Servofrana vacuumatica

Constructie si Functionare

Profesor indr: Dr.ing. Vasiliu Nicolae

Student:Constantin Razvan
Grupa : 8302 A

Sistemul de franare este compus din pompa

INTRODUCERE
centrala de frana,servofrana si franele cu disc, pentru
rotile anterioare, respectiv franele cu tambur, pentru
rotile posteroare.In functie de puterea motorui,
automobilul poate fi echipat cu frane cu disc si la rotile
posterioare .Sistemul hidraulic de franare este compus
din doua circuite,care functioneaza in diagonala.Adica
un circuit actioneaza franele fata dreapta/spate stanga si
celalalt actioneaza franele fata stanga/spate dreapta.
Rezervorul de lichid de frana, care este dispus in
compartimentul motorului,deasupra pompei centrale de
frana, alimenteaza intregul sistem de franare cu lichid de
frana. Servefrana la modelele cu motoare pe benzina
utilizeaza o parte din vacuumul creat de motor in
colectorul de aspiratie. La actionarea pedalei de
frana,forta de apasare este amplificata,prin intermediul
unor supape. Deoarece la modelele cu motoare Diesel
nu exista depresiune in colectorul de aspiratie, o pompa
de vacuum montata in partea posterioara a chiulasei
creeaza depresiunea necesara functionarii servofranei.
Pompa de vacuum este antrenata de catre arborele cu
came.

UTILIZARE
Se utilizeaz mai ales la autoturismele europene de
capacitate cilindrica medie si mare, precum si la unele
autocamioane uoare.In cazul in care servomecanismul se
defecteaz, automobilul va putea fi frnat, si numai cu presiunea
data de ctre cilindrul principal acionat cu efortul
conductorului.innd seama de faptul ca depresiunea din
colectorul de admisie depinde de regimul defuncionare al
motorului, pentru a realiza o depresiune mai uniforma, in unele
cazuri, intre colector si servomecanism se introduce un rezervor
de vacuum. Unele autoturisme prevzute cu un astfel de rezervor
mai au si o pompa auxiliara, care la nchiderea contactului
motoruluieste pusa in funciune, realiznd depresiune in
rezervor.In calcule, depresiunea din colectorul de admisie al
motorului se ia de 0,5 daN/cm iar presiunea data de
servomecanism de 100-120daN/cm.

CONSTRUCTIE
1.Constructia servomecanismului vacuumatic cu
actionare directa si efectul parametrilor de proiectare
ai mecanismului asupra cresterii presiunii de franare
sunt prezentate in figura 1

2.Constructia servomecanismului vacuumatic

(schema constructiva) cu actionare indirecta
datorata presiunii lichidului refulat de pompa centrala
(actionare indirecta) este prezentata in figura 2

1.Constructia servomecanismului vacuumatic cu actionare directa si efectul

parametrilor de proiectare ai mecanismului asupra cresterii presiunii de
franare sunt prezentate in figura 1

Figura 1
Elemente componente : 1-tija de actionare a pistonului primar al pompei centrale; 2-camera si racordul de
vacuum; 3-diafragma; 4-piston; 5-supapa in forma de clopot; 6-filtru de aer; 8-tija de comanda (actionata de
pedala) 9-arc disc de reactie;

2.Constructia servomecanismului vacuumatic (schema constructiva) cu

actionare indirecta datorata presiunii lichidului refulat de pompa centrala
(actionare indirecta) este prezentata in figura 2

Figura 2
Elemente componente: 1-supapa din capatul tijei membranei; 2-pistonul hidraulic al servomecanismului; 3cilindrul hidraulic al servomecanismului; 5-pistonul cilindrului hidraulic de comanda; 6-blocul de comanda; 7arcul de repel al pistonului 2; 8-arcul de rapel al membranei; 9-supapa de aer; 10-conducta de egalizare; 11camera de aer; 12-mambrana; 13-camera de vid; 14-supapa de vid; 15-racord cu pompa centrala de frana; 16-

FUNCTIONARE

1. n fig.8.29 se prezint servomecanismul vacuumatic cu acionare indirect, legat fiind cu cilindrul principal prin

racordul 15 i cu colectorul de admisie al motorului prin racordul 16. La apsarea pedalei de frna, lichidul din cilindrul
principal intr n servomecanism prin racordul 15, ajungnd n cilindrul 3 prin orificiul din pistonul 2. Sub presiunea
lichidului,supapa de evacuare 4 se deschide, permindu-i acestuia s ajung la cilindrii de acionare de la roti, care nu
sunt cu circuite independente. n acelai timp o parte a lichidului ajunge n cilindrul pistonului 5 care este n legtura cu
diafragma 6.

aer 9 se des chide. n felul acesta aerul intra prin conducta 17 (prevzutla capt cu un filtru), supapa 9 i conducta
de egalizare 19 n camera de aer 11. Diferena de presiune dintre camera de aer i camera vacuumatic 13 va
deplasa membrana 12 cu tija 19 spre dreapta, comprimnd arcul 8. Prin deplasarea tijei membranei, orificiul din
piston va fi astupat de bila 1 din captul tijei. n felul acesta presiunea lichidului din cilindrul 3, care este trimis spre
cilindrul de lucru, se datoreaz, pe de o parte diferenelor de presiune dintre camerele 11 i 13 (ce acioneaz supapa
membranei 12) i pe de alta parte, efortul conductorului care acioneaz asupra pedalei cilindrului principal.
Presiunea din cavitatea 21 i camera 11, n anumite limite, este proporional cu efortul de la pedala i deci cu
presiunea lichidului din cavitatea 22. n cazul n care pedala de frna este deplasata parial (de ex: 1/3din cursa) i
este oprit, atunci admisia aerului n cavitatea 21 i camera 11 va continua panala realizarea echilibrului intre fora
care acioneaz asupra prii din stnga a pistonului 5 i fora determinata de diferenele de presiune ce acioneaz
asupra prii din dreapta diafragmei 6 i care depinde de cantitatea de aer din atmosfera ce a intrat n cavitatea 21.n
poziia de echilibru, att supapa 14, cat i supapa 9 sunt nchise, iar fora data de servomecanism este constanta.
Fora maxim dat de servomecanism corespunde poziie iextreme din dreapta pistonului 5, cnd supapa 9 rmne
tot timpul deschis iar n cavitatea 21i camera 11 presiunea va fi egala cu presiunea atmosferic.

Video
Functionarea Servofranei vacuumatice

Sfrit