ACADEMIA ROMANIA

DIN VIEATA POPORULUI ROMAN

CULEGERI

I STUDI1

XIX.
SARBATORILE LA ROMANI

SARBATORILE

TOAMNA

DE

POSTUL CRACIUNULUI

STUDIU ETNOGRAFIC
DE

TUDOR PAMFILE.

SEDINTA DELA 27 MAIU 1913.

BUCURE*T1
LIBRARIILE SOCEC & Comp.
LEIPZIG

C. SFETEA

VIENA

OTTO HARRA9SOWIT5

GEROLD & Comp.

1914

www.digibuc.ro

NICOLAE BALCESCU

www.digibuc.ro

DIN YIEATA. TOPORULUI RONAN

L. 3.

I. Hot-a din Canal, de Pompiliu Parvescu, 1908 . .

Cimiliturile romdnefti, de T. Pamfile, 1908
Pogii populare din Maramuref, de Tit Bud, 1908
IV. Cdntece ci ureituri, de Al. Vasiliu, 1909
V. Din literatura populara, de N. Pasculescu, 1909.

a 1.

VI. Jocuri de copii, de T. Pamfile, 1909

VII. Sdrbtorile poporului, de C. Riidulescu-Codin
D. Mihalache, 1910
Industria casnica la Romni, de T. Pamfile.
Premiul oNeuschotz din 1909, 1910
IX. Hore chinituri din Bucovina, de S. Fl. Marian, 1911
X. Legende,
amintiri istorice, de C. RadulescuCodin, 1910
XI. Sarbatorile de yard la Romani, de T. Pamfile, 1911
XII. Cntece de tard, adunate de T. Pamfile, 1913 . .
XIII. Bou ci leacuri, la oameni, vite i pasari, dupa datinele i credintele poporului roman adunate din

Tepu (Tecuciu) de T. Pamfile, 1911

I.

5-

6.

I.

2.

1.50

2.
a

4-

1.

XIV. Cdntece poporale ronninepi din Comilatul Bihor (Un-

aria), adunate de Bela Barta, 1913

5.

I.

5--

XV. Vremuri intelepte. Povestiri si legende romanesti, cu

lese de Dumitru Furtuna, 1913

XVI. Agriculiura la Romni, de T. Pamfile, 1913 . . . .
XVII. Ingeral Romdnului. Povesti si legende din popor, de
C. Rdulescu-Codin, 1913
XVIII. Povestea lumii de demult, dupa credintele poporului
roman, de T. Pamfile, 1913
Sarbatorile la Romdni : Sarbatorile de Martina

Postul

Crciunului, de T. Pamfile, 1914

XX. Seirbtorile la Romtini : Craciunul, de T. Pamfile
XXI. Superstitiile poporului roman, de G. F. Ciausanu.
Premiul Adamachi din 1913
XXII. Colinde din Ardeal, culese de Alexiu Viciu, 1914

2.2.-

sub presd

sub presd
a
2.

Cuvinte scumpe. 7-clank, povestiri i legende romdnefi,

culese de D. Furtuna, 1914

www.digibuc.ro

1.50

ZIUA MACA VEILOR.

Luna lui August 1 incepe cu Ziva Macaveilm 2, numit si Ziva
Macoveilor 3, Macovei 4, Macavei sau Zina crucii de varii 5, serbndu-se

de fapt Inchinarea sau Scoaterea sfintei crud.

Prin Bucovina se crede c acest Macavein are fapte capece iscu-

site, dar c pgnii, cu toat intelepciunea sa, l-au ars in cuptor,

de viu . In aceast credint gsim de bun sam un rsunet al
celor scrise in Vietile sfintilor cu privire la Cei fapte frati dupd trup
cari s'au numit Macobei, ucenicii preotului Eleazar din Ierusalim,
feciorii Salomoniei, cari au fost uci0 de ctre Antioh.
Prin jud. Neamt se crede pe alocurea ca au fost odat numai
cinci Macovei, cari se si serbeaza 7.
i. August se mai numepte in popor pi Agust, Agost; Marian, S4rbiitorile, I, p. 96: Augustru, A ust, Masalariu, Gustar, Gustea sau Secerar,
luna seceripului. In Gr. Tocilescu, Materialuri folkloristice, p. 1198,

gasim aceste pire,de bunft sama o compozttie,date ca populare

Numai leneii asigura
In August este treieripul
Sa le pice mura 'n gura.
la graiu (= greiu'!)
Du-te, lenepule, pi strange
Alearga pretutindeni gloate,
la iarna nu mai plange,
Unii la vie, altii la carpmuri,
Ajuta pe altii, impaca
De munca obositi, ei, biet, n'au
tie parte Bali faca I
rastimpuri.
2. Marian, Insectele, p. 168.
3. Culegere din jud. Neamt.

4. Culegere din corn. Baltatepti, jud. Neamt, cornunic. de d-1 I.

Preutescu.
5. Culegere din com. Vanatorii-Neamtului, jud. Neamt, comunic. de
d-1 V. tirbu.
6. Diet. de Gb. Bileteki, corn. Voloca, cornunic. de d-na E. N.-Voronca.
Voronca, Datmile, p. 561: 'In Voloca, despre Macoveiu se spune.... [ca] a
avut 7 capete ; [paganiil I-au prins i l-au pus sa-1 arda ; a venit trisa unul

cu un cap pi acela l-a scapata.

7. Cred. Rom. din Baltateti, jud. Nemt, comunic. de d-1 I. Preut-scu.
Sarlditerite de toamm7.

www.digibuc.ro

In aceasta zi, prin Bucovina, se face aghiasma in grdini,

legurnelor. In corn.
pentru insectele i viermii vatarnatori pomilor
Ropcea se duc la biserica snopi de .flon, buruieni i spice. Aceste flori

buruieni, dupa ce se vor sfinti, vor fi bune de intrebuinot in

scildatorile sau baile oamenilor bolnavi ; spicele imblatite, dupa ce

s'au sfintit, dau cea mai buna arnant de samanat 1. Maria .sfintit
in aceasti ti nu face viermi
Prin ud. Neamt aceasta zi se tine de catre gospodine, pentru
ca sa le fie copiii feriti de boli si alte napaste 3 . Prin alte parti,
tot din acest judet, se crede ca in aceasta zi nu-i este nimanui ingduit s culeaga ainepa. Sunt cazuri cnd s'au gsit culegatori
morti in cnep. 4
Prin Tara-Romneasca, pe unde aceastii sarbatoare se numeste
Ziva-Crucii, preotii, ca de obiceiu, umbl cu
, boteaa
iar poporul o pazeste cu nelucru, ca s fie ferit de friguri 5. Acelas
nume il poarta srbatoarea si prin Oltenia ; pe aici ins o serbeaza
numai femeile 6, ca e rau de lovituri de moarte.
Tot prin unele parti ale Olteniei, sarbaroarea a.-easta se chiarna
Macoveiul stupilor ; deci in aceasta zi este datina de a se reteza,
de a se taia fagurii, lundu-se mierea si lasindu-se albinelor numai
att cat le-ar trebui pentru hrana lor de peste iarna. Unii oameni,
cari au stupi multi, mai opresc miere, pastriind-o in boranase de
pimnt, mai pun in stickle sau plostele de rachiu, ca s aiba din
ce sa bea, dupace o amestea bine, pe la zile mari si praznice 7 .
Vremea incepand sa se racoreascii, prin jud. Riau se crede
c nimnui nu-i este ingduit peste aceasta zi ca sa se scalde, de'oarece scaldndu-se cerbul in apa acum, apele se racesc 8 .

1. Voronca. Datinile i credintele poporului romda, p. 942.

2. Ibidem, p. 561.
3. Cred. Rom. din Baltatepti, comunic. de d-I E. Preutescu.
4. Cred. Rom. din Vnatorii Neamtului, comunic. de d-1 V. .tirbu.
5. C. Radulescu-Codin pi D. Mihaiache, Sarbatorile poporului, p. 82.
6. Calendarul alustrat, Craiova 1911, la zi.
7. Dat. Rom. din Voicepti, jud. Vilcea, comunic. de d-I I. N. Popescu.Cred. Rom. din Baltatepti,jud. Neamt, comunic de d. T. Preutescu:
et August, Macoveiu, e cap de post[ul Sntainarieif pi ziva crucii.
Sunt trei zile ale Crucii pe : ziva de 14 Septemvrie, Duminica a treia
din Postul-mare i ziva de 1 August.
8. Cred. Rom. din corn. Larga, jud. Buzau, comunic. de d-I C. Gh.
Vartolomeiu.

www.digibuc.ro

PO BRRJENILE.
Ziva de 6 August, cnd biserica noastrii serbeaz Schimbarea
Ja faiii a Domnului nostril This Hristos, poporul o numeste PAYjeni, Probajine, Probajeni In Bucovina, ProbAje, Probejeni, Probrejeni,
Probajne in Moldova, Bobrehjan, Pobreajen, Pobrejenia, Pobrijenia
Obrejenia 2 sau Obrojenia in Tara-Romindisc si Oltenia.
Poporul nostru crede c din aceast zi incepe s se probajeneascii, adec s se inglbeneasc frunza codrului 3. Prin unele parti
se zice chiar c in aceast zi se probo,-me cimpul si codrul 4.

Mai pretutindeni se crede ca orisicine are datoria sa se poarte

bine cu ai si,
copiii mai ales,
sa fie asculttori si cuminti,
oat-4i sau mustrati in aceastii zi, dtci altfel
vor fi proboziti tot anul 5. In deobste oamenii nu trebue si se pro-

-ca s nu fie probo,ziti,

bazeascd,

hueasc, intre dnsii 2.

Prin jud. Neamt, gospodarii caut s fie apucati de aceasta zi

impcati i mpciuii unii cu altii, did alttel aceast sirbtoare ii
va probazi i vor rmnei vrsmasi peste an 7.
Multe gospodine si cite odati i unii gospodari se phesc ca
s nu mnnce mere, pere sau perje pn la aceast zi; in aceast zi
ins pot mnc, deoarece cerul este deschis 8 Oricum, la aceast
i. C. Radulescu-Codin, 0 seama de cuvinte din Muscel, 1901, p. to.
2. Com. Voiceti, jud. Valcea, comunic. de d-1 I. N. Popescu.
3. &ultoarea, f, p. 128. Cred. Rom. din corn. Larga, jud. Bacau,
comunic. de d-1 C. Gh. Vartolomeiu.
4. &zatoarea, II, p. 52.
5. Cred. Rom. din com. Scanteia, jud. Vasluiu, comunic. de d-1 E.
Vuza.Voronca, Datinele, p. 693.
6. .5eziltoarea, VI, p. 52. Cred, Rom. din corn. Larga, jud. Bacau,
comunic. de d-1 C. Gh. Vartolomeiu.
7. Cred. Rom. din corn. Baltatqti, cOmunic. de d-1 I. Preuttscu.
8. Voronca, op. cit., p. 792.

www.digibuc.ro

srbtoare se desleag,

se ingdueste,

mncarea poamei sau stru

gurilor, cnd se si duc la biseric spre a se sfinti. Prin jud. Tutova

se zice chiar c cel ce mnncd struguri inainte de aceast zi, isi
afuriseste matele 1
Prin Bucovina, Mo,sii de Schimbarea la fat se sfintesc,

se

prin rugicinne asupra strugurilor dusi la biseric, din cari

gustind oamenii drept nafor, se socotesc astfel ca pomana mo,silor.
zice,

Dar si afar de biseric, dau acas matroanele aceasti rornan de

struguri ; ins la Schimbarea la fafa se Mid putini struguri prispitori,
copti 2

Prin jud. Flciu in aceast zi se duce la bisericii must fcut din

poama vaiatec, pentru apaos ; altii fac coliva de struguri 3.
Aromnii din Strumio nu mnnca struguri pn in ziva de
6 August, cum fac si ceilali Aromni din alte Ord. In ziva aceasta,
fiind sdrbtoarea Schimbarea la fata, toti Aromnii cari au vii, aduc
struguri la biserick in strchini ori in cosuri de nuiele, i dup ce
preotul ceteste asupra strugurilor
binecuvnteaz, crestinii ieau

in gurd cte o boabd. De aici incolo este deslegare la mncare de

struguri. In Moldova e obiceiul ca atunci cnd se iea in gura o
boab din strugurul cetit, se zice : poam nou in gur veche. In
Macedonia, cnd gust intiu dintr'un fruct nou, zic : snitatea a
noastr, hiavra Uvreilor, adecii
nou sntatea iar Ovreilor
frigurile 6.

Deoarece in aceast zi din postul Sdna-Mdriei nu este ingdduit mncarea de pefte i untdelemn, in cinstea Pobrejenilor, aceste
mncruri sunt deslegate, chiar de ar cdded inteo Miercuri sau Vineri.

Prin Bucovina se duc faguri de miere sau miere ca coliv la

bisericd 5.

Pobrejenile socotindu-se ca zi de hour pentru var, urnieazd

c apele, dupd credino poporului, se rdcesc in aceast zi. Cerbii le
spurd, urinndu-se in ele, si deci dela aceast zi inainte nimnui
nu-i mai este ingduit sa se scalde 6.
132r.r.ele se duc,

se cldtoresc,

iar

fokirtele,

i. Cred. Rom. din corn. Schineni, comunic. de d-nii frati Kahu.

2. Marian, Immorintintarea, p. 392.
3. Etym. tnagn. rom. p. 1260.
4. I. Nenitescu, Dela Rcuntinii din Turcia eurofiecina, p. 24.
5. Voronca, op. cit., p. 1179.
6. C. Gheorghiu, Calendarul femeielor superstitioase, p. 88.

www.digibuc.ro

terii i toate jiginiile intr in pamant. Care vietate nu va fi intrati

Ora la aceast zi, se poate ornori ; in deolwe fe,pii trebuesc neaparat
uciO. Dad din intamplare un voinic vede un Farpe i nu-1 omoara,
acel earpe se va preface in sineu. Dad earpele va fi vzut de o femeie i nu va fi ucis, el va mud pan la anul 1.
Prin Oltenia se crede ca in aceasta zi este bine ca fiecare si-i
ica. i
pstre.ze cate o crecuta cu apte prune, i catev alune

intr'un loc indosit, unde .nimeni s nu umble ca sa le ating ori

sa le strice, cad ele vor fi bune de friguri i de alte boale in cursul
anului 2.

Prin jud. Mehedinti ferneile se duc la pdure i despoiate,

cauta alune, pe cari le culeg Rand trei inchinAciuni. Aceste alune
sunt bune pentru friguri 3.
Prin jud. Muscel se crede ca la aceast sarbatoare este bine sa
se fure fiori de tigvit, cari sa se plarnadeasca in apa neinceputa. Din
aceasta 'ap si bea oriicine chiar din aceast zi, ca sa fie ferit peste
an de brdncd i alte umflaturi. Oricurn, cel care capa.t branca, daca
bea din aceast apa, se crede c se tarniduqte.
Acurn se culeg de pe camp avrameasa, finparateasa, tnufetelul,
Juicteanul i usturoiul de siimulastra, precum i alte -blarii, cari vor
fi folosite peste an ca leacuri impotriva multor boale.
Fetele nil se laie,
nu se- la, caci dad ar face astfel, coadele

nu le-ar mai crete 4, intocmai cum nid iarba nu va mai creste

peste aceast zi de inceput al toamnei.
Prin Bucovina se mai spune ca aceast zi trebue tinuta
pentru guri 5.
In sfarOt sarbatoarea aceasta trebue tinuta pentrud... trebue
nut. Acum vreo caliva ani,
di se povestote din jud. Valcea,
un orn s'a dus cu carul sa iea din fanul ce-1 avea peste Olt in zavoiu. Nici n'a apucat sa tread Oltul dincolo, caci i s'a fararnat carul,
ducandu-se pe ap la vale i ne mai gasind in urm decal o roat,
afara de provap, pe care l-au scos boii inot la mal G.
1. R.-Codin, Mihalache, Sarbtorile, p. 82.
2. Dat. i cred. Rom. din corn. Catanele, jud. Dolj, corpunic. de d-I
--tit. St. Tutescu.

3. Etym. magn. rom., p. 951.

4. R.-Codin. Mihalache, op. cit., p. 81-3.
5. Voronca, op. cit., p. 694.
6. Culezere din corn. Voiceti, comunic. de d-I I. N. Popescu, invatator.

www.digibuc.ro

SANT-MARIILE.

I. Maica Domnului.
Rposatul Pdr. Sim. Fl. Marian ne-a lsat o lucrare intreagi
complet cu privire la persoana Sfintei Fecioare Maria1, care cuprinde urmtoarele capitole : i. Nasterea Maicei Domnului, 2. Maica
Domnului in stare binecuviintatd, 3. Maica Domnului ci Creiciun, 4.
.Maica Domnului ci Trif cel nebun, 5. Fuga Maicei Domnului la Egipt,
6, Maica Domnului i paingnul, 7. Cdutarea Domnului sus Hristos,
8. Adormirea Maicei Domnului i 9. Maica Domnului, scdparea oameniter.

In cele ce urmeaz, vom alipi la aceste capitole, numai In

material inedit, vom adaoge ca al io-lea capitol : Minuni ale
parte,
Maicei Domnului, lsand, fireste, de-o parte interesanful material cu
privire la Minunile Maicei Domnului, recte : Cltoria Maicei
Domnului la Iad i Visul Maicei Domnului, de origine armrreascA.

Adaugeri la Maica Domnului

Crdciun se vor face cnd va
fi vorba despre Nasterea Domnului nos:ru bus Hristos, cu prilejul
descrierii Crdciunului cu toate datinile sale.
La Maica Domnului i Trif se adaug urmtoarele dou Povestiri :

India, care se aude prin jud. Covurluiu, are urmtorul cuprins :

Si la patruzeci de zile dup Nasterea Mntuitorului, Maica
Domnului lu doi pui de turturdle i porni spre biserick cl se I'mplinise sorocul dup lege. Merge s-si inchine pruncul la templu.
Cum inergei pe drum, iat c lute() grdin sub un copac,.
sta Trif cu un cutitas in mn i curti pomii de omizi. Trif,.

i. Legendele Maicei Domnului, Bucurqti 1904.

www.digibuc.ro

cnd vede pe Maica Domnului, incepe s'o tuyasca 1, crezand ca ar

fi o alt femeie i nu Ea.
Maica Domnului a intors capul si a vazut pe Trif. Suparandu-se, s'a intors inapoi zicand:

Fie azi ziva ta, cad a mea o s fie mni !

Si s'a intors acasa spre a se duce a douaai la templu.
Si de aceea la i Fevruarie cade T riful (ziva sfntului Triton),
iar la 2 cade Stratenia, adeca Intmpinarea Domnului 2.
A doua povestire o au Macedo-Romnii i sunii :
Maica Precista a avut un frate, pe S fan tul Trifon. Acesta
nu prea dadea crezarnnt sor-sei, ca a nascut pe pruncul Isus din
binecuvantarea lui Dumnezeu, si Ii punea la indoeal cinstea ei de
fata ; din pricina asta nu vorbi cu (Musa i nici ave ochi s'o vaza.
Inteuna din zile, Trifon se afla cu mai multi oameni la taiat
o vie.
Iaca pe o carare ce trecea pe lnga gardul viei, oamenii vd
o femeie tinerica, frumusic, cu un prunc in brate, dar pe care n'o
puteau cunoaste.
Mai, cine s fie femeiusca ceea cu plodul in brase ? iintreb
unul ; i toti isi aruncara ochii inteacolo.
Cine s fie, raspuns.! Trifon, care cunosc pe sora-sa,
ia cteaua ceea a noastra !
Sfanta Fecioara, care se ducei sa-si fad nwlifta de 40 de zile,
inchine pe prunc in templu, se intoarse din cale inapoi, cnd
auzi cuvintele dusmnoase Cu cari o cinstia frate-sau, tocmai cand
se ducea la sf. altar.

Fie ziva ta azi, c'a fi a mea mni ! i pleca inapoi.

Ajungand acas, spuse mamei sale :

Mama, iea o man de sare i o carra de in si fugi la vie,

c frate-meu
taiat nasul !
Marna-sa lu cele ce-i spuse i inteo fuga ajunse la vie, numai

c'o mina de suflet, de teani

grij. and colo, &Eve pe Trifon

bun sanatos.

r. Cnd un barbat vrea sa atraga atentia unei femei ori chiar pi

ccha-chi., spre
a nu atrage luarea-aminte a altora, cari poate din intamplare se afl prin
prejur. (Cine vrea sa-pi faca de cap, tuete pi lume straina,.
2. Culegere din corn. jorapti, comunic. de Par. I. C. Beldie.
3. A mies viea, primavara ori toamna, a o curatI de uscaturi pi de
altui barbat, cu anumife scopuri, tumte, se face ca tupepte

ramurile nefolositoare.

www.digibuc.ro

Da ce-i, mama, de venisi asa de speriata ?

Ce sa fie, dragul mamei! la, sorii-ta mi-a spus c ti-ai
tiat nasul !
Hm !... Cum sa-1 taiu!.. Caci ask ridicand cosorul cu in-

covoetura in sus,nu 1-am putut tai; doar ia

Si lsand cosorul peste nas cu ascutisul, flat harp !, iar nasul
Ii pica la pamant.
Atunci mama-sa il lu nurnai cleat, tranti mana de sare peste
dietura, i punandu-1 la loc, Il lega cu carpa de in.
Trifon vazit in aceasta un semn dumnezeesc i incep a se
incredint de sfintenia i binecuvantarea dumnezeasd a rodului pantecelui surorii sale 1.
La Maica Domnului

painganul se adaug urrnatoarele doul

povestiri :

Intaia e aude prin jud. Tecuciu i suna astfel :

Ci-cl Maica Domnului torcea in furca fuior de canepa, cand
vine painjnul si-i spune :
-

Maid Precurata, eu torc mai subtire ca tine !

Dar dad nu vei toarce, ce sa-ti fac? ti zise Maica Dom-

nului.

Dad n'oiu toarce, si-mi dai tu foc atei mele; iar dad nu,
s-ti dau eu foc fuselor tale !
Mai trec ce mai trec si vine iar painjanul la Maica Domnului

zice :

Maid Preacurata, eu torc i es totdeodata, si nu ca tine !

Dar daca n'ai tese, ce si-ti fac ?
SA m ucizi !

$i s'au despartit. Peste putintica vreme, vaz Maica Domnului

panza painjanului cea de tot. subtire i pe pain* mandru foc. $i
pentruci Maica Dornnului nu se dada rnias ca panza lui era mai
subtire decat tortul Preasfintei, lasa gangania sa-i dea foc fuselor.
Dar tortul gr atunci :
Maica lui Dumnezeu, de ce m lasi sa ard ?
$i Maica Fecioara a zis :
r. Dict. de Coba Munteanu, com. Grivita, jud. Tutova, care qtie povestirea din Macedonia,comunic, de d. T. Popovici. Aceasta. legend& aromneasca, necunoscuta in variante, o gasim aproape intocrnai ntre povestirile bulgreti ; cfr. L. Schischrnnoff, Lgendes religieuses bulgares, Paris
1896, p. 125.

www.digibuc.ro

PainjAnule, pInza ta sA fie subtire, dar tot pe unde nu-s

.oameni s'o tesi si nimeni s n'o poarte ; iar cdnepa mea s creascA
pe toate clile
cu dnsa s se imbrace tot omul.
Ci-ci 1-ar mai fi i blAstrnat : cA cine va ucide un pain*,
-s i se ierte dela Dumnezeu trei pacate 1
Din vremea aceea, painjnul erA prigonit de oameni, iar cnepa
.cu mare cinste sAmAnatA.

Vznd un painjin cinstea cea mare la care ajunsese cnepa,

schimba,
-isi lu chipul sdnuintei de cdnepd, i coloarea
rele si le subti, ca doar-doar va scAph de moarte.

Maica Domnului afl de aceasti prefacere

picioa-

meni din nou

sA fie ucis i asa ; iar cine Il va ucide, s i se ierte de Dumnezeu

-sapte pacate.

De atunci, cine ucide painjnul roscat, cu cap si cu picioarele

grase, are iertate trei pacate, iar cine ucide pe celalt, fArA cap,
cu trupul ca sAmnta cnepei si cu picioarele lungi i subtiri ca firele
de Or, va aveA dela Dumnezeu sapte pacate iertate 2.
A doua povestire se aude prin Oltenia si sun astfel :
aPaianjenul s'a pus la intrecere cu Maica Precista : care s
toarcA mai subtire.
Se pune Maica Domnului i toarce subtire... subtire...
Un' se pune i pAianjenul si toarce si mai subtire, si-si mai
d

i drumu'n jos pe fir...

FA si tu daca poti asA !

Cnd vede Maica Precista una ca asta, c'a intrecut-o un piianjn, cA-i mai dA i cu sic !, cA vezi dumneata, ea nu puteA sA

se lase pe firu-i tors,-1-a blestemat :

Unde-i fi tu, ori in ce coltisor Ai fi bAgat, sA te omoare ;
si cin' te-o omori, s i se ierte dintr'o datA sapte pacate ! 3.
i. C. Hogas in Arhiva, IV, p. 494: cAceasta credinta in popor si e
intemeiata pe faptul ca oarecnd Maica Domnului s'ar fi intrecut cu painjenul la tesut pi ca in cele din urma, tot Maica Domnului ar fi intrecut
pe painjen, dar ea, suparata de curajul lui, ar fi lasat cuvnt in lume ca
se vor iert cte sapte pacate de fiecare painjen ce va ucide cinevh. Cfr.
mitul A rachneei, fiica lui Idmon, regele Colofonului, prefacuta de Minerva
in painjen.
2. Culegere din corn. Tepu.
3. Diet. de M. I. Dumitrascu, corn. Boureni, jud. Dolj, cornunic. de
N. I. Dumitrascu.

www.digibuc.ro

10

La Cautarea Domnului Isus Hristos se adaug urrntoarele povestiri :

Intaia se aude prin Bucovina ; ea se poate socoti i ca o legend a foarecelui i paianganului i are urmtorul cuprins :
Dup ce au rstignit Jidanii pe Domnul Hristos, Maica Domnului umbl plngnd i vicrndu-se de jale si de durere c i-au
rstignit fiul. Pe unde merge ea plngnd, plngeau de jalea ei
toate viettile de pe prnnt ; iarba cmpului i florile livezilor se
plecau inaintea Maicei Dort nului in sernn de jale.
Un stol de nindunele au iesit inaintea Maicei Domnului pe un
cmp frumos i i-au spus c Fiul ei a treia zi are s invie dirt
morti, aitndu-i-se ei i Apostolilor. Atunci s'a mai linistit Maica.
Domnului si a zis ctre rndunele :
Voi rndunelelor, de azi inainte s fiti cele mai curate
paseri de pe fata pmntului ; si la care cas yeti face voi cuibul,.
acea cas s fie cu noroc. Si cine va sparge cuibul vostru, sa fie
blstiimat !

A mers Maica Domnului mai departe, a trecut printr'o padure

gnul

i
i

s'a intlnit cu Ufl piiiangn i cu un parece. Si vzInd pianoarecele pe Maica Domnului plngnd, i-au zis :

De geaba plngi, c Fiul tu e mort si nu mai invie dupa

cum crezi tu!
Dar Maica Dornnului le:a rspuns :
Fiul meu e fiul lui Dumnezeu j Dumnezeu va face ce
voeste!

Si s'a dus Maica Domnului mai departe, si a tot mers pn ce

a dat inteo pdure. Temndu-se s nu riiticeascl, s'a intors napo
pe unde a venit. In timpul acesta, vznd piangnul i oarecele
c Maica Dornnului nu le-a dat nici o blagoslovenie, s'au sfkuit ca.
atunci cnd vor mai vede-o, so spnzure !
A zis soarecele catre piangn :

Pentrua n'a vrut Maica Domnului s ne blagosloveasc,.

tu pdiangnule fa' o funie i and vom vede-o, s'o spnzuram !
Si n'a trecut mult, numai ce iat Maica Domnului venind
tot pe acel loc, la piangn si la soarece. Piangnul fcuse o at.
groas, o legase de o creang, iar soarecele spase sub creang o groap
adnc.

Dar Maica Dornnului a stiut gndul piangnului si al parecelui si le-a zis :

www.digibuc.ro

11

Tu, pdianganule, ai fcut at s ma spnzuri pe mine ; tot

spurcat si plin de viermi sa fii ; si cine te va vedea, s te ucid 1.
Si tu, soarecule, atta de spurcat s fii de azi inainte, di unde vei
pieri tu, sd rimale locul spurcat ; si cine te va vedea, sa te omoare ;.
si cine va ucide un oarece ori un paiangan, sa-i ierte Dumnezeu
trei pcate !
De atunci soarecele si piangnul sunt spurcati ! 2,

A doua povestire se aude prin Transilvania

si

sun precum

urmeaz :

A fost uti om mare

$i a plecat inteo pildure mare
$i a tiiiat tin copac mare
$i a facut o hiseric mare.
Cu nouil usi,
Cu nouil altare.

In altarul l mare, a fost

cetindit Sfdina-Maria-a-mare cartea

milostivirii, de joi pna Smbtd.

Smbat si-a facut carpe de fier si opinci de otel si a plecat.
la Jordan. $i s'a intalnit cu Joan. Si a zis Maica Precista :
Printe Ioane, Sfinte Ioane, ai vlzut ceva si ai auzit, c
am avut i eu un fiu din trupul rneu ? $i pe toti fiii i-am putut

i adtvdra, numai pre fiul meu nu 1-am putut ceti si adevrl.

0, Maic Fecioarii, d n'ar fi sd graesc inaintea sfintiei tale,
ca 1-au prins cnii de Jidovi, si-1 chinuesc si'n cruce de brad I!

cell

rstignesc !

Si se lu Maica Precista pe cale, pe crare, cu cosita alba de.

porumb 3", fata albii sgariind si se intln cu inefterul de lemn.

Bun ziva, mestere de lemn !

Mutumesc dumitale, Maid Precist!
De unde vii, mestere de lemn ?
Am fost la Hristos de i-am fdcut crucea! Mi-a zis
fac mai usoar, si am fcut-o mai grea!

s a

Oh, sa lucrezi cu anul si s nu ieai banul!

Multumim dumitale, Maid Precist !
r. Compara aceasta credinta cu cele ce rezult din povestirile capi
tolui Maica Domnului fi paingdnul, de mai inainte.
2. Diet, de d-1 Nichita Bizom, corn. Vatra-Dorna si cornunic. de d-1
Teofil Bizom, tot de acolo.
3. Cu parul ca pana hulubului alb ?

www.digibuc.ro

12

Si se lua Maica Precista pe cale, pe cirare, cu cosita alba de

-porumb, fat alba sgariind, i se intalni cu mqterul de fier.
De unde vii, nieftere de fier ?
Am fost la Hristos de i-am fcut piroane in talpi i in

palmi. Mi-a zis sa le fac mai mici, i le-am fcut mai mari !
Oh, s lucrezi cu anul i sa nu ieai banul !
Se lu Maica Precesta pe cale, pe carare, cu coita alba de porumb, fata albi sgariind i a ajuns la Impilatl. Acolo portile erau
incuiate. Maica Prccesta a strigat, portile s'au descuiat i a vzut pe
fiul sail chinuindu-se pe cruce ; i a zis :
Pentru ce te chinueti tu, o fiul meu ?
Nici pentru tine, nici pentru trine, ci pentru lumea toata.
Cad n'ai auzit glas de secure in pdure i cantec de fata mare; i
n'ai auzit sa se despart vitelul de vac i vaca de vitel i copilul
de mam i mama de copil !...
Si care va auzi cuvintele mele i nu le va spune la lume, la

lun, la saptmna, la an, la jumtate de an, va apuca pe mina

[ce]a stang, se va duce pe calea a stramba, la mese stranse, la pahare goale, la viermii Ai neadormiti, in care se va viclui in veci, amin !
lar care va auzi cuvintele mele i le va spune la lume, la

lun, la saptmana, la an, la jumiitate de an, se va duce pe mana

a dreapt, pe calea a oabl, la mese puse, la pahare pline, la in-.
genii lui Durnnezeu, unde va viclui in veci, amin ! 2.
A treia povestire ne vine din prtile de sus ale Moldovei, sub
numele de Pavestea lui Dumnes.-eu. Ea este versificat, dupa cum de

altfel pare a fi fost i cea de mai sus :

Cruce'n cask
Cruce'n mask
Cruce 'n tuspateunghiuri de cas'A ;

Da asta nu-i de fel cask

Da-i biserica frumoask
Cu pristariu
De mgrgritari,
Cu ferestile de bucilti de tilmaie
[mart.

SW bisericii mare,
Din lemn mare,

Cu nouil usi, cu nou altare.

Maica Precesta'n mijlocu' bisericii
[erk
'N maina dreapta cruce sffint5,
Carte albil'n milna stfing;
Sedea
Si ceti

i-adiveria
Pe toti stintii,
Pe toti proorocii,
Pe toti schiopii,

t. De sigur ca : Pihit.
2. Dict, de batranut D. Magrineanu, de loc din corn. Frana, cornunic. de d-1 C. N. Mateescu, profesor in R.-Vilcea.

www.digibuc.ro

13

Ba, Maid, 1-am vzut

CA el e de mult stiut
Pusca lui de var
Fulger de cu sear ;

Pe toti orbii
$i pe toat lumen.
$i-a putut cell
Si-adeverl

5Pn ce chip ar fi ;
Da de fiul ei Hristos,
Isus cel prea frumos,
Nu 1-a putut cell,
Nu 1-a putut adiverl,
Nici in ce chip ar
pornit cu poalele strnse ;

Dac-i acela,

Maica Precista

Nu-adevrati
Ci ru invtati ;
Pe cruce de chiparos 1-au rilstignit_

Pe drum werge,
Lacrmi din och i curge,
Mere de aur se face,
Pe toti slntii strfingeil,
La Raiu ii ducea,
Pe Hristos 11 pomeni.

Iar pe la o mijlocire de loc,

S'a 'ntfinit eu Moisi- Prooroc.
Moisi-Prooroc,
N'ai vzut,
N'ai auzit
De fml meu, Hristos cel iubit
N'am

N'am auzit,
Nici cine-i n'am oblicit.
CA eu In mijlocul bisericii stam,

Eu Il stiu
$i 1-am vzut
Cum 1-au chinuit
1-au btut,
L-au prins doisprezece tfilhari,

Jidovi arturari,

Drept In poartil la Pilat,

Cu piroane-1 pironia
De siingelei curge,
Din sfinge, vin se fAce.
Cine muri,

Cu vin Il prohodi
$i'n pumnt Il punea,
Pe Hristos J pomeni.
Cu cilmes de urzicil-1 imbrc,
De sudori vrs,

Din sudori mir se fce ;

Cine se nste,.
Se botez,
Cu mir miruiit,

Pe scaun de aur sedeam,

'N milna dreapt cruce sfnt,
Carte alb'n mna stng,

Crestin '11 frice,

$edeam

De prul pe jos add";

5i cetiam
$i-adeveriam
Pe toti
Pe tosi proorocii,
Pe toti
Pe toti orbii
5! pe toat lumea.
$i am putut cetl

Din pr busuioc creste,

Biserici se Meek
Preotii le sfinti,
Cu busuioc le slinti,
Pe Hristos il pomeni.
$i-a pornit pc muntele Vaflimulu
5i-a strigat din vilrful muntelui :
Secati voi mrilor,
Secati izvoarelor,
Uscati-vii voi, dimpurilor

5i-adeveri

$i'n ce chip ar
Da pe fluE meu Hristos,
Isus cel prea frumos,
Nu 1-am putut
Nu I-am putut adeveri,

Nici In ce chip ar

Pe Hristos Il pomeni.
Curoana de spini 'n cap i pune,.

Uscati-vil voi
Uscati-v voi codrilor,

L flu! meu Hristos Ii mort!

Maica de munte s'apropi
$i muntele se topi

www.digibuc.ro

14

Pe Mil albil s'a spillat,

aur si-argint se sic-M.

Maica Precista sta

La rAsArit s'a uitat.

Pe Hristos cAnd.1-a vilzut,

Si se mirA :
Ce sA fie astA':

Si-atunci a strigat inger din cer

0, MaicA PrecistA, ce-ai
Bine n'ai fAcut,
CA lumea'n ist ceas ar'sA moarA!
Las'sA moaril.
CA nu-mi

CA finl meu Hristos Ii mort !

0, MaicA PrecistA, s te duci
Pe cararea lui Adam,

La fnteina lu Iordan,
C'acolo te-i IntAlni

Cu Maria Magdalina,
Cu Maria lui Iacov
cu toate mironositele.
Dimineata te-i sculA,
Pe fat albA te-i spl,

Cu duhul a suflat,
Riinile i-a vindecat.

0 flut meu Hristos,

Toate puterile'n milna ta au fost,
Ce nu i-ai detunat,
Ce nu i-ai
In fundul Iadului
SA-i fi bAgat,

Untie stun serpii

Si smeii
Si balaurii
Si toate limbile cele rele !
0, maica mea sfAnt,
Cu ct vorbesti.
Cu-atilta pAcAtuesti !

Par' nu m'am dat chinului

La rsfirit te-i uitA,

Pe Hristos eh' 1-i vedeA,
Nid In cer, nici pe pAmAnt,
Foarte de cAnii de Jidovi
Cu Duhul ii sut15,
vindecA.
Rnile
Ea atuncea s'a bucurat
Si-asA a strigat :
Izvoriti voi mArilor,
IzvorIti izvoarelor,
Inverziti voi cAmpurilor,
Infloriti voi florilor,
Faceti-v voi pAnilor,
Infrunziti voi codrilor,
Ireseliti-vA voi paserilor,
CA pe fini meu, Hristos cel iubit
L'am adiverit,
5i s'a dus Maica Precista
Pe cArarea lui Adam,
La fAntAna lui lordan
Si-acolo s'a 'nfalnit
Cu Maria Magdalina,
Cu Maria lui Iacov
Si cu toate mironositele.
Acolo a dormit,
CU dilusele-a vorbit.
De dimineat s'a s.ulat.

$i nacazului
Si muncilor,
Cine se nristeA,

Nu se botezA;
Cine se 'mpreunA,
Nu se cununA.
Da de-amft.

Cine se naste, se boteazii.

Crestin se tlice;
Cine se'mpreunii
Se cununA.
Si se leagii
Onia de miel,
Mielul de ()Me;
Iapa dc mAnz,
MAnzul de iapii ;
Vaca de vitel,
Vitelul de vacA ;
$i cate-s pe pmAnt

Toate una de alta!

0, Elul men Hristos !
Scrie'n cArticie aceste cuvinte :
Cine o spune cuvintele-aceste
'N-toatA seara .

Da nuaqiqi lu toatA seara,

Da la o jumAtate de an ;
Da nu la o jumiltate de au,
Da miicar la un an,

www.digibuc.ro

15

Aceala sil dea din maim dreaptil,

Sa se duca pe crarea dreapta,
La mese 'ntinse,
La faclii aprinse,
La pahare pline,
La cuvinte bune.

Da cine-a sto

Si n'a spune-o,
Sa deie din maim stanga,
S'apuce pe cararea strambil,
La mese stranse,
La faclii aprinse,
Li pahare desarte,
La cuvinte rele,
Amin, ami i, amin !

A patra povestire, asemeriea versificatii, cu mai multe amiinunte

ins, se aude prin partea Moldovei de jos

Plecat-a un om mare
Cu un topor mare,
Pus pe spinare,
La pdurea mare,
Pe drumul cel mare,
taie un lemn mare,
Dintr'insul sa fact' o maniistire
[mare.

Lemnul 1-a allat,

In noti 1-a despicat,

Dinteinsul c'a durat

Manastirea eea mare.
Cu nouil altare,
Iar din lamara si cranca mai mica,
Fc0 i o biserica
Mai mititica.

La biserica cea mare

-Cetia StinM-Maria-cea-mare,

La strana cea mare,

Cartea cea mare.
La manastirea cea mica
Cetia Setnta-Maria-cea-mica,

La strana cea mica,

i sulfa. astfel.
Din cartea cea mica.

Cetia Santa-Maria cea milostivnicti,

La tofi fiisorii crestini cetia,

cetiau
Si-adiveriau,
Numai fiisorul Maicei Preciste nu
[se afia
$i nu cetiii,
Niel nu adiveria,
Si Maica cu ochii Il cilta.
Purees-a Maica Domoului
Pe cale,
Pe carare,
Plangand,
Vaicarand,

Ia alba zdrelind
Par galben darapandnd
La mijloc de cale
Se intalnl cu Ion

3.

Sdn-lon,
Botezatorul Domnului.
Graf Maica Domnului:
Ioane,

1. Comunic. de d-1 D. Furtuna, corn. Manastireni, jud. Botwani, care

adauge : cAceasta poveste mi-a spus-o rnatusa Marghioala P. Furtuna,
S'o scriu prin cat-0,
S'o auda tor:: ;

Cine-a vrea s'a cefi,

M'a pomeni

Ea o zice in fiecare dirnineata i sara, dupa rugaciune fetelor din

-sat cu de-a sila le-o spune
2. Mai inainte am vazut :
Fates alba sgAriind.
3. Par galben despletind [pe spate, cum obisnuesc femeile cand le
wp
moare cineva din casa ori dintre rudeniile apropiate].
i

www.digibuc.ro

16

Maica pli'ngea

Sfin-Iuane,

De vazut
N'ai vazut,
De auzit
N'al auzit,
De Hristos, flu! meu
Si liul lui Dumnezeu,
Ce-a facut cu dfinsul nenmul Ji[dovilor
Grait-a Ion
San-Ion,
Botezutorul Domnului,
Catre Maica Domnului :
Maicri Preacurata,
De vazut
Nu 1-am vazut,
De-auzit
Nu 1-am auzit,

Si se vaicara,
La putul Iordanului
Cu broasca se'ntalnia.
Bung ziva broasca!
Multamim,

Dar ce esti Elsa de mfilmita

Cum MI nu liu
Ca un flu nvui
Si de acela aflai
Ce Jidovii cu dfinsul au facut.
Cil 1-au prins i 1-au legat,
Ca I-au batut
Si
judecat,
osnda i-au dat.
(Anil,
C51)611111

Da' am auzit
Ce Jidovii ca dfinsul au facut,

De Jidovi
Chinuitu-l-au,
Horopsitu-1-au,

Cum nu s'a mai vazut,

Cum nu s'a mai auzit
$i nu s'a mai aflat.
Cu crucea'n spinare 1-au purtat,
Pe cruce I-au tintuit,
Sus I-au ridicat,
Intre ioi tfilhari 1-au pus,

Cii 1-au prins

Si 1-au legat
1-au batut

Si I-au judecat
$i osanda i-au dat
Canii,
Capctinii

De Jidovi.
Chinuitu-1-au,
Horopsitu-l-au,

In causal 1-au Intepat,

Cum nu s'a mai vazut

Si nu s'a mai auzit
Si nu s'a mai aflat.
Cu crucea'n spinare 1-au purtat,
Pe cruce I-au tintuit,

Din sange
Vita de vie,

Din coasta i-au curs

&Inge i apii ;

Din yip de vie

Din poama

Sus 1-au ridicat,

Vin.

Intre doi tilhari 1-au pus,

Stinge!e Domnului penh-u crestini.

Broasca grai :

In coastil 1-au Intepat,

Din coasta i-au curs

&Inge i apa.
Din sange spa
Vita de vie;
Din vita (le vie

Maicuta, nu te mhnl
$i nu te tfingui,
CA eu avui doisprezece feciorei
Ca doisprezece luceterei,
Mititei,

Si-a venit o roata

Forforoata
mi-a omm-it unsprezece dint.

Din poama
Vin,

&Inge le Donmului pentru crestini.

www.digibuc.ro

[dat5 ;

17

$i am ramas cu unul,
Cel mai mititel,

Dar de vzut
L-arn vzut,
La curtile lui Pilat.

Mai frumusel,
La ochi holb4tel

11 chinuiau cAnii,

La picioare
Zise Maica Domnului cAtre broas[ea :
Chiam5-1 sa-1 vd si eu !
Strigli broasca cAtre flu :
Siminoace,
Busuioace,

Vin la Maica Domnului Incoace !

Maica It viz
5i-1 drAggli

Si cAtre broascA grl :

BroascA, brosculit,
Tu'n apA s trAesti,
Din ea sA te hrnesti,
Puturi s DU paraduesti 2,

In apA s mori
Si de Imputit sit nu te Imputesti,
SA fli spaim5 Jidovilor.
Plecat-a Maica Domnului mai de[parte,
Si se IntAlnl cu lemnarul,
Mesterul lemuar :
Tu mestere lemnar,
De vAzut
N'ai vAzut,
De auzit
N'ai auzit,
De fiul meu,
Fiul lui Dumnezeu,
TatAl cerului
Si al pamAntului ?
Riispuns-a mesterul lemnar :

CApanii
De Jidovi.
Cu spini I-au btut,
Pe fat sfAntA 1-au stupit,

Trestii sub unghii i-au yarn,

Pe cruce 1-au rAstignit,

Cuie'n palme i-au btut,

Cuie'n patine i tlpi.
Chiar eu crucea i-am filcut.
De ce ziceau sfi i-o fac mai micrt,
De ce eu i-am ficut-o mai mare,
Ca A-1 intinzA mai tare.
Alei, mestere lemnar !
Blestemat sit tii de azi inainte,
Ca s'A inuncesti cu anul
Si cu greu
cfistigi banul !
$i a purces Maica Domnului
Pe cale,
Pe cArare,
PlAngAnd

Si vAicArnd,

Fat dalb zArAind,

Pr galben dArApAnnd.
La mijloc de cale se'ntAlnl cu fie(rarul,
Mesterul fierar :
Tu, mestere fierar,
De vzut
N'ai
De auzit
N'ai auzit
De fiul meu,
Fiul lui Dumnezeu,

Tatal cerului

icut,
De auzit
Nu 1-am auzit,

Si al pArnntului?
Rspuns-a mesterul fierar :

r. Holbat, ochios, cu ochii mari si bulbucati ; Eminescu zice : (Bah

bucatii ochi de broasca I
2. A se paradul, a se darapani, a se pustil (despre casele parasite).
Intelesul vier sului este deci : cPrin fiinta ta in apa de fantan, aceasta sa

nu fie socotit ca spurcat 0 din aceast pricina s se paradueasca.

cu at.

3. De ce... de ce, cu
Pamffle, Siirtnitorile de toamnd.

www.digibuc.ro

18

Fitti lui Dumnezeu,

Stpfin cerului

Maicuti,

$i pimantului?

De auzit nu I-am auzit,

Dar de v5zut
L-am viizut
La curtile lui Pilat:
chinuiau canii,

Maicutri,

Cpcinii
De Jidovi.

Cu spini I-au batut,

Pe fat5 sfantd 1-au stupit,
Trestii sub unghii i-au
Pe cruce 1-au ristignit,
Cuie'n palme i-au britut,
tlpi.
Cuie'n palme
Cuiele chiar eu le-am fcut.
Adusu-mi-au tier de-ajuns si de
[rimas,
Eu le-am spus ci nu-i de-ajuns
i drinsii inc5 mi-au adus.
$i din fierul dat,
Eu nou5zeci si nou5 de pirti
[le-am turat ;

Spus-an si fac cuiele cat palma.

Eu le-am flicut ct degetul
$i le-tan scurtat, sri nu fie miri[soare,

De auzit
Nu 1-am auzit,
Dar de vazut
L-am vilzut
La curtile lui
II cifinuiau
Cripcanii

De Jidovi.

Cu spini 1-au bitut,

Pala sfnt5 i-au stupit,
Trestii sub unghii i-au Oat,
Pe cr.:ce 1-au ristignit,
Cuic'n paime i-au
Cuie'n palme
FittI ti-a murit
Si'n Haiti sta de-a dreapta Dom[nului.

Stri.45 Maica Doinnului

Cu glas tare:
0 ilia Mell,
Fad lui Dunmezeu,
Stipan cerutui

Ca sii nu-I str5pung5 tare.

Alei, mestere fierar,
Blagoslovit sri Ili de mine,
Ca sii dai odati cu ciocanul,
ias lesne banul!
Plecat-a Maica Domnului
Pe cale,
Pe c5rare.
$i-a ajuns la Dealul-mare.

$1 p imntului !
De vazut
Nu te-am vizut,
De auzit

Pe deal s'a suit.

Cnd la mijlac de deal,

te-au judecat
51 osnda ti-au dat.

Usa raiului
Strigi Maica:
Petre

Cnii,

Despre tine am auzit,

Ce Jidovii cu tine au fcut,
Cii te-au prius
$i te-au
CA te-au britut

De vizut
N'ai vizut,

De Jidovi
Chinuitu te au,
Horopsitu-te-au,
Necinstitu-te-au,

De auzit
N'ai auzit,
De full meu,

Cum nu s'a mai v5zut

Si nu s'a mai auzit
$i nu s'a mai allot.

Siin-Petre,

www.digibuc.ro

19

Cu crucea'n spinare te-au purtat,

Pe cruce te-au tintuit,
Sus te-au ridicat,
Intre doi tlhari te-au pus,

Mai vzut-ati piinil acum

In coastA te-au Intepat

Din coastri au curs
Snge si apA,
Din sAnge si WI
Vita de vie,

$i sbiernd oaia dap miel

Urine de secure
In pAdure,

Ori copil de fat mare

Din vitA de vie

Poarnii,
Din poamA

Si mielul dup. oaie,

Ori copilul dupa mama,
Si mama dup copil?
De-acum toate-or II!
Povestea asta cine o stie,
S'o spuie ;
Cine n'o stie,

Vin,

SA n'o spuie ;

Stange le tAn pentru crestin!

Cine-a sti-o
Si a spune-o,

RAspuns-a liulcu gura catre Maica:

Maick toate s'au Intmplat,

Cu rostul lor cel adevArat,
CA nainte oamenii se luaul
i de cununat nu se cununau;
Copiii se nAsteau
Si de botezat nu se botezan ;
Oamenii cnd muriau,
In iadul negru mergeau.

Pe-atunci, stiuca'n talger nu se

fsbilteil 2

Si coiosul noaptea nu cnta.

Iar de cnd toate s'au IntAmplat
Cu rostul lor eel adevArat,
Oarnenii cari se lean, se cunund,

Il va lua Dumnezeu de mrina

dreaptA

La luna,
La sAptAmAna,

5i-1 va puriA pe la racse'ntinse

Cu Mall aprinse,
Cu pahare pline,
Cu bucate bune ;
Iar eine-a sti-o
$i n'a spune-o,
Il va lira Dumnezeu de milna
[stiingil

La luna,
La A p tilmAna,

Iadul s'a sfarilmat din temelie

Si raiul s'a deschis,

$i-1 va purtA pe la mese goale,

Cu ochii beliti,
Cu dintii rnjiti,

.tiuca se sbate

Amin ! 3

FAcutii se boteaza,

.,,i cocogul dintii.

1. A se hat =a se casatori.
2. Stand Jidovii la masa i ospatand rasol de gtiucc1, indata dupa.
rastignirea Domnului, se zice ca unul dinteinpii a zis :
Cu toate acestea, ma tem ca nu cumva Isus Nazarineanul sa nu
invie a treia zi din morti, dupa cum s'a lauddt !
Atunci sarira alti Jidovi ;i strigara :
Atunci va invia cel rastignit, cand va invia gtiuca aceasta!
Ddr tiuca indata, zice-se c a inceput a sari In taler i a stropi.
pe Jidovi pe fata.
i de atunci neamul jidovesc se crede ca-i pistruiat. (Cule2,-ere di i
om. Tepu, jud. Tecuciu).
3. Diet. de Maria N. Rugina, corn. Tepu, jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

20

A cincea povestire se aude tot prin aceeas parte a Moldovei

si are pr;i deosebite de cea de mai sus. Ea urmeaz astfel :
Era un orn mare
Si-avea un topor mare,
S'a dus la o padure mare
Si-a tiat un lemn mare
Si-a fcut o mnstire mare,
Cu noua ui, non altare,
In altarul cel mare,
Sfanta-Maria-mare ;
In celelalte altare,
Maica Precista.
Dot-anal nostru Isus Hristos
I-a dat voie
SA se suie la ceruri
$i el s'a dat jos.
Daca s'ar it dat
La niste crestini botezati,
Dar el s'a dat
La niste card de Jidovi spurcati.
Si a iesit Maica Domnului afarA
$i s'a uitat In sus, in jos,
SA vadA pe fiul ei.
$i nu 1-a vazut.

Si a intrat inuntru
Si a luat calla
Cu maim dreaptA

$i a plecat pe petrteal lerusali[mului,

Care pe deasupra se topia,

Pe dedesubt se del&
Milicuta Domnului

Pe llama mergea,
Cu glas mare pan' la cer,
Cu lacrirni pan' la pamant,
Cu fata alb sgariind,
Cu par mare decurand 2.
S'a'ntalnit c'un tneter de lemts
Si-a zis:
Buna calea, Maicut ;

Multmesculi, drguta I
Ce umbli, MAicul,
Ce cauti?
Ce umblu, ce caut
Sfanta verdeleanca (sic)
Fiul lui Dumnezeu,
Carele-i mai marele cerurilor
Si al pAmantului

Si al tuturor noroadelor.
De vazut, nu 1-am vzut,
Dar de auzit
L-am auzit,
Cand 1-au prins canii de Jidovi
In campul lerusatimului.
Cu brau de rug 1-au incins,
CoroanA de spini pe cap i-au pus,
Cu fiere 1-au hrnit,
Cu otet 1-au adapat,
Trestie pe sub unghii i-au bgat,
In sfantul obraz 1-an scuipat,
Cu sulita in coast 1-au Impuns,
Sangele 1-au pornit,
In pahar 1-au oprit.
Pe cruce 1-au rastignit,
Cu piroane 1-au pironit

$i crucea chiar eu i-am filcut :

De ce zicea s'o foe mai mica,
De ce o faceam mai mare,
CA nu m tin lemnul bani.
Sa dea Dumnezeu,
Me*ter de lemn,
Cate surcele.
Atatea carple ! 3
$i iar a plecat Maica Domnului

Pe partea Ierusalimului,
Care pe deasupra se topia,
Pe de desupt se sleia.
Maicuta Domnului

1. Parte, partie, cArare fAcutA prin ornAt ; accent pe (22 (Tepu-Tecuciu)..

2. cExpresie ce.se poarta din gura in gura i tine Ioc de despletinds

(nota culegAtorului).

3. Ccirpeala, arpiturA, petec,

adeca : SA ai pe tine atAtea petece
[din lipsa banitor], cate surcele ai facut cioplind cruceal

www.digibuc.ro

21

Pe (Musa mergea,

Pe (Musa mergea,

-Cu glas mare pana'n cer,

Cu lacrAmi pana'n pamant.
Fata albA sgariind,
Cu par galben decurand,
S'a intalnit c'un meter de fier.
i-a zis :

Cu glas mare pana'n cer

Bun cale, Maicuta,

Mullumescu-ti, draguta !
Ce umbli,
Ce cauti?
Manta verdeleancA,
Care-i mai mare-al cerurilor
-Si al pamantului
$i al tuturor noroadelor.

Cu lacrAmi pana'n pAmant.

Fata albk sgariind,

Si cu prul decurand.
S'a Intalnit cu o broasca.
Blind calea, MaicutA !
Multrnescu-ti, drAgut I

Ce umbli, MaicutA, ce cauti?

Ce umblu, ce caut?
Sfanta verdeleanca,
Fiul lui Dumnezeu
Care-i mai mare cerurilor
Si pmntului
Si tuturor noroadelor.
A, Maica, pentru un fecioras iti

De vazut
Nu 1-am vazut,

[faci sama ?

Dar de dansul am auzit

Gaud l-au prins canii de Jidovi
Pe campul Ierusalimului :
Cu brat' de rug 1-au incins,
CoroanA de spini pe cap i-au pus,

Eu am avut

Cu fiere 1-au hranit,

Cu otet 1-au adApat,
Trestii sub unghii i-au bagat

Fulfuroata
mi i-a omorit pe ate doispre-

In srantul obraz I-au scuipat,

Cu sulita In coasta I-au 1mpuns,
Sangele s'a pornit,
In pahar 1-au oprit,
Pe cruce 1-au rstignit,
In piroane 1-au pironit,
$i cuiele chiar eu le-am tAcut.
de ce ziceau sa le fac mai mari,
De ce le fAceam mai mid
$i mai subtiri,
SA nu treac priu degetel,
SA nu-1 doara, sarmanul de El !
SA dea Dumnezeu, mester de fier,

Cand ai da cu ciocanul,
SA se facA banul !

Doisprezece feciorasi
Ca niste nAsturasi

Si a venit Sf. Petru

Cu math'
[zece deodatA.
Atunci Mdicuta Domnului

Ii lam). sami
SW dada cu carja'n cap
$i-o omoarA.

$i se duse la un lac
$i se spdla pe brata,
Pe &IA,

Pe spate.

Si avek un ou roq in buzunar.

Se uitA 'n sus,
Se uit 'n jos,
Pe campul Ierusalimului

Si-a vazut o fan de Jidov

$i a zis:
Cafelico, ia vino'ncoace!

Si iar a plecat Maica Domnului

Pe partea Ierusalimului,
Care pe deasupra se topia,
Pe dedesubt se sleia.
IMicua Domnului,

Na oul aist'ro

i te du

La tatil-tau acasA,

spune :

Tan, a inviat Dumnezeu!"

Copila se duse
Si spuse

I. [Plangand] cu glas mare, [ca se auzia] pana'n cer.

www.digibuc.ro

22

Cum a invtat-o Maica Domnului.

Pe cand tata-sau se gati

Sa se pupa la mask
Cu cocop fript,

.tiuca fiarta'n zeama,

Pane de grail In vatrk
Atunci copila zise:
Tat, a inviat Dumnezeu!
Da, a mai 'nvi
Isus Nazarineanul,
Cand a canta
Cocosul aist fript

Si a bate stiuca asta flarta

Din zearnk din aripi!
Si a creste pnea cea de grail
Din vatril !

Atunci cocosul cel fript

De graba a cantat,
Stiuca cea fiart in zeam
Din aripi a batut,
Cnd alerg la pane,
Daduse spicele pe bdgeac 1.
Un sgomot mare s'a auzit,
Porti de fier singure s'au deschis,
Micuta Domnului a ras

Pe fiul ei 1-a vzut si a zis:

Ah, ilia meu.
Eu ti-am dat voie
Sa te sui dela cerul hittidu
Rana la a/ cloilea,
Si dela al doilea,
Rana la a/ noulea cet,
Si tu te-ai dat jos.
Dac te-ai 11 dat
La niste crestini botezati,

Dar te-ai dat la niste cani de

A, maid, maicuta mea,.

Mi-a fost drag
S'aud vantul batnd,
Iarba fasaind,
Boii mugind,
Plugurile scartiind,
Voinicii suierand,
Copiii cantnd,
Femeile cantnd a.
Cine va spune
Aceste cuvinte
La luna,
La saptarnana,

Mid i-a da /liana,

De mana dreapta 1-oiu luk_
Si 1-oiu duce
La porti deschise,
Fac lii aprinse,
La mese 'ntinse,
Pahare pline
Si bucate bune.
Gine-a sti

Si nu le-a spune
La luna,
La saptarnana,
Cnd i-a da maim,
De maim stnga
L-oiu luk.
$i 1-oiu duce
La porti inchise,
Fac lii stanse,

La mese strnse,
Pahare deserte
Si strachini deserte.
Amin, Amin
Si cu Dumnezeul nostru lauda! 3).

pidovi spurcati.

i. Bageac, bageag, bageaca, hogeag, horn, horn&

2. Cele 7 versuri de pana aici se aud si In plugupoarele din ajunul
lui Sf. Vasile pi descrie mergerea caralor incarcate de grail, spre mom- .
pentru a macin de colaci.
3. Dict. de Ilinca V. Vintila, si comunic. de d-1 T. Cruceanu, inva
tator, Tutcani, jud. Covurluiu.

www.digibuc.ro

23

A asea povestire se aude prin jud. Buzau

sun precum

urmeaza :

A fost un ona mare

Nu 1-am vzut, Maic,

Si a lust un topor mare

Si a tiat un copaciu mare

Dar de auzit

Si a Meat o biseric mai e,

Cu nou upi, cu nouil zhrele.
In zbreaua mare
Sade Stint4-M4ria-mare;
In ziibreaua mic
Sade Snt4-Maria-mial;
In z5breaua din mijloc
Sade Maica Domnului.

Am auzit,
CA-1 cAsnesc cinii de Jidovf

La poarta lui Pilat,

Pe cruce de brad
Maica Domnului daca auzi,
Lepda haine cerepti
Si MA haine calugrepti
Si pleca mult cale

Pap aib sgriind,

Maica Domnului pede,

Pr galben stnulgnd,

Carte eetia,
Lacrmile ii eurgea,
k.0 mhramele ptertea,
Slove de aur se fce.

Plfingnd

Se uitii Maica Domnului pe umrul

[snug

Dincolo de Oda era un cal, un

$i tnguind,
Prin spini
$i prin mrcini.

Si n'a vzut pe nirneni;

Se uit i pe umrul drept
$i vza pe Ion

[mgar i o salcie.
Vino incoace, calule !
SA tree,

Sfeintu-Ion,

ca m inec
lar calul n'a volt s vie

Pe un cal alb.
Ci nu era alb de fel,
Ci era alb de spum.

Si Maica Domnului I-a blstmat.

S miinnci pi sat s nu mai ai.
A chetnat pe mgar

Si ti IntrebN Maica Domnului :

Ioane,
SfInte-loane,

$i mgarul a venit.
Dar Maica Domnului i-a zis:
Intoarce-te indrt,
C epti prea mrunt pi ma Inec.
Apoi i-a sis salciei :

N'ai vzut un flu al meu,

Domnul Dumnezeu,

Si un fin al tu?

Slcioar.

1. Cuprinsul catorvA versuri de pna aici, 11 gasim In acest colind

ardelean, comunic. de d-1 Petre Ugl ;:
La cea piatra razimata
Pe cruce de lenan 1-or pus,
Maica sfnta-i suparata.
Cu sulita 1-or strapuns,
Vin trei lagen i.o Intreaba :
Apa i snge a curs.
Ce eti, Maica, suparata ?
Si-1 luara
Cum sa nu fiu suparata,
5i-1 sburara,
Ca cu ochii m'am uitat,
Sus la cer il ridicara,
Pe Hristos mi 1.or lfiat
Plnge Maica 0 se frnge
Mi 1-or luat
$1 inima-i noata 'n snge.
$i mi 1-or dus
Luna fata pi-a schimbat,
La curtile lui Pilat,
Soarele s'a'ntunecat !

www.digibuc.ro

24

P1eac5-ti vrful si te f5 punte

5i s'a intilnit cu un meter de fier,

intrebi Maica Domnului,
[zicnd :

SA trec,
Cii mi inec.

Iarii salcia

plecat vfirful

5i s'a lcut punte

$i a trecut Maica Domnului.
$i i-a zis :
Si fii blagosloviti !

In ziva de Florii,
Si te iea toti oamenii prin mini
[si biserici
Pleci Maica Domnului
Multi cale Imparitie,
Fati albi sgfiriind,
Fir galben smulgand,
Plfingnd
$i tnguind,

Prin spini
i prin mricini
5i s'a intalnit cu un rneter de
[lemn.

Mestere de lemn,
Mestere de lemn,
N'ai vizut un fiu al meu,
Domnul Dumnezeu ?
Nu I-am vzut,
[crucea.

5i de ce au zis ca si i-o fac mai

[mici,
D'aceea am ficut-o mai mare ;
$i de ce au zis s'o fac mai usoari,
D'aceea am ficut-o mai grea.

[piroane de tier.
De ce au zis s le fac mai suMiri,
De aceea le-am fcut mai groase;
$i de ce au zis si le fac mai as[cutite,
De aceea le-am ficut mai ne[ascutite.
Maica Donmului a zis :
Mestere de fier,
Mestere de fier,

Si dai cu ciocanul
Ca si capeti banul I
Plec Maica Domnului
Multi cale imprtie,
Fati albi sgfiriind,
Pin galben smulgtmd,
$i tnguind,
Prin spini
5i prin
Valli a ajuns la poarta lui Pilat.
Maica Dnmnului

A dat cu piciorul sting si nu s'a

[deschis,

A dat cu piciorul drept si s'a des[chis.

Maica Domnului a zis :

Mestere de lemn,
Mestere de lemn,

Cnd In curte,

Nici un spor s5 nu se mai aleagi

[de lucrul Liu!
Plec Maica Domnului

Dar au venit la mine si-i fac

Plngfind

Dar au venit la mine si-i fac

Multi cale imp5ritie,

Fati albi sgfiriind,
Pir galbin smulgind,
Plngind
5i tinguind,
Prin spini
$i prin nuiricini

Mestere de fler,
Mestere de iler,
N'ai vizut un fiu al meu,
Domnul Dumnezeu 1
N'am vizut, Maica Domnului,

Era o piatr ascutiti

$i s'a pus ca inima pe ea,
Ca si se taie.
Dar piatra s'a topit ca ceara de foc.
Maica Domuului s'a sculat
i Ovreii au vilzut-o
i i-au zis :
Mario, Mario,

Cand s'o face piinea spic de grau

$i paharul de vin vita de strugure,
i ourile albe dela babk rosii,

www.digibuc.ro

25

cocosul din strachina o invia

din aripi o da,
Atunci fiul tu o Invia!
Dar nici vorba nu sfarsia,
Si pnea spic de grail Meek
Paharul vita de strugure se fce a
(male albe se rosia
Si cocosul Invia
Si pe toti Ii orbia
Si Domnul Hristos invia.
Maica Domnului
Dac 11 vedeA,

Ii zicea :
Fiul meu,
Dumnezeu,

Mare putere ti-am dat eu tie,

Sa nu te dai cinilor de Jidovi,
S te chinueasc
Si s te omoare.
Maica,

Nu m'am dal pentru unul ori pen[tru doi,

Ci m'am dat pentru lumea toata,

C pal nu ma dadusem,
Eu n'auziam cocosul cantand,
Bicisor trosnind,
Flueras zicnd,
Niel a dorl liica de maicii,
Nici maica de fiica.
Nici vaca de vitel,

Nici vitelul de vaca,

Nici oaia de miel,
Nici mielul de oaie.
Dar cand m'am dat,
Pre toate le-am auzit I
meu, Dumnezeu,
Cine a sti povestea ta i o povesti-o
[la anul,

La jumatate de an,
La lun,
La saptamnii,
S mai dreptii sa 11 iea
De mna dreapt
s It dual pe calea cea dreaptii,
La mese intinse,
La fclii aprinse

i la pahare pline.
lar cine o sti-o
n'o povesti-o,
Nici la anul,
Nici la jumtate de an,
Nici la luna,
Nici la saptmn,
S DIM strmbii ti,
Sa-1 iea de mna stngii,
Sa-1 clued pe calea cea strmba,
La mese stranse,

La Mai stnse
la pahare goale

In sarsit a saptea povestire ne spune numai partea carc priveste intalnirea Maicei Domnului cu 6roasca. Ea se aude prin prile
de jos ale Olteniei si glasueste astfel :
and Jidovii au rastignit pe Domnul Hristos, Maica Doinnului
s'a dus sa-1 jaleasca 2. Tot jaluindu-se ea as, haid' ca nimereste o
broasca. Mai din una, mai din alta, broasca 'ce s :
La ce te mai jelesti, Maica Precista, de geaba, ca... s'a dus...
s'a dus !...
Da' Maica Precista :
I. Culegere din cona. Sageata, jud. Buzau, comunic. de d-1 C. N.
_Mateescu, prof. in 11.-Valcea.

2. A jll un mort, a-1 boci la stall), a-1 plnge la stalp.

3. [Zi]ce.

www.digibuc.ro

26

Pi de ce s nu m jlesc, c doar unul am avut

1 pe-

sta mi 1-au rstignit Jidovii !

