteze macroeconomice;
5.4.2. Ipoteze microeconomice.
6. Metode de evaluare aplicate
Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metodelor
de evaluare pentru fecare in parte, cf grupelor de mai jos:
6.1. Metode patrimoniale;
6.2. Metode prin rentabiliatte;
6.3. Metode combinate;
6.4. Metode bursiere;
6.5. Alte metode.
7. Gama de valori, valoarea aciunilor.
Se vor enumera opiniile obinute prin aplicarea metodei de evaluare menionate la
pct. 6, in mod corespunztor se detremina valorile minime si maxime ale aciunilor.
7.1. Metode patrimoniale;
7.2. Metode prin rentabiliatte;
7.3. Metode combinate;
7.4. Metode bursiere;
7.5. Alte metode.
8. Conluziile si opiniile evaluatorului
Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obinute, att din punct de vedere ec
cat si fn.
Se va exprima prerea evaluatorilor asupra rezultatelor obinute din operaiunea
de evaluare.
55. Cum infueneaz raportul de schimb al monedei naionale valoarea unei
ntreprinderi?
Raportul de schimb al monedei naionale, infueneaz valoarea ntreprinderii
astfel:
- infueneaz rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei naionale
- Infueneaz bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de
schimb de la data efecturii evalurii
56. Cum infueneaz modifcarea preurilor valoarea unei ntreprinderi?
Modifcarea preturilor infueneaz valoarea inteprinderii astfel:
- rata de actualizare este infuenat cu riscul de proiecie;
- bilanul economic este infuenat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaa
care in seama de preturile pieei
57. Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi?
Bilanul economic ofer masa de date necesara aplicrii metodelor de evaluare.
Bilanul economic este instrumentul de lucru pe baza cruia se evalueaz o
ntreprindere.
El prezint patrimonial rentabilitatea ntreprinderii actualizate i corectate n
funcie de exigenele pieei, pe baza constatrilor din diagnosticul de evaluare.
Expertul evaluator innd cont de faptul c:
- bilanul contabil nu permite nelegerea corect a realitii economice i
fnanciare a ntreprinderii.
- valoarea net contabil - ca diferen ntre ceea ce ea posed i ceea ce ea
datoreaz
- nu refect dect imperfect valoarea economic real va aduce o serie de corecii
elementelor patrimoniale (extracontabil), elabornd un bilan economic, care va
oferi datele necesare, aplicrii metodelor de evaluare.
Aceste corecii trebuie realizate n raport cu:
- valoarea patrimonial de moment a fecrui element
- de capacitatea potenial de a produce proft.
58. Explicai infuena politicilor de amortizare asupra valorii ntreprinderii.
Politica de amortizare infueneaz valoarea ntreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lungi dect cele normale, infueneze in sensul
unei valori mai mari a activelor si a ntreprinderii
- stabilirea unor durate de viata mai scurte dect cele normale infueneaz in
sensul micorrii valorii ntreprinderii
- metodele de amortizare de asemenea infueneaz, de exemplu daca in anul in
care se face evaluarea mijloacele fxe achiziionate in acest an sunt amortizate
accelerat infueneaz ntreprinderea, valoare acesteia find mai mica dect daca ar
f utilizat metoda liniara.
59. Cum explicai relaia dintre politicile contabile i valoarea ntreprinderii?
Este evident ca politicile contabile infueneaz valoarea ntreprinderii ntruct
acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a
elementelor din situaiile fnanciare, astfel metoda lifo in cazul stocurilor va
conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilan si un rezultat mai mic pe cnd
metoda ffo va avea un efect invers, asemenea si politicile de amortizare, respective
duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea
costurilor ndatorrii la un moment dat determina active mai mari dect daca
dobnda va f trecuta direct in cheltuiala perioadei.
60. Ce nelegei prin valoarea patrimonial a unei ntreprinderi?
Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obinut ca
diferena intre activul bilanului economic si datoriile nscrise in acest bilan.
61. Cum infueneaz riscul de ar valoarea unei ntreprinderi?
Riscul de tara infueneaz valoarea ntreprinderii in sens invers proporional, cu
cat riscul este mai mare cu att val ntreprinderii este mai mica.
62. S se determine activul net contabil corectat pe baza urmtoarelor
informaii:
- capital social: 10.000;
- rezerve: 3.000;
- rezultat reportat: 5.000;
- cheltuieli de constituire: 2.000;
- cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate crerii unui produs
pentru nlocuirea altuia care va iei de pe pia anul urmtor;
- cheltuieli n avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.
ANC = Capitaluri proprii Diferente din evaluare = (10.000 + 3.000 + 5.000) -
(2.000 + 6.000 +1.000) = 9.000
63. Care este tratamentul activelor considerate in afara exploatarii in
evaluarea unei intreprinderi?
Activele n afara exploatrii sunt cele care aparent nu au legtur direct cu
activitatea de baz a entitii (case de vacan, locuine de serviciu, construcii cu
alt destinaie dect cele legate de activitatea de baz, ambarcaiuni de plcere etc.)
sau cele care din diferite motive au grad de utilizare redus sau foarte redus (sub 50%,
de exemplu), n aceast situaie putndu-se gsi terenuri, construcii, maini si
utilaje etc.
Bunurile n afara exploatrii sunt evideniate distinct de evaluator, nefind supuse
operaiunilor din etapele 2 si 3 de determinare a activului net corijat; ele sunt
evaluate distinct n funcie de natura si piaa fecrui bun.
Val. care se stabilete pentru activele considerate in afara exploatrii, este valoarea
"venala", adic suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
Unicul criteriu de separare n bunuri necesare i nenecesare exploatrii l constituie
utilitatea, exprimat i msurat prin gradul de participare la realizarea profturilor;
adic gradul de utilizare a bunurilor.
