Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea Transporturi
Departamentul Autovehicule rutiere

Proiect
Calculul si constructia motoarelor cu ardere
interna

student: Ilea Laurentiu

grupa: 8301 a

-2012-

Tema de proiect

Sa se efectueze proiectarea generala pentru un motor in patru timpi ( =4) racit cu

lichid, avand urmatoarele caracteristici:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Tip motor:
Putere efectiva:
Turatia nominala:
Numar de cilindrii si dispunerea lor:
Raportul de comprimare:
Coeficientul de exces de aer:
Procedeu de ardere:
Presiunea de supraalimentare:

cu aprindere prin comprimare MAC;

P e = 68 kW;
n=4200 rot/min;
i=5 in linie;
= 16,4;
= 1,55;
supraalimentat;
ps=0,2 [MPa];

Prima etapa a proiectului o reprezinta alegerea unui numar adecvat de modele similare
(min.5) si analiza particularitatilor lor constructive. Pentru a selecta modelele similare se vor
avea in vedere urmatoarele criterii:
-acelasi tip de motor
-dispunerea cilindrilor in linie
-puterea efectiva pe cilindru (poate varia cu
-turatia (poate varia cu

10%)

10%)

Capitolul 1
Alegerea modelelor similare

Pentru a afla puterea indicata pe cilindru se efectueaza calculul:

68,5:5=13,6kW/cilindru
Puterea pe cilindru poate varia cu 10% ,deci cu
1,36kW.Din cauza faptului ca
motoarele cu 5 cilindri in linie sunt mai rare, se va calcula puterea indicata care sa respecte
conditiile precizate pentru un motor cu 4 cilindri.
(13,6 1,36)*4=48,96..59,84 [kW]
Pe baza acestor informatii s-au identificat urmatoarele modele similare:
1. Volkswagen golf 1.6 turbo diesel
-

cu aprindere prin comprimare

putere efectiva: 52,2kW
turatia nominala: 4500 rot/min
numar cilindrii si dispunerea lor: i=4 in linie
raport de comprimare: =23:1
alezajul: D=76,5 mm
cursa: S=86,4 mm

2. Tata Indica Vista 1.3

- cu aprindere prin comprimare
- putere efectiva: 55.2 kW
- turatia nominala: 4000 rot/min
- numar cilindrii si dispunerea lor: i=4 in linie
- raport de comprimare: =22,5:1
- alezajul: D=69,6 mm
- cursa: S=82 mm
3. Isuzu 117 xd coupe
-

cu aprindere prin comprimare

putere efectiva: 53,7 kW
turatia nominala: 4300 rot/min
numar cilindrii si dispunerea lor: i=4 in linie
raport de comprimare: =21:1
alezajul: D=88 mm
cursa: S=92 mm

4. Ford Sierra 2300 gl diesel

-

cu aprindere prin comprimare

putere efectiva: 50kW
turatia nominala: 4200 rot/min
numar cilindrii si dispunerea lor: i=4 in linie
raport de comprimare: =22.3:1
alezajul: D=94 mm
cursa: S=83 mm

5. Audi 80 TF
-

cu aprindere prin comprimare

putere efectiva: 55,2 kW
turatia nominala: 4400 rot/min
numar cilindrii si dispunerea lor: i=4 in linie
raport de comprimare: =22.5:1
alezajul: D=79,5 mm
cursa: S=95,5 mm

6. Land rover swb 1973

-

cu aprindere prin comprimare

putere efectiva: 52,6 kW
turatia nominala: 4000 rot/min
numar cilindrii si dispunerea lor: i=4 in linie
raport de comprimare: =18:1
alezajul: D=90,49 mm
cursa: S=88,9 mm

7. Mazda323 diesel 2.0 1998

-

cu aprindere prin comprimare

putere efectiva: 52,9 kW
turatia nominala: 4500 rot/min
numar cilindrii si dispunerea lor: i=4 in linie
raport de comprimare: =21,7:1
alezajul: D=86 mm
cursa: S=86 mm

8. Seat ibiza 1.9 Sdi 2000

-

cu aprindere prin comprimare

putere efectiva: 50 kW
turatia nominala: 4200 rot/min
numar cilindrii si dispunerea lor: i=4 in linie
raport de comprimare: =19,5:1
alezajul: D=79,5 mm
cursa: S=99,5 mm

9. Fiat Panda 1.3 multijet

- cu aprindere prin comprimare
- putere efectiva: 55,2 kW
- turatia nominala: 4000 rot/min
- numar cilindrii si dispunerea lor: i=4 in linie
- raport de comprimare: =16,8:1
- alezajul: D=69,6 mm
- cursa: S=82 mm
10.Lancia Ypsilon 1.3 Multijet
- cu aprindere prin comprimare
- putere efectiva: 51,5 kW
- turatia nominala: 4000 rot/min
- numar cilindrii si dispunerea lor: i=4 in linie
- raport de comprimare: =17,6:1
- alezajul: D=72 mm
- cursa: S=84 mm

Se vor calcula urmatorii parametri:

-presiunea efectiva
-puterea litrica

[MPa]
=

[Kw/L]

-puterea specifica

[kW/dm2]

-puterea efectiva indicata

[kW/cil]

-viteza medie a pistonului

[m/s]

Aplicand formulele enuntate mai sus pentru toate modelel similare alese, se vor
obtine informatiile prezentate in urmatorul tabel.

Capitolul 2
Calculul termic
Calculul termic se face in urmatoarele ipoteze simplificatoare:
-amestec de gaze perfecte;
-evacuarea la presiunea pg=constant;
-neglijarea suprapunerii supapelor;
-supapa de evacuare se deschide in PME si evacuarea libera este asimilata cu o racire izocora;
-incarcatura proasta se incalzeste in contact cu piesele fierbinti cu T;
-la inceputul admisiei, in cilindru se gasesc gaze arse reziduale ce se amesteca cu incarcatura
proaspata si rezulta amestecul initial;
-comprimarea si destinderea sunt evolutii politropice cu exponent constant;
-calculul se face pentru un ciclu teoretic in care doza de combustibil este de 1 kg.
In cazul ciclului motor real numai o parte din energia termica a combustibilului
reuseste sa se transforme in lucru mecanic dezvoltat de gaze in cilindru.Tinand seama de
conditiile in care se desfasoara transformarile care alcatuiesc ciclul real rezulta diagrama
indicata, mai mica decat diagrama teoretica, de care se leaga o serie de parametri caracteristici
ai motorului.
Diagrama indicata se poate obtine pe cale experimentala cu ajutorul indicatorului, de
unde ii vine si numele, cat si pe cale teoretica in urma unui calcul termic al proceselor izolate
din care se compune ciclul.

2.1 Calculul proceselor de schimbare a gazelor

Marimile de stare initiale:

ps 0.2
pa 0.93ps

T0 298

T se alege din tabelul 2.1

Tabel 2.1

T
Tipul motorului
[grade]
Combustibil lichid

10 ... 45

Gaze de
10 ... 25
MAS

Combus-

generator

tibil gazos

Gaze
10 ... 45
lichefiate

Admisie normala

10 ... 25

Supraalimentat

5 ... 10

MAC

10

Temperatura de racire ,Trac, se alege cu valoare de 40K.

Avand in vedere aceste date se poate calcula :
ms 1

ps
Ts T0
p0

ms

T rac 365.515

Tsp Ts T 375.515

Se alege pg din urmatorul tabel :

Tabel 2.2
pg

Tipul motorului
Admisie

Semirapid

(1,03-1,10) p 0

normala

Rapid

(1.03-1,15) p 0

Supraalimentat

Comprex

(1,01-1,07) p 0

Turbosuflanta

(0,70-0,90) p 0

pg 0.8ps
pg 0.16

2.1.1 Coeficientul de umplere

v

pa [ ( k 1) ( 1) ] pg
Tsp
ps ( 1) k
Ts

0.911

Se costata ca valoarea obtinuta pentru acest parametru se incadreaza in intervalul

recomandat in cazul motoarelor cu aprindere prin comprimare.

Tipul motorului
Combustibil lichid
Combus-

0,75 0,85

Gaze de generator

0,65 0,70

GPL

0,75 0,85

MAS
tibil
gazos
Semirapid

0,80 0,92

Rapid

0,75 0,92

MAC

2.1.2 Coeficientul de gaze arse reziduale :

pg Ts
0.023
ps v ( 1) Tg
Dupa efectuarea calculului se verifica rezultatul cu ajutorul tabelului

Tipul motorului
Combustibil lichid

0,06 0,18

Combustibil gazos

0,05 0,16

Admisie normala

0,03 0,06

Supraalimentat

0,01 0,03

MAS

MAC

Se precizeaza ca Tg=900K a fost ales cu ajutorul tabelului :

T g [k]

Tipul motorului
Combustibil lichid

900-1000

Combustibil gazos

750-1000

MAC

600-900

MAS

2.1.3 Temperatura la sfarsitul admisiei Ta:

pa Ts
Ta
388.331
ps v ( 1) ( 1 )

Rezultatul se verifica cu tabelul :

T a [K]

Tipul motorului
MAS

320 370

MAC

320 350

Admisie normala

Supraalimentat

330 - 400

2. CALCULUL PROCESULUI DE COMPRIMARE

2.2.1 Presiunea la sfarsitul comprimarii pc

Se alege m c = 1,36 din tabelul:

mc

Tipul motorului
Combustibil lichid

1,28 ... 1,37

Combustibil gazos

1,28 ... 1,38

Semirapid

1,30 ... 1,36

Rapid

1,35 ... 1,38

MAS

MAC

pc ps

mc

8.979bar

mai mic decat 9bar, valoare acceptata.

