Sunteți pe pagina 1din 61

Comunicarea politic astzi

A. Comunicarea politic se refera la analiza vieii politice


B. Comunicarea politic ca practic
Apariia comunicrii strategice - noi factori explicativi ai rezultatelor electorale: Segolne
Royal, reforma partidului Laburist Britanic Tony Blair (Peter Mandelson)

O doubl definiie: Comunicare + politic

Denis McQuail procesul de comunicare poate fi analizat prin prisma a 15 mari teme ce pot
fi reunite pe 6 dimensiuni:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Transmitere de mesaje - scopul comunicrii este acela de a furniza mesaje,


Intenional - gestual i expresiv,
Cauz- efect a relaiilor politice i a structurilor de interaciune,
Flux- structur linear, circular sau interactiv,
Surs de coeziune sau de conflict,
O dimensiune activ-reactiv

Un regim al distinciilor :Ce (nu) este comunicarea politic?


Propagand diseminarea ctre publicul larg a unei doctrine sau ideologii, parte
integranta a structurii i proceselor instituiilor. (Jowett Garth, Victori ODonnel,
Propaganda and Persuasion, Sage, 2006)
-

conotaie negativ, legat de mitologia nazist i de imaginarul rzboiului

DeVito (1986): Propaganda presupune o tehnic neutr menit s disemineze i s


promoveze anumite idei legate n mod direct de o ideologie instituional form a
unei persuasiuni organizate

Sproule (1994:8): Propaganda reprezint activitatea marilor organizaii sau grupuri


menit a ctiga publicul pentru interese specifice prin orchestrarea de amploare a
unor concluzii atractive astfel prezentate nct s ascund scopul lor persuasiv i
absena unor motive bine fundamentate

Anthony Pratkanis, Elliot Aronson (2001): Propaganda- abuz de persuasiune, o


sugestie de mas sau influen prin manipularea simbolurilor sau a pshologiei
individuale

Shawn J. Parry Giles(2002) Propaganda mesaje construite strategic care sunt


diseminate maselor de ctre o instituie n scopul de a genera aciuni n beneficiul
surselor sale (Truman, Eisenhower/ propaganda n vreme de pace)

Pratkanis & Turner (1996) Propaganda vs persuasiune Propaganda= ncearc s


mute receptorul dintr-un punct predeterminat prin utilizarea de imagini simple i de
slogane care mizeaz pe prejudecat i emoii. Persuasiunea implic deliberare,
propaganda manipularea mulimii de ctre o elit

MOSCOVICI (teoria lidershipului) 3 strategii ale propagandei


1. reprezentaional- dimensiunea spaial mare mari, piee etc
2. ceremonii care implic expunerea de arme
3. liderul i utilizarea dramatic a unui limbaj puternic persuasiv

Marketingul politic utilizarea conceptelor din marketing i a tehnicilor din politic.


Comportamentul organizaiilor n relaie cu clienii lor. Marketingul politic a depit
domeniul comunicrii, fiind preocupat cu ateptrile publicului i a comportamenului politic
ntr-un sens mai larg(D. Lilleker, J.Lees-Marshment, Political marketing, Manchester Univ
Press,2005, p,6)

Lees Marshment 2001 comportamentele partidelor care folosesc o paradigm a


produsului i o logic a pieei. Partidul orientat spre produs
1. designul produsului.
2. campanie de comunicare
3. strategii

Jennifer Lees-Marshment, Political marketing: principles and applications, (2009)


Diferena principal dintre comunicarea politic i marketing: Marketingul politic
2

este astzi vzut ca avnd un impact potenial asupra modului n care politicienii,
partidele i guvernele se comport i nu doar asupra modului n care acestea
acioneaz. Newman (1999:39). Cercetarea n marketing este utilizat de liderii
politici pentru a crea politici publice.

Lilleker (2007): Marketingul politic vizeaz influenarea unor decizii i


formularea unor strategii, precum i crearea de oferte care pot satisface nevoile i
necesitile societii care schimb propria capacitate reprezentativ n scopul acestei
satisfaceri.

Hughes and Dann (2004): Marketingul politic este o [funcie organizaional] i


un set de procese pentru crearea, comunicarea i furnizarea de promisiuni de
valoare ctre consumatori, i pentru manageriatul relaiilor de consum ntr-o
manier menit s favorizeze organizaia i suporterii acesteia

Lees Marshment (2001): Marketingul politic privete tehnicile adaptative (studii de


pia, i crearea de produs) ale organizaiilor politice (partide, guverne, parlament) i
conceptee (precum dorina de a satiface ateptrile votantului) utilizate iniial n
lumea afacerilor pentru a le ajuta s-i ating scopurile (ex: ctigarea alegerilor).

PR = propagand = creterea eficacitii mesajului politic

Specialitii n relaii publice (subactiviti ale comunicrii politice, fr a se


confunda cu acest domeniu):
Management media = expunere media i crearea de evenimente (controlul sau
manipularea media (furnizarea unor informaii off the record information, oportuniti
foto) ex: persoanele care creeaz pseudo-evenimente, negociaz participarea la
dezbateri sau emisiuni televizate.
Gestionarea imaginii = imaginea public i marketingul politic = plasarea
mesajului, logos, controlul limbajului etc. (n general specialiti in comunicarea nonverbal, rolul focus-grupurilor n crearea unui profil al candidatului).
Comunicare politic intern = canale interne de partid cu privire la comunicare
= coordonare i multiplicarea mesajului partidului, coerentizarea mesajului liderilor
partidului, cuvinte cheie, mesaje for.
Gestionarea informaional = controlul diseminrii informaiei i a formei
acesteia= controlul sensului i modului n care mesajul este diseminat (viziunea activ
n comunicarea cu publicul). Dou obiective: cadrarea informaiei n vederea
favorizrii actorului politic sau dimpotriv ascunderea unor elemente care ar putea
duna imaginii acestuia.

Comunicarea politic astzi:


Rezultatul evoluiei societii i a mijloacelor de comunicare n
mas
Bob Franklin, Packaging Politics: Political Communications in Britain's Media Democracy,
2nd ed, 1995

Profesionalizarea politicii => publicitarea liderilor politici i a politicilor acestora => cinism
public
Creterea rolului comunicrii politice conform lui Franklin exist 5 mari factori:
1. Evoluia media i schimbrile din discursul politic ( lidershipul carismatic i non
carismatic Ansell & Fish 1999).
2. Profesionalizarea politicii = rolul consilierilor de imagine i sumele considerabile
alocate campaniilor electorale (Americanizare, prezidenializarea politicului (P.
Webb, T. Poguntke 2002)
3. Apariia unor canale alternative de comunicare (bloguri, Facebook, Twitter
...Generaia Web 2.0). Democratizarea difuzrii de informaie. Accesul rapid i facil
la informaie (care ridic ns problema verificrii acurateii acesteia)
4. Publicitatea politic ca i strategie de campanie (talk shows, Baum 2005). Politica
ca divertisment, politica starurilor i accentul pus pe imaginea candidatului.
5. Creterea transparenei publice (accesul media). Paradoxal expunerea media a
liderilor politice aduce cu sine o cretere a ateptrilor cu privire la aciunile actorilor
politici. Intrarea presei pe holurile puterii necesit o ajustare major a
comportamentelor politice.

Polisemia noiunii de comunicare politic.


Regruparea studiilor empirice
5 mari categorii de definiii pot fi delimitate:
Definiia 1: Tehnici de comunicare. Comunicarea politic ca practic
Comunicarea politic ansamblul de tehnici utilizate de ctre diferite grupuri i
indivizi ce evidenieaz unitatea i diversitatea (Thomas Hollihan, 2001)
Studiile de pia cu privire la studiul comunicrii politice (Royal Cayrol)
Comunicarea strategic presupune un plan coordonat care stabilete obiectivele
partidului, identific votanii int, stabilete temele dezbaterii, orchestreaz anumite
teme privilegiate i anumite imagini, prioritizeaz resursele organizaionale i
financiare i stabilete un cadru n care comunicarea de campanie are loc. (P. Norris
1999 )
Definiia 2: O form de schimb ntre liderii politici i electorat. Politica

devine o expresie a comunicrii politice


Cu precdere din analiza teoriilor cu privire la partide politice concentrndu-se n
special asupra chestiunii culturii civice i angajamentului civic (Norris) sau pe relaia
de reprezentare
Oamenii care se informeaz din presa scris i de la radio nu doar tind s asculte
propaganda propriului partid, dar sunt si reticeni la conversaie din pricina unor
puternice predispoziii (Lazarsfeld 1948)
SURSA MESAJULUI (proces)

EFECTE INDIRECTE

Mesajele partidului

optiuni de vot

EFECTE DIRECTE

TIPUL DE EXPUNERE MEDIA (proces)

angajament civic, Agenda Setting,


Perceptie politica

Stiri, presa tabloida, pliante

Iniial rolul comunicrii este de gndit n cadrul studiilor cu privire la cultura civic precum
Almond & Verba
Astzi: Comunicarea politic interaciune ntre diferitele grupuri care influeneaz procesul
decizional.
5