Las', Maid Precist, d i eu am avut

Nouii brotdcei,.

Toti cracdndtei 1,
Cu ochii holboreitei 2,
Ca mine de trumuei,

pe tosi i-au clcat carele mocnesti de pe drum ;

mi-a mai limas, i i-acela ca vai de el !

si

dor unuf

Maica Precesta de colo :

la chiamA-1 s
Broasca-1 chiami :

vd

i eu !

Fir de busuioace,
fa fa-mi-te 'ncoace,

mi te van Maica Precista!

5i broticelul odat sare de unde era bagat : creac-creac, Asti-

cum e el &cut.
Cum 1-a vizut a Maica Precista, a 1nceput s zambeasci
(linga fiu-su rstignit
untie s i-a zis i fir de busuioace...
Si fiindc a fcut-o s zmbeasc, broasca pe Maica Domnului,
Maica Precista a blestemat-o :

Tu s mori i si nu te'mputi

nici hoara 4

s nu faci

ca alte leghioane...
Si zice[-se], e adeviirat.
51 ci-ca de-atunci broasca se usuc'n drum, calc carutele peste
ea si hoar nu face ! 5
O variant a acestei povestiri se aude si'n prtile de sus ale Olteniei:

Pe vremea cnd rstigniser Jidovii pe Dornnul Hristos, Maica.

Domnului plnge la cruce, de ud lemnele i pietrile. 0 broasc,.

trecnd din intimplare p'acolo, i vznd cum Maica Domnuluiplnge si se vicria, prinse a o'ntrebh :
Da' bine, femeie, ce ai de plngi as cu foc si cu suspin ?
I. Cracdnatel i crelcdnicel, cracanat de picioare.
2. Holbordtel, cu ochii bulbucati.
3. Uncle, fiindca; ex. unde n'ai nici 'o palma de loc, sprijini pe cei
ce vor imprtirea pmnturilor strine ?
4. Hoard, viermi.
5. Culegere din coin. Boureni, jud. Dolj, comunic. de d-1 N. I. Du
mitraFu.

www.digibuc.ro

27

Iaca ce s am, broasca lui Dumnezeu, e fiul meu rstignit

de Jidovi, Ii rspunse Maica Domnului.
E, si numai pentru atta te olicAi i te vidri dumneata
Pi vezi bine Ca da ; ce, e putin lucru s-ti omoare cineva copilul ?

He, he, dar mie c aveam :

Noull copilasi,
Nou crcdnei
bortooi,

A trecut unul cu carul peste ei !

i tOt

nu mi-a prut ru ; dar tie de unul numai !

I, broasca necredincioas, omul s te omoare, dar tu s nu

te imputi : s te usuci ca prigorica la soare ! 1.

Dintre colindele ce pomenesc aceasti cutare a Maicei Domnului,..

pomenim urmtoarea, care se aude in Transilvania

Pe unde-ati trecut
Zori, dragi zori,
Nu vA revrsati,

Nu v artati,
C'am Intrziat,
Umblnd, colindnd,
Toate satele,
Toate casele,
PnA ce-am ajuns
La aceast cas4
Naha i frumoas5,
Cu var
Cu fie icuit4,
Cu aur boffin'.
Umblnd, colindnd,
Noi c'am Intlnit
Maica suprat,
Fata lacramatii ;
Maica obidit,
La haine cernit.
Maica lcrAma
S-i as ne'ntrebA :
Juni colindatori,
D'umblnd, colindnd,
Nu cumv' ati vgzut

Piisorul meu,
Drag sufletul men 1
Fiioru1, maic5,
Noi nu 1-am vAzut,
i de 1-am vzut,
Nu 1-am cunoscut.
Fiisorul meu,
Sufletelul meu,
Lesne-i d'a-1 cunoaste :
Perisorul lui,
Pana corbului :
Fetisoara lui,
Spurna laptelui;
Ochisorii lui,
Douil mure coapte,
Coapte de sub toi,
Ne-ajunse de ploi ;
Coapte la racoare,
Ne-ajunse de soare ;
Coapte la plimnt,
Ne-ajunse de vnt ;
Mustcioara lui,
Spicul grului ! 2

1. Dict. de d-1 I. Fira, corn. Zltrei, jud. Valcea, cornunic. de

Gh. Fira. Mai scurt in .5ez4toarea, XIII, p. 176.
2. A. Brseanu, Cincizeci de colinde, Brasov 1903, p. 567.

www.digibuc.ro

d-1

28

La capitolele de mai sus, ar mai fi trebuit, dup socotinta

mea, inca alte dou. In intiul trebuiau asezate toate Minunile
Maicei Domnului pe cari poporul nostru le cunoaste, iar in cel deal doilea, tot ce nu se putea cuprinde in capitolele premergatoare si
anume : Alte povestiri fi credinte ca privire la Maica Domnului.
Acestea insa, ca si minunile, sunt ao de multe, incat de bun sama
z raposatul academician dinadins le-a lsat de-o parte, pentru ca sa
nu mareasc prea mult culegerile celor nou capitole. Tot din aceasti
pricina nu pot nici eu aclauga, la cele de mai sus, dect urmtoarele sire, ca exemplu numai :
Intre minuni pomenim legenda plantei Palma Maicei Domnului :

(Se zice ea mai inainte yreme, boala grabnicd nu avea leac.

hue() zi, Lisaveta, maica Sfantului loan Boteztorul, care suferi de aceast boala, calatoria impreuna cu Maica Domnului pe niste

si din una in alta, s'au luat in vorb.

Si a zis Maica lui Sf. Ioan :
De multi ani umblu s ma lecuesc si n'am dat Inca peste
o buruian buna.
Si Maica Domnului i-a rspuns :

-cmpii ;

Uit-te la iarba asta ; iea-o, fierbe-o si'n scaldtoare scald-te

de cate trei ori pe zi, trei zile in sir, ca te vei tmdui!

Maica Lisaveta fc intocmai dupa invtiitura Fecioarei si doban& sntate.
De atunci rmase acelei buruieni numele de Palma Maicei

Domnului, pentruc are frunza in chip de palma ; iar o boald, cea

grabnica, de atunci are leac pe lume 1
Prin jud. Doroboiu, se aude urmtoarea legend a Navalnicului:
aNavalnic er numele unui flcu frumos, czut din cer de
frumos. Fetele, cum il vedeau, se prapdiau dupa dnsul si si faceau
sami. Dad intra undeva in vreun sat, toate crrile se incurcau
pentru fetele cele frumoase si toat partea temeiasc nu-si mai tinel
firea si umblau femeile buimace, bete, nu altceva.
Bliatul cel nzdrvan, caci si nazdravan era galtusul cel
frumos, ajunse inteo pdure, si acolo ce s se mai afle ? Maica
Domnului, avnd a trece prin locurile acelea pline de copaci si de
buruieni fel de fel, si incurc si ea drumul din pricina lui, si ori
incotro s'ar fi intors, tot degeaba: trei zile si trei nopti a trebuit
I. Culegere din com. Tepu, jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

29

s rtceasc Prea Sfnta, pan ce inteo bun dimineat, drept la

zori, se intlneste in intunericul pdurii c'o bab imbracat in cam* alb, umblnd dup buruieni de leac. $i fiind pe semne i ea
tehuit de holteiul cel fermecator, o intreb :
Pe cine cauti, bttina a lui Durnnezeu, in zorii diminetei ?
Hei, pe Navalnic,
voinicul cel ce urseste fetele,
rspunse baba. Si am s-i fac de urit, s nu mai incurce crrile oamenilor!

Navalnic, care pndia inteun tufis, a si iesit la lumin, gata s

iea vieata, si. btrnei precum si Maicei Prea-curate. Dar aceasta, cunoscnd cine-i fcuse mare necaz, a blagoslovit asupr-i, zicnd :
ITilvalnic esti, navalnie, sl fii;
Intre buruiene de dragoste esti,

buruianA de dragoste s rfimi,

precum a 1 rmas : buruian de dragoste pentru leac, caci i acum,

el creste prin pduri pe vetre, anume stiute de babe fckoare de

lulnea drag.
De Sfnta-Maria mare, de obiceiu, se duce vreo baba de acestea

in zori la pdure ; si impreun cu ea merge tineret mult chiuind

!. Suprat, nu se cade nimeni s mearg la o as iscodire, care cere veselie si voie bun. Duc in mn mai cu sarni
zhar si pe langa altele, zice biata baba cea imbrcat in curat
frurnoas c m es al ba :

Curn nvleste lurnea la zhar, ash sa nvleasc si dragostea'n casi la mine !

De obiceiu se chiue mai tare, cnd se d cu ochii de buruiana
dragostei, adic a nzdrvanului si frumosului Nvalnic 1
Ca povestire diferit, pomenim iar numai una in care sevorbeste despre blestemarea Apostolilor de ctre Maica Domnului
In seara vinderii Fiului dumnezeesc, Jidovilor de ctre Iudar
vzuse Maica Precista cum din toat multimea Apostolilor, nici Petru,
care se jurase c nu se va deslipi de Domnul nici la moarte,
nu era lng Fiul ei. De asta, cu mare jale isi plnse ea odrasla
.

t. Culeasa de d-1 D. Furtuna, dela d-ra Alexandra Leontescu, com.

Vlasinesti.
Z. Pantu, Plantele cunoscute de poporul romdn, Bucureti
1906, p. 185-6 : c Nitvalnic, Limba cerbului, Limba vacii, Llmba vecinei,

Scolopendrium vulgare Smith. = Scolopendrium officinarum Schwartz...Aceasta planta, cu proprietati amare i rezolutive, eate purtata de fete in
Ban, caci dupa credinta poporului, navalnicul are puterea magica de a.
face sa navaleasca petitorii din toate partile.

www.digibuc.ro

30

i jalea ii er cu att mai mare, cu clt Mci un ucenic

aprase cu credinta i brbtie.
Dup immormntarea trupului sfnt, venit-au Stnbt dimineap. Apostolii la Maica Doninului, s plng Irnpreun cu dnsa
stpnul lor, dar St. Fecioar nu-i primi, ci-i blstm s se imprvie i s umple pmntul, cum s'au imprtiat in seara vinderii ;
-iar lui Iuda, cel care pretuise mai presus banul dect pe Fiul lui
Dumnezeu,
Iar tu, i neamul tau, s v vindeti i pentru bani s v
Zumnezeeasc ;

ucideti.

Cei unsprezece apostoli s'au impr4tiat, propvduind cuvntul

lui Dumnezeu, c-i usturase mult la suflet blstamul Mdicei Domiar Iuda se fac negustor, el i urma5ii lui; acetia pentru
bani se mnnc i se vnd unii pe altii. Din neamul lui Iuda se
-trag ludeii, adic Ovreii sau Jidanii, c lor, in crtile adevarate le
zic numai Iudei, adec feciori de-ai lui Iuda vnzatoral ! 1
Cat privete credintele pe cari poporul nostru le are despre
persoana Maicei Doninului, ele sunt nenumrate. Tara numai ca o
pild insetnnm aici urmtoarele lucruri
S'a vzut in povestirile cu privire la Cautarea Domnului Isus
Hristos, cum se vorbege de Maica Doinnului, de Sdntii-Mdria-mare
-i de Sdntd-Mdria-micd, intocmai ca de trei persoane bine deosebite
intre dnsele. Cu privire la aceasta, rnarturisesc i eu ca prin cele mai
multe prti cele doua Sdntd-Marii sunt privite de poporul nqtiutor
.de carte ca neavnd nici o legatura cu Maica Domnului.
Prin Bucovina, unii spun c Maica Domnului e o stea care se

afl lng lun 2 Tot pe acolo se zice ca Maica Domnului este

Luceafdrul de dimineard 3.

Cultul Maicei Domnului ins este foarte adnc spat in sufletul poporului nostru. Dac Ut cu totul aproape pe Dunineszeu i pe
Sf. Dub, pomenind numai pe Isus Hristos,
Doamne Isuse Hrisnu uit niciodat pe Maica Domnului.
toase, Dumnazeul nostril,
Tormulele Doamrte, Maica Domnului i Dumnezeu i Maica
Domnului sunt stereotipe.
Cnd cere ploaie, zice : Doamne, Maica Domnului,cla Doatnne
1. Culegere din corn. Tepu, jud. Tecuciu.
2. Voroca, op. cit., p. 5142.
3. Ibidem, p. 1329.

www.digibuc.ro

31

ploaie ! ; cnd blastam zice : SI dea Dumnezeu i Maica Domnului,

-sa nu mai vada lumina soarelui, etc.. Pentru aceasta i icoana
Sfintei Fecioare rareori lipsete din casele Romnilor. Mnastirile

posed multe asemenea icoane despre cari se zice c sunt fdcatoare

scotindu-se in
sfnta dela...,
-de minuni
numite sfinte,
procesiuni pentru ploaie i purtndu-se spre acest scop din sat in
sat 1.

Prin Bucovina, pe vremuri de seceta, se aruncii o icoana de a

Maicei Darnaului pe apa. 2. Pentru dragoste, tot prin aceste parti,
feciorii i fetele spal Icoana Maicei Domnului cu busuioc i apa se
atunc peste flori 3.
Pe langa nepretuitul ajutoil pe care Mika Domnului II d cre--

tiniloi, atat prin rugaciunile ei catre Domnul Hristos, cat i prin

fcut din fuiorul
puterea sa insas, precurn ar fi scoaterea cu navodul,
ce se elk preo;ilor la Boboteaz,a sufletelor din iad 4, pe lInga marea
.ajutorinta ce o da bolnavilor ce se caineaza si se vicareaza, Ea
singua auzindu-i i scoborindu-se la ei pe scari de aur, Maica
Domnului, pe lnga toate acestea, mai poruncqte spre binele norodului i o sum de lucruri. Astfel de cite ori poporul nu stie
motiveze o trebuint, zice ate odat ca ash e bine, dar mai
place Maicei Domnului ; i de cte ori vrea s doveales ca.
deasca pricina pentru care ceva nu-i bine, zice c anu-i place
Maicei Domnului. Ci cteva exemple incheiu acest prea lung capitol
Prin jud. Vlcea, dup ce se ridic rsboiul din casa, trebue ca
mature de indata casa, ca s nu stea Maica Domnului
gospodina

in genunchi din aceasta pricina

Cu spatele ina poi sa n mearg ninieni, ca rde Dracul i plnge

Maica Dornnului 6 j
Sa nu sezi cumva pe o masa, ca. lcrameaz Maica Domnului. 7
1. Vezi mai pe larg intea mea Agricultara la Romni, p. 12-3.
Voronca, op. cit., p. 931.
3. Ibidem. p. 897.
4. Marian, Sarbtorile, I, p. 173-4 ; Immormntarea, p. 330-1.
S. Cred. Rom. din Zlatarei, jud. Valcea, comunic. de d-1 G. Firi.
6. .5ezttoare1, I, p. 123.
7. Culegere din jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

32

II. Postul Santa-Mriei.

Cu cloud sptarnni inainte de ziva Adormirii Maicei Domnului,.

se lasa sec pentrn Postul Santit-Mariei, care se socoteste a fi tot*

de mare, ldica de sama, ca si Postul mare de dinaintea Pastilor, din care se zice a este chiar rupt. Toat lumea trebue s-1
.tin cu sfintenie, nefiind ingduit mncarea de frupt sau de dulce
cleat bolnavilor si copiilor 1
Cu privire la jud. Muscel, despre acest post se scriu urmatoarele :
In acest post nu se rnananca nici chiar [mancari prajite cu] untdelemn, iar deslegarea de peste nu-i decat o singur zi, Pobrejenia, caci
Postul Seintd-Mariei este rupt din Paresemi. E credinta c la inceput

postul Pastilor era de noua saptamni, dar vzandu-se c e prea

lung si prea sracicios, ash c oamenii iesiau prea slabi in primavara, cand trebui s se dea cu totul muncilor, s'a micsorat acest
post cu doua saptmni si s'au pus aceste zile de post inaintea &in/aMdriei mari, cand e belsug de legume si zarzavaturi
Prin unele parti din Bucovina se crede c clad plou mult in
acest rost, aceasta se intampla din princin ca la starsitul Cdflegilor
de carne a nins mull 3. Lucrul acesta este vrednic de stiut, pentruca
pe aceasti vrerne munca campului este in toiu si se stie cat de mult
pot strica ploile.

Nu trebue si se confunde postul acesta al Sant-Mriei cu

Postul Maicei Domnului, care este altceva. Acest post dac se pzeste,
se crede c aduce implinirea tuturor dorintelor. Fr a fi manios pe
cineva sau suprat pentru vreun lucru, gospodarul, si mai ales gospoditv, incepe sa posteasca ziva de Luni toata ziva, pink a doua zi
dimineata. In saptmlna urmtoare se posteste ziva de Mani, i tot
astfel mai departe, zilele urmtoare, in curgere de sapte saptamni.
Candela, in tot timpul acesta, trebue s ardi far curmare. Unii oameni totus mnnc putina pane si beau api 4. Prin jud. Suceava,
i. Ion Creanga",I, p. 23, credinta din corn. Tepu, jud. Tecuciu: (Co-.

pilul mic se intarca de obiceiu la un an pi jumatate, El n'are pacat daca

suge tata in zi de post pi chiar in pusturile nzari (Postul cel mare pi

Postul ScInta-M4riei care-i rupt din postul cel mare). Cred. Rom. din.
csm. Voicepti, jud. Valcea, comunic. de d-1 I. N. Popescu, inv.
2. R.-Codin-Mihalache, op. cit , p. 83.
3. Cred. Rom. din corn. Straja, comunic. de d-I D. Dan.
4. E. N.-Voronca, op. cit., p. 280.

www.digibuc.ro

33

postirea aceasta de sapte zile se tiice mai de mult numai in Postul

mare, in chipul aratat mai sus. In saptiimna patimilor se postiau
de-a valma, toate zilele, mncnd numai o singurit dat pe zi, seara,
dup ce rsri. Steaua ciobanului. Cine vrea s aib noroc i s -ajungl

zile bune, posteste cu drag si Dumnezeu I! ajut 1.

Acest post se aseamn si el cu un altul, care se chiarna postul
negru. Dac ti s'a furat o vit sau altcev de sama, sit fad postul
negru pentru a afl pe hot, adic daca il incepi Joia, de pilda, s
nu mnnci nimic i nid s bei, si desbrcat de orice hain, s te
inchini i sd bati mtnii toat ziva, de dimineat pna seara,
nici din casa s nu iesi. Aceasta, ziva intia. In sAptmna viitoare,
postesti ziva care vine la rnd, Vineri, si tot ash sapte saptamni,
pna ce ai iricheiat sptmna hi. ziva-in care ai inceput postul negru.
Dac ziva de incheiere cade inti'o srbtoare mare, ca Craciunul,
Pastele, treleue sa se posteasc i aceasta pentru ca postul s fie cu
folos. Dad postul e facut cu credint, i se va trage moartea tlharului, daca nu se va descoperi. Acest post se face tot a
stnd
in pielea goala la intunerec, astupat in cuptorul unde coci pnea,
pentru a fi si mai negru 2.

III. Santa-Mria-mare.
Srbtoarea dela i 5 August, Adormirea Maica Domnului, se cunoaste i se serbeaz in popor sub nurnele de Santa-Maria-mare,
Stinta-Maria-cea-mare sau Precista-mare.

Ea este wcptatii cu aceeas bucurie aproape ca si Pastele sau

cild postril ei a fost tinut mai abitir ca al Crciunului.
Inspre aceasta zi, ca si in zilele de primejdie, prin jud. Muscel
rostesc urmatoarele versuri, cari sunt cunoscute sub numele de Visul
Macei Doinnului.
Piatra peste
Maica Domnulni
Jos pc piatr sede,
Domnul Hristos
P'alt parte veni.
0! Maica noastrii ce iubesti,

Ori dormi, ori odinefti?

0, Doamne, fiul men,
Niei dorm. nici odinesc,
Putinel sown insomnai
$i mare vis c visai :
Uncle te prinsese enii de Jidovi.

t. Credinta pi datina comunic. de d-1 M. Lupescu, pentru corn. Bogdanepti pi Spatarepti.

2. Dat. i cred. Rom. din corn. Hantepti, jud. Dorohoiu, Impart. de
d-1 N. V. Hntescu.
Pauline, Sarbdtorile de toamnd.

www.digibuc.ro

34

In Udeia
Te cisni,
Te chinui,
Cu otet si liere te-adiip' ;
Te'mbrcase
Cu ciimasii de urzicii,
Te 'ncinsese
Cu bru de mrcine,
Si-ti pusese
Coroan de spini pe cap,
0, Doamne, Maica noastrii,
Cum m vrea bate eu palmele

Peste fa(a obrazulni,

Cu biciu de foc din cer,
L-oin sget.
0, Doamne, Hui men,
Cine va prea ziee
Aste cuvinte slinte,

Ziva de trei ori

Si noaptea de dotal ori,
Niei locu nu-1 va arde,
Nici Tatarii nu-1 va rob],
Nici de cium nu va murl;
trei on si nuaptLa de
lucru care se si urmeaza, recitandu-se z.ua

cloud ori 1.

Dimineata, femeile rnerg la biserica si impart sirugnri la saraci

pentru sufletul mortilor. Tot astfel se dau si prune coapte ; asemenea prin Bucovina st partite Moldovei de sus, gospodinele aduc la
biserica faguri de lniere 4. In de obste, cu acest prilej merg si pe la
tarniiiazi mortii familiilor lor 6. Prasnice pentru acesti
chnitire
raposati se tac atat in dimineata Sambetei de dinaintea Santa-Mariei 8,
cat si a doua zi dupa Santa-Marie, nui ales cand acesti morti sunt
proveniti din inecati, arsi, mancati de lupi, i alte cumpene 7.
Peste zi se fac hori in s te tineretul joaca, iar Litt-Anil si
copiii bat nucii pe la vii, campuri i prin gradini.
Femeile cari au ca nume de botez pe cel de Maria sau Mar:a,
i serbeaza patronul, adica ziva numelui ; tot astfel fac i barbatii

cari poarta nurnele de Marin sau Mdrin. Totus unele temei se

feresc de a-si avei acurn hjrljmsuj, cand e vorba de o Adormire
deci de o Moarte, fie chiar si a Maicei Domnului. Hirtimosul il
vor tinea deci la cealalt Scintd-Marie sau la Maria Magdalena 6
In aceasta zi se povestesc Minunile ivlaicei Precistei, tacute
atunci cand i-au prins Jidovii feciorul : cum a binecuvantat pe broascd

cand a marwaiat-o, cum a binecuvantat pc rac s pima merge si

1. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 84.

2. Calendarul Ilustrat, Craiova .1910, la zi.

3. Madan, Immormantarea, p. 392.
4. Voronca. op. cit., p. 1179.
5. Marian, Immornuintarea, p. 341.
6. Voronca, op. cit., p. 389.
7. Ibidem, p. 887.
8. Culegere din com. Tepu, jud. Tecuciu

www.digibuc.ro

35

-ash. (d'a'nclAratelea, pentruc d'a'ndiratelea mersese and furase cuiul

pe care 11 btuse Mntuitorului in inima), s-i fie de atunci inainte
..deste aprtor piciorul cu care a apucat cuiul ; i carnea lui a
-racului
sa se poat mnch in ofice zi, chiar in post 1 Asemenea

povestiri am dat si eu mai sus.

Prin unele prti din Transilvania, in aceast zi unii caut s
prinda insecta numit goanda-de-aini 2 ; ea se va tine ascunsi un an
intreg sub icoana Maicei Domnului, pentru ca si fie feriti de turbare cnii de _pe lng casa gospodarilor 6.

Prin jud. Muscel, deoarece rodul viilor acum incepe s dea

n copt, in aceast zi se obisnueste a se tocmi pindarii 4.
Din struguri, in aceast zi este bine s se miinnce intiu 5.
Despre gustosii i frumosii struguri de pe la aceast siirbtoare, se
yomeneste in descantece, zicndu-se :
...Iar N. s ramaie curat,
Luminat,

Ca steaua din cer,

Ca roua din camp,
Ca strugurii in vie
In ziva de Seint-Marie 6.

Tot pe acum este si vrernea cnd turmele scoboar dela munte,

dup cum ne spune urmiitorul cntec muscelean :
La Scintii-Alaria-mare
Tulesc oile devale
se duc i nu mai vin
Pan' la Stntul-Constantin;

Fara stapani,
Strungute
Fara oite,

Scaune fr' de Wife,

se duc si nu vin iar

Pan' la dalba primvara.

Izvoare

Far' de mioare 7;

Raman stni

sau acest cntec argesean, o varianti a celui de mai sus :

Saraci brazi Incetinati,
Voi la ce v legnati?

Cum sa nu ne leganam,
Cnd noi singuri rmnern!

1. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 83-4.

2. Hippobosca equina, Latr.
3. Marian, Insectele, p. 398.
zt R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 83.
5. Dat. Rom. din corn. Voicesti, jud. Vlcea, comunic. de d-1 I. N.

l'opescu.
6. Dintr'un descntec de spurc, cules din corn. Rusca, jud. Falciu.
7. R.-Codin-Mihalache, op, cit., p. 83.

www.digibuc.ro

36

La Santa:Maria-mare
Tulesc oile devale
Si rAmiin stnele goale;

Strungute
Frg oite,
Scaune fr bAcite,

liArnn stAni
FAO stApAni,

FirA oi miruntel

Munte

Sau, in sfarsit, acest cntec doljean :

SA dea la ciobani sA Wince.
Foaie verde miirglit,
Merge vitele ptiscnd
ciobanii fluiernd

Drliguvi Scint-M4rie,

Nu rasa toamna s vie,

CA-mi iea baciu'n melitle,
Riiman stnile pustie,
TArlita fArli oite,
Scilunel lAr
Care face brAnza dulce,

Si mieluseii vghiertind 2
mamele lor plngiind 3 !

Despre culegerea navalnicului

aceast zi am pomenit mai SUS-

IV. Snta-Maria-mica.
Ziva de 8 Septernvrie, cnd Biserica noastr srbeaz Nafterea
Maicei Domnului, poporul romfm o numete Srinta-Maria-cea-mica,
Srinta-Maria-mica sau Precista-mica.
Prin unele
poporul o socotete ca ziva unei sfinte, in
deosebi de SF. Fecioar Maria sau Snt-Mria-mare
Ca si
prin unele pfuli se socotqte i aceast
srbatoare ca zi de botar pentru vara 5. Pliiria nu se mai poate pura
ctid copiii vd pe
cu
pe cap dup aceast" zi, le strip:
A trecut SntA-Mria,
De-acum se spurcA cnii In pAlArie,

sau incii mai dt-a dreptul 6. Prin jud. Vfilcea se strig :

A trocut SAntA-MAria,
SA lepildm
l

1. T. Pamfile, Ctintece de fara, BucureSi 19t3, p. 233.

2. Vgherlind, sbiernd.
3. Candrea, Densusianu, Speranta, Graiul nostru Bucuresti 196,
p. 83.

4- C. D. Gheorghiu, Calendarul fen.eilor superstifioase, p. 89.

s5. Marian, SarMtorile, I, p. 94.
6. Culegere din corn. Tepu, jud. Tecuciu.
7. Culegere din corn. Voicesti, comunic. de d. I. N. Popescu, ca referindu-se, fara cuvnt dupa soeotinta mea, la Stintd-Mtiria-mare.

www.digibuc.ro

37

Gerul st pana in Postul Sdnipietrului pe ape si d krona, cnd

sunt pe-atuncea brumi; apoi se ridic si se duce cu totul i tocmai

intre Sdntd-Mdrii vine iar 1.
Prin uncle parti se crede ca daca dela Santa-Maria-mare si
pana la Santa-Maria-cea-inica nu cade brurnd, se imput Jidovii. Fiindc in timpul celor trei sptmni dintre aceste dou srbtori se
intrnplii foarte rar s cad bruind, poporul romn din Banat spune
astfel, ca sd-si bat joc de Jidovii blestemati de Maica Domnului.
Prin jud. Muscel se fac prasnice pentru rposati, iar brbatii si
femeile cari n'au copii merg la bis.erici si se inchin cu multe mtnii, ca s se indure Durnnezeu i s le dea si lor prunci, cum a
dat odat btrnilor Ioachim si Ana, nasatorii Maicei Domnului 2.
Prin jud. Vlcea, aaceasti Sdntdmdrie se socoteste mai mic
dect cealalta, dar se piizeste cu nelucru ca si Stintainfiria cea lnare3.

V. Stoborul
A doua zi dup Snt-Mria-mic, prin jud. Muscel poporul
serbeaz Stoborul Sfdntd-Mdriei-rnici, in cinstea Sfintilor Ioachim si Ana.

Cine lucreaz in aceast zi, va suferi de lovituri'.

i. Voronca, op. cit., p. 888.
2. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 84-5.
3. Cred. Rom. din corn. Voice;ti, cornunic. de d-1 I. N. Popescu.
4. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 85.

www.digibuc.ro

SEINTUL MAN DE TOAMNA.

Sirbtoarea Tdierii capului Sflintului loan Botgfitornl se nu
meste in popor Sfeintul loan de toarnnd, Sf. loan taie capul pe var.;:d1,.
Sf. loan taie capul pe curechiu 5, Sf. Ivan, tfiierea capului 3, Sf. loan
cap tdiat 4-, Ziva crucii 5 sau Brumariul '1.
De aceast srbtoare se leagii urnmItoarea legend care se aude

prin jud. Muscel :

Sf. Ioan er un tnr srac, cuminte si foarte frumos ; si tocmai
pentru aceast frumusete, o femeie bogat isi puse ochii pe dnsul.
Inteo zi se intlneste si-i spune chiar Ca peste noapte II va
astept la dnsa acas. S vin dar, c va fi bine de el,
sl vin,

ci de nu va veni, vai si amar va fi de capul lui.

Sf. loan, care stia din ce pricin Il paste acest greu pcat, se
intrist adnc si se rug lui Dumnezeu s-i iea ceeace ce-i csuneazi
si s-1 fac urit. In
atta scrb
frumusetea cea ademenitoare
acest chip socoti el cii femeia aceea isi va intoarce fata si gndurile cele rele dela dnsul.
Dumnezeu se milostivi de fecior si-1 invt, se zice, ca s

scoat cutitul si s-si taie capul. Sf. Ioan fac intocmai in aceasta
zi de toamn si in locul capului sail se pomeni cu un cap de oaie.
Astfel a plecat spre casa femeii care il chemase. Cnd aceasta
1-a vilzut, s'a cutremurat de spaim si cu ocri I-a dat Mara,
1. Corn. Tepu, jud. Tecuciu.
2. Corn. Baltatwi, jud. Nearnt, cornunic. de d-1 I. Preutescu. Voronca, op. cit., p. 944.
3. Voronca, op. cit., p. 797.
4. Ibidem, p. 754.
5. Calendarul ilustrat, Craiova 1910, la zi.
Com. Voicepti, jud.
Valcea, comunic. de d-1 I. N. Popescu.
6. Corn. Baltatepti, jud. Neamt, comunic. de d-1 I. Preutescu : gSf.
Joan de toamn4 se mai numepte pi Brumariu, fiindca el de multe ori vine
cu bruma.

www.digibuc.ro

39

In acest chip St. Joan a fost scutit de phcat.

Frumosul lui cap a fost aflat toctnai mai tarziu, la 2 5 Main,
cand biserica porunceste i poporul nostru erbeaz chiar Aflarea
capului Sfcintului Ioan Bote;:ittorull.

Bucovinenii cunosc urmtoarea povestire :

Sf. loan cap taiat er un fecior in cas la Irod-Impitrat i
femeia lui Irod tare s'a ingradit cu dnsul, dar el n'a vrut s se

dea in dragoste cu ea.

De dull, imprAteasa i-a pus un inel scump in buzunar. A
cutat la t-cqi si numai la el s'a gsit inelul ; i de aceea ha pus la
inchisoa re.

Impratul acesta aveh o fat care juch tare frumos i la o petrecere fata a jucat ash ca tatl ei i-a zis s ceari ce va vrea, cci
el

i va da.
M-sa a 'nvrat-o s cear capul lui St. loan.
De stiam ash., a zis impratul, iti dam mai bine capul meu.

Dar =it n'avea ce face si a poruncit de i l-a taiat.

Atunci fata a venit cu capul pe tipsie, jucand ; i impratul
a blestemat-o:
De-am, draga mea, tot s joci !
Si intrn una joad, cci ea e frigurile, boala ce cutremut pe om 3.
Aceste povestiri, fireste, sunt inrudite cu cele ce se cetesc in

biserid, din Mineie, la aceast srbtoare.

Tdiarea capului e vaqei sau pe curechiu insemneazi Tierea
capului ca pe varz, adic nu retezarea gatului, ci hdcuirea capului,
cum se hdcuie sau se toaca (tocaneaW yarn (curechiul). Deci in
aceasta zi nu va fi ingduit sa se taie nimic cu cuitul, ci totul s
se rup cu mna 3 ; nu va fi ingAduit s se rnannce vaqa 4 Cad
lui Sf. loan de sapte ori i-au tiat capul pe curechiu i iar a'nviat 6.
Tot astiel in aceast zi nu este bine sit se mannce fructe roi. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 66 0 842. Voronca, op. cit.) 13- 754.
3. Dat. i cred. Rom. din corn. Voice0i, jud. Valcea, cornunic de d-1
Cred. Rom. din com. Costepti, jud. Tutova, impart.
I. N. Popescu, nv.
de d-ra Maria I. Mircea : ,,Sa nu se taie nimic in aceasta zi; nici chiar
unghiile".
4. Pretutindeni.
5. Voronca, op. cit., p. 944. Cred. Rom. din Nemtior, jud. Neamt,
impart. de d-1 Al. Moisei.

www.digibuc.ro

40

tunde taxi seamn cu un cap, precum : merele, perele, nucile si nici

capatinile de usturoiu 1. De asenleni nu se mnnc perje sau prune,
cari, fiind negre, au cerut acelas post si pentru poama sau strugurii

negri. Cine gusta dinteacest soiu de fructe, face un pcat 2 sau se

pune in primejdie de a cpAt tot soiul de boale 3.
Prin alte prti nu se bea nici vin rosu si nici fructe sau legume
rosii,
asemuite, credem, cu sngele ce a curs din capul Stntului
si nici coarne sau curechiu murat 4 nu trebue s se rnnnce,
deoarece oin aceast zi e Sf. Ioan care taie capul pe curechiu 5.
Numai femeile insrcinate, cari din pricina poftelor ar pute
pierde, au voie s guste in aceast # de post din orisice ar vol. 6.
Postul se tine pentru amduirea de boale si mai ales de friguri.
In aceast zi, la Mndstirea Topolnita din jud Mehedinti, care
are bramul acestei zile, odin vechime este obiceiu s se adun'e o
multime de lume din satele vecine la petrecere. Aceast adunare, unii
o numesc goire, altii rugii. Este credint in popor, c oricine ar fi
prins de friguri, de ar posti in ziva aceasta si ar merge la mniistire, este insntosit indat si pentru totdeauna scpat de a-1 mai
Joan,

prinde acea boal 7.

Prin jud Neamt, in aceast zi de post hora nu este ingduit.

Vitele scoboar dela munte, in asteptarea frigului 6.
I. Voronca, o. cit, p. 278, 797 0 944.
2. Cred. Rom. din corn. Jora0i, comunic de d-1 P. Gh. Savin.
3. Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.

4. Nici nu se gasete pe aceasta vreme, dect foarte rar 0 numai

pe la trguri poate, pe la birturi.
5. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 88.
6. El. Sevastos, Nafterea (cteva coale intrerupte), p. 89.
7. Rev. pentra ist. arh. fi filolog. An. I, vol. I, p. 166.
8. Cred. Rom. din con,. Coste0i, jud. Tutova, impart. de d-ra Maria
I. Mircea.

www.digibuc.ro

SIMION STLPNIC UL.

Legenda Sfdntului Simeon StdIpnicul, cruia poporul Ii zice mai
ales Simion Std1pnicul, Stdlnicul 1 sau Sldlpnicul 2, al ciirui prasnjc se

serbeaz in ziva de i

Septemurie

3,

urineaz a cum se aude in

Bucovina :

A fost odat un biat siirac dar frumos, frumos de sta s se

msoare cu soarele, cu toate c nimic nu-i mai frumos pe lume ca
soarele. Si inteo zi, fldivasul acsta se impcii sii aduc ap unui
i. Sezcitoarea, VI, p. 63.
2. Culegere din corn Stefanepti, jud. Vlcea, comunic. de d-1 I. N.
Popescu.

3. Septemvrie se mai numepte i Siictmvre, Rapciune, Rapciuni,

Vinimeriu sau Viuiel. 0 zicala din Tara-Romneasca zice ca :
In luna lui Rapciuni,
Cad ropii pe tciuni,
aratind, cred, lasarea frigului pi deci indesarea copiilor la foc (Marian,
Srbatorils I, p. 98 7).
Prin alte parti se aude :
A venit tuna lui Rapciuni,
S'apeaza Tiganii pe taciuni,
cu acelap inteles (Tocilescu, Mat. folk., p. 1206). In jud.Valcea, acest fragment

de cntec, Invederat nou, suna:

Septemvre (Rapciune,
Cad copiii pe taciune).
.Septemvre este racoare,
Dupa bruma da i soare
Dar el nu p -ea incalzepte,

Pielea o cam fnurzicet

rau o infurnia

Musca d'abi sbarnepte,

Ea ca vara nu ciupepte.
Puricele sta, nu pipca,
Lesne-1 prinzi daca te muFal
(Mat. folk., p. 1198).

Macedo-Romnii numesc luna lui Septemvrie Avidznulciunle,

lesul viilor (P. Papahagi, Basme aromeine, p. 546.)

www.digibuc.ro

eu-

42

Jidov. Merge la antnii, dar cnd s scoboare cofa, vede un fearpc

incolacit in fantn. Cum 11 vede, se inspimant i da sa fuga, dar
searpele indata I! striga
Mete, hiete, nu te'nspaimnta din pricina mea ; vino mai
bine si m scoate de aid, ca mare bine ti-oiu prinde si eu. La cevei gand, aceea ;i se va izbandi pe data !
Flclul se intoarse indrat, scoase searpele din fntan, merseapoi intealt loc, lu apa. pentru Jiclov si apoi i-o duse.
Mergand pe drum se gndia ca
foame ; si se mai gandi
ca bine ar fi sa aiba ceva toale nou5. Acasii vede spnzurat inteuri
cuiu un suman si alturi de el o camasii. Pe masa apoi, stteau
fel de fel de bucate si bauturi, ca s rnnnce i sa se indestuleze
cum se cade.
Seara deci, se culd multmit si a doua zi se scula plin devoia cea buna.
Apoi daca-i ash, ii zise biatul, de ce sa nu ma folosesc
eu de darul acesta dat de Dumnezeu. Hai de-acurn la imparat !
Si la imprat porneste numai deck Imparatul tocmai atunci
isi nuntia tata cu nu stiu cine. Nunta era mare, minunata, frumoas, dar mireasa era pare-ca si mai frumoas.
Ce bine i-ar sta fetei de impfirat lnga mine si mie ce bine
mi-ar sta 15130 dansa ! Colea, alturi ! 5i sa purceada ingreuiatk
s fad un copil, ca s aiba cine sa-mi zic 5i mie tata !
pe data lucrurile se intmplara dup &duffle lui. Toate
se implinesc, dar imparatul se intuneca amar de aceasta rusine ne
mai pomenita. la auzi ! Jute porunceste sa-i fad un poloboc
mare, sa puna in poloboc pe cele trei sufiete i apoi s le dea dru-

mul pe at* sa se tot dud, si de intors s nu se mai intoarca !

Si cum porunceste, as se si face. Feciorul cel frurnos cu fata
de 'mprat si cu pruncul lor incep s pluteasca in poloboc pe apa,
ar fi plutit mult si bine, daca voinicul nostru nu s'ar fi gandit
c mai bine ar fi s traga vasul la mal, acolo
crape cercurile
astfel el si cu ai si sa se pomeneasca pe uscat.
Si intocmai asa s'a intamplat.
A doua zi a socotit O. se trezeasc in palatul imprtesc,
si-asa a fost, tocmai atunci cnd impratul btran se intinplase
murise. Tnrul nostru s'a incununat si a inceput s-si stapaneasci
norodul.

www.digibuc.ro

43

Acest irnparat a fost mai tarziu, nu se stie cum, Sf. Simion

Prin unele parti se zice ci Sf. Silnion se nurneste Strilpnicult
din pricina ca el toat vieata lui a stat inteun picior pe un stalp
inalt si
mnile tinea pitnntul s nu cada ; m-sa niciodata nu
1-a vizut la fat, din pricina c nu voi sa se scoboare jos 2.
Credinta ca Sf. Simion a stat toata vieata lui inteun stalp, o
cetim de altfel in mineiul acestei zile, de unde, fireste, a trecut in
popor :

Suparandu-se fericitul fSimion, la care lumea se adunase ca

sa-1 vada] de cinstire ca aceea si de neodihn,
aflat un strain
chip de scpare din acevile ornenesti. Pentruca a gandit sa-si zideasca un stdlp i pe dnsul sa stea ca asa sa nu poat cei ce veniail
a se atinge de dansul. Deci a zidit sttilpul si pre dnsul o chiliut
stramta de doi coti si acolo suindu-se, petrece in post si in rugaciune..
petrecut treizeci
Prin jud. Neat-lit se crede ca acest sfnt

de ani in acest stlp 3.

Prin Bucovina se spune ca Sf. Simion a stat pe stl!p un an
de zile, inteun picior, rugand pe Dumnezeu numai sa nu ploaie in
acest timp. In ziva aceea,
cred ca la i Septemvrie,
merg
vrabiile si-I ciupesc 4, poate pentru a nu indura lipsa foamei pricinuit de secetii.
Povestirea cu stalpul o intalnim i prin Oltenia 6.
Sf. Simon tine, se zice pe alocuri, cerul si pamntul, adica
pfinidntuluz ce stau pe peftele din mare. Pentru acest cuvnt,
ziva lui se serbeaza prin Bucovina ca zi de mare primejdie 6.
Prin Oltenia ziva se lucreaza prin unele parti din Tara-Romneast nici nu se pomeneste de acest sfnt 7.
Prin Bucovina se zice c Sf. Simion tine minturile toate la un
loc. Odata, murindu-i 1.11:1 copil, s'a maniat inteatita pe Dumnezeu,
incat s'a pus si a inchis vanturile, astfel c in curand lumea s'a
I. Voronca, op. cit. p.
2. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 88.
3. Cred. Rom. din com. Baltatqti, comunic de d-1 I. Preutescu.
4. Voronca, op. cit., p. 393.
5. Cred. Rom. din corn. Voice;ti, jud. VAlcea, cornunic de d-I I. 'N.
Popescu : gSe numete astfel (Stalpelnicul), fiindca toata vieata lui a ;ezut
nurnai intr'un stfilp
6. Voronca, op. cit., p. 393.
7. In R.-Codin-Mihalache, op. cit., nu-I aflarn.

www.digibuc.ro

44

umplut de toate rutatile neavnd cine sa le spulbure de pe

fata.

pamantului. Dumnezeu, vazand aceasta, s'a pus cu rugaminte pe

liinga dnsul, dar de geaba ; i-a trimis pe ceilalti sfinti apoi ca

sa-1 roage, dar iars in zadar. Nuinai inteun trziu, cnd a venit
acqul i i-a spus CA si lui i-a luat Dumnezeu o multime de copii,
Sf. Simion s'a mai potolit si a dat drumul vnturilor. Iar pe cocos
I-a blagoslovit ca sa poata avea }Ana la patruzeci de gaini de neveste ls.
In aceasta zi se zice CA vrabiile merg sl-si fad boierescul, lund

din tot soiul de pdne cite cev in cioc si ducnd aceste roduri nu
se stie unde. Plecarea vrabiilor, cad in ziva de Sf. Simion nu
se \Tad 3,
se mai chiarna si ,nergerea la mdsurii. Undeva, inteo
vizuina de munte sau codru, este o baba, Impdrdteasa tuturor paserilor, unde pornesc toate vrabiile. Baba le msura [grauntele] cu
dimerlia ; numai vrful 11 rade si acela sboara inapoi, iar celelalte
[graunte] ii ramn sa-i fie de brand babei peste an s.
Pe-alocuri, unii socot aceasta zi ca inceput de an, se intelege,
o riimsita din vechea datina bisericeasca care socoti la i Septemvrie inceputul anului. De aici credinta ci St. Simion tine anul i
cum e ziva lui, aF, e tot anul. 4
Prin jud. Neanat se socoteste ca Inceput de toamna i ca zi
4e hrarn 5.
Felul cum va fi vremea peste an, se poate afla si dupa viermele
.care de obiceiu se afla in merele sau gogoa,sele de stejar. In acestea,

cine stie sa caute in ziva de Sf. Simion, e ca si cum ar calla in

zodie. Daca viermele va fi sburat pe aceasta vreme, e semn ca
anul va fi secetos, usciicios. Dad' viermele va fi cu aripi, anul va
fi potrivit in roade. Daca aripele nu-i vor fi crescute, Inca anul
viitor va fi bogat in roade 6.
Prin jud. Suceava se crede ca dacl va tuna dupa aceasta zi,
este semn cii toamna va fi lungii 7.
/. Voronca, op. cit., p. 413-4.
2. eblu-i gas o vrabie, sa dai un galbena.
3. Voronca, op. cit., p. 393.
4. Ibidem : eDaca dimineata e ploioasa, va fi pritnavara ploioasa_
Daca e la amiazi frurnos, va fi anul bun. Daca toat ziva e ploaie eau
-soare, va fi tot anul ploios sau secetos. Daca este Sf. Simion posomort,
toamna e rea i n'au chip oamenii saii stranga graneley.
5. Cred Rom. din corn. Baltatqti, comunic de d-1 I. Preutescu,
6. Voronca, op. cit., p. 394.
7. ..eziitoarea, VI, p. 63.

www.digibuc.ro

45

Mai pretutindeni, in aceast zi, atat barbatii, cat si femeile

lucreaza.

Dac nu va fi o greseal, pomenesc si faptul a prin unele 0114

sub numele de Simion Stalpnicul, se intelege si ziva de 2 1 Julie 1..

VAVILA.

In ziva de 4 Sqtemvrie se serbeaza prin unele parti Vavila,.

ziva Mucenicului Vavila, ((pentruca toata vieata lui a petrecut-o nurnai
-in pdure cu dobitoacele, din care pricina chiar ajunsese s aibi
trupul acoperit cu par, ca .si dnsele 2
i. C. D. Gheorghiu, op. cite, p. 87.
2. Ibidem, p. 88-9.

www.digibuc.ro

C1UDA LU1 ARHANGHEL.

Chula lui Ai hanghel, numit si Ciuda Arhanghelului 1 Ciuda
Sfiniilor Arhangheli 2, Ciada 3 sau Minunea Sfdniului Arhanghel Mihail,

se serbeaz mai ales in Bucovina si partea de sus a Moldovii, in

ziva de 6 Septemvrie.
Ciuda lui Arhanghel se crede a fi, prin unele pill-0 din Bucovina, nurnele nevestei lui Arhanghel pe care acesta ar fi lsat-o
din pricina traiului ru, aici, in aceastA zi, iar el a fugit atatea stptmani, pan s'a oprit la 8 Noemvrie.
Prin alte parti, asemenea bucovinene, se crede c aceasti zi
ste lsat ca s se serbeze in cinstea ciudei Sfantului Arhanghel, care
i-a pricinuit-o diavolul atata vreme cat Sfntul l-a slujit. Inteadevr,
se povesteste c hotarind Dumnezeu lui Adant s are numai trei
brazde, acesta, dupii sfatul diavolului, care i a prins boii, in schimbul
unui legarnant, s'a dat necuratului, pe sine si pe toti urmasii lui.
Dumnezeu, ca s scoat legamntul dela iad, a trimis pe Arbanghelul
Gavriil, spunndu-i s slujeascii un an, pin cand diavolul il va intreb la ce a venit.
Arhanghelul sluji un an, diavolul nu-1 intreb si Dumnezeu
-trimise pe cel mai mare intre ingeri, dill nou. Dupa al doilea an,
Arhanghelul tranti cu ciudd usa iadului, incat diavolul se inspiiimnt.

Atunci acesta a fost intrebat :

Cum se poate dobandi zapisul de inchinare al omenirii ?
Iar stpanul iadului Ii rspunse:
1. Culegere din com. 13altate;ti, jud. Neamt, comunic. de d-1 I. Preutescu.

2. C. D. Gheorghiu, op. cit., p.

3. 1. A. Zanne, Proverbele Romnilor, vol. IX, p. 289. D. Dan,
Straja, p. 99.
4. Ca nume propriu intdlnim un personaj in pov4ti, Ciuda-frafilor.,
numele celui mai mic, dar celui mai istet dintre cei trei frati, care cu tot
-nacazul sau ciuda ce-i purtau fratii, ii scapa dela multe nevoi T. Pamfile,
-Graiul vremurilor, p. bi).

www.digibuc.ro

47

Cand se va nave cincva din Duh sfant prin Fecioara !

In aceasta zi nu se cade sa lucreze nitneni, caci se poate intampl ca pe unul ca acela sa-1 apuce o ciudd din care i se poate
xi-age chiar inoartea.
Arhanghelul Mihail zice chiar

Nu te teme de mine, dar teme-te de ciuda mea!

In aceasta privinta se povestqte ca doi frati au pornit in a.ceastd zi sa-i faca stogurile de fan. Alti oameni, vazIndu-i, le-au zis:
Nu mergeti astazi, ca-i zi de mare primejdie ; azi e Ciuda

lui Arhanghel!
Dar fratii raspunsera :

Puteti sa vi ciuditi voi cat veti vol, c noi tot ne ducem !

Si s'au dus.

Acolo la camp, unul s'a ridicat pe stog ca sa aze palele de

fin, iar celalalt a inceput sa-i dea de jos fanul cu furca. Si tot lu.crand astfel, a greit cel de jos i a luat pe cel de sus in furca,
ucigandu-1 in chipul acesta.
Iar Dumnezeu, ca sa dea lumii o pilcla, lua chipurile acestor
.doi frati i le puse in lun .
Prin jud. Dorohoiu, in aceasta zi nu se coasii, ca sa nu se infample cevi rim 3 .
Prin a'te parti se crede ca in aceasta zi fiecare trebue sa se
fereasca de sfe.zi si batdi, ca sa nu fie indnios tot anul 4.

Prin jud. Neamt, sub numele de Cuida Sfintilor Arhangheli se

i ziva de 13 Julie

intelege

i. Voronca, op. cit., p. 37.

2. Ibidem, p. 620-1. D. Dan, Straja, p. 99: Ciuda Arhanghelilor
-se serbeaza pentru primejdii.
3. Cred. Rom. din com. Viasine*ti, impart. de d-1 Al. Leontescu.
4. Zanne, op. cit., IX, p. 289. Cred. Rom. din corn. Baltateti, jud.
-Neamt, comunic. de d-1 I. Preutescu : Ciuda Arhanghelului se tine pentru
a nu fi cuprins [ornul lesne] de mnie, sau pentru [a fi ferit] de ciuda.
5. Culegere din corn. Nemtior-Vanatorii, jud. Neamt, comunic. de
d-I Al. Moisei.

www.digibuc.ro

ZIUA CRUCII.

L Postul Crucii.
Prin jud. Tecuciu unele femei tin postul crudi in cinstea Sfintef

neniancnd de duke o siiptmn intreag inainte de 14

Septemvxie, adica inainte de iva Cructi.
Femeile cari tin acest post onelegat la carte, adici neporuncit

de biserid, inerg in ziva de Inaltarea Sfintei Crud la biseric, ieau

nafurit i aghiasmei mare,agbiasrn dela Bobotea25,-- iar acas ur
meaz a nu mind" si a nu bea nimic pin seara, and vd c'au_
rsrit stelele. Chid stelele se ivesc pe cer, ieau din nou nafurii
aghiasm mare si apoi cineaz 1.

Se pare di acest post er mai de demult pzit pe o scar maiintins. Astzi, prin unele prti din Bucovina, se postesc numai trei,
zile : ziva de Ziva-crucii si celelalte dou zile dinaintea acestei sr-btori. Asemenea se posteste si Vineria ce cade inaintea lui 14 STtemvrie,a Aouiisprezecea din cele douasprq.ece Vineri 2, pentru intrirea cinstei 3.

II. Ziva Crucii.

Ziva Crucii,Inaltarea Sfintei Cruci,este una din srbtorilecele mai mari ale poporului nostru, dac nu cea mai mare, di ea
aduc aminte ci-1 tine o matua a mea, Paraschiva lui lancu
MareN corn. Negrile0i, jud. Tecuciu.
2. Voronca, op. cit., p...277 : Afar de Vinerile din saptarnna, sunt

peste an Douasprezece Vineri mari, n cari se cuvine ca omul sa nu rnnnce-nimic pana a dbua zi. Altii mannc inspre seara p bucatica de- pne
0 [lea) apa, iar Wan ziva Q petrec In post ;i rugaciune. De regula se postete pentru scopuri anumite fetele postesc ca sa se maritea. Aceste Vineri sunt inainte de SE. Andreiu. Craciun, Stratenie, Patruzeci de Sfinti

Blagovi0enie, Durninica mare, Sanzieni, Sf. Petru, Schimbarea la fata:

Sf. Maria. Taierea Capului Sf. loan i Ziva Crucii.
3. Ibidem, p. 278.

www.digibuc.ro

49

(crucea)-i arma cea mai puternid a Domnului Hristos si a omului.

Prin cruce s'a sfintit,s'a blagoslovit pmntul, cnd Diavolul a dus
pe Dumnezeu in cele patru pirti ale noului parnnt, cu gnd ca
s-1 arunce in apa cea fad. sfrsit ; prin cruce s'a sfintit carul ce era
al diavolului, lundu-se acum din staphirea lui ; prin crucea ferestrei,cerceveaua, s'a sfintit casa, izgonindu-se Diavolul dinteinsa;
prin cruce se sfinteste in fiecare zi omul, facndu-si semnul ei si tot
crucea ajuta la orice imprejurare, cnd Necuratul si duhurile rele stau
s primejdueasca pe crestin.

Cnd pe orn il cuprinde o spaim, scap numai decit, dad

isi aduce aminte in ce zi a saptmnii a fost in anul acela ZivaCrucii I.

In aceast zi se cade ca toat lumea sa posteasc, s nu mannce frupt ; pe alocuri se spune ci-i bine s posteasca omul toat
ziva, nemncnd nimic 2. Numai femeile insrcinate pot gusta din

ce le va fi pofta in aceast zi 3. In nici un chip nu se vor mnca

fructe cari au ceva cu inftisare de cruce inteinsele, precum ar fi
usturoiul 4, nucile, pepenii, . a.

De muncit nu se munceste nimic si fiecare este dator sit

mearga la biseric, ducind colive si poarne pentru sufletele celor
raposati.

Mcar in aceasta zi fiecare crestin trebue sit intre in fagasul

drepttilor, spre cinstirea Sfintei Cruci ; minciuna nu-i ingaduita ;
se spune 6* unul s'ar fi spanzurat, spunnd c ar fi fost la biseric,
lucru ce nu-I facuse 5.
Prin unele parti se obisnueste ca preotii sa hoteR:e, aded sa faca
aghiasmcl in aceasta zi 6.

Prin Bucovina, in aceasti zi se pun pe pomii cari n'au rodit

peste vara, curpeni de pepeni, pentru ca sit rodeasd la anul viitor.
Tot prin aceste parti se duc pomi la biserica si se fac prasnice 7.
Aceste pomeniri constau din Odle nou, pline cu apa curatii, miere
i. Voronca, op. cit., p. 491.
2. Dat 0 cred. Rom. din com. Voiceti, jud. Valcea, comunic. de d-1
I. N. Popescu.Voi onca, op. cit., p. 278 i 852.
3. E. Sevastos, Na$erea (foi), p. 89.
4. Voronca, op. cit., p. 549.
5. Ibidem, p. 854.
6. R.-Codin-Mihalache, op. cit , p. 85.
7. Voronca, op. cit., p. 389.
..

Pamfile, Seirbeitorile de toamnei,

www.digibuc.ro

50

sau mied, fiind impodobite pe la gura cu stramdturd rosie, iar pe deasupra fiind acoperite cu un colacel sau covrig i o muntind de ceard.
Acestea se trimit mai ales la casele cu copii. Pe unde nu sunt copii,
se trimit cane precum i alte vase mai mari, de cari se stie c sunt
de nevoie in acea cas. Cei ce duc captd de asernenea tn.*, intocmai ca i la Sdndetta mofilor 1.
Poamele cari se dnc in aceast zi la biseric spre a se sfinti,

se pstreaza in parte pnd in ziva de Alexd, cnd se vor arde prin

grdini, la olalt cu cuiburile de ornizi ce se vor culege in aceasta
zi, pentru ca pomii s se afume ca s fie feri0 prin chipul acesta
de ontki peste var 2.

Dac dup Zina Crucii se intiirnpl si mai tun, acest fapt se

socoteste ca un semn ca toamna va fi lung 3
In sarsit, prin unele locuri din Transilvania, precum si prin
Banat, sub numele de Ziva Crucii se intelege adesea si ajunul Bobotezei 4.

III. Inchiderea pAmntului.

Prin Bucovina se aude urmtoarea povestire cu privire la suprarea oamenilor de catre insecte :
La inceput atilt gingniile, dit

gujuliile necjiau a0 de

tarewpe oameni, c acestora nu odata le era lehamite chiar si de

vieat din pricina bor.
Vzind dela un timp Durnnezeu ca gAngniile i gujuliile isi
fac de cap, cl necontenit Ii necajesc pe oarneni, i s'a acut mild de
acestia i voind s-i mantue de aceste viet4i nesuferite, le-a varit
inteo lacr.
Nu mult dup ce a prins Dumnezen pe toate gangniile si

gujuliile din lume si le-a bagat in lacr, iata ca trece pe acolo din
intimplare un orn cu numele Alex.
Durnnezeu, cum it vede, il opreste si-1 intrebl : unde merge ?
Spre mare, rdspunse
"Dad ri-i calea spre mare, zise mai departe Dunmezeu,atunct
f bine si du lacria aceasta pn acolo, si as cum o vezi arunca-..)
1. Marian, Inimormeintarea, p. 392-3.
2. Idem, Sarbatorile, II, p. 205-6.
3. Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.
4. Marian, StIrbeltorile, I, p. 169

www.digibuc.ro

51

in mare ; cat ins nu cumvi s o deschizi si s te uiti in liuntru,

c'apoi nu e bine!
Si cum rosti cuvintele acestea,

'II

dete lcrita in care erau toate

gngniile si toate gujuliile de pe lume *ate.

Alexi nu se puse de pricin, lu lcrita si porn departe, incotro era indreptat. Ins cnd a ajuns la malul mrii, nu s'a putut
ribda ca si nu deschid lacra si si vad ce-i intr'insa, de-i asa de
grea..., di lacra era foarte grea.
N'a apucat ins bine a deschide lacra, si numai ce vede di o
sumedenie de gingnii si gujulii prind a sr dinteinsa si anume :
unele pe mal, altele in ap, si a se ascunde care unde amid : unele
prin iarba, altele prin nisip, unele pe sub pietre si prin borti, iar
altele prin crpiturile lemnelor si ale pomilor si iars altele in
adncul mrii.

A'ex, cnd viza aceasta, se bg in toate rcorile. hr mai

dup aceea venindu-.-ii in fire, a inceput a alerga in dreapta si in
stanga, ca s le prind si s le bage iars in lacr. Dar degeaba
i-a fost toat alergtura si munca, deoarece nu le-a mai putut
prinde.

Si de atunci, nu numai pimntul, ci chiar i apa mrii e plin

-de tot felul de jignii, ginganii si gujulii. Iar pe Alex, pentrudi
n'a ascultat, ci a deschis lacra, Dumnezeu 1-a preficut in cocostrc,
ca si le strang inapoi.

Si tot de atunci, dela Ziva Crucii i phi la Alexii, toate

gIngniile, jigniile si gujuliile sunt ascunse ca inteo lacri prin cele
borti, vguni si alte ascunzisuri, iar cnd soseste ziva lui Alexi,
atunci iaris incep a iesl din ascunzisurile lor, a umbl in toate
pirtile si a-i necji pe oarneni, dad nu se stiu fed de dnsele, mai
tot asa ca si la inceput 1
Credinta c pmntul se inchide pentru unele vietiti, la Ziva
Crucii, o aflm in multe prti din Bucovina 2.
,Ferpii, inainte de a intr in pmnt , se adun la alunif, ca

acolo s fac piatra sculnya. Cine se va intImpl prin urmare pe

1. M:irian, Sarbettorile, If, p. 201-3.
2. Cred. Rom. din corn. Tepu 0 Brahasegi, jud. Tecuciu.
3. Cred. Rom. din Larga, jud. Ricau, Impart. de d-I C. Gh. Vartolo-meiu : cSearpele nu se mai arata dela Ziva Crucil pana la Sf Gheorghe.
.De-aici prinde a ie0,.

www.digibuc.ro

52

acolo, e bine s iea nuia, de alun, s o vjaie inspre alunis

zid de trei ori :
Serpi,
De riiu ffictori,

Intr'n bortii, c iarna vine

rau pentru tine!

Dupa rostirea acestor vorbe, s se dea repede la o parte, did

serpii insirndu-se unul dup altul, vor porni din alunis. Vrjitorul
trebue s ucid pe cel din frunte, pe cel din mijloc i pe cel din
coad ; in gusa acestui din urn-A s caute, cci va afl in ea piatra
cea scump, tmduitoare de foarte multe boli 1
Dup o credint bucovinean ins, sunt serpi cari nu intr In
pmnt in aceast zi. Acestia sunt cei ce au muscat oameni ; pentru
acest mare pcat, pmntul nu-i poate primi in sanul su. Ei sunt
meniti ca omul s-i ucid i cu chipul acesta greseala fptuit s se
stearg. Cu btul cu care s'a ucis un asemenea searpe, s se incun
jure casa de trei ori pe vremuri de ploaie en piatra, ca aceasta s se
impr stie 2.

Prin alte Valli, tot din Bucovina, se spune cu toate acestea Ca.
dup Ziva Crucii nu-i mai este inglduit nimnui sd mai ucid searpe ;
de acurn
rndueala s se ascundii sub prnnt 2. Ziva Crucii

e ziva searpelui ; de aceea, in aceast zi nu se taie lernne, ca s nu,

vin searpele in cas.

Pmnt se inchide nu numai pentru vietii, ci si pentru

ierburi : de Ziva Crucii vorbesc toate florile
arati parerea lor
de ru c se usuc. Acele plante cari Inca i mai pstreaz vieata,.
se socotesc a fi necurate, sau a fi menite altor scopuri decit nevoilor
desftrilor omenesti.

Fragi, dad se vor mai gsi dup Ziva Crucii, nu trebue s

se manance, cci acestia sunt sorociti mortilor.
Inchizandu-se prnntul si pentru gaze, e firesc lucru ca si
paserile s se cltoreasc 4.

Prin Bucovina se crede c dad cineva zace de friguri i-1 aI. Cred. Rom. din corn. Negrile;ti, jud. Tecuciu, dic. de T. Marip_
2. Voronca, op. cit., p. 807. Ibidem, p. 853 : De Ziva Crudi toatedihaniile intr in pamant, afara de ferpii ce-au mancat oameni i pe
pamantul nu-i prirne;te.
3. Ibidem.

4. Culegere din corn. jar4tea, jud. Putna.

www.digibuc.ro

53

puc aceasta srbtoare tot bolnav, boala ase va inchide in trupul

lui i frigurile nu-1 vor slabi Ora la anul viitor 1.
Vremea rcindu-se pe la aceast srbtoare, prin unele parti
Ziva Crucii se socoteste ca zi de soroc, 'and turmele de oi trebue
sa scoboare din munte 2.

IV. Buruieni i poame de leac.

De Ziva Crucii, atat in Bucovina, cat i in Moldova, se duc
la bisericd tot soiul de frunze i flori de vikdoage, haz, migunele,
busuioc,
a., cari se pun imprejurul sfintei cruci. Preotul dup ce
sfarseste randueala slujbei, ridic crucea, o incbind in patru prti
odat la mijloc, iea un mnunchiu din frunze si tlori si merge in
altar. Atunci norodul caut ca prin toate chipurile s dobandeasca
mcar cat de puOne flori sau frunze, cari se crede a fi bune de leac
pentru durerea de cap si de dinti B. Cu crcusoare de busuioc aprins
se afuma cei bolnavi de friguri 4. Deasemenea busuiocul care se iea
rlela crucea preotului e bine s se pun in teica din care beau gainile
apa, spre a le fer de molimi 5.
Florile i verdeata sfinvit in aceast zi se folosesc de fete in
lautoarea ce si-o fac pentru splatul capului, crezand astfel c nu le
va cadea prul.
Deasemenea sunt bune de leac si buruienile din gradina 6 sau
din camp 7, cu toate c nu-s sfintite in biseric. Ele trebue sa se
culeagi ins in aceast zi.
1. Voronca, op. cit., p. 853.

2. Dat. Rom. din com. Balttepti, jud. Neamt, comunic. de d-1 I.

_Preutescu.

3. Culegere din jud. Tecuciu.

4. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 89. Voronca, op. cit., p. 852.
5. Gr. Grigoriu-Rigo, Medicina populara, II, p. 15.
6. Culegere din jud. Tecuciu.
7. Dat pi cred. Rom. din com. Boureni, jud. Dolj, comunic. de d-1
I. I. Dumitrapcu : cFemeile strng fel de fel de buruieni (mai ales babel e,
creznd ca acestea au leac mai sigur la vindecarea feluritelor boale..Fezatoarea, III, p. 49 : In ziva de Ziva Crucii se strng fel de fel de buruieni
pi poame pentru leacul oricaror boale.Dat pi cred. Rom .din corn.
jud. Neamt, coinunie. de d-I I. Preutescu tin aceasta zi se culeg
caline, burueni de leac ; pui perje pe o crengut de perj pi-s bune de leac...
Se strange baliga dela vite din aceasta zi, care-i bun de leac. Se culege
rnacul.

www.digibuc.ro

54

Matrguna, nvalnicul i alte ierburi sunt bune pentru fcut

de dragoste 1.
Najdtnica sau buruienile de njit cari se strng in aceast zi sunr

bune pentru njit la vite 2.

Dad' aceste ierburi i flori se strng in aceast zi si se pun
sub stresina casei, ele vor apra casa i vecinatatea de tunet

i trsnet s.

Dintre poame, se duc la biserid mai ales perjele cari vor fi

bune de lecuit durerile de cap, cele de dinti, umflturile i galcile.
Prin partile de jos ale Moldovei, se aduc acasa, se insira pe un bat
si se pun la stresin sau la o grind, iar cnd cineva are buba cea
rea sau befica cea rea, desface o asemenea perj sau prun i o intinde
pe bub sau besic 4.

Prin Bucovina, unii ieau cu gura noui perje din copac i le

pun la pstrat, iar cnd il doare pe cinevi capul 6, fierbe dou
dinteinsele si le pune la frunte. Tot asttel i cnd ti se desveleftt
mana.

Altii, tot prin aceste parti, ieau din porn ate o perj pe care
o tin in cas i dud simte c cineva Il vorbeste de rau, se spala
cu aceast perja,punnd-o in al:a 6.
.Nucile din aceasti zi sunt bune de os mort : se mesteca miezut
gur si cu aceasta se unge osul 7.
Prin jud. Suceava, in aceastii zi, inainte de a rsri soarele,
femeile arund in garduri cte o balig, infigand inteinsa boancee,
asttel ca la rsrirea soarelui s se gseasd in gard. Cu aceast baligar
uscat i aprins, se afum, descintndu-se befica cea ea 2. Prin alte
i. C. D. Gheorghiu, op. cit., p.