2.2.2 Temperatura la sfarsitul comprimarii Tc

Tc Ta

mc 1

1.063 10

mai mare decat 800K, valoare acceptata.

Verificarile in cazul Tc si pc au fost facute cu ajutorul tabelului :

Tipul motorului

p[Mpa]

T[k]

Admisie normala

0,9-2,5

600-800

Supraalimentat

2,0-3,5

650-800

MAS

Admisie

Semirapid

3,5-6,0

normala

Rapid

3,5-8,0

Supraali-

Semirapid

4,0-14

mentat

Rapid

4,0-9,0

750-1100
MAC
800-1200

2.3. CALCULUL PROCESULUI DE ARDERE

Se alege din tabelul :

Tipul motorului
Combustibil lichid

0,85-0,95

Combustibil gazos

0,95-1,40

MAS

ID volum

1,40-1,70

ID perete

1,30-1,50

CSV, CSP

1,10-1,40

ID volum

1,70-2,50

ID perete

1,50-1,70

CSV, CSP

1,30-1,70

Admisie
Combus-

normala

tibil
MAC
lichid

Supra- aliment

Combustibil gazos (diesel-gaz)

1,40-2,20

=1,55 (impus in datele initiale)

Compozitia chimica a combustibilului este formata din carbon, hidrogen si oxigen,
masa acestora insumata fiind de un kilogram pentru a facilita analiza. (1kg= c+h+o)

c 0.857 kg/kmol
h 0.133 kg/kmol

o 0.01 kg/kmol
Masa molara a comustibilului este :

Mc 224 kg/kmol
Se precizeaza ca se va utiliza pentru puterea calorifica inferioara a combustibilului
valoarea:
Hi 41855

Coeficientul de utilizare a caldurii Z se alege din tabelul :

Tipul motorului
Combustibil lichid

0,80-0,95

Combustibil gazos

0,80-0,90

Semirapid

0,65-0,75

MAS

MAC

ID

0,70-0,88

CS

0,65-0,80

Rapid

Valoarea adoptata este :

z 0.8

2.3.1 Compozitia gazelor de ardere

Cantitatea teoretica de aer :

h c o

4 12 32 0.497 kmol aer/kg comb

1
Lt

0.21
Cantitatea reala de aer :

L Lt 0.77 kmol aer/kg comb

Compozitia de gaze de ardere [kmol gaze/kg comb.] :

NCO2

c
0.071
12

NN2 0.79L 0.608

NH2O

h
0.067
2

NO2 0.21( 1) Lt 0.057

Cantitatea totala de gaze de ardere [kmol gaze/kg comb.] ]:

Nf NCO2 NH2O NN2 NO2 0.804

Participatiile molare ale gazelor de ardere in amestec: n j

Nj
Nf

j CO, CO2 , H 2 O, N 2

NCO2

nCO2

Nf

0.089

NN2
nN2
0.757
Nf
NH2O

nH2O

nO2

Nf

NO2
Nf

0.083

0.071

Cantitatea initiala de amestec :

N0 L 0.77
Coeficientul chimic de variatie molara :

Nf
N0

1.044

mai mare decat 1, valoare acceptata.

Coeficientul total de variatie molara :

1.043

rezulta 1<<c, valoare acceptata.

Presiunea pz :

(ales din tabel)

pz 14
Parametrul p :
pz
p
1.559
pc

n
j

1 , unde

2.3.2 Parametrii de stare la sfarsitul arderii

Energia interna molara la sfarsitul arderii :

U

g .a .r .
Tc

n j U
j

kJ
kmol , j CO, CO2 , H 2 O, N 2

j
Tc

Energiile interne molare U

aer

si U

Tc

j
Tc

se afla prin interpolare, si sunt date in tabelul

anexat.
Se va realiza interpolarea intre T=800K si T=900K pentru determinarea energiei
interne molare pentru fiecare componenta a combustibilului, [kJ.kmol]:
Uaer 17209

( 19594 17209) Tc T1
100

UCO2 25594

( 29906 25594) Tc T1
100

( 19385 17050) Tc T1
UN2 17050
100
UO2 17816

2.348 10

( 20389 17816) Tc T1
100

3.694 10

2.319 10

2.458 10

Ug UCO2 nCO2 UH2O nH2O UO2 nO2 UN2 nN2 2.442 10

Se face precizarea ca constanta universala a gazelor are valoarea [kJ/kmol

R 8.314
zHi
Uaer Ug R p Tc
4
Iz

7.651 10
N0 ( 1 )
( 1 )

Tz2 2200
4

Iz2 nCO2 113099 nO2 75376 nN2 72020 nH2O 93246 7.767 10
Tz1 2100K

]:

Iz1 nCO2 106985 nO2 74079 nN2 68400 nH2O 88019 7.386 10
Rezulta ca temperatura Tz va avea valoarea [K]:
Iz Iz1
3
Tz Tz1 100
2.17 10
Iz2 Iz1

pz
1.559
pc

Gradul de destindere prealabila :

Tz
p Tc

1.365

2.4 CALCULUL PROCESULUI DE DESTINDERE

Se alege exponentul politropic md=1,268 si se calculeaza presiunea si

temperatura la sfarsitul destinderii:

pd p z

Td Tz

md

md 1

In urma inlocuirii cu valorile aflate anterior se ajunge la rezultatele urmatoare:

pd pz


Td Tz

md

0.598 MPa
md 1

1.114 10 K

2.5 Calculul marimilor indicate

Presiunea medie indicata se poate defini ca o presiune conventionala constanta,

marime care actionand asupra pistonului in timpul cursei de detenta produce un lucru
mecanic egal cu lucrul mecanic al ciclului.
Presiunea medie indicata se calculeaza cu relatia:

pi d pi p pg pa

Se alege =0,3.

piprim

mc

md 1

1 1
p ( 1)
1
1
md 1
mc 1

pa

p p 1.454
p g
a
mc 1

Se alege d=0,94

Presiunea medie indicata:

pi d piprim 1.367

Randamentul indicat:
Randamentul indicat reprezinta criteriul de apreciere a eficientei economice a ciclului
motor si caracterizeaza gradul de utilizare a caldurii in cilindrii motorului tinand seama de
toate pierderile termice , inclusiv de cedarea de caldura catre sursa rece.Se defineste ca
raportul dintre caldura ce se transforma in lucru mecanic indicat si caldura consumata prin
arderea combustibilului, pe cilindru.
pi N0 R Ts
i

0.42
Hi ps v

Consumul specific indicat :

3600 3
ci
10 204.986 [g/kWh]
i Hi

Aceasta marime constituie cu criteriu de apreciere a eficientei economice a ciclului si

reprezinta cantitatea de combustibil necesara pentru a dezvolta in cilindrul motorului un lucru

mecanic egal cu 1kWh sau 1 CPh. Se exprima prin raportul dintre consumul orar de
combustibil si puterea indicata.

2.6 Calculul marimilor caracteristice efective

Presiunea medie efectiva:
Presiunea medie efectiva este o presiune medie conventionala constanta care actionant
in cilindrii motorului ar produce un lucru mecanic egal cu lucru mecanic efectiv.
m

0.85

pe mpi 1.162

Randamentul efectiv:
Randamentul efectiv alaturi de consumul specific efectiv de combustibil constituie
indicii principali de apreciere a economicitatii motorului.
Randamentul efectiv este raportul dintre caldura care se transforma in in lucru mecanic
efectiv si caldura dezvoltata prin arderea combustibilului pe ciclu.
e m i 0.357

Consumul specific efectiv [g/kWh]:

Consumul specific efectiv de combustibil reprezinta cantitatea de combustibil care se
consuma in motor pentru fiecare unitate de putere efectiva intr-o ora. Uzual aceasta marime se
exprima in g/kWh sau gf/CPh.
3600
3
ce
10 241.16
e Hi

Consumul orar de combustibil [kg/h]:

3

Ch ce 10

Pe 16.399

2.7 Calculul dimensiunilor fundamentale :

Dimensiunile fundamentale ale motorului sunt alezajul(D) si cursa(S) care determina

cilindreea, intre aceste doua marimi existant o stransa dependenta.
Cu ajutorul modelelor similare alese la inceput, se determina valoarea parametrului
prin mediere, astfel obtinandu-se valoarea:
1.1

Alezajul [mm]:
3

30 4 4 Pe
pe i n

10 72.875

Se alege prin rotunjire D=73mm.