Prefigurrile din compoziia partidelor, procesul de de-aliniere


important a rolului comunicrii politice

conduc la o cretere

Comunicarea politic o nou form de angajament civic


Sperana c televiziunea i presa pot ajuta la mobilizarea votanilor produce deliberare
public = informeaz cetenii i produce o clarificare a preferinelor acestora .
Ali autori au relevat faptul c n special senzaionalismul dar i dezbaterile publice pot produce
dezangajare public
Definiia 3: Efecte i rezultate ale comunicrii. Dimensiunea politicilor care

rezult din comunicarea politic


Comunicarea politic = discuie cu privire la efectele comunicrii asupra politicilor publice.
Cum mesajul i aciunile sunt reflectate de media i transmise ctre un public mai larg
Definiie teleologic a comunicrii = scopul vizat este modificarea coninuturilor politicilor
publice adoptate
Def iniia 4: O form a degradrii politicului
Fabricarea consimmntului i arta persuasiunii duntoare democraiei
Persuasiunea a devenit o art subcontient i o form generalizat de guvernare
Comunicarea politic procesul discursiv prin care informaia politic este mprtit i
promoveaz contientizarea, ignorana, manipularea, consensul, dezacordul, aciunea i
pasivitatea.
Comunicarea este un artefact cu efecte nocive
Def iniia 5: Expresia utilizrii simbolice a politicului
Comunicarea guvernant (G. Balandier, 2006) = efectele dramaturgice ale comunicrii
politice.
Importana cunoaterii principalelor structuri mitologice (politice i culturale), precum i a
tradiiei politice n vederea construciei unui mesaj politic de succes
Pentru aceti spectatori ai politicii, trsturile dramaturgice i mediatizate ale procesului
politic transmit un sentiment de linite i pot face acest lucru deoarece oamenii sunt
ambivaleni i dornici s se simt n siguran...Multe alte instituii politice, apreciate i
mediatizate, ajut la legitimarea n continuare a politicilor i ctig sprijinul
public....Gesturile conductorului politic care i dramatizeaz abilitatea de a face fa
ameninrilor de care se teme publicul i ctig susintorii de care are nevoie.
Nota: Dou etape n construcia campaniilor electorale: identificarea principalelor temeri ale
electoratului i maximizarea acestora, portretizarea competitorului politic drept principalul
salvator.
Comunicarea este o nou form de dominaie politic (violena simbolic Pierre
Bourdieu/ Norbert Elias).
6

Violena simbolic = orice putere care reuete s impun semnificaii i s le impun ca


fiind legitime disimulnd raporturile de fore care se afl la fundamentul forei sale
Caracteristici ale violenei simbolice (necesitatea deconstruciei sensurilor naturalizate ataate
fenomenului politic):

se impune asupra destinatorilor i se refer la raporturile de sens.


Implic arbitrariul.
Violena simbolic particip la sporirea inegalitilor sociale i culturale ntre clase
privilegind o parte n detrimentul alteia.
Este cultural legitim prin faptul n care apare ca i destinat s beneficieze de
anumite forme de necunoatere pentru a institui excluderea anumitor clase n numele
unor valori recunoscute de ctre toi.

Exist ns attea relatri, attea apeluri, attea anunuri profetice ce scap oricrei
raionaliti aparente, dar de care cultura noastr politic este profund marcat. E limpede, e
de o eviden incontestabil faptul c bulversrile politice din ultimele dou secole ale istoriei
europene au fost nsoite mereu de o uimitoare efervescen mitologic: denunarea unei
conspiraii malefice tinznd s supun popoarele dominaiei forelor obscure i perverse,
imagini ale unei Vrste de aur pierdute, a crei fericire se cuvine s o regsim, sau ale unei
Revoluii salvatoare ce ar permite umanitii s intre n ultima faz a istoriei sale i i-ar
asigura pentru totdeauna domnia dreptii; apelul la stpnul salvator, restaurator al ordinii
sau realizator al unei mreii colective. ...Unele dintre aceste teme, prezentate ntr-o manier
mai mult sau mai puin discret, pot fi ntlnite n planul secund al ctorva dintre marile
construcii doctrinale ale secolului trecut, chiar i printre cele care i revendic n mod
insistent rigoarea demonstraiei i caracterul tiinific al postulatelor. Aceasta este, fr
ndoial, sursa i explicaia puterii lor de seducie: care ar fi fost destinul istoric al unui
marxism cruia i s-ar fi suprimat apelul profetic i viziunea mesianic, fiind redus doar la
datele unui sistem conceptual i al unei metode de analiz? Dar milenarismul revoluionar,
nostalgiile paseiste, cultul personalitii carismatice, obsesiile malefice pot de asemenea s fie
prezentate sub o form mai apropiat i mai direct. Atunci se impune mitul prin tot ceea ce
l particularizeaz, constituindu-se el nsui ntr-o credin corent i complet. n asemenea
condiii, el nu-i mai revendic nicio alt legitimitate n afara propriei sale afirmri, nicio alt
logic dect cea a dezvoltrii sale libere. i, fr ndoial, oricare ar fi situaia, experiena
arat c fiecare dintre aceste constelaii mitologice poate rsri din cele mai ndeprtate
puncte ale orizontului politic, poate fi aeazat la dreapta i la stnga, dup opiunea
momentului.
(Raoul Girardet, Mituri i mitologii politice, Institutul European, Iai, 1997, pp. 2-3)

Comunicarea politic i regimul democratic


Deconstrucia teoriilor cu privire la comunicare i consecinele lor

Diferitele faze n conceptualizarea comunicrii politice (McQuail 2005)

XIX-1930 media = efecte directe i clare asupra credinelor cetenilor


o propaganda
1930-1960 = studii empirice sofisticate cu privire la efectele media.
o Efectele media sunt considerate ca fiind minimale, iar comunicarea
interpersonal este cea important
1960-2000 rentoarcea mediei
o televiziunea i impactul acesteia asupra proceselor cognitive ca atare
2000 mass media nu influeneaz direct atitudinii cetenilor, ci le modific prin
fixarea temelor i criteriilor evaluative ref. la diverse subiecte-actori politici (agenda
setting theories). Rolul media este acela de a asigura controlul asupra sensului
comunicrii; Mijloacele de comunicare in masa nu le spun oamenilor ce s gndeasc,
ci LA ce Anume s se gndeasc

Scoala continental si debuturile referitoare la comunicare:


1. GUSTAVE LE BON Psihologia multimilor (1895)
Epoca modern reprezint o perioad de tranziie i de anarhie, in care gndirea umanitatii
este pe cale de a se transforma deoarece ideile trecutului rmn nc foarte puternice, iar cele
care trebuie s le nlocuiasc sunt doar n curs de cristalizare.
Organizarea societatilor se va baza pe o putere nou, suverana epocii moderne, puterea
maselor, prin:

propagarea unor idei ncet implantate in spirite;


asocierea treptata a indivizilor;
cristalizarea ideilor;
ptrunderea claselor populare n viaa politic;
transformarea lor progresivn clase conductoare.

Epoca spre care ne ndreptm va fi cu adevrat era maselor.


Masele = reunirea unor indivizi, indiferent de naionalitatea, profesia ori sexul lor i de
ntmplarea ce a fcut ca ei s se afle laolalt.
Mulimea de oameni (dpdv psihologic) poseda caracteristici noi, foarte diferite de cele ale
fiecrui individ care intra n componena ei.
Particularitati:

Dispariia personalitii contiente;


Orientarea sentimentelor i gndurilor tuturor n acelai sens;
Apare un spirit colectiv, tranzitoriu;
Masele sunt abandonate lor insesi, pe cand civilizatia presupune reguli fixe,
disciplin, trecerea de la instinctiv la raional, preocupri legate de viitorul ei, un nivel
ridicat de cultura;
Legile si institutiile exercito slab influena asupra naturii lor impulsive i c masele
sunt incapabile saibalte opiniidect cele care le-au fost sugerate.
Indivizii sunt investiti cu un soi de suflet colectiv- acesta i face ssimt, sgndeasc
i s acioneze ntr-un mod total diferit de cel n care ar simi, ar gndi i ar aciona
fiecare dintre indivizii care compun mulimea, luai izolat masa psihologica este o
fiinta provizorie.
Trsturile generale de caracter, guvernate de incontient, sunt cele care, la nivelul
maselor, se manifesta simultan, n spiritul colectiv, aptitudinile intelectuale ale
oamenilor i individualitatea lor dispare. Eterogenul se cufunda n omogen i
calitile ce in de incontient domina.
Masele acumuleaza nu inteligenta, ci mediocritatea.

Cauzele care determina formarea maselor principalele caracteristici ale individului dintr-o
multime:

In mulime, individul capta, doar din simpla pricina numrului, sentimentul unei
fore invincibile permindu-i s cedeze instinctelor, pe care, singur, i le-ar reprima sentimentul responsabilitii, care i reine ntotdeauna pe oameni, dispare complet.
10

Contagiunea mentala presupune ca, intr-o masa de oameni, orice sentiment, act este
contagios - individul isi sacrifica foarte usor interesul personal in favoarea interesului
colectiv.
Puterea de sugestie individul care apartine unei mase de oameni nu mai este
constient de actele sale; el va fi impins catre infaptuirea lor,caci entitatile masei de
oameni poseda o personalitate destul de puternica pentru a rezista sugestiei.

Consecinte:

Masele estompeaz personaliti contiente prin prevalarea celei incontiente;


Direcionarea, pe baza sugestiei i a constrngerii, a sentimentelor i ideilor n acelai
sens;
Tendina de a transpune n act ideile sugerate;
Individul nu mai este el nsui, ci un automat a crui voina devenit incapabils-l
mai ghideze;
Omul coboarmai multe trepte pe scara civilizaiei;
Singur, era poate un ins cultivat, n mulime este un instinctual, deci un barbar;
Are spontaneitatea, violenta, ferocitatea, dar i entuziasmul i eroismul fiinelor
primitive;
Masele sunt intotdeauna inferioare din punct de vedere intelectual omului izolat.
Masele pot fi mpinse cu uurin ss e lase ucise pentru triumful unei credine ori al
unei idei, pot fi nflcrate pentru glorie i onoare.