64. Care este defniia goodwill-ului?
Goodwill - este excedentul de valoare globala a ntreprinderii in raport cu suma
valorilor diferitelor active care ii compun. Partea din valoarea globala a unei
ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor
intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea
proftului obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala.
65. Dai exemple privind coreciile care pot f aplicate activelor curente n
vederea determinrii activului net contabil corectat.
Aciunile deinute de ntreprindere in capitalul altor societatea se evalueaz astfel:
- atunci cnd pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de
acestea;
- cnd pachetul este majoritar se poate aplica aceeai metoda sau se procedeaz la
evaluarea globala a societarii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina
valoarea unui titlu respective a pachetului;
Stocurile se evalueaz dup separarea celor fr micare sau cu micare lenta, la
preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta
perioada.
Stocurile de producie in curs se evalueaz la nivelul costurilor efective, corectate
cu gradul de naintare in realizarea fzica a produsului, determinat de expertiza
tehnica.
Stocurile de produse fnite se evalueaz la nivelul preturilor de vnzare, mai puin
benefciile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
Creanele se evalueaz dup nlturarea din calcul a creanelor incerte, la valoarea
scriptica, cele in valuta se actualizeaz la raportul de schimb al monedei naionale
din ziua respectiva.
Disponibilitile din bilan se evalueaz la valoare scriptica, cele in valuta se
actualizeaz la raportul de schimb al monedei naionale din ziua respectiva.
66. Care sunt limitele valorilor patrimoniale?
Valorile patrimoniale sunt frecvent folosite pentru analize comparative i pentru
stabilirea paritii n caz de fuziune -absorbie, asocieri etc.
Valorile patrimoniale sunt, de regul, evitate ca valori exclusive de tranzacie,
datorit unor limite:
caracterul incomplet: elementele necorporale, deci partea invizibil" nu este
luat n calcul;
caracterul strict static: nu au n vedere strategia ntreprinderii;
caracterul complex: uneori este difcil s ai o idee precis asupra valorii unor
bunuri din activul ntreprinderii, mai ales cele industriale specifce, deci, riscurile
de eroare sunt importante;
caracterul neoperativ: timpul relativ mare necesar realizrii unei evaluri
patrimoniale viabile;
67. Determinati rata de capitalizare a unei intreprinderi cunoscand
urmatoarele informatii:
riscurile intreprinderii 19%
rata de baza 4%
coefcientul primei de risc 1,2
cheltuieli fnanciare 1.000
venituri fnanciare 600
datorii fnanciare (30% din sursele de fnantare) 4.000
cota de impozit pe proft 16%
Care este valoarea care se stabilete pentru activele considerate n afara
exploatrii?
Val. care se stabilete pentru activele considerate in afara exploatrii, este valoarea
"venala", adic suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
Ce reprezint rata de actualizare a capitalurilor?
Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a
capitalurilor proprii si a ratei dobnzii.
Cum poate f defnit superproftul aferent ntreprinderii?
Superproftul a reprezint proftul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru
capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o mrime egala,
remunerate la rata medie a pieei.
Cum poate f defnit evaluarea economic?
Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin
care se stabilete valoarea de piaa, de circulaie a bunurilor, activelor si
intreprinderilor.
Indicai cteva corecii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma n
capacitate benefciar (metode de randament).
4 corecii ce pot f aduse rezultatelor din bilan pentru determinarea capacitii
benefciare:
- amortismente - se nltura orice exces de amortizare si se aduga orice
insufcienta de amortizare, referina constituind-o fe legea fscala fe standardele
profesionale emise de experii tehnici;
- salarii si asimilate salariilor - insufcientele sau exagerrile trebuie adugate sau
eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in
munca si protecia sociala;
- stocuri - se verifca daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga
perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada,
anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
- profturi si pierderi excepionale - se rein numai acele profturi care provin din
operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
Prezentai formula de calcul a valorii substaniale brute - valoare
patrimonial a ntreprinderii.
Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor
folosite de ntreprindere fr a f proprietara acestora, minus valoarea bunurilor
care, dei sunt nregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din
diverse cauze.
Ea semnifca valoarea bunurilor, capacitatea refectata in active, de care dispune si
le poate utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe
baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.
Prezentai Modelul Z"de evaluare a riscului de faliment al frmei.
Z= Se obine prin modelul Gordon
Modelul Z
Construit pe baza metodei scorurilor are ca obiectiv punerea la dispoziia
evaluatorilor a unor metode predictive pentru evaluarea riscurilor de faliment pe
baza metodei statistice.
Modelul Z reprezint o funcie construita pe baza unui numr mai mare de
indicatori pentru care a fost necesara observarea in timp a mai multor
ntreprinderi. Modelul Z are forma:
Z = a*Xl+b*X2 + .... + n*Xn
Unde XI - Xn = ratele folosite in calcul si a,b,...,n - coefcieni de ponderare
Scorul Z calculat la nivelul unei intreprinderi indica gradul de vulnerabilitate al
acesteia, inca inainte ca situaia sa devin compromisa.
Prezentai semnifcaia badwill-ului aferent unei ntreprinderi.
Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este noiunea de rentabilitate a
activelor investite. Premisele utilize ac met este existenta supraproftului pe obt
unui good will, in caz contrar avem de-a face cu un badwill.
Prezentai semnifcaia superproftului - punct de plecare n dimensionarea
goodwill-ului.
Superproftul este diferena dintre capacitatea benefciara a ntreprinderii (proftul
ntreprinderii) si proftul care ar f generat de investirea pe piaa fnanciara a unui
capital echivalent cu valoarea ANC.
Sp = CB - ANC x i, i - rata neutra de capitalizare Infueneaz valoarea
ntreprinderii in sensul creterii.