Cursa [mm]:

S D 80.162
Se alege prin rotunjire S=80mm.
Se face precizarea ca in cazul motoarelor cu aprindere prin comprimare la care turatia
este limitata, solutia motorului cu cursa scurta nu este avantoajoasa deoarece impune o
supradimensionare a acestuia (marind masa specifica) si compromite durabilitatea.
Volumul cilendreei unitare [l] :

Vs

Da
4

( 6)

Sa 10

Volumul total [l] :

Vt i Vs 1.674

0.335

Acceleratia medie a pistonului [m/s2] :

S n 3
Wpm
10
11.223
30
Presiunea efectiva [MPa] :
30 4 Pe
peprim
1.161
Vs i n

Puterea litrica [kW/l] :

Puterea litrica constituie criteriul de apreciere a gradului de utilizare a cilindreii si se
exprima prin raportul dintre puterea efectiva a motorului si cilindreea totala a motorului.
Pe

Pl

Vt

40.618

Puterea specifica [kW/dm2] :

Pe 10

Ps

Da

32.494

Puterea efectiva [kW/cil] :

Factorul principal care caracterizeaza regimul al motorului este puterea efectiva, care
la randul sau depinde de cuplul motor si de viteza unghiulara de rotatie a arborelui cotit,
respectiv de turatia acestuia.
Pei

Pe
i

13.6

2.8 Bilantul energetic

Bilantul energetic al motorului evidentiaza distribuirea caldurii disponibile intre

echivalentul caloric al lucrului mecanic efectiv si diferitele pierderi.
Ecuatia bilantului energetic se poate prezenta sub forma generala:
Q=Qe+Qr+Qin+Qrez [kJ/kg]
unde Q este caldura transformata in lucru mecanic efectiv;
Qe este caldura tranformata in lucru mecanic efectiv;
Qr este caldura pierduta prin racire;
Qin este caldura pierduta in plan intern;
Qrez este termenul rezidual al bilantului si insemeaza toate pierderile care nu sunt
cuprinse in termenii enumerati.
In ecuatia de bilant lipseste termenul care tine seama de consumul de energie
echivalent pierderilor mecanice. Acesta se explica prin faptul ca energie consumata prin
frecare se transforma din nou in energie termica si se evacueaza de la piesele incalzite catre
mediul de racire ( fiind luata in considerare prin termenul Qr) sau se elimina cu uleiul de
ungere (luandu-se in considerare prin termenul Qrez).
Bilantul energetic se determina mai exact pe cale experimentala, dar poate fi alcatuit si
pe baza datelor calcului termic al motorului.
3

Q ce Pe Hi10

5
6.864 10 [kJ/kg]

5
Qe e Q 2.448 10 [kJ/kg]

Qrp 2000Pe 1.36 10 [kJ/kg]

Qr

Qrp
Ch

8.293 10 [kJ/kg]

Qin 0 [kJ/kg]
md 1

p0
Tev Td

pd

Tevmediu

md

763.512 K

Tev Td
938.947 K
2

Se ve realiza interpolarea intre valorile temperaturii de T=900K, respectiv T=1000K.

ICO2p

( 42758 37393) Tevmediu T2

4
37393 3.948 10
100

IH2Op

( 36012 31919) Tevmediu T2

4
31919 3.351 10
100

IN2p

( 30111 23868) Tevmediu T2

4
23868 2.63 10
100

IO2p

( 31329 27872) Tevmediu T2

4
27872 2.922 10
100

Pe baza acestor valori rezulta Ig:

4

Ig nCO2 ICO2p nH2O IH2Op nO2 IO2p nN2 IN2p 2.828 10

I0

( 8713 5805) T0 200

3
580 3.43 10
100

Energia se distribuie in sistem dupa cum urmeaza [kJ/h] :

Qg Nf Ig N0 I0 Ch 3.294 10 [kJ/h]

Qrez Q Qe Qr Qg Qin 1.039 10 [kJ/h]

5

Qf Qe Qr Qin Qrez Qg 6.864 10 [kJ/h]

Din punct de vedere procentual [%]:
Qe
qe
100 35.666 %
Q

qrez 2 %
Qg

qg
100 47.99 %
Q

qr 100 qe qg qrez 14.344 %

CAP. 3 CALCULUL DINAMIC

Mecanismul motor este mecanismul fundamental al motorului care realizeaza

transformarea energiei termice in lucru mecanic. El este alcatuit din parti fixe (blocul
motorului, chiulasa, baia de ulei si echipamente de imbinare) si din parti mobile (pistonul cu
segmentii si boltul, biela, arborele cotit).

3.1 Alegerea tipului de mechanism biela-manivela

Se alege mecanismul biela-manivela de tip normal axat, pentru simplificarea

aparatului matematic, seria Fourrier a fortelor de inertie ale maselor cu miscare de
translatie aferente echipajului mobil al unui cilindru Ft continand armonicile de ordin
p impar, p 1 (p=3, 5, 7,).
Avand in vedere ca:

mp ms mb

mgp

unde,

-mgp reprezinta masa grupului piston

-mp reprezinta masa pistonului
-ms reprezinta masa segmentilor
-mb reprezinta masa bolt
Pe baza intervalelor de valori recomandate pentru marimile mgp si mL raportate, se vor
stabili masa tatala a ansamblului piston-biela. Se face precizarea ca masa bielei se noteaza cu
mL.
mgp

12..32

2

Da 10 1

Se alege valoarea raportului 13.

mgp

1 2

Da 10
4

13 544.1 g

mL
2

Da 10 1

10..50

Se alege valoarea raportului 13

mL

mgp

1 2

Da 10
4

13 544.1 g

mp (0 2..04) mp

mp 1 26 g

mgp
mp
431.826 g
1.26

Se considera :

ms
mb

22.275 g
90 g

Pe baza maselor stabilite se poate calcula mt, masa totala a ansamblului piston-biela:

mtcalculat mgp 0.275mL 693.728 g

Se alege mt=694g.

3.2 Diagrama polara si diagrama de uzura a fusului maneton

Diagrama polara a fusului maneton reprezinta variatia ca marime si directie a fortei

aplicata de biela suprafetei fusului Rm si serveste la verificarea sumara la presiune maxima,
incalzire si incovoiere a fusului.
Forta aplicata de biela este suma intre forta de inertie a partii bielei in miscare de
rotatie FA , forta in lungul manivelei si forta tangentiala.
Rm FA Z T

FA ma R

m a 0,725 mb

ma =0,3944 [kg]
Fa= 3051,7 [N]

Valorile fortei aplicata de biela se tabeleaza in functie de unghiul de rotatie a

arborelui cotit, din tabel rezultand forta maxima si cea medie.

Rm,max= 48608,14 [N]

Rm med

72

Rm,med= 7521,36 [N]

Folosind valorile tabelate se traseaza diagrama de variatie a fortei Rm .

60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
0

100

200

300

400

500

600

700

800

Figura3.1 Variatia fortei aplicata de biela fusului maneton

in functie de pozitia arborelui cotit

Pentru a trasa diagrama polara a fusului maneton, in sistemul de coordonate solidar cu

manivela Z-T se reprezinta pentru fiecare unghi perechile de valori Z si T prin cate un
punct, apoi se unesc punctele.
Diagrama de uzura a fusului maneton reprezinta, exagerat, forma fusului in sectiune
transversala la un anumit grad de uzura si serveste la stabilirea pozitiei optime a orificiului de
ulei (in zona de uzura minima). Seconsidera uzura direct proportionala cu valoarea Rm
considerata uniform distribuita pe un arc din periferia fusului de 120 ( 60 fata de punctul
de aplicatie al Rm ).
Pentru trasarea diagramei de uzura se intocmaeste un tabel ajutator in care se introduc
valorile Rm in [mm] pentru diferite unghiuri din 30 in 30 . Aceste valori se determina
pe baza diagramei polare cu formula:
Rm

Z F

Tabel 3.2

[RAC]
0
9
18
27
36
45
54
63
72
81
90
99
108
117
126
135
144
153
162
171
180
189
198
207
216
225
234
243
252
261
270
279
288
297
306
315
324
333
342
351
360

Variatia marimilor T si Z cu
T[N]

Z[N]

0
-1221,01
-2246,14
-2915,6
-3134,03
-2885,27
-2230,57
-1291,56
-222,463
821,2196
1710,184
2359,137
2732,431
2838,577
2717,359
2424,266
2016,363
1542,163
1036,411
519,4302
5,4E-13
-521,402
-1040,35
-1548,06
-2043,76
-2531,1
-2930,33
-3115,36
-3113,48
-2811,38
-2396,59
-1956,6
-1556,55
-640,243
-744,531
-1352,88
-2833,72
-4211,68
-5304,7
-4016,22
-9E-12

-6391,26
-6143,31
-5441,26
-4402,15
-3194,79
-2006,66
-1008,61
-325,12
-16,5139
-76,1165
-441,568
-1015,78
-1691,18
-2370,95
-2983,08
-3485,73
-3865,16
-4128,43
-4294,1
-4382,96
-4410,67
-4399,6
-4310,42
-4144,22
-3917,68
-3639,34
-3216,87
-2602,14
-1927,03
-1210,51
-618,796
-181,352
115,5455
161,166
336,6564
940,9011
2888,657
6359,057
12850,58
20206,9
36776,82