11

2. GABRIEL TARDE LOpinion et la foule (1901)


Psihologia mulimii: proximitate fizic la un anumit moment i ntr-un anume loc, este
fondat pe emoii i pe credine partajate, aciune comun i scop limitat, caracter exclusiv,
cineva poate fi membrul unei singure mulimi.
Publicul este un fenomen modern: persoane izolate, distincte n spaiu, expuse la informaii
care presupun sugestia la distan, unanimitate a ideilor i a credinelor care tind s conduc
ctre aciune,

urmare a urbanizrii i modernizrii = amplificarea opiniilor, comunitate de idei fr


caracter organic,
caracter inclusiv = cineva poate fi membru al mai multor publicuri

Definiie: Publicul este o diseminare de indivizi separai fizic i a cror coeziune este pur
mental
Natere: Un public special nu a nceput s prind contur dect odat cu momentul, greu de
precizat, n care oamenii pasionai de aceleai studii au devenit prea numeroi pentru a se
putea cunoate personal i au simit stabilindu-se ntre ei legtura unei anume solidariti
exclusiv prin comunicri impersonale, care aveau o frecven i o regularitate suficiente

Publicul nu se confunda cu multimea - atrage atentia asupra faptului ca este important


casa inceteze confuzia intre multime (concept prevalat in lucrarea lui Gustave Le Bon,
Psihologia multimii) si public;
Numeste publicul ca noul actor al vietii sociale;
Tarde vorbeste despre sufletul multimii, ceea ce sugereaza un tip de anulare a
individuluiin cadrul comportamentului colectiv al multimii;
Tarde se desprinde de formula dominanta a epocii epoca multimilor, simoblizata de
Tarde si lanseaza o noua caracterizare: epoca publicurilor, acordand o importanta
mai mare individului si rolului sau;

12

Multimea

Publicul

Se caracterizeaza prin apropiere fizica si


mobilizari de mare amploare, adevarate
fluvii sociale.
Pentru a exista multimea are nevoie de
comunicare directa si proximitate fizica,
ambele reprezentand baza de existenta a
emotiei, fara de care multimea nu ar exista.

Este o diseminare de indivizi separati fizic


si a caror coeziune e pur mentala
Fiind format din persoane separate fizic,
relatia care leaga membrii publicului se
spiritualizeaza, in sensul ca ea tine de
atasamentul la o idee, la o interpretare, la o
viziune: oamenii pasionati de aceleasi studii
au devenit prea numerosi pentru se cunoaste
personal si au stabilit intre ei o legatura de
solidaritate exclusiv prin comunicari
impersonale.
- Tarde numeste grup secundar, un grup larg
in care oamenii sunt aproape unul de altul,
fara a se vedea, iar vocile nu pot fi decat
numarate, nu si cantarite.
Ca persoana, poti apartine concomitent la 2
sau mai multe publicuri, pentru ca existenta
lor nu este legata nici de un spatiu anume si
nici de o durata anume.

Cuprinde totalitatea membrilor adunati la un


loc de un eveniment care le-a atras atentia si
ii preocupa; o masa de oameni care
manifesta, lupta pentru ceva un timp clar
delimitat > contrangere temporala si fizica;
De aceea, nu poti sa apartii la 2 multimi in
acelasi timp.
Este mai intoleranta, inregimenteaza Este mai tolerant cu membrii lui, pentru ca
individul, pentru ca acesta nu are alegere.
acestia se pot orienta catre alte grupari
asemanatoare.
Pericolul excesului - excesul multimii are Pericolul excesului - in cazul publicului,
o explicatie: prodigioasa sa credulitate. avem o credulitate mult mai scazuta. Poate
Reprezinta un pericol pentru pacea publica.
provoca, cel mult, perturbari usoare, publicul
fiind mai calculat chiar si in violentele sale.
Capacitatea de actiune a multimii este Publicul este mai inclinat spre reforme si
limitata, pentru ca ii lipseste coordonarea, abordari rationale. Dar nici el nu este strain
structura interna si proiectul esalonat. Este o de ideea de proscriere, persecutie si de
stare de spirit. Poate striga pentru sau deposedare.
impotriva, poate inlatura o persoanasau un
regim, dar actiunea de durata ii este
inaccesibila.
Multimea este un grup amorf, nascut in Liderul real al publicului este redactorul ,
aparenta prin generatie spontana, este autorul articolelor si comentariilor care
intotdeauna asmutita de cativa membri stimuleaza cititorul sa mediteze asupra unor
care servesc drept ferment si ii dau culoare. lucruri si care influenteaza nu doar formarea
publicurilor, ci si comportamentul lor.
Multimea este grupul social al trecutului.
Publicul este grupul social al viitorului.
Constatari similare intre cele 2 tipuri de grupari:

13

Pentru amandoua a descoperi sau a inventa un obiect nou si impresionant al urii


reprezinta cel mai sigur mijloc de mobilizare pentru ca niciunde si nicicand apologia
nu a a avut atata succes ca defaimarea.
Exista, in acelasi timp, posibilitatea ca multimea sa se transforme in public (printr-un
proces de substituire insotit intotdeauna de un progres in ceea ce priveste toleranta,
oamenii adunati in multime fiind animati de o dorinta care devine dominatoare, care
uneste si scoate in strada, dupa consumare, acestia descoperindu-si inclinatiile
obisnuite) si publicul in multime(atunci cand publicul surescitat, poate genera o
multime fanatica, strigand pe strazi traiasca sau moarte pentru orice).
Pierderea vizibila a simtului masurii: cu mare usurinta, fie se aclama, fie se
huiduie.
Cunosc 4 stari diferite care exprima starea activitatii sau a pasivitatii lor: ele sunt fie
in asteptare, fie atente, fie manifeste, sau, pur si simplu, actioneaza.
Ambele sunt conduse de un lider.

PUBLICUL= ia nastere in jurul unei idei, al unui crez, al unei abordari impartasite
ceea ce presupune timp pentru a daltui o evolutie mentala
punctul de plecare al acestui proces = aparitia tiparului, ideile fiind raspandite la
distanta;
deplasarea gandirii la distanta este mult mai importanta decat deplasarea fortei la
distanta, pentru ca tine de configuratia spirituala a cititorilor si nu de ocuparea unui
teritoriu.
gandul transmis declanseaza intrebari, produce adeziuni, contruieste aspteptari.
principala sursa de formare a acestor convingeri este presa.
Publicul furnizeaza agitatia fascinanta a oricarei democratii Opinia publica este
produsul sau natural.

14

Opinia public i rolul presei


Publicul => opinia public = o expresie natural a publicului

"opinia public este pentru societatea modern ceea ce era sufletul


pentru corp n filosofia antic"
Apariia ziarelor = permite modelarea opiniei publice ntr-o form mediat rolul
conversaiei ca for unificatoare (la baza teoriile cu privire la agenda setting de mai trziu)
Ziarele nu conteaz calitatea informaiei furnizate ci intensitatea zgomotului produs
de ctre tirile difuzate - cautarea de senzational, selectarea stirilor, modul in care este ales
titlul si prezentarea stirii devin mai importante decat calitatea informatiei, decat continutul in
sine.
nu exista "opinie", ci miliarde de opinii separate fara nici o legatura intre ele legatura
a fost asigurata de carte, apoi de presa
nationalizarea treptata si internationalizarea chiar mai sustinuta a spiritului public au
fost opera jurnalismului
ziarul a transformat, a imbogatit, in acelasi timp si a nivelat, a unificat in spatiu si a
diversificat in timp conversatiile indivizilor
Parlamentele de dinainte si de dupa presa difereau prin origine, prin natura mandatului lor,
prin functionare, prin intinderea si eficienta actiunii lor. Astfel gratie presei, orice parlament
european se afla in contact continuu si instantaneu, in relatie vie de actiune si de reactiune
reciproce, cu opinia nu numai a unui singur mare oras, ci a tarii intregi.
Influenta cartii , care a precedat-o pe cea a ziarului si care a fost dominata in secolul al
XVIII-la, ca si in al XVII-lea, nu putea produce aceleasi efecte; Existenta nationala era foarte
bine atestata in literaturi, dar ziarele erau cele care au favorizat viata nationala, care au ridicat
miscarile de ansamblu ale spiritelor si ale vointelor in fluctuatiile lor grandioase cotidiene.

Opinia este o asociere efemera si mai mult sau mai putin logica de judecati
care, raspunzand unor probleme ridicate intr-un anumit moment, se reproduce
de nenumarate ori in persoane ale aceleiasi tari, din acelasi timp si din aceeasi
societate.
Transformarea unei opinii individuale in opinie sociala, in opinie, se datoreaza
cuvantului public.
Ratiunea de azi este opinia de maine si traditia de poimaine.