89.

2. ..ezdtoarea, IV, p. 129.

3. Voronca, op. cit.. p. 8o6, 852.
4. Culegere din jud. Tecuciu.
Dat Rcm. din corn. Costqti, jud Tutova, impart, de d-ra Maria Mircea.
5. Voronca, op. cit., p. 855 : Ziva Crucii se tine pentru durere
de cap.
6. Ibidem, p. 694.
7. Dat i cred. Rom, din corm Vicovul de sus, Bucovina, comunic.
de d-1 P. CArstean.
8. Comunic. de d-1 M. Lupescu : Bounce, bochioi, vazdoage.
qezatoarea, I, p. 55,

www.digibuc.ro

55

prti, aceast balig este bun si de najit 1, bubi z 8, buba cea rea 8,
junghiu, scrintiturt, durere de dinti si altele 4.
Tot cu aceast baleg se poate afumi si mini de albine, ca s
nu fug; ate odat, si tot spre acest scop, se pune pe lng balegi
si husitioc de-al albinelor, care se mai numeste si roinifd .
In sarsit, flcaii pun in aceast zi husuioc prin buzunare, ca
sa-1 joace in hor, creznd a cu chipul acesta ruttile vor fugi dela
dnsii si cinstea ii va incunun pretutindeni 6

V. Carstovul.
Prin prtile de rsrit ale Olteniei, la ses, precum si prin unele
prti pin Tara-Romneasc, Ziva Crucii se chiam si Carstov sau
Ccirstovul viilor, and se crede c este bine s se inceap culesul viilor.
In multe prti, prin Muscel, se fac petreceri mari de bucuria
acestei deslegri 7.

Tot dela aceast zi incep s se bat si nucii, pe unde nu s'au

btut la Stit-Mria. Se stie c prin vechile vii se gsesc foarte
multi nuci 8.

SF. MACOVE1U.
Prin Bucovina, cnd la 15 Septemvrie Biserica cinsteste pe

Mucenicul Nichita, poporul romn serbeaz pe-alocuri pe Sf. Macoveiu, cel ce fereste paserile de uli 9.

r. Gr. Grigoriu-Rigo, op. cit., I. p. 124.G. D. Gheorghiu, op. cit.,

p. 89. Dat.Rom. din corn. Costepti, jud. Tutova, impart, de d-ra Maria E.
Mircea.

2, Gr. Grigoriu-Rigo, op. cit., I, P. 28.

3. lindem, p. 12.
4. Voronca, op. cit., p. 852.
5. Ibidem, p. ri79.
6. Dat. 0 cred. Rom. din Vicovul de sus, Bucovina, comunic. de d-I
P. Carstean.
7. Calendarul Ilustrat pe 1910, la zi.R.-Codin-Mihalache, op. cit.,
p. 85 : gE post 0 'II ;in femeiles.
8. Dat Horn, din corn. Tepu, Nicoreati a. a., jud. Tecuciu ; ale celor
din corn. Baltategi, jud. Neann, comunic. de d-I I. Preutescu : In aceasta
zi [se] bat nucile 0 [se] incepe culesul poameip.
9. Voronca, op. cit., p. 854.

www.digibuc.ro

56

MICEN1CA FOCA.
In ziva de 22 Septernvrie Biserica noastr prsnueste pe Mucenicul Foca, iar poporul, prin unele prti din jud. Muscel, fie din
legatura ce-o fac intre numele de Foca si foc, fie din confuzia acestei
zile cu cealalt srbtoare, cu acelas nume 1, serbeaz pe Foca ; mul0
steni,
femeile mai ales,
nu lucreaza in ziva aceasta, ciici se
tern de foc 2.

ZAMISLIREA.
Zamislirea Sf. loan B.ne.zittorul, prsnuit de Biseric la 24

Septemvrie, e tinut in popor, dup cum aflm pentru unele prti

din jud Muscel, sub nurnele de Zdmislirea B.

T IC LEL E.
Ziva de 24 Septemvrie, cnd Biserica noastr cinsteste amintirea Mucenicei Tecla, este cunoscut si serbat prin unele pri din
Tara-Romneasc sub numele de Tecle sau art. Tclele.

Prin jud. Muscel, unii steni socotesc Teclele ca pe niste

despre cari se va vorbi mai incolo,
serbndu-le prin urmare in acelas fel si pentru aceleasi pricine.
Alti steni, tot din acest judet, cred cl Teclele sunt Strefeti-

Filipi,

tele, Tresfetitele sau Tiecdrafii4.

Teclele se prizesc cu mare strsnicie, mai ales prin prtile muntoase, crezndu-se dt ar fi rele de foc, dar mai ales de lupi. La casa
celui ce va indrzni sa lucreze, lupii vor veni si vor mina berbecii
oile celui ce va fi cresctor de turm ; din aceast pricin, peacolo aceast srbtoare se mai numeste si Teclele berbecilor 5.
I. T. Pamfile, SOrbatori de vaiet, p. 213-4.
2. R.-Codin-Mihalaehe, op. cit., p. 85.
3. Ibidem.
4. Trei-Ierarhii. Vorba Treieraqi se aude i prin Barlad ; numele
acesta il poarta chiar pi o biserica. De altfel in literatura populara in loc

de Patriarhi se zice Patriat*.

5. R.-Codin-Mihalache, ob. cit., p. 85.

vinte din Muscel, p. 72.

www.digibuc.ro

R.-Codin, 0 salnd de cu-

57

Prin alte prti, Teclele se nurnesc Berbecari i ;in trei zile :

26, 27 si 28 Septemvrie. Ele se serbeaz pentruc-i ru de lupi,

ce fac sbranca printre dobitoace. In aceste zile, nu se matura prin
cas, nu se rdfnefte, nu se macind, nu se coasa, nu se umbli cu frigri sau ;epoaie, topoare si alte unelte ascu;ite 1.
Prin jud. Prahova, Berbecarii se mai numesc si Filipi, tinnd
trei zile ; in acest timp nu se impunge in piele, nu se d nimic
pe lng CA nu se coasii si mtur,
cu imprumut, foc mai ales,
crezindu-se c fcnd aceste lucruri, neasculttorul va fi incercat de
lupi sau va fi pgubas in vite 2.

ADORMIREA.
Prin unele WO din jud. Muscel, ziva de 26 Septernvrie, cnd
-se cinsteste de Biseric Adormirea Sf. Ioan Evanghelistul, poporul
serbeaz Adormirea, cu nelucru, ca nu cumva s dea peste clAnsii
vreo primejdie si s-i adorm pentru vesnicie 3.

HARITONUL.
Ziva Murenicului Hariton,

28 Septernvrie,

se serbeaz

-prin unele prti din jud. Dolj sub numele de Hariton, spre a fi
lurnea ferit de boale4. Prin alte pri, aceast zi s! numeste Hai se serbeaz cu mare smerenie de ctre cei ce se
tern ca aceasti zi s nu-i innebunneascii15.

riton cel nebun

r. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 90.

2. Revista pentra istorie, arheologie i filologie, An. LE, P. III, pag.
388.
Culegere din com. Balttepti, jud. Nearnt pi cornunic. de d-1 I.
patroanes.
Preutescu: cTeclele cad in Iunie
3. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 85.
4. Dat. pi Cred. Rom. din corn. Halangepti-Zaicoiu, jud. Dolj, comu.nic. de d-1 N. I. Dumitrapcu.
5. C. D. Gheorghiu, op. cit., p 90.

www.digibuc.ro

58

PROCOA VA .

Luna lui Octoinvriei incepe cu srbatoarea care, prin Buco

vina si prile Moldovei de sus, se numeste Procoavil, Sf. Procoava
sau Procoavele, cnd Biserica prdsnueste Acoperdnuintul
Domnului la .

Maicei

Mai in toate prtile este o sdrbtoare cu totul a femeilor.

'SE Procoav se crede Ca este un sfnt sfintit de Dumnezetv
printre cei dintii. El acopere pmntul cu stratul de ,-,:apadd; de
aceea fetele se inchin lui ca s le acopere si capul lor cu bielsuguI
parului, precum i ca s le ajute spre a se mrit ct mai curnd..
Prin jud. Neamt, Procoavele se serbeaz5 pentru vite sau ocas ne acopere Maica Domnului i s ne aib in paza, de toate prirnejdiile : de inec, de foc, de cumpcind, de napastie, de ducd-se-pe
pustitt sau uciga-l-toaca i de vrjmasul cel ru 5.
Prin unele pr0 din Bucovina, in aceast zi se scot icoanele la
cmp si se face agbiasma 8.

Pe-alocuri e o zi de bram.
In sfarsit, pe-alocuri se povesteste c in aceast zi, pe vremea
lui, Sj. Andreiu a vzut pe Maica Domnului plutind in vAzduh, cu
mnile intinse, rugndu-se lui Dumnezeu pentru neamul omenesc 7r. Octomvrie se mai numepte pi Brunzeirel, cluna and Incepe .34 brumueasc4, adeca sa cada intaile brume. Intr'o versificatiune carturareasca,
se pare, cetim (Mat, folk. p. 1198).
Octomvrie e nec4jos pi sufla rece,
Cu lenepii el n'are pace.
Pasul lenep nu se trece,
Face pe lenepi s planga
El pe unde merge, parlepte
la pleptu-pi sa se stnga.
Si copacii verzi nu-i iubepte.
Tremura de-a lui frica
Golanii, s-i vada, nu-i place,
pielea i-o infurnica
2. Prin jud. Tecuciu, capacul, pocripul sau acoper4mantul sicriuluk
(cosciugului), se numepte procov4.
3. Culegere din orapul Piatra-Neamt ; de fapt in aceasta zi e Sf.
Ap. Anania i cuv. Roman.
4. Dat. i Cred. Rom. din corn. Baltatepti, comunic de d-1 I. Preutescu
5. Idem celor din Vanatori-Neamt, comunic. de d-1 V. Stirbu.
6. Voronca, op. cit., p. II i 278.
7. C. D. Gheorghiu, oP. cit., p. go.

www.digibuc.ro

59

VINERLELE.

I. Vinerea mare.
Sub numele de Vinerea mare sau Vinerea celor 12 Vineri 1, seintelege de catre poporul roman de pretutindeni sarbatoare Cuvioasei
Paraschiva, przmuiti de Biserica in ziva de 14 Oetomvrie, si care,
prin Bucovina, se mai numeste i Nicuvioasa 2.
Moastele- acestei Sfinte se afia in biserica Trei-lerarhi din Iasi,.
de unde se scot in procesiune la acea zi de mare sarbatoare, i cnd,
din toad Moldova aproape, din Basarabia si Bucovina, se aduna lnga
sfanta racli o mare de credinciosi. Astfel intelegem de ce, prin unele
parti din Bucovina, sarbtoarea aceasta, dupa nutnele sfintelor moaste,.
se mai numeste i SfataVineri din Iafi 1.
Romanii basarabeni povestesc, prin imprejurimile Akkermanului, legenda unui izvor numit al Sfintei Paraschiva, in urmatorul
cuprins :

De mult, de foarte mult, pe cnd pe ad mifuiau hordele ttresti, o bancl de Ttari a pus mana pe o fat de o frumuset
mare, care se numia Paraschiva. Prizoniera a fost vindut in haremul unui Pas din Akkerman. Pap, cum a vzut acea fat, a
cazut fermecat de atta frumuset si a voit s'o induplece cu fel de
fel de daruri scumpe, ca sa-i fie de nevast. Dar totul a fost in
zadar : fata n'a voit s se fad cadlna. Atunci pap a turbat de mniesi inteo noapte a voit s'o iea cu sila, insa fata a izbutit s fug din
harem. Soldatii trirnisi ca s'o prind au gasit-o pe malul limanului
cnd erau s puie maim pe dansa, ea s'a prefcut inteun izvor '.
Prin jud. Muscel, poporul stie c sfnta aceasta a fost fat
sraca, fri parinti, care-si dade i buctica dela gur saracilor ;
d'aia s'a facut sfant. Asemeni i haine, ce bruma le-ava, le linprtia cu sracii 5.

Prin unele parti se crede c St. Paraschiva a fost chinuitti de

pgani inteo Vineri, si de aceea, in orice zi ar cdel aceasta srbi.
D. Gheorghiu, op. cit., p. 90.Despre Vineri, vezi M. Gaster,.
Lit. pop. rom., p. 388 pi urm.
2. Voronca, op. cst., p. 610.
3. Ibidem, p. 278.
4. Z. C. Arbore, Basarabia in secolul XIX, p. 277 8.
5. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 86.

www.digibuc.ro

60

-toare, poporul o numeste Vinerea mare si o sozoteste ca una din

cele mai mari srbtori 1.

*i prin jud. Tecudu gsim credinta c Cm,. Paraschiva a fost
chinuit de catre pgini, si anume a fost fiart in smoal si'n pucioas ca s se lepede de credinta crestin. Aceast socotint popular credem c porneste din faptul ca Sf. Paraschiva se numeste
Vinerea ',tare, iar despre o Sfdnta Vineri se rostesc colindele cu adevarat, cit pentru credintele sale cele crestine, pgnii au chinuit-.

0 variant a unui astfel de colind sun precum urmeaz :

Sus pe slava cerului,
La poalele raiului,
La scaunul Domnului,
La scaun de judecat,
Unde vine lumea toat,
Genunchiat-a Sfeinta Vineri,
.Genunchi
Si mili plnge :
Stii, Doamne cil m'ai trimis,
Pmntel sit ti-1 botez.

TO s'au dat botezului,

Nurnai una nu s'a dat:
Cetatea Iordanului
Nu s'a dat botezului,

Nici crestintiitilor.
Dar pe mine prinsu-m'au,
Prinsu-m'au,
Legatu-m'au,
Cu cutit tiliatu-m'au,
In cazan bgatu-m'au

Si trei zile fiertti-aau,

Numa'n cear si'n iin.

Apoi strecuratu-m'au,
In gard aruncatu-m'au;
i-aun fcut cum am putut
$i la tine c'am venit,
Sri-mi dai sfinti de ajutor.
Pe Irod ca s5-1 omor2!

In aceast zi nu se lucreaz, fiiind primejdie de boale 8 ; cu

nici un chip nu se coasa, fiind ru de trsnet, de grindina si boli de
ochi. Prin unele prti din jud. Neamt, in aceast zi, ca si in celelalte 12 Vineri de peste an, cine va coase sau va toarce, se crede
ca va face negh la mn 4.
Unii gospodari postesc aceast srbiitoare nemncnd frupt 6
<hiar dad ar cdel inteo zi de dulce; altii o postesc cu desvrsire,
sau: nu beau vin roi, nu mnnd mid, castraveti i alte poame
cari au cruce 6.
I. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. go.
2. Culegere din com. Tepu, jud. Tecuciu. Variantele aunt numeroase.
3. Cred. Rom. din com. Voicegi, jud. Vlcea, comunic. de d-1 I. N.
Popescu.
4. Cred. Rom. din corn. Baltatepti, jud. Neamt, comunic. de d-1 I.
Preutescu.
5. Idem.

6. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 91.

www.digibuc.ro

61

Prin unele parti in locul lui Sf. Dumitru se socoteste Vinerea mare ca zi de soroc cand isi incheie slujba pzitorii de vite
oi precum i pandarii ; tot acurn se incheie invoz.lile de inchirieri
ale imasurilor, pentru oi mai ales, cand deci incep a pleca ciobanii cu oile de vale 1, .spre alte locuri necuprinse inca de iarna
aspra a muntelui.
Oi le stramutate nu se mai pot tine desprtite de berbeci
deci in ziva de Sf. Paraschiva sau Vinerea mare se slobod oile la
berbeci pentru prasire 2, crezandu-se ci aceasta se face pentru ca
mieii sa fie frumosi si pestriti i ca sl fie nascuti inainte de Past.'
cu doua saptamani. Pentru aceasta, ca ajutor, Vinerea mare trebue
sir' se pazeasca din partea muncii. 3 Prin jud. Suceava, ciobanii se
feresc in aceasta zi ca sa ciopleasca ceva, caci se tern sa nu le iasa
mieii tarcati 4, ceeace le-ar micsura pretul.
Plecand pzitorii de tarine, acestea, precum i livezile i islazurile, raman slobode pentru pscatoarea vitelor.
Vinerea mare fiind intr'o vretne cand munca in camp se
sfarseste, cand fiece gospodar isi cunoaste sporul agonisitei lui de
peste an i cand frigul incepe a-si art coltii, e firesc deci ca
pretutindeni oamenii sa inceap a se pregati pentru iarna cumparandu-si de pe la targuri sau iarmaroace tot ce le lipseste in privinta imbracatnintei. Acum, de Vinerea mare, ii cumparii i soarele cojoc. Altii zic ca-si cumpara si Sitintul Dumitru 5.

II. Vinerlele.
Prin Bucovina, ziva de Cuvivasa Paraschiva, irnpreuna cu o
alta Sf. Paraschiva, care, dupa spusa poporului, cade a doua zi de
Sf. Dumitru, la 27 Octomvrie, alcatueste Vinerlele.

In acest timp, 14-27 Octomvrie, nu este bine sa se samene

secara, cad e primejdie de moarte pentru acel ce ar smana. 6. VreI. Cred. Rom. din corn. Voice0i, jud Valcea, comunic. de d-1 I.

N...

Popescu.
R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 86.
2. Dat. rom. din corn. Ba1tate0i, jud. Neamt, cornunic. de d-1 I. Preutescu.

3. D. Dan, Straja.
4. Cred. Rom. din jud. Suceava, comunic. de d. M. Lupescu.
5. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 86: (Cu z 3 zile inainte de
Vinerea mare, satenii pleac a. cu nevestele ca'rd pe la targuri, ca
curn
pere scoarte, velinte, cojoace, zeghii, i pentru iarnaz.
6. Voronca, op. cit., p. 278.

www.digibuc.ro

62

-mea, intre aceste sirbtori se zice ca rarnine neschimbat : cum va fi

in ziva de Cuvioasa Paraschiva, va fi necurmat pn la Sf. Du-

mitrul.

LUCIN
In ziva de 17 Octomvrie, Sf. Osie, prin unele prti se serbeazi Lucinul, spre a fi oamenii feriti de hipi 2.

S:iMEDRU.
I. Moii de Smedru.
Una din cele mai mari Stimbete a mortilor sau Sdmbete a tnoilor

este si Sfimbita ce cade inainte de Sf. Dumitru si care se numeste

prin Bucovina MoFii de toainna, Mofii cei wari 2, una din cele trei
Scimbete a mortilor iar prin ar poarti nurnele de MO de Stimedru
;au MO de Sf. Dumitru.
Ca moli, adeci drept bucate sau pomani, se di grdu fiert cu
unt sau unturd, cu /apte sau brdazd. Colacii i luinnrile obisnuite
nu lipsesc.

Prin pirtile Oravitei, A' masului si Bozoviciului, cnd se impart acesti mosi, se face urmitoarea menire :
Voi moi, strilmo*i
S5-mi liti tot voioA
Sa-mi dati spur In cask
Cu mull pe magi,
Cu mult ajutor
In ctunpul cu

Prin Banat se obisnueste ca mosi i scrobul cu Rin de gru 5;

1. Voronca, op. cit., p. 930.

2. C. 1). Gheorghiu, op. cit., p. 91.

3. Marian, Sdrbatorile, 1, p. 262.
4. Voronca, op. cit., p. 389: Ceie trei Sdmbete ale Mortilor eunt :
doua inainte de Sf. Dumitru i una inainte de Arhanghel.
5. Marian, Immormantarea, p. 393.

www.digibuc.ro

63

Focul lui Simedru.

In ajunul lui Sf. Dumitru si se pare a si in seara de Sf.
Dumitru 1, este datina ca prin Oltenia si partea de apus a TariiRornnesti, s se aprinda niste focuri cari se numesc focuri sumedre,
dar mai aks, la sing., Focul lui Sumedru sau Sdmedru.
Prin jud. Muscel, in partea de catre munte, copiii in alergat
se urca pe coastele plaiurilor, veseli, trezind bolovanii de piatra,
-cirora le da drurnul la vale. Sus, unii taie cetina pe margini de
surpuf, altii, sus in brazi, curat ramuriv, pe cnd ceilalti leag mal-

Ii incarca si plead la drum, cu ate sase telegari la barn,

si-un voinic in car. Godanacii rup cte o craca mare de brad, gra-

-durii,

inadesc rtini de-asupra-i

proptind-o voiniceste pe umeri, o tarsc

de vale. P'alocurea se mai face si care o mica indiereal intre cei

cu carutul i alti haidamaci cari vor s iea d'a gata munca altora...
Ia mai stati o tar', voinicilor, i mai dati-ne i noui din
i brazi, ca door ne-or trebui i noua.
Iar altul de colo :

Ce mai umblati cu focul si voi, niste tingai ! Ia aprindeti

voi ate o craca de brad si-mi alergati prin vecini dupa capatat,
-cum fac nevoiasii din oras, ca d'aia
nasul vostru!
Bradul adus din rnunte se face nwrincin, gramada,pe camp.
Dintre voinici, cle-odata unul d o gura. S.:. face mare mis<are, si strigatele de veselie pornesc. Vreo sapte
cpt flcai, frati
ori rude de-ale lor, duc pe sus un brad, mare cat o turla de biserica,
pe care, cu mare greutate o pun inteo groapa fazut in pinnt,
-curatind-o pe-o parte de craci, cat- un stat de orn. Aici pun intiu
strujele, apoi aschi subtiri i tndari de laturoi, ca sa faca cev jaratec,
iar dasupra si printre ramuri, gramadesc din rsputeri din cetina
_adus.

cnd clopotele de vecernie pornesc sa sune, se aude :

Hei, gata ? Un copil arunca o lumnrici aprinsii in strujele uscate. Patin fum, si indata limbi de foc alerga in toate partile
cautand prada de rurnegat. Varful pliipnd al bradului se suceve o-dad, ca searpele prins de cap, arunc potop de ghimpi rosii si si
pleacen jos capusorul rpus.
Hai la focul lta Sumedru !
i. Lumina pear u tori, III, p. 516.

www.digibuc.ro

64

Bradul se mistue mereu. In acest timp se'ndreapt spre foc,.

babe, neveste de toat mna cu irur intregi de covrigi, cu cte otraistd de nuci, ori de mere, cu felii de pine calda, mai cu colicei
anume facuti si spoiti pe deasupra cu miere, in scurt, cu tot felul
de mirodenii de-ale prnantului.

Si pe cnd femeile impart, pe cnd copiii cer, in mijlocul

acestui sgomot asurzitor, din cnd in and se aude strigatul
Hai la focul lui Surnedru!
Bradul se mistuie mereu, dar poporul de toi gdIdcioft nu-i da

pace cu nici un chip. Cnd i cnd arund peste el din cetina dealdturi i-1 chinueste as, pnd trziu in noapte.
Vin alte femei cu bunatti de imprtit, valurile de strigAte seaud din nou, iar cand noaptea se las cu totul, bdietii pornesc la
at-at apa spre a stinge focul, cdci din pricina vantului ar putek
aduce primejdii.
Dup ce i aceasta s'a starsit, fiecare pleac spre casa lui, cu
traista plin de pane i poame 2
Tot astfel se urmeazii prin satele si dealurile din sesul

Cu o zi sau cloud inainte de Sf. Dumitru, copii adun sipici,

coceni, gteje, sptilddrii de cnepii dela melit, s. a., si le strng la
un loc, de fac un maldr mare. Apoi in seara spre Sfntului Dumitru, cnd incepe a se intunereci, se strng copiii ciopor pe lngi
grmada de sipici si aprind un foc.
Focuri de acestea sunt cte cinci-sase sau sapte-opt inteun sat,.
in anume puncte ale satului.
Pe foc pun sipici cte un brat, die un brat, nu toate odatd._
Cnd e vulvoarea mai mare, copii sar peste foc, ca s fie sntosi tot anul. Apoi incep a striga cu totii deodat cat le iea gura
Hai la focul lui Sumendru L.. Hai la focul lui Sumendru !...
Iar femeile din sat, cum ii aud, ieau cte un cos cu nuci, oricu mere, struguri, covrigi, prune uscate, s. a., ori uneori cte ovadr cu vin, pe cari le impart copiilor seara la lumina focului.
La sfArsit cnd femeile au isprvit de impartit, copiii mai intetese odat focul sdravn si mai sar la intrecere peste vlvti. Pe
urni, dup ce se potoleste, pleac fiecare la vatra lui, lund cu el
1. Nu : galagio0.
2. M. Lungeanu, In sarbatori, Bacurqti 1910, p. 5-13 ; descriereah
datinei este din Rucar.

www.digibuc.ro

65

si un ticiune, doi, pe cari ii arunci in gridinile cu pomi, ca si se

fad poame in vara viitoare 1.
Prin alte prti, asemeni muscelene, biietii si fetele se aseazi
pe cite doua rinduri, la putini depirtare de foc si incep si sari prin
valvoarea focului. Cel ce poate sri, socoteste ci in curgerea anului

se va insuri, sau de e fad aceea, se va mrit.

Dupa ce vin femeiile si impart covrigii, feliile de pine, nucile
si merele, unul dintre bieti incepe si cnte din fluier, iar toti ceilalti, tineri si babe, se prind si joaci astfel cu totii In hori,
babele chiar joaci si chiuesc 2.
Prin unele prti oltenesti, focul lui Silm-Medru se face in seara
de Sf. Dumitru. Copii fac bdlluititi prin sat, si stringindu-se imprejurul focului, strigi :
Hai la focul lui Sm-Medru !
La intoarcere acas, iea fiecare cite un tciune pe care it aruncii
in grdinile cu pomi, avind credint ca In vara viitoare se vor face
poame multe. Femeile impart poarne s. a. 3.
Asemenea focuri, fle ins de a le legl cu srbitoarea Sf. Dumitru, se fac si prin jud. Neamt, prin livezile cu perji ca si rodeasc 4.

III. Sfntul Dumitru.

Cu privire la persoana lui Sf. Dumitru, poporul nostru cunoaste urmitoarele povestiri :
Intia ne spune ci SI. Dutnitru a fost la inceput cioban, avndu-si
turma inteun miez de codru, necalcat de picior omenesc. Deci

trii acolo, nestiind ci in lume mai sunt si alti oameni In afari de

dinsul. Seara, cind se inchini lui Dumnezeu, sri de trei ori peste
o cioat qi zicei :
i. R.-Codin, D. Mihalache, op. cit., p. 87.

2. Albina, II, p. 1321-2.Lumina pentru tali, vol. III, p. 316, ptiri

tot despre Muscel : In seara de 26-7 Octomvrie, and se face focul lui
Sumedru (Sametru), dupa obiceiul ce este pre partea muntelui, de a se
face focuri grupuri-grupuri prin sate, unde femeile se duc de dau copiilor
mere, pere i alte poame, copii striga tare :
'Ai la focul lui Sumedru.
Cand se Intore acasa, ieau cate un taciune dela acel foc 0-1 arunca
prin gradinile cu pomi, ca sa se faca fructe in vara viitoare.
3. Dat. 0 Cred. Rom. din corn. Halange0i-Zaicoiu, jud. Dolj, comu-

nic. de d-1 N. I Dumitrcu.

4. Idem ale celor din Baltategi, jud. Neamt, comunic. de d-1 I. Preutescu.
5

Pamfile, Sarbatorite de toamnii.

www.digibuc.ro

66

Acestea sunt ale tale, Doamne !

Dupa aceasta &aril si a patra oari si adnga :
Asta este a mea !
Dupace-si facea rugciunea, plec dup turm.

Intr'o noapte viseazi Sf. Dumitru ca pe lume, in afari de

dansul, mai sunt Inca i alti oameni. Deci, dornic s stie cum st
treaba, plead in lume. Merge si merge, di peste rapi si nu cade

inteinsele, d peste ape si trece fad ca s se ude macar, iar dupi

mult -mers, ajunge inteun sat, inteo zi de Duminica.
In sat vede el o multime de oameni intrand inteo cas, de unde

nu mai iesiau. Se mir cat se mir, ar mai apoi intreba pe unul

despre aceasta, iar cel intrebat ii raspunse c acei oameni merg ca
sa se inchine lui Dumnezeu ; cat priveste dispre casa in care intrau, ea se chiam biserica.
Ce s fad' ? Hai s intre si el dupa dnii, s vada si el cum
este biserica i cum obisnuesc oamenii sa se inchine lui Dumnezeu.
Inuntru statel lumea, dar cum statea as, Sf. Dumitru vede
la fiecare ate un fel de glimuiele l in spate. Si cum vazit aceasta,
nu mai stata mult pe ganduri, ci iesi afar, i umpla i dansul un
sac cu paie i intr din nou in biserica, spre a fi cu chipul acesta
la fel cu toti oamenii.
Lumea, cum prinse de veste, incepit s-i strige ca s ieasi
afar, dar ciobanul nu vol ; si nu se indupleca, pentruc vedea ca
nu se deosebi intru nimic de ceilalti
Gmuietele pe cari Sf. Dumitru le vedea la altii erau sarcinile
cu pcatele omenesti, pe cari, fireste, nimeni nu le vedea, fad numai ciobanul. In chipul acesta deci, era firesc ca lumea s se mire
uimindu-se la cioban, sa fa& si si strige la dansul, pe cata vreme
el s stea ca un sfant i s asculte slujba dumnezeasc.
lute() stran vede Sf. Dumitru pe Diavol stand i insemnand
pe tori cei ce radeau i vorbiau in biserici i inciudandu-se c nu-i
gseste i ciobanului pricin, ca sa-1 insemneze i pe dansul.
Dupa o vreme ins, Diavolul lu o piele de bivol si incepa
s trag cu dintii de dansa. Si trase i trase, pan cand a fcut o
mare necuviint. Nimeni nu vedea si deci nimeni n'a auzit nimic,
dar ciobanut vedea,
auzit,
ris. Atunci Dracul I-a tnsemnat
la condia i pe dansul.
I. Desaci.

www.digibuc.ro

67

Slujba s'a ispravit si ciobanul a iesit dela biserica ; dar acum

la intors, trecnd peste ape, se 'uti Ora la glezne, iar prin rpi se
-cufuncl pn la tenuchi. Acum s'a incredintat ca fiind la biserici, a
Aresit inaintea lui Dumnezeu si 1-a suprat. De aceea s'a hotarit s
rmna la oi, sus la munte, si sa nu mai aihi nici un amestec cu
lumea cea plin de pacate.
Dup aceasta mai trece iin card de ani. Ciobantil moare in
-stna lui si oamenii ii gsesc trupul neputrezit; 1-au luat, 1-au immormntat, pe locul stnii au ridiCat o biserica, iar numele ciobanului, care a lost Sf. Dumitru, I-au cinstit de atunci, si-1 cinstirn
.i noi si astzi 1.
Povestirea aceasta se aude si prin jud. Muscel. Sf. Duinitru a

fost cioban care traia numai in fapte bune. Odat a pdtuit si el

-in vieata lui, si anume, ducndu-se in biseric, dud biserica gernel
-de multi lume, nu stiu ce-a fi vzut in biseric, ca 1-a pufnit risul.
Mai pe urm ins s'a cit amar de ceeace facuse. Si ducandu-se

iar la ol in munte, si-a ispsit pcatul prin post sl rugicluni.

Tarziu de tot s'a aflar trupul pomiiit si neputrezit ca la cei
far *ate 2.
1 prin jud. Tecuciu se aude aceast povestire, ins numele
lui Sf. Dumitfu lipseste, fiind inlocuit cu al unui btrn.
Ea sun precum urmeaz :
Un unchias bateau nu avea de obiceiu s se dud la biserica,
-dar era curat si drept inaintea lui Dumnezeu. Inteun rind insa,
feciorii 1-au luat cu sila si 1-au dus.
In usa bisericii era -un lac mare, c fiecare trebuia s se descalte, ca s poat trece printeinsul. De aceea feciorii mosului si-au
scos imineil si au vrut sa lea pe tatl 1or in spate, ta sa nu-1 mai
lase s se ude si dnsul.
,
Dar unchiasul le zise :

Lasatt-m, ca dad oiu fi drept la Dumnezeu, oiu trece si

pe deasupra.

Unchiashl nici hu s'a mai suflecat, ci a trecut as1 pe deasupra

lacului, fr ca macar sa se ude. Iar lumea si feciori lui s'au minunat mult.
A intrat mosneagul in biserica si s'a asezat in fata altarului,
ascultnd cu mare luare aminte tot ce zicei preotul si dalscalii ; dar
r. N. Trofin in &zittoarea, V, p.148-9.
2. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 86.

www.digibuc.ro

68

fiind el tare curat, vedel tot ce allii nu puteau s vad. Veda cum
inteun colt al bisericii sttei diavolul si scria in catastivul lui pe
toli cei ce tineau cu dnsul, pe cei cari radeau, pe cei cari vorbiau,
pe cei cari erau cu gAndurile intr'alte prti. Umpluse toat condica

si tot isi intinda hrtia ca s fad loc

si pentru altii, si iar in-

semna. $i cnd era aproape-aproape s se isprveasca slujba, btrnul

vz pe diavol strmbndu-se si pocindu-se in tot felul, ca incep

si dnsul s zmbeasc. Atunci diavolul isi mui condeiul pe limb
si-1 insemn si pe mosneag tocmai la urrn.
Cnd a iesit batranul din biseric, n'a mai putut trece pe deasupra lacului, ci a trebuit s se dsca4e si dnsul. Pentru mersul
lui la biserica, mult s'a clit si intotdeauna a povestit, ca s inteleag fiecare, a legea crestineasc nu trebue s se implineasc numai
de ochii lumii, ci si cu deplin credint si curtenie de suflet, deoarece Dumnezeu toate le vede si le stie ! 1.
A doua povestire despre Sf. Dumitru se aude si prin unele
prti doljene si are urmtorul cuprins :

Sf. Dumitru a fost pzitor de vite,umbla dup oi ori vaci

cu credint nestrmutat in Dumnezeu, bun si drept cu toat lumea

si dar fr pic de pcat. 0 singura datii, din intmplare, a omorit

o pasere, pentru care lucru singur s'a pedepsit, umblnd descult
trei ani de zile.
A trit prin muntii Balcani, unde a si murit, ingheot fiind
de o lapovit care se vede c a fost foarte grea. Cnd lapovio s'a
topit, trupul sfantului a fost luat de ap, la vale, si a lost dus in
rul Lomului, iar de acesta a fost mnat pn aproape de Lom-Pa-lanca bulgreasc.

Inteaceast vreme, Rusii, avnd rsboiu cu Turcii, tbrisera

prin prtile de pe acolo. Inteun rand vzur o candela aprins la marginea apei, deasupra ei. $i cum vd aceasta, incep s caute in dreapta
si in stnga, ca s afle ce este. Dar orict am scotocit, n'au putut

afli nimic. Tocmai trziu le-a dat in gaud ca s iea casmalele si

s sape. Spand pmntul, au dat de trupul Sfantului Dumitru
mislipit de ap.

Dup ce l-au scos pe mal, au bgat Rusii de seam c si candela s'a tras deasupra lui ; clad l-au mutat intealt loc, candela a
fost nedesprtit de trupul sfntului. Atunci au inteles ei c au de a
face cu o minune dumnezeeasca si c trupul acela e al unui mare sfant.
1. Culegere din corn. Tepu.

www.digibuc.ro

69

Moastele au fost trecute in Tara-Romneasc, unde s'au strns

preoti de au &cut sf. slujb ; mai departe ins moastele au ariitat
semne CA nu voesc s plece. Pentru aceasta au fost asezate in Mitropolia din Bucuresti, unde se afl si astzi 1.
Aici se face o confuzie intre Sf. Dumitru, marele mucenic dela
Tesalonic (26 Oct.) si Cirv.Dumitru din Basarabov (27 Oct.). Despre
acest cuvios parinte cetim urmtoarele : Nscut in satul Basarabov

pe Lom, a fost pzitor de vite si apoi s'a clugrit trind inteo

pester. Er fcitor de minuni. Simtindu-si sfrsitul, a adormit intre
clou pietre, cu cari mai trziu, dus de ap, a ajuns in apa Lomului,
mare fiind. 0 copil epileptica isi indemn printii s scoati moastele
cuviosului, cari i se aritaser in vis, spre a fi tmduit. Fiind adus
in sat, acolo au venit preoti trimisi de Domnul Terii-Rominesti, ca s-1
iea, dar moastele s'au oprit la Rusi. De acolo a fost asezat inteun car

tras de doi juncani neinvtati cari au fost lsati slobozi si cari s'au
oprit in Basarabov. La 1769, generalul rus Salticov a vrut s iea
moastele in Rusia, clar fiind rugat, le-a lsat Terii-Romnesti, ca
rsplat pentru nenorocirile intm plate. Moastele s'au asezat la Sfnta

Mitropolie, cnd s'a sfrsit rsboiul si s'a stins molima ciumii 2

A treia povestire legat de numele acestui sfnt este un basm,
tipul Porcului fermecat, sub forma caruia se ascunde un voinic
si pe care tnra lui nevast il va cut cu opinci de fier si crjii
de otel, pentruca, ascultnd pe nnaid-sa, a cutat s-i descopere fata
pe timpul noptii 3.
O varianti mai scurtii a acestei povesti este si urmtoarea,
care se aude prin satele muscelene.
Un unchias si o mtusa, neavnd copli, au plecat unul inteo
parte si altul intealt, sa gseasc vreun copil, pe care s-1 creased
de suflet.
Unchiasul a gsit in cale un purcel.
Cnd irnpratul vol s-si mrite fata, nimeni nu izbutl s'o iea,
fiindc impratul dede petitorilor de fcut niste treburi peste puterile lor ; doar purcelulul flic intocmai pe placul impAratului si
izbuti s iea fata.

Purcelul noaptea lepd pielea si rmnei un fldcAu frumos,

care strluci ca soarele.
I. t. St. Tutescu, 0 Parte din efintii poporalui, Craiova 1908,
pag. 33-4.
2. Dr. Gherasirn Timup, Dictionar aghiografic, Bucurepti 1898, p.209.

3. Poveste auzita din corn. Tepu, jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

70

Dar a drat-o picatul pe nevast-sa, de i-a aruncat inteo noapte

pielea pe jer4gai,.

Atunci voinicul s'a facut foc

.par

de mnie

i-a spus.

CI el e S fan tul Dumitru i c are s-si iea lumea'n cap, iar ea sa-L

caute pia 1-o gsi, cad numai atunci ya putea naste copilul. Bag
sam ca rmsese grea. Ci-c 1-ar fi gsit tocmai dup noui anir
si apoi ar fi trait amndoi pna la moarte 1
In legturi cu numele acestui sfnt, trebue s mai pomenirn
inc i urmtoarea povestire macedo-roman, care ne arat c nid
Sf. Durnitru nu are putere as de mare, luct s abat rostul sortii
dela cele botarite de Dumnezeu sau de cei ce-1 ajut

jLa un om odata, vin cele trei ursitoare

ca

fac voia luL

urseaseascl

pruncul de curand nscut. In casa lor se afla atunci Sf. Gheorghe si

S f Dumitru, cari au auzit ursirea, prin gura celei mai mid dintre
ursitori

Copilul va creste mare si cnd se va nsura, va trece ca

mireasa lui peste un rau, va cdea de pe cal si va muri inecat !
Cei doi sfinti, auzind aceasta, spun omului ca atunci and va
fi s-si insoare feciorul, sa-i pofteasc si pe dnsii la nunt.
Ceeace omul nu uit s i faca.
Nunta trebui s treac peste apa hotarit. Atunci Sf. Dumitru,
ca sa Irnpiedice indeplinirea soartei, isi schimbi calul sau cu
mirelui. Dar nu se stie cum se intimpl, cad calul lui Sf. Dumitru
poticni, iar cu coada stropi pe mire, as ca. acesta s'a Inecat numai &cat.
Vznd aceasta, sfintii merser la Dumnezeu sl se rugar ca
invieze. Dumnezeu ins le rspunse c una ca aceasta s'ar pute&

face numai dad parintii mortului si-ar da din zilele lor.

Dar acestia nici nu voird s aud i astfel mirele ramase bunmort 2.

Prin Bucovina se crede cl Sf. Du mitru este al patrulea slant

facut de Dumnezeu 3.
Prin jud. Muscel se zice ca. dup cum Sf. Gheorghe are grij
ca la ziva lui s fie codrul nverzit, Sf. Dumitru dre grij s-1 fac
negru, adic s-1 desfrunzeasc. Acesti sfinti si-au hotrit aceasta
rare dnsii i s'au invoit ca acel ce nu va urma Intocmai, sa fie
1. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 86-7.
2. L. Aineanu, Basmele, p. 144-5.
3. Voronca, op. cit., p.

www.digibuc.ro

71

ucis de celalt. In aceast privim iat ce ne spune o povestire a

unuia ce se refera la o vreme cunoscut.
$i s tii 6 a. e. Mai ca acum, vreo doi ani. Avurm za-

pad 'Atli mai la jumtatea lui Prier, si cu toate astea, codrul tot
era verde de Sf. Gheorghe. Fu frig, frig, pari mai erau 3 zile Omen
Sf. Gheorghe. Arunci se puse pe cAklur si odatd s'au deschis pomii.
Si tot in anul Ala, cAnd fu toamna lunga, fu vreme frumoasA
pana mai erau vreo dou, trei zile pAnd in Sf. Dumitru. Frunza
in codru er neclintitd, c er cald si frumos ca vara.

Atunci se puse, nene, pe un frig, cu brum si inghet. Jar

cAnd dete soarele, curgeau frunzele grmad din pomi, de parc'ar
fi fost oprite cu ap fiart. Si'n ajunul SfAntului Dumitru, odatd
se golofird pomii 1.

IV. Smedru.
Srbtoarea Sf. Dumitru, 26 Octomvrie, se pzeste in popor
cu nelucru si se numqte Sf. Dumitru (in pron. pop. : Dugnitru),
.Sfeti Dumitri 2, Smedru, Sdm-Medru, Snnzedru, Sumztru sau Sdmedru 3, iar in pron. pop. : Sgndriu.

Prin Oltenia se crede a celui ce va pzi cu sfin;enie aceast

srbatoare, ii vor fi ferite vitele de stricaciunile lupilor 4.

Prin jud. Muscel, ciobanii cari vor s afle clad iarna va fi

moinoas sau geroas, isi astern dulama in mijlocul oilor si se uit

ca s vada ce fel de oaie se va culd pe dnsa. Dad se va culd

oaie neagr, e semn pentru ei c iarna va fi bun ; dad se va culd
o oaie alb, dup socotina lor, iarna va fi aspr.

Tot prin aceste pili oamenii se uit s vada cum e

luna. Dad luna va fi plin i cerul senin, arna va fi bun ; dad
dimpotriva, luna va fi plin si cerul va fi acoperit cu nori, dad ar
plou sau ar ninge, aceste semne arat ca iarna va fi aspr, c zdpezile vor fi grele, iar genii va fi strasnic .
Prin Bucovina, numai pin la aceast zi se mai poate smnl
usturolul. Cine va mai pune usturoiu i dup Sf. Dumitru, va ave.
I. R.-Codin, Mihalache, oP. cit., p. 62-3.
2. Cred. Rom. din corn. Voicepti, jud. Vlcea, comunic. de d-1 I. N.
Popescu.

3. Francu, Candrea, op. cit., 11. 105.

4. Cred. Rom. din Catanele, juZi. Dolj, comunic. de d-1 St. St. Tutescu.
5. Codin, Mihalacha, op. cit., p. 87-8.

www.digibuc.ro

72

pagub in gospodrie sau *II vor muri copiii 1 Tom dac cinevi
are usturoiu simnat pin la aceast data, mai poate pune i peste
aceast srb5toare.

Prin unele prti din Dobrogea, intlnim in aceast zi datina

Saiegiilor : Mai multi flci se intrunesc la o casa, de unde pornesc
apoi prin sat cntnd din fluiere i cavale. Intre dnii se afl un
flcu imbricat ca o cadn. Astfel capt baciuri 3.
Sf. Dumitru este ziva soroacelor pentru slujbe i felurite inchirieri. Invoelile nou aduc prilejuri de aldmauri i veselie. Implinit-ea soroacelor vechi aduce cteodat i suprri 3.
In aceast privint, Macedo-Romnii au urmatoarea zical :
Li-apiri Sumedru 7a poartd, adic, in ziva de Sf. Dumitru i s'a lu-

minat la poart [i n'are cu ce-i plti datoriile] 4.

V. Sf. Dumitru eel nou.

Prin unele prti din jud. Muscel, ziva de 27 Octomvrie se
serbeaz de ctre unii sub numele de Sf. Dumitru cel nou. El se
crede a fi frate cu Sf. Dumitru. Se tine pentru felurite boale i
lovituri 5

i. Cred. Rom. din Straja, Bucovina, comunic. de d-1 D. Dan.

2. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 91.
3. Dat. Rom. din corn. Baltatepti, jud. Neamt, comunic. de d-1 I.

Preutescu: In aceast zi se aleg vitele dela toinnat. Calendar ilustrat

pe 1910, Craiova, la zi : S'an-Medru, ciobanii i4i cauta stapnip.
4. I. A. Zanne, Proverbele, IX. p. 421.
3. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 88.Vezi la p. 69 despre confuzia
intre cei doi Sf. Dumitru.

www.digibuc.ro

CUVIOSUL PAVEL.
Despre Cuviosul printele Pavel, al carui hram biserica II
cinstete in ziva de 6 Noemvrie 1, poporul roman de prin unele

parti tie numai atat c eavea o barba alba i lunga, de-i ajungea
la parnant 2.
1. Noemvrie se mai numege i Vinicer,luna vinurilor, Yinar,
la Macedo-Romani. iezmaciune,luna aiasmei,Brumar, Brumariu, Bruinarul mare, Promorar, Luna brumei, luna promoarei, luna promoroacei,
i se pare ca chiar i Brumarel.
Cu privire la aceast luna se spune ca daca
In luna Rapciuni
Cad copiii pe taciuni,
far in Brumar
Cad i cei mari (Mat. folk. p. 97);
-sau :

De ezi cu mandra cat iti place

A trecut Noemvrie

Lana lui Brumar,

and cad pe taciuni i ai mari,
-and noptile aunt mari

Si ziva nu se mai face (Albina 1.11,

p. 871) ;

sau, dupa cum zice o chiuitura din Ardeal :

C'atuncea-s noptile mari,
Foaie verde d'alunica,
Sezi cu mandra cat iti place
Primavara-i noaptea mica,
Si ziul nu se mai face ! (Marian,
vreme de ibovnica,
Sarbatori, I, p. 97.)
FLA. 'n luna lui Brumari
0 versificatiune din jud. Valcea ne aduce aceste pire :
Pe hal cu punga desarta.
Noemvrie cu cojocul
A poi, vai de a lui muma,
Numai ciucuri
Ca el nu tie de gluma (Mat. folk.,
cu biciuri,
p. 1198).
Cu cari bate i cearta
2. C. D. Gheorghiu, op. cit.. p. 92.

www.digibuc.ro

HRANGHELUL.

T. Hranghelul.
Srbitoarea Sf. Arbangheli Mihail fi Gavril, pe care biserica
o cinsteste la 8 Noemvrie, se numeste Hrtinghel, Hranghelul, prin
Moldova, Sf. Aranghel prin Tara-Romneascl si Oltenia 2, sau
numai Arhanghel prin Transilvania 3. Arareori aceast srbtoare
se mai numeste i Sdn-Mihain 4.
Smbta de dinaintea Hranghelulul se humqte Hranghel, cand
se fac prasnicele prin cas, pentru sufletul celor rposa/i. Pe alocuri,
se mai numeste i Mofii de Hranghel sau Mofii de toaninti ; prasnicul
ce se pune sau se ridicii n aceast zi, se numeste de asemeni
branghel. El se obisnueste prin Moldova 5 i Bucovina 6.

La biserid, fiecare crestin aprinde in ziva aceasta ate o lumnare, ca s aibd lumina de veci pe cealalt lume. Aceast lamnare va lumin i calea intunecoas a celor ce vor mud de moarte

nprasnic, sau cari au murit si n'au avut la cptiu nici o lumnare 7.

Pe alocuri, in ziva de Hranghel, finii merg cu colacei pe la

sau ndnafii lor 8.
Prin Transilvania se obisnueste ca in aceast zi s se fac .
tuna ariefilor, arietii fiind numele berbecilor despiliti de oi. Acum
arietii se amested din nou cu oile, i cu acest prilej se face o turt
de filin de cucuruz ori de gru, care, dup ce se coace, se arunc
Mibalache, op. cit., p. 88.

2. Caleadarul ilustrat, cit., la zi.

3. Etym. Maga. Rom., p. 1625.
4. Men:, P. 1544.
3. Culegere din com. Tepu, jud. Tecuciu ; datina e i i imprejurimi..
6. Voronca, op. cit., pag. 389.
7. Dat. ;i cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.
8. Etym. Magn. Rom., pag. 1625.

www.digibuc.ro

75

intre oi. Dad aceasta turt cade cu fata In sus, este se,mn ca oilor
le va merge bine cand vor !la ; dad turta va cde . cti fata in jos,
se zice CA le va merge rau 1
Ziva aceasta se socoteste ca o sarbatoare mare; deci se serbea#
cu desavarsit nelucru. Prin Bucovina se spune ca ((Sf. Hranghel e
bine s-1 /ii, ca-i cu ingadueala 2..

II. Arhanghelul Mihail.

Sf. Mihail este numit in popor mai curnd Arbanghelul Mihail, Sf. Arbanghel sau numai Arhanghel, ((mai marele voivod al
ostilor ingeresti 3 j prin Transilvania i se zice si Sdn-Mihain 4.
Arhanghelul Mihail se intllneste in urmatoarele povestiri $i
credit-4e :

Prin Bucovina se spune ca este cel dintiu sfnt sfintit de

Dumnezeu, si care i-a stat de-a dreapta.
La inceput er sluga la Diavol. Acolo, vazndu-1 Sf. Petru,
1-a imbiat s mearga la Dumnezeu :
Cum pot S merg, i-a raspuns SI. Mihail, cnd sunt as
de pacatos ?
Haide, caci Dumnezeu te va ierta.
Inteo zi, Sf. Mihail era cu diavolul la scaldat. Ca s scape din
slujba Necuratului, Dumnezeu a fcut s inghete apa, ash ca. Diavolul a limas dedesubt. Atunci Sf. Mihail a inceput a se ridici

spre cer, dar nu dup mult vreme vzu 6 Necuratul sprsese

ghiata si se apropia ca s-I prind.
Doamne, ma ajunge Diavolul, striga Sf. Mihail.
Iar Dumnezeu porunci lui Sf. Ilie:
Ilie, iea htmil i anteinsul,
in Diavol !
1. Etym. Magn. Rom., p. 1544-5.
2. Voronca, op. cit., pag. 621.
3. Ibidem, pag. 511 : Sf. Arh. Mihail ;i Gavril sunt mai mari peste

cetele ingere;ti.Carte de rugaciuni, Bucurepi 1899, pag. 185; troparul,

zilei : Mai marilor voivozi ai lui Dumnezeu, slujitori ai dumnezeie;tii
mariri, capeteniile ingerilor ;i spovaduitorii oamenilor, ceeace este de
folos cereti noua ;i mare mill, ca nipte mai mari voivozi ai celor fara
de trupuri.
4. Voronea, 0. cit., pag. 11.

www.digibuc.ro

76

Sf. Ilie a inceput s-1 detune pe Necurat ; iar dup ce i-a taiat
i aripele, Sf. Mihail a putut sa ajunga nevtimat in cer 1.
A doua povestire se aseaman cu cea de pana aid numai in
ceeace priveste sfarsitul ei ; ea se aude tot prin Bucovina si are urmatorul cuprins :
Dintre toti ingerii i arhangelii lui Dumnezeu, s'a rsvrtit in-

tr'un rand unul numit Lucifer.

Acesta, ne mai voind s asculte de Ziditor, a cautat s se ridice mai presus de dnsul. Dumnezeu ins, ca s dea o pild
celorlalti ingeri, I-a aruncat din inaltul cerului, jos pe el si pe toti
cei partasi cu el in rsvrtire.
S'a intamplat ins, c in aceasta cadere Lucifer a luat cu sine
stima, haina cea sfnt de arhanghel, care nu putea s raman
la clansul. De aceea Dumnezeu a trimes pe Sf. Mihail ca s'o dud
din nou in cer.
Sf. Mihail s'a dus la Diavol, s'a prefacut prieten cu dansul,
inteun rand s'au pornit amndoi ca s sa scalde.
In apa a intrat intaiu Lucifer, si s'a dat la fund. Arhangelul
Mihail, cum a vazut aceasta, a luat stima si a inceput s se ridice
spre cer cu dnsa, vazand mai ales ca Dumnezeu facuse ghiat pe
deasupra apei.
Pe cnd se ridich. insa, Lucifer i trase seama i facu asa cum
puta, ca s sparga ghiata. 0 sparse si, cu toate c isi rupse aripile,
puta totus sa sboare dup Sf. Mihail si sa-I apuce de picior, dar
din aceasta prindere nu rAmase decat cu o bucatica de carne din talpa.
Lucifer se scobori pe pamant, iar Arliangelul Mihail ajunse cu bine
in cer, ducand lui Dumnezeu stima arbangheleasca.
Dela aceasta intamplare ne-a rmas noua, oamenilor, scobitura

pe care o avem in talpa piciorului lipsa carnii rupte din talpa

Sfantului Mihail de ctre Necurat 2.
Fie ci de asta data, fie cu alt prilej Sf. Mihail a avut sa se
lupte cu Diavolul. Acesta a fost atunci as de mnios, incat 1-au sarit
scntei din ochi. Din acele scntei s'au nascut insectele numite licurici 3.

Tot cu privire la acesta, poporul nostru crede pe alocuri

I. Voronca, op. cit., pag. 1294.
2. Ibidem, p. 501.
3. Marian, Insectele, p. 51.

www.digibuc.ro

77

Sf. Arhanghel Mihail tuna alturi cu Sf. Ilie linpotriva Dracilor 1.

Cea mai rspandit credint populari cu privire la Arhangelul
Mihail este urmtoarea : el, impreuna cu Arhanghelul Gavril, ca cei mai

mari intre ingeri ce stint, pizesc pe oamenii in tot timpul vietii lor,t
iar la sfarsitul vietii, In ceasul cel de moarte, tot ei le ieau sufletele 3.

Macedo-Romini spun c aproape cnd este ca s-si dea bolnavul cea din urm suflare, Arhanghelul Mihail sade in dreapta
acestuia, dracul se aseaz in stnga, iar ingerul pd.zitor se pune la
cptiu. Diavolul calla ca prin toate mijloacele sa atrag sufletul celui

ce va mud spre sine, ins SI; Mihail il irnpiedicLAtunci cnd vede

ca trupul este aproape s-si dea sufletul, sfntul taie capul muritorului
cu sabia. Acum, nevzut, sangele mortului se risipeste in toate par-

/He, si de aceea, dupa moarte, in casa omului se vrueste din nou

si se spal rufele.
Megleno-Romnii adaug apoi ca. Arhanghelul Mihail duce dup
moartea omului, sufletul acestuia in lumea cealalt 4.
Credino aceasta, ca. Arhanghelul Mihail st langa om din ceasul
mortii, poate chiar In chip de Moarte, cum ne arata urmtoarea
iconi0 fcut pe hartie, inainte de 1747,
se afl pretutindeni.
Iconita o aflm in Oltenia si Tara-Romneasc 5. Prin Bucovina
o aflm in urmtoarea povestire :

Sf. Mihail a fost trimis de Dumnezeu in doua rnduri ca sa

iea vieao unei femei srmane care avel doi copii, dar el s'a induiosat si s'a intors la stpnul sat' fr implinirea poruncii. Atunci
Durnnezeu II trimise In mare, s-i aduci o piatr in care triau doi
viermusori numai prin grija lui Dumnezeu.
Dup ce II mustra pe Arhanghel, Dumnezeu II trimise a treia
oar la femeiea cea sarac; dup moartea ei fu trimis la mnstire,
ca si stea calugr cinci ani.
Dupa trecerea acestei vrerni, Arhanghelul Mihail se afli inteo
zi pe drumul targului, mergnd cu alti calugri. Pe drum indlneste
1. Voronca, op. cit., p. 502.
2. Cred. Rom. din Com. Joragi, jud. Covurluiu, comunic. de d-1 P. G.
Savin.

3. Ion Creang4, III, pag. 102. - C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 92.

4. 1. Nenitescu, Dela Roindnii din Turcia europeana, p. 445.
5. C. N. Mateescu in Calendarul revistei don Creangab pe 1913,
-13.

104 i urm.

www.digibuc.ro

78

cii o tr8uri In care se aflau mai multi igi, dintre cari unul incep& s strige :

La o parte, boaitelor !
Atunci Arhanghel a rs pentru intlia dat, el a cunoscut intre
cei din trsuri pe cei doi feciori de demult ai femeii srace,
Ajungnd mai tarziu la un boier, Arhanghelul Mihail fr un
taler de argint, poleit cu aur, pe care boietul vrea s-1 klrueasc bisericii, dar pe urm, prndu-i prea frumos, il puse la icoane.
In alt noapte Arbanghelul Mihail ucide pe un copil al unui
bogat unde petrecuse cu alti tovar4i ai lui.
Cilugrii il intrebar cu mnie, iar Arhanghelul M hail le rspunse :

Inaia dat am ris pentruci am stat cinci ani in minisire pentru cei din trsur : talerul era al bisericii, iar copilul pe care

1-am omorit, er s omoare mai trziu pe printii lui.

www.digibuc.ro

79

Dumnezeu 1-a fertar si 1-a ridicat la cer 1.

Din jud. Dolj, mai pe scurt, povestea aceasta se aude in urmitorul cuprins :
oInger ales a fost odat in cer Arbanghelul Mihail. Slujitor
credincios era el la toate pdruncile Dorhnului. De aceea puterea lui

n'o avei orice inger. Sufletele, mai ales ale oamenilor muritori,
Arhanghelul Mihail le ridica totdeauna fr zabavi i frl sovire.
A venit odata ins ora ispitei, ceasul cel fr noroc, care face
din bun ran si din tare slab. Inteacel ceas Durnnezeu porunci ingerului ca s lea sufletul unei femei. Arhanghelul se cobori pe pmant i gsi pe femeie. Dar, Doamne, ce era s fad ? ! Fetheia crestea
doi prunci drguti, plini de vieat si de lumina. Fericiti erau pruncii,
dar mai fericit era mama lor. Dac sufletul femeii se ridica, copii
rmineau nenorociti si se pierdeau in neingrijire, mai curand sau
mai tarziu. Dupa porunca lui Damnezeu; se sfarama o feridre pamanteasca.

Cam astfel a judecat niarele i strlucitul inger ; a amanat

deci lucrul pentru aka data, i, lasand femeia in pace, s'a suit la
cer pentru a primi alte porunci.
Mai tarziu, Dumnezeu i-a cerut socoteal, iar ingerul i-a rspuns:

Am vzut, Doamne, pe acea femeie, sarad, ce e drept, dar

fericita, pentrucl alapth doi prunci gemeni. and m'am plecat spre
ei, femeia m'a privit cu frica, iar pruncii au suds. Din pricina copiilor am amanat lucrul pentru alt data ; n'am putut sa-i ieau sufletul !

Nimic nu zise Dumnezeu, si deocamdat nu-1 mustra, dar

fra veste i &du aka porunc. Ii porun-ci s bage mina in raul cel
impede f s scoat afar o piatra.
Arhanghelul indeplini porunca i sprgand piatra, gsi in luntrul ei doi viermi mid.
Dumnezeu care era de fat Ii zise :
Vezi, Mihaile ? Viermii acei (lift mijlocul pietrii, ash mici
neinsemnati cum poate i se par, triau ingriliti de mine. Fara
mama ingrijotat de soa.rta lor, au trait, si ei atata timp ; copiii femeii de pe pamant cum erau oare sa piar? Copii triau bine si
mult timp chiar i fr mam.
Arhanghelul a lsat capul in jos, amrit de vina ce faptuise.
i. Vormica,, op. cit. p. 623-5. Subiectul mi 1-a povestit pi d-1 M,
Lupescu, corn. Zorleni2 jud. Tutova, precurn pi fratele meu Vasile, din corn.
Tepu, jud Tecuciu.

www.digibuc.ro

80

Durnnezeu 1-a trimis pe pamnt, ca prin rnunc pmnteasca sa-si

ispaseasca pacatele.

Coborit din cer, Arhanghelul Mihail incep s colinde lumea

insetat si infometat, dar pururi cu gIndul la Dumnezeul drepttii.

aDumnezeu de sus, zicea el,care a avut grij de vermii

de piatr, are grij si de mine ; prin suferint m voi curti ; trebue
sa sufr.
Cugetnd astfel, iat aude glasul preotului care il chiam la
sine si '11 indernn s se tocmeasc sluga. Sf. Mihail nu-i rspunse
nimic, dar ramase acolo ; ospt seara, iar a doua zi plead cu prectul la cosit.
In ziva intila adun fan ; a doua zi lucr cu coasa ; in alte zile
faca alte treburi cu dela sine indemn, si cnd preotul ori preoteasa
il- intrebau, el raspundea c toate cte le face, le face ash, din
vederez, fari ca cineva sa-1 invete. Dou lucruri ins puneau pe
preot pe gnduri : Mihail niciodat nu s'a arltat nemultumit, niciodata.

nu a vorbit pe nimeni de ru si niciodat nu a cerut sototeala

srnbriei lui.

Intr'un rind merge cu preotul la trg si acolo se intalneste cu

o trsur in care se aflau doi negustori, cari dau ziva bun preotului.
Sf. Mihail, vazand aceasta, se intoarce cu fata spre preot si surcle.
Preotul, fireste, rmne immrmurit cnd il vede zmbind.
Merse apoi la un cismar, unde un %Aran isi tocmise incaltaminte, rugndu-se de mester mult ca s faci lucru bun si trainic.
Sf. Mihail iaras surse si peotul iars se minun de aceasta.
Cind sa plece spre cas, vd, preotul si sluga cea sfntii, pe
un tank- furnd o oal dela un negustor sarac. Sf. Mihail rase si
preotul iaras se minun.
Pe drum, aproape de sat, oprir carup.. Vorbir putin, urmnd apoi o scurt tcere.
Mihaile, zise preotul, sunt aproape douzeci de ani de cand
imi servesti. Nu te-am intrebat si n'am struit ca s te fac s vor-

hesti. Te \Id bun si mester, dar nu tiu cine esti si de unde esti.
este dreptul tau,
dar te stiu om credincios,
Nu posi sa-mi spui,
caci nu m'ai mintit niciodat. De aceea acurn te rog s-mi rspunzi
la o intrebare : N'ai rs niciodat cat ai stat la mine, si astzi in

thrg ai 'is de trei ori... Fr indoeal ci iti aduci aminte de oala

furat; in urm, cand ai vazut hotul, ai ras. Ait este ?
Da, ash este, rspunse Mihail nemiscat. Cum sa nu rad de
www.digibuc.ro

81

asemenea slabiciune? N'ai vzut, parinte, cum furase pcinzdntid pe pa-

mnt ? Omul e o hum vie si oala nu mai departe, o huma ars!

Preotului i se Ora inteleptesc raspunsul vizitiului sau. Increzut,
si cu plcere 11 intreb iars:
Dar in pravalia cismarului de ce ai ris ?
Am ras si acolo, fiindd steanul acela, voinic si foarte muh
increzut in priceperea sa, cerea ghete trainice, cari s le poati purt

doi ani, far s stie 6' e la sarsitul vietii. El nu mai are de trait
nici cloud zile mcar. Peste o zi si o noapte, el va fi mort.
Apoi de unde stii tu aceste lucruri? intreb preotul mirat.
Le stiu foarte bine si asa va fi, rspunse Mihail aproape
incruntat, stpnit pard de o vedere nsdravana care ii &idea mai
multi putere.
Foarte bine ; nimic nu mai am de zis. Dar fii bun si mai
asculta : cnd intraram in trg, fail indoeala ai putut vedea o trasura frumoasa, in care erau doi cunoscuti ai mei. Stiu CA nu-i cunosteai ; deci ce te-a facut s zmbesti acestor negustori bogati, cnd
ei nici nu te-aU zarit ?
Chipul lui Mihail se faca alb ca creta, zambi si mai frumos,
usura glasul si rspunse parca sub parerea de rail a unei aduceri
aminte, a unei fericiri pierdute. Vorbia ca un copil orfan, luminat
de lumina unei priviri bune si sfinte.
Apoi, eu sunt Arhanghelul Mihail, pedepsit de Dumnezeu
din cer, pentru neascultare. Cnd am vrut sa ieau sufletul unei femei
am sovait. Femeia ave doi prunci la sail, doi copii frumosi si fericiti. Mi-a fost mil de ei si de -aceea am crutat vieata mamei lor.
I-am lsat sufletul si am gresit, caci Dumnezeu mi-a luat strlucirea si puterea si m'a pogorit pe 'clamant ca orn cum ma vezi.
Am zmbit cnd ti-arn vzut prietenii, caci ei sunt pruncii de cari
mi-a fost mil odata. i mama lor e ferneia carei trebui s-i ieau
sufletul, dup porunca lui Dumnezeu. Am crutat-o si ea inca treste,
pe cnd eu, pentru slbiciune si pacat, m'arn pogorit pe pamnt, ca
s traesc intre oamenii de cari am avut atata mil.
Preotul, inlemnit, se inchina si se rug pentru iertarea pcatelor si a gresealelor ce faptuise, poate, ca stapan al ingerului.
Ingerul, de ast data curat si luminat la fata, II ridicii de jos,
ii &A binecuvntarea si-i spuse iars mret :
Pe pamnt mi-am ispasit pcatele. Dumnezeu mi-a dat straPamflle, Scirbcitorite de toanind.

www.digibuc.ro

82

lucirea i puterea. Iea aminte: peste ctev clipe voiu ridic sufletul
skeanului care si-a poruncit ghete in trg.
Lumina se fcu in juru-i. Hainele de argint fonir un moment.
Ingerul mai zmbi odat preotului si se pierd sus in luminal.
Din credinta c Sf. Arhanghel Mihail iea sufletele oamenilor
in clipa rposrii, a rmas zicala : 11 iea Sf. Arhanghel, care insemneaz moare, se duce 2.

Al doilea mnunchiu de povestiri are un caracter anecdotic,

dar este in strns legAtur cu credintele pornenite pn aici.

Un lemnar, ne spune o povestire, dobandind un copil, pled

in lume ca
gseasc un curnkru cum se cade. Pe drum se
intlni cu un unchia foarte batrn.
Buna ziva !

Multumesc dumitale, omule; da unde mergi dumneata ?

Merg s-mi caut un cumkru pentru copilul acesta.
Ti-I botez eu, dac vrei, zise unchiasul.
Bine, rspunse omul ;

ti-1 dau ; dar cine esti dumneata ?

Eu sunt Duinne,zeu.

Apoi dad-i a, nu vreau ; mie imi trebue un curntru

cum se cade, si dumneata n'ai semne, cad cum poate fi Dumnezeu
un orn drept, dud pe unii i tine sraci, lipiti prnntului, iar pe
altii Ii rabd s se'mbuibeze cu toate bogatiile de pe lume ; pe unii
Ii tine bolnavi-putrezi, iar pe alii sntosi. Asta nu-i dreptate ! Bun
ziva, Doamne !

Bun ziva, omule.

Se desprtir deci, plecnd unul inteo parte si altul intealta.
Merge ct mai merge omul si se'ntlneste cu un tnr, care

nu erl alt cinev deck Sf. Arhanghel, cu care intr nurnai deck
in vorb i cu care se intelese ca sa se curnkreasc.

Dumitale i dau Laietul ca s mi-I botezi, cad esti om

i bun si ru, si nu cauti nici bogatului, nici sracului, nici frumosului, nici uritului, nici celui mare,
drept : ieai sufletele tuturora,

nici celui mic !