[RAC]
369
378
387
396
405
414
423
432
441
450
459
468
477
486
495
504
513
522
531
540
549
558
567
576
585
594
603
612
621
630
639
648
657
666
675
684
693
702
711
720

T[N]

Z[N]

10058,56
19080,1
6537,813
4018,979
2923,853
2107,471
1681,086
1556,549
1956,603
2396,588
2811,377
3113,481
3115,361
2930,33
2531,097
2043,762
1548,059
1030,502
511,543
1,59E-12
-506,614
-1010,8
-1503,84
-1965,48
-2361,14
-2642,53
-2752,91
-2637,17
-2255,99
-1601,36
-709,402
334,1889
1399,809
2331,822
2976,039
3211,075
2976,078
2287,791
1242,243
3,19E-12

50607,81
46221,35
9871,202
4096,888
2033,488
952,9412
423,1735
115,5455
-181,352
-618,796
-1210,51
-1927,03
-2602,14
-3216,87
-3639,34
-3917,68
-4144,22
-4269,61
-4316,41
-4322,77
-4274,81
-4188
-4025,83
-3767,62
-3394,97
-2900,93
-2299,4
-1632,22
-971,372
-413,47
-65,7524
-24,8075
-352,369
-1054,39
-2069,78
-3273,32
-4493,47
-5542,15
-6250,12
-6500,08

Pe baza acestor datelor din tabelul 3.2 se costruieste diagrama polara.

Capitolul 4
Pistonul
Pistonul lucreaza in conditii de temperatura si presiune ridicate fiind supus unor
importante solicitari mecanice si termice. In acelasi timp sub efectul presiunii gazelor si a
fortelor de inertie, asociate cu dificultatea realizarii unei ungeri lichide, lucrul mecanic de
frecare capata valori insemnate determinand o intensa uzura a pistonului si a cilindrului ( din
totalul pierderilor mecanice, pierderile prin frecare ale pistonului reperezinta aproximativ
50..60%).
In procesul de lucru pistonul indeplineste urmatoarele functii:
1) preia forta de presiune a gazelor si lucrul mecanic prestat de acestea si le transmite
arborelui cotit prin intermediul mecanismului motor;
2) preia reactiunile determinate de biela si le transmite suprafetei cilindrului;
3) asigura cu ajutorul segmentilor etansarea camerei de ardere;
4) serveste ca mijloc de transmitere a caldurii la peretii cilindrului si chiar la aerul din carter;
5) impreuna cu segmentii asigura reglarea cantitatii de ulei pe oglinda cilindrilor.
Din prezentarea conditiilor de lucru si a functiilor sale rezulta cerintele urmatoare:
1) inalta rezistenta statica si dinamica;
2) mentinearea rezistentei la temperaturi ridicate;
3) masa mica pentru micsorarea fortelor de inertie;
4)coeficient mic de frecare;
5) rezistenta inalta la uzura ;
6)lipsa de zgomot;
7) concordanta dilatarii termice a pistonului si a cilindrului.
Din punct de vedere functional pistonul se compune din:
a) capul pistonului;
b) regiunea portsegment;
c) manta;
d) bosaje pentru bolt.
Capul pistonului este partea care inchide spatiul cu volum variabil al camerei de
ardere si preia presiunea gazelor. Pentru a i se mari rigiditatea partea interioara se nervureaza,
fapt ce favorizeaza evacuarea caldurii.
Regiunea portsegment este partea pistonului care contine canalele in care se introduc
segmentii.Aceasta zona se executa cu diamentru variabil marindu-se catre partea inferioara a
pistonului.
Mantaua pistonului transmite forta normala N peretilor si ghideaza pistonul in
miscarea sa.
Bosajele pistonului pot fi plasate axat sau dezaxat.In cazul m.a.c, din cauza unor
conditii mai grele de lucru, pistoanele sunt de constructie mai robusta. Nu se practica taierea
mantalei ci, pentru preluarea jocului , mantaua se confectioneaza de forma eliptica.

4.1 Adoptarea dimensiunilor pistonului

Se adopt urmtoarele dimensiuni, cunoscndu-se :

Da 73
Sa 80

0.055

0.055Da

d
D

0.34

d 0.34Da

d 24.82

du
d

1.6

du 1.6d

du 39.712

Hu 4.5 mm
Hp
1.11
Hp 1.11Da
D
Hc
D

0.75

Hc 0.75Da

4.015

mm

Hp 81.03 mm
Hc 54.75 mm

mm

mm

mm
mm

Lm
D

Lm 0.7Da

0.7

H1
D

H 2

B
D

14.6

mm

H1 0.2Da 14.6

0.2

H2
D

0.2Da

0.2

Lm 51.1 mm

H1 14.6 mm

mm

H2 0.05Da

0.05

B 0.43Da

0.43

Dsu Di
2 D

0.12

H2 3.65

mm

B 31.39 mm

Dsu Di (2 D) 0.12

0.162 Da 23.36

mm

4.2 Calculul de verificare

a)Verificare la regiunea port segmeni, canalul de ungere (verificare statica la comprimare

sub actiunea pmax)

Fgmax 58176.877N

Dsu 66
dsu 2

Di Dsu 0.182 Da 39.72

mm

z 8

2
2
Asu Dsu Di zdsu
4

Fgmax
Asu

29.504

Dsu Di
2

MPa

1.972 10

40

mm

b) Verificarea la incovoiere
mgp 0.544 kg
mp 0.432kg

1
mps mp
3
mps 0.144

kg

R 0.04

439.82

0.25

su

rad
s

1
2
mps R ( 1 )
0.706
Asu

MPa

c)verificarea la mantaua pistonului

Nmax 3863.81

Aevazare 145

Nmax
pmmax
1.231
45 73 Aevazare

MPa

d) verificarea umerilor la forfecare

1
prim

tc 115
t0 20

F
2 gmax
d d
4 u

38.539

C
C

tp 500 C

c 0.004Da 0.292

mm

mm

MPa

c.prim 0.003Da 0.219

m 0.0015Da 0.11

mm
mm

m.prim 0.0008Da 0.058

6
1
c 11 10
K

20 10

Dcp

Dm

mm

D1 c tc t0 c.prim
72.04
1 p tp t0

tc t0 m.prim
p tp t0

D1 c
1

72.199

mm

mm

Capitolul 5
Boltul
Boltul sau axul pistonului este organul de legatura prin intermediul caruia se transmite
forta de presiune de la piston la biela asigurand miscarea relativa dintre cele doua organe.
In timpul functionarii, din cauza fortelor cu caracter variabil care actioneaza, boltul
executa o miscare alternativa de translatie in directia axei cilindrului. Totodata, ca urmare a
actiunii fortelor de frecare, boltul executa si o miscare de rotatie partiala sau totala, in afara
cazurilor cand e fixat in umerii pistonului.
Boltul este supus unor solicitari mecanice importante datorita fortei de presiune a
gazelor si fortei de inertie, variabile ca marime si directie. In anumite perioade boltul este
supus unor solicitari prin soc. Aceste forte provoaca incovoierea boltului in plan longitudinal
si ovalizarea in plan transversal. Marimea si caracterul variabil al sarcinilor mecanice solicita
boltul la oboseala.
In afara acestor solicitari boltul este supus uzurii intense datorita uzurii intense datorita
dificultatilor de ungere care determina un regim termic ridicat (80..100C), datorita
deformatiilor si socurilor care intrerup pelicula de ulei, mai ales in cazul jocurilor mari.
Se impun urmatoarele conditii:
1) masa mica, deoarece participa la fortele de inertie;
2) inalta rezistenta la incovoiere si la soc;
3) rezistenta inalta la uzura pentru suprafata de lucru;
4) rezistenta la oboseala;
5) deformare minima.
Constructiv boltul este de forma tubulara, putand fi realizat in diferite variante. Cea
mai utilizata este forma cu sectiune constanta fiind si cea mai simpla de realizat tehnologic.
Folosim Otel aliat conform STAS 791-80 40 Cr 10 .
n=300 N/mm2
1=360 N/mm2
0=570 N/mm2

5.1 Alegerea dimensiunilor boltului

Diametrul boltului:
d
Da

db Da 0.343 25.039

0.36

dbales 25 mm

Diametrul alezajului:

di
d

0.55

di dbales0.55 13.75

diales 14 mm

Lungimea boltului:

l
Da

0.83

lb Da 0.83 60.59

lbales 69 mm

Jocul dintre umeri si piciorul bielei:

j 1 mm

Lungimea de sprijin in piciorul bielei:

llb
Da

llb Da 0.4 29.2

0.4

llbales 29 mm

Lungimea de sprijin in umerii pistonului:

llpales

2 llpales llbales 2 j

lbales

lbales llbales 2 j
19 mm
2

Distanta dintre umerii pistonului:

llb 2j

B llbales 2 j 31 mm

Forta:

Da
4

F
2 lu dbales

2
2

pmmax mps R 1
3.955

F
pb
5.147
dbalesllb

MPa

1
3
3.757 10
4

40

MPa

50

5.2 Calculul de verificare

a) verificarea la incovoiere
Mimax
W

inc.max

F
llbales
2
9.221 104
Mimax lbales llpales
2
3
4
W

dbales
32

inc.max

1.394 103

1 0.55

Mimax
66.168
W

120

 inc.max 66.168

1.927

Unde este coeficientul efectiv de concentrare; 1 ;

este coeficientul de calitate a suprafetei; pentru bolturile calite si

lustruite 1,5 ;
reprezinta factorul dimensional; pentru bolturi cu diametru exterior de

20 mm din otel carbon fara concentratori 0.85 ;

N
1 100
;
2
mm
max i max .

n
n

max min
2

max min
2

este amplitudinea eforturilor unitare;

este efortul unitar mediu;

2 1 0 / 0

b)verificarea la forfecare se face tinand cont de faptul ca forta taietoare maxima se

realizeaza in zona jocului dintre piciorul bielei si umerii pistonului, iar efortul unitar maxim la
periceria boltului in plan normal la axa pistonului.