15

Conversatia
Conversatia este factorul opiniei cel mai continuu si universal alaturi de ratiune si traditie.
Prin conversatie se intelege orice dialog fara utilitate directa si imediata, in care se vorbeste
mai ales pentru a se vorbi, din placere, in joaca, din politete.
Conversatia marcheaza apogeul atentei spontane pe care oamenii si-o acorda reciproc si
prin care interactionau cu infinit mai multa profunzime decat in orice relatie sociala.
Conversatia este agentul cel mai puternic al imitatiei, al propagarii sentimentelor, al ideilor
, al modurilor de actiune.
Conversatiile difera mult in functie interlocutori, de gradul lor de cultura, de situatia sociala,
de originea lor rurala sau urbana, de obisnuintele lor profesionale, de religia lor. Ele difera ca
subiecte de discutie, ca ton, ca ceremonial, ca durata.
Se contureaza mai multe tipuri de conversatii:

obligatorii,facultative;
conversatia-lupta ,
conversatia- schimb.

In toate timpurile oamenii vorbesc despre ceea ce profesorii, parintii, preotii, i-au invatat,
astfel incat putem afirma ca ,,dialogurile intre egali sunt alimentate de monopolurile rostite de
catre superiori.

Ziarele au determinat schimbul mai rapid de idei dintre indivizi


Pentru a intelege transformarile istorice ale conversatiei trebuie sa analizam cauzele sale:

lingvistice - o limba bogata, nuantata, armonioasa predispusa la discutii


religioase - cursul sau se schimba dupa cum religia nationala limiteaza mai mult sau
mai putin libertatea cuvantului (interzicerea barfitului, flirtul, se opune progresului
stiintific)
politice - subiectele pe care viata electorala i le furnizeaza
economice - timpul liber (obiceiul de a barfi in magazine)

! nu exista aspect al activitatii sociale care sa nu fie legat de conversatie

conditiile necesare discutiei: a vorbi aceeasi limba, a avea cunostinte si idei comune, a
avea timp liber
presa unifica si anima conversatiile, le uniformizeaza in spatiu si le diversifica in timp
prin presa conversatia intre indivizi apartinand calselor sau profesilor diferite se
amplifica
evolutia conversatiei: pe baza descoperirilor geografice, fizice, istorice, si a inventilor
ci nu pe baza discutiilor spontane
dubla tendinta in cadrul evolutiei - progresia numerica a interlocutorilor posibili si a
conversatiilor similare reale
trecerea de la subiectele limitate la subiecte elevate si generale

Efectul vietii de salon a afectat viata de familie in timpul Vechiului Regim

evolutia vietii de salon are o legatura directa cu evolutia conversatiei


16

atat in societatile dezvoltate cat si in cele mai putin dezvoltate exista efectul vietii de
salon: lumea se intalneste si discuta
piramida sociala se micsoreaza, societatile se largesc ("societate" - un grup de oameni
care se intalnesc undeva pentru a discuta impreuna)

17

3. Ferdinand Tnnies: Comunitate i Societate


Comunitate - Gemeinschaft

Societate - Gesellschaft

Sate, orae mici, caracter local, diverse Cadre urbane i capitaliste


clanuri i ginte
Omogeneitate - indivizii se aseamana intre ei

Eterogeneitate - indivizii sunt diferiti

Relatii de rudenie si statut mostenit, existenta Aglutinare: indivizii sunt separaii unul de
laolalta a membrilor, ca intr-o familie - altul
Apropiere
Sunt dominante relatiile de ordin emotional, Individul traieste in societate ca intr-o tara
statusuri binedefinite,
straina;
Spatiul joaca un rol important
Noi condiii sociale: audien dispersat
& publicul larg" // indivizii sunt mai
degrab conectai spiritual [i nu pe o
dimensiune a spaiului]
Raporturi naturale, comunitare:
cooperare (intre egali)
dominatie (ierarhizare)
mixte (sot-sotie)

Raporturi contractuale
pactul

viziune organicist - comunitatea, ca i societatea e o suma a intereselor egoiste,


natura, este un tot organic, organizat potrivnice, dand nastere vietii mecanizate,
armonios.
impersonale. Afirmarea reciproca a unor
indivizi de catre ceialalti defineste vointa
vointa esentiala este vointa naturala, colectiva
spontana, primordiala ce decurge din
cerintele vietii si a biologiei
Opinia public este o expresie a
vointa rationala este un construct constient,
utilitarist
Sunt
dominante credintele, aspectele
religioase ale vietii, impartasirea unor valori
comune;
Valori i reprezentri tradiionale

voinei colective

Opinia public are la baz mai mult dect


raiunea i tiin are loc un transfer dinspre
comunitate spre societate.
Separarea dintre mijloace i scopuri, rol
instrumental
- importante domeniile comertului, muncii,
stiintei

Religia exprimat ca i o form primordial emergena raionalismului (Raionalismul sau


de exprimare a voinei sociale
micarea raionalist este o doctrin
filozofic care afirm c adevrul trebuie s
18

fie determinat n virtutea forei raiunii i nu


pe baza credinei sau a dogmelor religioase.
Cuvntul raionalism provine din latin, ratio
nsemnnd raiune.)

Concluzie
Vointa
sociala

Comunitate

Societate

Vointa organica

Vointa reflexiva

Sfera vietii

Munca in
comun

A trai in
comun

A fi
impreuna

Economica

Politica

Morala

Vointa
sociala de
baza

Intelegere

Traditie

Credinta

Contract

Norme

Doctrine

Ordine

Lege

Morala

Ordine

Lege

Morala

Acord

Obicei

Religie

Conventie

Legislatie

Opinie
Publica

Sfera vietii
Vointa
sociala
colectiva

Distincia dintre opinia public i Opinia public


1. Opinia publicata - Opinie individuala exprimata intentionat in public diferita de opinia
privata sau opinia confidentiala; ("un bol in care ingrediente diferite sunt turnate pentru a
incepe un proces de fermentatie
2. Opinia publica - conglomerat de opinii publicate care sunt impartasite de mai multi,
acord asupra opiniei. Opinia publica se formeaza pornind de la opinii comune
impartasite de mai multi cetateni, fara a fi in legatura directa (persoane dispersate spatial,
care nu s-au cunoscut niciodata, dar care sunt legate prin convingerile pe care le au). =>
agregare a unor judecati independente (vezi publicul la Tarde)
Opinia public presupune hotrre, judecat i unanimitate.
Va lua locul n mod gradual funciilor alocate instituiilor religioase
se refer nu la suma opiniilor individuale ci la publicul educat i articulat
Republica intelectualilor
Exist o legtur ntre statutul social i opinia public
Puterea opiniei publice cunoaste trei stari de agregare:
gazoasa - superficiala, se schimba cu rapiditate, opinia zilei spre exemplu presa zilei
fluida - se schimba odata cu semnificatiile a ceea ce este bun - spre exemplu
intrebarile morale
solida (ferma) - convingerile unei natiuni sau a unui grup mare, acord asupra valorilor
generale, rationale - spre exemplu: valorile democratiei

19

3. Opinia publicului - concept formal - teoretic, este o forma de vointa sociala, o articulatie a
opiniei publice si este subiectul publicului - difera de opinia publica prin gradul de unitate a
publicului; este neunitara, nearticulata, conglomerat de opinii, intamplatoare.

20

SCOALA AMERICANA
4. Walter Lippmann: Comunicarea i degradarea politicului

Public Opinion (1922)


The Phantom Public (1925)

Este posibil democraia deliberativ?


Aciunea executiv nu este pentru publicul larg
2 ficiuni ale democraiei
1. Idealul ceteanului omni competent (politici)
2. "government of the people, by the people, for the people
In cartea sa din 1922, "Opinia Publica", Lippmann sustine ca oamenii nu cunosc lumea in
mod direct decat ca o reprezentare a unei imagini in minte lor si in consecinta ei raspund unui
"pseudo-eveniment" atunci cand trag concluzii politice. Pentru a cunoaste lumea oamenii au
nevoie de harti ale lumii insa Lippmann se intreaba cum pot oamenii sa fie siguri de faptul ca
hartile pe care se bazeaza nu au fost trastae in functie de anumite interese? Majoritatea
hartilor sunt de acest tip. Cum poate exista un guvern democratic care sa nu cada in
irationalitate ca si rezultat al luptelor de putere intre facrtiunile care isi urmaresc propriile
interese?
*pentru Lippmann termenul de pseudo-eveniment semnifica un aspect al vietii individuale
bazat pe experientele altora asa cum sunt ele portretizate de media sau de indivizii care le-au
trait prin poze si povesti.
Ideile cetenilor sunt de abia nite streotipuri rolul cetenilor care privesc de pe margine
Reprezentrile = imaginile din mintea lor
Printre faptele care duc la perceptii distorsionate (in cazul persoanelor obisnuite) ale lumii
reale sunt: cenzura, limitarea contactului social, incapacitatea de a studia afacerile publice din
lipsa de timp, mecesitatea celor care comunica de a trasmite evenimente complexe in mesaje
scurte, teama de fapte amenintatoare precum si ideile preconcepute, stereotipurile si
prejudiciile. Cum a fost posibil a se depasi aceste limitari in democratie pentru ca oamenii sa
aoba o intelegere rationala, obiectiva a lumii?
Stereotipurile
Definitie structuri mentale care selecteaza si stocheaza informatia, prefigurand raspunsuri mai intai definim si apoi vedem
De ce folosim sterotipuri:
Din nevoia de orientare
Din nevoia de economie
Din nevoia de clasificare
Rolul media i al liderilor de opinie = fabricarea consimtamantului
21