Astfel intelesi, botezul se fcii si Arhanghelul i- dat omului
ca dar de ?trifle, darul de a se face vraciu, doftor de oarneni : s
scoale oarnenii dela moarte.
1. P. Danilescu, In drumul pdcatelor, Craiova 1908, pag. 5-16.
2. Zanne, Proverbele, VII, pag. 173.

www.digibuc.ro

83

Eu, cumetre, zise Arhanghelul Mihail, cnd zace omul,

stau lng dnsul, fara ca sa ma poata vedea cineva. Dumitale iti
inlesnesc vederea celor nevazute. Sa strigi prin imprtie a esti
mester de saniitate, s te tocmesti si s intri la bolnav. Daca ma
vei vedea la capul bolnavului, sa stii CA se duce; daca ma vei vedea
la picioarele lui, se scoald; in chipul acesta Ii vei da bolnavului o
buruianii, care de altfel nu-i face nici cald, nici rece i treaba ti
va merge struna.
In chipul acesta, curnatrul Arbanghelului in scurt vreme
fac o avere foarte mare.
Ash oiata a fost chemat chiar de imparat, ca sa-i scape fata
dela moarte. Vraciul vine si vede pe Arhanghel la captiul bolnavei. Atunci porunceste s i se intoarci patul in as chip, ca picioarele fetei sa vin acolo unde i-a fost capul. Astfel Arhanghelul
*Alit a limas la picioarele bolnavei, care n'a intrziat s se insdntoseze. Irnparatul, fireste, 1-a rspltit cu multe de toate.
Dar la ce ti-i buna averea, daca odat si-o data trebue s-ti
vin si tie ceasul de pe urma ! Trebuia i lemnarul sa moara ca
toti mortii : mai intiu s se imbolnaveasca i apoi s inchid ochii.
Astfel s'a i intmplat : lemnarul s'a imbolnavit ; i stand pe
pat, a vazut la cpataiul sdu pe Arhanghelul Mihail.
Ce sa faca acurn ? Cu lacrmi in ochi II ruga pe cumatru-siiu,
s-1 mai ingdue ; Arhanghelul se ruga lui Dumnezeu, iar Dumnezeu
i mai prelungi vieata cu un an de zile.
Dar, dupce trec anul, alt bucluc : dorul de vieata e strasnic
lucru! Deci, cnd a fost s fie, cumatrul Arhanghelului se gandi
sa-si nele binefcatorul. $i stiind c dupa toate poate alerga Arhanghelul, numai dupa cal nu se poate tine, se imbraca turceste,
incaled pe un cal iute ca focul, i cnd Il vaz pe Arhanghelul
Mihail c-i intr in casa, o lui la sntoasa i incep s fuga de
credeai c mannca pmntul.
Sf. Arhanghel, vznd ca lemnarul o'ntoarce pe alt1 foaie, II
ls sa fug, dar fac sa-i las inainte, dupa ce se indeparta indeajuns,

o comoard. Lemnarul, curn vz comoara si cum de felul sdu se

facuse foarte lacom de bani, se opri i descaleca. Langa bani, simti
mai intliu cum pamntul incepe sa i se scufunde sub picioare, pana
-cnd mai apoi se pomeni trite() groap, din care nu mai put s ias.
Acolo il gasi curnatrul sau cel drept, Arhanghelul Mihail, si-i

www.digibuc.ro

84

lu sufletul pentru totdeauna. Cci in lume toate sunt anasuratc

Intia variant muntean sun, pe scurt, precum urmeaz1 :
Inainte de a fi sfant, Arhanghelul Mihail er orn ca toti oamenii

muncitor de pmnt. Se insurase si isi luase de nevast pe una,

Stncuta, o femeiusa afurisit rea, de sta s mnnce sufletul
bietului Mihaiu.
Mihaiu a rbdat feat a rbdat, ptt ce 1-a vzut Dumnezeu de
sus, si cnd, pentru suferintele lui, 1-a fcut sfant i i-a dat darul
de a lu sufletele oamenilor.
Astfel lasnd pe Stncuta focului, plec in toat lumea.
Pe drum se intilneste cu un orn nevoias, cruia ii boteazi un
copil, dandu-i ca dar de cumetrie un sipusor.
zise
'fine sticluta asta ; i cand finul meu Ionic se va face mare,.
s mearg pe unde vor fi oarneni bolnavi. De m va vede stand
la cptaiuri, s stie c ndejde de scpare nu se mai afl ; de m
va vede stand la picioarele bolnavului, s-i dea din sticluo asta
trei picturi, cci bolnavul se va face indat sntos. Cu chipul
acesta, Ionic i va dobandi darurile cuvenite.
Ionia, la vremea lui, se fiat orn in toati firea i porni sa
scoale oamenii dela moarte cu mestesugurile lui. Umbl incoace,
umbl incolo, strangei averi peste averi, cu ajutorul darului Sfan
tului Arhanghel, paria cand Il chem i Craiu-impratul locului, s-I
scoat din mha mortii, cci zace de nou ani incheiati.
Pentru aceasta, impratul ii fgduise jumtate din impartie..
Ionic se invol, intr in odaie, dar rmase incremenit cnd il
vzii pe Sfantul Arhanghel stand greceste la capul impratului.
Ce s fac vraciul atunci ? Se plec la urechea Sfantului
spuse :

Sfinte nasule, te caut Stncuta la poart ; e aici.

Arhanghelul, cum auzi vestea asta, lds i pe irnprat i pe

Ionia in plata Doinnului si se tot duse !

A doua variant, de asemene muntean, s'aude prin jud_ Muscel
sun precurn urmeaz :
i. Comunic de d-1 I. V. Nistor, Praja-Tutova.Variante transilvanenebucovine in L. Aineanu, Basme, pag. 895-96, unde se reproduce dupa,
D. Stancescu, Basme, povestirea de mai sus cu acelap cuprins. In unelevariante nu se pomenepte numele Arhanghelului.

www.digibuc.ro

85

Ci-c Sf. Arhanghel s'ar fi pus nas la copilul cel mic al unui
srac, c zice ornul :
Pe Arhanghel vreau s-I prind cumtru, CA el e drept : iea
de-a rndul : pe bogat, si pe srac, i pe imprt, i pe cioban.
Fiindc esti afani din cale de srac, zise Arhanghelul inteo

zi curntrului su, am s-ti dau un dar, s te pricopsesti !

Ce ?

S te fac doftor, s vindeci lumea.

Cum o s m fac eu doftor, cnd nu stiu nici carte ?
Nu e nimic, zise Sfantul. Tine sticla asta i mergi cu ea
la bolnavi. La care bolnav m'i veda prin sticl, la capul lui,
spui c moare. La care nu, s-i dai doctorli, c se indrepteaz.
A a flicut omul. S'a fcut vestit si a prsit bnet si avere
-de nu-i mai da de seam.
La vreo trei ani dup asta, inteo zi, omul nostru se duce cu
plocon la nasu-sau Aranghel. Intr'o vale, vIzInd niste lumnri,
cari mai mari, cari mai mici, arznd 11 cuprinse mare mirare. De2ceea intreb pe nasu-su :
Ce-i acolo, nasule ?
Ce s fie ! Zilele oamenilor. Cu ct lumnarea e mai mare,
att vieata acelui orn e mai lung, iar lurnnrile cele scurte

arat pe acei oameni, cirora li s'au cam scurtat zilele.

Ash ? A cui e lumnarea aia mai lung din toate, de colo,
din mijloc ?
A cui s fie? A copilui tu, finul pe care 1-am botezat eu.
Dar muculewl acela, care-i pe sfrsite, cl de-abi se mai vede
licrind ?

Acela e al tau, cumetre ! DI fuga de te primineste, te grijeste si te spovedeste, c pe la ziva jurnAtate, vin s-ti ieau sufletul.
S'a rugat si s'a tnguit mult cumtru-su, s-1 mai ingdue
si sa-i mai dea nitel zilisoare, dar n'a fost chip, c Sf. Arhanghel
ca Turcul : nu vrea s stie de nimic.
i-a luat zilele ! 1
Din Oltenia avern aceast frumoasI povestire :
Un om a avut doisprezece copii ; i-au murit unsprezece i i-a
mai limas unul, i i-acela nebotezat. A st orn ce s'a gndit ?
Hai s plec pe drum si pe cine-oiu intltil ntiu, pe-ala s-1
puiu nas copilului asta.
i. R.-Codin, Mihalache, op. cit., pag. 88-9.

www.digibuc.ro

86

pe
ca era. mare,
Cum el mergand cu bAiatul de min
i-i zice :
Sfeti Aranghel
drum intilneste un orn
Cine esti tu ?
Eu ? Eu snt Sfeti Aranghel ; da ce vrei ?
Vreau sa botez copilul asta si n'are cin' mi-I boted, si...
si dad vrei, botead-mi-I tu...
Ti-I botez, bine...
Si i l-a I;otezat.

Dupa c i l-a botezat, i-a spus lui finu-su :

Tu ai s mai trdesti, fine, numai optsprezece ani de-acum
inainte...

Pi de ce, nasule ? Tomnai atunci O. mor ? In floare ?

Atunci, c'atunci ti-e dat tie s mori... Ascultri, dad zici,

iaca un bine : cei optsprezece ani, cum zici, sunt putini ; da o s-ti

fac o luna, un an, ca s vezi si tu ce este vieata.

Ash. ?

Ash !... Da' stai... 0 sa te fac doftor ca s vindeci lumea...

Vrei ?...

Vreau, nasule...
Bine ; ash dar, cnd Ai ajunge in sate, sa strigi : Doftor
bun, doftor bun ! ; si tine minte : cnd m'ei vede pe mine la pis-i spui
cioarele aluia bolnav,
da tu vezi s fii tot la capu-i
ca se face sanAtos ; dad nu, nu ; si s cei bani Cat Ai vrea, c el
n'are incotro ; trebue ; trebue s-ti dea ; iar dad nu ti-o da, s-i
spui ca n'are nici un leac. Ash ?...

Si-ash a si &cut. Pe unde s'a dus, a vindecat pe cutare

a
luat bani,
pin' s'a imbogtit de nu mai ave ce s fad baniloi.
Dar sfirsitul vietii i se tot apropi... i se tot apropi !... Pin'
i-a si venit.
Sf. Aranghel
s-i iea sufletul. El
nu, c s-I mai amie, barem zece zile.
Sf. Aranghel i-a dat voie ind zece zile.
Atunci veni nasu-sam
finul

El

finu-sau

ce s'a gandit s fad ? S'a mnjit pe ochi cu

scrum, apoi se duse in padure'de s'a bAgat intr'o scorbur de copac :

s'a pitulit ca s nu-1 mai gseascA Sf. Aranghel. Da Sf. Aranghel
II sta el
'II lsa s faca astfel. Asa Si. Aranghel se face ca-1
calla prin padure. Il caut incolo, II cAut pe dincolo, nu e, nu e !
Se face cA strip. :

Uuuu L.. mai fine, maal !... Vino a-0 mai dau 'hid zece
ani d'ei buni de trait L..
www.digibuc.ro

87

Cum aude finu-sau as, iesi de acolo de unde era bagat, cu

ochii plini de scrum
CA se gndise el, CA dac'o da SI. Aranghel
peste el, n'o s-1 cunoasca.
Da ce-o mai fi, fine ?
Bine, nasule !

Da' nu mergem incoace ?

Ba s mergem.
Au luat-o inainte. Mergnd ei asa, dau de-o fantan. Si cum
le era sete, bea SI. Ara nghel, i cand s bea i finu-sau, ii i lua sufletul SI. Aranghel.
Mai merg ce 'mai merg inainte, i fiului i-a venit sete,
par me 1 isi uitase si o batist la famina,
Nasule, iar imi veni sete, si imi parme uitai batista la
fantan.

Du-te de-ti bea apa, fine, si iea-0 i batista.

and s'a intors acolo, la fantan, nici n'a putut sa se apropie,
ca puO, de ziceai Doamne !
Si-a luat-o iar fuga dupa Sf. Aranghel.
Ei, ce fcusi, fine ? Busi ?
Nu bui, nasule, CA nu mai putui s ma apropiu. Era lang
fntan un strv i putia de ziceai Doamne !
Pi, fine, strvul er chiar trupul tau 2 !
A treia variant, care se aude prin Oltenia, are acest cuprins:
Un orn srac a avut opt copii i unul nebotezat. Deci noua

cu to0. and a fost sa-1 boteze, n'a gsit nas

n'a vrut nimeni

sa-1 boteze, c'a fost sarac... Asa el ce-a fcut ? A plecat acel orn
sarac
c n'avea nici sare'n troacd
cu copilul dup el pe drum.

S'a dus cat s'a dus, i s'a intlnit cu un orn in cale.

Buna cale, mi prietene!
1. Imi pare.
2. Spusa de d-1 N. D. Gigea, din Bares, jud. Dolj, i impart. de d-1
N. I. Dumitracu.
Ion Crecing8 VI, p. mo, inteo povestire moldoveneasca se spune despre o kmeie care moare. Dumnezeu o iea pi-o trece
peste hoitul ei, dupa care a dus-o prin Raiu unde i-a arltat vieata celor
ce pe lumea noastr ii cautl de suflet. i fiindc femeia aceea nu fusese
burnt cregin, s'a rugat lui Dumnezeu ca s'o mai lase sl traeasc 7 ani,
ca sa-pi ingrijeasc de suflet..
(Si dupl ce-a graft Dumnezeu a, femeia a ie;it din gradina aceea
(a Raiului) i s'a petrecut iar peste hoitul ei. i numai a deschis ochii
vzndu-se pus in racl.

www.digibuc.ro

88

Multumim dumitale !

L-a intrebat omul cel singur, pe cel cu copil :

Ce, unde te duci, rni prietene ?
Unde s ma duc! Nu vezi dumneata c eu am opt copii,
am avut nas la ei, da' cu copilul acesta nu pot gisi.
Omul singur, de colo :
Ce, nu m pui pe mine nas ?
Cine esti dumneata? intreb el.

Eu sunt Sf. Pdtru.

Nu te pun, rspunse el.
$i s'au desprtit.
S'a dus omul sarac catv timp, s'a dus inainte, s'a dus, s'a
dus... [pin] s'a intalnit cu alt orn pe drum.
Bun calea, mai prietene !
Multrnim dumitale !
Unde te duci, mai prietene ? intreb drumetul.
0, Doamne, frate ! Ce, unde ma duc ! Nu vezi dumneata,
ca Dumnezeu nu stiu cum face : am avut opt copii i cu acesta

nou. Da la acesta nu am gsit nas. Sunt om sarac.

Si vei sl pui nas ? intreb omul.
Da, rspunse el.

Nu m pui pe mine ?
Cine esti dumneata
Eu sunt Dumne.uu.
Nu te pun !

De ce nu m pui pe mine ?
De ce ? De ce : c nu vezi drept; unii prea bogati si le
dai prea mult, i altii prea saraci...
SA ne intanim sanatosi, i-a zis Dumnezeu, i i-a vzut
de drum.

S'a dus iar catva timp omul, cu copilul dupa el, [si] s'a intalnit cu un unchias.
Buna calea, rnai omule!
Multurnim dumitale.
Unde te duci ?

Unde sa m duc : am opt copii i cu acesta noua. Nu galsesc nas sa-1 botez cu orice chip. E de doisprezece ani, [si e] nebotezat !

Apoi zise unchiasul :

www.digibuc.ro

89

Nu nfd faci pe mine nas ?

Cine esti dumneta ?
Eu sunt Arhanghelul.

Ba pe dumneta te pun, fiind ca vrei drept. Esti bun, ieai

de-a rndul,
nu mai lasi cnd vii pe pamnt.
St-. Arhanghel boteza copilul.

Nasule, n'am sa-ti dau nici un ban.

Lasa, fine, zise Arhanghelul, ea viu eu la dumneta acasa.
A plecat fiestecare. S'a dus finul catva ash., un rand de loc,
si-a gasit sase sfanti. A strigat dupa Sf. Arhanghel :
Nasule, nasule, gasii sase sfanti; vino sa ti-i dau.
Lasa fine, ca viu eu la dumneta acasa.
Dar cand vii, nasule ?
Cand va da Dumnezeu.
Vii ?

Viu.

Ah a trecut ctva timp si s'a dus nasul la finu-sau.

Buna seara, fine.
Multumint dumitale, nasule I
Iaca am venit dupa vorba care am vorbit-o amandoi. Fine
zise Sf. Arhanghel,
eu ma duc in cutare oras ; dumitale iti dau
o slujba.
Ce slujba sa-mi dai, nasule, c nu stiu nici carte !
Te invt eu ce s faci. Eu ma duc la un boier mare. Are
un fecior, are parale multe ; [pe fecior] II imbolniivesc eu. Dumneta
sa treci pe acolo si sa zici : Doftor bun, doftor bun ! 0 sa iasa
din casa boierul si o sa zica : Mai, ce stii tu ?D. Si tu sa raspunzi :
Ma pricep si eu ceva lucru. Pe unde am descntat, toti oamenii
s'au sculat. Fine, dumneta sa ieai sama : cnd voiu fi eu la cap, tu
sa zici ca nu poti sa-1 scoli ; dar cnd voiu fi la picioare, s ceri un
pahar cu apa, sa ceri putinica cenusa si-un paiu de matura si sit
sa mesteci paharul si sa-i dai s bea.
descanti acolo si tu,
As a si facut. El a intrat in casa boierului cu feciorul bolnav,
dar nevaznd pe nasu-sau, a mers la un colt al casei si-a strigat :
Nasule !

Dar nu s'a ivit Arhanghelul.

S'a dus la alt colt si iar a strigat ; Arhanghelul nu s'a ivit. La
al treilea colt cand s'a dus, s'a ivit nasu-sau la picioarele bolnavului.
Zice :

www.digibuc.ro

90

Acurn, dati-mi un pahar cu apa, sa descant si eu cum m'oht

pricepe.

A descntat si a dat bolnavului de but. Athanghelul, ca un

puternic, i-a dat bolnavului sanatate.
L-a intrebat tatil bolnavului pe fiu-sau :
Cum iti e, mi biete ?
Mi-e mai bine acii, tata !
Tatal bolnavului a zis doftorului:
Dumneta s stai trei zile aici.
Stau.

A sezut trei zile acolo. La trei zile s'a sculat bolnavul in pis'a fcut santos.
Zice tatl bolnavului :
Mai prietene ! Ce ceri dumneta ?
Ce mi-ti da dumnevoastra.
...

cioare,

Vino incoa la banii acestia ; ieaii bani 60 vreai.

Nu pot s ieau bani dela dumneta. S-mi dai cat vreai cu

mna dumnetale.

Stipanul i-a dat o traist de bani. Zice vizitiului boieresc :

M, pune caii cutare la trsur si s duci omul acesta la
locul lui. Tu s te duci la omul acesta, un an de zile servitor, cu
cai si cu trasura.
Arhanghelul Mihail, nasul lui, ce a facut ?
Fine, s lasnn banii aici, in drumul acesta, grmada, si
haide inteun loc cu mine indart, s-%i mai dau cativ bani.
[Dup ce mai merg, zice Sf. Arhanghel :]
Mai fine !
Ce ?

Vezi tu casa aceea mare ? Eu ma duc acolo. Tu s vii si

s zici Doftor bun, c boierul acesta are bani cat pr pe el. El
are o fetita. Si-o imbolnivesc eu, o fac butuhan.
Arhanghelul,
El s'a dus,
la fatk si a luat fata. Finul sn
trecand pe langa cask pe acolo a strigat :
Doftor bun, doftor bun !.
Acel boier, tatl fetitei, s'a brodit afara, in prisp.
Mai prietene, mai ; ce fel de doftor esti tu, mai ?
Descant si eu, domnule, din ce m pricep.
Ia vino incoace la mine, c am o fat bolnav.
Vin, de ce s nu vin ; pentru aceea am plecat eu.
www.digibuc.ro

91

Cnd a intrat in cas la boieri, sum de doftori ; nu s'a prinici unul ce are fata. El, indat ce a mers, a cerut un pahar
cu apa.
Dati-mi i un fir de niiitur incoace i nitic cenu.
Indat ce el a inceput s descante, doftorii au plecat toti.
ramas numai unul din ei, ca sa vad ce s fie? 0 s fie ceva ?
A ezut doftorul. i descntand cel nou venit, a dat fetitei ap
s bea din pahar. Indat ce a but apa din pahar, s'a invdrtejit fata.
A venit tatal fetitei i a intrebat:
Cum iti e ?
Ce, imi e mai bine acum.
N'a trecut mult, i fata s'a sculat in capul oaselor.
Domnilor doftori, a zis ea, catre cel ce ramsese acolo,
nimic nu tici dumnevoastr... N'ati cunoscut nimic... lacata a
dumnelui descant i imi e bine.
Tatl fetitii o intreab :

Ti-e bine ?
Mi-e bine.

S stai trei zile aici, mai prietene.

Stau.

Dup trei zile, vine tatl fetei ; zise :

Ce ceri dumneta, mai prietene ?
Ce s cer eu! Dumneta ce m'ei da. Eu nu cer nimic; fac
o poman.
Nu se poate. Eu am bani. Ce ceri, iti dau, zise boierul.
Nu cer nimic. Ce-mi dai dumneta.
I-a pus o traist de bani.
Omul a zis:
Nu pot s'o duc...
Arhanghelul i-a spus:
Iea-o, c'o duc eu.

0 ieau ; m'oiu putea duce cu ea pn acas, zise omul

in urm.
A ieit din casa boierului cu nau-sau, cu Arhanghelul care
i-a zis.
Fine, haide acas !
Cand a ajuns acas, i-a spus :

Fine, iti dau odihn trei ani de zile. S faci la toti copiii

www.digibuc.ro

92

case, s le cumperi boi, cai, pluguri, ce le trebue lor,

ai. La trei ani, s tii ca te ieau i pe dumneta.

ca

bani

Ba, nasule, nu !
Cand a fost la trei ani s vina s-1 iea, a intrebat Arhanghelul :
Ei, fine ! Esti gata ?
Mai las-m anul acesta.
Bine, fine, te las ; dela anul viitor te ieau, s m astepti.
El a tinut minte cand are s vie arhanghelul, nasu-su, s-I
iea si a zis:
F, nevast ! F-mi o turt de pane.

Da unde te dud, mai omule ?

Ma duc in pdure.
Se implinise [vremea] si plead, s nu-1 gseasc nasu-su
acas ! 1

In sfarsit a patra variant, frumos scrisa, se aude prin Moldova

sub numele de Nevasta mortii, in umatoarea cuprindere :
odat Arhanghelului Mihail, purtdtorul de moarte, i-a venit

lui poft,

da, ca tot omul,

si se scoboare pe pmant si s

se gospodreasc.

Da Dumnezeu cel bateau i-a zis lui :

Mai Miliaile, baga-ti mintile in cap si sezi la locul tau, ca

cei ce-s in lumea de jos nu stiu cum s fug de acolo ; si tu vrei

sa te bagi in prapastie ?
Ba c nu vrau, ba ca voesc s vd lumea mai de-aproape,
ba ca cdrc, ba c mrc, Arbanghelul se tot codia pe langa Dumnezeu,

pana ce l-a facut s-i fie lehamete de atata buimceal,

i-a zis

Dumnezeu :

Da du-te, omule, si ma las in pace ! Da s stii dela mine :

la bun capt n'ai s'o scoti.
Dad-i dete voie Dumnezeu, Arhanghelul se cobori inteo clip
pe prnant. Si nu trecii nici trei zile la mijloc,
alese o femeiusca, ca.( de frumoasa. S'a dus cu ea la popa, s'a insurat, si-a
fcut o nunt mare-mare, de se auziau cobzarii tocmai la al optulea sat deprtare.
dupa ce s'a insurat el, nu apucd s traeasc, drag-Doamne,
omul,
inceput a se tardgdi de chica

nici o lun cum

dracului.

1. Scrisa de d-1

St. Tutescu, corn. Catanele, jud. Dolj.

www.digibuc.ro

93

Muierea ca toate muierile, hrtagoas ; sfntul cu mofturile

lui : azi hdr, maine hat,
in toate zilele trebuia s sar starostele
si cu megiesii s-i despart, c nu mai era chip : isi scoteau ochii
de vii.
Mai azi mai cu bine, mai poimani cu ftropseala1, o dusera ei aine-

ednem vreo patru-cinci ani,

c inteo zi chiar i-a scos un ochiu
sfantului nevasta lui. $i de atunci e Moartea chioar si nu vede bine
pe cine s iea. Dac vzii asa c nu-i chip, se duse sfntul la decasterie si cerii sa se desprteasc. Vldica ins 1-a trantit la butuc
trei zile si trei nopti, numai pe apusoar si pe o mn de hriscl...
Da a dat Dumnezeu si s'a milostivit Vldica, si i-a dat drumul,
si 1-a desprtit de talpa iadului.
Ac, dupa multa vreme si dupa multe metanii i post, Dumnezeu
1-a primit iar in cer pe Arhanghel i I-a pus iar in slujba lui. Da'

precum lui II era dor in lume numai de fecioru-su, care era ac

balet de vreo optsprezece ani, Dumnezeu i-a ingduit ca s se arte
la fat ate odat feciorului su, sub chip omenesc,
dar la nimeni altul.
Asa odat Arhanghelul se duse la capul unei fetisoare ca de
cinsprezece anisori, ca si-i ieie sufletul. Cum s'a intamplat ca tocmai
fetisoara aceea era ibovnic baiatului Morlii 2.
Matul statea la picioarele bolnavei si suspina adnc, cnd

deodat vede ivindu-se tatl su, care se gatia s ieie sufletul fetei.
Vai de mine, dar ce vrei s faci, tat ? strig deodat el
cat ce put.
Ce s fac ! ian s ieau sufletul fetei ieftia, s-1 duc in cer !

Da nu se poate, tat, c-i draguta mea, ca tiu

la ea ca

la ochii din:cap...
Ce s-ti fac, puiule, dad slujba mea cere ash !

--- Da te rog, tat, da nu te indur !

Da chiu, da vai, degeaba si pace ! Moartea nu se indur cu
nici un chip !
Trebue sl ieau sufletul cu orice pret, s-1 duc lui Dumnezeu, si pace !
1. Poate ca stroppal, fig. : bataie crunta, dela a strohi.
1. Confuzia dintre Arhanghel Mihail 0 Moarte explica ;i aici chipul
de pe pag. 78, unde se vede langa mort, la olalta cu Ingerul i Dracut, 0
Moartea cu coasa pe umar.

www.digibuc.ro

94,

Dac-i ash, ttutii, dacd nu vrei s asculti rugiiciunile mele,

ttua, s stii c m duc s chem pe mama, s vie si ea s te
roage...

Cnd auzi sfntul de md-sai, odatii i se increti carnea de pe

s te duci
oase, i se sburli prul raciucii, isi deschise aripele, si

Al* !

Ct te-ai sterge la nas, se fc nevzut.

Iar fata rmase vie, nevtmatii. Si s'a mritat cu baiatul si a
&cut o nunta cu mas ...1
Prin jud. Covurluiu, in legtur cu cele de mai sus,se spune

c odat oamenii stiau cnd trebuiau s moar si de aceea, in preajma

sfarsitului lor, nu mai munciau nimic.

Vzind aceasta, Sfintii Arhanghel Mihail ,si Gavril au cautat o
fenieie vdan si au invtat-o o vraj ca oamenii s munceasc pin
vor muri. Vraja o fce vduva, descntnd inteo sticl.
In vremea aceea, iat c, inteun sat tocmai stte un om intins pe pat, asteptndu-si moartea, pe cnd ali oameni il pziau.
Viiduva cea invatat veni la aceasta cas cu sticla ei si zise oameniloa ce erau strnsi acolo ca pentru priveghiu :
Lasati-m, oameni buni, s intru eu singur la mort, jar
durnneavoastr s rmneti afar.
Oamenii o ascultar, si femeia rrnnnd singur lnga mort,
incep s descnte in sticlut :
Pasere cudalb sburarg,
Trei pidituri de snge picar
i leac s'a' se scoale Romn In picioare
i s ceara demncare.

Vrjitoarea a chemat apoi pe oameni s intre in cas si oamenii

s'au foarte minunat cncl au auzit c omul pe care ei 11 asteptau

s-si dea sfrsitul, le cer demncare.
$i de atunci, mulmit sfinilor Arhangheli cari ieau zilele
omului, nu la soroc stiut de om, ci atunci cnd vrea Dumnezeu,
a rmas pe lume obiceiul desaintecelor pentru timaduirea boalelor i
1. . A. Bogdan, Povestiri .54 anecdote din popor, Iapi, ed. II, pag.
118-20.-0 varianta a acestei legende in D. Furtuna, Firicele de iarba,
Bucurepti, f. a. (1912), p. 70 i urm. In loc de Arhanghelul Mihail este
vorba 'ins& de Sf. Petre.-0 alta varianta In Columna lui Traian, 1882, p.
522 g urm.Vezi i Ion Creanga, VI, p. 290-3 : Cum dtrul Arhanghelul
Mihail.

www.digibuc.ro

95

lucrul sfnt ca omul s munceasc pnd la moarte, nestiind cnd ii

este scris s se svrseascd din vieata 1.
Sfintilor Arhangheli, cnd trebue sd iea sufletele oamenilor, .
li-i mild, si plng cnd fac aceasta. De aceea, ziva lor se cade ca
fiecare crestin s'o petreacd in post si in smerenie 2 Mai mult chiar:
prin Bucovina se crede c atunci cnd este trimis Moartea la orn,
Arhanghelul ii zice :
Sd-1 mai lsm un ceas, cloud; si numai dupa aceasta ii taie capu13.

In afard de aceste povestiri si credinte ale poporului romn

despre Arhanghelul Mi hail, care, sub numele de Arhanghel, intruchipeazd adesea si pe Sf. Gavril, se mai pornenesc si urm5toarele :
Prin Bucovina se zice cd Sf. Mihail este cel mai puternic
dintre sfinti, deoarece lui i-a dat Dumnezeu s poarte luna si soarele. ((E1 face vara, dnd drumul soarelui mai pe sus, de e ziva

mare, si lunii mai pe jos, de e noaptea mai micd (!),precum si

iarna, dnd drumul lunii mai pe sus si soarelui mai pe jos, de e
ziva mic si noaptea mare. Sub mAna lui sunt toate viettile si
oamenii, att cei vii ct si cei morti. Toamna, cnd e ziva lui,
atunci se desparte vara si el da viettile in mna lui Sf. Neculai,
de le poart si le hrneste pn la Iordan ; i atunci cnd se sfinteste cu aghiasmd si bate preotul cu piciorul in piatr, piatra crap
si toate viettile se imprstie,
merg iars la mna Arhanghelului 4.

Prin alte prti, tot din Bucovina, se spune cd Sf. Mihail tine
in fru pe Mamarca, nevasta lui Scaraoschi, stapana iadului si mama
dracilor. El ii arat ct s rsuceasc la cheie, ca sd nu fie gerul
prea cumplit 5. Tot Sf. Mihail taie cu sabia si pnza nourilor de
grindin sau piatrift, cari bat apoi cmpurile cu samnturi 6.
Dupa o credint ce o intlnim prin jud. Braila, Sf. Mihail tine
cheile raiului. 7.

La judecata de apoi, Arhanghelul Mihail impreund cu Gavril

i. Candrea, Denauianu, Speranta, Graiul nostru, I, pag. 328-9.
2. Cred. Rom. din corn. Vanatori, jud. Neamt, comunic. de d-1 Al.
Moisei.

3. Voronca, op. cit., p. 622.

.4. Ibidem, p. 621.
5. lbidem.
6. Cred. Rom. din Vicovul de sus, Bucovina, comunic de d-1 P. Cirstean.
7. Etyni. Magn. Rom., p. 1625.

www.digibuc.ro

96

vor bucind din bucine, ca s se trezeasca i s se intrupeze toti rnortii,

pentru ca s se inftiseze la infricosatul judet al lui Dumnezeu.
Ace le bucine si le vor alcatui 'din unghiile oamenilor rnorti, cari

se taie inainte de ingropare, punndu-li-se in sail 1.

In sarsit, prin Bucovinea se mai spune c dup cum nici Sf.
n'a luat canun, adica n'a suferit moarte de mucenic, tot astfel

si SE Mihail se afl in cer cu trupul viu. Prin urmare, inainte de

a face Dumnezeu judecata de apoi, SE Arhanghel va trebui s
scoboare pe prnnt, dup ce va trmbit judecata. Aici DiavoluI
Il va lu, II va pune inteo piele de dihor i acolo il va mina. Acea
piele are rasdturi i prin ele va picur sdngele Arhanghelului Mihail
pe pmnt. Din acest snge pmantul va arde de sapte stnjini,
curtindu-se de toate blstarntiile, pcatele i nelegiuirile cte sunt

si ate s'au svarsit pe lumt 2.

Afar de acestea ins, trebue s pomenim cev i despre rostul
pe care Il are SE Mihail, dup literatura popular scris, care a fost

pan dunzi si este chiar si astzi pe alocuri foarte cetit, si care,

prin urmare, a avut si are o influent covrsitoare in formarea
rspndirea legendelor si credintelor populare.

Arhanghelul Mihail ii are insemnatul sau rost hagiografic,

credem, numai multumit celor doud carti populare : Calatoria Maicii
Domnului la lad i Minuniile Sfntului Sisoe sau Avestita, aripa
satanei.

Amndoud aceste carti sunt in parte studiate de Hasdeu in

Cuvente den beitrani3 ; prin urmare aici ma voiu mrgini s dau numai urmatoarele texte-variante cari lipsesc acolo.
Intiul text alcatueste sfarsitul unui manuscript moldovenesc,

datat cel mai trziu la 1838. El este numai o farma din Calatoria
Maicii Domnului la lad.
cCine sunt acestia ci s muncesc pan la bru ? Arhanghelul
Mihail zis : Acestia sint printii cari au blestemat pe ficiori i n'au
dizut la ertaciune pana ce au fost pe lume cu zile printii lor ; drept
iar intreb Precista: Dar cei
s muncesc si s vor munci in veci.
ci sit muncesc pn in piept in focul nestins? Arhanghelul Mihail
zise: Carii pre nasii si nu i-au cinstit, i-au blestemat i i-au urit,
i-au btut si curvie au fAcut i pentru aceia ard in focul nestins. Si
1. Marian, Immormantarea, p. 52.
2. Voronca, op. cit., p. 1293.
3. Vol. II, pag. 310-66. Vezi pi Gaster, Lit. pop. rom., p. 362-6.

www.digibuc.ro

97

zise Precista: Dar cei ce sint pn la grumazi cine situ ? Arhanghelul

Mihail zis : Acqtia sint care mnnc carne de orn, mnnd munca
saracilor i sudoarea altor oameni i prFe pe alt orn fr de vin
i nu va fi vinonat i va lua bucatele lui prdndu-1, pentru pra
care au fcut ; pentru aceia mnnc carne de orn i arde sufletul

lui in para focului care n'are sfigit. Prea cinst[i]ta zis : Dar cei ce
slut pn la cretet in viermii neadormiti ? Arhanghelul Mihail zis :
acetia sunt care au jurat pe cruce nedrept, impreuna cu ingerii,
inc cu fric s inchinau inaintea crucei i de fric s'au jurat ; pentru
aceea se muncesc a. Intru alt loc iar vz Precista oarneni spanzurati de picioare i viermii ti mnch pre dnii ; i intreb cine sint
azetia i ce le iaste groeala lot. Arhanghelul Mihail zis : Acetia
situ cari au luat carnt pe banii lor. $i iar vazit Precista muieri
multe spnzurate i igind Orpi din gurile lor i le mnd pre clansele : i intreb Precista cine sunt acetiia i ce le iaste grepla lor.
Arhanghelul Mihail zis : Acetiia sint cari au ascultat pe la ferestile
oarnenilor i au purtat minciuni i vorbe dela unul la altul, de i-au
invrajbit. Pentru aceia s muncesc a. Lcrm Precista zicnd : Mai
bine s nu sa fi nscut orn pe lume. Arhanghelul Mihail zise : Ce-ti

pare ru, Doamna me, ea n'am vzut munca cea mare pna acum.
Si zis Precista catre Mihail : S mergem sa vedem unde s muncesc
cretinii. $i mearse pn la munca de jos i vz Precesta norod mutt
in munca de foc ; i suspin Precista zicnd : Cine smut aceqtia
ce sint pcatele acestora? Arhanghelul Mihail zis : Acetia sint
care nu se scoal Duminica dimineata sa se duc la biseric. Acelora
li se cade s s munceasa a in veci. Iar zis Precista: Dar care

va fi bolnav i nu va putel merge la biserica, ce va face ? Arhanghelul zise: $i casa de se va aprinde pe dnsul i nu va pute s
las afar, acela va fi ertat, cci D[u]mnezeu au dat pse zile intru o
sptmn s lucreze omul, iar a aptea zi au dat-o D[u]mnezeu s
nu lucreze, ci s se roage lui D[u]mnezeu cel milostiv, cad in gase zile
a fcut D[u]mnezeu cerul i pamantul iar in a aptea zi s'au odihnit.
Iar ei Duminica dimineata i intru alte srbtori dorm i nu se scoal
la biseric. Drept aceia ard in focul nestins. Si iar vz Precista inteun loc scaune de foc i Fde pe ele barbati multi i muieri multe
i intreb cine sint acetiia i care sint greealele lor ? Arhanghelul
Mihail zis : Acetia sant cari n'au cinstit pe preoti i nu s'au sculat
inaintea lor viind dela biseric, cnd au slujit sf[A]nta leturghie, i
nu s'au sculat inaintea lor ; atunci arde prnntul de apte coti sub
Sdrdori de tocitntai.

www.digibuc.ro

98

i iara vaza Precista un copac

de fier cu crangile fr numar i inteacele crangi erau mueri
brbati multi spnzurati i copaciul era sadit in rnijlocul iadului;

dnsul ; acestia sed pe scaune de foc.

intrebi Precista : cine sint acestia ? Arhanghelul Mihail zis

Acestia

sint carii au jurat stramb, cari au hulit, cari au fcut vrajba si au

prt pe altii i fac vrajb intre frati si care nu asculta insitatura
lui D[u]rnnezeu, nici pe preoti, nici pe dascali, cari spun [--,-vorbesc]
in biseric, numai fac ci le iaste voia lor. Aceia s muncesc asa.

lar vzu Precista un om spnzurat, si-i curge sngele din gura lui
limba lui era legat de nu put s suspine mcar ; i dad vaza
Precista 1, zis : D[oa]inne, rniluiaste-m ! 5i venirl ingerii de-i deslegar limba lui i intreb Precista : cine este acesta i ce este greseala lui ? Arhanghelul Mihail zis : Acesta ce-a fost ispravnic bisericii. Si au zis : Cine este slujitor bisericii din biseric s rnnnce.
zise Precista : Cum ai crezut. Si iar sa legar limba lui. $i ziser
Arhanghelul Mihail : vrernea iti este D[oa]rnna me sa mergem si
vedem unde sa muncesc preotii care nu sint vrednici a fi preoti.

Si vaza Precesta in focul nestns. $i esa foc din crestetul lor.

Si zis Precista
Cine sint acestia si ce le iaste gresala lor ?
Acestia sint cari slujesc scaunului D[o]mnului nostru Is. Hs. si
tacnd sf[a]nta leturghie fad de fric si poarta trupul lui Hs.
far de frid si dza sfrmturi din sf[]ntul trup i atunci arde
pmntul inprejurul lui. Pentru aceasta si se sparie toat mintea, s
auza i ingerii si sa s spimnteze i s s infricoseze, ptnntul s
se cutremure. Pentru aceasta sa muncesc. Si vzit Precist inteun
loc un orn unde-I mnd pe el un smu. $i zice : Cine este acesta ?
Acesta este care nu ceteste scripturile si nu le face pre cumui [.zum
e] invttura lui D[u]mnezeu i curn graeste sf[A]nta evanghelie.
Drept aceia sa munceasc a$a. Si iar zis Precista ctre Arbanghelul
Mihail : Si mergem sa vedem unde s muncescu sf[i]ntii pre pamnt si nu s poare intr alt chip ca
mntuiasd sufletul de
*ate. Si merse Precista intru alt loc sa vad calugri si clugrite
zcnd in smoal si in foc nestns si in vermii cei neadormiti
intru intunericul cel nesfrsit ;
mnca fr de repaos. 5i intreba
Precista : Cine sint acestia si ce le iaste vina ler ? Arhanghelul Mihail zis : Acestia sint dlugrii i calugaritele cari s'au dat in curvie
si au fcut farmece i vrajbe si s parasc unul pre altul si s podrt
1. Cuvntul Precista e scris in locul cuvintelor pterse : Pre cinsi[ita].

www.digibuc.ro

99

pe voia trupului lor si nu cat ca sA-si rnntuiascl suLtul de pacate, numai s calugreste ca s s odihneasc si sii sd poarte mAndru

si neted ; pentru aceea s muncesc as. $i'ntru alt loc iar vzIl Precista rnuieri multe spanzurate si parA de foc iesi din gurile lor. Si
intreb Precista si pentru acestia cine sant ? Arbanghelul Mihail
zis : Acestia slut preotesele preotilor, d dad le moare preotul, ele
s mArit dup alt brbat; pentru aceea s muncesc ash.. Deci mearse
Precista si vzit o bolta fierbine ca marea wrburata unde zAc

multime multa de oameni si de muieri pdtoase. Intreb Precista :

Cine smut acestia ? Arbanghelul Mihail zice: Actstia suit curvari,
mincinosi, nemilostivi, hulitori, iubitori de bani si mateti, cati

iubesc s s inchine lor oamenii si le pare ca lumea nu are sfrsit

i sA va duce, nici ascult pe misei, c de s jluesc la ei, numai
-caut fatarii si ingroapA sraci si-i inpresoar si le iau bucAtile neputinciosilor si le pare c lumea sfrsit nu are ; iar dad moare,
aceast mund ii este dobnd. $i zisft Precista: Vai de pacAtosii
.curvari, nemilostivi, mai bine sa* nu s fi nscut in lume. $i iar
zise Precista : Mai este mund fr de aceasta ? Arbanghelul Mihail
zise: 5i Inca n'ai vAzut pan acum unde sa muncesc pAcAtosii aded
Jidovii cari au muncit pe D[o]alnul Is. Hs. Precista zis : SA mergem s vedem si aceast mund mare. $i sA dusa si vz in smoal
seznd cu mare putoare si turburare, mergnd in focul nestans si
in vermii neadorrniti ; ii ard pre dansii de limbele lor. $i dup ce
mearg Precista acolo, nu s potoli mndrimea lor ; ca cear pre
.dnsii cumplit pedepsindu-s, vrindu-i si scotandu-i din foc. Deci
vzit Precista si lcrm zidnd : cine sint acestiia si ce le iaste pzatele lor ? Arhanghelul Mihail zis. Acestia snt Jidovii cari n'au
crezut nici s'au botezat, ci au fistignit pe D[o]mnul nostru Is. Hs.
..si alte limbi cari n'au crezut nici s'au botezat in sf[A]nta cruce si
zari s'au lepdat de E[o]mnul nostru Is. Hs. $i zisi Precista : Vai
-de pacAtosii in munca nestns si iar s vor mund Cad iadul n'are
sfrsit. Deci vz Precista si intru alt loc p bola de foc si intensa
zAce multime multi de oameni. Unii si vedei si altii s auzia.
.5i intreb. Precista si pentru acestia. Iar Arhanghelul Mihail zisA :
Acestia au ucis oameni ]a drum ; aceea ard in focul nestns, unde
-este plngere, scrsnirea dintilor in veci.
Au sttut Precesta si cu Arhanghelul Mihail si cu toti ingerii
si au inltat molitvele lor la ceriu inaintea Tatlui si a Fiului si a
sf[A]ntului Dub, si au zis Precesta : D[o]unne miluiaste pctosii CA

www.digibuc.ro

100

am vzut toate muncile unde s muncesc ei. Ci m rog s nu si

mai munceasc cdt au gresit tie numai s le arat (sic) mila ce mare
a sf[I]ntiei tale. $i s auz- glas din ceriu zicnd as : Cum voiu
milui c ei n'au miluit pre fratii mei, aded pe cine au pzit poruncile
meale, nici n'au cinstit invttura mea si n'au ascultat scripturile mele
nici sf[A]nta evanghelie. Acolo, s'au agonisit ca s locueasc ei. $i iar
Doamne, pentru rugciunile
se rug Precista zicnd :
tnaicei tale si pentru ruga sf[a]atului Mann (sic) Botezatoriul si pentru
ruga Apostolilor tal, i pentru ruga lui Moisi Prooroctil i pentru
pentru i ruga muceniciloi ti, cari s'au vrsat
ruga ingerilor ti
sangele pentru numele tu. Si veni glas din ceriu, zicnd as : Pentru
ruga maicii meale i pentru ruga celor ce au fcut vola me, dau
rpaos din ziva de Pasti phi in ziva de Voscresenie. Si zis Precista :
Auzit[i], slvit[i] numele D[ojmnului milostivului, cI au ascultat
ruga maicii sale. Si iar venl glas din ceriu zicnd : Luati pe mama

me si o dticeti in ceriu. Si luo ingerii pe Precista i -o dus in

raiu. Si vzii rpaos mare si bucurie si lud Precista pe D[o]mnul
milostivul. 5i intreb pe Arhanghelul Mihail zicnd : Cine Ant acestia ce se bucur cu atta bucurie i cu attea buntti ? Arhanghelul Mihail zis : Acestora le-au fost urite vrjbile toate poftele
trupesti i toate Cate au fost nedrepte le-au urit. Drept aceia s
bucur si s veselesc 20. Amin ,47,1:.
Al doilea text este o varianti a Avestifei, scoas din tr'un manuscript oltean din 1809. Inteinsa se vede cum Arhanghelul Mihail
opreste pe Avestita de a supar lumea, omorind copiii. Cuprinsul
acestui text este urmtorul :

In numele Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh, Amin.

Eu robul lui Dumnezeu Sf. Sisoe, pogorindu-m din muntele
Elionului, vzui pe Avestita, aripa Satanei a cruia prul capului
li er pn la clcie si cu ochii rosii de foc,
cu minile schimonosite, si de her, si cauttura slbatec, i cu trupul schimonosit,
si era forte strajnicii i grozav. Si trecnd mai pe urm, auzii de
catr dnsa si vzui unde o intrnpin Arhanghelul Mihail voivoduI
ingeresc i ii zise :
Sti, Satano, duh necurat, cu frica lui Dumnezeu.
Si ea indat stt i groaznic se uit asupra ingerului. Si ii
zise Arhanghelul Mihail :
I. Cuvintele aceatea aunt repetate /Ilea odata.

www.digibuc.ro

101

, Tie iti zic, satano, duh necurat, de unde vii si unde tnergi
si cum iti este numele tau ?
Iara ea cluta indarat si groaznic se uita asupra ingerului si
ii zise :

Eu sunt Avestita, aripa Satanii, duh necurat si viu acum

din fundul iadului, fiindca am auzit propovaduind bune vest ei
Arhanghelul Gavril prin toate cettile de o prea curata fecioara Mai:,..,
fata lui Ioachim si Anii, precum cl dinteacea fecioara Va sa nasci
Isus Hristos Nazarineanul, impratul ceresc si pamntesc ; si merg

cu ale mele mai mari mestesuguri vazute si nevazute.

Jar. Mihail Arhanghelul o apuca de prul capului si-i infipse
palosul in coastele ei, si o bt foarte strasnic, cu usturime de foc,
si o intreba ingerul :
Tu, duh necurat, cum si in ce chip te faci tu si intri
in casele oamenilor si le omori copiii ?
$i ea zise :
Cnd sunt in somn, cu ale mele mari mestesuguri vazute
si nevzute.
Iari ingerul se striijnici. Iar ea pe multi durere si usturime
strig cu glas mare ca s'o mai inceteze din bataie si i le va spune
toate pe rand. lar ingerul pe loc a incetat-o din btaie, iar ea
incepa a i le descoperi toate si a le spune pe randu.

Eu ma fac ogar si pisid eu ma fac ; eu ma fac umbra si

lcusta ; eu ma fac paianjan si musca si toate nlucirile vzute si
nevzute eu ma fac. Si asa intru prin casele oamenilor de le smintesc maicile lor cnd sunt ingreuiate si le iau si fata lor cnd sunt
in somn. Si mai curnd ma apropiu de fata care este ingreuiat si
de rusinea lumii isi framnt trupul su, de-si omoara copilul
su inteinsa, i 1 de vgevenghe 2, i de fermeceitoare, i de care cauta
cu ceard, sau de care dii cu bobii, i de care cauta cu sita sau cu
peria si de care nu tine cu brbatul su. $i am noudsprqece nume :
1. Avestita, 2. Neidarca, 3. Salomia, 4. Nacara, 5. Avazuha, 6. Nadaria, 7. Salnwna, 8. Paba, 9. Puha, to. Grapa, ii. Zliha, 12. Kiervtqa, 13. Hamba, 14. Glipina, 15. Humba, 16. Gara, 17. Glapeca,
18. Tisavia, 19. Pliaftia. Si supuindu-m cu mare strAjnicie, tu
stnte Arhanghele Mihaile, voivodule, iata ca-ti atatai toat puterea
I.

i.

2. De buSa seama ea fiezevenche, codod.

www.digibuc.ro

102

-Oe, imbolditorule, care m muncqti cu mari i strajnice munci

i-O dau acest zapis al meu, la mina prea puternicii tale, sfinte
ingere, ca oriunde s'ar afi acest zapis al meu, la orice cask eu la
acea casi eu nu ma pociu apropi de apte mile de loc i nici o
treaba sa nu am la acea casa.
Si-i zise Arhanghelul Mihail :
lat ca-O poruncesc intru numele Tatlui i al Fiului i al
Sfintului Duh i intru numele prea curatei fecioarei Mariei, care a

nascut pe Domnul nostru Isus Hristos. Nici de zidirea mnilor lui

Dumnezeu robilor acetia : Nicolaie 1, nici de robul lui Dumnezeu
Stefan, nici de Stana, nici de tot neamul lor, nici de mqteugul
lor, nici de dobitoacele lor, nici de agoniseala lor, nici de toate ce
se vor numi ale lor, nici de casa lor, nici de copiii lor, pina in
vecii vecilor, Amin 2.

III. Arhanghelul Gavril.

Arhanghelul Gavril, Gavriil, Gavrila, num it
vecmicul 3,

Gavril Blago-

care, impreuna cu Sf. Mihail, conduce ceata ingerilor,

dup cum am vazut 4, ramne umbrit in credirgele poporului nostru,

intocmai ca i Sf. Ap. Pavel, favi. de Sf. Petru.
Pe alocuri se crede c SF. Gavril One Ciurna.de pr 5, intocmai
ca i Sf. Haralambie, ca tun alturi pe Sf. llie, i Sf. Mihail,
I. Acest nume pi cele urmatoare apartin unei gospodarli care pi-a
scris aceasta povestire, sub numele pi de (Minunile Sfntului Sisoe. La
alta casa, firepte, se vor Intalni alte nume.
2. Comunic. de d-1 C. N. Mateescu, prof. in R.-ralcea.Vezi asupra
Avestitei, cap. IV din Marian, Nmyterea, p. 26 pi urm.
Patru variante
s'au publicat de d 1 C. N. Mateescu in revista Ion Creanga an. TV, p.
38
4.0 pi, 70-71, insotindu-le de aceasta insemnare cPna acum, pe cat
ptiu, aceasta carte poporana a fost publicat de Hapdeu in Cuy. d. bahII, p. 280-1, aflata in scrierile lui popa Grigorie din Mahaci, dar cu multe
lipsuri din cauza stricaciunilor manuscriptului, pi de d-1 Gaster in Crestontatia, II, p. 171, dupa un manuscript din 1799. Ca descntec a mai fost
publicata de c1-1 Tiktin in Arhiva din 1889, No. 2, p. 247, d'ap un manuscris

din 188o pi de S. Fl. Marian in Foaia societatii Romanismal. Toate variantele difera insa mal mult sau mai putin unele de altele.
3. Marian, Legendele Maicii Domnului, p. 19.
. 4. Voronca, op. cit., p. 511.
5. Cred. Rom. din jud. Braila, comunic. de fratele fheu Vasile.

www.digibuc.ro

103

impotriva Diavolilor 1 si ca adesea el singur poarta piatra,

o-

rndueste cu tunul si piatra 2

Ca povestiri, pomenim urmtoarele dou. Intia se aude prin
Moldova si sun precum urmeaza :
Dupa ce Dumnezeu zideste pe Adam, dup ce acesta greseste
prin ispitirea Evei de catre Diavol, Dumnezeu hotarste inthiului
dintre oameni, c, de atunci incolo, spre a aveh cu ce sa se hrneasca, sd-si are si sa-si samene, insa nu mult, cci Ziditorul va
avea grij s dea roadd indestul in ogor putin.
Adam se apuca indata si trase numai trei brazde, and pe

urm drum boilor ca s se dud in voia lor.

Nu mult dupa aceasta insa, trece pe acolo Diavolul, cu gaud
vrjmas ca s afunde pe Adam stramosul Inca mai mult in *ate.
Intilnindu-1, ii zice chiar :
Vai, Adame, mos Adame ! Cum Dumnezeu, de ti-a dat
in gaud, s ari dutnneata numai trei brazde ! Ce-s trei brazde ?
Nimica toat ! Trebui sa ari mult, mult, ca uite, din ceeace vei

culege, nu vei ava nici panii la moartea ta ; unde mai pui, dup
aceasta, c vei aveh copii, vei avea nepo0 si c omul de astazi
inainte va fi dator O. se sirgueasca nu numai pentru el, dar si
pentru urmasii lui. Cum crezi dumneata, mos Adame, cal fcnd
precum ai fcut, vei ave odat si odata urmasi cari s te pomeneasca ! Dupa dumneata nu se va aflh cine sa-ti dea o bucalicl de
pne si o ulcica de ap, ca s ai pentru sufiet, pe lumea cealalt.
Adam, auzind toate acestea, pica pe gnduri si se gindi mult.
Si cugetnd astfel, iat Ca vine si Eva, nevasta lui, si-1 intreab
si dnsa :
Ce-i, Adame, de esti ash de catranit la inim ?
Ce am, nu-i treaba ta, femeie !
N'a fi, omule, dar ce mare primejdie, de-oiu sti si eu ?
Uite ce-i...
Si-i spuse rnos Adam ce-i spusese si lui Nefdriatul.
Apoi, zise Eva, eu una cred ca Negrea are mult dreptate.
Ce s'or face urmasii nostri fr un grunte la hambar ? Cu ce vor
tri ? Ne-or bastama, Adame, cl nici carnea nu s'o deslipi de pe
oasele noastre !
1. Voronca, op. cit., p. 502.
2. Ibidem, p. 792.

www.digibuc.ro

104

Ba nu-i a, se impotrivi Adam.M'ai mai invatat odata

sa ascult de Negrea i-ai vzut, i vezi tare bine unde am ajuns !
Fugi de-aici i lasa-m'n pace !

Ma duc, nu zic ba, dar baga i dumneata de seama cum

sta. felul . Mie una nu-mi prea vine la bortic 3 intocmirea lui D-zeu
cu cele trei brazde. Nu te statuesc ce sa faci, cu toate CA omul
este dator s'asculte i dinteale femeii una la o sued !
Adam se mai suc i se mai fol, se mai socoti i apoi, mergand la Diavol, 'II zise :
Iat, acuma vad ca ai dreptate ; dar ce sa fac ? Am dat
atunci drumul boilor i acum nu-i mai pot prinde.
Iar Diavolul, iret :
Cum nu-i mai poti prinde ? Se poate astfel de vorba ?
Cum sa-i prind daca-s salbateci ! Prinde-mi-i dumneata, ca
eti mai priceput i mai sprinten. Mi-ai facut odata atta bine, sca-

*du-ma din Raiu, fa-mi i acuma unul...

Bine, rnj1 Diavolul,
dar dupa fapta, I plata...
Se intelege ! Numai sa-mi spui anume care ti-i pofta.
Mare nu. Dad nu vei ar, neamul dumitale va pieri de
foame ; daca-ti voiu cere sa-mi darueti mie dupa moarte pe toti
fiii, nepotii i strnepotii dumitale, din neam i nearn, nu-mi pare
mare lucru. Ce ti-ar mai trebui dupa moarte trupurile acelea pe
cari ilici cnii nu le-ar mistul ?
Adam, se gandi putin i se invol, dnd zapis In mna Necutului, pentru vnzarea neamului omenesc, dupa moarte, celui ce
stpnete intunerecul Iadului. Necuratul strnse frumuel zapisul,
prinse boii, ii aduse lui Adam, iar acesta incep sa are cmpurile
paraginite.

Arase hat multior rno Adam, cnd numai iata pe bunul

Duninq:eu ca-i iese inainte i-1 intreaba :
Ce-i asta, Adame ?
Ce s fie, Doamne ! Treaba !

Treaba, treab, dar nu ti-i treaba buna. Stiai 6 ti-am dat

numai trei brazde, dar tu nu te-ai multamit. Te-ai lacomit ; i
lcomia, tii bine, pierde omenia. Sa nu crezi ea dad ari mai mult,
culegi mai multe roade. Nu. Iata, de asta voiu ave tot eu grija !
Si Dumnezeu s'a dus. Si de atunci nimeni nu tie taina roa1. Nu-mi vine la boratic, nu-mi vine la socotealk nu-mi place.

www.digibuc.ro

105

delor din camp. Si de atunci spicul nu mai este plin de jos i pan
in sus, htut cu lopata, ci tocmai in varful paiului dad se mai
gsesc catev grunte, de multe ori uscate inainte de vreme i acelea ! $i de atunci pe brazde nu se mai vd spice PATIO spice,
ca turnate, ci tocmai unde i unde !
Dar lui Dumnezeu mai cu seam alt lucru nu-i plcuse :
anurne acela c tot rodul omenesc este inchinat Spurcatului pe lumea
cealalt. De aceea se gandi cat se gandi, i chemand la sine pe
Arhanghelul Gavriil, Ii zise inteun rind.
Gavriile, uite cum Necuratul a inelat semintia omeneasc
i i-a ingenunchiat-o siei pentru vecii vecilor. Astdzi Iadul este
plin de suflete i se va umple mud mai mult ; acesta nu se poate
deert cu nici un chip, Cad Tartorul are zapis la man, isdlit de
Adam, strmoul oamenilor. Mergi dar la iadul cel negru i intreab pe Necurat, cu ce se va pute sframi acea intriti scrisoare.
Dar dad nu va vol s-mi rspunzi ? intreb Arhanghelul
Gavriil pe Dumnezeu.
Il vei intreb a doua oar !
Dar dad nici dup aceasta nu-mi va da rspunsul ?
Mai incearc o data.
Si apoi tot a, pan dud ?
Pan-ti va spune.

Dar dad m va opri acolo pentru totdeauna ? indrzni

Arhanghelul s-I intrebe pe Dumnezeu mai departe.

Asta nu se va pute ; eu te-am trimis i nu tu ai pornit,

dup vointa ta.
Dar dad m va bate ori m va ucide ?
Nici o durere nu vei
Iar dup aceasta, Arhanghelul scobori in negrul pmantului,
la imprtia Necuratului. Acolo se infatiO Diavolului, celui mai
mare intre diavoli i-1 intreb :
Cum se poate sframa zapisul care ti I-a dat Adam, Sarsail ?
Iar Diavolul Ii rspunse :
Nu-i treaba ta !
Arhanghelul Gavriil iar II intreb i Necuratul iar li rspunse :
Nu-i treaba ta s tii.
Vzand Arhanghelul cl nu capt rspunsul dorit, il indesi
cu intrebrile, pan cand Necuratul ci sdri din cdpriori
trase o

www.digibuc.ro

106

palm voivodului ingeresc. Dar lovitura asta nu-1 dura pe sfnt.

Deci Il mai intreb odat, de dotu ori, de nou ori, de nouzeci
i nou de ori, pnii cnd Necuratul, stul i nucit de atta struina de orn dircotaf, Ii rspunse rdsghios
Zapisul lui Adam nu se poate stric de orisicine. Trebue orn !

judecnd apoi c nici un orn din srnnta lui Adam nu

poate si se ridice linpotriva zapisului si a lui, adaose a zice :
Trebue om din Duh si din fecioar prea curaa i prea
nevinovatksocotind astfel c una ca asta nu se va pute intmpl
niciodaa ; cum s iasi orn din Duh, si din fecioar fr brbat !

$i de zis, a #s.
Dar Arhanghelul cum a auzit acest aspuns, s'a fcut par de
foc ce a luminat iadul. Dup aceasta s'a suit la cer i i-a dus veste
tui Dumnezeu. Diavolul, a vzut c'a gresit, dar ce alta pute s
mai fad ? Tacit, miscndu-si buzele si astept s vad ce va s fie.
Iar acolo, sus in cer, auzind Dumnezeu cele spuse de Arhanghel, i-a gait :
Gavriile, zapis a dat Necuratul prin cuvntul lui, i zapis
pe zapis se frm. Mergi darfi jos pe pmnt si'vesteste pe MariaFecioara, din smnta lui Adam, din neamul lui Valhaam, c va
naste fiu din Duhul Sfnt. Acela va fi orn i va sfrm portile
iadului.

Arhanghelul Gavriil, primind aceast porunck merse in ziva

de Blagoviftenie la Maria, Fecioara prea curaa, i o vesti. despre
Nasterea Dornnului nostru Isus Hristos, care va nimicl aria intunerecului, in cele trei zile cit va sta in pmnt 1
Aproape la fel, povestirea aceasta se aude i prin Bucovina.
Pentru aceeas pricin, Diavolul iea zapis dela Adam, ptnint in
mnk si 1-a dus in bezn. Dumnezeu trimise pe Arhanghelul Gavriil, ca s slujeasc la Sarsail un an, doar ar afl cum poate s
scoatii contractul dela dnsul, astepand ca Necuratul s.-1 intrebe
pe inger, pentru ce a venit.
Dup un an, Arhanghelul merge si li spune lui Dumnezeu
el Diavolul nu 1-a intrebat. Zidirorul it mai tritnise un an, sfntul
porni si la sfrsitul celui de al doilea an, Scaraoschi it intrebk Arhanghelul Ii rspunse, i apoi zise Necuratul :
Pentru
i. Dict. de d-1 V. D. Islazare, at. Talpigi, jud. Tecuciu.
Inceputul acestei povestiri, vezi i a mea Agricultura la Romani, p. 4-6.

www.digibuc.ro

107

Contractul acele nu-i vrednic s-1 iea nimene ; numai acela care s'ar naste din Dub sfnt, din fecioar.
Aflnd acest raspuns, Arhanghelul a luat-o la fug, dar
Sarsail, prndu-i ru de ceeace fcuse, s'a luat dup sfnt, cu
gnd ca s-I prind. Fugreala aceasta a tinut pin cnd sfntul er
aproape s ajung la cer. Atunci l-a apucat cu putere de talpa piciorului i i-a rupt-o ; la om se vede i acuma acea scobitur in
talpa piciorului 1
Ajungand in cer cu rspunsul, Arbanghelul Gavriil a fost tri-

mis in cer la Maica Domnului, la Mandstire, unde se afl ddruiti

de printii ei, deoarece se fgaduisera cu aceasta inainte de-a o
face.Acolo a vestit-o ca va naste pe Hristos, care, acele trei zile
ce a mers in mormnt, a mers in iad i a luat contractul si a dat
drumul la toate sufletele. Iar pe Diavol l-a legat; i as sade pn
la a doua inviere 2.
A doua povestire se aude prin Transilvania ; ea este si legeNa
doua insecte fcute prin minunea Argrierufilor i
hanghelului Gavriil. Ea sun in urtnAtoarea cuprindere :
alIu stiu, zu, dar totus cred c o fi hat mult vrerne de
atunci, de cnd Ileana Conscingeana cea mndr i frumoas umbl
cu Voinic-inflorit, tinndu-se de dupa brat' i doinind hori de sunau
muntii de ti se fiice inima iZvor de lacrmi la auzul doinelor lor.
De mult o fi, ca doar nu a fost numai ieri vremea cnd sfntul
Arhanghel Gavril umbl si el ca un mosneag rdzimat in crja-i de
otel, dnd oamenilor veste ca Dumnezeu pe capul lor o s trimit
un potop de limbi strine i nemernice, de nu se vor ingdui cu
pisma si de nu vor incet cu sudlmile. Sfntul Gavril, umblnd
mult lurne imprtie, in un yid* de rapii piezis, de te imbatai
uitndu-te din vrful ei in jos, intalnitu-s'a i cu Ileana Consngeana, ce din ochi plngel si din gull doini, i cu Voinic-inflorit,
cu care dat-au in povesti, dup cum dau toti drumarii, cnd rndueste Dumnezeu ca s se intlneasc.
Pana unde, rnosule ? Il agrell Voinic-inflorit.
Pn mai departe decit tine, voinicel, Ii rspunde Arbanghelul Gavril.
i. Povestirea aceasta se leagd pi de persodna lui Sf. Ilie. V. StIrbatorile de yard"; la Romdni.
2. Voronca, op. cit., p. 37-8.

www.digibuc.ro

108

Pe fecior II cuprinde roseata pana dupa urechi de rusine,

auzindu-i vorbele, caci cum nu, cand un mosneag ca el se lauda,
ca pna mai departe dect el, ca i cnd el nu ar fi voinic
ca sa umble mai mult si mai departe declt un mosneag glrbovit
de bateau si alb de carunt.
Hei, mosule, c slabanog ma mai tii, cnd imi zici c
nu-s in stare a druniiiri cat d-ta !
Voinice, glasul tau puternic i dulce, de azi inteun an nu
se va mai auzi !
Si de ce ?
A vrea Dumnezeu

A ar fi, de ai fi tu frate cu Hristos, ii raspunse feciorul

batjocura.

Voinice, de nu oiu fi frate cu Hristos, apoi cu Scin-Petru

a bun seama ; de nu crezi, hai, prindem nimaf ca de azi in un
an sa ne intalnim iara. Tu insa pe atunci Ii fi mai neputincios de-

cat cum ti se pare c is eu acum.

Bine, fie cum zici, dar grift,

ca

de

castig rmasul, apoi

vai de chica ta / ii raspune voinicul.

Fie !

Dorindu-si drum bun, fiecare se duse gandul ca sa-si castige

ra masul.

Cine a fost acel mosneag indraznet ? intrebi Ileana Cosan-

geana, cad mi se pare ca nu e ash de batran, dupa cum Il arata

prul. Mai, acela a fost un voinic, ori stie Dumnezeu cine, numai
om bateau nu a fost.
Si de pe ce 1-ai cunoscut ?
De pe ce ? Iac' cand mi-a dat mina, m'a strns cu atata
foc, cat imi venia sa-mi arda sufletul de caldura mnii lui.
Voinicul,, auzind-o, se mnie de nu mai semana mai mult a
otn, fr'a fiara slbateck i as mnios cum era, se npusti asupra
frumoasei copilite, si lund-o de cap, o asvarli pe rapa in jos, de
sfrmi i bucatele se fcii. Dupa aceea o lua la fuga, de gandiai
si mat-lance pamntul si nu alta.
AO a umblat multa lume, pana a sosit vremea ca sa se Inaplineasca anul de cnd s'a riimdfit cu mosneagul.
and mai era o zi Tana la an, Voinicului i-a venit in minte
de ramasul fcut, i uitndu-se inteo fantan se vza mai slab si
mai petrecut decum era atunci mosneagul. Se supara rau, vazand
www.digibuc.ro

109

c pierde rmasul, si in necazul lui se arunc in fntn, dar fintfi'a nu-1 pritni, cad ash a fost voia lui Dumnezeu. Er imbiitrnit
ru, bietul Voinic-inflorit, caci gndul si suprarea ii invrst fata
cu o multime de sbIrcituri, iar prul din negru ce erh., il prefcuse
in alb ca omtul. Gndurile il puser bine, cci el in o mnie, ori
poate in un ceas fIr de noroc, isi omorise pe scumpa lui Ileana,
aruncnd-o in jos pe tip.
Arhanghelul Gavril, care le sti toate cele intmplate, In schint-

bdndu-se in un voinic frumos ca un soare si voinic ca un craiu si

viteaz ca un leu, se aul cAlare pe un armsar negru ca noaptea si
iute ca vntul si se duse la rpa unde s'a fost rmsit cu mosneagul
drumet.