0.85F 1 0.55 0.55

2

dbales 1 0.55

10.42

c)verificarea la ovalizare

k 1.5 15 (0.55 0.4) 1.449

max

F k

0.19

( 1 2 0.55) ( 1 0.55)

lbales dbales

( 1 0.55) 0.55

1
24.546
1 0.55

prim 0.001dbales 0.025

4

E 21 10

0.09F k 1 0.55 3
3
f

1.382 10
Elbales 1 0.55

prim
2
6

11 10

p.

21 10

Tb 425 K
Tp 470 K
T0 298 K

prim dbales

b Tb T0 p. Tp T0
0.03

1 p. Tp T0

Temperatura la care este incalzit pistonul Tpm

T0
dbales

Tpm 365.5

p.

355.547

300

Capitolul 6
Segmentii
Segmentii sunt piese inelare de diferite sectiuni, montate in locasuri destinate anume
in piston, avand functia de a realiza etansarea camerei de ardere, de a regla cantitatea de ulei
de pe oglinda cilindrului si de a transmite caldura de la piston la cilindru. Pentru a implini
aceste functiuni, pe un piston se monteaza doua tipuri de segmenti: segmenti de compresiune
care servesc in principal pentru indeplinirea functiilor de etansare a gazelor si segmenti de
ungere sau raclori care servesc pentru colectarea si indepartarea surplusului de ulei. In ambele
cazuri functiile pot fi asigurate daca segmentii exercita in orice punct al oglinzii cilindrului o
presiune determinata. De aceea o prima calitate care se impune segmentilor este elasticitatea
lor care trebuie sa se mentina si in timpul exploatarii.
Temperatura segmentilor in timpul functionarii atinge valori de 450..400 C, primul
segment numindu-se si segment de foc. La temperaturi ridicate se inrautatesc calitatile
materialului si astfel se intensifica uzura si se compromite etansarea. Totodata au loc
transformari ale calitatii uleiului si ungerea devine nesatisfacatoare, accelerandu-se formarea
depunerilor care pot bloca segmentul in canal. Se urmareste mentinearea temperaturii
segmentului la valoarea de 250 C considerata admisibila.
Proprietatile materialului din care se construiesc segmentii sunt:
r

370 MPa

5
Es 10 Mpa
s

12 10

K-1

Segmentul de compresie va avea sectiunea dreptunghiulara, cu muchile tesite pe

inaltimea h1 pentru a evita raclarea excesiva a uleiului. S-a ales sectiunea dreptunghiulara
datorita simplitatii constructive. Dar segmentii cu sectiune dreptunghiulara aplica o presine
limitata pe peretii cilindrului si necesita un timp indelungat de rodaj, din cauza ariei periferiei

6.1 Segmentii de compresie

Pentru alezajul D 73 mm se aleg conform SR ISO 6625:1998, inaltimile h c, h1 ,

h 2 si grosimea radiala a c:

Da 73 apartine 30..78mm
ac 3 mm

ac

1.25..3.3

hc

2 sau hs

sc

0.15..0.30

sc 0.2 mm

h1

0.2

h1 0.2 mm

h2

0.2

h2 0.2 mm

Ft

5.2..14.3

hc 2.5 mm

2.5

sau

Ft

6.5..17.8

Ft 14

6.2 Segmentul raclor

Da 73

apartine 63..88mm
au 2.6 mm

au

2.1..2.6

hu

su

0.2..0.25

su 0.2 mm

a1u

0.8..1

a1u 0.8 mm

h1u

0.7 sau h1u

h2u

0.25

h3u

1 sau h3u

sau hu

hu 4 mm

h1u 0.7 mm

0.9

h2u 0.25 mm
h3u 1 mm

1.2

r 0.3 mm

0.2..0.5

Fu

9..20.9

Fu

sau

13.7..26.4

6.3 Calculul de verificare

pE

2 Ft
D h 2h1

2 Ft
pE
Da hc 2 h1

,presiunea medie elastica

0.183

MPa

kc 1.7
mg 0.5 , pentru procedeul de montaj Ghintburg

Da
24.333
ac

3
3 pE D D

1
1
2
4E a a

D
1
a

2mE

3
3 p D D

E a
a
1

1 282.011
2
3 E ac ac

2 mg E

Da

ac

N
2

mm

p E k D 2
f
3 1 1
2 a

pE kc Da

f
3
1 1 253.422

2
ac

N
2

mm

Rostul de dilatare
1) in stare libera
3 3 C p E D
S0

1 D
4
E a

Cd 0.195
3 3 C p E D
S0

1 D
4
E a

S0

3. 3 Cd
4

pE Da

1 6.598
E
ac

mm

2)in functionare
Sprim 0.002Da 0.146

mm

3)la montaj
S

S D S TS T0 cil Tcil T0
1 S T S T0

Tss 525K

Tcc 115 273 388 K

5

1.1 10

1.2 10

T0 298 K
Sprim Da s
Smontaj
1

Tss T0 c Tcc T0
s Tss T0

Jocurile segmentilor in canal

Pentru D = 60..120 mm
hprim

0.041..0.082mm

aprim

0.8..1.3mm

Se alege

hprim 0.07 mm
aprimm 1.1 mm

0.058

mm

Cap.7 Biela
Biela impreuna cu arborele cotit transforma miscarea de translatie a pistonului in
miscare de rotatie.Se va adopta ca material pentru fabricarea bielei, OLC 45 STAS 880-8011
avand urmatoarele caracteristici mecanice:
4 N
-modulul de elasticitate E 21 10
2
mm

-coeficientul de dilatare termica 10

r 800

MPa

c 490

MPa

Ar 14

1
K

7.1 Piciorul bielei

Diametrul exterior al piciorului bielei este proportional cu diametrul boltului:

se adopt:

de1 1.45d 36.25

d e 36

mm

Grosimea minima a peretelui de calculeaza scazand raza interioara din cea

exterioara:
hp

de d
2

5.5

hp

mm

0.22

Pentru racordarea cu corpul bielei, vom folosi raza de racordare 30 mm si

unghiul de incastrare 30 .
S-a determinat grosimea piciorului bielei: b 29 mm

a) Efortul unitar maxim de intindere

Forta Fi (forta care intinde biela) se considera uniform distribuita pe jumatatea
superioara a piciorului si este data de masa grupului piston:
Fi mgp R 2 1
2

Fi mgp R ( 1 ) 5.262 10

de d

15.25

se aproximeaza

mm

r 15

mm

k 1

1 120 grade

N0 10

180

2.094

Fi 5720 8 1 2.505 10

M 0 10

rad

Fi r 3.3 1 297 781.349

Fi
3
N N0 cos ( ) ( sin ( ) cos ( ) ) 2.341 10
2

Nm m

1
3
M M0 N0 r ( 1 cos ( ) ) Fi r ( sin ( ) cos ( ) ) 3.227 10
2

Nm m

6 r hp
6 r hp

1
2 M
N
10.694 e 2 M
N
34.472
hp 2 r hp
bp hp
hp 2 r hp
bp hp

6 r hp

1
e 2 M
N
34.472
hp 2 r hp

bp hp

MPa

b)Efortul unitar maxim produs de forta care comprima biela

Efortul de comprimare a piciorului bielei se considera maxim in fibra exterioara,
in zona de racordare la unghiul p . Acest efort este dat de forta de comprimare generata
de presiunea maxima a gazelor din camera de ardere.
p max 14
2

Fc

D
4

D 73

MPa

pmax Fi 5.333 10

mm
N

Pe baza graficului
N0.prim
Fc
M0.prim
Fc r

Rezulta marimile
3

0.0032

N0.prim 3 10

0.001

M0.prim 0.0011 Fc r 880.008

N.prim N0.prim cos ( ) Fc

sin ( )
2

sin ( )