Teoria democratica traditionala nu are un raspuns adecvat pentru aceasta intrebare legat de
modul in care este posibil, in aceste circumstante pentru oameni sa ajunga la o vointa comuna
sau la ceea ce se numeste "opinie publica". In realitate, opinia publica nu este generata de
oameni ci este creata intr-un proces care ar fi trebuit sa moara odata cu instaurarea
democratiei, si-anume "manufacture of consent" - fabricarea consimtamantului. Acest proces
a devenit si mai sofisticat pentru ca acum este bazat pe analiza, pe cercetare psihologica si
este asociat cu puterea comunicarii. Functioneaza prin crearea de simboluri asupra carora
fiecare cetatean isi poate proiecta propriile nevoi si dorinte.
Lippmann spune ca puterea simbolurilor consta in caracterul irational al emotiilor umane
cuplat cu insasi ambiguitatea acestora. Simbolurile pot fi imagini, reprezentari, cuvinte sau
slogane.
Teoria democratica traditionala asuma faptul ca oamenii sunt inzestrati natural cu puterea de
a se auto-gurverna. Oamenii, in aceasta teorie, sunt informati de catre presa. Exista trei
probleme legate de aceste asumptii:
1. natura publicului
Cetenii obinuii nu au nici un sim al realitii
Chestionarea nivelului de competen a publicului larg
2. natura presei
1. Presa = o metod ineficient de a educa publicul (calitatea presei)
3. organizarea structurii stirilor
Cetenii nu pot fi n mod temeinic informai
Versiunea jurnalitilor cu privire la adevr => subiectivitate = actualitatea este
imperfect inregistrat
Oamenii sunt in mod fundamental egoisti, interesati de ei insisi iar presa pur si simplu
graneste acest interes si acest egoism. Mai mult decat atat, oamenii nu sunt atat de preocupati
de ideea de a fi informati si nu sunt dispusi sa plateasca pentru a obtine informatii reale
platind mai degraba pentru ziare ieftine si crescand dependenta presei de reclame ceea ce ii
afecteaza independenta si pune sub semnul indoielii corectitudinea informatiilor furnizate.
presa vede in individ mai degraba o tinta a reclamelor decat un cetatean democrat. Pentru a se
asigura ca obtin un numar suficient de mare de cititori si atarag atentia celor care
intentioneaza sa cumpere spatiu publicitar, ziarele incearca sa indeplineasca asteptarile
cititorilor si stereotipurile lor, accentuand de exemplu o stire locala in defavoarea uneia
nationale sau a uneia nationale in defavoarea uneia internationale. O alta problema este legata
de modul in care ofera aceste informatii, ziarele semnaland stirile fara a explica contextul sau
cauzele care au dus la declansarea unui eveniment. Ceea ce ziarele aleg pentru a fi o "stire" se
bazeaza pe timpul si efortul necesar pentru a prelucra sau a oferi informatia respectiva si pe
importanta pe care publicul o acorda acelui eveniment. A nu se confunda "stirea" cu
"adevarul".
Soluia lui Lippmann: experii care s ofere o perspectiv clar decidenilor politici
Lippmann spune ca pentru a salva democratia de aceste limitari este nevoie sa se dezvolte
unele divizii inteligente care sa sustina diverse agentii de guvernamant, reprezentate de
personal instruit in stiinte sociale care sa le ofere cunostintele, informatiile necesare in luarea
deciziilor. Puterea trebuie acordata unor putini oameni de actiune, analisti politici si lideri

22

politici. Lippmann sustine ca democratie nu trebuie sa reprezinte doar implicarea si


angajamentul de a guverna ci si obtinerea unei "vieti bune" ca si rezultat a acestei guvernari.

"Susin c guvernarea reprezentativ, ceea ce este n mod obinuit numit politic,....


nu poate funciona cu succes, indiferent care este modul de alegere a acesteia, dect
dac exist o organizaie independent, de experi capabil s fac faptele inteligibile
pentru cei care iau diverse decizii. Incerc, prin urmare, s susin c acceptarea
temeinic a principiului reprezentrii personale trebuie s fie suplimentat cu
reprezentarea faptelor nevzute care ar permite o descentralizare satisfctoare, i care
ne-ar permite s scpm de ficiunea intolerabil i neaplicabil potrivit creia fiecare
dintre dintre noi trebuie s dobndeasc o opinie compentent cu privire la treburile
publice. Se argumenteaz c problema presei este confuz pentru c apologeii i
criticii se ateapt ca aceasta s realizeze aceast ficiune, i s suplineasc ceea ce nu
fusese prevzut de ctre teoria democraiei, i c cititorii ateapt un miracol care s
fie realizat fr niciun cost sau effort din partea lor. Ziarele sunt considerate de ctre
democrai ca un panaceu pentru defectele lor, pe cnd analiza naturii tirilor i baza
economic a jurnalismului pare s arate c ziarele reflect n mod necesar i
inevitabil, i prin urmare, ntr-o mai mare sau mai mic msur intensific organizarea
defectuas a organizrii opiniei publice. Concluzia mea este c pentru a putea fi
solide, opiniile publice trebuie s fie organizate pentru pres nu de ctre jurnaliti, aa
cum este cazul astzi. Aceast organizare o vd a fi ntr-o prim instan sarcina
tiinei politice care i-a ctigat propriul loc ca i creator, n avans, a deciziei reale, n
locul apologetului, criticului sau reporterului care au un rol o dat ce decizia a fost
luat. Voi ncerca s indic c perplexitile guvernrii i industriei consipir pentru a
da tiinei politice aceast oportunitate imens de a se mbogi i de a servi publicului
larg. (Walter Lippmann, Public Opinion, Ch.1)

Insiders vs Outsiders = nu sunt tipologii sociale, ci locaii sociale


In The Phantom Public, Lippmann isi exprima din nou disperarea fata de posibilitatea ca
persoana obisnuita sa aiba opinii sensibile legate de viata publica, politica, sau fata de opiniile
formate in urma dezinformarii sau bazate pe informatii false. Guvernarea ar fi mai bine sa fie
lasata pe seama celor putini si bine informati divizati intr-un grup care se afla "in putere" ("in
power") si unul "in afara puterii" ("Out of power"). Rolul publicului este de a vota la
intervale regulate cine trebuie sa se afle la putere - in - si cine trebuie sa fie afara - out.
In aceasta carte, Lippmann nu numai ca respinge posibilitatea de a unifica cu adevarat
societatea, dar si abandoneaza credinta ca exista o epistemologie privilegiata, fie ea Stiinta
sau altceva care sa poata oferi fiintei umane un ghid ce comportament independent in viata
publica. Acest mod de gandire reflecta relativitatea cunoasterii a lui Nietzsche, irationalitatea
constiintei propusa de Freud si instabilitatea fie ea chiar a cunoasterii stiintifice asociata cu
munca lui Einstein.
23

Problema profunda a democratiei este ca nu exista o asemenea entitate cum ar fi "poporul"


sau "publicul". Insa ideea de guvernare a poporului indulceste intr-o oarecare masura
actiunile guvernarii. Scopul guvernarii poate fi doar acela de a face ajustari schimbarii si
crizelor. Rolul maselor in postura de public este acela de spectatori care pot determina care
grup de elite este "in" si care este "out" pentru a minimaliza potentialul de conflicte violente
intre elite.

Teoriile de azi presupun c fie votanii sunt n mod intrinsec competeni i capabili s
conduc treburile publice sau c acetia tind spre acest ideal. Prin aceasta neleg un
ideal de neatins, ru n sensul n care este ru pentru un om gras s ncerce s devin un
dansator de balet. Un ideal ar trebui s exprime adevratele posibiliti ale subiectului.
Idealul unui cetean omni competent i suveran este, n opinia mea, un ideal fals. Este
de neatins. ncercarea de a-l atinge este neltoare. Eecul de a-l ndeplini a produs
dezvrjirea/dezamgirea actual.
Individul nu are opinii cu privire la afacerile curente. Nu tie cum s conduc treburile
publice. Nu tie ce se ntmpl i de ce se-ntmpl. Nu-mi pot imagina cum ar putea ti
i nu exist niciun motiv s credem, precum democraii mistici au putut gndi, c
limitarea ignoranei individuale a maselor poate produce o for directoare n
conducerea treburilor publice.
Atunci cnd opinia public ncearc s guverneze n mod direct ajungem fie n eec,
fie la tiranie. Nu este capabil s rezolve problema la nivel intelectual, nici s o trateze
cu excepia impactului su general. Teoria democraiei nu a recunoscut acest adevr
pentru c a confundat funcionarea guvernului cu voina poporului. Aceasta este o
ficiune. Aciunea complex a realizrii legilor i a administrrii acestora prin cteva
zeci de mii de demnitari nu este n niciun caz un act al votanilor i nici o traducere a
voinei acestora...
(Walter Lippmann, The Phantom Public)