Mai mare i-a fost spaima, cnd in locul mosneagului de odinioar intlni un voinic ca si care el nu mai vzuse.
Bun ziva, Voinic-inflorit !

Multam, orn de omenie, dar eu nu-s Voinic-inflorit, ca-s

un mosneag incruntit.
Hei, hei, vezi c ai ajuns ash dup cum si-am fost spus,
as c tu ai imbtrnit si eu am intinerit.
Asa-i, c voia lui Dumnezeu cine i-o poate stria. El poate
face cum vrea, noi cesti oameni slibnogi trebue s ne ldsm
voii lui !

Ash-i, as-i, dar cum stm cu rtnasul ? Unde ti-i fata cea
frumoasa, la care mai mult credeai deck la Dumnezeu ?
A murit atunci.
.
A murit, c ai ornorit-o tu, netrebnicule !
Eu nu, fr din voia lui Dumnezeu a murit.
Ba nu, nemernicule, ca tu o ai aruncat pe stnc in jos.
Eu stiu c am vzut urma pe unde a alunecat.
Asta nu-i adevrat, CA eu stiu, ea .doar eu am ingropat-o
cu popa din satul vecin ; de nu crezi, vino s-ti art mormntul.
Asta e o minciun incoronat, cci tu o ai omorit ; hai
s-ti art eu unde-i sngele ei.
Si ducndu-1 ii art o rosat, care nu erl altcevh cleat o
multime de insecte rosii si mrunte.
Vezi tu aceste gujulii ? Ele sunt fcute din sngele Ilenii
Cosnzene.

Voinic-inflorit auzindu-1, se inspimnt ash de tare de, din

www.digibuc.ro

110

orn garbovit ce era, se prefc in o insect mica si neagr, care

azi plnge mult dupa iubita lui Ileana. Oamenii li zic grieruf,
iar la insectele fcute din sangele Ilenii le zic papi, cad chiar in
ajunul Pastilor a fost aruncat pe rap in jos. 1

SARBATOAREA TILHAR1LOR.
Ziva de II Noemvrie, inchinat Sfintilor Mucenici Mina, Victor
Vichentie, se numeste in popor Sarbatoarez tdlharilor 2 sau numai
Sf. Mina.
Sf. Mina este ajutorul celor pgubasi pentru prinderea si do-

vedirea hotilor si a tuturor aptasilor de rele. De aceea, in aceasti

zi, femeile duc la biseric lumdnari, pe cari le lipesc pe sfesnice cu
captul care de obiceiu se aprinde, ca s se intoard spre casa lor
inimile voitorilor de ru, intocmai curn au intors lumnarea.
Fete le mari duc si ele astfel de lumniri, le intorc si astfel
le aprind, ca sa se intoarc spre dnsele inimile eelor doriti 3.
Bisericile cu hramurile Sf. Mina,care prin Moldova obisnuit
se pronunt Minah,in zilele hramului se umplu de pelerini de prin
vecintate, cari vin cu bani, odoare 5i ce le mai trebue spre a plti
cu aceastea sarindare i acatiste, pentru mritis, pentru blastam,
pentru vrjbire, pentru moarte de orn, pentru npaste, pentru ca
sa se aleag inteun fel, in timpul celor patruzeci de zile !
Astfel de biserici sunt in jud. Botosani la Turbureni, unde
lumea nvleste cu lumnri, mai tare ca la ori i ce biseric 4, la
Barlad, la Focsani,care are si o icoan fctoare de minuni,-4i
alte prti.

1. T. Bogdan in Revista Bistrifei, I, p. 22.

2. Marian, Sarbatorile, I, p. 113.
3. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 92.
4. Voronca, op. cit., p. 529.

www.digibuc.ro

SF. ION MILOSTIVUL.

Ziva de 13 Noemvrie, cnd se serbeaa Sf. Ion Crisostomul,
poporul roman o prznueste prin unele pArti sub nurnele de Sf.
Ion Milostivul, Ca s fie vitele ferite de musctur de farpe
de lup 1.

Cu privire la Sf. Ion Gurd-de-aur, iati urmtoarele dou povestiri moldovenesti.

India se aude pfin jud. Dorohoiu

ne spune cine a hotrit

leturghia :

Dup ce Sf. ,ytefan a fcut toate mnstirile si bisericile, mai

erA nevoie a se sti ce leturghie trebue s duc omul, cnd se duce
de srbAtori [la biseric].
SA punem leturghia zece lei, zise S f. Vasile.
Ba nu, zise Sf. *Grigore,
s fie numai cinci lei.
Nici as, printilor, zise Sf. Joan.
E prea grea o asemenea
leturghie. Ci s fie, as zice, numai zece bani, ca s'o poat aduce
viduvele i oricine, i cAti mai multi. Si pentru erestini fi-va
mai usor, i pentru slujitori mai bine !
Sfnt s-ti fie rostul, strigara ceilalti doi sfinti.

Sfnt si de aur sd-li fie gura, strig i o vduv.

De atunci, fiecare orn trebue s dud in ziva de Treisfetite
nurnai deck leturghia de cel putin zece bani la Sf. Biseric. lar

Sf. Ioan si in crti e trecut cu numele de gur de aur 2

A doua povestire se aude prin jud. Tecuciu si se leag tot de
intelepciunea Stntului Ion :
Inteo zi de mare sArbtoare,
se ziee,
trei sfiinti printi
slujiau la biseric.
Si a zis Sf. Vasile intre altele :
Mi fratilor, cnd omul gndeste, e ca i cnd ar vorbi,

iar cnd vorbeste, e ca si cnd ar face cutare lucru!

Gri apoi

Sf. Grigore :

I. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 92.

2. D. Furtuna, Firiqoare de iarb4, p. 77-8.

www.digibuc.ro

112

Aici ai gresit tu, frate ! GIndul eu vorba, tot una sunt ;

dar dela &Ind si pni la fapt, e departe !
Dar nici as nu-i destul de nimerit, adugi Sf. Ion Gureide-aur.A gincli e una, a vorbi alta si iars a face, alta este !
Din norod, nimeni nu-si &Mu cu prerea de care parte st
dreptatea, ci pled fiestecare acasi cu vorbele tustrei SfinOlor in
minte.

Tocmai trziu, iat pe Sf. Ioan ci face praznic mare si chiam

lume multi s se ospteze ; iar la praznic chiarni si pe ceilalti doi
sfinti prin0 si blagosloveasc.
Bucatele stteau gata pe mas, dar nimeni nu intinse mina
s guste inainte de ridicarea rugiiciunilor.
Prinpi asteptau, pe semne, indemnul Sfntului Ioan ca s
inceap slujb.

$i au asteptat mult si tocmai trziu grl Sfntul Ioan :

Dar de ce, oameni buni, nu mncati din praznicul meu ?
CA nu-i sfiintit, cinstite parinte !
Atunci, cuviosi printi, de ce nu faceli rugiciunile ? intreb
Sf. Ion pe Sfintii Vasile si Grigore.
Iar acestia rispunser ;

In casa ta suntem si nurnai tu ai cuvint de porund.

Ba nu-i asi, sfirs Guri-de-aur. Dupi spusa sfinOilor voastre,

a gincli, a vorbl si a face, toate una sunt. Si dad v'aIi gndit, de

ce n'ati vorbit si n'ati inceput osptarea praznicului ?
Cei doi printi plecar ochii in pmnt si incepur rugiciunile
si apoi ospwl.
Trziu, crestinii si-au adus aminte de chipul cum stte intImplarea si i-au inteles rostul 1
1. Cukgere din corn. Tepu, jud. Tecuciu, comunic. de fratele meu
Vasile.

www.digibuc.ro

L I P P II.

I. Filipii.
Ziva de 14 Noienwrie, inchinata Sf. Apostol Filip, nume caruia

prin Moldova i se mai zice si Hilip sau Cilip, este miezul unei
sarbatori populare care se numeste Filipi, Pilipi, cilipi, sau Cilichi,
cunoscuta si pazita cu mare sfintenie, pretutindeni pe unde locueste
poporul roman.

zice d-1 I. Bianu, intr'un studiu 1 asupra lor, sunt

niste zei ai casei, niste penati, in onoarea carora numai femeile
maritate sau ramase vaduve (capul femeiesc al casei), tine sarbaFilipii,

toare, nemuncind cu desavarsire nimic.

Prin unele parti se crede ca Filipii sunt niste sfinti mai mari
peste fiarele salbatece sau peste lupi 2.
Unele femei au un Filip, ( tin un Filip 2 j altele au doi Filipi,
iar cele mai multe tin trei Filipi. Cele cu un Filip il serbeaza la
14 Noemvrie, cand incepe postul Craciunului. Pe al doilea Filip,-II tin la 15 Noiemvrie ; cele cu trei Filipi,
cele cu doi Filipi
serbeaza la 14, 15 si 16 Noemvrie 4. Prin unele parti din Oltenia
insa, Filipii se serbeaza in zilele de r3, 14 si 15 Noiemvrie 5. Tot
astfel se indatineaza, a se urma si prin unele parti din judetul
Neamt 6.
1. Publicat in Revista nou4 IV, p. 338-9, folosit i la alte amanunte
pentru partile valcene.
2. Marian, Sarbatorile, I, p. 253. Sunt : unul la 2 Fevruarie, alti doi
la Sntamarii, i until la lasatul secului de Craciun.
3. Ibid., p. 253.
4. Candrea, DensuOanu, Speranta, Graiul nostru,I, p. 272. Credinia
Cred. Rom. din corn.
din jud. R.-Sarat : Chilichii stint trei la numar.
Goruneti, jud. Valcea, comunic. de d-1 C. M. Popescu.
5. Calendar ilustrat pe 1910.
6. Cred. Rom. din corn. Baltatepti, jud. Neamt, comunic. de d-1 I.
Preutescu.
Pamfde, Sdrbiltorile de toamnii.

www.digibuc.ro

114

Unele gospodine au sase Filipi, pe cari ii serbeaa la i r, 12,

13, 14, 15 si 16 Noemvrie, dup cum aflrn c se obisnueste prin
jud. Vlcea si Constanta, sau in zilele de 12-17 Noiemvrie 1.
16
Prin jud. Muscel se pitzesc 5 Filipi, in zilete de 12
Noemvrie, iar pe al saselea il tin la 21 Noemvrie 2.
Prin alte prti cei sase Filipi incep la 15 Noemvrie si tin 'Atli
la 20 Noemvrie 3.
In sarsit, sunt sate prin jud. Prahova, pe unde se serbeaz
sapte Filipi : trei sunt in aslegi si 4 in postul Crciunului 4, iar
prin alte sate din jud. Muscel si Nearnt, incep dela 14 Noemvrie.

Femeia incepe s Tina Filipii de indat ce se mrit. Dad se

duce in casa barbatului, va tine. Filipii soacrei Sale. Dad brbatul

va veni in casa ei, tnra nevast va tine Filipii pe cari ii tine si

mama sa.
Cnd fata, miritndu-se, prseste casa printeascii si mama ei
rmne fr alt fat si moare fr nor, atunci tnira isi iea si
tine Filipii mamei sale sau ai casei printesti, pe lng cei ai soacrei.

In chipul acesta, ajung Filipii pan un numr de sase.

and insurteii isi fac cas nou, nevasta tnr isi tine Filipii
soacrei sale sau ai mamei sale, ca si cnd chiar ar fi ramas in
casa lor 5.

Filipii apr casa de rele, de primejdii : de foc 5, de lupi si

indeobste de jignii, cari strid vitele 7 i chiar primejduesc vieata
1. Albina, VIT. p. 1222 : Chichilii cari incep in ziva de 12 Noemvrie, adica trei zile inainte de hisatul secului de Craciun pi trei zile le
tin in postul Craciunului.

2. R.-Codin-Mihalache, op. cit.

3. Marian, Sarbatorile I, p. 253.
4. Cetim in Revista p. Ist. Arh. Filolog.. An. II, Partea IH, p. 388
aceste ;ire lipsite de legatura : De io (sic) [=12] Noemvrie tin Filipi
papte : trei inainte de lasatul secului pi 4 in post.
Gheorghiu, oh, cit.,
p. 95.In Conferinfe populare, Bucurepti 1903, p. 217, probabil din ne-

ptiinta, se scrie la p. 117 c prin unele parti se tin c4-5 Filipi.

5. Bianu, /oc cit.
6. Ibidem.
7. Cred. Rom. din corn. Hlngepti-Zaicoiu, jud. Dolj, comunic. de
d-1 N. I. Dumitrapeu.a celor din com. Catanele, acelap jud., comunic. de

d-1 St. St. Tutescu. a celor din jud. Valcea, in Bianu, Zoc cst., a celor
din jud. R.-Sal-at, in Candrea, Densupianu, Speranta, op. cit., p. 188, 269,

27o-3.ez4toarea VI, p. 32 : tE rau de gavad (lup. Voronca, op. cit.,

p. 106o, 1083, 1212. - I. Antonovici, Monografia comunei Bogdana, p.
CLXXIV CLXXV.Zanne, Proverbile IX, p. 297.Albina, VII, p. 1222.

www.digibuc.ro

115

omului, cad dad lupul nu gaseste cev pe langi o cash', va indrtk-ni

i la oameni 1. Filipii apr casa de pagube, pe copii de primejdii,
alte nenorociri 2.
Strigoii cari umbla in aceast zi, nu vor mai avei nici o putere
asupra celor ce vor pazi aceste zile cu nelucru 3.
,Ferpii nu se vor arat acestora *.

Mai pretutiadeni ins, cu toate c se spune ca in acesta zi

doar mncare de este ingaduit femeia a-si face 5, se arat totus
dinadins ca gospodina n'are voie sit mature prin casa, sau s dea
gunoiul afar
Prin unele parti din Oltenia, se mtur noaptea
gunoiul se tine strans dup usa trei zile, dupa cari se ardeiaza
apoi se arunca afar 6. Gospodina n'are voie s coase, s impunga
tri piele sau s iea acul ori un alt lucru ascutit in mna 7 ; sa nu
coasa 8 Cll rof mai ales 6, s nu macine 10, sa nu toarca 11, i sa nu
dea nimic cu irnprumut, mai ales sdrlituri i foc 22 Cnd o da
cineva)silea cenus cu carbuni in noaptea de Filipi, atunci vine lupul
si-i mnnca cevasilea de pe langa casa ; de n'are ce minca, atunci
T. Graiul nostru cit., p. 188.Credinta din jud. Ilfov : De n'are ce
Innca, atunci il mannca pe el [pe omj. A s'a intmplat cu sora lui
Dinu Baila din Merii Petchi ; dansa s'a semetit... i cnd a ie4it afara, au
sarit lupii la ea 0 au omorit-o.Voronca, op. cit., p. 1212, 1083.
2. Bianu, loc. cit.

3. Graiul nostru, I cit., p. 272.

4. Dat. i Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.
5. Dat. i cred. Rom. din corn. Halangeti-nicoiu. comunic. de d-1
N. T. Dumitrwu.
6. Dat. i cred. Rorn. din Halange0i-Zaicoiu. comunic. de d-I N.
I. Dumitracu, etc.
7. Calendarul ilustrat, Craiova 1910, la zi.
8. Dat. i cred. Rom. din Halangeti-Zaicoiu, comunic. de d-1 N. I.
DurnitraFu.Voronca op. cit., p. 579, to6o. Zanne, Proverbile IX, p. 296.
Candrea, Densu0anu, Speranta, Graiul nostru, I, p. 271-2.
9. Dat. i cred. Rom. din Halange0i-Zaicoiu, jud. Dolj, comunic. de
4/-1 N. I. DumitraFu.
Dat. i cred. Rom. din Catanele-Dolj, comunic. de d-1 St. St. Tutescu.
Candrea, Densu0anu, Speranta, Graiul nostru, I, p. 275.
12. Voronca, op. cit., p. 1083 : aNumai de Filipi [gospodinele] nu torc,
.caci se torc lupii la casa ; cum tragi firul din furca, a se trag ei. 0

baba a zis ca nu se terne, ca doar n'ar ven la ea pe cuptor, 0 a tors.

Lupii au facut la cuptor borta 0 au mncat-o. Femeile ce tore, spun ca

n'au chip s& iasa iarna afara, caci necontenit le umbla lupii pe lnga case'.
13. Candrea, Densu0anu, Speranta, op. cit., p. 271-2.

www.digibuc.ro

116

de-ai veded pe tn-ta moartd, in drum,

Il mnncd pe [orr]
sd nu dai din cas in zilele astea : foc, sare, malaiu, var,71 acrd... in
sarsit nimic, cci SI. Petru porunceste edinilor lui s mnnce vitelecelui care nu va ine zilele astea 2.

Prin jud. Valcea se zice c gunoiul nu trebue dat alar din

easd : el se strnge la un loe pand ce trec zilele Filipilor, cci dac
s'ar scoate afar,

ar scociori acest gunoiu spre a afl un carbune-

In el ; se stie cd lupii nu leaga,i deci nu se pot priisi, pAn cnd

nu mdnned vieun cOrbune din vatr in zilele de Filipi 8.
In aceste zile nu-i voie sa se sgdrie cev i nici sa se pieptene
sau sa se rhghile canep 4 sau sa se impleteasrd hind, cdci altfel se
vor primejdui ale 5.

Prin jud. Do lj, in aceste zile nu se coasd, cci in;epand cu

acul, se inteapd bubatul (vrsatul) 6 ; impletitul pomenit aduce
acelas neajuns 7.
Prin

asemeni din jud. Dolj, in aceste zile se fierbe

se
imparte
prin
vecini turta coapta in vatrd, In spuz.
porumb
Copiii, se zice c n'au voie s mnnce boabe de porumb, ca sa nu
se bube:e : att se va face bubatul de mare, ct de mari sunt si
boabele de porumb 8.
i

1. Ibidem, p. 188.
z. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 89.

Albina, Supliment I, p.
878 : Dar eu ma crucesc tare de Pilipii aptia ! De unde or fi ma i iepit
ei, ca'n calendar nu-i nici pomeneala de Filip ori de Pilip. Si cat sunt de

tinuti, Doamne, Pilipii ! Sase zilipoare in rand femeile nu dau gunoiut

afara, Mat se strange o tarna de gunoiu dupa upa. Nu impunge una odata cu acul i nu pune mama pe nimic, ca e rau de lupa! Iti iea lupul
oitele din bttura! SA te pazeasca Dumnezeu sa ispravepti de moara'n
Pilipi, sa ti se stanga focu'n vatra, ori sa-ti lipseasca ceva din casa, ea
nu te lipepti de vecine, de te-or vedek mort de foame ori inghetat scut.
Afurisite lighioane trebue sa mai fie pi lupii aptia I Vezi dumneata, de
unde sa ;tie ei c'ai tinut Pilipii, ca sa se uite cu jind la oitele pi la porcii
dumitale, fara sa le poata manca ? iar pe ale mele, care n'am tinut Pilipii,
81 mi le mat-lance ?!... Ca daca ti-o fi curtea Itaiqte i vitele pe batatura.,
lupul atat apteapta...).
3. Cred. Rom. din Gorunepti-Valcea, comunic. de d-1 C. M. Popescu,
4. Antonovici, op. cit., p. CLXX1VCLXV.
5. Cred. Rom. din corn. Catanele, jud. Dolj, comunic. de d-1
St.
Tutescu.
6. Idem.

7. &zatoarea, VI, p. 32.

8. Dat. pi cred. Rom. din corn. Halangepti-Zaicoiu, comunic. de
c1-1 N. I. Dumitrapcu.

www.digibuc.ro

117

Este bine ins, s se spele rufele cu apa clocotit, cdci numai

nstfel se poate opri gura gavatului,lupului 1
Prin jud. R.-Sarat, in aceast zi se lipeste gura sobii, ca s se
lege si gura lupului, i prin urmare s nu strice vitele 2 ; tot astfel
se urmeazi si prin Bucovina, cand femeile ung vetrile, gura cuptorului, bortile prin preti, zicand cd dup cum toate acestea se
astupd, tot astfel se va astupa si gura lupului si se vor unge ochii
lui, ca sa nu vadd prada 3.
Femeile cari trebue s scoati clopele cu pui afar 4, pun cate
o piatra prip cuptor i altele pe horn, ca s se impietreascd gura
i sd nu-i mnance puii 5.
Barbatii ins, pot s lucreze orisice, afar de un singur lucru :
s nu dea gduri cu sfrecklul sau burghiul, pentrudi altfel Ii furd

uliului,

hipii vitele 6.

Prin unele Valli din Dolj, in tot timpul celor trei zile, cat
dureaza pe acolo Filipii, se tine atarnat de lemnul coyului o secure,
cu scop ca intreaga familie s fie ferit de pagube 7.
Credinjele de pan aici, cu privire la Filipii cari apr gospodariile de lupi, le gsim si la Macedo-Rornani, in legatura cu srbtoarea dela Sdniii Surghinati, care cade tot pe vremea Filipilor
care, dupa socotinta mea, este identic cu aceasta :
1. Dat i cred. Rom. din com. Catanele, jud. Dolj, comunic de d-1
St. Tutescu.Sezatoarea, VI, p. 32.
2. Candrea, Densu0anu, Speranta, Graiul nostru, I. p. 270.

3 Voronca, op. cit., p. 1212.

4. Primavara, pe vremea scosului de pui.
5. Voronca, op. cit., p. 428.
6. Dat i cred. Rom. din corn. Gorune0i, jud. Vlcea, comunic. de
d-1 C. M. Popescu.
7. Dat i cred. Rom. din corn. Ha1ange0i-Zaicoiu, coniunic d d-1
Revista Tinerinsii romeine, III, p. 448-9, doua creN. I. DumitraFu.
dinte din jud. Dolj cDaca ai pierdut niscaivh vite i i le apuca noaptea

in padure, ca sa nu ti le mannce lupul, iea securea cu ochii

pune-o pe coi, caci atunci i lupul va trece cu ochii 1nchii, cnd se va
intlni cu vitele i nu le va vedeh ca sa le mannce, ; Child cinevh pierde

vitele, atarn o secure de lemnele coului, scoate trei crbuni ro0ti din
foc, i pune o oald cu gura la vale peste ei ; se mai iea pieptenii daracului

0-1 incleteaza unii cu altii zicnd : A s stea incle0ate gurile fiarelor.

Astfel scapi vitele de primejdie. Si o alta credinta : 'La lasatul postului
de brnza, sa legi (innozi) fiarele de pe co, inainte de a te culch, ca sa
lei gura tiarelor salbatece, sa nu-ti mannce vitiparele.

www.digibuc.ro

118

Stinhii Surghinali sunt in numr de 12, cu incepere dela i r

Noemvrie sau din ajunul stantului Mina.
Despre acesti sfinti se crede urmtoarea superstitie : Dela i I
Noemvrie si pan la 23 ale aceleias luni, se pstreaz, se tin urmtoarele : Toate foarfecile se leag cu o sfoark crezand ca prin
modul acesta se leag gura lupilor, ca s nu mai poat minca vite ;

Nu incep lucru cu nici un instrument,

ca

s nu sugrume

lupii oile;

Nu se piaptn pe cap, ca fiind parul incalcit, lupii s se incurce prin pduri, s se piard inteinsele si s nu poat da de urrna
locurilor unde pasc turmele ;
In fiecare zi femeile se ocupa cu torsul lanii cu furca, ca sa
se sporeascii turmele lor si ca lupii s se prinda in curse.
Aceste precautiuni si altele dureaz panii la finitul acelor 12
sfinti1.

Prin alte prti, de asemenea macedeo-romane, in zilele dela

11-14 Noemvrie nu este bine s

desfaci deloc foarfecile, c se

gura lupilor, inseamn a-i face

deschide gura /up/dui. A inchide

s nu poat manca vitele din rurme. Aceasta st in legiitur cu credinta superstitioas urmtoarea: cand lupul se desteapt din somn,
din lojarul su cu gura inchis, se zice ca nu poate manc de loc
vite in acea zi. In cazul acesta poate trece chin prin turme si nu

va putea s le fad nici un ru.

Ca s poat s-si deslege gura, trebue s se culce din nou in
lojarul su, sau sd adoartu si numai dac se scoal din sornn cu
gura deschis, as va putea gusta carne in acea ziO.
La aceast srbatoare a Filipilor, socot cl s'a referat bnteanul
D. Tichindeal, dud scrie la 1802 :
Romanii tineau srbtoarea Leprecalia pentru ca s nu le mance

lupi; oile. Aceasta o tin Romanii pan in ziva de astzi, Noemvrie

12, 13, 14, 15, 16, 17, srbatorile lupilor, si nu indrznesc a tAi
nimic cu foarfecile, ca s nu le mance lupii oileo.
Dupa ce trece srbatoarea Filipilor, femeile se feresc de a lash
1. P. Papahagi, Din lit. pop. a Arom.,(vol. II din Mat, folk.), p. 316.
2. Ibidem, p. 315.
3. Dositei. Obradovici, Sfaturile a inteleajerii cei stinatoase, Buda
1802.

www.digibuc.ro

119

afar limbile de melite i melipaice cu cari au melitat cnepa, pentru

ca s nu se bat cu dnsele strigele, pin ce pmntul se cutremur.
Aceasta o observ pn la St. Andreiu cu necurmare 1.

II. Postul CrAciunului.

In ziva de 14 Noemvrie se lasd sec de Dulcele toamnei sau de
Postul Crdciunului, care incepe a doua zi.

Dup credinta poporului romn din Bucovina, acest post a

fost poruncit de Maica Domnului btrnului Crdciun pentruc a
tiat mnile btrnei Craziunoae, nevasta sa, care mosise pe Maica
Domnului 2. Tot prin Bucovina se mai spune c acest post se tine
in cinstea Precuratei care fugia si se ascundei de rusine ea se sitnti
fr vin grea, cu Mntuitorul Hristos 3.
Ca si la lsatul secului de Postul mare, i acum, dar acum
mai ales, cnd oamenii au de toate, se fac petreceri cu pusti,
pistoale, cu mncare si buturii, intre rubedenii 4.

Prin Oltenia se obisnueste ca dup mas toate oalele s se

pun cu gura in jos, pentru ca si fie feriti cei din cas de orice
pagub 5.

Prin Transilvania, dup lsatul de sec se adun toate oasele

si celelalte rmsite dela mncruri, se puta inteo fat de mas si a
doua zi se aruna afar spre rsrit, zicndu-se :
Paserile cerului ! Eu v dau vou hran din masa mea, cu
care s fiti indestulate i dela holdele mele oprite !
Cu acest chip se crede c vrbiile,mai ales, nu vor stria.
ogoarele 6.

Prin unele prti, datina lsatului de sec se arnestec cu srbtoarea Filipilor ; lucru se vede lmurit din aceste sire :
De lsatul secului, taranul serbeaz aceste trei zile, adic
ajunul, lsatul secului si spolocania. Ei zic c le tin pentru lupi, ca

s nu le fad fric (?) la vite sau si nu-i intimpine

pe dnsii la

i. &zittoarea, VI, p. 48.

2. Marian, Legendele Maicii Domnului, p. 43.
3. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 89.
4. Dat pi Cred. Rom. din com. tefanepti-Valcea, comunic. de
G. Fira.
5. Marian. Ornitologie, I, p. 401.
6. Voronca, op. cit., p. 43-4.

www.digibuc.ro

d-1

120

drum. As-i obiceiul, c fie omul ct de srac, tot se pregteste

pentru o zi ca aceea de lsarul secului si face denuincare [de] carne,
de brnzi, mai nitel plcincioare, iar a doua zi, de spolocanie, se
duc la crism si beau toat ziva ca s spele gura ! Care-i cu usorul,
n'are habar, dar gospodrii cu gloat fac un cuptor de turte, de le
las acas la copii, mai pun ctev in traist, i dup ce au mai
pus si niste reicu.fori,
cepe,femeile ieau furca in brat]. .si se duc
la crsm ...1.

In sfrit pomenim si de datina pe care fetele de prin unele

paili ale Bucovinei o urmeaz, aducnd de acum inainte, in fiecare zi

a postului, cite o surcica, cu cari, in ziva de Ajunul Craciunului,

vor fierbe drupe fr sare. Aceste crupe le vor pune pe mas, pentru
ca seara, venind umbra ursitorului lor, pe cahl, sd aib ce ospt2.
1. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 94.
2. Voronca, op. cit., p. 55.

www.digibuc.ro

OVIDENI1LE.

I. Filipul eel chiop.

Cel din urm dintre cei ase sau apte Filipi se serbeaza odat
cu Ovideniile, in ziva de 21 Noemvrie, sub numele de Filipul cel
,schiop, Pilipul cel schiop (Pilipu' l .schiop) sau Filip rhiopul, in acela

fel ca i ceilali Filipi, dac nu cu o grij Inc mai mare, caci acest
Filip este cel mai mare dintre toti Filipiil.
Deci i inteaceast zi, nu pentru Ca-.3 Ovi&niile, se vor unge,
HO cu lut,cuptoarele i pereii, pentru a se unge 2 ochii lupului 3.
Tot in legtur cu aceast credim, se unge pe-alocuri i up sau
gura cuptorului, zicndu-se :
Eu nu ung uqa [sau gura] cuptorului,
Da ung ochii dugnanului,

cu credit* c cel ce va face acest lucru, nu va fi vorbit de lume

de ru, dupa cum nici jigniile nu-1 vor prirnejdul 4.
II.

Ovideniile.

Ovideniile se mai numesc la sing. i Ovidnie 5, Ovdenie o, Ohre-

jdnie prin unele pri din Oltenia 7, Obeddnie 8 prin jud. Muscel, Vovedcinie 9 sau Vovidnie lo.

C. D.
t. Rev. pentru arh., ist. i filog. An. II, vol. III, p. 388.
Gheorghiu, op. cit., p. 92. Albina, V, p. 455. R.-Codin, Mihalache, op.
cit., p. 89: Acest Pilip este cel mai rau dintre toti.
2. Zicala : a unge ochii cuiva cu ceva, insemneaza a-i da te miri
ce pentru a-1 face sa-ti indeplineasca o voie; ex.: la dreptate-i greu de
mers, ca cel ce are, unge ochii juratului i dreptatza trece la cel protivnic.
3. Voronca, op. cit., p. 1112.
4. Ibidem, p. 888.
5. Moldova i Tara-Romaneasca.
6. Calendarul ilustrat pe 1910, la zi, pentru Oltenia.
7. Revista Tinerimea romcina, III. p. 440.
8. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 89.
9. Marian, Immomfintarea, p. 33.
to. Cornunic. de d-1 I. Preutescu, corn. Baltateti, jud. Neamt.

www.digibuc.ro

122

In aceastA zi s'a veditl lumea pe care Dumne,zeu a blagoslovit-o

la Blagoviftenie. De aici urmeazA credinta Ca aceast sArbAtoara se
tine pentru ochii ce vdd, pentru vederi. In acest scop, unii oameni

sfiwsc in aceastA zi ate un fuior, cu ajutorul ciruia la nevoie se

sterge pe ochi, cu apa.
Tot inteo zi de Ovidenii, cred unii Romni din Bucovina cit
s'a nfiscut Domnul Hristos. Deci, ca si la CrAciun, unii ca aceia ce
cred, zic C cenil se deschide 2 i vitele vorbesc. Noaptea se petrece cu
lumina' si cu foc aprins. Prin imprejurimile CernAutilor spre aceastA

zi se pune inteo strachinA apd la privighiat. De strachinA se lipeste o lunidnare aprins. De cu searA, oamenii fac o sutii de matdnii, la miezul noptii alt sutii si in zorii zilei alta. AceastA apd
privighiat este de mare ajutor, dad se spala cinevA cu dnsa, -pentru sanAtatea trupului si pentru adApost impotriva rAuttii omenesti.
Tot in acest timp, prin alte pArti bucovinene, ferestile, usile

si locurile de culcare se ung cu usturoiu, ca

sit

nu se lipeasci de

cas farmecele, cAci dela Ovidenii incep si fermecAtoresele sA vrjeascA.

Prin Oltenia, in aceastA zi se iea o crecutd cu sapte prune i

ctevA alune i se pAstreazA la un loc neumblat, cAci sunt bune de
friguri i de alte boale, in cursul anului 3.

Pretutindeni nu se munceste nimic. Prin Bucovina se spune

6 Vovidenia o tin si Turcii.
Dela aceastA zi si pn la Sf. Gheorghe, femeilor nu le mai
este ingaduit sA batA cAmesile
rufele, la spAlat
cu maiul, pen-

tru cei inecati, caci Maica Domnului nu-i poate scoate cu volocul
ce-I face din fuiorul dela BoboteRd ; cnd bat femeile [cu maiu I,
[cei inecati] mai in fund cad.
SA nu se uite ea bAtutul cAmaselor se face la apa curgAtoare
si ca in pomenitul rstimp de vreme este indestul de frig, ca sii
poat femeia spla rufele sale 2E11 !

Tot dela Ovidenii, si tot prin unele prti din Bucovina, se

crede ea incepe iarna 4.
1. A se verifich In Povestea lumii de demult, p. 19 i In indiceglosar : a se vedi.
2. I. Otescu, ofi. cit., p. 55 : Se deschide cerul qi atunci se vad frumusetile cerului numai de cei prea buni la Dumnezeu,ciobanii cari nu
au vazut ochi de femeies.
3. Revista Tinerimea romna, III, p. 449. Jos se Insemneaza : Obrejenie (20 Noemvrie)!
4. Voronca, op. cit., p. 887-8, i pentru parti de mai sus.

www.digibuc.ro

1 23

Prin Oltenia se zke c dac ninge in aceast zi, acesta este

un semn ca iarna va fi grea 1.
Prin jud. Covurluiu se crede c daci in aceast zi va fi senin,
atunci vara va fi secetoas ; de va fi nor si linite, peste
soare
oameni zic c in seara de Ovidenii se noro2.
an vor fi
cefte anul ce urmeaz : dad' pe cer vor fi stele, senin, frumos, anul
vor fi ru, iar dadt va fi ninsoare, vdjgdraie, nu ger sec sau promoroac, anul va fi bum. 3.
Despre fcutul i mpritu1 covafei, vom pomeni cand se va
vorbi despre Andreiu de iarnei.

III. Lumina de veei.

Ziva de Ovidenii este insemnat i asteptat de gospodine mai
ales ca
poat da de poman lumina de veci, lunuinarea care nu
se va stnge niciodatii pe lumea cealalt.
Prin Bucovina se dau de poman lumnri aprinse, cci Ovidenia este numai pentru
adugAndu-se pe lang dansele
colacei, apei 4, si cte odat Ind i alte lucruri de ale guru i imbrdirii). 5.

Prin jud. Tecuciu i Tutova, lumina de veci poate s fie sau

o lunuinare albei de cear sau de spermatii 6, sau o candelli cu untdelemn, i numai in lips de acestea se duc la biseric spre a se
aprinde sau spre a se imparti 7 lumnri de cear galben.
Mai ales au grij Romncele spre a aprinde lumnri i a da
de poman pentru sufletal celor ineca0,
deci moqi fail lurnanare la captiu,
mot-0 in intunerec, ca s-si aib i dnsii pe
lumea cealalti calea luminat. Grija aceasta e o grij crestineasc,
si prin urmare cade nu numai in sarcina mamei, surorii, fiicei sau
nevestei ori rudeniilor mai indeprtate ale acelui mort fr lumnare, ci i intea tuturor gospodinelor crestine. Lumnrile ce se
i. Calendarul ilustrat pe 1910, la zi.
2. Cred. Rom. din corn. Tutcani, jud. Covurluiu, comunic. de d-1 1.
O. Zugravu.
3. Cred. Rom. din com. Jorapti, jud. Covurluiu, comunic. de Par. I. C.
Beldie.

4. Voronca, op. cit., p. 887 pi 890.

5. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 95.
6. Pronuntie popular& : spirminteiti.

7. A se imparti, a se da de pomana.

www.digibuc.ro

124

aprind pentru acesti

sunt in forma' de toiaguri ; ele se fac
cat o statue de orn, cat usa casei sau cat usa imprteasca dela biseric i apoi se invartesc ca melcul. Dac nu se ispravesc de ars in
ziva de Ovidenii, urmeaza a se aprinde i in alte sarbatori, in thnpul
liturghiei. Alteori se dau de pomana cu o ulcica da apa 1.

Prin unele sate din jud. Tutova, cu 2 3 zile inainte de

aceasta sarbatoare, fiecare gospodina i cumpara lurnanari de ceara
sau de stearina i oale de pamant, pe cari le cla de pomana pline
cu apa sau cu braga, despre al carui chip de pregatire vom vorbi
mai incolo 2.

Pomenile acestea se mai numesc si ntofii de Ovidenii, cand,

prin Tara-Romneasca se fac i prasnice pentru copii,
de buna

sama ca numai cu bucate de post.

Prin jud. Muscel, in aceasta zi tO acei carora nu le traesc
copiii3 se roaga la Ovidenie, s le drueasca i lor Dumnezeu copii
si sa le traeasca,poate tocmai spre a avea pe cine sa lase in urrna,
dupa raposare, cu grija luminii de veci.

SF. ECATER1NA.
Ziva de 25 Noemvrie, Mucenica Ecaterina, se ine prin jud.
Muscel, si mai cu seama de catre femei, prin nelucru, sub nurnele
de Sf. Ecaterina, Caterina sau Catalina 4 iar prin jud. Neamt sub
cel de Catrina5.
Prin Bucovina se crede c aceasta sfnta a fost nebuna ; de
aceea se posteste, ca sa apere pe cei ai gospodariei de boli i nebuneala 6.
Prin jud. Neamt, nu se lucreaz In aceast zi, caci altfel s'ar

primejdul casele prin foc 7.

1. Culegere din jud. Tutova.Marian, Immormeintarea, p. 33.Voronca, op. cit., p. 887.
2. Dat. Rom. din cont. Costegi, impart. de d-ra Maria I. Mircea.
3. R.-Codin, Mihalache, op. cit.;p. 89.
4. Ibidem, p. 90.
5. Comunic de d-I V. $tirbu Vnatori.
6. Voronca, op. cit., p. 279 ; de sigur ca e greita datarea 24 Noernvrie.
7. Cred. Rom. din corn. Vnatori, jud. Neamt.

www.digibuc.ro

ANDREIU-DE-IARNA.

I. St Andreiu.
Cu privire la persoana Sfantului Andrciu, Sant-Andreiu, Ansau Sf. Andreit aflam urmatoarea
povestire prin jud. Suceava :
Sf. Andreiu a fost copilul unei femei, pe care mama sa, din
cine stie ce pricina, 1-a pus inteo albiut i i-a dat drumul pe apa.
0 alta ferneie 1-a gasit plutind in aceastil albiuta, 1-a luat, 1-a dus
dreiu-de-iarni11, May-Andreiu

acas

I-a crescut.

Inteun rand aceast mama vitrega II pusese s pazeasca gradina plina cu popusoi, cnd tatal su, srind in grdina ca sa-si
vad samanttrile, a fost ochit de fi,u1 sky, cu pusca, i astfel omorit
pe loc.
Vzandu-si aceasta fapt nelegiuit, Andreiu a plecat la un preot
ca sa se spovedeasca. Preotul, ascultandu-i spovada, i-a spus c

pentru o astfel de mare greseal, nimic nu 1-al- pute cur.4 de pacat, dect doar focul.
Esti bun de aruncat in foc, fiule !
Andreiu, auzind aceasta, a luat un ciomag si a dat una in
cap preotnlui, pornind dupa aceasta sa-si spun pacatele la alt preot,
cu care s'a intamplat acelas lucru.
Dupd aceasta, cel de trei ori ucigas a mers la un calugr. Calugrul, cum a auzit de aceste fapte grozave, l-a luat dup sine, 1-a
dat prin inselciune inteo groap de fantn, 1-a incuiat acolo, iar
cheia a asvarlit-o inteun ramnic, ca nimeni si niciodat sd nu mai
dea peste dnsa.
Trecur dup aceasta ani mul0,
o suta de ani, cnd se
1. Culegere din corn. Tepu, jud. Tecuciu.In unele parti i se zice
;i Andreiu-cafi-de-sarn.
2. Prin unele parti din Tara-Romaneasca.
3. Marian, S4rbtorile, I, p. 113.

www.digibuc.ro

126

intampl ca niste pescari s pescueasca'n rmnicul acela. Ei prind

peste mai mult si dinteinsul dadur o parte si calugarului care inchisese per Andreiu in groap. Calugrul taie pestele pentru mncare
si

in luntru gseste cheia dela groap. Isi aduce aminte de acel

ucigas numit Andreiu si merge sa vad ce s'a imtamplat cu dnsul.

In groap, Andreiu era tot viu.

Clugrul s'a minunat malt de aceast intmplare infaiu ; apoi
1-a scos afar, i-a pus pe umeri o pereche de dsagi plin cu bolovani, i-a dat cinci oi albe si cinci oi negre si i-a zis :
Mergi si le paste. Cnd cele cinci oi albe se vor face negre
si cele cinci oi negre se vor inalbi, atunci s stii c Dumnezeu ti-a
iertat pcatele tale. Pau atunci ins, nu !
Andreiu isi iea oile si pleac s le pazeasca.
Mergand astfel pe drum, iata vede inaintea sa un orn clare.
Cum ajunge in dreptul lui, Andreiu il opreste si-1 intreaba unde se
duce. Acela er un hot. Si hotul acesta ii rspunde lui Andreiu :
M duc inainte ; am omorit trei sate si mai am unul.
Auzind Andreiu aceste cuvinte, nu s'a mai putut stpani ; a
luat deci ciomagul si 1-a izbit pe hot in cap, lsndu-1 mort pe loc.
Dar dup aceasta, cnd s'a uitat la oi, a vzut c cele albe se facusera negre, iar cele negre se inalbiser.
In chipul acesta, vechile lui pacate fuseser ispsite ; iar Andreiu

s'a facut sfnt 1

In veacul al XVIII, prin Moldova se auziau si alte povestiri cu
privire la Sf. Andreiu care, urnblnd prin prtile noastre, pentru pro-

povaduirea dreptei credinte, ar fi fcut, dup spusa unui caltor

rus, o bisericuta in Serbesti sau Troianu din jud. Covurluiu 2.

II. Noaptea strigoilor.

In credintele poporului romln de pretutindeni, in noaptea de
ctre Sf. Andreiu, 30 Noemvrie, ies sau umbl strigoii.
Strigoii i strigoaicele sunt duhuri de barbati sau femei moarte,
cari in aceasta noapte se intruchipeaz aievea si ies din mormnturi. Tot strigai se mai chiam si unii oameni sau femei vii, cari
1. R. Marinescu In ..ezrItoarea, II, p. 163-4.-6 varianta se publica
chiar acum In Calendarul Revistei &Ion Creanga pe 1914, p. mt 3.
2. Etym. maps. ram. ad. voc.

www.digibuc.ro

127

au coada1 i cari in aceast noapte isi prsesc culcusurile lor, fri

ca si aiba vreo stiint despre aceasta, si ies sau umbl pe afar.

Prin unele prti se crede c acesti strigoi ieau coasele i limbile

0 infatiaare de melita card:Dupe cea viizuta la com

jud Muscel.

de melita pe cari le gsesc pe-afar, prin curtile oamenilor si se duc

pe hotare, unde se bat cu ele. De aceea, in aceast noapte, femeile
mai ales au gris ca asemenea lucruri s nu rmn pe afar 2.
i. Cred. Rom. din corn. Baltatesti, jud. Neamt, comunic. de d-1 r.
Preutescu : In noaptea de Sf. Andreiu umbla strigoii ; deci e bine ca in
acea seara sa intorci vasele de bucatarie cu gura in jos pi sa ungi tatna
cu usturoiu. Strigoii sunt acei ce au coada.sA celor din corn. Vanatori, jud. Neamt, comunic de d-1 V. Stirbu : Seara, spre Sf. Andreip, se
fac cruci cu usturoiu pe la feresti, upi, puri, ocoale, hambare, melitoaie, ca
sa nu vie strigile, cari ieau limba dela melitoaie pi se bat la hotare. S'au
vazut lupte intre strigoi de care unii satenis.
2. Cred. Rom. din jud. Neamt : Strigoii pi strigoaicele sunt un fel
de oarneni cari au coada i la Sf. Andreiu se ung cu un fel de unsori, ies
pe horna pi merg pe la crucile drumurilor unde se bat cu limbile melitei.Cred. Rom. din jud. Covurluiu : chi noaptea spre Sf. Andreiu, toti
strigoii i strigoaicele ies din morminte, incaleca pe melitoaiele si melitele de batut cnepa, ieau limba acestor melitoaie i melite in mni, drept
sabie pi se duc la hotare, unde se bat. A doua zi. ducndu-se cineva la
hotare, gaseste pietrile pline de snge curs din cei raniti.Credinta din
jud. Suceava : (Catre ziva de Sf. Andreiu, toti strigoii, i eel morti, i cei
vii, s'aduna in crucile drumului si se bat cu limbele melitcaielor, parka la
cntatul cocosilor, cnd se duc cei morti la casele lor, iar cei vii fug cari
incotro, osteniti, paliti i sgriati, aph ca-i poate cunoaste un orn intelept
ca ei au avut val in noaptea aceea i ca-s strigoi (Etym. magn. rom. ad.
voc.)Voronca, op. cit., p. 594 : Cu limbile dela rnelita se bat strigoaicele
ca cu sabiile la Sf. Andreiu.

www.digibuc.ro

128

Prin unele sate din jud. Botosani, oarnenii string in aceast

noapte rnelitoaicele, aruncindu-le prin locuri nestiute de altii,fr
numai ai casei pot sti locul, cad se tern ca s nu vina strigoii.
Dup credintele locale, strigoii vin in aceast noapte i furii limba
melitoaielor, dupa care se duc si se bat intre ei la hotarul intaiu,
dacd-s multi, la hotarul al doilea, dacii-s mai putini, ori la al treilea,
dacd-s 'Inca mai putini

Prin alte prti se zice ca strigoii fac hori pe la rdspintiile

drumurilor, unde joac cu strdsnicie, pin la cintatul cocosilor 2.
Lupta aceasta dintre aceste duhuri pare c are ca pricin o
nelatnuritii neintelegere intre strigoii morti si cei vii :
In Moldova dinueste credinta c strigoii morti ies din mor-

minte la Sf. Andreiu, se intilnese la un loc cu strigoii vii, adic

cu strigoii oameni si se bat cu cociorbele, pana canta cocosii,
cei
din urma cunosendu-se a doua zi dupa sglrieturile ce le au pe
fata. Babele sau oamenii strigoi, inainte tie a iesi din cask pe horn,

se ung pe talpi cu untura 3.

Adeseori strigoii crag si cloptele pe la biserici 4 .

and strigoii morti nu au cu cine sa se rasboeasca, se duc

pe la casele oamenilor, unde ceard s sug singele celor ce au nenorocul sa le cada in mni. Pentru ca sit nu se poata apropid de
ease, oarnenii,
e grija gospodinelor mai ales,
manned usturoitt
in aceast sear, se ung pe corp tot cu usturoiu, sau numai pe
frunte, in piept, in spate si pe la incheieturile trupului. La casa
ung cercevelele ferestrelor, pe unde strigoii ar pute sa intre sau s
se uite in cask fcindu-se sernnul crucii, si tot astfel urmeaza si
la u horn 5, pe unde deasernenea se crede cd strigoii pot intrd
iesi din cas.
T. Dat. ;i cred. Rom. din corn. Vlasinegi, comunic. de d-1 D. Gr.
Furtuna.

2. Zanne, op. cit., IX, p. 267.Etym. magn. rom., cred. din jud. Ia;i
[cu toate ca prin aceste parti nu se aude- vorba Drag-mica]: Inspre Sf.
Andreiu, strigoii i strigoaicele se strng cu totii pe la raspintenea drumurilor ;1 joaca drag-aka.
3. Gr. Grigoriu-Rigo, Medicina I, p. 172,
4. Fezeitoarea I, 249.
5. Gr. Grigoriu-Rigo, op. cit., I, p. T72 : Oamenii se feresc de strigoi,

facnd cruel cu usturoiu, pe la u;i, ferestre ;i toate incuietorile.Voronca,

op. cit., p. 548 Spre Sf. Andreiu se ung ferestrele cu usturoin.ez4toarea,
I, p. 126 : Spre Sf. Andreiu umbla strigoii ; ca sa scapi de ei, trcbue sa

www.digibuc.ro

1 29

Pe alocuri, usturoiul este tvlit mai intiu prin funingind.

Unii, tot spre acest scop, astup bdgeaga i cahla,
hornul.
Aceste credine le aflm in urmtorul descntec de plmddirea
inimii, boal ce o capt omul atunci cnd strigoiul intr pe undev
in casi ; boala const in sdrobirea oaselor, s. a. :
A plecat strigoaica
Din cask' in cask
Din co In co
$i-a gasit
Toate casele 'ncuiate,
Toate uile astupate,
Numai la N.
Casa descuiata,
IJa destupat,
Copt desfundat.
In casa cum infra,
La N. alerga,
Inima-i furii,

Oasel-i sdrobl,
Sangele-i sorbl.
Maica Precesta
Dup strigoaica se Ina.
Maicelor,
Imprateselor,
S dati lui N. (M-ei)inima la loc,
Oasele la loc,

Iar N. sa ramaie curat,

Luminat,

Ca steaua din cer,

Ca roua din camp,
Ca ortul Maicei Precestat .

La noi acas,ne scrie d-1 M. Lupescu,in Sptresti, tinutul

Sucevei, se crede c strigoii, cari-s tot oameni, ins cu coad, nu
pot suferi mirosul de usturolu. Inspre SI. Andreiu se string ori in
tintirim ori in anurnite locuri de prin pduri, prin case pustii ori
pe ziduri ruinate i fac sfat ; pe urm se imprstie dupa rele in
lume. Adeseaori intre ei se intmpl btlii i vin pe la case de
ieau limbile dela melituici, de se bat. Ca s nu se intmple in gospodrii rutti din pricina strigoilor, mama unge cu usturoiu clam pa
usii, scara, stlpii hornului, cdhneata, crucile dela feresti, boii
vacile la coarne, melitoiul i melituica, clestele, cociorva, lada si
toporul, iar noi cdsafii mncam mujdeiu... i ne feri Dumnezeu de
ungi casa pe la ui i ferestre cu usturoiu. .*(itoarea, I, p. 152 Spre
Sf. Andreiu se fac cruci pe la fereti cu usturoiu, se ung coarnele vitelor
i mananca [oamenii] cu totii usturoiu, de care miros fug strigoii.Zanne,
op. cit. :IX, p. 267.Voronca, op. cit., p. 548, pentru jud. Botoani : Usturoiul e al lui Sf. Andreiu. De aceea se mananca atunci usturoiu, i se ung
Cred. Rom. din corn. Larga, jud. Bacau, comunic. de d-1 C.
uile, . a.
Gh. Bartolomei. Ored. Rom. din Bucovina, comunic. de d-na Elena Voronca : Ele (strigoaicele cele vii) strica vacile, fac pe ursita la femei de
le omoara ; mai ales spre Sf. Andreiu pot face multe, ca Sfantul Andreiu

le e tare de ajutor. De aceea nu-i bine ca oamenii sa tie cand e Sf.

Andreiu; preotul nu spune ziva ceea cu adevarat, cci ele or face multe relea.
1. Culegere din corn. Ruca, jud. Falciu, comunic. de d-1 Popescu-Hui.
9

Pamfile, Seirblitorile de toarnna.

www.digibuc.ro

130

strigoi. In seara spre Sf. Andreiu, mi-aduc aminte d si tata, si

mama, si slugile, si noi cu totii, hteam metane mai mult ca in

alte sri.

Prin jud. R. Srat impotriva strigoilor Si strilgilor, cari ies de

prin morminte si vin de pocesc pe oameni cu felurite boale, lucrurile pornenite mai sus se ung cu 9 fire de usturoiu, mncnd
in acelas timp si fiecare om din cas cite un fir, c vor scpi de
pocitura strigoilor, clrora nu le place usturoiul si cari, pentru aceasta, nu se pot apropi de casa unui orn 1.
Pe unde nu se stie de strigoii vii sau cei intrupati, cari umbli
in aceast noapte dupi rutiti, lumea se teme de strigoii-duhuri
sau de duhurile rele 2.
Dad strigoii nu gsesc nici un loc pe unde s intre in casa,
atunci caut s cheme afar pe cei din luntru.
Strigoiul vine si strig la fereast :
Ai mncat usturoiu ?

Dac omul rspunde, it muteste, iar dad tace, se duce insi ceard pe la cei ce n'au mncat usturoiu.
Dac nici cu chipul acesta nu izbuteste, cearc ajutorul lucrurilor din cas, ca si le deschid usa : vreun vas (oal, strachin)
sau opaitul de pe horn. Pentru aceasta, toate lucrurile din cas trebuesc intoarse in aceast noapte cu susul in jos. Cte odat opaitul
treab-si 3

se stric 4.
i. D. Lupaocu, Medicina babelor, Bucureoti 1890, p. 171.
2. Cred. Rom. din com. Halangeoti-Zaicoiu, jud. Dolj, comunic. de
d-1 N. I. Dumitraocu: In noaptea Sfntului Andreiu ies strigoii. E groaza

mare in sat de frica lor... Se ung uoile oi ferestrele spre a nu se apropi

dulzurile rele de casa...
3. .5ezaloarea, I, p. 245.
4. Dat. oi cred. Rom. din corn. Halangeoti-Zaicoiu, jud. Dolj, comunic, de d-1 N. I. Dumitraocu : Se sparge opaitul (ciobul) ;i se intorc

vasele cu fundul in sus, ca nu cumvh venind strigoii, sa ceara vasele neintoarse oi sa le deschida uoa, caci altfel intra strigoial in casa oi e vai
de aceea ;a celor din corn. Catanele, jud. Dolj, comunic. de d-1 St. St.
Tutescu : se zice din batrni a in ajunul lui Mof-Andrein, ies strigoii oi
ca ea fie feriti de acea boal (?), sa intoarca toti vasele cu fundul in sus,
oi atunci nu mai indraznesc in caskC. D. Gheorghiu, op, cit. (Prin jud.
Iaoi, inainte de a se inser spre Sf. Andreiu, strica opaitul, caci exista
credinta ca odatd, oarecare intorcnd toate celea din casa cu fundul in
sus, a uitat de opait oi cand colo, venind strigoiul oi cernd dela fiecare
lucru in parte sa-i deschida uoa, a ajuns oi la el oi atunci opaitul, nefiind
oi el intors, s'a dus ;i a deschis strigoiulub.

www.digibuc.ro

131

Tot spre a feri de strigoi, este bine ca'n aceast semi nimeni
s nu-si indture casa, sii nu lepede gunoiul i s nu-si fad Idutaore 1.
Am artat ci in afar de strigoi, in aceastA noapte mai umbli
.dupi rele alte duhuri vtmAtoare, printre cari se numr si dracii
sub felurite infAtisri, inch cu drept cuvnt Alecsandri, in Noaptea
sfCintului Andreiu, 2ice :

Sgomot trist In amp rrisun,

Vin strigoii, se adun,
Prsind a' lor secrii.
Voi crestinetor popoare,
Faceti eruct mantuitoare,
Cci e noaptea 'ngrozitoare,
Noaptea sfntului Andriiu!

Iar mai departe :

Iat-1, iatil Satan vine,
Riisbtnd prin verzi lumine,

Pe-un fulger strillucilor.

Umbre, stafii despletite,
Cucuveici, lele sburlite,
$i Rasa lile pocite
Il urmeaz ca un nor...

Indemnnd apoi :
Voi cu suflete curate,
Cu credinti nestrmutate,
Oameni bunt, femei, copii,
Voi crestinelor popoare,
Faceti eruci mntuitoare,
CAci e noaptea 'ngrozitoare,
Noaptea sfntului Andriiu.

Si cu toate acestea, cei ce-s tari de tire, pot infrunt aceast

lume de duhuri. Mai mult chiar, pot trage unele foloase. SA se
duck ne spune o credin0 din jud. Covurluiu, unul ca acela intr'o
rspntie de drum, s aseze acolo pe chirostii un ceaun cu apa,

sa-i dea foc si cnd va vedel cl apa a inceput sa clocoteasca, sii

arunce in ceaun sau in cazan o mdfd neagrd, in care se intrupleazA
diavolul. Indat ce mta va incepe s fiarbA, omul cel tare de ingeri
va vede cum imprejurul lui se vor adtm dracii unul cte unul si
1. Cred. Rom. din cow. Halangegi-Zaicoiu, jud. Dolj, comunic. de
41-1 N. I. Dumitrascu.

www.digibuc.ro

'132

vor incepe s-I roage ca s sting. focul. Acel orn s tad i s a-

stepte Ora ce la urma urmelor va veni insus Scaraoschi. Ace la Il

va rugi mai mult, va fgadul multe de toate, i in chipul acesta
lui i se poate cere ori i ce, cci dracul dracilor este silit s dea 1.
Toate aceste credinte st;nt ilustrate in popor prin felurite povestiri,fireste, numai simple intarnpliiri fatale sau viziuni.
lat, ca pild, cateva. :

Un orn se fcea strigoiu dup moarte, fiindc dormise toat

vieata afar in noaptea santului Andreiu. El venil la nevast-sa
acas i sta pan la canttori. Femeia, dup sfatul unei babe, raspunde inteo noapte la chemarea strigoiului :
M duc IA nunta lui frate-tu, ca se insoar cu sor-ta.
Nu se poate ! dspunse strigoiul.
Iar femeia :

Nu se poate cei morti la cei vii, dar aceasta se poate.

Si pe loc strigoiul a crpat.
A doua povestire :
Un orn venia cu un tdbultoc,sac,-- de fin dela moar. La
niste cruci de lemn, vede niste chipuri jucand :
Dumnezeu s v immulteasc jocul, zise ornul !
Dumnezeu s-ti immulteasc fain din sac, ziser strigoii.
Si de atunci fina din sacul acelui nu s'a mai isprvit, pan
cand a spus taina aceasta si altor oameni. Atunci fina si-a pierdut
vraja.

A treia povestire :

Un orn avea ca femeie o strigoaia ce purcese grea. Inspre

Sf. Andreiu, femeia Ii spuse barbatului su, sa iea o limb de melitoiu i s se duc la crucile drumului s dea cu limba de 9 ori
in pmant si sl zic.4 : dau, dar nu taiu !.
Omul se duse, dar zise : dau i taiu.
CAnd s'a intors acas, gasi pe nevast-sa tiat.
A patra povestire :
O femeie moare in seara de cave Sf. Andreiu. Brbatul su
o iea si o mut pe lait. Atunci vzut
o part' pe gura:
para er sufletul ei de strigoaic 2
In sfarsit, tot pentru ilustrarea acestor credinte, dam in cele
r. Cred. Rom. din com. Vrlezi, comunic. de d-1 I. N. Vrlezeanu.
2. qezatoarea,

I, p. 248-9.

www.digibuc.ro

133

ce urmeazA a cincea povestire culeas si scris in Moldova : Sara

lui SF. Andreiu, care nu-i altceva dect un vis plin de vednii :
... Lnga un pod stricat era o cask. pkrasit. Toader se vari
inteinsa, spre a se mai oplosi de frigul ce-i intrase in oase, se ascz
pe niste paie ; dintii ii incepur a clntni, genele i se prind una
de alta i deabia mai putea rasufl. Peste putin adormi greu.
De odat Todirel, inspaimntat, sare din locul unde dormi,

drept in picioare, la huietul unor tropote ce le auzi ; i vede o

roat mare de oameni in jurul lui, un huiet grozav i niste glasuri
miorlitoare. Cnd iea sama mai bine, vede o btlie mare imprejurul lui, in care se scarmknau o multime de brbati si de femei,
cu capul ca de om, cu prul tot rosu, la trupuri goi, picioarele de
cai i [cu] cozi mad, [cad] se incoaciau imprejurul trupurilor lor.
Fiecare avea in mn cte o coad de mtur, o cociorb sau o
ftigare, cu cari se bateau unii pe altii, alungndu-se, cnd afara,
cind in cask', cnd peste cask.
Fieriti, dracilor !, strig Toader speriat i voind a fugi
de-acolo.
Stai !

strigar toate dihriile acelea inteun glas ;

esti in

mina noastra !
Si de-odat
apucar de subsiori i incepuri a-I purti in
mijlocul btilor, si-1 aruncau mereu in sus si'n jos, cnd inteo
parte, cnd intealta.
Apoi se ridicar cu totii spre cer, purtnd i pe Toader prin
inltimea nourilor, iar in urma lui se zri o mare arsita de foc,
in care se jucau felurite dihkniii, capre, porci, bursuci, lupi si tot
felul de fiare slbatece. Apoi iars cu totii se lsard spre pamnt si
se oprira la o moar prsita, In care se auzia o hodorogeal grozav.
0 mask mare era intins in mijlocul urii, iar pe ea un sacriu In
care era lungit un mort. Cnd intrar dihaniile si cu Toader, mortul
incepU a se inrosi si a se rnisca, pink ce sari in picioare. $i se
incepa o btaie crunt.
Una cte una cdeau dihaniile celea de purnnii si busiturile
*II

ce le ddea mortul, Ora la cea din urtnii, care se Ora a fi dupitanul lor si cu care mortul avea sa se lupte mai crunt ; dar la
cpitanul. Dup asta, mortul se apropi si de
urma urmei czit
Toader i incepU a-i zice bland :

Mete, sa nu ai nici o teatni, ci eu nu sunt strigoiu, ci-s

orn ca. i tine.

www.digibuc.ro

134

Toader rmase mai mort dect mortii.

eu sunt unul ea si tine,
care eram s pic in ghiarele acestor strigoi ; sunt orn pmntean
in curnd vorn merge amndoi s ne vedern tara si casa ; am fosr
si eu adus aici ca si tine, asezat in cel scriu in care m'ai vzut, de
patru ani acuma, fr s stie nirnenea de mine. In fiecare se.ar a
Sfntului Andreiu m treziam din somn si eram nevoit s m bat
cu isti cdpcuni, cari voiau s-rni sug tot sngele din mine ; si azi,
Nu te teme, adugi iar mortul ;

fiindcd ai fost si tu aid, vderea ta m'a imbrbtat si am infrnt

pe strigoi. Dar in curnd are sa vie o bab frmditoare, care de
re-ar afl aid, te-ar face in mii de hucti si ti-ar fierbe oasele inteun cazan cu smoal. Inchide dar usa si stai in coiul casei.
Mortul lu o ulcic, o inturn cu gura in jos si o vari in
horn.

Un tipt groaznic se auzi in afar i un vltuc mare incep

a se izbi de toti peretii usile ; si apoi intr in horn si incep a
se sbate in fundul ulcelei din vatrd.
Costache, Costache! D-mi drumul in cas c nu ti-oiu
face nimica, bolborosl glasul care se intelege ca vine din ulcica pe
care mortul o intorsese cu fundul in sus.
Ehe-hei, baba cloant ! Fugi, fugi, 6.-0 frig oasele, strip
Costache, varind o frigare in horn.
In vreme cat se munci cu frigarea, deodat se auzi cntarea
cocosului.

Am sciipat, am scpat, striga Costache mortul, deschiznd

usa i trgind pe Toader alar.
Trezindu-se din spaima ce-I cuprinsese, Toader se vzii In
ograda casei lui, impreun cu cel ce-1 scpase.
De-ac, cu ce te-as pute multml, omule, zice Toader
ciitre tovarsul lui ;
c dela grea primejdie m'ai scpat.

-- Cu ce s m multamesti, cu alta, decat doar s-mi dai

inima ta s sug trei picturi de snge, sl-mi mai improsptezi vieata,
care era, cat pe ce s m prseasc, dac nu veniai tu s-mi stai
in ajutor.
Cum s-ti dau s sugi inima mea ? Atunci esti i tu strigoiu.

Strigoiu, nestrigoiu, mie-mi trebue trei picaturi de snge

din inima ta, zice Costache, si scoate o custur din briiu si d
si se rfipeada la Toader s-i sngere pieptul.

www.digibuc.ro

135
A ! sriti, ajutor, strig cat ce putit Toader,
ajutor, c
mi sfasie strigoii !...
Si sarl drept in mijlocul casei, i deschise ochii mari, i vza
lumina zilei.
Nevast-sa alerg la dnsul, i inspimntat, Il intreb :

Da ce este, Toadere, ce ipi, ce ai p4it ?

Strigoii imi sug sngele !
Ce strigoi ? Visezi ? Ai innebunit, ori ce este ?
Ce ? Unde-i Costache ?
Care Costache ? N'avem pe aici pe nimeni Costache !
Mortul ?

Ce mort ?
Mortul care m'a scpat de strigoii din moar...
Vino-ti in fire, omule ! Ai visat bazaconii. Te-ai culcat

asear de cu vreme si se vede, unde am tot vorbit de strigoii ce

umbl in spre Sfntul Andreiu, ti s'a nlucit... Dar n'ai griji : am
uns eu bine toate ferestrele i usile cu usturoiu si am mncat cu
to%ii in cas la mujdei de-ajuns...

Toader i fc cruce, se fred iar bine peste ochi, imelese c'a

visat cte si mai multe bazaconii, i zise femeii lui :
Noroc numai c'am uns peste tot locul cu usturoiu, c'altmintrelea tot nu scpam noi teferi din mAna strigoilor 1

III. Ziva lupului.

Ziva Sfdntului Andreiu se mai chiam si Ziva lupului sau Gddineul schiop, serbandu-se pretutideni cu nelucru, ca s nu strice lupii
vitae i mai ales oile i caprelc2. Primejdia este ins, nu nurnai pentru
vite, ci i pentru oamenii cari ar indrzni a pled pe drumuri in
in aceast zi, cnd porneste i hiparia 8.
Vitele cari mugesc spre Sf. Andreiu, caii cari necheaz si paseserile cari ;ip, vestesc lupul care se apropie de ograda omului. Deci,
fiecare gospodar trebue s aib grij de. paz 4.
Pentru ca s se apere ograda de lupi, se obisnueste prin unele

pr0,fie aceasta ca o msur i impotriva strigoilor, si se ung

1. N. A. Bogdan, op. cit., p. 152-3.
2. Etym. tnagn. rom., ad voc.
Candrea, Densupianu, Speranta,
Graiul nostru, I, p. 271.
3. Zanne, ofi. cit. IX, p. 267.
4. Ibidem, p. 329.

www.digibuc.ro

136

tarasii dela poart, drugii i cercevelele ferestrelor precum

pragul

cu usturoiu 1.