M.prim M0.prim N0.prim r ( 1 cos ( ) ) Fc r

3

Nmm

cos ( ) 710.266

sin ( )

M .prim 9.134 10

Fc 160.001 N

sin ( )

cos ( )

Nm m

6 r hp

1
i.prim 2 M.prim
N.prim
76.275
hp 2 r hp

bp hp

MPa

6 r hp

1
e.prim 2 M.prim
N.prim
51.567
hp 2 r hp
bp hp

MPa

c) Eforturile unitare produse de bucsa presata in picior

Efortul de fretaj in fibra exterioara este dat de presiunea de fretaj si dimensiunile
piciorului bielei:
6

OL 11 10

bol t 12 10

K
K

1
1

mm

t 135

t bol? OL d t t0 2.875 10

m 0.008

t 0 20

0.3

mm

d i 14

mm

Presiunea de fretaj este:

p f

m t

2
2
2
2
de d
d di

E
E

de d

2 d

e.f p f

i.f p f

19.124

MPa

d di

de d
de d
de d

35.627

MPa

54.751

MPa

Efortul de fretaj este mai mic decat efortul admisibil f 100 MPa , deci
piciorul bielei rezista si la efortul generat de bucsa presata intre bicior si bolt.

d) Coeficientul de siguranta la oboseala

Fibra exterioara din sectiunea de incastrare este fibra cea mai obosita, eforturile
unitare maxime si minime fiind:

max i max f
min c max f
1 230

MPa

max e e.f 70.098

1
0.75
0.95
0.21

min e.prim e.f 15.94

max min
2

max min
2

Coeficientul de siguranta la oboseala este dat de relatia:

c

4.033

min
v

e) Verificarea deformatiei
Pentru o functionare corespunzatoare a mecanismului, sageata bielei in planul
normal nu trebuie sa fie mai mare de jumatate din deformatia boltului..
bp
3
3
4
Ip
de d 7.499 10

12

8 Fi r

10 E Ip

2 8.119 10 6

1 90

b 0.0015d
0.038

7.2 Capul bielei

Capul bielei asigur mbinarea cu fusul maneton al arborelui cotit. De regul este
secionat perpendicular pe axa tijei sau la un anumit unghi, astfel nct s poat trece prin
cilindru.
D 73

mm

dm 0.59D 43.07 m m
lm 0.6d
m 25.842
h cu 1.5

mm

mm

mt 0.694

kg

mL 0.544

kg

mLM 0.75m
L 0.408

kg

mLC 0.3m
LM 0.122

kg

Viteza unghiulara maxima m ax reprezinta viteza bielei la turatie maxima.

n p 4200

rpm
3

n max 1.1 n p 4.62 10

nmax

max

30

483.805

rpm

rad
s

In cazul unui motor MAC turatia maxima este 1.1 np.

Forta care actioneaza asupra fiecarui surub depinde de forta de maxima de intindere a
capului bielei Fic .

Fic mt ( 1 ) mLM mLC R max 1.08 10

dc dm 2 hcu 46.07
dce dc

hc

mm

4.965

Sc hc lm 128.306
Scu hcu lm 38.763

mm

mm

mm

Sc
kN
0.768
Sc Scu
3

Ic

h c lm
12

263.574

mm

Icu

h cu lm
12

7.268

Ic
kM
0.973
Ic Icu

120

grade

mm

d ce 56

mm

N0 10

dce dc

lc

W c

lm h c

51.035

Fic lc

M0 10

ic

Fic ( 792 3 ) 4.664 10

( 0.83
62) 1.036 10

kM M0
Wc

106.173

kN N0
Sc

122.86

MPa

Deformaia maxim perpendicular pe axa bielei:

E 2.1 10

MPa

1.5 Fic d c
6

10 E Ic Icu

( 90) 0.025

c 0.0012d
m 0.052 m m

mm

7.3 Corpul bielei

D 73

dm 0.5D
36.5

mm

hcu 3

mm

mm

dc dm 2 hcu 42.5

mm

Hp 0.7d
c 29.75

mm

Hc 1.25H
p 37.187
Hm

d 25
mm

Hp Hc
2

33.469

Bp 0.8H
p 23.8
ap 0.17H
p 5.058

mm

mm

mm
mm

Bc 0.77H
c 28.634

mm

ac 0.175H
c 6.508

mm

hp 0.680H
p 20.23

mm

hc 0.680H
c 25.287

mm

ep 0.59H
p 17.552

mm

ec 0.590H
c 21.941

mm

Bm

am

hm
em

Bp Bc
2
ap ac
2
hp hc
2
ep ec
2

26.217

5.783

22.759
19.747

mm

mm

mm

mm

Hp-grosimea sectiunii corpului bielei in zona piciorului;

Hc- grosimea sectiunii corpului bielei in zona capului;
Lb - lungimea bielei;

L prim- lungimea corpului bielei;

Hm - grosimea medie a sectiunii corpului bielei;
B- latimea sectiunii corpului bielei in zona piciorului;
a- grosimea benzilor ce alcatuiesc forma a sectiunii;

Verificare la oboseal prin ntindere-compresiune:

1) n seciunea minim:

mgp 0.544 kg

R 0.04

pmax 14

0.25
2

439.82

Fin
m.min
15.338
Sm
Fcpr

m.max m.min
2
m.max m.min
2
1

v m

N
2

mm

MPa
1

m.max
186.145
Sm

pmax Fin 6.386 10

4

Sm ap Bp 2 hp ap 343.05

MPa

Fin mgp R ( 1 ) 5.262 10

Fcpr

rad

MPa
0.75
0.95

100.741

MPa

85.404

MPa

1.444

0.21
1 230

MPa

2) seciunea medie:

mt 0.694

1 0.95

kg
2

Fint mt R ( 1 ) 6.712 10
2

Fc
L

N
4

p max Fint 6.531 10

4

1000 160

mm

l0 L
d dc
1
lc L
63.125
2
2
e
2

0.0002

mm

0.0002

E
3

Iz

12
3

Iy

Bm Hm Bm am Hm 2 am

Bm am
12

Hm 2 am am3
12

6.401 10

1.198 10

mm

mm

SM Bm am 2 Hm 2 am am 429.87
Fint
M.min
19.567
Sm

mm

MPa

l0 SM Fc

max.oscila?ie 1

157.148

Iz SM

MPa

lc SM Fc

max.ncastrare 1

195.374

Iy SM

m.o

v.o

max.oscila?ie M.min
2
max.oscila?ie M.min
2

c.oscila t ie

m.c

v.c

MPa

68.791

MPa

88.358

MPa

1.661

m.o
1 v.o

max.ncastrare M.min
2
max.ncastrare M.min

c.ncastrare

87.904

MPa

107.471

MPa

1.359

m.c
1 v.c

c c.oscila?ie c.ncastrare 0.303

7.4 Surubul de biela

4

Fic 1.0810

uruburi

z 2

Fic
3
Fs
5.4 10
z

Fs.prim 0.15F
s 810
4

F0 2 Fs 1.08 10

N
N
4

Fmax F0 Fs.prim 1.161 10

Dimensionare la limita de curgere pentru materialul 50VCr11

c 950

4 c Fmax

d s

c 2.7

MPa

1.15 c

6.044

mm

Conform tabelului se alege urubul M8:

d 6.64

mm

p 1.25

mm

max

min

d 2

4
F0

d 2

1 300
1

Fmax

335.279

311.887

MPa

MPa

MPa

5.5

0.036

0.316

0.2

2.352

pentru zona filetat

v m
Pentru zona nefiletat :