24

5. JOHN DEWEY = Perspectiva optimist


Comunicarea sporete democraia
The New Republic (1922)
The Public and its Problems (1927)
Democraia deliberativ este posibil!
Element comun cu Lippmann: societatea modern este prea complex pentru ca cetenii s o
poat nelege n ntregimea sa
Democraia nu este limitat la dependena de experi. Acetia pot reprezenta interese
oligarhice
Dewey a impartasit cateva din preoucparile de baza ale lui Lippmann: nationalismul,
egoismul economic, managementul opiniei public si "capacitatea de ase forma o noua si
periculoasa alianta printre leitele puternice interesate de afaceri, guvernare si stiri." Insa spre
deosebire de Lippmann, Dewey a fost preocupat si de divizarea claselor ca o consecinta a
capitalismului industrial si care a considerat ca este impotriva eticii democratice. Democratia
era recunoasterea naturii interdependente si fundamental sociabile a existentei umane.
Motorul politicii democratice era efortul de a crea conditii pentru indivizi intr-o societate
pentru a se dezvolta la potentialul lor deplin. Nu a fost doar politic; a fost de asemenea civil si
industrial. In consecinta, democratia nu a reprezentat doar o masina ci si etica extinzandu-se
pana la locul de munca. Dewey a crezut ca presa poate fi reformata si ca trebuie sa continue
sa serveasca ca si o legatura vitala intre guvernamant si oameni. El nu a avut incredere in
notiunea lui Lippmann pentru o noua aristocratie administrativa pentru ca ei ar fi devenit un
grup care isi va urmari interesele personale iar crearea unui asemenea grup de putere este in
sine fundamental nedemocratica.
Importana publicului n procesul decizional
Viziune divergent: credina i puterea publicului
Instinct vs Obinuin
n Human nature and Conduct, el pare s sugereze existena a dou puncte de tensiune: pe de
o parte, relaia dintre haosul impulsurilor i relativa disciplin a obinuinelor (aceasta se
manifest la nivel individual prin deconstrucia unei obinuine n urma interveniei
impulsului iar la nivel social n conflictul dintre instinctualitatea tinerilor i monotonia
reaciilor celor maturi), i, pe de alt parte, disonana numeroasele obinuine care constituie
sinele i care trebuie aduse la un numitor comun. Dac n primul caz avem un conflict
vertical ntre natur (impuls) i cultur (obinuin), n al doilea este vorba, mai degrab, de
un conflict orizontal generat de pluralizarea sau diferenierea social.
Necesitatea unui public educat i a tiinelor sociale bazele unei democraii solide
Dewey a fost de acord cu Lippmann ca publicul nu este capabil de o actiune executiva
eficienta, ca rolul sau nu este de a guverna ci de a interveni prin sistemul de vot in momentele
critice. Pericolul pretentiei unui public de coeziune este acela ca permite catorva sa guverneze
25

in interes propriu in timp ce pretind a fi agentii vointei publice. Dar el merge mai departe si
sustine ca si in eventualitatea in care publicul intervine doar in situatii critice este nevoie sa
faca acest lucru in baza unei activitati de grup eficiente si a unor informatii impartiale conditii neindeplinite la momentul respectiv.

50% din votanti merg la vot din obisnuinta si/sau din traditie si nu din alegere
rationala
De cele mai multe ori publicul voteaza impotriva a ceva decat pentru ceva
Candidatii nu sunt alesi pentru merite personale, ci din motive uneori absolut
irelevante: sotia si copiii, portretul candidatului cu maxilare proeminente etc. =>
indiferenta din partea publicului

Rolul simbolurilor

Simbolurile controleaza sentimentele si gandurile, iar noua epoca nu are simboluri


consonante cu activitatile ei
=> Importanta comunicarii (legata de educatie)

Competene executive vs abitatea de a judeca


Acolo unde Lippmann renunta la public, Dewey se intoarce spre el. Nu doar publicul poate fi
acuzat de irationalitate. Nenumarati lideri au abuzat de asemenea de putere si au actionat intro maniera iorationala. Democratia nu este o garantie impotriva abuzului de putere dar nu este
nici cauza lui.
Lippmann si adeptii sai ("democratii realisti") au sustinut:
1. irationalitatea fundamentala a barbatilor si a femeilor si au crezut in faptul ca
2. minimizarea participarii maselor la viata publica este in consecinta un scop venit sa
3. redefineasca democratia ca si guvernare pentru popor nu de catre popor prin aplicarea
principiilor stiintifice.
Dewey credea ca democratia era un proces in dezvoltare si desi a admis ca existau anumite
probleme cu democratia in 1920 nu s-a gandit ca trebuie abandonata si substituita de un
sistem in care sa guverneze specialisti, experti in stiinte. El nu a fost de acord cu Lippmann
asupra faptului ca publicul nu a existat niciodata ci mai degraba a considerat ca a fost
"eclipsat" la acel moment dar in diferite momente din istorie publicul sa evidentiat pe deplin.
caracterul fundamental al publicului nu este irationalitatea ci existenta sociala - produsul
asocierilor umane a acelora care apreciaza faptul ca consecintele actiunilor lor au un impact
mai mare decat asupra experientei lor imediate. Publicul isi poate pierde notiunea interelor
comune insa intotdeauna are potentialul de se reforma atunci cand devine constient de
interdependentele inevitabile.
Soluia lui Dewey: Crearea unei MARI COMUNITI fondate pe DIALOG
Dewey vede guvernarea izvorand direct din public. Publicul formeaza agentii cu scopul de a
se ocupa de consecintele totale ale activitatilor sale. Guvernul este rezultatul eforturilor
publicului de a se ocupa de interactiunile sale. Problema primara a publicului este de a
dezvolta un sistem de selectare a reprezentantilor oficiali si de a determina drepturile si
responsabilitatile lor. pe masura ce democratia s-a dezvoltat a dat nastere unor concepte cheie
care s-au reflectat in public prin crestere si prin propria sa constientizare, concepte cum ar fi
natura individuala si drepturile individului sau libertatea si autoritatea, progresul, ordinea,
legea, etc. Miscarea spre democratie este construita in carcaterul social al existentei. Nu este
26

nevoie a se inventa o definitie pentru democratie ci trebuie descoperita definitia sa ca si


practica. Putem intreba in consecinta ce interese urmarea publicul in miscarea sa rapida spre
democratia politica? Rasppunsul include lucruri precum obtinerea unei parti de
responsabilitate in formarea si directionarea activitatilor grupului caruia ii apartine; eliberarea
potentialului membrilor unui grup in armonie cu interesele si binele comun si asa mai
departe. Dewey vede democratia ca o parte integrata a comunitati insasi; nu este un ideal spre
care se indreapta societatea ci mai degraba o tendinta de a construi structura activitatii
sociale. Pentru Dewey, Lippmann nu a inteles natura democratiei.
Problema democratiei, spune Dewey, nu se datoreaza imposibilitatii de a avea un public ci
faptului ca noi forte din societate cum ar fi tehnologia si capitalismul au restructurat relatiile
umane iar publicul si-a pierdut directia si constiinta de sine. Stiinta nu este un raspuns cu
recuperarea publicului, nevoia de a-si reveni.
Lippmann a minimizat valoarea democratiei. Dewey a vazut in presa atat un rol
epistemologica in ajutarea definirii a ceea ce este adevarat si un rol moral in a oferi
raspunsuri zilnice aparentelor contradictii intre interesele individuale si societate. Pentru ca
un public sa actioneze ca un public este nevoie de comunicare libera si deschisa astfel incat
publicul sa poata fi informat de afacerile curente si sa dezbata consecintele comportamentelor
individuale si de grup. Prin comunicare, indivizii sunt capabili sa isi judece propriile valori in
termenii intereselor publice. Comunicarea faciliteaza impartasirea experientelor prin limbajul
social.
Rolul conversaiei ca i ideal tip al comunictii umane = fundament al societii democratice
Singurul scop al guvernului - pentru Dewey - este acela de a reprezenta interesele publice.
Presa este esentiala pentru ca publicul sa ramana in legatura cu el insusi si cu actiunile
acelora care guverneaza in numele sau. Scopul stirilor nu este doar de a informa dar si de a
forma ideile publicului, oncluzand rezultatele cerecetarilor stiintifice astfel incat sa poata
exista dezbateri si analize in functie de nevoile si interesele comunitatii.
2 forme de comunicare : transmiterea de informaii i (2) de simboluri i ritualuri
n Experience and Nature, Dewey afirm emfatic: dintre toate problemele, comunicarea este
cea mai frumoas eclipsnd chiar i fenomenul religios al transubstanierii. Pentru a
reproduce, apoi, afirmaia antropologului Franz Boas conform creia condiia uman se
distinge de cea animal prin doi marcatori: primul este capacitatea de a comunica, iar al
doilea capacitatea de a utiliza unelte. Dewey face, ns, o precizare important: mnuirea
tehnologic este posibil doar pentru c exist un fundal lingvistic prealabil. Sub impactul lui
George Mead, Dewey nelege limbajul ca produs al utilizrii constante de gesturi i sunete
animale (i nu al inteniilor subiective) care, la un moment dat, ajung s se fixeze n semne i
semnificaii . Aceast fixare deschide posibilitatea ca semnele i semnificaiile s conserve
experienele anterioare, n acelai timp, potenndu-le prin prefigurarea unor posibiliti
viitoare de aciune. Mai mult, comunicarea are dou aspecte,

primul e instrumental n sensul unei aciuni angajate ca mijloc pentru atingerea unui
scop. Actul comunicrii elibereaz omul de presiunea realitii imediate oferind, pe
fondul relativei stabiliti i flexibiliti a semnificaiilor sale, ansa jocului
speculativ/imaginativ de a proiecta scopuri ndeprtate i mijloace de atingere a
acestora.
Dar comunicarea posed i o latur consumatoare (consumatory) care deschide
omului orizontul unei ieiri din carcasa propriei subiectivitii i de acces la o
27