Prin jud. Botosani, in aceasti noapte se ung cu usturoiu pe

lngi lucrurile pomenite Inca si fdnteinile. Alti gospodari fac o cruce
de ceara i o lipesc la vite, insa numai la cele de parte barbateasca :
boi, berbeci, i anume la cornul din dreapta 2.
Prin Bucovina, cu o saptmni inainte de Sf. Andreiu, femeile
se feresc de a toarce, ca sa nu toarca lupii la casii 3. Tot pemru
ca lupii sa nu vina, aproape pretutindeni in aceasti zi nu se matura,

nu se di gunoiul afari, nu se rdnesc grajdurile, nu se piaptand, nu

fac sgrieturi, nu se face pomana si nu se &A nimic cu imprumut 4.
Lupu/, al carui gat este eapan 5, in aceasta zi capita darul de
a si-1 indol. Este sprinten, st prin urmare nimic nu i-ar scapa
dinaintea lui. De aici credima hategana a in ziva de Sant-Andreiu
isi vede lupul coada.
De casa al carui stapan i stpani nu munceste in aceasta zi,
lupul nu se pc:Ate apropia ; de aici : poti si muncesc in orice zi,
cat de mare, numai in aceast zi s sarbezi 6 Totus, and soarta
scrie altfel, primejdia nu se poate indeparta, caci peste cele hotrite
de Sf. Andreiu, nimeni nu poate trece.
In aceasta privinta iat ce ne spune o povestire :
Un vrajitor sftueste pe un boier ca s nu ias din cask' in
seara despre Sf. Andreiu, cici va fi mancat de lupi,
si ar fi pacat
ca nici oasele s nu-i ramaie, ca sa fie mcar ele immormantate
dup. toat rndueala crestineasca.
Boierul se inspaimnt cand auzi aceasta proorocire. De aceea
i fiat o lada de fier, se incuia inteinsa i acolo petrec noaptea.
A doua zi, intrnd in odaia aceea o sluga, spre a vedea ce
s'a intamplat, a ridicat capacul lzii. Atunci a vzut tisnind din launtru

un lup. In lad& nu ramasera cleat oasele boierului 7.

I. Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. Candrea, Densuianu,
Speranta, op. cit., p. 315, credinta din jud. Covurluiu.
2. Cred. Rom. din corn. V1sineti, comunic. de d-1 D. Furtuna ;
a celor din corn. Larga, jud. Bacau, comunic. de d-1 C. Gh. Vartolomei.
3. Voronca, op. cit., p. ro6o.
4. Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.ezatotzrea, 1Er. p. 150.
Candrea, DensuOanu, Speranta, op. cit. I, p. 315.
5. Pricina, vezi-o in T. Pamfile, Un titciune i un crbune, povestea
aVoda 'rn p rat .

6. Cred. Rom. dinpom.Vnatori, jud. Neamt. cornunic. de d-1

7. Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

137

Prin jud. Neamt se povesteste c un orn s'a dus la moara in

seara de Andreiu i n'a venit cnd trebuia. Plecnd neamurile a
treia zi cacaute, 1-au gsit mncat de lupi. Din tot trupul lui
nu ramaseser dect picioarele dela genunchi in jos I.
Dup acestea toate, credem nimerit s punem aici si incheierile
lui Hasdeu asupra acestei zile :
In basmuri, dup cum gresia simbolizeaz muntele, tot astfel
pieptenele, care prin ins4 forma sa, care ar inchipul un ir de

arbori, este un simbol al padurii. De ad, femeile zic ca nu-i bine

sa se pieptene in aceast zi ; tot astfel se feresc de a umbll cu
pieptenele chiar, ca nu cumv fiara de pdure,
lupul, sa-i aduci
vreun neajuns 2.

IV. Vrji i farmece.

In seara de catre Sf. Andrein fetele i vduvele i fac pe
ursit, vrajind de petire, de dragoste, cautndu-si de noroc,
sau
facnd farmece de rautate, care trebue s se lipeasc de dumani
de casele lor.
Ca vrdji de dragoste, pomenim urmtoarele :
Prin Transilvania, com. Rpa-de-jos, se rostesc de noul ori
in sir urmtoarele ire :
Descntecul dela mine,
Leacul dela Durnnezeu.
A plecat Inceputul
Dela casa lui,
Dela masa lui,

Nouil lei, nouii leoaie,

Nou pocitori, noud pocitoare,
Nou ursitori, nod.' ursitoare,
NouA facatori, nou f5cAtoare,
NouA maratori, nouil mArAtoare

Srmiltos,
Voios,

NouA mnditori, noua infinditoare,

[(sic) 3,

Si-a luat-o pe o cale,

Pe cilrare.

Nola zni,

Chid a fost la miez de miez de

[cale,
L-a

L-a IntAmpinat
Nouri urcoi, nou urcoaie,

Nouil moroi, nota moroaie,

Not& strigoi, nou strigoaie,
Nouil diavoli, nou diavoloaie,

Dela nouA stni,

NouA vnturi de vnt
De pe pilmnt,

Toate s'au strns i s'au adunat,

Grozav l-au Incurcat
i in pat de moarte l-au
S'a stArnit Inceputul cu glas mare
[palnA'n cer,

Cu lacrimi lungi [Aden pAnifint;

i. Etym. magn. Rom., p. 1179 pi urm.

2. Idem.

3. Poate : mirtori, cei ce se mira pi prin aceasta deoache, cum de

altfel se intlnepte pi mai jos.

www.digibuc.ro

138

Nimeni In lume nu-1 ande,

Frill Maica Domnului
Din poarta cerului.
Ea din grain aA a grAit:

Inceputule, ce plAngi cu glas

[mare pAnfi'n cer,
Cu lacrimi lungi panA'n pAmrint?
0 Maica Domnului

Din partea cerului,

Cum n'a plAnge cu glas mare
[pAnA'n cer,

Cu lacrilmi lungi pAnA'n pAmAnt!

Am plecat

Dela casa mea,

De la masa mea,
SAnAtos,

Voios,

CAnd am fost la miez de miez de

[cale.
M'au Intl lnit,
M'au Intftm pinat,
Nou urcoi, noua urcoaie,
Nouri moroi, noua moroaie,

Nota strigoi, nonA strigoaie,

NouA

draci, nouA drcoaie,

Nouii diavoli, nouA diavoloaie,

Nou' lei, nou leoaie,

Nou smei, nouA smeoaie,

Nouil pocitori, nou'A pocitoare,

NouA ursitori, nouA ursitoare,

Noug facatori, noti fAcatoare,
NouA mirastori, noua miratoare,
Nou' mAncatori, nouii mAncAtoare,
Nou zAni
Dela nou stAni,

Noua vAnturi de vant

De pe pilmAnt.

Nu grindi nimica, Inceput 1

Pe scar de aur m'oiu scobori,
Poale albe oiu intinde,
Pe tine te-oiu cuprinde,
Cutit de zAna,
Din teacA de zrina,
CurnpAnd dreapt5 oiu apucA,
Si bine ti-oiu alege,
Bine ti-oiu culege.
De-s urcoi, de-s urcoaie,
De-s moroi, de-s moroaie,
De-s strigoi, de-s strigoaie,
De-s draci, de-s drA'coaice,
De-s diavoli, de-s diavoloaice,
De-s lei, de-s leoaie,
De-s smei, de-s smeoaie,
De-s pocitori, de-s pocitoare,
De-s ursitori, de-s ursitoare,
De-s fricAtori, de-s filcAtoare,
De-s mil-Mori, de-s miratoare,
De-s mrinatori, de-s mAncAtoare,
De-s nouil zAni
Dela nouri stAni,
De-s nourx vAnturi de vAnt
De pe pAmtint,
CrApe-le inima'n patru,
Cum crapA pasatul.
Pice-le cositele,
CurgA-le tAtele,
SA piarA,
SA rAspiar,

Ca scuipatu'n cale,

Ca roua de soare,
Inceputul s rilmAie curat,
Luminat,
Cum Dumnezeu I-a dat
Si Maica sfAntA 1-a lsat.

Toate s'au strrins

Si s'au adunat,
Grozav s'au Incurcat

SnAtos,

Voios
Si veselos 1.

Si In pat de moarte m'au %at.

Prin unele prti, in aceast sear se adun la o cas mai mul0

flcdi si fete. Pe o mas pun mai multe edeiulii de u.sturoiu, irn prejmuite cu taindie, smirnd i citev luindnari dela Patti aprinse. Pun
t. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 96-8.

www.digibuc.ro

139

apoi pe masa felurite mancari cu plachie, mefnird, gbitimani, mlaiu

si pane. Apoi se aseaz cu totii roata in jurul mesei, mananca, vorbesc i rid in toat voia buna, pan catre zorii zilei, cand se despart.

Fete le ii impart intre dansele usturoiul ; pe care il duc a doua zi

la biserica, spre a-1 sfinti preotul. Astfel sfintit, usturoiul se pune
pe policioari la icoane, find bun de facut de dragoste 1
Prin alte parti la aceast adunare flaciii aduc lutari
tura. Pe strachina fiecaruia se pune ate o cpatini de usturoiu, care
este pzit spre a nu fi furat de strigoiu, o bab anume oranduit
pentru aceasta. Cu o parte din acest usturoiu pckit, se ung lucrurile
pe cari le-am pomenit la capitolele precedente, iar o alta parte se
pstreaz peste an, find buna de leac.
Dela aceast paza a usturoiului s'a nascut zicala : par'd a
pazit usturoiul, ce se da celui ce se cunoaste ca a petrecut o noapte
fr somn 2.
Prin unele parti din jud. Tutova, paR:a usturoiului sa face in
chipul urmator :
Inspre Sf. Andreiu, inteo casa de gospodar se strang 10--12
fete, avand fiecare fata cate o jemnd ,o
caciulii,capatinide usturoiu, un fir de busuioc, legate cu un gditan rosu i o
sticla cu rachiu, Lucrurile acestea se pun pe o masa inteun colt al

casei si se acopera cu o broboad

rofie.

Mai de mult, broboada

aceasta se facea in casa. Astazi se cumpara din targ. Langii lucruri,

pe masa, st un sfesnic c'o lumanare aprinsa, care arde de cu sear

si pana in ziu. Lng mas, una in dreapta si una in stanga,

stau de straja doui babe, g.ri bag bine de seama ca sa nu se fure
din lucruri, ori sa nu puna cineva mana pe ele. Ele stau acolo neclintite pana dimineata.
La datina aceasta, pe langa fete, se strang i flacai, mai ales
cei ce traesc bine cu fetele adunate. Ei tocmesc lautari, anti
joaca cu totii.
La miezul noptii, fetele pun masa flacailor. Lautari 6'130, glumele curg, ochii scanteiaza intre cei ce traesc bine, si apoi jocul

iar incepe. In zitia iar se pune masi flcailor, lutarii calla i petrecerea i urmeaza firul.
and s'a acut ziva bine, un flacau iea inteo covat ori pe o
I. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 98.
2. Zanne, op. cit., IV, p. 167.

www.digibuc.ro

140

tabl mare toate lucrurile fetelor de pe mas (usturoiul, panile si

sticla cu rachiu), lutarii ies afar, hora incepe, flcii chiuie, iar
flikul cu lucrurile din covat, coperit cu broboada rosie, joacii ustu-

rohtl in mijlocul horii. Isprvindu-se hora, flcii si fetele intr in

cas, fetele ieau lucrurile lor si le impart la flci. Panea se mananca, rachiul se bea, iar usturoiul se strange de leac.
Usturoiul acesta e tare bun la cas. Cnd vitele-s bolnave, li
se da mujdeiu in bog ori vin i le trece.
Dac se full din usturoiu, nu-i a bine ; la casa acea nu-i
aDoamne-ajut i fetei, din partea careia i se pifcci (pron. pop. :
chisca),
i se fur,
usturoiu, nu-i merge bine.
bun de leac.
Usturoiul pdit, primvara se pune in prnnt
Furatul usturoiului se face de unii din flacii gbidusi, ca sa
rd ori s fac in ciuda vreunei fete.
Adesea, la petreceri de acestea, se intampl batalii. Pricinile
sunt betiile i gelozia intre fete si flci.
Intr'un sat se pot face asemenea petreceri in 7, 9 ori 13 locuri 1.
Tot prin jud. Tutova, pe alocuri se sftuesc ctiva flaci ce
pun la cale petrecerea cu lautari, i hotrsc partea de cheltueal ce
trebue s'o aduc fiecare. Ei mai poftesc i cteva fete. Fetele, instiintate din vreme, gtesc de-ale mncrii. Ele aseaz o mas pe
care pun bticatele gatite, iar de fiecare fata pun trei capatini de usturoiu, un colac sau o felie de pane, un pahar de vin i o lumanare.
0 femeie mai batrn pazeste usturoiul spre a nu fur din el vreun
flcau. In vremea aceasta, fetele i flciii joaca. Petrecerea tine pana
in ziu, cnd fiecare se imprstie, fetele luand cu ele usturoiul pe
care-1 samana.

Din usturoiul smanat, pastreaza i pentru anul viitor la Andreiu.

Ele au credinta c usturoiul pzit in spre Sf. Andreiu e bun de

purtat cnd omul pleac la drum lung sau la negustorie
Prin jud. Covurluiu, fetele mari,astzi i cele mici,cari se
adun la casa uneia pentru facerea turtei de Andreiu, aduc apa cu
gura. Pentru colacul de Andreht aduc apa neinceput. La turt se pun
in aceeas msur apa, sarea i faina, msurandu-se acestea cu o
coajd de nuca. Fiecare fata coace turta sa pe vatra i apoi o mannc, asteptnd peste noapte voinicul care va Veni sa-i dea apa
r. Dat. pi Cred. Rom. din corn. Zorleni, cornunic de d-1 M. Lupescu.
2. Culegere de d-ra Maria I. Mircea, corn. Costepti.

www.digibuc.ro

141

pentru astamprarea setei ce-i pricinueste turta,in vis. Si acela ii

este ursitorul 1

Colacul 11 face din pine dospit, punnd in mijlocul lui ate

un catel de usturaiu. Dus acas, colacul este asezat inteun loc calduros, unde este lasat vreme de o saptamn. Dad rasare usturoiul
din mijlocul colacului, fata cunoaste c va fi cu noroc. Dad nu
rasare, fata se intristeazi si spune c va fi lipsit de noroc 2.
Prin alte prti, fetele merg in aceast noapte la fntnd, aprind
acolo o lumdnare dela Papi i o afund pin ajutorul ciuturei sau
lumnricii pina cnd se lumineaz bine fata apei. and a ajuns
jumanarea acolo, fata zice :
Sfinte Andreiu,

Scoate-i chipul in fata apei,

Ca In vis sA-1 visez,
Ca aievea sA-I vAz I

Atunci apa din fantn se turbur si fata si vede,se spune,

chipul ursitului ei.
Alte fete merg afarl la gard si pun mana pe par. Dela acesta
incepe a nun-IL-a nota pari si pe al noulea il leag cu o stramatur rosie. A douazi dimineata, se duc si yid cum este parul. Daca
este drept si neted, cred ea ursitorul,
viitorul brbat,
le va fi
tanar, ins sarac. Dac parul legat va avea coaja groasa, ursitorul
va fi bogat. Dad parul va fi scurt si noduros, viitorul brbat va fi
btran si sarac. Dad parul va avea mai multe crci, ursitorul va fi
vaduv, avnd si copii.
Alte fete se duc in aceast noapte la cotetul porcilor i strig rar :

Huideo am, huideo la anul, huideo la alt an !

Dac porcii rspund printeun grohit la una din aceste trei
strigri, fetele vor sti cand se vor mrit, adic : in graba, peste un
an sau mai tarziu. Dad porcii nu le rspund de loc, este semn ca
fetele mai au inc mult vreme pan le va veni ceasul 3.
Alte fete vrjesc cu oglitRile. Se pune o fat pe un scaun,
avnd inaintea ei o oglind, in spate alta, iar la dreapta si la stanga,
cate dou sau patru lumnri. Dad fetei i se arata ceva in oglind,
ea isi va face unele socotinte cu privire la viitorul ei. Astfel, de
I. In multe parti. Vezi pi Voronca, op. cit., p. 187.
2. Da t. pi cred. Rom. din corn. VArlezi, comunic. de d4 I. N. VArlezeanu.

3. Dat. pi cred. Rom. din corn. Vlasinepti, jud. Dorohoiu, comunic.

de d-1 Al. Al. Leontescu.

www.digibuc.ro

142

pild, daca i se va prea c vede un mort, va zice c brbatul pe

care-I va lua, va muri peste putin timp dela ciisiitorie 1.

Alte fete fac in aceast noapte mas pe care pun bucate fcute cu usturoiu pckit. Cind fata se pune la masa, spre miezul
noptii, bate in usa si zice :
Urs, ursitul meu,
Care-i dat de Dumnezeu,

Vin de st cu noi la mas!

Atunci ursitorul vine, rsrind ca din pamnt si se pune la

masa lng fad de mananc si bea ca oricare, si care adesea, plecnd, las ate un sernn !
Alte fete, voind s stie cari dintre dansele se vor mrit mai
intaiu, merg la frintnd si acolo, fiecare dintre ele iea ap cu gura,
si astfel cu apa in gura se intoarn la o cas. Pe drum se feresc de
a rade sau de a vorbi, cci astfel apa aceea nu va fi buna pentru
ceeace si-au pus in gind sa fad. Acasa, fiecare fad isi moaie cte
o turt cu acea ap, in care pun si usturoiu pikit inspre Sf. Andreiu,
fireste, pstrat din anul trecut. Dup ce le fac, turtele sunt asezate
in fata unui cane. Fata a carei tuna va fi mncat intiu de cane, se
crede ca se va mrit inaintea tuturora.
Alte fete, cari doresc sd se ibovniceasc cu anumiti fldi,
caut in aceast seara cte o sarm de scripcd,instrumentul ce se
socoteste ca are puterea minunat de a irnmuia sau potoll inima
pe care o pun la Wit, zicand de trei ori:
omului,
Cum ii invrtit sarmusoara, asta, asa s se invarteasca
inima lui N. dupa mine !
Alte fete vrajesc in foc cu die un rdsteu furat dela casele unde
brbatul este insurat a doua oar, dar nu este cununat.
Pentru a sti din ce parte vor veni petitorii, alte fete ieau din
casa ate nou linguri, si iesind afar inainte de cantatul cocosilor,
se suie pe poarta ograzii unde ascult : incotro vor cnta cocosii intiu, din partea aceea cred ca le vor veni petitorii 2, si se intelege,
se pot gndi la cei ce sunt cu casele inteacea parte.
Prin Bucovina, in unele parti, fetele, ca s-si vada ursii. Dat. i cred. Rom. din corn, Vlasinqti, jud. Dorohoiu, comunic.
de d-1 Al. Al. Leontescu.
2. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 99-100.

www.digibuc.ro

143

torul, pun sub capataiu inspre Sf. Andreiu, 41 de fire de griiu

menindu-le in chipul urmtor :
voi, 41 de fire de gilt',
Eu voiu adorml
$i voiu hodint,
Dar eu m rog lui Dumnezeu,
SA-mi trimit Ingerul meu,
arte pe ursitorul meu,
Cel ce mi-i dat de Dumnezeu !

Peste noapte, cred fetele ca-si vor vedea ursitorul in vis aratandu-li-se 1.

Alte fete, si tot prin aceste pri, samara in aceasta noapte,

trunchiul unde taie lemnele, ainepd pe carq o grapi cu carnasa, ca
sa le vie ursitorul 2.
Prin alte paqi se face de ursita in aceasta sear cu 9 potcoave,
9 fuse, 9 ace, 3 culite i o coasi, toate infierbantate in foc. Dula ce
s'au inrosit, se scot afar, se sting in apa i apoi se descnta 3.
oUrsitele, pe la Sf. Andreiu umbl i vin de cearca fetele si le
intreaba prin somn :
Dormi ?

Dorm si nici prea,

ii zici.

Vrai sit te mrii, ca eu i trimit pe cutare i pe cutare ;

dad vrai,

alegi... Cap am, dar bani n'am,

raspunde ursita.

Atunci sa raspunzi :

Na-ti braul meu, sa-1 pui In capul tau.

Dar dad vrai pe dries* Ii spui anume in capul cui s puna*.
Tot prin Bucovina, fetele fac in aceasta seara hapucdle de calpe cari apoi le aprind. Dad cenusa unui astfel de hapucel se
suie in sus, atunci se crede c fata care 1-a fcut i 1-a aprins, se
va maria in acel an. Daca ins cenusa famine jos, se zice c acea
faa mai are de asteptat 5.
Prin Basarabia, unele fete umbli cu picioarele goale. Aceea
care se va invp, se va marit mai curand ; aceea care va calca peste
o surcei uscata, va avel un barbat batran 6.
i. Vorotica, op. cit., p. 1332. Ibidem, p. 575.
3. Ibidem, p. 580.
4- Ibidem, p. 780.
5. Dat. i cred. Rom. din coin. Straja, comunic. de d-1 D. Dan.

6. Z. Arbore, Basarabia in secolul XIX, p. 174.

www.digibuc.ro

144

Prin unele parti din jud. Botosani, unele fete fur crupe,
urlueala,
dela o vecina, le fierbe i seara iese afara cu strachina
cie urlueal i apoi bate de trei ori cu lingura in drugul portii.
Dup ce mananca trei linguri si bate astfel de nou ori, asculta.
Dincotro va auzi intaiu latrat de cdne, dinteacolo li vor vent petitorii 1
Unele din aceste datine le intalnim infptuindu-se si in seara
de catre Sf. Vasile.
In afar de aceste vrji de dragoste sau in legatur cu dragostea, se mai fac i vrji pentru a afla parka, norocul sau norocirea.
Astfel, prin unele locuri, se mascara bine nou cescute de apd,
dupa care se toarn toate inteo strachin asezata sub icoan. Acolo se

las strachina toat noaptea, si a doua zi se mascara din nou apa

din strachin. De va fi mai multi cat s'a pus, mcar cu o picatura, acest fapt arat ca respectivul orn are noroc. Dad va fi mai
putina, lucrul acela arata nenoroc 2
Prin unele parti din jud. Muscel, in seara Sfantului Andreiu,
toti ai casei, i in deosebi fetele mari i bietii, seamn grdu in
cate o strachin sau glastr cu pamant. Aceluia i va merge mai
bine, va fi mai saratos i mai norocos, caruia i-o rasari graul mai
bine i o creste mai frumos 3.
Prin jud. Olt graul se pune in ap curata si dac rasare, se
zice c acel ce La pus va avea noroc. Tot in acest scop se pun in
apa i ramuri cu muguri, cari se asteapt ca s dea frunze si flori 4.
Toate aceste datini insirate pana aici nu aduc prin practicarea
lor, i nici nu tintesc s aduc vreun ru cuiva. Vrjile nu cauta
s pricinueasc vtmare, cum doresc frmdcdtoresele prin farmecele

lor, prin cari unele far iar altele desfac, adica fac rul ori desfac
binde altora.
Cele dintai, durd ce descanta apa, o arunc in calea dusmanei,
ca s calce inteinsa i s se imbolnaveasca. Cea ce desface, iea cele
9 fuse, 9 ace, 9 potcoave, 3 cutite i o coasa, pe cari le-am pomenit i la vraji, le infierbant in foc i le sting in apa. Din apa
de
infige,
bea de trei ori i apoi se scalda cu dansa. Acul
1. Dat. i cred. Rom. din com. HAntepti, jud. Dorohoiu, comunic. de
d-I N. V. Flntescu.
2. qezeitoarea, I, p. 128.
3. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. go.
4. Cred. Rom dip Slatina pi vecinatate, comunic. de d-1 C. GeorgescuMunteanu, stud.

www.digibuc.ro

145

sigur c foarte putin, in piept, cu vrful in sus, iari pe celelalte

lucruri doarme trei zile 1
Unele dusmance si vrjitoare ieau mana vacilor in aceast
noapte. Sunt chiar si strigoaice cari fac acest lucru. Pentru a-si feri
vacile de aceste neajunsuri, gospodinele, tot in aceast noapte,
cunjur vacile cum incunjur soarele pmntul, presrnd smnt de
mac imprejurul lor.
Prin alte prti i tot in acest scop, ferneile descht sare i o
ingroap sub pragul astnilor de vite ; apoi a doua'zi o scot si o
dau vitelor ca s'o ling, ca s fie scutite de farmecele vrjitoarelor 2.

V. Umplutul covaei.
In ziva de Ovidenii, precum am pomenit, dar mai ales

la

Andreiu de iarn, ferneile umplu, adic fac covap, in chipul urmtor :

Se ieau dou ctimi deopotriv, una de fin de popusciu

cernut prin sta cea deas si alta de fin de gran, se pun inteun
vas, se amestec bine si amestecul acesta se opreste cu ap docotit. Dup ce se face subpre, ca s curgA dintr'o sticl, punnd-o
acolo, se mestecd iar bine, se acopere si se las astfel cam doui
ceasuri. In acest timp se pune ap pe foc ca s se incilzeasc putin
si se toarn peste aluatul subtire care se pune kite() putin mestecndu-se iars pin ce se face subtire ca terciul sau cirul de
rnmlig. Putinica nu se umple pan sus, ci se las cam ase
palme deseart, cci amestecul acesta fierbad,
fermentnd,
ar
da afar. Tutina se aseaz la un loc cldut unde st pn a doua zi.
covata,
se iea a doua zi din putin si
Amestecul acesta,
se pune inteun ceaun mare care se aseazi pe un foc potrivit, ca
s mai fiarb si si se mai ingroase. In timpul fierberii, s se mestece

neincetat, dci ceaunul se arde repede pe fund

astfel covasa se

afum.

Gustul acestei covase este dulce-acriu, smnnd putin cu cel

al bragei.
Covasa se imparte prin vecini, cu strachina sau oala, care se
i. Voronea, op. cit., p. 580.
2. Zanne, op. cit. IX, p. 267.
Pamffie, Srbatorile de toamnei.

10

www.digibuc.ro

146

aduce acas. Pomana aceasta se face pentru ca vacile s fie lptoase,

iar laptele s fie smeintdnos 1.

Prin unele prti din lid. Tutova, covasa se chiarn bragd

se pregteste in chipul urmtor : se iea finii de popusoiu, se opareste ca pentru indlaiu, se coc dou mlaie, iar alte dou se las
necoapte. Mlaiele coapte se las s se rceasc i apoi se frmnt
inteo putina, unde se toarn si cele crude, mestecndu-se bine.
Amestecul acesta se opreste cu ap clocotit, se mestec din nou
si se pune la un loc cald, avnd grija de a pune i catev felii de
lrnaie. A doua zi e bun de but 2.
Prin unele par0 din jud. Covurluiu, se crede c fiecare orn
este dator s mnnce covafd, in aceast zi, pentru ca s fie ferit de
strigoi 3.

VI. Datine i credinte mrunte.

In afar de credintele poporului romn legate de srbtoarea
s mai pomenim urmtoarele
datine si credir4e mai mrunte.
Sf. Andreiu se serbeaz prin unele prti din Oltenia si pentru
a fi lumea ferit de unele boli, printre cari cea mai grozav este
aceasta, artate pn aici, trebue

ciuma.

Cine lucreaz in aceast zi si in ajunul ei, intepnd mai ales

cu acul sau cu stall; se imbolnveste indat 4.
Cine toarce, capti o hueal de cap, un sfrit ca acel al
fusului 5.
1. Culegere din corn. Barlad, suburbia Munteni.
cit. IX, p. 267.

I. A. Zanne, op.

2. Dar. Rom. din Costqti, impart. de d-ra Maria I. Mircea.

3. Dat. i cred. Rom. din corn. Varlezi, comunic. de d-1 I. N. Varlezeanu.

4. Cred. Rom. din corn. Boureni, jud. Dolj, cornunic. de d-1 N.

I.

D um itravu.

5. Voronca, op. cit., p. 578 : In ziva de Sf. Andreiu... cs'a ascuns

i a cusut pe picior un coltun. Dar I-a cusut bine (in zilelele de Duminica i sarbatori, daca copi ceva, copi upor, ca sa nu tie pe mai mult,
sa ai numai pe atunci) pi a capatat un junghiu in picior. A trebtiit sa se
puie in pat, i a stat trei luni ; i se facuse la talpa un buboiu. Altcinev
aa lucrat la gherghef spre Sf. Andreiu 0 tot anul i-a huit
p. 1063: Spre Sf. Andreiu, sara, nu se toarce, caci sta Sf. Andreiu in colt
pi face sfr ! sfr ! cu fusul. Si tot anul n'ai spor la tors.

www.digibuc.ro

147

Sf. Andreiu se mai serbeazi i pentru faptul ci el este inceputul celor 12 Vineri, in cari nu trebue s se munceasca nimic
pana a doua zi. Unii mnnca inspre seari o bucatica de pane si
beau putina apa, ia rnfasita zilei o pzesc in post si in rugaciune.
De obiceiu aceasta se urmeaza in nadejdea implinirii unei dorinte,
pe care omul
pune in gand, curn ar fi insuratul, maritisul,
scaparea de boala, s. a. 1.
In aceasta zi, de teama feluritelor pagube, nitneni nu da in
dar ori in imprumut cu desavarsire nimic din casa ori din gospodarie. Numai prin jud. Muscel aflam ci Sf. Andreiu este asarbatoare
cu prasnic 2 j, prin urmare, o zi cnd se pot da bucate de pornana.
Prin unele prti din Oltenia, in ziva de Sf. Andreiu copiii
taie vergelele din poinii roditori, precum sunt merii, perii,
prunii, s. a., le pun inteun borcan de apa., aproape de caldura, ca
sa immugureasca i sa infloreasca pan la Sf. Vasile, and, cu ele,
ca sorcove, i vor sorcovi parintii i neamurile
Prin jud. Muscel se crede ca ((la Sf. Andreiu, creste ,Kiva cat
bobul de meiu 4.
Tot pe acolo, in noaptea Sfntului Andreiu se observ luna, ca

si la Sf. Dumitru. Daca luna va fi plind i cerul senin, se zice ca

iarna va fi moinoasa. Dad luna va fi plina i dad cerul va fi intunecat, dad va ninge sau va ploua, peste iarna vor fi zapezi mari
grele 5.

Dela aceast zi inainte i pan la Creiciun, prin unele parti din

Easarabia, gospodinele nu lucreaz cu nici un chip la rasboiu,
sand pn.za ; de asemeni nu torc, de frica sa nu se supere Maica
Donmului pe dnsele 2.

In sfarsit, prin unele prti, Sf. Andreiu se socoteste ca inceput

de iarna, pentru care lucru i se si zice Andreiu-de-iarna 7.
1. Cele 12 Vineri sunt ; i-a inaintea lui Sf. Andreitz; 2-a inainte de
Craciun; 3-a la Stratenii; 4-a la 40 de sfinti; 5-a de Blagovivenie ; 6-a la
Duminica mare ; 7-a la Samzanii; 8-a la Sf. Petru; 9-a la Schimbarea la
Lita; to-a la Santa Maria; Ii-a la Taierea capului i 12-a la Ziva Crucii.
2. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 90.
3. Etym. magn. rom.
4. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. go.
5. Ibidem.
6. Z. C. Arbore, Basarabia in secolul XIX, p. 173.
7. Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Teeucuciu.

www.digibuc.ro

SF. NAUM.
La i Decenivrie 1, poporul roman de prin unele prti serbeaz
pe Sf. Naum cel nvta:. In aceast zi printii cari stiu putin
carte i pun copii la invttur pentru ca s se fac destept. 2.
1. Luna lui Decemvrie se mai numepte pi Declzemvre, Andrea, Indrea, Undrea, Lnna lui Sf. Andreiu, Ningdu sau Neios, luna cnd cade
neaua sau zapada. Aromnii 11 numesc,'Ndreau (Marian, Sarbatorile, I, p. 981.

0 zicala arat ca :
In Undreh
Iarna-i grea,
iar un cantee muscelean, impartapit de d-1 D. Mihalache, corn. GolqtiiBadii, ne spune :
Verde ca primavarh,
Frunza verde matostat,
C'o veni Vinerea mare,
Dela Jii !Ana 'n Banat,
Te-i pall, codre, pe poale ;
Codrul rni s'a laudat
Si-o ven luna Undrea,
Ca-pi tine frunza iamb.
Toata frunza ti-o cadeh,
Verde ca primavara.
Codre, nu te lauda
Crivatul te-o desbrach,
Pacat de hinuta ta
Ca tii frunza pi iamb.
La acestea se adaug
urmkoarele piruri date ca populare
cari
se aud prin jud. Valcea :
Dechemvrie cel cu barba sbarlita,
Ziva-i mica i rece,
Lata i alba,
N'o simti de curand ce trece.
Co fire crunta, sperioasa,
Dar in punga, cui n'ajungd.
C'o catare nemiloas,
I se pare foarte lunga,
El ziva de sus cerne,
Umbla cu inima seaca,
Canta, de urit sa-i treaca ;
Ninge i parnntul apterne,
Face pe lenep sa planga
Ca nu e mai grea boala.
la pieptu-i sa se stranga.
Decal cand e punga goala.
(Mat. folk., p. 1198).

Sau acestea :
Dechembrie

Sau Undrea
Care'nteapa pi jilete,
De sarac nu se'ngrije0e,
Vai de biet Roman, saracu,
Tremura pana-1 iea dracu!

N'are
Demancare,

Ca n'a strans in vara.

Numai ata mamaligii

0 are in fundul pungii.

(Albina,TH, p. 871).

www.digibuc.ro

ZILELE BUBATULUI.

I. Imbrburatul.
Prin Bubat, Zile le Bubatului, Sdrbiltoarea vdrsatului 3, Birbura,
Barvura, Birboasele 8, Sdrbatoarea bubelor 8 sau Save le Bubatului 4, po-

porul romn din Oltenia, Muntenia si se pare c si din unele prti

ale Moldovei 5, intelege zilele de 4 si 5 Decemvrie; prin alte prti
Bubatul tine trei zile : 3, 4 si 5 Decemvrie 8, iar prin altele numai
in zilele de 4, 5 si 6 Decemvrie 7. Bubatul se serbeazi de Cure
femei mai ales spre
feri copiii de hubat sau vdrsat 8. Se mai
crede ca bubatul lovefte i pe oamenii mari cari ar indrzni s lucreze in aceste dou sau trei zile 9.
Prin unele pirti se spune anumit c in aceste zile nu trebue
sa se tese, sd se ndvdileascd sau sd se coase, ca

s nu ias omului

vrsatul ondvdit, ;epos ori des ca itele. De asemeni femeile se feresc ca s opreasci rufele, pentru aca s nu li se opreasd vrsatuln pe ele i s rmn astfel ciupite sau omncate de vrsat 18.
Femeile cari coas, se primejduesc ca s le ieas vrsatul veninat
1. Albina, V, p. 455. .
2. Etym. inagn. rom., p. 2517.
3. Dictionarul limbii romans, Torn. I, partea I, p. 661.
4. Culegere din jud. VAlcea, impart. de d-1 G. Fira.
5. Culegere din jud. Tecuciu ; denuinirea insa de Bubat n'am aflat-o,
cele doua zile numindu-se deosebit : Sf. VIrvara i Sf. Sava.
6. Cred. Rom. din corn. Gorunqti, jud. Vdlcea, impart de d-1 C. M.
Popescu.
7. Cred. Rom. din corn. Voicegi, jud. VAlcea, impart. des1-1G. Fira.

Etym. magn. rom., p. 2517 : Sf. Varvara se serbeaza la 4 Decemvrie,

urrnata de Sf. Sava...
8. G. Grigoriu-Rigo, op. cit. I, p. Mt.
9. Tutescu i Danilescu, Monogr. coin. Catanele, p. 128. cBubatul
sau Varsatul este o boala ce vine dela Dumnezeu. In zilele Bubatului nu
se lucreaza, caci astfel bubatul umple pe cel ce incepe un lucrua.
io. Patriciu, Siaviu, Brapave, p. 190.
Albina, V, p. 455.

www.digibuc.ro

150

apere copiii
In afara de aceasta srbare, printii au grija
ca sa nu manance in aceste zile porumb copt, cad intamplandu-lise sa le iasa bubatul, acesta va fi mare cat boabele de porumb. Tot
astfel se feresc sa."-i lase sa manance fasole ori seminte de dovleac ;
despre aceste din urm se crede c varsatul ce-ar lovi pe cei ce
le-ar manca, va fi lat ca .semanta dovleacului 1.
Prin aceste pri, maxnele obisnuesc
imbcirbureKe copiii,
manjindu-i sau ungandu-i pe fat4 cu miere 2, cu apa in care s'a topit
cu zeama de dulceatti, sau in lips cu dovleac copt, ca sa fie
feriti copiii cu totul de bubat, ori dacii s'ar intampla sa se imbolnaveasc, bubatul s fie dulce ca mierea, zaharul ori dovleacul3.

Prin jud. Olt, inainte de a se unge fata copiilor cu dulceat

sau miere, se spala cu apa in care s'a spalat .o icoancl, cu credinta
ca fata copiilor se va face curata ca icoana si vor fi feriti copiii de
orice uritenie a fetei 4.
Prin jud. Buzau imbarburatul, barbura sau borboasele, se fac
in .ziva de 4 Decernvrie in chipul urmator : fiecare femeie insemneaza pe fata copiilor chipul crucii cu degetul arattor muiat in
miere sau zahar disolvat... Pe de alt parte, nu se cla copiilor de

mancare mere, pere, prune, nuci, cartofi, gulii sau bob, pentru ca
si nu iasa varsatul mare ca aceste poame 6 .
Dovleacul care se coace pentru a sluji la imbiirburare, nu se
coace in spuO, ca s nu iasa vrsatul des ca spuza 6.
r. Tutescu, Danielescu, op. cit., p. 128.Patriciu, Slaviu, op. cit., p.
190: In aceste zile poporul se fereste ea de foc si nu las copiii sa manance boabe de fasole, porumb fiert ori alte feluri de .boabe, avand creclinta ca de vor manch orice soiu de boabe, o sa le iasa pe corp varsatul ca boabele.R.-Codin, Mihalache, op. cit., ID. 90: In aceste zile nu se
mananca fasole, ca se fasulete varsatul ; nu se raananca boabe coapte, ca
se coace varsatulA. Pe aloeuri totus pare ingaduita mancarea boabelor
fierte, cad numai astfel bubatul ce va ies, va fi moale (.*toarea, II, p. 231.
2. Dat i cred. Rom. din corn. Trusesti, jud. Botosani, impart. de
d-1 C. Atanasiu : In ziva de Varvara se irnbarbureaza copiii, ca sa fie fe-

riti de friluri.

3. Dat. i cred. Rom. din corn. Boureni, jud. Dolj, comunic. de d-1
N. I. Dumitrascu.
4. Dat. i cred. Rom, din orasul Slatina, impart. de d-1 C. GeorgescuMunteanu.
5. Etym. Illqgn. Rom., p. 2517. Vezi i Conferinie populare, Buc.
1913, p. 90.

6. Rd-Codin, Mihalache, op. cit., p. 90.

www.digibuc.ro

151

Unele femei nu ung toatA fao copiilor, ci numai ii imbreeaa

in frunte, in obraz si in brbie; alte femei imbrbureaz in frunte,
in obraz, in barb, pe piept, pe dosul si pe fata palmelor si in alte
pqi, rostind cuvintele :
Cruce prin cruce s ias !1.
Prin jud. R.-Srat, impotriva vrsatului se descnth chiar, cu
caline 2. Prin jud. Prahova, cu clinele se imbrbureazA s.
Irnbrburatul aprd impotriva frigurilor de Barburd, dupA cum
se crede prin jud. Vlasca 4, sau impotriva frigurilor, dup cum am

pomenit cu privire la jud. Botosani.

Tot pentru paza copiilor, prin unele prti se fac turte cu nuc
pisat, uns pe deasupra cu miere so, 5 cu apA zaharit. Ele se
chiam turtele Barburii 5 Uneori se fac numai doua turte, dintre
cari una, uns cu miere sau cu dulceat, se da de pomanit la copii,
iar cealalt se pune in streina casei. LngA Casa se mai pune si o
col cu apii, cu credint c atunci cnd va trece vrsatul pe lnga
acea casa si se va abate pe la dnsa, s mnnce din turta pus la
stresinii, s bea ap din cof si s plece mai departe, la alt casa 7.

Turta sau aima care se d de poman, trebue

s fie calda,

ca si vrsatul s fie cald, moale si dulce 8.

Prin unele pArti din Oltenia se dau trei turte de poman.
Ele trebue sA fie crude 9. In jud. Vilcea, in fiecare zi de Bubat,

4, 5, 6 Decemvrie,se fac ate trei turte de pane, se ung cu miere

sau, in lips, cu zahr topit si se dau la copii de pornan impreun
cu fasui, boabe nefierte puse pe o farfurie,
si cte un fuior de
cdnepd.

and se da intAia turtiO, se zice :

SA fie bubatului lui mare : s fie bun ca pnea si dulce
ca mierea !

La a doua turtiO se zice :

i. R. Codin, Mihalache, op. cit. p. 90.
2. Candrea, DensuOanu, Speranta, op. cit. I, p. 272.
Codin, 0 sainct de cuvinte, p. 41.
3. Etym. Magn. Rom., p. 2517.
4. Candrea, Densuianu, Speranta, ofi. cit. I, p. 158.
5. Sor, sau.
6.'Candrea, Densuianu, Speranta, op. cit. I, p. 158.
7. G. Crigoriu-Rigo, op. cit. I, p. 18I.
8. Albina, V, p. 455.
9. Calendar ilustrat pe 1910, la zi.

www.digibuc.ro

C. Radulescu.

152

SA fie bubatului Alui mijlociu : si fie bun ca panea si dulce

ca mierea!

Iar la a treia, se incheie :

SA fie bubatului lui mic : s fie bun ca panea si dulce
ca mierea! i
In sfarsit, prin jud. Botosani, mamele cari au copii ce n'au
zacut de vrsat, ii feresc in aceest zi de a minc fructe uscate 2
Povestirea despre nenorocirea intAmplat unei femei, care a
fAcut altfel decurn se arat mai sus, nu lipseste :
se spune prin unele sate din jud.
Era o femeie, Rada,
Muscel,pe care a carat-o pcatul de a lucrat in aceste cloud zile.
Si odat a pus-o boala jos, c Sfdntuletul nu doarme. In vipia boalei
ea aiurl si i se pAre c Sf. Sava i cu Barbura ed la fereastr si-i
cer sufletul. $i, ci-c, pan' a inchis ochii de veci, ea tot a aiurat
vorbind inteuna :
Sfntu Sava, Barbur,
Eu sunt Rada brbat ! 3.

II. Sarbatoarea grtilui.

Aici pomenim, dup d-1 T. Filipescu, urmtoarea datinA practicatA prin unele sate de colonisti romani din Bosnia :
aLa Sf. Barbara se fierbe de diminea0 grail, porumb si fasole
inteo oalA si se duc la flu ca acolo sA le arunce babele in ap.
Fetele si feciorii se spal, cnd ajung la parau, cu ap si incing acolo
hora, pan cand babele vars graul fiert (sarb. var4a sau svareno

'ito) in ap si calla :
Dobro jutro vodice studenice.
Donjela sam vam malo senice;
Za onu pticu Bogomolicu,

Bun dimineata, ap rece,

V'am adus putin gru,
Pentru paserea care roag pe

Koja Boga moli, da nam ito rodi,

Care roag pe Dumnezeu, sil ro-

Da bude klas ko popov pas,

A snop kolik pop.

S fie spicul ca braid preotului

Si snopul ca preotul 4.

[Dumnezeu,

[deasca grul,

t. Dat. i cred. Rom. din corn. Trw;ti, impart. de d-1 C. Atanasiu.

2. Dat. Rom din corn. Trupqti, impart. de acelq.
3. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 91.
4. Coloniile romeine din Bosnia, Bucurqti 1906, p. 135-6.

www.digibuc.ro

153

III. Varvara.
Srbtoarea dela 4 Decemvrie, inchinat Sfintei mucenice
Barbara, se numete in popor Vdrvara, Varvara, Biirbara 1, Mrbura 2, j numai pe la oraF Sf. Thrbara, sau Stz-Viirvara, cum Ii

zic komanii din Muntii apuseni ai Transilvaniei 3.

Aceast srbtoare este foarte mult pzit de femei, mai ales
in Bucovina i Moldova ; ea este mai mare peste bube 4.
Despre Sf. Varvara pomenim urrntoarele povestiri :
Prin Bucovina se spune c era odata un impdrat, care se serneti a de mult, luck se socoti alkuri cu Dumnezeu. Ave nite
ochi impratul acesta a de pociti, c numai dad ii ridica asupra
cotirilor dugnane, era deajuns ca s le nimiceascA cu totul.
Acest imprat avea o fat pe care o chem V arvara . De frumoas ce er, impratul o tine pururi inchis intr'o odaie, in care

lumina zilei nu veni deck pe o ferestruica. Pe acolo a ptruns

un osta la dansa i a invtat-o rugaciunile legii crqtine, noul pe
atunci.

Intr'o zi, tatl ei o aude inchinndu-se lui Dumnezeu

zise cu asprime :

Cum de indrznqti a te inchin lui Dumnezeu, cand tii

prea bine c eu sunt Dumnezeul mare ?
$i fata i rspunse :
Aceasta nu este adevrat. Dumneata nu eti deck un rob
neinsemnat a lui Dumnezeu care te tine intocmai cum tine pe
toat lumea.
Auzind-o grind astfel, impratul cel crud a inchis-o i a
inceput s'o munceasca ; dar oricat de greu i-ar fi fost intunericul
chinul unde tatl ski o aruncase, razele soarelui tot ptrundeau
pan la dansa i o mangaiau.
Inteun rand, Varvara a scpat i a luat-o la fug, vznd ca
otirea tatlui su o urmarqte ; ajungInd la poalele unui deal i
ternaudu-se de pgani, s'a rugat lui Dumnezeu ca s-i desfac dealul
sanul su i in chipul acesta s fie scutit de chinurile la cari urm
s fie osandit de printele ei.
1. impart, de d-1 I. Preutescu, corn. Baltatesti, jud. Neamt.
2. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 90.
3. Frneu, Candrea, op. cit., p. 105.
4. Culegere din jud. Tutova gi Tecuciu.

www.digibuc.ro

154

Dumnezeu i-a ascultat rugciunea, dealul s'a despicat pentru

ca sa-i fad loc, dar un cioban a viizut minunea aceasta si a spus
catanelor. Catanele au spat dealul cu hrletele si au dat peste fecioar. Dumnezeu ins, cnd a fost aproape dc-a pune dusmanii
mna pe dnsa, a tras-o la cer prin curcubeu.
In cer, Sf. Varvara se aflii i acum cu trupul, zic unii, ca
mireasi a lui Isus Hristos, iar altii spun d e mireas soarelui. Pe
pdrintii si Durnnezeu i-a izrit in fundul pmntului, ask cum
erau imbrcati 1
Altii spun ca chipul Sfintei Varvara este steaua care se vede
lngd lun a.

A doua povestire care se aude, ca

cea de mai sus, tot prin

Bucovina, sun precum urmeazA :

Un orn i ace mdmliga dintr'o dirnerlie de finii i de-abid

se stur cu ea. Dumnezeu a vzut asta si a trimis pe Sf. Varvara
sd-i deie sat. Ea a mers si l-a gsit fcnd mamlig.
D-mi si mie o buctid s mnnc, a zis Sf. Varvara.

Dad n'am de unde, zise ornul.

Da acolo in sac ce-i ?
Acolo-i numai o demerlie de fin
D-mi mdcar un pumnisor.

trebue mie.

Dupl ce i-a dat, ea s'a dus deoparte sd-si fad miimligut.

imbie si pe dnsul s mnnce, dar omul nu
voi. Cu mare greu s'a pus la mas i atunci s'a trezit satul.
Da oare ce s fie asta, c m'am sturat numai cu o fraA riisturnat-o,

mitur ? Altdat mncam o mmligii de o demerlie si tot nu-nni

ajunge.
Pentruci n'aveai sat, zice Sf. Varvara,
si de aceea m'a

trimes Dumnezeu pe mine ca s-ti dau sat.

Ea a dat la orn sat, ca pnd atunci nu ave ; si de atunci se
d de poman 3.
Sf. Varvara este ajutorul ferneii, care pune mana de sprijin
la nasterile grele, la boli i la orice primejdii. De aceea, unele &mei
si fete, cari sunt grbite dupa mdritat, dau la aceast srbtoare
turghie la biseric, postesc si dau de pornan 4.
1. Voronca, op. cit., p. 1244.
p. 1142.

3. Ibidem, p. 216.

4. rbidem, p. 278-9.

www.digibuc.ro

155

Pretutindeni Romnca, de indat ce se simte groasd, duce la

biserid liturghie i lumanri, se pune sub patronajul vreunui sfnt,
mai cu seam Sf. Varvara sau Maica Donmului, i arde candela,
in fiecare sear se inchin mai cu credinta i mai cu inima smerit, rugnd tiurare. Cele mai multe, de cum se simtesc insrcinate,
se msoar pe pntece de jur irnprejur ; pe msura aceea potrivesc
fqtila i fac lumnare groas ca de dou degete, punnd-o s arda.
la Maica Domnului sau la Sf. Varvara. Si a in fiecare lun fac
ate o lumnare pe masura, pe care o duc la biserica ; unele fac
lumnre pe msur, la trei, la ase i la nou luni, iar de n'are
putere . atunci bine e s dea mcar in luna a noua, ca Dumnezeu
tie cugetu-i bun, s'o ierte, s-i primeasd darul i s-i trimit
uurare 2.

Prin unele prti se crede ca Sf. Varvara curm chinurile grele

ale morth 3.

Prin Bucovina, ea se tine i pentru furturi 4.

Una din acele trei stele cari stau lng lun deapururi, se zice
c-i Sf. Varvard. Cu tovarele sale, Sf. Varvara pazqte tuna de
Antihdrt care caut s'o mnnce, pricinuind astfel intunecimile.
Aceste stele, pe lng aceast slujb, ajutor lunii s mearg pe cer 5.
Pe alocuri, se pune in aceast zi apii in oale i in acestea se

a,eaza rmuri de mar, v4in

alti pomi, unde se

lasa pan la

Florii. Dad acesre rmurele infloresc pana atunci, este semn c anul
va fi mnos ; dac nu vor inflori, este semn c anul va fi secetos 6.
Prin Bucovina se spune ca dad Sf. Varvara cade inteo Mari,
atunci Craciunul i Sf. Gheorghe vor cadea tot Martia 7.
La Macedo-Romani.zice Hasdeu,nu exista forma Barbara,
ci numai cea greceasca. Prin etimologia poporan dela varvar, aceasta
a cptat acolo un caracter de rutate, pe care nu-1 are de loc la
i. Adica n'are inlesnire, mijloace, cu ce sa-pi faca lumnarea.
2. E. Sevastos, Naqterea (lucrare neispravit), p.
3. C. D. Gheorghiu, op. cit., p.
Sf. Varvara e sarbatoare cu
primejdii pentru femeile ingreunate ori pentru moarte naprasnica ; asemeni
cui trage mult a moarte pi nu poate muri, sa-i ceteasca acaftistul sfintei
pi se va upura.
4. Voronca, op. cit., p. 741.
5. /bic/., p. 1142.

6. I. A. Zanne, op. cit., IX, p. 307.

7. Ceeace numai pentru Craciun e adevarat

cade in aceeap zi ca pi Sf. Varvara.

www.digibuc.ro

aceasta sarbatoare

156

Daco-Romani : ea omoar femeile cari lucreag in ziva ei si pe cari

apoi Sf. Sava, printeo alt etimologie poporan, le insilvoveak-,

iar Sf. Neculai le'ngroap. De aci locutiunea : Varvara u'nvrvr,
Sava u'nvsvn, s'ai Nicola u'ngrup 1.

IV. Sava.
Sf. Sava, care se prznueste la 5 Decemvrie, se numeste aproape pretutindeni Sava.
Prin Muscel se crede c Sava e o femeie sfnt care a zcut
de viirsat si care, din pricina vrsatului care i-a iesit intr'un ochiu,
e chioar. Aceast credinj
e in legtur cu bubatul.
fireste
Prin jud. Prahvoa, pentru vindecarea lingoarei sau tifosulni, se
ieau in aceast zi 2 trei lumdndri de cear curat si se pun in cre-

dint la o icoan a Sfntului Sava ori a altui sfnt, unde se las

cat tine slujba. Pe urma se opresc si se leag in cas i unde e
cinev bolnav de strig aiurea, innebuneste, strig a lingoare, se
duce si cere ap i aprinde o lurnnare intiu, i pe urm, dela
aceast lumnare se aprind si celelalte dou lumnri. Si din fiecare

s se pice trei picturi, de se fac cu totul nou pickuri. Pe urm

se d bolnavului s inghifa de trei ori ap si apoi s se spele, iar
picturile de cear din ap se pun sub perina de culcare 3.
1. Etym. magn. rom., p. 25[7-8.
2. Materialuri folkloristice, p. 700: Se iea trei lumanari i'n ziva
de Sf. Sava, Ldela care mai stint] trei zile p5.na'n Sf. Neculab (sic).
3. Voronca, op. cit., p. 1142.

www.digibuc.ro

SF. NECULAIU.

I. Sf. Neculaiu.
Sfntul Neculaiu (Nicolai, Nicolae, i crturereste: Nicdlae) se
mai numeste prin unele prti din Transilvania i Sdn-Nicoard sau
Sd-Micoard 1

Prin Bucovina se crede ca Sf. Nicolai este al doilea sfnt

fcut de Dunmezeu 2 ca st alturi de Pvintele ceresc 3 in stnga
Lui, si c in noaptea de cave S f. Vasile, Dumnezeu i cu Sf. Neculaiu stau la mas, artndu-se lumii in lumina mare, atunci Lnd
cerurile se deschid de trei ori 4.
Sf. Neculaiu orndueste soarele ; cu privire la acest rost insernnat, iat ce scrie d-1 G. Cosbuc, spijinindu-se pe credintele poporului nostru :
Soarele e pus de Dumnezeu s lumineze pmntul, dar el, in-

grozit de rautiitile cite le vede pe pmnt si stul de acelas drum

vesnic, inteuna vrea s fug si s scape de vederea prnntului. As
cum umbl el de-a curmezisul peste piimnt, dela rsrit spre sfintit,
tot i schimb drumul i fuge cu rhrirea, cnd spre
cnd spre miazd-noapte, ea, 'doar-doar va pute ajunge odat s
fac sarsit pmntului i el s stea s se odihneascii pe cer si s

nu mai aib de incunjurat pdmntul. Iar starsitul pmntului va fi

atunci cnd soarele va ajunge s rsar dela sfintit si s sfinteasci
la rsrit, adic tocmai tutors de cum e astzi.
Dar Dumnezeu nu voeste lucrul acesta si de aceea a pus strjer
la miazii-noapte pe Sdn-Nicoard i la miaz-zi pe Sdn-Toader, ca s
tie calea soarelui i s-I abat din cale.
$i ci-c primvara ajunge soarele in fuga lui pe la San-Toader
1. Albinct, I, p. 419,
Marian, Sarbeltorile, I, p. 117.
2. Voronca, op. cit., p.
3. Ibidem, p. 1238.
4. Ibidem, p. 128.

www.digibuc.ro

158

si atunci iea cu el nouii babe rele i aduce ploi i ninsori i prpdenii de vreme rea, c doardoar va scp nevzut de San-Toader
pe o vreme ca aceea. Si mai-mai s-I scape San:Toader, Cci soarele
apuc s fugd inainte ; dar atunci Sn-Toader, cu noucl ca are s
se iea dup soare si-1 fugreste, il alearg s-1 princl. Si fuge dup
soare treisprezece saptmni, si abi it ajunge colo departe-departe
spre miaz-zi. Si cum Il ajunge, il i intoarce dela miaz-zi spre
rsrit.

Si se intoarce soarele si merge, merge spre rsrit, dar cnd

ajunge la locul lui cel ornduit de Dumnezeu, nu se astarnpra ci
fuge inainte spre miaz-noapte, c doar va pute fugl pe de cealalt parte. Si atunci ii iese in cale Sin-Nicoar si-1 prinde,
trimite indrdt. Si soarele iars face ce a fcur, si tot as o pate
inteuna cu Sin-Toader si cu San-Nicoar.
Dar odat si odat tot o s scape el de pazitorii lui ; dad nu
de Sn-Toader, dar de Sin-Nicoar tot o s scape, c Sn-Toader e
tnr si are cai, dar Sn-Nicoar n'are cai si e btrn
Ziva dat de Dumnezeu in stpnire este Joia 2.
Cu privire la acest sfnt, poporul nostru cunoaste urmtoarele
povestiri :

Intia se aude prin Bucovina si se apropie de cea a Arhanghelului Mihail, cel ce a scos zapisul din mnile Necuratului,
sun precum urmeaz :
aDumne,zeu a fcut contract cu Nifeirtache, ca cei vii sa fie ai
lui Dumnezeu i cei mor0 ai lui Nifrtache. Dar vznd Dumnezeu

c e rau, a trimis pe Sf. Neculai s intrebe cine poate lu contractul acela dela el. Sf. Neculai a stat treizeci de ani la poarta ladului. Il vede Nifrtache i trimite pe un drcusor la dnsul, s-I
intrebe ce vrea. Cnd a amns drcusorul departe, Sf. Neculai I-a
fAcut praf.
Ei, da mnios e, zice Nifrtache ;

ian du-te tu, dar s

nu te apropii de el, a zis altui drac.

1. De buna seama c e o grefeala in redactare. Nu Sf. Neculaiu
atine calea soarelui la miaza-noapte, ci Sf. Toader. Sf. Neculaiu sta la
mieza-zi, deoarece pe la 6 Decemvrie, soarele rasare de catre miaza-zi,
iar dela aceasta zi, dupa credinta poporului, soarele, alungat de Sfntul
Neculai, ince pe sa rasara tot mai spre miaza-noapte, !Ana pe la 9f. Toader,
care il oprqte
alunga spre miaza-zi.
2. Voronca, op. cit., p. 261.

www.digibuc.ro

159

Acesta 1-a ititrebat de departe si Sf. Neculai i-a spus. Atunci

Nifrtache i-a rspuns :
Nurnai acel ce se va nave din Dub sfnt va putea s-1 iea.

Dumnezeu a trimis duhul su de s'a nscut Domnul Hristos.

Cnd a fost Domnul Hristos de treizeci de ani, a mers si 1-a
luat si de atunci au rmas oarnenii s fie judecati dupa pcatele lor

A doua povestire se aude in jud. Suceava si are urmatorul

cuprins :

A fost odat ca nici o data, c dac n'ar

fi

fost, nu s'ar

povesti.

Ci-c era odat un om srac, lipit parnantului. In bordeiul lui

fcut in pmnt i ru coperit, nu era dealt o lait goal i ingust,
un cuptor spart, in care cnd i cnd ardea cte un tciune de
foc, prin fundul cruia soarecii jucau tananica, i inteun cuiu de
lemn deasupra unei feresti mici i crpite cu hartie in loc de geamuri, in perete, era adtat o icoan veche mncat de cari, afumatii
si cu boielile verse, la care se inchina crestinul dirnineata i seara
iconita aceasta purta chipul lui Sf. Nicolae.
Nevoies ca vai de capul lui, singur pe lume, cci femeia si
cei doi copii ii muriser de holer, omanaml nostru ajunsese la
aman ; n'ave mcar nici cu ce s-si tie zilele, ba n'ave chiar nici
ce s mnnce. Lihnit de foame, cu matele chiorind, bolnav de vitnnAtur si de care adesea suferia, ghebos cu mnile bgate in
beau, se trase ptt la crsm, ca s roage pe crasmar s-i imprumute ctev parale, fgaduindu-i cA-i va lucr pentru ele, sau cnd
se va inchipul, le va da cinstit inapoi. Crlsmarul ins nu-i dete

nici un ban.; ba chiar nici de-ale gurii nu-i dete nimic, mcar cl
vedea c pentru ea voia crestinul s se indatoreze ; el, nici una, nici

dou, II inteti la munc, cad bogatul nu crede celui sarac. Bietul

om ar fi muncit el, c doar nu era crescut in divan de puf, si cu
munca traise si pan' atunci, ins nu gsi la nimeni de lucru, stit,
ca iarna, cnd ornul risipeste ce-a strns toatii vara.
Amarit Ana in suflet, mai flamnd decurn era, se intoarse
inapoi la bordiesul lui, blstmndu-si zilele i ceasul in care l-a fcut
m

Da el s se culce,

Haina de foame nu-I lsa de loc in

s dea deadreptul, nu ca cu sicia, s poti incunjura satul. Fel i form se gndeste el ce-i de
pace ; trebui

vorba celuia

1. Voronca, op. cit., p. 37.

www.digibuc.ro

160

fcut. Incotro se intorce, incotro se abtea cu gandul, tot de saracie si de goliciune &idea ; sa moara de foame, ca pitigoiul de
ciud, ii mai rrnsese srmanului orn !

Cum pe gnduri era dus, ce s faca si ce s dreag ca s se

puie la cale cu dusmanul ce-I scotel din casa, vede in cuiu icoana
la care se inchina. Far mult chibzueal, pune mna pe ea, o sterge
de colb, face cteva crud, o srut, isi iea sumanul in spate si suflnd din pumni
caci uitasem s va spun Ca era iarn,
iese pe
us cu gndul ca s se duc la crsmar si s puie icoan zlog
pentru cevi de-ale gurii.
CrIsmarul, de odata se mai codi, dar vazsrld ca bietul om e
la aman, scoase din tejghea o pane uscat ca lemnul, si o dete
omului pentru icoan cu invoeal cu peste vreo saptarnn s-si
scoat zalogul.

Omul, lund 'Arm, o inghiti 'n cateva inghitituri, trase dusc

apoi o ulcid de ap spre a o indes pe gat, si dup ce fcii cateva
cruci multmit Cerului c-si mai asramparase putin sicreata de
foarne, iesi si se duse acas, cad amurgise bine. A doua zi disdedimineat"a apuca in lume ca s se %rare la smbrie uncle va gsl, lsand bordeiul in stirea Domnului.
Crassmarul din sat avei o sumedenie de bieti Ili si obraznici,
de ocrau pe orn. Inteo zi, satanele, fr stirea cedsmarului, se varied in tejghe, unde obicinuit el inea zlloagele de prin sat, lsate
pentra butur, si vazand icoana Sfntului Neculai,
o scndurice
neted si bun de jucat, o luar de unde er pusa, ii acataed un
protap de ;10 si o taraiau prin cas, puind pe ea jucariile lor si
tragandu-le cu sania.

Tocmai atunci intr si crismarul cu un drumet ce se abatuse

pe acolo ca s bea un pahar de rachiu, cci er ostenit de cale si
lihnit de foame.
Pe cnd drumetul imbuca din merindele ce avea cu el, trgea
cu coada ochiului si la copii curn se jucau, si vznd ea' sniuta
lor e o icoan, nu-1 rabd inima si zise ceismarului :
Bine, mi crestine, de ce lasi baietii s-si fad ra's de o
icoani ? Desi-i afumat, veche si roas de cari, d ! tot icoan este,
cil doar nu degeaba a stat In biserica 40 de zile si a sfintit-o popa !
Ma, dracilor, de ce v'ati apucat ? rcni ceasmarul la copii.
Fa Palaghie ! de ce pustia nu bagi de sama de ce s'au apucat
satanele ?

www.digibuc.ro

161

Femeia faspunse ca fusese invluit cu treat* c n'a luat

sarna cu ce se jucau ei i d a fost bucuroas ca se joad ei in de
ei, fara s-i mai hueasca in cap.
De uncle o ai ?, zise drumetul, care-si puse'n gand s'o
cumpere dela crasmar i s scoat din locul batjocoritor un lucru

sfant,ca de ar fi a dumitale, ai pune-o in rand cu celelalte.

Dela un rau de cane de-aici din sat. A pus-o acurn vreo
patru saptanini zalog pentr'o pane, ca-1 lu naiba de foame, i s'a
dus dracului si n'a mai venit sa-i scoatii odorul.
Si cat ceri 'pe ea, s mi-o dai mie ; ca dad si-a pus el
icoana zalog pentr'o pne, nu purt grija, d nu mai vine sa si-o scoata.
Da-mi un puifor
nati-o !
Drurnetul plti puisorul, lua icoana, o sterse bine de glod,
caci era toata plink, cum o taraisera baietii pe jos si dupa ce plati

butura, ie i se duse.
El era final- si frumos, voinic si darz. Muncil ca sluga la un
negustor dintr'un sat si er orn cinstit si sluga credincioasa, curn
nu prea gasesti azi.
Cum ajunse acasa la stapan, puse icoana inteun cuiu, dea-

supra patului unde dorrnia el, far a mai povesti ceva despre ea,
si-si calla de lucru.
Trecusera saptanaani dela cele povestite, si'ntro zi vine la negustorul unde sedea baietanul un mosneag ogarjit i batran ca
lumea. El se ruga de negustor sa-1 primeasc i pe dansul la casa
lui, ca-i iarn, i n'are unde sa se oploseasd ; pentru binele ista, se
indatoreste s-i fad orice treab, dupa puterile lui ; de sambrie, nici
vorba nu fu.
Negustorul, se vede, er om milos, cci primi pe mosneag
printre casnicii lui. Mancarea tot ave s i-o plateasca mosneagul cu
voinicie,
munca, ca desi era alb ca varul, dar era ro i voinic,
se intelege, ca la oameni btrani.
Dela venirea mosneagului, dugheana negustorului gemea de

lume. Cu rnosneagul parca venise si.norocul negustorului. Musteriii

nu-si dadeau rand. Unul iei, trei-patru intrau.

i baietanul si tot nu mai
i
mosneagul
le venia in ajutor, cfici
puteau dovedi ; ba ate odata
Vindea i negustorul, i femeia,

muteriii curgeau.
I. 15 parale.
Pamtlle, Siirlditorile de toanin.

www.digibuc.ro

162

Intr'o saptman, negustoral rmase fr marf. Piperul, lulelele,

ciubucele, mrgelele, covrigii, roscovele... si tot ce avea mai de

sam negustorul, nu mai rmaser, dugheana era mai goal de

marfa. Trebui numai decat s piece cinevi dup alta. Cum musteriii curgeau la dugheana lui, Ii trebui lucru mai bun, marf mai
scump, mai de pret.
Pe cine s trimit ? Mietanul era el vrednic, nu-i vorb, dar
tot nu se fce lucrul ca atunci cand e stpanul.
S se duc el, nu putea., c mai Ruh i alte negustorii de
unde nu putel lipsi. Ce er de fcut ? Marf trebui s aib, c
altfel pierdea musteriii.
Sftuindu-se inteo sear cu femeia, isi luar de sam s trimit tot pe bietan ; cu el ins s mearg si mosneagul, fiind orn
btrn i cu glagori 'n cap.
Pregatiti de drum cu car i cu bani de-ajuns, mosneagul
flcul pornir dup marf. Peste trei zile ajunser inteun targ de.

prtat. Aici se fa* dupa marf, dar negsind pe gustul lor, fiind
c atunci
rea i scump, pornesc inainte. Dupa vreo cateva zile,
nu mergeai iute ca azi cu carul de foc, ajung in alt oras. Nici aici
nu dau de marf cum cautau ei.
Se hotarsc atunci s treac'n aka tar. De bilet de drum nu
te intreb atunci ca azi si deci n'aveau nevoie de el. In tara strin
ajung inteun oras bogat i frumos ; i curn trag la gazd, bietanul
las pe mosneag s caute de boi si de car, iar el fuge sa trag o
roat prin targ. Da, pe semne era si el negustor, ahotnic de-a sti
si a afla cum stau si cum merg toate.
Urnbland el ochind prin targ, vede inteun loc o imbulzeal
de oameni : un huiet i niste soldati trambitau si bateau darabana.
Dup ce se potoll huietul i incetar trambitele, un crainic impArdtesc
strig cat Ii lua gura :
Cine la noapte.va strajul in biserica imprteasc, va primi
rasplat dela impratul un sac cu galbeni.
Baietanul, far sa mai intrebe cev pe crainic, cand auzi c e
vorba de un sac cu galben, zimtisori rotunzi, buni de fcut negustorie cu ei, se duce de istoriseste mosneagului tot ce auzise.
Ei, dragutul mosului, nimeni n'are s se dud sa strajueasc

in biseric, cad acolo se petrec de mult vreme lucruri ascunse.