0.8
1

d0 7

mm

max.n

min.n

Fmax

d 2
0
4

F0

d 2
0
4

1
c

10.524
291.156

MPa

MPa

MPa

0.316

0.036

0.2

0.169

0.8

c.n

MPa

max.n min.n

1 300

m.n

280.632

m.n

v.n

MPa

max.n min.n

v.n

301.68

m.n
v.n

2.992

pentru zona nefiletat

Cap.8 Arborele cotit

Arborele cotit transform micarea rectilinie a pistonului, prin intermediul bolului
piston i pendularea bielei, n micarea de rotaie. Arborele cotit a primit aceast denumire,
datorit configuraiei axei sale, care cotete alternativ de la un fus palier la un fus maneton i
napoi la fusul palier. Arborele cotit se confecioneaz prin dou procedee: prin turnare sau
forjare.
Arborele cotit turnat, se confecioneaz din font aliat, modificat prin operaia de
turnare, sau oel de calitate cu coninut mediu de carbon. La arbori mai solicitai, se utilizeaz
oeluri aliate cu Cr, Ni, etc. care au o rezisten la rupere superioar. Arborele cotit este
confecionat din aceste materiale pentru a rezista la solicitrile de ncovoiere, rsucire i
uzur. Arborii cotii de mrime mai mic snt forjai din oel.
Dup turnare sau forjare, arborele cotit este prelucrat mecanic, urmat de tratarea
suprafeelori de frecare. Arborele cotit poate fi dintr-o singur bucat sau asamblat din mai
multe buci dup care este echilibrat. n interior, majoritatea arborilori cotii snt prevzui cu
canale de ungere, prin care circul ulei sub presiune ntre fusurile paliere i fusurile
manetoane. La capete este prevzut cu guri de centrare, cu ajutorul crora poete fi montat
ntre vrfuri pentru prelucrare.
Arborele cotit este prevzut cu fusuri manetoane coaxiale, i cu fusuri paliere prin
intermediul crora arborele se sprijin pe lagrele paliere n blocul motor sau carcas. La cel
puin unul dintre aceste lagre paliere, arborele cotit este prevzut perpendicular pe axa lui cu
o suprafa prelucrat pentru cuzinei axial. Legtura dintre fusuri paliere i fusuri manetoane
este fcut de braele manetoane n prelungirea crora se gsesc contragreutile (turnate sau
aplicate) care folosesc la echilibrarea i la rotirea lin, a arborelui cotit.
Pentru ca arborele cotit s se nvrteasc ct mai uniform i lin, deci pentru ca motorul s
funcioneze ct mai silenios, se efectueaz echilibrarea arborelui cotit. Partea arborelui cotit
prin care se transmite micarea la utilizator (la motoarele cu ardere intern) se numete partea
posterioar, i este prevazut cu posibilitatea de fixare a unui pinion (pentru distribuie sau
angrenaj pentru anexe) i volant, sau numai volant, n funcie de construcia motorului. La
cellalt capt, numit partea frontal, la fel sunt prevzute posibiliti de fixare a unui pinion
(pentru distribuie sau angrenaj pentru anexe) i amortizorul de torsiune, sau numai
amortizorul n funcie de constructia motorului.

8.1 Parametri dimensionali

D 73

mm

mm

n 4200 rpm

l - lungimea cotului ( distanta dintre axele a doi cilindri consecutivi )

l

1.1...1.25

l 1.25D
91.25

mm

-diametrul fusului palier

0.6...0.8

dp 0.7D 51.1

mm

-lungimea fusului palier

0.45...0.6

lp 0.5d
p 25.55

- diametrul fusului maneton

0.55...0.7

dm 0.57D
41.61 m m

- lungimea fusului maneton

0.45...0 .65

lm 0.45D
32.85

- diametrul interior

0.6...0.7

dmi 0.65d
m 27.047

- latimea bratului

0.2...0.25

b 0.2 D 14.6

mm

- grosimea bratului

0.25..0.3

h 0.3 D 21.9

mm

- raza de racordare

0.06...0.1

- lungimea cotului

dp
D
lp
dp

dm
D
lm
dm
dmi
dm
b
D
h
D

m 0.1d
m 4.161
p 0.1d
p 5.11
dpi 0.6d
p 30.66

mm

mm

- raza de racordare a fusului maneton cu bratul

mm
mm

- raza de racordare a fusului palier cu bratul

mm

Acoperirea
s

dm dp

2
0.18D

mm
mm

1.5...3

mm

este raza de racordare a fusurilor cu bratele, d=dp sau d=dm

Constructiv se aleg: R1 , R2 , b'.

l 2 b lm lp 87.6
S 80

mm

mm

R1 35 m m
R2 35 m m
e 5

S
2

40

mm

n
30

439.823

dm dp
2

rad
s

R 6.355

mm

mm

Echilibrare

A. Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie

kg

7.85 10

- densitatea materialului cotului

pentru otel

mm

z 1

la motoare in linie
2
2
5
d m R d mi ( R e) lm 9.375 10

VmXm

VI

Vjxj

Vbr xb

j I

Volumele:
2

VI

R1
2

b 2.809 10

mm

VII R1 R2 b h 2.238 10

mm

mm
2

VIII

R2
2

b 2.809 10

mm

VIV

d mi
4

b' 2.873 10

mm

4 R1
xI R
62.282
2

mm

R
xII
20
2

mm

4 R2
xIII
14.854
3

mm

xVI R e 45

mm

VbrXb VI xI VII xII VIII xIII VIV VIV 1.003 10

mm

Forta de inertie a fusului maneton in miscarea de rotatie

3

Fm VmXm 10

1.424 10

Forta de inertie a partilor bratului in miscare de rotatie

3

Fbr VbrXb 10

1.523 10

Forta de inertie a cotului in miscare de rotatie

4

Fcot Fm 2 Fbr 3.189 10

Forta de inertie a partii din biela in miscare de rotatie

mA 0.311 kg
3

FA mA R 10

2.406 10

Forta de inertie a maselor cu miscare de rotatie:

4

Fr Fcot z FA 3.43 10

2) Forta de inertie necesara a unei contragreutati in cazul echilibrarii complete a Fr cot cu cot:

Fr
4
Fc
1.715 10
2

c - densitatea materialului contragreutatii:

j 2

mm

- distanta dintre contragreutate si cilindru

L 160

mm

- lungimea bielei

L' 90

mm

- lungimea corpului bielei

R3.max L R L' j 28

kg

c 7.85 10

mm

1...2

mm

mm

R3 R3.max

90

R3

R2

3 Fc 10

2 sin ( deg ) c b

106.358

mm

R3 R3.max

Vc R3 R2 b 1.325 10

mm

2 sin ( deg ) R3 R2
xc

0.883
3

2
2
R3 R2
3

Fc c Vc xc 10

1.776 10

mm

Proiectarea contragreutatii in forma de arc de cerc

Fr
4
Fc
1.715 10
2
Sc

Fc
2

773.51

Nm m

b c

Fc Sc b c 1.715 10

Sc - momentul static geometric al sectiunii contragreutatii

3
2 3
Sc R2 tan ( )
3

rezulta

1 3 3
tan

S
R2 2 c

R3 106.358
Este necesar ca

0.452

mm

R3 R3.max ; in caz contrar se alege

R3

R3.max

si rezulta:

Observarii :
1) La stabilirea dimensiunilor boltului trebuie verificat ca

l d D

pentru a exista

posibilitate de evazare a mantalei in dreptul umerilor si de prelucrare eventual a canalelor pentru

sigurante in cazul boltului flotant.
2) Partea din masa bielei in translatie, m B se poate determina calculand pozitia centrului de masa
al bielei fata de axa capului precizat de cota:
mB 0.544 kg

8.2 Calcul de verificare

1) Stabilirea elementelor de calcul
Fusurile maneton se numeroteaza consecutiv de la extremitatea din fata cu 1, 2 ,3,..., i c iar cele palier cu 0,
1, 2, ..., ic ( cand alterneaza cu celel maneton ). Cilindii sunt numerotati la motoarele in V normal cu 1 ,2, 3,
..., ic in linia din dreapta ( ic = i/2, ic - numarul de coturi, i - numarul de cilindri ).

In linie ic = i

1.1.Momentele de rasucire care solicita fusurile :

Fusurile palier:
j 1

Mpj

Mz

[Nmm]

z 1

Mz momentul motor dezvoltat de cilindrul z ( momentele M z au aceeasi variatie cu , dar

decalate potrivit ordinii de aprindere)
Ordinea de aprindere: 1-3-5-4-2

Pentru i = 5 cilindri:

720
i

1 ( 720 4 144)

1 144

1 ( 720 1 144)

1 576

4
5

1 ( 720 3 144)
1 ( 720 2 144)

1 288
1 432

Fusurile maneton

720
144
5

144 o

pentru cazul in care fusurile palier au aceeasi lungime:

j 1

Mmj

Mz 0.5 Mj

[Nmm]

z 1

Rezulta:
Mp0 0

Nmm

(neglijand momentul transmis instalatiilor auxiliare si anexe prin extremitatea din fata a
arborelui cotit)

M p.ic

M rez

Mz

z 1

Mm1 0.5M
1
Mp1

M1

Mm2

M1 0.5 M2

Mp2

M1 M2

Mm3

M1 M2 0.5 M3

Mp3

M 1 M2 M3

Mm4

M1 M2 M3 M4 0.5

M1 M2 M3 M4
Mm5 M1 M2 M3 M4 M5 0.5
Mp4

Mp5

M1 M2 M3 M4 M5

1.2.Reactiunile de pe fusurile palier

R

Zp Tp

Se considera arborele echipat cu contragreutati identice in prelungirea tuturor bratelor.

Linie
Pentru palierele extreme ( ex: j = 0 )
Zp0

Tp0

T1 0

Z Fr 1.395 10
2 1
2

T1 0

Z1 6391

T2 2016

Z2 3865

Z1 T1 sunt Z, T din calculul dinamic

Pentru palierele intermediare ( ex: j = 1 )
1
4
Zp1 Z1 Fr Z2 cos ( ) Fr cos ( ) T2 sin ( ) 5.76 10
2
Tp1

T T2 cos ( ) Z2 sin ( ) Fr sin ( ) 1.51 10

2 1

Z2 , T2 sunt tot Z , T din calculul dinamic, dar decalate fata de Z1 , T1 potrivit ordinii de aprindere
Fr - forta de inertie a maselor in miscare de rotatie, inclusiv a contragreutatilor;
Fr = 0 daca contragreutatile echilibreaza 100 % celelalte forte ( FA , Fm , Fb - a partii din biela in rotatie,
manetonului, respectiv bratului).
Cunoscand variatia Zp , Tp se construiesc diagramele polare si de uzura pentru fusurile palier, care
servesc la verificarea sumara la presiune maxima si incalzire , acestora precum si la pozitionarea orificiului de
ulei.
Zp0, Tp0 servesc si la verificarea de rezistenta a fusurilor maneton si bratelor. In cazul motoarelor in linie este
reprezentata chiar de diagrama polara a manetonului (Zm,Tm) printr-o schimbare de pol cu Fr pe axa Z si de
scara ( 1/2 ).