comuniune de semnificaii cu semenii si. Procesul unei comunicri reuite nseamn,


pentru Dewey, unitatea caracterului instrumental i a celui consumator, unitate n care
e depit orice tentativ de a limita comunicarea la un grup sau clas social.
Orizontul care ar trebui s motiveze eforturile de schimbare social nseamn, din acest punct
de vedere, atingerea unei comunicri libere i pline purificat de constrngeri parohiale.
Comunicarea presupune, n acelai timp, presupune coordonarea aciunilor celor care iau
parte la ea ca urmare a capacitii subiectului de a privi lucrurile prin ochii celuilalt. Aceast
capacitate telepatic are o explicaie simpl:
semnificaiile nu depind de inteniile private ale subiecilor, ci sunt legate de comportamente
aflate n coordonatele unui spaiu public, activarea i nelegerea acestor semnificaii
declannd posibilitatea anticiprii aciunii partenerului (indicarea unui obiect prin gesturi i
cuvinte determin din partea vnztorului reacii pe care cumprtorul le poate anticipa
nainte ca ele s se produc: acesta i pregtete, de pild, banii pentru a plti obiectul
indicat). Filosofia trebuie, o dat cu acceptarea premiselor comunicative, s renune la
gravitarea n jurul relaiei subiect/obiect n favoarea raporturilor intersubiective: obiectul nu
mai reprezint ceva rezistent i static, ci se transform, prin jocul lingvistic al partenerilor,
ntr-o potenialitate n vederea anumitor consecine.
Construirea consensului - nu este teleologic ci rezultatul interaciunii i dialogului
Utopia politic a lui Dewey ar presupune recunoaterea simultan a unicitii individului i a
consensului comunitar evitnd derapajele n solipsism sau conformism. Ambivalena lui
Dewey, oscilnd ntre raportul natur/cultur (instincte/constrngeri sociale) i raportul dintre
obinuine rezultate n urma socializrii multiple (tensiunea rezultat din apartenena la mai
multe grupuri, uneori puternic conflictuale), provine i din acest efort de sintez. Dar cele
dou modele de relaionare sunt, conform lui Dewey, parte a aceluiai proces acoperind
nevoia politic modern de a mpca libertatea, egalitatea i fraternitatea n cadrele unei
democraii radicale: individul are libertatea de a-i actualiza propriile potenialiti selectate
pe baza interaciunilor culturale fiind, n acelai timp, ajutat s-i armonizeze spectrul tot mai
complex de obinuine prin interaciunea flexibil i egalitar ntre diversele grupuri care-i
amprenteaz identitatea. Unicitatea este indisociabil de o via comunitar care s o cultive,
la fel cum aceeai comunitate se alimenteaz, apoi, din mplinirea fiecrui individ n parte.
n opinia lui Dewey, egalitatea nu survine din faptul c ar exista ceva antecedent sau
structural, nici din faptul c ar constitui o echivalen matematic, ci din aceea c fiecare
fiin uman este unic avnd dreptul, n pofida diferenelor fizice sau psihice, de a-i
dezvolta propriile potenialiti fr vreo presiune exterioar. A nva s fii uman presupune
s dezvoli, prin procesul de a-da-i-a-primi (give-and-take) al comunicrii, un sim efectiv de
a fi un membru distinctiv din punct de vedere individual al comunitii; unul care nelege i
apreciaz credinele, dorinele i metodele i care contribuie la o conversie pe mai departe a
puterilor organice n resurse umane i valori. Dewey consider, astfel, necesar trecerea de
la Marea Societate (Great Society) desemnnd o solidaritate bazat pe anumite condiii
economice i tehnologice la Marea Comunitate (Great Community) n care sfera public
poate s integreze prin comunicare diferitele obinuine formate prin socializare multipl dar
i substratul organic al fiinei umane.

28

Democraia politic aa cum exist astzi necesit o abundent critic dur. Dar critica
este doar expunerea a conflictualitii i a spleenului sau a unui complex de superioritate,
dac nu implic reflecia asupra condiiilor prin care guvernarea poporului a aprut[].
Instrumentele intelectuale pentru formarea unui public organizat sunt mult mai
inadecvate dect mijloacele sale fise. Legturile care leag oamenii mpreun la nivelul
aciunii sunt numeroase, rezistente i subtile. Dar sunt invizibile i intangibile. Mai mult
dect oricnd, avem mijloacele concrete de comunicare. Gndurile i aspiraiile
congruente cu acestea nu sunt comunicate i prin urmare nu sunt comune. Fr o astfel de
comunicare publicul va rmne n umbr i fr form, cutndu-se pe sine spasmodic,
dar nsuindu-i i pstrndu-i mai degrab umbra dect substana. Pn cnd Marea
Societate este convertit ntr-o Mare Comunitate, publicul va rmne eclipsat. Doar
comunicarea creeaz o mare comunitate. Babelul nostru nu este cel al limbilor ci acela al
semnelor i simbolurilor fr de care experiena mprtit este imposibil.

29

Perspectiva american: demersurile empirice & comunicarea politic


6. Paul Lazarsfeld (1901-1976) si Robert K. Merton (1910-2003)

Efecte sociale & comunicarea politic n mas

Esena tiinei = nu coninutul ci METODA - exemplu: radioul este relativ mai


influent decat ziarul, acelasi tip de distinctie putand fi aplicat si altui set de date;
Msurarea efectelor mass media = sociologia empiric - Curentul empiric ncerca
prin investigaii sistematice asupra media s spulbere credina c presa,
cinematograful i radioul au o putere foarte mare n influenarea comportamentelor
oamenilor n calitate de alegtori i consumatori.
Comunicarea = un efect de persuasiune - exemplu:
o Descoperim c oamenii mai puin interesai s-au bazat mai mult pe conversaii
i mai puin pe mediile formale,ca surse de informare.
o Cei care se rzgndesc n vreun fel n timpul campaniei i-au menionat pe
prieteni sau pe membrii de familie mai frecvent dect cei care au avut o
intenie constant de vot pe parcursul ntregii campaniei
o persuasiunea fara convingere: Influenta personala poate duce la urne persoane
care , altfel, nu ar fi votat cu nimeni sau ar fi votat cu partidul advers(in cazul
in care alt prieten ar fi insistat in acest sens). Acestea sunt persoane care
voteaza din afectiune sau loialitate fata de familie, prieteni, etc. Aceste
persoane nu au un motiv substantial pentru a vota.
Paradigma dominant n studiile de comunicare - Influena descris n Personal
Influence din 1995 ca paradigma dominant - FLUXUL COMUNICRII N
DOU TREPTE

Paul Lazarsfeld:

Lazarsfeld, P., B. Berelson, and H. Gaudet, The People's Choice (1968)


Lazarsfeld, Paul & Elihu Katz, Personal Influence, (1955)
Bernard R. Berelson, Paul F. Lazarsfeld, & William N. McPhee, Voting: A Study of
Opinion Formation in a Presidential Campaign, (1966)

30

Demersuri generale cu privire la comunicare

Este clar c mass media au atins un nivel impresionant de audiene. Aproximativ 45 de


milioane de americani vizioneaz filme n fiecare sptmn ; circulaia cotidienelor
noastre este aproximativ de cincizeci i patru de milioane, i de patruzeci i ase de
milioane de locuine americane sunt dotate cu un televizor, iar n aceste case americanul
mediu privete n medie trei ore pe zi la televizor. Acestea sunt cifre impresionante. Dar
acestea sunt doar cifre cu privire la ofert i la consumul de media i nu cifre
nregistrnd efectele sale. Acestea ilustreaz ceea ce fac oamenii, i nu efectele sociale i
psihologice ale media. Cunoaterea numrului de ore n care oamenii in radioul deschis
nu ofer nicio indicaie cu privire la efectul a ceea ce acetia ascult. Cunoaterea datelor
cu privire la consum n domeniul mass media rmne departe de o demonstraie cu
privire la efectul lor de reea asupra configurrii comportamentului i atitudinii
acestora.(Rolul media: Paul Lazarsfeld and Robert Merton (1948), "Mass
Communication, Popular Taste, and Organized Social Action, p.19
Paul Lazarsfeld &all

Radio research project (1937) creat n domeniul cercetrilor media

Sondaje => anchete cu privire la comportamentul electoral i influena media


Comportament electoral = grupuri de influen (un agregat de caracteristici
individuale sau caracteristici globale descriind comunitatea ca i tot)
Expunerea la Mass media exposure i predispoziiile politice

Comunicarea n dou etape. Fluxul comunicaional (procese mediate):

Votanii tind s urmeze liderii informali, mai degrab dect media ca atare
Media => lideri de opinie=> grupuri electorale

nti de toate se pleac de la premisa c oamenii nu triesc separat, nu reprezint o mas


amorf ce poate fi atins prin mass-media (aici intra n discuie o alt teorie glonul magic
sau seringa hipodermic), ci sunt integrai n grupuri sociale.
Aceste grupuri mediaz informaiile primite din exterior i, de ce nu, le filtreaz acionnd ca
un cenzor.
Indivizii i asum roluri diferite i, n timp ce unii mai activi prefer s contribuie la
rspndirea informaiilor, ba chiar fcndu-i un titlu de glorie din accesul direct la massmedia, alii prefer s se informeze prin contactele personale. V amintii probabil de
Moromete i celebra Poian a lui Iocan unde aceste roluri sunt evidente.

31

Informaiile sunt receptate de membrii grupului, fr ca asta s implice automat acordarea


ateniei, iar rspunsul poate veni sub forma acceptrii ori a respingerii influenei liderilor de
opinie.
Liderii de opiniei, dincolo de accesul la mijloacele de comunicare n mas amintit, prezint o
serie de caracteristici ce le permit s se impun n grupurile respective. Sunt sociabili,
deschii, mereu disponibili i, contieni de rolul asumat.