De vei asculta de mine, numai dumneata vei putea sta la noapte
de straj.

www.digibuc.ro

163

Apoi mosneagul &scan pe bietan ce trebue s faca. El se

duce mai Intaiu la irnparatie, cad se vede ca ei nemerisera dupa
marf tocmai in orasul unde sede imparatul, i spusese crainicului
impartesc ca vrea si-si cerce norocul i Ca la noapte va sta'n biserica
de straj ; vestea aceasta fu primit cu mare bucurie de imprat,
care-i dete blagoslovenie s-si cerce norocul.
Jute apoi fuge'n medean i cumpar un sac de pine uscat ce-i
iesise inainte, cad se facel seara. Se duce la biserica, o dumica
mrunt cu cutitul i o presur prin Frejurul bisericii, prin pridvor,
prin clopotniti, prin biseric, pra la usile imprtesti, iar el se
puse la cetit psaltirea, evanghelia si vieiIe sfintilor celor mari. Asa
Il invtase mosneagul s fad, dad vrea s scape teafr. El li mai
spunea sa fie voinic si cu indrazneala ; i daca e puiu de lele, sa se
dud, iar de nu, sa nu-si mai cerce norocul, c 1-or g.,1[pe el altii]
teapn in biserica.
and pe-amurg, numai ce aude imprejurul bisericii o ronideald,
un hodorogit i o miorlaeala, ca cum ar fi fost o potaie de ursi. Cu
cat huietul se apropil, cu atat bietanul cetia mai cu foc, ca desi
era slug, stia si carte ; invtase psaltirea si ceaslovul sa se fad
popfi, dar nu-i cntase cocosul s mannce colaci. Din pridvor
clopotnit, ajunse in biserica. Bdietanul cetia inteuna la psalmi
evanghelii cat un mitropolit, si matahala ce se ospat cu pnea
durnicata, inaint spre el. Cnd sa puie laba pe dansul, numai ce se
aude cntecul unui cocos si pace ! nu se mai aude nimic; matahata
pied si biserica rmase curat.
S nu m intrebati cineva ce era acea mathala, c nu va spun,
pan ce nu yeti auzi sfaxsitul din poveste, ca de aici tot mai este.
Cum se crp de ziu, oamenii imprtesti venir sa vada ce s'a
fcut cu bietanul, i cnd I-au gdsit viu, nevatamat, in brate 1-au
dus la imparat. Imparatul, dupa ce 1-a druit cu sacul cu galbeni,
dupa ce 1-a intrebat cine-i i de unde, 1-a rugat cu lacrmi in
ochi ca sa strjueasca si a doua noapte'n biseric.
Bietanul, cam pe gnduri, fagadul impratului, tot pe aceeas
plata, s rmie in biseric i noaptea a doua. S teme insi s nu-I
probozeasc i mosneagul care, pentru greseli, se fce para de foc
inteuna-1 morocania..

Mosneagul ins se bucur cand il vzil pe baietan. Il invta

i. Dojeneasc4.

www.digibuc.ro

164

ce-i de facut sen noaptea a doua. Si cu sfatul lui, o scoase baietanul la bun capt si pe aceasta.
Impratul se tinit si el de cuvnt dnd baietanului plata cinstit,
dar rugmintele lui ajungeau la ceriu catre- blietan, ca s strajueasca
noaptea a treia. Povesti blietanului ptraniile ce avusese cu matahala, zicndu-i c dac 1-a invrednicit Cel-de-sus s scape viu nevtmat in dou nopti, it va ajut
noaptea a treia, cci trebue
acum s se aleag kite() parte.
Bietanul nu se prinse de-odat; el nu vru sa fagaclueasc pana
mai catre seara, cci voi s intrebe pe mosneag ce-i de facut. Lu
sacul cu bani si se duse la el, povestindu-i i intmplrile noptii
doua precurn i rugmintele imparatului care-i fgaduise una din
cele dou fete si irnprtia toat, de-1 va sciip din primejdia noptii
a treia.
Mosneagul, bun la inima si cu dragoste fiiasc ctre bietan,
il sftui ce trebue s faca pentru a scp si din primejdiile noptii
a treia si se duse dupa trebi, iar bietarful se duse in medean, si
cum Ii iesise inainte un sac cu psat, Il i cumpr indat, II duce
la biserica, i fiindca mai era vreme, dete o fug i instiint pe impfiratul c e hotrit sa ramaie in biseric
noaptea a treia.
Cnd auzi impratul ast veste, nu mai putea de bucurie, ciici
ce-i mai dulce in lumea asta dealt a tri imbelsugat in toate ! Bietanul iute se intoarse la biseric si se puse pe treab.
meiul,
Presr pasatul,
cum presrase pnea in noaptea
intia i bucii dumicati in noaptea a doua, iar el se puse la cetit ;
de ast data nu mai ceti in strana mare, ci pe sfnta masa in altar.
Cetia bietanul cu as duh plecat i cu atta smerenie, de Ora
c-i un palimar.
Cum amurgi bine, incepit s se aud pe crarea ce duce la.
biseric, prin pridvor, prin clopotnita, in biseric si in toate partile
acelas sgomot, aceeas rontaeala ca si in -serile trecute. De astdata
dihania, pe care bdietanul n'o vazuse la chip, era mai silitoare
mai mnccioas.

Gatind de lucru prin biseric, numai se trezeste bietanul ca

ea deschide usa altarului. Cnd Il vede, sare la el sa-1 prpacleasca.
Bietanul, galben de fric j rece ca ghiata de spaim, sttel ca

ochii bolditi si se uit cum ea deschide up. Odat cocosul cnt

matahala, mai inainte ca el s inceap, pune laba pe flcu.

www.digibuc.ro

165

dul o loveste c'un bat ce-i daduse mosneagul, ea rmase incremenit locului, ca o stanch', fr s se poati rnisch din loc.
Rcni slutenia de se cutremurau ferestrele ; din loc ins nu
se putel urni.
Matahala avea forma unei femei inalte si proase, prul pana'n
picioare de lung, cu ochii ca de foc, din cari iesiau scntei, si din
gurii parl de foc. Era neagr si atat de urit, de nu-ti mai venia

sa te uiti la ea.
Bietanul stt cu ea'n biseric, far s se clinteasc din loc,
pn dimineat.
Cnd venir oamenii impratului si-1 gsir iars teafr, ba
Ind pzind acea dihanie spurcat, isi fcuser cruce si alergar de
spuser impratului cele ce vzurd.
Fuga impratul si imprteasa la biseric. Matabala cnd i-a
vazut, se smucia, rcni si se svarcolia ca broasca'n gura sarpelui ;
de geaba se chinuia spurcata, c din loc nu se puteh. urni.
Cnd si-au vzut impratul si imparteasa fata in ash stare,
dci ea er blstmat de o itiii a se face as si a-i mnc si pe ei,
incepur a plnge, de curgeau lacrmile lor pru.
Se dd veste'n toat imprtia, si adunndu-se preotii, mi-tropolitii si patriarhii, incepur o slujb frumoas si un sobor cum
nu mai fusese.

Cnd er in toiul slujbei, iad si mosneagul vine la biseric.

Cum 11 simteste slutenia, tot spre el da ca s-1 prpadeasc ; se
vede ca pocita ii cunostea puterea. In tot timpul slujbei baietanul

stateh lng matahala, care, se mai muiase, si pe care o earpia cu

batul cnd se obrznicia.
Dup ce sfirsi slujba, dup cezi cetir moliftele de deslegare,
mosneagul se vr prin fetele cele mari, impartesti, se duce la bietan, ii iea btul din mn si trage dihaniei de fernei un bat ct
put el. Ce s vezi ! De odat iesi din matahala par rosie ca focul

si parul cel lung de pe trup ii cz. Din urita si pogoanci ce era,

se fac ash de frumoas, de nu mai era alta ca ea in lume si'n soare.
Fata impratului rmase curat, povesti celor de fatk cte ptimise dela blstmul zinei pn atunci.
Impratul &nil baietanului fata si impritia si fcur o nunt

cum nu se mai vzuse niciodat. La ea fur poftiti si negustorul

si nevasta unde slujise biiietanul.
Veselia fu mare in toate partile.

www.digibuc.ro

166

Mosneagul dupa ce se sat-0 nunta, la care jucase si el ca un

holteiu, cherna la el pe flacau, pe fata, pe imparat i pe imparteasa i cu tot sfatul lor si dup. ce le spuse c el e Sfiintul .Neculaiu
fcuse asa cu bietanul pentru inima sa blajina, fart rutate,
trase trei palme.
se apropie de. fata imparatului
Mosneagul se fcir nevazut, iar din fata ieir trei draci negri
si uriti de se duser in pustiiu, departe de noi sa fie 1
0 variant a acestei povestiri o intalnim si in Oltenia, in urmtoarea cuprindere :

Ci-ca a fost un orn sfirac lipit pmntului. De srac ce era,

n'avel nid mata la btatura, nici Cate!, nici purcel, nimic odat,
nimic pe sufletul lui, decal o cerg rupt de care se Oneau tarloanele
sir, o treanta de rogojin i lcoana Skintului Niculae.
Ast orn, dup ce era srac, avea i un card de copii rnrunti :
tot ulcele de fete.
Copiii sunt saracie la casa omului, isi zicea Romnul nostru;

totus in fiece an nevasta ii trantia cte-un dolofan de copil, de credeai c e scris, nu altceva.
Se luase de ganduri bietul Roman, care ajunsese de pomina
peste teri

mri.

Intr'una din zile, vazand ca o s-i moara de foame

s'a dus la un carciumar si a pus icoana zalog pentru doua oca de
mlaiu, c alt ce era s faca ? Haina o detese, cum o capatase, pe
rachiu.

Carciurnarul arunc icoana sub tejghea de unde o ieau cophi

si legand-o, au inceput a o face crut.
Un om al lui Dumnezeu, oprindu-se la carcium, s iea un
rachiu, asa din picioare, vede copiii tarind icoana prin praf,icoana
sfnt,
pe care o cumpara dela carciumar, platind datoria pentru
care fusese zalogita. Se duse acas i atarn icoana in cuiu.
In toate zilele se inchina baba acelui om la ea si se ruga sa-i
ajute ca s. vad negustor pe singurul fecior, dupa sufletul ei.
La ast orn nernereste un mosneag, care indemna pe danacul
babei sl se faca negustor, sa puie pravlie.
Se duc atriandoi dui:a marf. Umbland ei prin blciu dupa
marf, aud toba i [pr] unul care strigi :
Culeasa din jud. Suceava i scrisa de d-1 M. Lupescu.

www.digibuc.ro

167

Cine se gseste s doarm noaptea in mnstirea de lng

curtea imprteasd, va lu un sac de galbeni.
Dnacul nostru, invatat de unchias, isi iea inima in dinti si
se duce in altar apucndu-se de cetit vanghelia.
Peste noapte vine o matahal s-1 mnnce, dar cnd s ajung
s pun laba pe el, cocosul : cucurigu ! Si de odat piere, parc'a
intrat in pmnt.
Mare-i fu mirarea impratului cnd afl dimineat Ca' dnacul
e viu nevtrnat. Impratul i-a pltit, dar i-a spus d dad va sta si
a doua noapte acolo, va primi dimineat cinci saci de galbeni.
A luat voinicul si cei cinci saci.
Pentru a treia noapte impratul i-a flgduit imprtia si pe
fie-sa de nevast. Biatul s'a dus si si-a luat un bt dela mosneag ;
apoi a intrat in altar. Cnd a venit matahala, a lovit-o odat de
i-au srit ochii, [kit] a rmas oarbd biqtean.
Dimineao, a treia zl, cnd a venit cu imprteasa si fie-sa si
au vzut pe voinic sdravn, au incremenit si au ludat pe voinic.
Pe cnd stau ei in biseric, vine si mosneagul, se strecoar
'prin lume On' la matahala si-i trage trei ciomege. Din ea ies trei
draci...

Matahala fusese fata unui craiu vestit pe plmnt,

si fiindc

intorsese vorba parintilor, a fost blstmat s se fad stafie.

Pe fata impratului, and o vede flciul as de frumoas, de

pic, o indrAgeste si o iea de nevast, si fac o nunt de se duce
pomina. Nas la nunt, mare minune de n'o fi fost mosneagul care
tocmai in urm a spus ca este Sf. Nicolae...1.
0 variant a acestei Povestiri o gsim in jud. Muscel, in urmtoarea cuprindere :
Er odat un biet crestin, care srcise nevoie mare. Nu awl

nici dup ce s bea ap. Ce s fad si incotro sh apuce ? Mai avei

un singur odor in cas. Stiti ce ? Icoana lui Sf. Nicolae.
la si vnz icoana asta ; poate-mi mai impac nevoile.
Si pled la tArg. Pe drum se tntalneste c'un Turc.
Ce faci cu ala, be ?
Mi-e de vnzare, boierule !
Pi, ce e aia ?
Sfntul Nicolae, boierule.
r. Culegere din corn. Catanele, de d-1 t. St. Tutescu.

www.digibuc.ro

168

Si ce trebue la voi ?
Pzeste casa si toat averea.
Mare minune ! Apoi trebue la mine, bre, un slug ca ala.
Dac-ti trebue, cumpr, jupne! ii zice crestinul.
Si ce mnnd el ? mai intreb Turcul.
Untdelemn, boierule.
Pi cum II mnnc ?
Il pui inteo candela si o aprinzi ; il pui apoi in perete si
pui candela lnga el. Si vezi ? Asta e mncarea si butura lui.
Turcul se mir ce se mir ; pe urm se tocmeste, d parale
si cumpara icoana dela Romn, care-si vede de cale indrt spre
cas, unde-o fi fost.
Ac, Turcu n'ava nevast, n'ave copii, n'ava slug. Mncl
la o crciumi. Cum ajunge acas, pune icoana in perete, dup povata crestinului si aprinde candela. Apoi pleac s mnnce si Iasi
usile descuiate.
Bre, Nicolae, zice el icoanei,
eu m duc ; tu ingrijeste de cas, s nu m fure cinev.
Icoana ascult si tace, iar Turcul isi vede de drum.

Cnd vine acas, ce s-i vaza ochii ? Minune, nepoate ! Nicolae

pzise bine casa si nu se furase nimic.

A doua oari tot ash., si tot ash si a treia oar, cnd n'a nimerit la casa Turcului nici un orn cu mna lung.
bite() zi ins, cum sta Turcul si mnc la crciuma de care
vorbirm, iat se apropie de el niste tlhari si tocmai atunci 11 inintreb unul din prieteni ;
Bine m, vedem ca te zbovesti mult la carcium ; pe cine
lasi acas de nu duci nici o grij ?
Pe cine ? Ascult, bre ! Am cumprat o slug ; il chiam
Nicolae. L-am pus acolo si am lsat deschis pe dearndul, c Nicolae pzeste bine toat averea.

-- Ia s vedem, m, ce slug o fi aia, zic tlharii intre ei,

cnd aud. De-o fi mai mic, ori mai prost, s lum si noi ate cev.
Stii, Turcul e putred de bogat.
Stiu. Hai mai repede.
Si se duc la casa Turcului. Acolo, usile decuiate si in casii
nici o slug. Dar icoan,a si candela aprins dinaintea ei.
Ii jefuesc casa, se incotosrneaz cu tot ce pot duce, si p'aici
le e drumul.

www.digibuc.ro

169

and vine Turcul si vede jaful, Doamne, Doamne ! Se iea cu

mnile de par. Se vaitt cauten sus, cautA'n jos si tot cerceteaz el
mereu, dar pe icoan tot nu se supr.
Be, Nicolae, zice el,tu ai adormit. Te-a furat somnul, pe
semne, si vezi ? Mi-au jefuit tIlharii casa. Asa o pAzesti tu ?
Neculae ins ascult si tace.

Nu rspunzi ? Uite, be Nicolae, zice, eu te iert; tot iti

dau de mncare si nu-ti imputinez tainul. Dar bagi de sama s nu
mai dormi alt data si s fii tot cu ochii in patru.
Zice astea, pune undelemn in candel si o aprinde, las iar
usile deschise si plead. La carciumA, unde erau si talharii, spune
ce i s'a intamplat si cd, de randul sta, a spus lui Nicolae s nu
mai doarm. Talharii ins, cum aud, si pricep cine-i Nicolae. Incep
sA fad' haz si s se tiinueascA.
Hai, mai fratilor, iar la jaf. S-i luam ce a mai rmas ;
ba s-i lam si pe Niculae !
Dau ei fuga, dar urciorul nu inerge de multe ori la api. Uitataser oamenii cA
Cine are trlna lung,
Pierde i ce are'n pung.

and au sosit la casa Turcului, au ctrobit incoa si incolo,

cum le era obiceiul si au strns in rnijlocul casei tot ce au gsit,
tAcnd vreo trei motoare. Apoi s'au repezit cu totii si au pus mana
pe icoan. Dar atunci ce sA vezi dumneata, nepoate ?
Intind ei in sus, in jos, la dreapta, la stnga... Asi ! De surda
se trudiau. SA mai poat ei lu mnile de pe icoan ? Ori s se
mai carneascA din loc ? Nici vorb. Ii incremenise acolo Sf. Nicolae.
Se prang tAlharii, sbiarA, tipA, se tot svrcolesc si tin asa pana
seara, hat trziu.
Atunci iat 6 sosete i Turcul.
Ha, ha, ha ! Voi mi-ati jefuit casa ? rAcneste el cat poate
si tot blodogoreste pe tlhari, de intraser aia in frigurile mortii.
Si incepe sA se uite urit si s puie mna pe o pAtchie.
Bine, be, Nicolaie ! Bine cA i-ai prins ! Am sAti mresc
tainul.

Talharii insA plngeau, de sri cmasa de pe ei.

Iart-ne, jupane, se roagA ei, iarta-ne, c nu mai facem

www.digibuc.ro

170

i iti aducem tot ce am luat, ba i tot ce mai avem cu noi. N'airi

tiut cl Nicolae al dumitale ne-o pune la ciochinal.
Se roagl ei, se roaga mult i bine, pana ce i se face mil i
Turcului, i se roag i el de icoana :
Iart-i, be, Nicolaie, ca-mi aduc tot ce au furat, ba inci
mai dau i pe deasupra !

Si atunci, ce s vezi dumneata! 0 lacrimi

pica din ochii

sfntului i... minune ! Tilharii pot s ridice mnile i sa se deteleneasc. S'au dus inteun suflet acas i au adus tot ce luaser i
nu luaser. Apoi au ciizut in genunchi inaintea icoanei, mu4umind
cu lacrimi Sfintului Nicolae c i-a iertat i i-a izbavit din amorIirea i pedeapsa in care cazusera.
.
Iar de-aici inainte n'au mai furat i s'au facut i ei cretini
in rndul oamenilor cum se cade 1.
In sfrit, a treia povestire, care ne arat deasemeni dragostea
lui Sf. Neculaiu pentru oameni i grija ce le-o poart sfntul, inainte

de a face vreun Scat, se aude prin jud. Tecuciu i are urmtorul

cuprins:

Era un cretin odata, care avei trei

fete mari. Si trei fete

mari, tim astazi ce insemneaza : trei pietre de moara, cari nu se

pot urni din casa cu una, cu doua.

Si omul acela erl fara seaman de srac, insa pe lang sracie,
ii mai punea i dracul bete'n roate la .toate treburile cite le incepea,
aa ca mai in fiecare zi se pomeni c n'are cu ce potoli foamea
celor din casa lui.
Vzindu-se srmanul inteatat de strmtorat, se gall& in toate
chipurile i nimic nu-i treca altceva de facut prin minte, dect ca
trebue sli trimit fetele dupa c4tig.
Cum o ti !
Si lesne se'ntelege ce vrea s zica treaba asta pentru o fat :
sa catige banul cum va ti
Dar Sf. Neculaiu aflase despre aceasta, aa ca in ajunul zilei
!

1. Zicatoare prin care se arata ca cinevh e strain ca in clepte intr'o afacere, aph ca nu mai poate face nimic in alta parte. Izvorapte din
obiceiul de a lega plosca la cochina calului.
2. Spina de par. Dumitru Ion din Fierepti-Dobrepti, jud. Argep pi"
impart, de d-1 C. Radulescu-Codin ; publicat apoi pi in Prietenul nostru,
III, p. 115 pi urm.

www.digibuc.ro

171

dinti, cand fata cea mai mare trebil sa-sj pangreasca cinstea, arunca in casa omului srac o pung plin cu 150 de galbeni.
Gsind banetul acesta, omul nostru s'a minunat si a zis :
Acesta-i norocul fetei mai mari ; e-al ei castigul acesta!
A luat-o, i-a gasit un barbat bun, ca-i era lesne treaba asta

acum,a mritat-o si fata s'a dus la casa ei.

Dupa aceasta mai trece ce mai trece i zilele negri vin din
nou. Ce s faca bietul orn ? Nimic aka, dect s fad vnt fetei
de-a doua, dup castig.
Sa castige ea, cum va sti !
Dar Sf. Neculaiu i-a trimis si acesteia tot 150 de galbeni.

Se face si nunta a doua, si cand urml s piece in calea pacatelor a treia faca, cea mai mica, omul se pune pandar si cand Sf.
Neculaiu veni la fereastr ca sa svarle in launtru cea sut si jumatate
de galbeni, omul il apuca de poala hainei si-i saruta picioarele. Da
Sf. Neculaiu II indepart si-i zise :
Nu-mi multarni mie, ci lui Dumnezeu, CA numai Dumnezeu
este purtatorul gandurilor bune.
i de atunci omul cel sarac, cu cele trei fete mritate, se clugari si sluji pani la sfarsenie Sfantului Neculaiu 1
In afara de acestea, se crede ci Sf. Neculaiu este brodariu

podar

mare2 si cilauza si sprijin celor ce umbr pe ape.

Prin jud. Tecuciu se aude urmtoarea povestire :
Sf. Aricolae se spune 6 a fost corbier, indeletnicindu-se cu
negopil pe api si cu prinsul pestelui. Inteun rand, stArnindu-se o
furtun mare, corabia lui s'a pravalit in apa si o mulIime de oameni
s'au inecat, scapind dintre tosi numai dnsul. Atunci Sf. Nicolae a
inceput s se roage fierbinte lui Dumnezeu si Dumnezeu s'a milos-

tivit si tori cei ineca0 au inviat.

Acetia, in urma, au inceput si se inchine lui Sf. Nicolae, 1-au
facut sfnt si astfel 1-a primit si Dumnezeu in ceata alesilor lui 3.
1. Culeasa dela d-1 :2'erban Chiscop din com. Tepu. Povestitorul are

ca ruda pe C. Cotoranu, frnghier In Barlad, Deci adauga : cCotoranu

rilmasese inteo vreme numai c'un capastru cu care vrea sali faca singur
sama. i atunci a gasit in u0 1220 de lei*.Cred. Rom. din corn. Baltate0i, jud. Neamt, impart. de d-1 I. Preutescu : cSf. Neculaiu este bun,
milostiv, manita fetele.
2. Voronca, op. cit., p. 886.
3. Culegere din corn. Tepu.

www.digibuc.ro

1 72

In Ghizdarestii Dobrogei, precum si prin alte sate dunrene

am auzit pescari rostindu-i numele in clipe de primejdie sau chemndu-1 inteajutor pentru mai trziu 1.
Prin Bucovina se zice c Sf. Neculaiu a oprit apele potopului
chiar, cari cutau, dup invaluirea pmntului i prpdirea lumii,
s innece i corabia lui Noe 2.
Au inteles, prin urmare, praznicele

petrecerile pe cari le fac

in aceast zi cei ce-si petrec vieao pe ape,
pescan i vaslasi,
i

i faptul c Sf. Neculaiu este ales ca patron al marinei.

Macedo-Romnii au si dnsii aceast credint, care rezult din
urmtoarea povestire :
Odat Sf. Casian,
cel ce-si are hramul la 29 Fevruarie In
anii
dus la Dumnezeu si a inceput s se plangi Ziditorului c oamenii nu-1 cinstesc i pe dnsul, cum cinstesc pe ceilalti sfinti.
Dumnezeu Il intreb ins :
Ai fcut vreo fapt bun in lumea aceasta ? Ceilalti sfinti
precum

au fcut multe fapte bune si de aceea au cte o zi de tinere.

Nesarsindu-si Inca vorba, iata c vine acolo Avul-Nicolo,
Sf. Nicolae, ud, leoard.
Sfinte Neculai, II intreb Durnnezeu,de ce esti ud?
Uite de ce, raspunse sfntul.Din pricina vntului mare,
er gata-gata s se inece o corabie; cum am vzut-o, m'am aruncat
in ap si am scApat-o de primejdie, iar pe oamenii ei dela moarte.
Atunci Dumnezeu se intoarse cAtre Sf. Casian si ti zise :
Auzi cum fac fapte bune cei ce au tinere ? Fugi de-aici si
la fiecare patru ani, s vii i tu odat.
Si de atunci luna Fevruarie are ate 29 zile la fiecare patru
ani odat 8
Urmtorul colind ardelean ne spune de-asemeni despre rosturile

lui Sf. Neculaiu pe ape :

I. &zdtoarea, III, p. 102 : Cnd ai s treci vreo apa mare, fa-ri cruce
in margine, i roaga-te lui Sfete-NecuIai, ca el este mai mare peste ape.
Voronca, op. cit., p. 886 : Lui Sf. Neculai sa te rogi, cnd treci pe lnga
o apa, ca sa scapi de primejdie, nu Maicei Domnului.
2. Comunic. de d-1 P. Crstean, corn. Vicovul de sus.
3. P. Papahagi, Basme aromtine, p. 20.

www.digibuc.ro

1 73

Colinda sflintului Mewl a

Sfdntul Sft2nt Nicoar

Nicoaril'ntrebil :

Unde-ai zbovit?

Bun gnd
gndit.
D'un prnz a fiieut,
Cfiti Anti c'a poftit

&lute am zbovit,
C'am Indireptat
Dou luntrii pline
Cu suflete bune;
Luntrii Incarcate
Cu sutlete curate.
La mese intinse
Cu fclii aprinse.
Douil luntrii grele
Cu suflete rele
La mese strnse
$i la lumini stnse

Toti di or venit.
Sfntul Sfnt Nicoar
Puse raze-a treia zi

si-1 vzur c venl

Pe un cal porumb,
Negru de-asudat,
Alba de'nspumat.

C'un i/aut de grilu,

C'o cupil de vin.
Din ipSu misca,

Din cupil vin ben.

Tot ardelean este

Sfiintul Nicolae
Praznic
tcut.
Pe cine-a chemat ?

Tot oameni btrni,

Tot de sama lui.
si-a mai chemat
Pe Sfntul Ion,
Nas lui Dumnezeu,
$i a mai chemat
Pe bun Dumnezeu.
Da el n'a Noit,
CA el a fost dus,
Jos pe mare'n jos.
La mijloc de mare,
Nou corbioare,

urrnatoarea variantil :
Cinci sunt de crestini,
Patru de pgilni.
Cele de crestini
Tare se rug,
Tare se'nchin,
Si-apoi pomeni
Pe bun Dumnezeu.
Cele de pgn,
Nici nu se rugA,
Nici nu pomeni
Pe bun Dumnezeu.
Domnul c vede,
$i se mani,
$i mi le 'necA ! 3.

i. Dela ungurescul czip, pne mica, panisoar.

2. Impartasit de d-I P. Uglis. Colinda se incheie cu recitarea urmatoarelor cuvinte :
Haideti noi, Maica Marie,
Haideti noi la liturghie I
te, gazda, 'nveseleste,
i pe noi ne darueste
Oun colac de gran frumos,
Din pelita lui Hristos!

3. A. Brseanu, Cincizeci de colinde, Brasov 1903, p. 18-9.

www.digibuc.ro

174

Prin jud. Tulcea, varianta acestui colind, purtnd numele de

Colindul sfdntului IVicolae, sunA astfel :
Icea In cestor curti,
Pe cele erestinesti
Bunul Dumnezeu
El le-a vAmuit
$i'n cestor domnii.
$i le-a slobozit.
D'un prrinz s'a gAtit,
Celea pAgAnesti,
Toti sfinti mi-au chemat,
VamA le-a luat,
Toti sib* i pgrinti,
VamA fArA sam5.
Toti sfinti mi-au venit,
Prunduias de mare,
Toti sfinti mi-au sosit,
De azi Inainte
Sfinti d'ai cerului
Care or mai trece,
$i d'ai raiului.
VamA s le iei,
SfAntul Nicolae
TreabA
fi avut

VamA farii samA.

el n'a venit.
Treaba lui cea mare
Pe bogaz de mare 2.

SA riti sAnAtosi

NouA corAbioare,

Logofeti,
Cu-a ta jupAneasA,
Snktate'n casa 3.

Nouil s'alte noug :

Nou crestinesti,

Gazda lui Hristos,

$i mult bucurosi
Cu feti

Noufi pAgAnesti.

Prin Bucovina se mai spune c Sf. Neculai [inainte de a fi

sfnt, de sigur,] era betiv mare, dar avea multa putere ; la Sf.
Neculaiu se roag oastea cnd merge la batlie, c Sf. Neculaiu
sade calare pe un tun,asa se vede scris. Pe Sf. Neculaiu i Turcii
tin si s'a luat obiceiul in armat ca s se roage la sfntul ce-1
tin Turcii 4.
Un bocet ne arat pe Sf. Neculaiu cu unele rosturi in soarta
sufletelor pe lumea cealalt.
Draga noastril miculitL
Iubita noastrA milutA I

Eu ti-as mai spune cevA:

Roag5-1 pe cine-i rugA,
Roagr-1 pe Sem-Neculaiu,

Sa-ti facA parte de raiu! 5.

I. Refrenul Bunul Dumnezeu se repeta dupa fiecare vers.

2. N. Pasculescu, Lit. pop. rom. p. 334 : bogaz, grla formata dintr'o

apa mai mare.
3. Ibidem.
4. Voronca, op. cit., p. 717-8.
5. Marian, Immormeintarea, p. 582.

www.digibuc.ro

175

Prin muntii Sucevei si prin unele parti din Bucovina se crede

ci holii se magi acestui sfnt, ca si le ajute in isprvile lor 1; de aici
poate a iesit si numele de Sfntu-Niculae din cuiu sau Sf. Niculae
cu care
de pe coardd, ce se di biciului sau vrgutei, ndnafei,
parintii aMeninta pe copiii prea obraznici, aratnd biciul sau nuiaua
numai cu degetul.
Gospodinele se roagi lui Sf. Neculaiu pentru ajutor, iar fetele
pentru noroc. 0 rugiciune care se aude si prin jud. Do lj e aceasta :
Sfinte Nicolae, chiabur mare,
Pune muntilor hotare
$i d ruble ferecate
Fetelor nemdritke ! 2.

Barbatii duc lumanri la biserica si dau liturghii 3

Prin unele WO din Oltenia, Sf. Neculaiu se serbeaza pentru
ajutor la boale, dar mai ales la lovituri 4.
Prin jud. Muscel se fac praznice 5.
lama, dupa spusa rnultora, incepe la Sf. Neculaiu 6 Sf. Neculaiu (ce un mos btran cu barbi alba. Atunci trebue sa-si scuture
nrgresit Sf. Neculaiu barba lui cea all* adica trebue sa ninga neaparat. Iar cand se intampl ate odata ca la Sf. Neculaiu sa fie locul
negru, atunci se zice :
Hei, a'ntineriti Sf. Neculaiu 7.
I. Credinta impart. de d-I Teofil Bizom, corn. Vatra Dornei.
2. Culegere din corn. Halangepti-Zaicoiu, impart. de d-1 N. I. Dumitrapcu.I. A. Zanne, op. cit., VII, p. 179.
3. Unele femei duc pi coliva la biserica. Intr'o carticica din 1847,

cetim aceste ;ire : 4Fata oprepte coliva din ziva de Sf. Nicolae, adica
dela 6 Decemvrie, pe care o pune la icoane, apoi in seara despre Sf Vasile,
iea acea coliva pi o pune pe o masa inaintea unei oglinzi avnd pe masa
doua lumnari pi o sticla cu vin sau cu apa ; dupa aceasta, fata se inchina
rugndu-se Maicii Domnului sa-i arate pe cel ce are sa-i fie ei barbat, pi
ap se mica i doarme fara sa mai vorbeasca cu cinevap. Si de nu va
putea ea sa se deptepte, o depteapta altul ; este ins datoare, indata ce se
va deptepta, sa nu vorbeasca cu nirneni pi sa mearga drept la oglinda pi

tacnd sa se uite pi la o parte pi la alta a oglinzii, in care crede c vede

pe acela ce are sa-i fie barbat, plimbndu-ses (Cfr. ..ezatoarea, XIII, p. an).
4. Dat. pi cred. Rom. din corn. Catanele, jud. Dolj, comunic. de d-1
St. St. Tutescu.
5. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 91.
6. Marian, S4rbutorile, I, p.94.
7. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 91.Cred. Rom. din corn. Baltategi, jud. Nearnt, impart. de d-1 I. Preutescu : Daca ninge [in ziva lui], se
zice ca Sf Neculai "ii scutura barba.

www.digibuc.ro

176

La San-Ion se duce neaua (se infrange iarna) dac a adus-o

cu cal alb, sau cu alte cuvinte, dad a venit San-Nicoara pe cal alb, San-Ion va merge pe cal negru, adica va duce
iarna

Prin jud. Suceava se zice c atunci cand Sf. Neculaiu gseste

Bistrita neinghetata, pune pod 2 peste ea 3.
Ziva incepe sa se mareasca putin : La Sf. Neculaiu se intoarce

noaptea la ziva cu cat se suceste puiu'n gaoace, zice poporul 4.

11. Mugiri.
La

colonistii romani din Bosnia, aflam ca

la Sf. Neculaiu

se practica urmatoarea datina care se numeste Mugiri sau Blehavite :

Seara, feciorii merg cu tambure i clopote pe la case, si canta
sbiark cerand [si neincetand] pana ce nu li se d fasole, cartofi,
etc. Dupa ce au primit aceste daruri, ei rnult'amesc i poftesc sandtate stapanilor casein.

Nu ni se descrie in amanuntele sale aceast datink ins se

spune ca un asernenea obiceiu se afla si la populatiunea ortodoxa
rurala din tinutul Novi in Bosnia, care ne este cunoscuta. Descrierea
acestei datine, numita la acea populatiune ciaroice, vorn reproduce-o, pentru a stabili, dupa parerea noastra, identitatea dintre Mugiri,
datina la Sf. Neculaiu,
i Caprd sau Breaie, datina la Criiciun, la Romanii din arnandoua partile ale Carpatilor.
i deci la Mugiri sau Blekavite,
In ciaroite...
merg 5,
7 sau 9 oameni. Dup rol, persoanele poarta diferite nume : Prikazivalo (actorul), jarac (tapul), care poarta clopotul, motanul care
cere slnin, fata (fecior imbrcat ca fata) care cere caier ; ceilalti
sunt cantreti. Cand ajung la o cask indata se inchide usa inaintea
lor, iar ei caned:
Otvor dvore dobar domacine, etc. (Deschide usa, bun
stapan). Dupa ce au sfarsit cantecul, stapanul casei deschide usa
ciaroitele intra in casa. Acuma incepe hazul adevarat : Tapul suna
i. Marian, Stirbatorile, J, p. 224.

2. Pod de ghiata; o ingheata,

4. &zdtoarea, VI, p. 35.
4. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 91.

5. T. Filipescu, op. cit., p. 136. Tambura e un instrument de muica la Sarbi (Croati), pe care se cnta cntecele poporale.

www.digibuc.ro

177

cu clopotul, mugete i cere sare ; motanul face miau i cere slnin, fata se arata ca i cnd ar toarce i cere caier, toti cer cte
un fuior de ln, pe care-I leag de cureaua dela strait. Ciaroitele
capt i cte un blid de fasole, gru, etc.
Cnd actorul primete darurile, el zice :
S v ajute Dumnezeu i s v inveseleasc norocul bun.
A cui e casa, Dumnezeu s-i ajute i in cas s fie o bun stpni.
ate grunte de sare, attia tovari (poveri pe cai) sa aib stpAnul!
Ceilalti strig in cor :
Amin, etc.
Pe urm ii ieau rmas bun cu cntecul
Zbogom ostaj dobar domacine (Rml cu Dumnezeu bun
stpin).
Poporul se teme s nu-i belsteme ciaroitele i pentru aceea
toti ii primesc in cas i-i druesc.
Ei se adun la Sf. Nicolae (6 Dec.) i umbl in tinutul acela
8 zile, pnla Sf. Nicolae rnic. Toti sunt imbrcati in haine de toate
pe cap pun busuioc i cite un mr, care
afar de fat,
zilele,
floricele de porumb. Dup opt zile ime impodobit cu cocoi,
part darurile i se impratie. Pe actor 1'1 numesc ciaroitele starat,
mo. Poporul zice c ciaroitele sunt Iude, Jidanii cari au cutat
pe Hristos ca s-1 omoare 1.
Datina Caprei sau Brqaiei vom cunoate-o cnd vom descrie
srbtoarea Crciunului. Atunci vom vede deplina asemnare intre
aceasta i Mugiri sau ciaroite.
-

III. Praznicul mortilor npraznici.

Prin unele prti din Bucovina este datin ca a doua zi deSf.
Neculaiu s se fad praznice pentru cei morti de moarte npraznic,
cum ar fi inecatii, mncatii de lupi, . a., precum i pentru cei
pierduti fr urm prin lume. Pe alocuri se fac i slujbe bisericeti
pentru acetia 2.

I. T. Filipescu, 0. cit., p. 136-7.

2. VorOnca, OP. cit., p. 389 si 887.
Pamille, Sarbatorile de toarnnii.

www.digibuc.ro

42

178

IV. Simicoars.
Simicoard sau Sim-Nicoard, dup credinta Rornnilor din unele
paqi muscelene, este fratele lui Sf. Niculae, serbndu-se a treia zi
dup acesta prin unele prti, iar prin altele la o sptmni,a doua
zi de Sf. Spiridon. E deci Sf. Nicolae mic, pomenit mai sus. El
se serbeaz pentru friguri 1.
Prin Oltenia se tine o sarbtoare : Sora lui Sf. Nicolae apentru
lovituri. N'am putut alfl ins ziva srbrii 2
1. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 92.
2. Culegere din corn. Catanele, jud. Dolj, comunic. de d-lt. St. Tuteacu.

www.digibuc.ro

SF. FILOFTEA.
Srbtoarea Sfintei Filoftea, ale drei moaste se afl la Curtea
de Arges, se tine numai prin partea de mijloc si apus a Munteniei
si, dup cat se pare, si prin Oltenia.
Legenda ei, care se aude in popor, va fi, fireste, inraurit de
povestirea Vietilor sfintilor. Pentru Oltenia, are acest cuprins :
0S'a auzit din btrni c Sf. Filoftea a fost o fat milostiv
dela Dumnezeu. Nu era cltor s tread pe drum si s nu-1 intrebe
de a mancat sau nu. *i de nu mancase, ii da s mnnce.
Inteo dimineat, tatil su plecnd la arat cu mai multe pluguri,
a lsat vorbi acas ca fie-sa s se duc cu demancare la oameni,
la pluguri. Cum a gtit, Filoftea a plecat cu demancarea. Pe drum
s'a intalnit cu niste oameni flmanzi si le-a dat s mannce ; apoi
a luat-o indrt acas, c stia ea bine ce o astepta, dac s'o duce
la pluguri cu mna goal. A fcut alt dernancare si fuga la pluguri,
c'o fi lesinat oarnenii de foame. Tat-su, cand a vzur-o tocmai
pe la chindie cu pranzul, s'a fcut foc de mnie, c de ce a venit
2 de trziu ? Si &and cu barda, de unde era de la plug,ca de-o
asvarlit,i-a tiat piciorul. Si a czut de-odat moart la pmnt
fecioara.

Indat s'a coborit o candela la capul ei, de sus, dela Tatl

ceresc. S'au csnit ei toti oamenii s'o mute de pe loc, s'o duck acas,
dar nu s'a putut, fr puterea lui Dumnezeu, s'o ridice din loc. Dad
all vzut ei si au vzut, le-a venit in gand si au rnduit-o la toate
manstirile.

Preotii s'au rugat in sobor, dar degeaba.

Au pomenit toate manstirile din tam lor, si ea nu fcea nici
un semn. In cele din urm, preotii au randuit-o la mnstirea frumoas a Argesului. Punand acum mina pe trupul ei, au vzut c
Santa s'a deslipit de pmant.

www.digibuc.ro

180

Si ask au luat-o de acolo si au dus-o la Arges, in mnstire,

unde sta i azi 1.
Prin jud. Olt, se aude urmtoarea variant :
RFiloftea a fost fiica unui orn srac, dintr'un sat din jud. Arges.

Fata asta era foarte cuminte, darnic si milostiva. De eke ori

se ducei cu mncare la tatl sau, cu cine se intlni, aceluia Ii
da de ale mncrii, asi c ajungei la rnund numai cu mncarea
pe jumatate.

Odat tati-sau s'a luat afteamdtu dup ea, s vad cui d Intotdeana atta miincare.
Mare 1-a fost mirarea ins cnd a vzut-o c imprti mncare

la to;i sracii, la toti copiii cari spuneau c le este foame.

Atunci tatl sat', de necaz, cum mergei dup ea, a dat at
barda de-a svirlita si a ajuns-o cu coltul la un calcliu,unde i se
vede i astazi semnul.
Prin bunatate, prin cumit-qenia ei, prin faptele ei bune
milostive, s'a fcut sfnta.
Moastele ei sunt la Mnstirea Curtea de Arges 2.
Tot cam in acest fel se povesteste i prin jud. Muscel :
Sf. Filoftea, fiind fat milostiv, tatl ei, orn ainos la inim,
a aruncat cu bardi inteinsa si a ucis-o. Inainte de a mud, a venitun vrtej care a ridicat-o pan .la vdntul turbat, de unde a czutjos moarta.
Pe sfnta n'au putut-o urni din loc, nid cu cai, nici cu boi,
ca nu vrea s intre in nici un oras mare, ea orasele, mai ales le
mari, ci-c sunt pacitoase tau.
and i s'a pomenit ins de Curtea de Arges, s'a fcut usoari
cum e pleava.
Ad a adus-o si ad se pstreaza moastele pana'n ziva de azi.,
0 scot numai vara de-o plimb prin sate si fac slujbe i sfestanii

pentru a ploua, atunci dud e seceta mare.

In ziva de Sf. Filoftea, femeile i fetele nu lucreaz nimic ineas, c e ru de a boald,
boala copiilor 3.
i. Culegere din corn. Catanele, jud. Dolj, de d-1 t. St. Tutescu.
2. Spusa de Marin Mogos din Baragii-de-Vede, impart. de d-1 N. L

Dutnitrwu.

3. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 91.

www.digibuc.ro

ANA ZACETENIA.
Sub numele de Ana Zacetenia sau Ana Zaftenia 1 poporul ro,
min din Bucovina intelege srbtoarea Zdmislirii Sfintei Ana, care
se prznueste la 9 Decemvrie.
In aceast zi, e bine de inceput tot lucrul, c merge cu

spor. In ziva aceasta se deapn. tort pe sit si se face un cilepas

se spal bine si se sfiwste si apoi se face din el o biciusci. Aceasta
e bunk cnd incep fetele la stative, s'o lege la mini, c lucreaz cu
plcere si spor; apoi e bun si mie vaca cu ea, cnd merge la
junc, s nu meargi de multe ori 2.
Prin corn. Straja, tetele si femeile se scoal disdedimineati si
incep o multime de lucruri, 1nainte de a rsri soarele, ca s le
creased fiecare lucru ce-1 vor incepe peste an, precum creste ziva de
la aceast srbtoare incolo 8, caci dela aceast zi, soarele se di

inapoi spre var, mrindu-se ziva atit de mult, at sare cocosul

din prag 4. Prin alte pitli se spune c dela Ana Zacetenia si pn
la Sf. Spiridon, ziva si noaptea stau pe loc si cl numai dela aceast
data inainte, incepe ziva s se mareasci cu cte puiin 5.
i. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. Ioi.
2. Voronca, op. cit., p. 1078,

3. D. Dan, Straja, p. 93-94.

4. Voronca, op. cit., p. 420, 616.C. D. Gheorghiu, op. cit.,
5. Voronca, op. cit., p. 763.

www.digibuc.ro

P.

SPRIDON, FACATORUL DE MINUNI.

Intia povestire a Sfeintului Spiridon, pe care poporul 11 numeste
Spridon, fficdtorul de minuni, sau numai Spridon 1 prin Bucovina si

Moldova, sau Spiridon prin alte prti, se aude prin jud. Putna si
sun precum urmeazi :

Era odati o vreme cnd faraon tine fierul cu mna in foc

nu se frige. Atunci, la faraon, ducandu-se un dlugr, el 11 puse
s tin fierul in foc cu mina. Ins calugrul frigandu-se, nu put.
Faraon se culd intre dou surori ale lui. El puse si pe calugr
s doarm Intre dnsele.
Dup asta cAlugrul

fc cu una din ele un biet. Atunci

si spuse s i se puie numele

copilului Spridon, fclatorul de minuni.
Copilul ceala acndu-se mare, porni prin lume s se sfinteasc
cu mai multi oameni : Jidani, Sarbi si altii. El porni la drum, calare
pe un mdgar i mai la cu dnsul si un cal. Si bletul ceala avei

Dumnezeu trimise un glas din cer

straie rele, tare rupte, opincile sparte, caciula tot ask si tovarsilor
lui de drum tare le er rusine cu dnsul asi cum er.
Merser ei pe drum cht o fi mers, si numai se fc noapte.

Dac au 1nnoptat, au mers acolo pe drum. Ei mergnd cu

totii dupii sfintenie la un Imparat si cindu-se c luase'r cu dnsii
pe bietanul ceala, ca s se scape de dnsul, noaptea, se sculard,
tier capul mgarului si al calului, le lasari as si fugir. Sculnduse bietul diminega si vzndu-se singur, si capul calului tiat, cum
si al magarului, din fug5, fr s bage de sam, lu capul calului
si-1 puse magarului si pe al magarului 11 puse calului. Dup asta
incled si se lu dup dnsii si-i djunse.
Pentru asta, se vede si azi la mgar o dung la gat.
Dac i-a ajuns, a trecut 1naintea lor.
Pe urm, merse el, merse, si iar s'a fcut seara. Dad s'a fcut
sear, s'a culcat iar cu tovarsii lui de drum. Atunci ei, iars noaptea,
t. De aid Sfiridonia, Eforia spitalului Sf. Spiridon din Ia0.

www.digibuc.ro

183

ca s-i fad ru, ca s nu se mai dud la imprat, s se sfinteasca,

ci numai ei, s'au apucat si au jupoiat caii de piele dela genunchi
in jos pn la glesne si pe urm au fugit inainte.
Cnd se scull biatul, adic Sf. Spridon, porni iar dup dnsii
si-i ajunse la imparat, unde trebui s se fad sfinti. Impratul, cum
il vz, II intreb :
Unde si-s, mi, pieile dela picioarele cailor ?
Am trecut, rspunse el, prin niste tin si le-am suflecat
ismenele.

Ai, Doamne, ne-ai inselat si am venit pn aici, rspunser

Jidanii.

Pn nu-ti insel, s nu triti !

Dup asta intreb pe Srbi.
Da' voi ce dutati ?
Alelei, Doamne, n'am mncat nimic acas !
Impratul ridic atunci in sus o cramid mare, care n'o
pute ridic nimene. Spridon bietul, care pn atunci se fcuse
mai prost si umbl lturile, acum se apropie de imprat.
Impratul II intreb :
Da tu, mi prostule, ce cauti aici la mine ?
M'am luat si eu dup oamenii acestia.
Dup aceasta, imparatul ii intreb pe toti oamenii ce se duseseri la dnsul ca s se sfinteascd, din cte lucruri li fcut acea
cdrdmidd. Acel care va sti s rspund, se va face sfnt, fctor de
minuni.
Ii fcut din dou prti, rspunser oamenii aceia.
Ba-i din trei prti aldtuit, rspunse prostul.
Bine, daca-i fcut din trei prti, zise impratul, sa-mi
ardIi cari-s.

El atunci o lu in mnii, o strnse, si focul se ridid in sus,

apa cz in jos si in mn rmase cu lutul.
Atunci impiratul, vznd as, ii dete numele de Sfdntul Spridon, fdcdtorul de minuni.

i as a fost povestea acestui sfnt 1

0 variant a acestei povestiri se aude si prin jud. Muscel, in
urmtoarea cuprindere :
aCi-ca au plecat odat la drum Sf. Spiridon cu St. Petru si cu
1. Impart4ita de d-1 N. Mateescu, inv. In Movilita.

www.digibuc.ro

184

Simnicoarii. Apucndu-i noaptea pe drum, ei au tras la un ban, sii

mAie noaptea acolo.

Au bgat la grajd caii si mAgarul,:A Sf. Spiridon et-A alare

pe mAgar.

FiindcA Sf. Spiridon ins er om sec, ceilalti din tovarsi se

hotria s piece peste noapte singuri, iar pe Spiridon sA-1 lase la

han. Si ca s nu-i mai poat prinde de pe urm, sA-i taie mgarul

si sA-1 lase pe jos.

AsA facur. Dar noaptea, cnd intrar pe intuneric in grajd,

in loc sA taie capul mgarului, innimeri la unul din caii lor si-i
taie gtul.
Cnd vAzurA greseala, tiar si mgarul, lsndu-i morti, cu
capetele alturi, iar ei incAlecark amndoi pe acelas cal, cel care rAmAsese sdravn si... sA te pAzesti.
Cnd se destept Spiridon si vza siretenia tovarAsilor lui...,
fuga la grajd, s-si incalece magarul si sA-i princl din urm.

Ina nu se luminase bine de ziu. Cnd intr in grajd si viz

vitele omorinit, se lu cu mAinile de pr. Cum ins el erA sfnt,
lu capetele de alturi si le puse la gturi, si minune, se si lipir
si inviar dobitoacele pe cum fuseser. Atit numai a mai de intuneric, mai de riituneala, sfntul puse capul calului la mgar, si p'al
mgarului la cal. IncllecA pe cal, lu si mgarul alturi, si...
sbughe-o dup tovarisi.
Cnd ii ajunse, Aia se mirar ca de altA hitia.
Ce, tn pctosilor, voi credeati cl eu o s m prpdesc
fAr voi ?

Uite c eu tot Ala sunt, iar voi tot niste prpditi xi-

mneti si niciodat n'aveti s cAlcati in urmele mele si s faceti ce

oiu face eu.
Si ce brAnzA mare poti face tu, iar noi nu putem ?
Puteti face voi dintr'un lucru trei lucruri deosebite, dintr'odat ?

Asta nu se poate.
Ba se poate, prea se poate.
Cum ?

Uite cum ; si zicnd aceasta, lu o cdrmidd i. cnd o

strnse puternic in mn, fumul si vAlvoarea se ridicar in sus, apa
giurui in jos, iar huma ii rmase in mini.
Dela intimplarea cu capetele cailor si cu cArAmida, ii zice
Fdcdtorul de minuni.

www.digibuc.ro

185

Si a1 calul d'atunci a rmas cu capul mic,fat cu mrimea

lui, fiindc e capul mAgarului, pe cnd mgarul, dimpotriv, are
.capul foarte mare i urechile foarte lungi, pentruc n'a fost dela
inceput ale lui, ci ale calului 1
A doua variant a acestei legende se aude i prin Bucovina,
urmtoarea cuprindere :

Odat Sf. StIridon a trebuit s plece la sesie de clugri cu

cci i el er clugr. Ceilalti clugri ins, cari aveau ur pe
dnsul i cari-i ziceau cl-i nebun, s'au apucat i au tiat capetele
la cei doi cai ai lui, socotind astfel cA sfntul nu va ava cu ce
merge i fi silit s rmn la mnstire.
Sf. Spiridon ins, cum a vzut aceasta, s'a apucat repede i a
pus capetele cailor la loc, i-a inhmat la trasur i a plecat spre
sesie, bgnd de seam tocmai pe drum al lucrurile s'au intAmplat
ahfel decum a voit el, i anume capul calului alb era pus la cel
negru i capul celui negru la cel alb.
Firete, cnd cAlugrii au vzut lucrul acesta, s'au minunat
foarte, dar au acut.
La sesie, Sf. Spiridon a luat o crmidA i a strns-o in mn.
Din crmid, focul s'a ridicat in sus, apa a czut jos i lutul a
rAmas in mina sfntului.
Dela aceast minune a Sfntului Spiridon a rmas crucea.
Aceasta-i crucea ! Nu-i a cum ziceti voi, numai in numele
Tatlui, al Fiului, ci a0. : in numele Tatlui, al Fiului i al Sfntului

duh, amin !
Si rostind aceste cuvinte, sfntul i-a unit cele trei degete

vi-a fcut semnul crucii 2.

A treia variant a acestei povestiri se aude prin Oltenia ; ea

ne povestete minunea capetelor tiate i apoi a urdei, in loc de a
crmizii :

aCi-c [atunci] cnd a fost chemat la sobor, Sf. Spiridon a

plecat la drum, a mers, a mers pAni ce l-a apucat noaptea i s'a
oprit s se odihneasca la un conac. Alti .sfinti l-au ajuns de pe urmi
la acel han, unde au rmas pn dirnineat. .
Culcndu-se toti, peste noapte, cnd a fost s se revarse zorile,

cei cari veniser in urm, s'au sculat pe fur4, ca s nu simt sfntul. Sf. Spiridon a rmas culcat.
1. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 92-3.
2. Voronca, op. cit., p. 763.

www.digibuc.ro

186

Merg ei, ce merg, si unul, ca s nu mearg si Sf. Spiridon

deopotriv cu ei la sobor, s'a dus indrt la ban, de-a tiat capul
calului si pe al mgarului, ca Sf. Spiridon umbl dare pe cal, iar sluga
pe mgar.
Oameni rai,
ce s le faci !

and s'a desteptat Sf. Spiridon, a vzut c ilalti plecaser fr

a-1 vesti si pe el. Pn s se desbrace, a trimiesluga s puie seile
pe cai. Care nu-i fu mirarea, cnd sluga ducndu-se, gsi dobitoacele
cu capetele tiate si moarte mortciune.

S'a intors o slug indrt si i-a spus trsenia :

Ne-a tiiiat caii, le-a tiat capetele.
Sf. Spiridon a spus :
D fuga de le pune capetele la loc si pune seile, c'arn
zbovit !

Din grab, sluga a pus capul calului la mgar si pe al mgarului la cal, a pus seile si au plecat inainte.
Cnd a ajuns 'la sobor, unde erau chemati sfintii, Sf. Spiridon
si-a artat minunile.
A luat urda i cnd a strns-o in mni, jos a curs apa, sus
focul, iar in mnii a rmas noroiul,
gunoiul... 1.
Minunea schimbrii capetelor se aude si prin jud. R.-Srat2.
A doua povestire se aude prin jud. Tecuciu si sun, pe scurt,
a s tfel

Pe Sf. Spiridon cuvine-se sa-1 serbm, pentruc

e o zi in-

tr'un an, si e mare fdtor de minuni.

El a luat capul boului si 1-a pus la cal si pe al calului la bou.
Odatii a fost strmtorat de ceilalti sfinti, c de ce e sfnt ?
Sunt sfnt, a rspuns Spiridon,pentrucA ash. brea Domnul :
sunt mare fctor de minuni.
Una de prob5, strigar .ceata sfintilor.
Si Sf. Spiridon lu o piatr si-o strnse pn cnd piatra sloboz1 jos ap.
Ceilalti sfinti se minunar si-1 primir intre dnsii 3.

A treia povestire ne arat pe scurt c Sf. Spiridon fiind potI. Culegere din corn. Catanele, jud. Dolj, de d-1 St. St. Tutescu.
2. Candrea, Densu0anu, Speranta, Graiul nostru I, p. 625 : Sf. Spiridon ea luat capul dela cal 0 l-a pus la magaro.
3. Culegere din corn. -Tepu, impart. de fratele meu Vasile.

www.digibuc.ro

187

covar, din greseali a taiat odatl picioarele unui cal pe cand il potcovia, dar indata i-a pus piciorul la loc '.
A patra povestire, in legatura cu schimbarea capetelor, se aude
prin jud. Valcea. Ea ne arata cum Sf. Spiridon a taiat capul dracului i al unei femei, schimbandu-le apoi unul cu altul,lucru care
de altfel il face si S.f. Petru dupa alte povestiri :
Sfetele Spiridon, facator de minuni, ci-ca urnbla cu Sfetele Petre

p'o cale. Da Sfete Spiridon se abt inteo leasd de maracini si dete

peste dracul calare pe muiere. Sfete Spiridon, de mare ciuda, scoase
sabia si le retez capul la amandoi, si pleca lasandu-i airdbaniti . Se
duce Sfete Spiridon, ajunse la Sfete Petre si-i spuse tarasenia.
Da Sfete Petre ii fu mila si zise :
Rau facusi, Sfete Spiridoane, si poate sa se mnie cumvh
Dumnezet pe noi ; ar fi bine sa te'ntorci, sa le pui capetele la loc ;
roaga-te la Dumnezeu, si cum esti fcator de minuni, o sa invieze.
Sfete Spiridon s'a intors iute indarat, si, de grabl, a gresit capetele : a pus capul dracului la muiere si pe al muierii la trupul
dracului si i-a inviat ash- Si de atunci, toate muierile cate se trag

din blastamata aia de muiere, sunt cu cap de drac, da nu se cunosc din celelalte. .Si ce crezi c muierile aim lepadate de suflet,
cari scot pe dracul, cari fac vrji si invrajbesc oamenii, fac de sparg
casele Romanilor, isi omoar copiii, beau buruieni s nu mai fad
copii si cilte feluri de lucruri nelegiuite,ce, crezi ca Alea sunt curate ?
Nu te mai gandi, CA alea au ceva din partea diavoleasca 2
A cincea povestire, care se aude prin jud. Tutova, cuprinde
unele parti comune povestirilor de mai sus ; are insii si prti nou
precum si alte amnunte, imiuriri ale imprejurarilor de astzi. Cuprinsul acestei povestiri este urmtorul :
AO, se zice ca Sfdntul Spiridon e nascut numai din tata ; ce
fel, vom vede noi iaca acus.
Pe vremea aceea ci-c era un oarecare Arie, pagln, care cu-

te* Doamne pzeste, s zic c Hristos nu-i Dumnezeu. Or mai

fi ei si-acii, nu-i vorb, da eu zic sa ne fereasca Dumnezeu de ash
oameni, ta, credeti : secetele acestea nu-si au rostul lor ? Eheh, stie
Dumnezeu ce face si lighioanele acelea de oameni,
6 mai bine
nu le-as zice, nu ratnan nepedepsite de mana lui Dumnezeu.
1. Candrea, DensuOanu, Sperant, op. cit., p. 271; jud.R.-Srat.
2. .ez.toarea, III, p. 33.

www.digibuc.ro

188

Si cum spuneam, Arie acesta, deck : tare si mare ca Hristos

nu-i Dumnezeu i ca el a fost ca orisicare orn, a trait, a murit
c de-atunci s'a ispravit cu el. Da vezi eau mai fost i oameni
de-ai lui Dumnezeu i n'au lsat ei cu una, cu doua, sa li se spurce
credinta cu asernenea polime. Ehehe, stie el Dumnezeu curn va inyard lucrurile.
Si erau niste calugri prin partile acelea. Calugrii aces.tia erau
tare evlaviosi i cu frica lui Durnnezeu. Auziseri ei de asi indrz-

neala a lui Arie, cel cu inima neagra de rutate, si au plecat carduri-crduri

s bata pe Arie cu cuvntul. Ca poate pagInul si

scoat din gura asemenea vorbe, fad teami de mania lui Dumnezeu ?
Multi se minunau chiar ca-1 mai rabdi Ziditorul pe fata pamantului.
Se duceau calugrii pusderie, pe jos, incat mergeau zile intregi pn'ajungeau sa-i vini mintile la loc i s-1 ierte Dumnezeu,
c nu-si di seama de ce face. Apoi fiecare isi dada prerile, i ni-

rneni nu er care s mai tina de partea lui Arie, dar el tot nu

se Iasi.
Printre cAhgrii cari mergeau la Arie, iati erau doi, din locuri tare cu indepartare, i aveau de trecut munti i vai adnci
codri prin cari n'ar fi indraznit si piece orisicine. Si treceau cllugarii acestia printr'o padure, iar in paclurea asta era un crasmar la
o rspantie de drum, unde poposir i cei doi drumeti ai nostri,
rupti de oboseala.

La crisma asta erau o mulOme de fete. Da da ! Calugarii

nostri is calugari, da i calugrii is oameni ; i apoi omu-i supus
pacatelor. Asa ca, iute, calugrii se cam temeau de ispit.
Unul ' ce:
Mai frate, tii tu una ?
Oiu
dad mi-i spune, rspunse celalt.
Pi, uite ce, mai frate, zise el din nou ; eu, cnd m'oiu

culd la crasmar, am sa-mi leg ,deasupra la coardi o basmi cu api

rece, as1 c dad m'o duce ispita sa pacatuesc, Dumnezeu o si
slobozeascl apa, si eu o sa ma trezesc; i atunci scap de *at.
Ca bine te gandisi, frate, adaose celalt
mi tem si mai
mult, ca s scap, am sa pun deasupra mea, pe coard, un harb cu
carbuni aprinsi, ca, de se va intampli s pacatuesc, Dumnezeu va
varsa hrbul cu crbuni peste mine, eu rn'oiu trezi si oiu scapi
de pacate !

Ajung calugarii la crsmar. Era noapte, si cum erau ei ostewww.digibuc.ro

189

niti, n'au asteptat mai mult : a fcut fiecare dup cum isi zise mai
inainte si se culcar fr nici o grij.
Ac, nici mai rmne vorb c fetele dela crsm i-au mai
ras, i-au mai ncjit, ca s-i adulmece, dar in zadar : cilugrii isi
tineau firea si nu se cldeau ei ai de lesne. In sfrsit, adorm. Da
fetele tot pe capul lor.
Cam pe-aproape de miezul noptii, sari unul arsa din asternut :
czuse hrbul de cArbuni peste el, si nu degeaba doar, ci un diavol
de fat era pricin.
Se desmeticeste bietul clugir, imbrnceste diavolul de lng
el, se scoal si fuge afar cu antereul pe umr. Se ingrozise bietul
clugr de pcatul care era at pe ce s-1 fac, dar scpase. Smulge
din antereu niste bumbac, se sterge, si facndu-1 sumuiog, II supune in stresina casei crismarului. Apoi se duse si trezindu-si tovarsul, ii spuse din fir-a-pr toat pkania, c se ingrijir amandoi.
Apoi se hotrir s pun seile pe cai numai deck si s plece, c'aceea-i casa si slasul diavolului.

Asa si facur. Au inclecat amndoi si au plecat.

Da dac'or fi ajuns, nu stiu. Da bumbacul din stresina erasmarului a fcut o minune mare. Vezi dumneta, as a vrut Dumnezeu. Mai intku, sumuiogul a inceput a se rotunji si a se rotunji,
de se fc intocmai ca o gogojlie de mtas, si inteinsa un bietel
mititel-mkitel, cat si gandacul de mtas. $i vezi c gogojlia ceea
crestea si se netezia pe fiecare zi, iar biatului nu-i era mai bine ca
in pantece de femeie. Azi o leac, mni o leac, poimni o lead,
pan ce la nou luni, baietul erl gata si ias.
Iaca as a vrut Dumnezeu! Doamne, si s mai indrzneasc
cinev s zic ce zicea. si Arie ! Bateti-v cu mna peste gur mai
bine si minunati-v de toate cte nici prin crestet nu-ti vine si le
crezi, si totus asa s'au intamplat.
Asa, peste nou luni, bketul sta gata sa nasc. Incep a rcni
colo'n stresin. Femeia crsmarului pe semne c mtura prispele, ca
autle scncitul. S'a spriet de-odat si a fugit de a spus crsmarului.
Ia du-te, Romne, c Elul' ce se tot aude scncind in stresin.
Las cra.smarul pe mana femeii tejgheaua si alerg fuga. Puse
scara, se sui si cnd colq, ce sd vad ? Baietul sprsese gogoslia si
acA se tot svarcolia prin paie. Da crsmarului de-odat, pard nu-i
venia a crede ochilor si urechilor.
Ehehe ?... Miitdlucti erai?... Ce grigdlice!...

www.digibuc.ro

190

Il lua cfarnarul pe sus si-1 aduse neveste-sei.'

Jack nevast, cu ce ne mai darui Dumnezeu!

Aista era, zise bucuroas femeia.
Asta !

SA-1 crestem, Romne, fc femeia, ca., cum crestem pe

Ionia, nu ne-o prpdi Dumnezeu de I-om creste si pe-aista ! Cine
stie ce netoat netrebnic de fat 1-o fi ascuns aici !
A doua zi disdedimineat, crsmarul lui baietul in brate si
se duse de-1 botezA, punndu-i numele Spiridon.
lad, aveau o bucurie. Facuserl doar o fapt bun si le radeau
inimile cnd ii priviau pe amndoi, pe Ionica si pe Spiridon jucndu-se.

De-atunci vremea trec incet-incet, hai-hai, si Ionia si cu

Spiridon se facura flacai. Veni vremea s-i scrie la militie. Si Ionia
al crmarului, cum er el cu cAteva luni mai mare dect Spiridon,
era gata s plece 'nti, la porunc. Nacaz pe bietul crsmar si pe
crAsmrit,
ca printii.
Da Spiridon, 'ci :
Tata, las-m s m duc eu in locul lui Ionic, si nu mai
purtati nid o grij.
Du-te, puiul tatii, fiat bucuros cramarul.
AA. dar Spiridon isi lu ziva bun dela toti i inteo buni
dimineat plea la militie.
Da bietul Spiridon ci-cA er tare uricios; si ofiterilor le era
sil s-1 mai bage'n rand cu altii ; de aceea 11 dAduser ajutor bucAtarilor.

Inteo zi, pe cnd Spiridon isi spla blidele, ci-ca de uncle si

ptia unde, un soldat fruntas, chipurile, gsise cu cale s-si bat joc
de dnsul.
Spridon :

Mai, cat-ti de treaba !

$i, mi as, mi in colo, dar pace, cum e scaiul cela,
se tinea de el.
Venise un ofiter sa vad ce-i IN acolo si-si lsase calul in
seama lui Spiridon ; si Spiridon, vzInd c fruntasului nu i-i de
data, ci i-i de nada, unde nu-mi infasca piciorul calului si cnd
mi-1 pocni pe frunta odat, cela czu lat. Apoi Spiridon se duse
repede si puse piciorul calului la loc, de nici nu se cunote mcar.
Da ofiterul II vzuse.

www.digibuc.ro

191

Implinise cateva luni de militie Spiridon, i acu-i veni i lui

dor de printi. $i dor, i dor, de nu mai avea nici un spor pe ce
punea mana.
Hai ca inteo buna ditnineata se infatieaza inaintea ofiterului.

S traiti, domnule ofiter, mi s'a fcut dor de printi !

Ei, i ce vrei, Spiridoane ?
Sa-mi dati drumul pe-acas, o lead ?
Da ofiterul, care sti puterea lui Spiridon, 'ci :
Asculti, mai Spiridoane : Tu ai fost baiet vrednic, i pentru
asta, iata eti slobod de-ac pentru totdeauna!
$i Spiridon s'a rsucit inteun picior i dus a fost.
Cramarul, cr4mrita i Ionica, nu mai puteau de bucurie.
Spiridon, cat in copilarie, cat prin armat, deprins'ese binior
ciobotiiria i ; de aceea cumpara. cuie i piele i se aFzi frumos la
banc, langa geam, la lucru. $i canta i lucra.
$i de atunci a ramas obiceiul ca ciobotarii sa lucreze la geam.
Ei au chiar obiceiul de a sarbtori cu mare evlavie pe Sf. Spiridon,
unindu-se mai multi i petrecand.
Da A. vedem acum ce se petrecea cu cei doi clugri, cari
inca nu incetau de a se duce la Arie. In tot anul trebui neaprat
s treaca pe acolo.
Intr'o zi, pe cand Spiridon lucra cntnd la geam, iat c zarete calugarii ceia trecnd drept pe lang gearnul lui. Spiridon le
facn chip sa steie.
Unde mergeti, voi, le zise el.