2.Verficarea sumara la incalzire si presiune maxima a fusurilor arborelui cotit

Se noteaza cu indice f marimile aferente unu fus, unde f -> p, prentru paliere si f -> m , pentru
manetoane
Presiunea maxima:
l'm - lungimea portanta a fusului maneton
m - raza de racordare a fusului maneton cu bratul

Pentru manetoane:

l'm lm 2 m 24.528

mm

Rmmax , Rmmed - se determina dina diagrama polara a fusului considerat

Rm.max 48608

Rm.med 7521

pm.max

Rm.max
dm l'm

47.626

MPa

Presiunea medie:
pm.med

Rm.med
dm l'm

7.369

MPa

1.08
n 4200 rpm
Coeficientul de uzura kf
w.m - viteza periferica a manetonului
3

wm 10

dm n
60

9.883

dm [mm] ,

pentru paliere
wf - viteza periferica relativa in lagar

kf pm.med wm 84.336

p m.max [MPa] ,

MJ

3
s

0.3

wf [m/s]

Valori uzuale (admisibile )

pf.max 20...42 MPa

MAC

Materialul antifrictiune al cuzinetilor:

kf 130

MJ
3
s

0.5

- bronz cu Pb turnat

n [rpm]

Alegerea materialului:
Otel aliat ( STAS 880-80 ) :

OLC 45, STAS 880 - 80

Date necesare calculului coeficientilor de siguranta

Rezistenta la rupere

MPa

700...800

r 800

MPa

Rezistenta la oboseala

230...320

0 1.5
1 480
1 0.24
r 192
0

( 1.8...2) 1

1 320

MPa
MPa
MPa

MPa

190...220

0 2 1 384

MPa

Coeficinetul de sensibilitate al materialului:

q 0.7

pentru OLC
Coeficientul teoretic de concentrare

T 1.5

1 q T 1 1.35

0.85
1.147

dp

0.1

Orificiu de ulei cu

(0.1...0.33
) df

d0

d0 0.2d
f 7

mm

Raza de racordare
f
df

-->

1.75

0.125

-->

1.5

0.25

-->

1.2

0.5

-->

1.1

0.0625

2...3

df 35

Factorul de calitate a suprafetei

Pentru fusuri ecruisate

1.1...1.3

Pentru fusuri calite CIF

1.2...1.7

1.5
1
2
10
0

Factoru dimensional
Dimensionarea caracteristica ( pentru fusuri df , brate )
0.75

[mm]

0.72

20

0.9
0.85

0.88

30

40

0.8

0.78

0.83

50

0.75

0.72

100

0.65

0.6

500

0.55

0.5

Valori uzuale ( admisibile ) pentru coeficientii de siguranta:

Tip motor:

palier ( c )

maneton ( c )

de automobil

3...4

1.7...3

3.Verificarea de rezistenta a arborelui cotit

3.1.Fusurile palier se verifica la oboseala numai la rasucire sub actiunea momentului M p(), precizat
anterior, in sectiunile care concentratori de tensiuni: de racordare cu bratul cu raza p (SR) si a orificiului de
ulei de diametru d0 ( SU ).
Ultimul fus palier solicitat la rasucire de momentul motor rezultant Mrez:

dpi
4
wp
1
2.28 10

16
dp

dp

Mk.max 1040.1210

1.04 10
3

mm

Nm m
5

Mk.min 286.98 10 2.87 10

Nm m

Mk.max

max

min

45.611

MPa

12.585

MPa

wp
Mk.min
wp

max min

29.098

MPa

16.513

MPa

max min
2
1

6.21

c 4...5

( acceptabil )

3.2.Fusurile maneton se verifica la oboseala atat la rasucire cat si la incovoiere

a) Coeficientul de siguranta la rasucire sub actiunea momentului Mm()

Mu.max 2389066
Mu.min 278325

dmi 27.047

d mi
dm

Nmm
Nmm

dm 41.61

0.65

2 e
dm dmi

0.687

dmi 27.047

m 0.8

dm 41.61
4

dmi
3
wm m
1
9.296 10
16
dm

3

dm

mm

 max

min

0.5 Mu.max

128.493

MPa

14.969

MPa

wm
0.5 Mu.min
wm

max min
2
max min
2

71.731

MPa

56.762

MPa

2.519

( acceptabil )

b) Coeficientul de siguranta la incovoiere c

Mi - momentul incovoietor
lm
l0
16.425
2

La motor in linie

mm

In sectiunea de racordare SR

Zmax 50607.81 N
Zmin 6500.08

C 0.5 Fm FA Fbr Fc 0
Zp.max
Zp.min

Zmax
2
Zmin
2

C 2.53 10

C 3.25 10

 lp

b
5
Mi.max Zp.max b Fbr Fc 6.787 10
2
2

Nmm

lp

b
5
Mi.min Zp.min b Fbr Fc 1.029 10
2
2

Nmm

Mi.max

min

146.016

wi
Mi.min
wi

22.148

max min
2
max min
2

84.082
61.934

1
2
1 0.333
0

wm
3
wi
4.648 10
2

max

2.633

In sectiunea de ungere SU

90 o

- unghiul de palare al orificiilor de ulei

wm
3
wi
4.648 10
2
1
2
1 0.333
0

Mu.max 810750

Nm m

Mu.min 981252

Nm m

( acceptabil )

max

min

Mu.max

174.421

MPa

211.102

MPa

wi
Mu.min
wi

max min

2
max min

192.762
18.341

MPa

MPa

1.421

( acceptabil )

1.12

Mz.max 2848998

Nmm

Mz.min 354755

Nmm

max

min

Mz.max

Mz.min
wm

2
max min
2

MPa

172.31

MPa

134.15

MPa

MPa

38.16

max min

dm

v m

1.272

( acceptabil )

dp

0.124

0.351

s 0.815

306.461

wm

e 1.04

L 1.1

c) Coeficientul de siguranta

in fiecare sectiune este:

c 1.272
c c

c c

1.135

ic 3

In cazul

( acceptabil )

( ic - numarul de coturi ale arborelui cotit ) se poate lua in calcul, sumar, tensiunile
suplimentare poduse de vibratia torsionala considerand in locul c ( atat fusurile palier cat
si la cele maneton )

ic 5

d 1 0.3 ic 2 1.9

cef

c
d

- coeficient de amplificare dinamica

1.326

3.3. Bratele

Se verifica la oboseala atat la solocitari de rasucire cat si longitudinale in planul tangent la suprafata
palierului normal la planul cotului si cel de miscare, in punctul C de racordare cu fusul. Cand bratele sunt
identice constructiv, solicitarea in C este aceeasi (se verifica un singur brat).

d0
df
MT

Mr
h

0.05...0.25

Zp

Tp

Este aleasa valoarea 0.2 pentru raport

lb

Nmm

2.5

lb

Nmm

2
h

br

0.208

1.5
1.75
2

0.231

0.282

0.239

0.289

0.246

0.307

br
0.267

b 14.6
0.259

h
b

10

1.5

br 0.289

0.313

a) Coeficientul de siguranta la solicitari longitudinale c

3 Zp.max lp b

max

h b

Zp.max Fc

h b

678.401
5

min

3 Zp.min lp b
h b

Zp.min Fc
h b

147.658

0.342

dp

.ref 1.5

0.429

h 0.8

.ref h e s L 1.253

d mi
dm

0.65

dm dp
2

-cand gaurile cu forma de butoi:

dm

R 6.355

- acoperirea fusurilor

s 1 s 1 s 0.833

c.

max min
2
max min
2

413.029

MPa

265.372

MPa

dmi

v m

1.423

( acceptabil )

s 0.9

b) Coeficientul de siguranta la rasucire c

br 0.2

br - coeficientul lui Saint - Venant

Tp.max 51597.73

Tp.min 6263.47

max

min

Tp.max lp b
2 br h b

Tp.min lp b
2 br h b

1.109 10

MPa

134.676

MPa

.ref 1.3
h 1.5
b 0.8
e 0.75
s 0.5

p h b 1.2
.ref h b e s 0.585

se aleg din datele prezentate la verificarea fusurilor ( h - dimensiunea de referinta )

0.7...0 .8

( brate neprelucrate mecanic), sau

0.9...1

( brate prelucrate mecanic )

0.72

max min
2
max min
2

622.061

487.385

MPa

MPa

c.

1.65

( acceptabil )

v m

c) Coeficientul total de siguranta

ctot

c c
2

c c

1.3
2

( acceptabil )