La sfatul lui Arie, zise ei.

Auzind Spiridon de Arie acela, mai nu-i venia a crede ca se
poate afla un astfel de om nebun. Crez vreme buna s se dud i
el pan'acolo ca sa-1 vad.
Mai stati c merg i eu, le zise Spiridon.
I. Culegere din corn. Tepu, jud. Tecuciu, comunic. de fratele meu
Vasile : eSf Spridon a fost de meserie ciobotar ;i de aceea e patronul
i prin Brlad, Sf. Sipridon e in mare cinste la cismari.
ciobotarilorl.
Chiar in anul acesta am auzit recitndu-se la aceast zi cteva versuri
dintr'un cntec mai mare :
Taica, sfinte Spiridoane,
Fa-ti poinana ;i cu noi :
Rupe ghete la cucoane,
La boieri ;i la ciocoi !...

www.digibuc.ro

192

Da cAlugarii, ci-ca, vzndu-1 as de urit, o si luar la fugA,

cA le er rusine
meargA alturi de el. Nu-i vorb, tovrsia cat
lugrilor nu-i prea aduce mari foloase lui Spiridon, dar orieum,

tot e mai bine cu tovarsi dect singur la drumul cel lung.

Asa se scul Spiridon repede, i lu ziva bunA dela pArinIi,
indlecA pe o dniglii de iap i porni dupa cklugri.

alugrii aceia au mers ei, au mers, da dela un timp au

ostenit si s'au asezat la un elesteu, pe mal, ca s se odihneascA.
Dupa ce au depufit caii, se toranirA pe iarb, ca s mai atipeasa

cite o lead.
i Spiridon. Descaled si el, d iepii un capAstru in cap,
ca s se mai indeparteze si se apropie de cei cAlugri. I-a vzut c
dorm, a tAcut i s'a culcat si el lng
Nu trec mult i clugrii se trezir. Cnd au vAzut pe Spiridon lnga ei, au rAmas trsni;i.
Iaca

Mi frate, zise
inglodAm iapa, c de-o merge
urAciunea asta cu noi, ne fasce de rusine.
Pi, la asta m chitiam i eu, rspunse celalt cAlugdr.
Da Spiridon li auziA.
alugarii se scoal, si, mai cu trudA, mai cu nAcaz, inglodeaza
iapa lui Spiridon. Bucurosi ac, vin ei fuga si se culd fr nici
o grija.
Spiridon, cum a sitn/it c'au adormit, s'a sculat binisor, pAsind incet, s'a dus la cai, scoase cutitul din brAu, i cu mare dibAcie se apuc de belit caii dela copite in sus, pin peste genunchi,
risfrngAndu-le pielea, ca si cum ar fi fost sufleca0. Dar nu se
multArni numai cu atta : le bell si botul pin peste urechi, de rAmaser caii cu dintii rnjiti, de s te sperie si nu alt cev ! Dupa
asta, veni la cAlugri, le rnnd brnza de prin racle, le descArci
pustile si le asvArli pe foc i apoi se culd si el.
In zori, tot Spridon se trezi intAiu si incep a scormoni prin
cenus :

I !... sculati mAi, c uite mi s'a inglodat iapa ; i caii vostrii

uite cum s'au suflecat ca s'o scoatA... i rd de iapa mea... Ia te

uit cum isi afi joc... I, mi, alerga0...

Apoi Spridon lul un ciomag i incep a scormonl prin cenus !
BA... ia uite m, ce mai de ciolane prin focul nostru !
Pe semne erau tevile pustilor.
CAutar cAlugrii prin racle, ca sh gseasc brni

www.digibuc.ro

ca

s m-

193

nnce, dar le aflara deerte. Ciuda lor nu era proasta! Unul altuia
ii fceau din cap ca i cand i-ar fi zis : Mai, d'apoi tii di cu
trengarul ista de Spridon nu-i de aga !.
Dad vad ei i vad ca n'au incotro carni, o luara pe jos i
s'au dus.
Spridon, in urtna lor, se duce la iapa, racnete de vreo clou
ori la ea, o scoate, incaleca, mai iea i o caramida i o puse in traista.

Dupa multi vreme, ajunge i el acolo, unde er o multime

de calugri. In fruntea lor, Arie, pe un jalt de aur, statea i caut
sa le dovedeasca lucrul pe care 1-am auzit : ca nu-i sfnta Treime,
a Isus nu-i Dumnezeu.
Cei mai multi, mcar a nu se dumeriau ce spune. Arie, erau
de partea lui. Putini de tot erau cei cari mai ramasesera ne adulmicati de Arie, dar i acetia, ce folos, daca nu puteau ca sa-i dovedeasca rtacirile lui Arie.

Iaca numai se infatieaza i Spridon colo, scoate caramida

ceea din traista i se iea ratnaag cu Arie. El spunea ca este Santa
Treime, Arie zicea ca. nu-i.
Arie, ci :
Mai Spridoane !

iaca, dad-mi dovedeti ea este Sf. Treime,

sa tii c'ai catigat ramaagul i eu ma le* de credinta mea !

Atunci Spridon ii faca cruce, lua caramida ceea in mna i
cnd o strnse, focul se tidied in sus, apa se scurse in jos, iar lutul
ramase in mna.

and a vazut Arie a minune,ci-ca s'a dus i de ciuda s'a

inecat, ea nimeni nu-1 putuse rapune pan la Spridon.

Si de atunci s'a dovedit ea este Sf. Treime, iar Spridon s'a

facut Sant 1.
A asea povestire se aude prin jud. Dolj, in urrntoarea cuprindere :

Intaiu Sf. Spiridon n'a fost sfnt ; era orn ca toti oamenii.
Da-i placea lui Dumnezeu s umble cu el cte odata pe pamant.

A umbland ei odata pe un drum, au dat peste un cane

mort,

se i umflase. Vazndu-1 Spiridon, zise ctre Dumnezeu :

Vezi, Doamne, ast cane imputit ?
II vac'.
i. Spusii de batranul Constantin Negru din corn. Ciureti, Impart.

de d-1 Gh. V. unea.

PamfIle, Sdrbdtorile de toarnnii.

www.digibuc.ro

13

194

Ei, pielea astuia o sa fie odat fata de masa, ca s mananci pe ea.

Ce spui, Spiridoane !
Asa, Doamne !

Atunci s stii, Spiridoane, c dad o fi ash, am s te

fac

sfant mare !...

$i s'au tot dus, cat s'or fi dus, i apoi s'au desprtit.

Au umblat asa, cat or fi umblat, nu se stie, j iar s'au intalnit
si au mers amandoi cat or fi mers prin lume, i innoptnd, au tras
la un crestin de orn. Omul le-a pus ca s mat-lance cu totii i pe
mas a pus un fel de musama.
and rnancau, Spiridon a zis :
Doamne, sa-ti spun o istorie ?
Ce istorie, Spiridoane ?

0 istorie.
Spune-o !

Vezi musarnaua asta de pe care mancam ?

0 vad...
Ei, asta e fcuta din pielea canelui pe care l-ai vzut odata,
de mult, de mult, Inteun drum ; ti-aduci aminte ?
Mi-aduc ! Asta e pielea lui ?
A lui, Doamne !
$i atunci Dumnezeu a zis :
Ziva de astzi sa fie a ta, Spiridoane, s fie stand, si cine
o lucra. In ziva asta, fie el cismar, ori tbicar, sau cojocar, s nu
se mai scoale ! Ash, Spiridoane, dac'ai spus adevarul....
$i de-atunci se zice di Spiridon a limas sfint, Sfantul Spiridon 1

In strsit iat si cea din urn-t povestire, Sf. Spiridon orb, care
se aude prin jud. Dolj
Sf. Spiridon, spun bttinii, cand era cismar avel dupa usa
o cutie cu cenus.
and se duce omul sa-i iea msura, sl-i fad ghete, calc cu
piciorul in cenus.
Asa oricine veni sa poruncedsca cevh, s'ajungeh din pre; si-1
trimeteh dupa us unde er cutia pus cu cenus i chid cu piciorul, iar arvuna i-o lash pe masa. El se uit la om. Dup ce
1. Spusa de d-1 t. St. Badea, Catanele, jud. Dolj, impart. de d-1 N.

L Dumitraru.

www.digibuc.ro

195

pleca omul, lua masura urmei din cenusa si-i lucra incaltamintea.
Odata a venit o femeie si a poruncit o pereche de ghete.
Dupa ce i-a dat arvuna, si-a ridicat rochia, sa-i fad ghetele pink' la
genunche. El n'a bligat de sama : a crezut ca ea a si plecat, si cnd
a ridicat coada ochiului si a vazut-o, din greseala s'a intepat la
ochiu. Si de aia a ramas orb de un ochiu I.
Prin jud. Tecuciu se spune ca. Sf. Spiridon a fost ciobotar in
sat. Inteo zi, veni la dnsul o femeie cu o ciobotica, pentru dres.
.Spiridon ciobotarul, cum o vaza, ii lu ciobotica din mna, si cand
i-a dat una, i-a retezat gtul. Si de ce ? Pentruca Spiridon, ca ori
i care ciobotar de astazi, nu primi pe nimeni sa-i villa cu 'Mal-tamintea desperechiata, de teatna ca s nu-i moara nevasta.
In urma, vAzand Sftidon ce a savarsit, a luat niste doftorii
de ale lui si ungInd gatul femeii, i ha pus la loc ; apoi suflnd
asupra ei, i-a dat dub si femeia a inceput s sufle.
Asta-i intaia minune a lui Sf. Spiridon, patronul ciobotarilor,
cad, de ziva lui, ferit-a sfantul sa lucreze, ci duc aceasta zi mai
mult in petrecere si veselie 2.
Ziva de Sf. Spiridon, 12 Decemvrie, se serbeaza pretutindeni.
Prin Oltenia se tine mai ales de femei, crezand ca-i greu de lovituri 3.

Prin jud. Nearnt se povesteste ca doi stoleri n'au tinut socoteal de aceasta srbatoare si au muncit in aceastii zi. Seara ca de
obiceiu, dupa lucru, s'au dus la cr4ma, dar aceasta fiind dintr'alt
sat, au purces calari : unul pe un cal alb, celalt pe un cal negru.
Lasari caii afara i intrara in launtru. Beau ce beau, dar cnd sa iasa
afara, ce sa vada? Capul calului negru, la calul alb, si capul celui
alb, la cel negru. Mult se minunara ei de aceast minune, Ora ce
intr'un trziu isi adusera aminte c muncisera in ziva de Sf. Spiridon, facatorul de minunio 4.
Prin jud, Muscel, se zice CA in aceasta zi creste ziva cat sare
tocoful peste gard 5 .

1. St. St. Tutescu, 0 parte din Sfintii poporalui, p. 30 .

2. Culegere din corn. Tepu.
3. Calendarul ilustrat pe 1910.
4. Culegere din corn. Baltatepti, impart. de d-1 I. Preutescu.
5. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 93.

www.digibuc.ro

SF. MODEST.
Cu privire la Sf. Modest, pe care nici calendarul nu ni-1 d
mcar, cetim aceasta relatiune, fr a cunoaste regiunea din care a
fost culeas :

Sf. Modest, ce se serbeaz in ziva de 18 Decemvrie,

de
altfel in aceast zi se cinstesc Sf. Sebastian si Zoie,
e prznuit
pentru boale la vite i paza lor ; pentru aceasta, oamenii aduc pe
pop acas, se roag lui Dumnezeu in genunchi si fac aghiasm ;
pe urm preotul iese si stropeste cu aghiasm ograda, ocolul si
toate vitele, rugAndu-se lui Dumnezeu ca s le fereasc de boale ;
dup aceea strng aghiasma rmas si din cnd in cnd stropesc
vitele ori le-o dau in trte 1.
I. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. ioi.

www.digibuc.ro

IGNATUL.

I. Ignatul.
Srbtoarea zilei de 20 Decemvrie se numeste in popor Ignatul sau Ihnatul 1, Ignatul percilor 2 sau Inatoarea 3.
Cu privire la patronul zilei, iat legendele pe cari le-am putut
afl :

Intia se aude prin jud. Do lj si sun precum urrneaz :

Mai de mult, oamenii tiau porcii in ziva de Ignat,

le

da cu securea in cap. )61. Ignat, cu ta'-su, s'au apucat s taie

ei porcul. Cnd a vrut s dea Ignat cu securea in capul porcului,
nemereste in cap pe ta'-su
omoar!.
El, ce s fad ? L-a omorit, l-a omorit!... Incepa a se vit
ca ce-a gresit de-a omorit pe ta'-su ? !
Il ingroap, i face poman si plead in lume.
Spuse i la mic, i la mare, si la final-, si la btrn, c ce s
fad, ca sd scape de piicat ?
Si pe drum s'a intlnit cu un pop btrn. I-a spus trsenia :
iat ash., a, a,cum fcuse. I-a spus popa ca s fad un cinttlet 4
la o ap curgtoare i s treac pe top cltorii fr nici o platd.
Si la marginea apei s-si fac un cmin ca s sead acolo. Si a
mai spus :

lea un tciune de tuf

infige in pmnt. Dac s'o prinde
pni la trei ani, bine ; ti iart Dumnezeu pcatele ; dad nu s'o
prinde, s tii ca nu
le iart.
Ash a si fcut : si-a fcut cinul.si cminul, si-aduse nevasta,
copiii, se aseaz la o
trece i ziva i noaptea pe cine veni.
Treca azi, treat mine, aproape trei ani, i cnd se pomeni
I. Aproape pretutindeni.
2. Jud. Valcea.

3. R.-Codin, Mihalache, oP. cit., p. 94: Ignatului i se mai zice

Inatoarea. Inatoarea e o ferneie lacoma i urita, care mananca lumea).
4. Cin, luntre.

www.digibuc.ro

198
i btea un vnt, i ei, mncare, na... nimic...
Se pomeneste strigind de dincolo de ap :

inter) noapte, viscoli

Mai Ignat !
El raspunde :
Aud, frate.

Vino, frate, de ne trece, ca pe astfel de vreme ne 'necam.

Se sul in cin si trec. and dincolo, nu gasi pe nimeni

trec iar indrt, vietindu-se curn c se inead oamenii Oa a

ajunge el... Si cnd sa intre in cas, aude iar strignd :
M Ignat, ma I
Aud, frate, aud !
Vino, frate, de ne trece, ca ne 'necam, val de capul nostru!
$1 iar trece dincolo, si cand dincolo, nu gsI pe nimeni. $i
incep iar a se valet i olicai, c ce se facura ?
Eu m'am pus s ispsesc pacatele lui tata, i eu mai multe
am facut !
$i cand s intre in casa, jar aude strigind :
Uu-u-u, ma Ignat, ml !
Aud, frate, and !
Vino, frate, de ne trece, c ne 'necam si alta nimic !
$i iar trecii cinul. and ajunse dincolo, gas doi mosnegi
batrani. Ii lua in brate, ii Anita,
ca unde scapaser de inec,
ii puse in cin si Ii trec dincolo, acas la el. Acolo incep sa le
spuie cum Ca el s'a apucat s ispaseasca pcatele lui ta'-sau i acum
mai mari Vacate a facut ; c de asear pan' acum dou randuri de
oameni se 'necar. Si mosnegii i-au rspuns.
Las, ma Ignate, c'o vedea Dumnezeu !
$i acei mosnegi nu erau cleat Dumnezeu i cu Sf. Pare.
Intrara in casa. Ignat se uit incolo, se uit pe dincolo, nici
un scaun. N'a avut ce s le puie ca s Fula, c erau sraci ; i i-a
dat lui Sf. Petre vigul de cioareci i lui Durnnezeu trmba de panza.
Copiii plngeau de foame..., plngeau, de ziceai... aaas !...
Da unchesii :
Ma Ignate, ia impac, ma, i copilasi ; ce au de tot plang asa ?
Pj, titi ce ? plng de foame ; vzura pe mum-sa arzand
tastul ;

si nou ne e rusine s spunem ce avem de gnd sa *am

in el, le-a rspuns Ignat.

Ori ce-ati ave, nu ne impcati pan nu ne-ti spune.
Nevasta a facut ce-a mai facut prin cas i cnd s'a uitat
www.digibuc.ro

199

Durnnezeu si cu Sf. Petre intealt parte, a lsat tistul jos, gol.

Cnd il vad copiii lsat, incep si mai tare sd plng.
MamA-sa le zise incetisor :

Las' cu muica, ea v scoate ea acum pinea din tst, si o

s mncati, si o s NI culcati.
$i de unde, cA er tastul gol.
0 'ntreha Durnnezeu cA ce au in tst ? Ea ii rspunde :
Nu e nimic, 1-am lisat a ca s zic copiii a e pine,
pAn' or adorml.
$i Dumnezeu :
Ia impaci copiii, cA prea plng ; caut in fastul Ala, cA trebue

s aveti ceva subt el ; nu se poate...

I-a rspuns Ignat cA :

Nu, al nu avem nirnic subt tst...

Ia las ; caut sub tst de impaci copiii ; nu vezi cum
plng ?

$i cnd se duce nevasta lui Ignat de ridici tstul, o One de

de cele dospite, mare-mare ce de-abiA avel loc subt tAst de mare
ce er. Dupa ce-o scoate, o frnge si o imparte la copii. Se pun
copilasii si mnnci si se mai pun si ei, cei btrni.
In timpul acesta, odatA s'au aprins niste lumnri inaintea lui
Dumnezeu. Cum a vAzut ash., Ignat repede s'a priceput CA este
Dumnezeu. Si a inceput s le srute tAlpile picioarelor, si poalele
walelor, si mAinile.

... CA, [uite] cum a venit Dumnezeu in casa mea si n'am

avut ce s-i dau sa mAnnce si pe ce s sead, srcutul de mine,
Doamne !

$i Dumnezeu :

Las, mi Ignate, c ai implinit toate,si s mergi cu noi.

SA merg, Doamne, dar copiilor ce le fac ?
Lash-i, am eu grij de ei, rspunde Dumnezeu.
$i au plecat : Ignat cu Dumnezeu si cu Sf. Petru.
MergAnd ei as, au dat pe la carbune si ac era. prins. Facuse
niste rAdcini in pAmnt si niste lstari pra la brAu. $i au luat-o
inainte. Pe drum Dumnezeu ii zise :
Astzi sunt trei ani de cnd ai omorit pe ta'-fau. SA stii
ca ti-ai ispAit pacatele. De-acum inainte s fii harnic s nu mai faci.

$i au mers tot inainte, cAti ani or fi mers, nu se stie, ca

s'au intAlnit c'o trsur, cu piste telegari de cai, de credeai CA

www.digibuc.ro

200

sboara, nu altceva ; si'n trasura, unde se lefaiau niste boieri. In

urm le veniau samare imamate cu marfa scumpa...

Negustori mari !

$i a zis atunci Dumnezeu :

Ma rgnate, cunosti tu pe cineva din negustorii aia ? A ?
Nu cunoscui pe nimenea, Doamne !
Vezi, ml ? Aia fur feciorii tai !...
Taci, Doamne !
Ai tai fur, mai Ignate !
Auzind as, Ignat vru s le srute picioarele si minile. $i ce
s le sarute, ca i pierisera !
Luand-o Ignat indart, se intlneste iar cu trasura.
inima in dinti de-o opri
intrebara
Eu pe dumneavoastr parca v'as cunoaste; da, de ! Nu
stiu de unde sa va ieau; v'asemuiu cu niste copii.
Ce copii, omule ?
Cu niste copii ai miei cari i-am ptisit la apa cutare.
Pi noi suntem copiii ia de cari spui dumneata ; noi
suntem copiii lui Ignat.
Mnca-v'ar taica, voi sunteti copiii mei !
Si au plecat cu totii inainte !
In ziva de Ignat, nu este ingacluita, mai ales pentru femei,

nici o munca, si mai cu sam in casa, fiindca se crede a fi primejdie pentru boale i alte suparri, printre cari ar fi si aceea c
porcii ar rupe almafile intinse pe gard, la uscare 2.
In aceasta privinta, iata o povestire musceleana referitoare la
o femeie nesocotitoare :
Ci-ca o crestin, in lac sa tie ziva asta, s'a apucat s toard.
Indtoarea,
fiindca erau usile incuiate, s'a lsat pe cos si a intrat
la ferneie in casa zicndu-i :
Hai, surata,
ajut i eu.
i. Culeasa din corn. Catanele, jud. Dolj, de d-1 N. 1. Dumitrwu.
2, Cred. Rom. din corn. Catanele, jud. Dolj, impart, de d-1 t. St.
Tutescu.Candrea, Densusianu, Speranta, Graiul nostru, I, p. 272, cred, din
jud. R-Sarat : Dela Ignat i palna la Craciun nu-i bine s4 torca.
R.Codin, Mihalache, op, cit., p. 94.Calendarul ilustrat pe 1910: Ignatul e
rau de lovituri.Voronca, op. cit., p. 55: In Moldova de sus nu se toarce
dela Ignat pan& dupa. Boboteaz4, ca sa mearga bine vitelor i sa vina pefitori fetelor Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

201

Femeia a crezut-o. Au tors amndoul pn au isprvit. Pe la

miezul noptii, Intoarea zice surat-sii :
Fuga de caut un hardu, c pn la ziui s i coacem
tortul.
Femeia se duse s caute prin vecini, spunnd cu cine a isprvit tortul.

Fugi, f, c aia e Intoare i vrea sl te opreasc pe tine

i sa te mnnce.
Ea nu se incredint, pn nu-i spuser . toate vecinele in a-

in hrau

celas chip.

Pi dar, zise femeia,

cum s scap ?
Pune scara la capul casei, suie-te pe cos si calla cocofefte
de trei ori pe cos : Cucurigu-gagu!, cl ea cum o auzi cocopl, o
sterge la sntoasa. Pe urm intr'n cas i stinge focul s nu
mai vaz lumin, c dacI o vede, vine iar la tine !
A fcut femeia cum au invtat-o vecinele si a sapat de Intoarea 1.

Prin multe prti se taie porcii in aceastl zi. Chiar de n'ai

ti un porc, taie cel putin o pasere, indeamn o credint muscelan,
Oink rat, gsc ; ori la vreme, de-ai intep creasta la o
gin neagr ca s dea sngele, c as e bine : s vezi seinge In ziva
de Ignat, c numai atunci vei fi ferit de boale 2.
Prin unele pri, lucrul, adic munca este ingaduit, ins
numai dup ce femeia a vzut snge 3 de orice soiu de vietate, ori
&Inge de porc negru. Dad nu vd gospodinele snge, prind o
gaind neagr, Ii impung creasta cu un ac, ca s-i dea sngele,
vad i apoi se apuc de lucrul de care au nevoie.
In aceast privint, iat urmtoarele povestiri muscelene :
Ci-cA er o femeie, pe care o chem Rada. In seara spre
Ignat, ea s'a apucat s toard niste caiere de cnep. Pe-aproape de
tniezul noptii, pe cnd Rada ind lucr, s'a pomenit cu Sf. Ignat la
fereastr, c a 'nceput s se rsteasa la ea zicandu-i :
Bad', Rad',
Suie-te 'n pat,
C eu sunt Ignat !

i. R.-Codin, Mihalache, ofi. cit., p. 94-5.

2. Ibidem, p. 93.
3. Cred. Rom. din corn. Trusesti, jud. Botopni, Impart. de d-I C.
Atanasiu.Albina, V, p. 455.R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 95.Albina,
V, p. 1302.

www.digibuc.ro

202

Adica : Rada, Rada, culd-te ! Nu mai toarce !

a lucrat inainte.
Ea Irish', n'a ascultat,
A doua zi a si pus-o boala jos. Si ci-ca, pan'a 'ntepenit-o
Dumnezeu, ea a aiurat inteuna :
Ignat, Ignat,
Ce-am avut,
Am depanatl

Adica : ce-am tors, am depanat pe raschitor.

Mai er una care periase la cal0 in ziva de Ignat. D'atunci

insa a lovit-o boala si in curand s'a dus de pe lumea asta. Pana a
a murit, a aiurat zicnd :
Ignat, !gnat,
Zi Nina de periat 11

A treia povestire se aude prin jud. Ialomita si ne spune ea o

femeie, care nu stia ca in aceasta zi nu trebue sa toarca si sa coasa,
ca sa n'o gseascd pe ea, sau pe cineva dinteai ei, sa se'mbolnaveasca sau sa 'nebuneasca, a depanat de pe fuse pe rschitor si de
aceea a 'nebunit. Ea ziceh 'ntruna :
Ignat, Ignat,
Dela usa, pan' la pat,
*apte fuse-am depnat! 2

Ignatul il

.in

si femeile insdrcinate, ca sa nasca pruncii intregi

la trup si la minte 3.
Prin jud. Teleorman, in aceasta zi nu se lucreaza lucruri femeiesti, ca sa nu icneascei,
sa nu geam,
ca porcul 4.
In sfrsit, se mai spune ea Ignatul isi are rnduit s moara
negresit un om la ziva lui 5.

II. niatul porcilor.

Prin unele parti, porcul se taie in ziva de Ignat 6, caci in
1. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 94.
2. Cred. Rom, din corn. Urziceni, imparta*ite de d-1 Dobre tefanescu.
3. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 94.

4. Cred. Rom. din corn. Principele Ferdinand, impart. de Par. Fl.

A. Draghici.
5. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 93.
6. D-1 N. I. Dumitrapcu scrie, pentru jud. Romanati : eFiecare Roman

ii taie porcul sau, hranit cu ingrijire din vara. In zorii zilei se aud ante
de guiuciri. Fumuri groase se vad inaltandu-se aproape din fiecare curte
dela tarav.

www.digibuc.ro

203

aceast zi, dui:a cum am artat, fiecare orn trebue si vad singe
s zic :
Ignat,
Ignat,
Pore umflat 11

Porcii sunt ingrsati cu grunte, firi, trte, bostani, s. a.,

pn'n aceast zi a, iar noaptea ei vor visa dac vor fi tiati ori ba 3.

Prin unele locuri se zice c in noaptea despre Ignat, porcii viseazi

mrgele rosii la gt 4.
Prin jud. Dolj, pe unde porcii se taie in ajunul Crciunului,
se zice c Ignatul prevesteste porcii c vor fi tiati la CrAciun, cu
vorbele :

Porc gras, o m5ciuch'n cap

i te culcil'n pat !

De aceea, din ziva de Ignat i [Atli la Crciun, porcii stau toti tristi 5.

Porcul care n'a lost tiat in ziva de Ignat, d'aci incolo nu

se mai ingras, nu mai pune carne pe el si nu mai mnnc, cci
visat cutitul.
in ziva de Ignat
Cei mai ban-Atli, tinnd cu sfintenie la obiceiurile cele vechi,
dad taie porcii in ziva de Ignat, i atunci cnd se intampl ca
porcul s fie negru, dup ce l-au injunghiat, cnd curge sngele
&la, au grij s puni o strachin cu meiu dedesubt, ca s scurg
sngele in el. Iar dup ce se usuc meiul acela, il macin i afum
1. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 93.

2. 0 zicala : cNu se'ngrap porcul la Ignab se refer& la cel ce vrea

s ispraveasca cevh in graba, farl sa se fi pregatit din vreme. D-1 D.
Stefanescu, Urziceni-Ialomita, scrie : eSateanul roman, adevarat creptin, In
tot postul Craciunului nu mnnca carne, ori, cum zice, de dulce, ci numai de post, adica fasole, varza, muraturi, pepte, ceapa, praz, cum pi alte
mncari de post. Craciunul 11 apteapta eu multa bucurie i fiecare in post
ingrapa eke un porc, ca s aib in ziva de Craciun caltabopi pi carnati
proaspeti. In ziva de Ignat ei taie porcii ; unii insa nu voesc a-i taih in

post, zicnd ea se spurcd, adica se ung toate vasele, i e pacat a se

spurch in post..
3. Cred. Rom. din corn. Catanele, jud. Dolj, impart. de

d-1

t. St.

Tutescu.
4. Cred. Rom. din com. Idrici, jud. Falciu, impart. de d-1 G. Arteni.
5. Albina, I, p. 396.

www.digibuc.ro

204

cu el, peste an, copiii, ca s le tread de guturaiu,

de spaintei, de

naludi si de alte alea 1.

Prin jud. Teleorman, pe unde porcii se taie in aceast zi, dupii
ce s'au injunghiat, se asterne ate un sac peste ei, iar deasupra incaled un copil, ca sa nu se strice carnea pan la Craciun 2.
Untura care se scoate dela un porc negru taiat in aceast zi
este bun de folosit la multe vrji, mai ales in ceeace priveste bunul
mers al oilor 3. Prin jud. lalcea se pastreaza o bucat de carne de
porc negru tiat in aceasti zi i la Bobotegii este dus la biserica
spre a fi bote,-(atd de preot ; cu aceast carne se ung cei ce au durere de picioare, pe locurile pe unde simt junghiuri4.
Prin jud. Neamt ttntura de pe chifcd i maple de porc tiat
in aceast zi se foloseste cand se ivesc
in porci 5.

Prin Banat, mai de mult, se ungea cu grasime de porc taiat

in ziva de Ignat, trupul unui mort bnuit a fi strigoiu, dup ce i
se mai stripungea scafarlia cu un ac, punandu-i-se apoi in sicriu si
un bat de trandafir slbatec,
incie1,
ca sa se incurce cu haniele
inteinsul, i astfel sa nu mai poatii ie afara 6.
Falca porcilor taieti in aceast zi se va strange, la vremea
cuvenita, spre a se folosi la nevoie pentru vindecarea bolii numia
falcar,
un soiu de umflatur a flcilor,
incalzind-o cu incetul
la foc i apsand cu dansa peste umflatura
Deoarece prin cele mai multe WO, datina taiatului porcilor
o gsim la Craciun

noi cand

va fi

Criiciunul

amnuntime vom descrie-o

si bogat sarbatoare

vorba de aceast mare

crestineasca.

1. R-Codin, Mihalache, op. cit., p. 93. Cred. Horn, din corn. Urziceni, jud. Ialomita. comunic. de d-1 Dobre S,tefanescu : Se zice ca porii
pupi la ingrapat i pe cari oamenii nu i-au taiat pna'n ziva de Ignat, nu
mai mnnca, din pricina ca vad snge in mncarel.
2. Dat. pi cred. Rom. din corn. Balaci, impart. de d-1 A. M. Nour.
3. Marian, Seirbatorile, III, p. 231.
4. Dat. pi cred. Rom, din corn. Gorunepti, jud. Vlcea, cornunic. de
d-1 C. M. Popescu.

Dat. fi cred. Rom. din corn. Vnatorii Neamtului, jud. Neamt,

impart. de d-1 V. tirbu.
6. Marian, Immormeintarea, p. 84.
7. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 102.

www.digibuc.ro

INDOE SI GLOW,
ca moi, 49; - privighiata,

Ac, s., 115, 116, 143 (credini).

acatist, s., 110.

Adam, s., cdrarea Zvi -, 14 ; p.

46, 103.

adevra, v. a.

adiveri, v. a -

p. 122; 351, 155.

apaos, s., 4.

apostol, s., and a blstmat Maica

Domnului pe apostoli, 29.
Aranghel, s., 85, 86.
.Arhanghel, Sf. -, 46, 74 ; - Mi-

, 11.

hail, 74 ; - Gavriil, 74.

, 15.

Adortnirea, s. 57,

Arie, s., 187.

aghiaztml, s. - pentru grdini,

3 ; and se face 58;
mare,

arsa, adv., 189.

arieti, s., pl. turta arietilor, 74.

csii, adv., 14.

48.

Agost, Agust, s.,

agrai, V. a - ,

asteanultu, adv., 180.

1.

Aust, s., luna lui - , p. 1.

p. 107.

ajunge, V. a se - , a se Impc,
se alctul (mai mult In tail*,
194.

s. busuioc de-al albinelor,

55.

August, s., 1.
Augustru, s., 1.
Avestita, s.

aripa Satanei,

96, 100.
Avezuha, s., 101.

Alexd, s. 50.
Alexii, s. pl., 51.

avrameas, s., cnd se culege

alun, s. - bun de friguri, 5 ;

- de leac, 122.
aluni, s., 51.
atmlsurat, adv., 84.
an, s., cnd Incepe anul, 44.
Ana, s., SE --, 37 ; - Zacete-

azim, s., 151.

nia, 181.

Andrea, s. Sf. - , 125; luna lui-,

148.

Andreiu,

s. Sf. -,

5.

58, 125

urm., 135 ; mo-, 130; turta,

, 140; luna lui
Sr. - , 148.
colacul lui

Antihrt, s. 155
apcs, s., cand se rcesc apele, 4 ;

Bab4, s., cele 9 babe ale lui

Sf.

Nicolaie, 159.
b4citd, s., 35.

bageag, s., 22; bageag, s , 129.

beilbataie. s., 65.

Balcani, s., pl., 68.

s.,
de leac 53, 54.
Barbara, s., 152 banc, s., 191.
banc, s.,191.
Barboase, s. pl., 149.

Barbura, s. pl., 149, 153; friguri

din-, 151 ; turtele Barburii 151.

www.digibuc.ro

206

barza, s., and pleaa berzele, 4.

Barbura, s., 149.
Basarabov, s., Sf. Dumitru din-,

bucines, v., a - , 96.

burghiu, s., and se da guri cu-,

117.

burueana, s. - de njit, 54.

bustean, s., orb, - , 167.
busuioc, s., de cnd este - , 13 ;-

69.

bataie, s., ca s nu fie - , 47.

be, interj. bre, 169.
berbec, s. Teclele berbecslor, 56 ;
61 ; turta berbecilor, 47.
Berbecarii, s. pl., 57.

de-al albinelor, 55; 55, 139.

besica, s., leac de besica cea rea,

54, 55.
Blagovecinicul, Sf. Gavril

102.

Blagovistenie, s., 106, 122.

bletstarn, s., 110; boala, s., 94;

leac pentru-122; zi rea de-, 60,

124,154; a (boala copiz1or),180 ;

- grabnica, 28.
boanc4, s., 54.

bob, s., datul In bobi, 101.

Boboteaza, s., 122, 200, 204.
Bobreajen, s., 3.
bochioi, s., pl. 54.
bogaz, s., 154.
boieresc, s., boierescul vrabiilor, 44.

boliste, s., semn de - , 123; 204.

boratic, adv., 104.
bortosel, adj., 27.
boteza, v., a umbl (despre preop)
cu aghiazm, 2, 49, 204 , de ctind
se boteazA oamenii, 19.

box, s., - de leac, 53.

brag4, s', cnd se face-, 124, 146.
breinz4, s., dus ca mosi, 62.
Brezaie, s., 176, 177.
brodar, s., 171.
brum4, s. 37; liana brumei, 73.

Brumar, Brumariu, s., 38, 73; cel mare, 73.

Brumrel, s., 58, 73.

brumi, v. a. - 58.
bub4,

leac de buba cea rea, 54;

leac de - , 55; stirbatoarea bubelor, 149.

Cahla, s., 129.

cahneafa, s., 129.

cal, s de and este calul

m at, 23.
s., 151.

cama0, s., and nu se spal 61mesi, 200.

cana, s. - , data ca mosi, 50.

candela, s., cnd st aprinsk 32;
data de pomank 123.
cane, s., 144.

cane-caneste, adv., p. 93.

dinepa, s. 143 ; and nu se,culege,

2; de and e binecuvtintat, 9 ;
fuior de - , 151.

cap, s., - de post, inceput de

post, 2.
capra, s. 135, 176, 177.

caprior, s. a-si srl din apriori",

105.

car, s. - de foc, tren, 162.

carabani, v. a - , a ucide, 187.

caramid4, s., minunea cu - , 183
si urm.
carbune, s., 117.

cdrp, s., broboad, 11.

carpeala, s., 20.
Carstov, s. si Carstovul viilor, 55.
Casian, s., Sf. - , 172
ccUlegi, s. pl., 32.
castravete, s., and*

nu se mti-

nnc, 60.

Catalina, s. Sf.-

, 124.

catelic4, s., 21.

buba, v. a se -, 116.
bubat, Bubat, s., 115, 149 ; Savele
bubatului, 149.

cfel, v. a se -, (despre ani), a

se pul ; despre ierburi, a se in-

www.digibuc.ro

207

Olen!, a se 1ntinde.

Caterina, s., Sf. - , 124.

Catrina, s., Sf.- , 124.
ceard, s., a c5uth cu , 101.
cer, s., and se deschide, 3, 122,
159; ate ceruri sunt, 22.

cerb, s., and se spura In spa.

2, 4.
Chilichi, s. pl. 113.
chip, s., a face-, a face sewn, 191.
chipurile, adv., 120.
s., 2)4.
Cilichi, s., pl. 113.
s., pl. 113.
cin, s., luntre. 197.
cinevaile, pron., 115.
ciobotar, s., 191.
ciobotrie. s., 191.
ciudd, s. 47.

Ciudafratilor, personaj din po-

Crciunoaie, s., 119

creac-creac, interj., 26.
crecuta, s., crngut, 5.

cruce, s., 1, 39, 60; Ziva

48 si urm.; Ziva Crucii de var,
1; Inchinarea sau scoaterea Sf.
Crud, 1 ; Postal Crucii, 48 ; de

and e

185.

crupe, s., pl. 129, 144.

cucuveica, s., 131.
cumpand, s., primejdie, 58.

cununa, v. a se -, de and se
cununa oamenii, 19.
curcubeu, s., 154.

curechiu, s., 38 si urm.

cut it, s., 143.

Darac, s., pieptenele dracului, 117.

darapana, y. a - Or, 15.

Dealul-mare, s., 1.
de ce... de ce, adv., 17.

vesti, 46.

Ciuda-lui-Arhanghel, s., 46.

ci ulna, s., 102, 146.

Dechemvrie, s., 148.

ciupit, adj., 149.

clopot, s., 128.
cloqc4, s., 117.
coas, s., 127, 143.
cuase, v. a - , and nu
57, 60, 115, 116, 149.
cociotb, s., 128.

descntec, de and este descantecul, 94.

desleget, V. a se - (cu privirc la

post), 4.

se -, 47,

cocos, s., 195, 201; de cand ant,

19, 22.

cocogeste, adv., 201.

cocostrc, s., de and este, 51.

culac, s., 140 ; colacul lui Andrei,
140.

desveli, v. a se - mAna, 54.

diavol, s., 66, 96.
dihor. s., pielea de la sffirsitul
lumii, 96.
doftor, s.. 82.
dovleac, s., 149, 150.
drac, s., 31, 76, 167. 187.
Dragaica, s., 128,
drtigld, s., 192.

colcel, s., dat co mosi, 50, 62.

comoar, s., 83.
copil, s., 124; ca s fie ferit, 125.
coi, s., 117.
cova0, s., 123, 145.

dragoste, s., vrajii de - , 137.

covrig, s.- dat ca mosi, 50, 64.

duce, a. se - , a murl, 82.

coz, ,,frumoasil -", 92.

crcmicel, adj. 26.
crcnfel, adj. 26.
Crciun, s., 119, 147, 204 ; postul
lui -, 118.

duh, s., duhuri rele, 130, 131.

dulce, s., dulcele toamnei, 118,

drum, s., credint desprea crucea

domnului, 127.

drumri, a v. - ,

10,8.

duch-se-pe-pustiu, s., 58.

duiceatet, s., 150.

Dumitru, s.,-Sf. 61, 65 si urm.,

147; Sf cel nou, 72.

www.digibuc.ro

208

fuior, s.,

dultqa, s., 94.

Dumnezeu, s., 82, 88, 104, 122, 158,
198; povestea lui , 12.

dela Boboteaz5, 122 ;

de cnep5, 151.

fulfuroatel, adj., 21.

funingine, $., 129.

furt, s., zi rea de , 155.

Ecaterina, s., Sf. , 124.

fus, s., 143.

Fcator, s. [de farmeee], 137.

flcar, s., 204.
s., cnd se unge cu ustu-

roiu, 136 ; vrajii la , 141.

faraon, s., 182.
fasold, s., 150.
frIsuiu, s., 150.
fasull, v ., a se(despre bubat), 150.
Fecioara, s. Sf. , 6 i urm.

fel, s., vorb, treab5, 104.

femeie, s., Insilreinat, 202.
Februarie, s., de ce are 29 zile
la 4 sal, 172.
fereasta., s., cnd se unge cu usturoiu, 136.
fermeceitoare, s., 101.
fierar, s., de cnd este blagoslovit,
17, 21, 24.

fierbe, v. a.

(despre covas5),145.

FiliP, s. Sf. Apostol , 113; Fili.

pul cel sclziop, 121.
Filipi, s. pL, 56, 57, 114.

Geiclinef, s., schiop, 135.

s., 189.
gitinet, s.,
ca sk fie ferit de
boal5, 53; 201.
gaitan, s. ros, 139.

galacios, adj., 64.

gamuiete, s. pL, 66.
Gara, s.. 101.
04, V. a-1. pe cinev4 [boala ,
202.

gavad, s., 114, 117.

Gazriil, Gavril, s. Sf.

, 46, 77,

101, 102.

ger, s., 37 ; 95.

Gheorghe, s., Sf.

51, 70, 122.

giuri, v a.

, a se scurge, 184.
galagori, s., minte, 162.
Glapeca, s., 101.
Glipina, s., 101.
goancla-de-cni, s., 35.
godtinac, s., 63.

Filofteia, s. Sf. , 179.

floare, s., flori la biseric5, 2.
Florii, s. pl., 24, 155.

gogoas, s., vierme din

jar, 44.

foarfece, s., 118.

goire, s., 40.

foc s., and e rilu de , 56, 58,

113, 116 ; ctind nu se Imprumunt5, 57, 115 ; focul lui Su-

gogolie, s.,

de ste-

de ni5tasti, 189.

goloe, v. a se

, a se golt (de

frunz5, despre piiduri), 71.

Grata, s., 101.

grew, s. ca mosi, 62; 143, 144 ;

medru, 63.

Foca, s. M5c4nica , 56.

forforoat4, adj., 16.
frag, s., 52.
friguri, s. pl., ca s fie cinevA ferit de , 2, 40; alun prunA
bunfi de , 5 ; de cnd sunt
39; leacuri, 53 ; 52, 151, 178 ;
din Barbur5, 151.

stirbdtoarea graului, 152.

, 111.
Grigore, s., Sf.
gusucire, s., 202.
gunoiu, s., 115, 116, 131, 136.

Gustar, s., luna lui

, 1.

Gustea, s, luna August, 1.

gu$ter, s., cnd Infra In parnitnt, 4.
guturaiu, s., 204.

www.digibuc.ro

teste, 116.

Intoarea, s., 197.

Incefiut (?) 137.

Haidamac, s., 63.

inchipu, v., a se - , a face rost

s., rdite, vr5ire, 116.

s., 101.
hapucel, s., 113.

, 159.
de
indrclzni, v., a (des pre fiare), 115.
Indrea, s., 148.

Mr.., hat, adv., 43.

Haralambie, s., Sf. , 102.
Hariton, s., 57; ccl bun, 57.
hant, interj., 8.
hirtimos, s., 34.
hoard, s., 26.
de mort, 87.
hoit, s.,

inec, s., primejdie de -, 58.

, 41.
infurnicet, v., a
inger, s., pAzitor, -77

Ingrad, v., a se - (despre

gostiti), 39.

inimd, s., descAntec de plAmAdirea

inimii, 129.

holbfel, adj., 17.

holboreitel, adj., 26.

hord, s., and nu se face

insomnec, v., a -, 33.

fnschimbet, v., a se - ,

In

109.

sat, 40.
hoe, s., 175.
hotar, s., 127.

intunered, v., a se -, 64.

inurzica, v., a - . 41.
inveirteji, v., a se -, a se insdrA-

Hranghel, s., 74 si urm.; mbsii de

venl, 91.
loochim, s., Sf.

-,

74.

, 37.

_loan, Ion, s., Sf. -, 11, 15, 23 ;

de toamnd, . a., 38 ; - Mi-

Hristos, s., 122.

Humba, s., 101.

lostivul, 111 ;-gurei de aur, 112.

Jordan, s., 11, 95; fantlina lui-,

14; putu/ lui,

16.

Irod, s., 39.

Isus Hristos, s., 154.

s., credinte despre ierburi,

52.

luda, s., Apostolul,- , cum a fost

iarnd, s., cAnd se Incepe, 127, 175;

Andreiu-cap de lama, 125.

blstAmat, 30.

Iudeu, s., de unde sunt Iudeii, 30.

izetri, v., a - , 154.

icni, v. a - , 202.
icoana, s.,. 150.

Iele, s. pl., 131.

Ignat, s., 197; porcilor, 197.
Ihnat, s., 197.
Ileana Consdngeana, s., 107.
s., Sf.- , 75, 96, 102.
imbdrburd, v. a , 150.
imbdtd, v. a se , 107.

imbrea v. a - 151.
imparteasa, s., cAnd se culege
buruiana - , 5 ; - tuturor pase-

Jali, v., a - , 25.

jemna, s., 139.

jerdgai, s., 70.
Jidan, s., de cAnd stint Jidanii, 183.
jidov, s., de cAnd stint Jidovii, 30.
de cAnd se Imput, 37.
v., a , 154.

rilor, 44.
impetr/i, v. a - [pomanA, mosi],
123.

La, v., a se

, and nu trebue a

se-, 5.

Impilat, s., Pilat, 12.

implet, v a -, and nu se Imple-

ldsat, s., - de sec, 119.

www.digibuc.ro

21b
Idturoiu, s., 63.
lautoare, s., fetelor, 53; cnd nu

trebue s se ilia, 131.

leas, s., pale de arbugi, 187.
Iega, v., a
, a concepe (despre

Spiridon, 182 si urm. ; de and

este luat In as, 22.
Maica Doninului (Precesla), s.,
6 si arm. 20,22, 25, 28, 29, 58,
100, 119, 147, 155, 172 ; Cltoria

Maicei Domnului la lad, 96 ;

116.

lemnar, s., de cnd e blstmat,

17, 20, 24.

Maica Doninului si Trif, 6 ; Maica

Domnului i paingnul, 8.

malaiu, s., 146; and nu se 'Myra-

lingoare, s., 156.

lingura, s., 142.
Lisaveta, s., mama St. loan, 28.
lojar, s., 118.
Lom, s., 68.
Lom-Palanca, s., 68.
Zovitur, s., 37, 72, 200.

mut, 116.

Marmarea, s., nevasta 1ui Saraoschi, 95.

man4, s., vacilor, 145.
meincare, s. 139.,

y., a se , se astorl, 19; a

face 45, ea s i se para c vremea trece usor rdacil ai un
copil, e bine, a te mai ieai eu
dnsul" ; a se Inbit.
luceafr, s., cine-i lueeafrul de

.m4r, s., and nu se mnncii, 3,

40 ; ea mosi, 64.
Maria, s., Magdalwa, 14, 34;
lui Iacov, 14 ; patronul femeilor

ca numele , 34.
Marin, s., patronul hrbatilor cu
numele
, 34.

metritis, s., pentru ", 110.

dimineat, 30.

Msitlariu, s, luna lui August, 1.

Lucifer, s., 76.

Lucinul, s. 62.

mega, s., neagr, 131.

mcit4luc4, pron., miltlut, mata,
-

ea rnosi,
62; dusul lumnrilor la bise-

Zuni/Mare, s.,140, 156 ;

de veci, 123 ;

Ha, 110, 122;

dela Pati, 1, 38, 141.

lumina, s., lumnare, 50 ;

de

189.

matanie, s., 122.

meitragun4, s.,

de leac, 54.

mature:I, v., a , and nu se mtur, 57, 115, 131, 136.

medean, s., maidan, 163.

veci, 123.
lun,. s., 71, 144, 155.

/up, s., cnd e ru de

56,

s., 119, 1,27.

s., 172.

62,

111, 113, 116, 117 si urm., 121,

136 i urm.; zima lupului, 135.
luparie, s., 135.

Mac, s., sfIntirea macului, 2 :

de leac, 55.
Macaveiu, s., i ; ziva Macaveilor,
; Macaveiul stupilor, 2.

m4cies, s 204.

m4cin4, v, a

, and nu se ma-

cin, 115.
Macoveiu, s., I ;

SF.

, 55.

magar, s., In legendele Sfntului

melituca, s., 129.

inester, s., de tier (lierar),12 ;
de lemn (lemnar), 11.
micsunic4, s., de leac, 53.
mieiu, s., 203.
miel, s., 61.
miere, s., faguri dc. , ca pomanS,
34, 49, 64, 150.

Mihail, s., SL (Arbanghelul), 46,

74 si urrn., 102.
mijlocire, s., mijloc, 13.
s.,
de loc, 102.
milostivnic, s., 15.
Milostivul, s., Sf. loan

www.digibuc.ro

111.

211

nebuneal4, s., zi rea de -, 121.

s., Sf. - , 1W.

s., S1 - , 110.

mir, s., de efind e - ,

13.

mirettor, s., 137, 138.

mirodenie, s., buniitate, lueru bun

de mfincat, 64.

misi4 v., a - , misan5, 59.

nacajos, adj., 58.

neclintit, adj., 71.
Neculai, s. a. s., a Sf. 93 si urm.,
mie, 177, 176 ;
156, 157 ; Sf.

Sora lui- ,

178.

nefdrtat, s., 102.

negel, s., cnd se face, 60.

Moarte, s., 77, 93, 95.

Modest, s., SI. -, 196.

Negrea, s., 102.

Neios, s., 148.

Moisi, s., - Prooroeul, 13.

molift4,
morman, s., 63.
mort, s., prasnicul mortilor n5prasnici.
mosi, s., pl. pomang dusA pentru
sulletul mortilor, 4, 50, 62; - de
Smedru, 62 ;-de toamn, 62, 74;
Ovi- de Sf. Dumitru, 62 ;
denie, 124.
s., mamil, 199.

mund, v., n - , a martiria 96, 153.

muoleiu, s., - de usturoiu, 129.
niusetel, s., cnd s se culeag5, 5.
mast, s., de efind se race, 4.

Nervaza, s., 11.11.

Nicuvioasa, s., 59.

nifartache, s., 158.
Ningau, s., 148.
ninge, v., a , 126.

ninsoare, s., and e, 158.

Noembrie, s., 73.
nor, s., 123.
noroc, s., 144.

noroci, v.. a se

123.

norocire, s., 144.

?me, s., efind se bat - , 31, 55.

nuca, and nu se mnne5 nuei,

bunA de leae,.54 ;
40, 49, 60;
ca mosi, 64.

o
Nacara, s., 101.
Nadara, s., 101.

Oaie, s., 116, 135, 204.

oala, s., 117, 119.
Obedenie, s., 121.

Nadaria, s.,
netfur4, s., 48.

najit, s,, buruieni de - , 54, 55.

najitnic4, s., 54.
nalac4, s., 204.
niinaq1 s., mersul linilor la -, 74.
nebiasa, s., 175.
napastie, s., ntipaste, 58.
nas, s., vezi, Minas.

nasapi, v., a - , p. 6b.

nasie, s., 82.
nastere, s., pazil pentru

154.

navdd, v., a-, cnd nu se-, 140.

Naum, s., Sf. - , 148.
ntivalnic, s., Iegenda lui,
de leac, 36, 54.

13.

Obrejnie, s., 3, 121.

Obrejenie, s., s.
odiui, v., a , 33.

oglind4, s., vraj5 la - ,

141.

omOnaf, s., 159.

omid4, s., ca sb nu lie, 5J.

os, s., - mo.rt boal5), a sta

In

In eapul oaselor", 91.

Ovedenie, s., 121.
Ovidenie, s., 121.
Ovreu, s., de cnd este, 30.

28 ; -

nea, s., cnd vine si and pleac5,

176.

oblia, v., a - ,

P4dure, s., 137.

paguba, s., efind e riiti de-, 115.

www.digibuc.ro

212

Paha, s., 101.

paingan, s., Maien Domnului si-,
8, 10.

painjein, painjen, s., 9.

Palaghia, s., nume de femeie 160.
palma-Maicii-Domnului, s., legenda ci, 28.
s., 61 ; stAlpii pAniAnlit-

Pilip, s., Pulpal eel schiop, 121.

Pilipi, s., pl. 113.
Pintilie Calatoral. s., 36.
pistruiu, s., de and sunt .lidanii
cu pistrui. 19.

plamadire, s., - inhnii (descAntee

de

), 129.

Pliatia, s..

101.

lui, 43.

ploaie, s., - cu piatrii; cnd nu

pine, s., 14).

este
, 158.
poamft, s., cAnd se desleagri mn-

pandar, s., and se tocmeste - la

vii, 35.
peanza., s., cAnd nu se lese - , 147.
par, s., 118.

carea de- , 4; - varatecA, 4;

pard, s., cAnd nu se mAnfincii, 3, 40.

Pobreajen, s., 3.
Pobrejeni, s., pl. 3
Pobrejenie, s., 3, 32.
Pobrijenie, s., 3.
pogan, adj., unit, 164.
po7imc1, s., eres, 188: de obiceiu
ins soiu, fel ; ex. : urita polimA de orn !

P4radut, v., a se

17.

Paraschiva, s., Sf. (Cuvioasa)-, 59.

parte, s , noroe, norocire, 144.
peirte, s., pArtie, 20.
pasere, s., ea sA nu mAnAnce paserile holdele, 119.

Paqtt, s., lunirmare dela

128,

eAnd nu se mrinAncli, 40; cAnd

Incepe culesul de -, 57.

pom, s., 147; cAnd se siideste un

191.

pazet, s., paza usturoiului, 139 140.

- , 49.
ponuli, v. a - ,

pepene, s., cAnd nu se mAniincA,

porc, s., 141 ;

49; curprin de - , 49.

peria, s., a , cAnd nu se perie,

porumb, s., 150; and mi se mil-

Pavel, s., Cuviosul

78.

202.

197; crind se taie, 201-202.

nAncii

perie, s., entail eu ", 101.

perja, s., and nu se mrinidndi, 3,
40; - de leac, 53 54.
pete, s., cAnd se desleagA mancarea de - , 4; din mare pe
care stri pArnrintul, 43.

67.

knatal porcilor,

, 116.

past, s., postul Crriciunului, 119;

postul mare, 119.
potcoamt, s., 143.
potop, s., cine a stripAnit 1)0101)111,
172.

poveste, s., Povestea lui Dumneseii,

petitor, s., ca s vin5, 200.

12.

Petra, Si. -

alte forme), 16,21,

75, 88, 109, 108, 116, 187, 198.
Piatra, s., grindina, 95, 103 ;
seumpri, fricutri de serpi, 51.

praznic, s., and se face, -13 ; -

picior, s., Wahl de - , 204.

piele, s., cAnd nu se impunge In

prigorica, s., ,a se used de sete

57.

pteptand, v.,

and nu se

piaptAnri, 116, 136.

pieptene, s., 137; pieptenele daracului, 117.

pent.ni morvii nripraznici, 177.

mare,
midi, 36.
33;

Precesta, s., Maica -, 9;

ca prigoica",

27.

primejdic, s., ea sA nu lie, 47, 154.

pristariu, s., 12.
prispitor adj., 4.
Probaje, s., 3.
Probcrjenc, s., 3.

www.digibuc.ro

21 3

Probajenl, v. a se - , 3.

roiu, s., - de albine, 55.

Probajine, s., 3.
Probajne, s., 3.
Probejeni, s., pl. 3.

roinitd, s., 55.

raja s., cAnd nu se spali ruie 117.
ruoa , s 40 .
Rusale, s, pl. 131.

probozi, v. a se - , 3.
Probrejeni, s., pl. 3
Procoavd, s., i Sf.-, 58.

s,

Procoave, s., pl. 58.

procovaf, s., 58.
promoar4, s., luna promoarei, 73.
pornoroaca, s., luna promoroacei,
73.

Saiegii, s., pl. datini, 72.

salcie, s., de cAnd e blagoslovitii,
23.

Pruna, s., bunii de leac, 122 ; de friguri, 5; -efind nu se milnAne, 40 ;

aunt se d de po-

man, 34 64.
Puha, s., 101.
puior, s., bnut. 161.
parcel, s., Si. Dumitru In chip de

-,

Sdctemvre, s., 41.

69.

pufinel. adv. putunel, putintel, 33.

Salmona, s., 101.

&amnia, s., 101.
Sci(Onedru, s.. 63, 71.
Siim-Medru, s., 71.
stings, s., 201.
San-Medru, s., 71.
s., 74, 75.

Sd-Nicoar4, s., 157.

Santa-Maria-mare, s., 23, 30, 36 ;

Soborul - , 37.
It

Sdn-Toader, s., 157.

S4n-Varvara, s., 153.

Rac, 5., racul si Maica Domnului,

34

racuor, s., ceapii, 120.

r4ghila, v., a , eAnd nu se raghili, 116.
raiu, s., eine tine cheile raiului, 95.
rtimcq, s., 108.

rtimqi, v., a se - , 108.

rdndunic4, s., de and este blardni, v., a - , eAnd nu se rilne5te,
136.

99.

Save, s., pl. Savele bubatului, 149.

sbranca, adv., 57.

Schimbarea la fal4, s., 3 si urm.

R4pciune, s., 41
R4pciuni, s. pl., 41.
rasturci, s., 96.
rasghios, adv., 106.

scripca, s., 142.

scrob, s., ea mosi, 62.

scula, v., a se - dela boali, 83.

, eAnd iiu se rAs-

neste, 57.
r4steu, s., 14'2.

ratini, s., pl. 63.

ratuneala, s., 184.
retaimis, s., vorb cu
meiu, eu socotealil.

mutil - sau save, t 15-116.

sarbatoare, s., virsatului, 149.
s4rindar, s., 110.
arpe, s., 51-52, 111, 115 ; cAnd
intr in pilmAnt, 4 ; prefieut In
smell, 5 ; lute() poveste, 42.
satand, s., Avertita, aripa satanei,

Sava, s., Si. - , 156.

goslovit, 10.

retsni, v., a

s4r4tur4, s., efind nu se Impru-

scut, adv., 116.

secar4, s., eAnd nu se Nam.Ini, 61.
Secerar, s., luna lui August, 1.
secet4, s., 187.
seGure, s. 117.

eu te-

Septembrie, s., 41.

sfada, s., ea s nu lie, 47.

www.digibuc.ro

2.1 4

s.,

stima, s., haina Ingereasa, 76.

tiuca, s., - din strchinile Jido-

sfredel, s., and nu se d gAuri

vilor, 19, 20.

stobor, s., stoborul Sfintilmfiriei
mici, 37.

sfanta, s., 31.

Sfanta (Santa) Maria mare,

11, 15, 20, 23, 30, 33,

sfarma, s., 108.

cu - , 117.
sic, interj., a da cu - ", 9.

straga, s., strigoaia, 130.

ic, s. 27.

strajnici, v., a se -, 101.

icui. v., a

strajnic, adj., 100.

27.

.Simicoara, s., 178.

Simion, s., Sf. - 41.

Sim-Nicoara, s., 178.
sipica, s., 64.
Sisoie, s., minunile Sf. Sisoie, 96,
100.

sita, s., a da cu sita", 1.01.

slei, v., a se - , a se solidifia
(prin j. Tecucin, numai despre
gr5simi), 14, 20.
smantanos, adj., 146.

smeu, s.,- Ricut din sarpe, 5.

smirna, s., 138.
soare, s., 145, 157, 181; rnireasa

soarelui, 154 ; and i cumplir

cojoc, 61.
parece, s., de and e blilstrunat, 10.
optirl, s., and intrii In pirnnt, 4.
sora, s., sora lui Sf. Neculae, 178.
sorcova, s., 147.
spaima, s., 201.

spdldarie, s.,

strigoiu, s., 115, 126, 204.

stroNeala, s., 93.

strugere, s., and se desleagli pentru , 4; 35 ; pornanfi de -34,
64; and nu se miinnc5, 10.
stap, s., Macoveiul stupilor, 2.
sula, s., 146.
Surnedru, s., 63.
sumedru, adj., 63.
Sumetru, s., 67, 71.
surcea, s., 120.
Surghinati, Sfintii - , 117.
surPt,q, s., 63.
T1 T
Tabultoc, s., 132.

taia. v., a

61.

spic, s.. dus la biseria, 2.

Spiridon, s., Sf. , 181 si urni.
spolocanie, s., 119.
Spridon, s., 182.
sfiurc, s.. 35.
spurcat, s., dracul, 105.
spuza, s., 150.
stafie, s., 131, 167.

la vie, 7.
teilhar, s., Suirbiltoarea tlharilor.
11.0.

talpa, s., de and e

piciorului

scobit, 76.

tamdie, s., 138.

taragai, v., a se - de p5r, 92.

Stalnic, s., 41.

stalp, s., stlpul parnntului, 43.
Stalpelnic, s., 41.
Steilpnic, s., 41.
stative, s., pl. 181.

artoane, s., pl. tartamuri, 166.

Tatar, s., 34.
Tartar, s., 105.
Tecle, s., pl. 56 ; Teclele berbeci.
lor, 56.

tese, v., a -, and nu se -, 1.49.

s, bun de brfincii, 5.

Stefan, s., Sf. - , 112.

stejar, s., vierme din gogoas5 de

- , 44.

Stratenie, s., 6.
streqina, s., 151.
striga, s., fern. 119, 127.
strigoaica, s., 116, 145.

tifos, s., 156.

tingau, s., 63.

Tisavia, s. 101.
toamna, s , and Incepe, 44; seum

www.digibuc.ro

2iS
de - lung5, 44; mbsii de-, 74;

ursit4, s., 143.

duleele toarunei, 119.

toarce, v., a , and nu se -, 60,
115, 136, 146, 47, 200; lupi ce
se tore, 115.

ursitor, s., 120.

toca, v., a - , a tociink 39.

ursitoare, s., cele trei ursitori ee

ursese noii alscuti, 70.
usa, s., and se unge cu usturoiu,
136.

foiu, s., crede cil dela pufoiu, 64.

tomnai, adv., tocmai, 86.
tort, s., ce vorbeste, 8; 181.

tr4snet, s., cum se april de - ,

54; and e ru de - , 74.

usturoiu, s., de s5mu1astrii, and

se eulege, 5 and nu se infinilna,
49., 71; and se unge eu -, 122,
127 si urm., 138; pasa lui, 139
-140.

Treime, s., Sf. - , 193.

Tresfetitele, s., pl. 56. Treisfetitele, 111.

Trieragii, s., pl. 56.

Trif s., Maica Donmului,

, 6.

troac4, s., n'are sare'n - ", 87.

tuli, v., a - , a plea, porn], 35.
tun, s., tunet, 75.
tunet, s., cum se april de

, 54.

turbare, s., -la ani, 35.

Turc, s., ca - ", 85; 174.
turt4, s., - lui Andreui,140 ; tur-

Vaca, s., 81.

Villairn, Betleem ? 13.
vtijg4raie, s., 123.
Valhaam, s., 106.
vanghelie, s., 167.
shin& s.,

cine orndueste vantu-

turbat, 180.
rile, 43;
var4, s., and se 'Mamie vara, 36.
varsat, s., 156.

varzit, s., 38; and nu se Impru-

tele Barburii, 141.

turturic4, s., 6.
tugi, v., a pe cinevA, 7.

mutil - acrg, 115.

Wirvara, s., 153.

s., St, - ,

111, 144,

157,

175.

toaca, s., 58.

Udeia, s., ludeia, 34.

ulcica, s., dat ea mosi, 49; ca

vatr4,s., petec de pilmfint cu flori,

iarbil, s. a., 29.
Vavila, s., 45.
vazdoag4, s., de leac, 53, 54.

ukelele", multe i mici (despre

ved, v., a se - , 122.

fete), 166.

vezevenghe, adj. fern., 101.

vghekt, v. a - , 36.

uhiu, s., primejdie de

55.

viclui, v. a - , 12.

s., 131.

umfl4tur6, s., leac pentru --, 5.

uncle, adv., (Hilda, 26.
Undre4, s., 148.

aghiasm 1mpotriva
viermilor, 2 ; - din gogoasg de

vierme, s.,

stejar, 44.

unghie, s., ce se face din - morfului, 66.

unt, s., ca mosi, 62.

untdelemn, and se desleagA pen-

tru -, 4.

unturet, s., - , ea mosi, 62, 204.

urcoiu, s., fern. urcoaie, 137.

vin, s., and MI se ben - ros, 60;

de and e vinul, 13, 16 ; 140.
Vinerlele, s., pl. 61.
Vineri, s. Cele 12 Vineri mari,
48, 147 ;-mare, 58, 148; Sf. , 60.
Vinicer, s., 73..
Vinimeriu, s., 41.

urd4, s., minunea cu - , 185.

www.digibuc.ro

s., 44.

216

vita, s., primeldie pentru, 58,135;

and vorbeste, 122 ; 196. 200.
vrabie, s.,-43, 41, 119.

vraciu, s., 82.

Macoveilor, 1 ; Zinn Crucii de

Vovedenie, s., 121.

voinic-Inflorit, s., personal de poveste, 107.

Vovedenie, s., 121.

Zamislire, s., 56.

zapada, s.. eine o dil ntiu, 58.
y. a , 15.
zi, s. Ziva Nlaeaveilor, ; Zinn

Narg, 1; Ziva Crudi, 1, 38,84 si

twill.; emu stint zilele ornului,
85 ; ziva lupului, 135; Mete bubatului, 149; ere$terea zilei, 147.
Zliha, s., 101.

Zahar, s., 150.

www.digibuc.ro

CUPRINS UL
Pag.

.Ziva Macaveitor

1.

Yobrgjenile

-SlinM-Mdt iile

I. Maica Domnului . .
II. Postul Snt-Milriei
III. Sntil-Mria-mare .
IV. Sfint-Mriria-mic

6
32
33
36

V. Stoborul
37
38
41
95
46

Sfeintul Ioan de toamnd

Sirnion Stellpnicul
Vavila

Ciuda lui Arhanghel

Ziva Crucii

Pag.

Arhanghelul Mihail .
III. Arhanghelul Gavril .
II.

75
102

Sarbdtoarea tdlharilor
Sf. Ion Milostivul
Filipii

110
111

I. Filipii
IT. Postul Crciunului
Ovideniile
I. Filipul eel schiop
11. Ovideniile
III. Lumina de veci

113
119
.

123
124

Ecaterina
Andreiu-de-iarnd
I. SI. Audreiu

50

II Noaptea strigoilor
III. Ziva lupulni
IV. Vriiji si farmece .

leac
V. Ciirstovul
Sf. Macoveiu

53
55

V. Umplutul covasei . . .
VI. Datine si credinte mamute

Macinica Foca

56

I. Postul Crucii

II. Ziun Crucii

III. Inchiderea pmntului
IV. Buruieni i poame de

Teclele ..

Adormirea
Haritonul
Procoavd
Vinerilele
I. Vinerea mare
II. Vinerlele
Lucinul . .

57
58

59
61
62

Sam edru
I. Mosii de Smedru

II. Focul lui Samedru

Sfntul Dumitru .
IV. Sfunedru

.
.

Sf, Naum

Zdmislirea

V. SI. Dumitru cel nou

Cuviosul Pavel
Hranghelul
I. Hranglielul

62
63
65
71
72
73

74

Zilele bubatului
I. Imhrburatul
II. Sarbtoarea graului
III. Viirvara .
. . .
V. Sava . . . .
Sf. Neculai u
I. Sf. Neculaiu
Mugiri .

121

125
126
135
137
145

196
148
149
152
153
156

157
176

III. Praznicul mortilor

praznici
IV. Simicoar
Sf. Filoftea
Ana Zacetenia
SPridon, fcicdtorul de minuni
Sf. Modest

177
178
179
181

182
196

Ignatul
I.

Iguatul .

II. Tiliatul porcilor

Indice i glosar. . . .

www.digibuc.ro

197
202
205

www.digibuc.ro