Fluxul comunicrii n dou trepte


nti de toate se pleac de la premisa c oamenii nu triesc separat, nu reprezint o mas
amorf ce poate fi atins prin mass-media (aici intra n discuie o alt teorie glonul magic
sau seringa hipodermic), ci sunt integrai n grupuri sociale.
Aceste grupuri mediaz informaiile primite din exterior i, de ce nu, le filtreaz acionnd ca
un cenzor.
Indivizii i asum roluri diferite i, n timp ce unii mai activi prefer s contribuie la
rspndirea informaiilor, ba chiar fcndu-i un titlu de glorie din accesul direct la massmedia, alii prefer s se informeze prin contactele personale. V amintii probabil de
Moromete i celebra Poian a lui Iocan unde aceste roluri sunt evidente.
Informaiile sunt receptate de membrii grupului, fr ca asta s implice automat acordarea
ateniei, iar rspunsul poate veni sub forma acceptrii ori a respingerii influenei liderilor de
opinie.
Liderii de opiniei, dincolo de accesul la mijloacele de comunicare n mas amintit, prezint o
serie de caracteristici ce le permit s se impun n grupurile respective. Sunt sociabili,
deschii, mereu disponibili i, contieni de rolul asumat.

32

nc ceva. Spuneam de indivizi c i asum aceste roluri. La fel de bine cum cineva poate fi
lider ntr-o anumit chestiune, prerea sa contnd n grupul din care face parte (n baza
competenelor demonstrate, a pregtirii, amd), ntr-o alt problem, grupul i rezerv statului
de simplu membru al audienei, n timp ce altul devine formator de opinie. Asta pentru c
discutm de lideri informali.
Dei nu lipsit de critici (cea mai evident fiind negarea influenei directe a mijloacelor de
comunicare n mas, modelul fluxul comunicrii n dou trepte elaborat de Paul Lazarsfeld
subliniaz un adevr de netgduit, anume importana relaiilor sociale, a cercurilor sociale
(Google+ v sun cunoscut?) care prevaleaz asupra informaiei provenite din mass-media.
Sigur, nu pentru toat lumea. i nu oricnd. Dar de cele mai multe ori aa se ntmpl.
Un exemplu de cum arat fluxul comunicrii n dou trepte din zilele noastre? Reelele MLM
(Multi-level marketing). Sau marketing-ul afiliat, prezent din ce n ce mai des n online.

Rolul social i mainria media


Rolul social al existentei mass-mediei este supraestimat. Este clar ca mass-media atinge
audiente enorme.
Ex: Aproximativ 45 de milioane de americani merg la film in fiecare saptamana,aproape 46
de milioane de americani au casele echipate cu televizoare,iar in aceste case un american
obisnuit se uita la televizor circa 3 ore pe zi.Desi aceste cifre sunt imense,ele nu inregistreaza
efectul mass-mediei.
Ele reliefeaza ceea ce fac oamenii, nu efectul social si psihologic pe care media il are asupra
oamenilor. Faptul ca stim cate ore tin oamenii radioul deschis nu ne indica efectul asupra lor
in urma celor auzite.

Paul Lazarsfeld and Robert Merton (1948), "Mass Communication, Popular Taste, and
Organized Social Action

1. Funcia de a conferi statut legitimarea statutului liderilor de opinie


D prestigiu i sporete autoritatea indivizilor i grupurilor prin legitimarea statutului lor.
Votantii tind sa urmeze liderii informali,ai degraba decat media ca atare.

Mass media confer statut cu privire la chestiunile publice, persoane, organizaii


i micri sociale. (p. 20)

2. Cristalizarea i solidificarea normelor sociale = umplerea golului dintre atitudinile private


i moralitatea public.Aplicarea normelor sociale

33

Mass-media poate iniia aciuni sociale organizate prin demascarea condiiilor care sunt in
dezacord cu moralitatea public.ntr-o societate de mas,aceast funcie de expunere public
este instituionalizat n comunicarea mass-media.

Astfel de fraze atrgtoare precum puterea presei sau aura strlucitoare a


publicitii se refer cu precdere la aceast funcie. Mass media pot iniia o
aciune social organizat prin expunerea condiiilor care sunt n discuie la nivelul
moralei publice. Dar nu trebuie s presupunem prematur c acest model ine doar
de expunerea i facerea cunoscut a acestor deviaii. (p.21)

3. Disfuncia narcotizant- Excesul de informaie = narcotizant mai degrab dect energizant


la nivelul individului = cunoatere pasiv (cunoaterea problemei vs aciunea propriu zis)
Bombardarea cetenilor cu informaii obine doar o preocupare superficial n legtur cu
problemele societii. Oamenii consider c dac sunt informai despre subiect este suficient
=> nonactiune politica ( cetateni apatici care nu se implica)

Este caracterizat ca fiind mai degrab disfuncional pornind de la prezumnia c


nu este n interesul societii moderne i complexe s aib largi mase de oameni
apatici i ineri din punct de vedere politic. (p.22)

Care sunt condiiile pentru utilizarea eficace a mass media pentru ceea ce s-ar
putea numi obiectivele sociale ale propagandei- promovarea, s spunem asa, a
relaiilor non discriminatorii (de ras), a reformelor educaionale, sau a atitudinilor
pozitive cu privire la organizarea muncii?
Cercetrile au aratat c cel puin una sau mai multe dintre urmtoarele 3 condiii
trebuie satisfcute pentru ca propaganda s fie eficace. Aceste condiii pot fi pe
scurt enumetate ca fiind:
(1) monopolul,
(2) canalizarea mai degrab dect schimbarea valorilor
fundamentale,
(3) contact direct suplimentar.(p.27)

34

coala critic de la Frankfurt


Teoria critic: fabricarea comoditii culturale

Concentrat pe sursa comunicrii - nu are sens sa intrebam oamenii deoarece acestia


raspund deja in maniera in care au fost manipulati, in consecinta trebuie sa ne
concentram pe sursa mesajului.
Rdcinile marxiste ale teoriei critice
Cercetarea obiectiv vs analiz interpretativ

7. Max Horkheimer & Theodor Adorno


Filmele i radioul nu mai au nevoie s fie o art. Adevrul c acestea sunt doar
afaceri a devenit o ideologie pentru a justifica prostiile pe care acestea le produc.
Acestea se numesc industrii; i atunci cnd veniturile directorilor lor sunt
publicate, orice ndoial cu privire la utilitatea social a produselor finite este
eliminat....

O raionalitate tehnologic este raiunea dominaiei nsi. Este natura coercitiv


a societii alienat de ea insi...ntreaga lume este menit s treac prin industria
cultural.
(THEODOR ADORNO &MAX HORKHEIMER, The culture industry:
enlightenment as mass deception 1944)

Sfera burghez public i transformarea ei structural => Societalization a statului i


statetification a societii
Modernizarea => raionalizarea comunicativ + raionalizarea mijloacelor (media bani i
putere administrativ) => invadarea vieii sociale =>patologie : colonizarea vieii lumii
Aciunea comunicativ: Raionalizarea ca i form de interaciune ntre subieci. Presupune
deliberarea comun i cutarea unei nelegeri comune. Consens cu privire la interpretarea
unei situaii.

35

8. Jrgen Habermas
The Structural Transformation of the Public Sphere: An Inquiry into a category of
Bourgeois Society, (1962 trans 1989)
Theory of Communicative Action (1981)

din anii "60 mediteaza la transformarea politicului in plan social;


idealizarea iluminismului da nastere la opinia publica menita sa critice nivelul politic,
deplange situatia actuala

sec XVII-XIII
STATUL

SFERA PUBLICA
CRITICA
SOCIETATE

- in timp apare o diferentiere clara intre cele doua iar publicul nu mai raspunde, statul decide.

apar caste, profesori, medici, avocati care incep sa discute - persoane educate - la care
se adauga aparitia presei si incep sa discute politica - opinia vizand deciziile politice critica
aceste evenimente dau nastere societatii civile, apare sfera publica

odata cu modernizarea:

- se schimba la nivel social si politic logicile politice


36

Coborarea statului la nivel social


In secolele XVI-XVII nu exista responsabilitatea statului in educatie si sanatate. Acestea sunt
chestiuni private.
In secolul XIX acest lucru se schimba: educatia devine obligatorie, medicina de urgenta este
gratis etc. adica statul coboara la nivelul societatii, intervenind astfel in sfera privata. Dar
acest lucru presupune si anumite obligatii spre exemplu ai dreptul la educatie gratuita dar si
tu la randul tau trebuie sa iti trimiti copilul la scoala.
* fiecare actiune a statului presupune si obligatii din partea cetateanului sau interdictii!
Exemplu: analizele obligatorii - in caz contrar exista sanctiuni financiare
In acelasi timp exista si un comportament invers care se manifesta prin discutii, dezbateri,
lideri de opinie a sefilor de asociatii, a profesorilor, ONG-urilor, sindicatelor ceea ce indica o
participare directa la nivel decizional. Initial acestia reprezinta vectori de opinie. In acest
moment are loc substitutia spiritului critic cu negocierea care se datoreaza nevoii de a obtine
unele beneficii ceea ce lasa descoperita sfera sociala.
Si actorii mediatici gliseaza spre acest spatiu pentru diferite beneficii - comerciale, legale,
administrative.
Spre exemplu structura dominanta de sponsorizare se vede prin tipul reclamelor difuzate.
Niciodata un post de televiziune nu va actiona criticand aria de actiune a sponsorilor exceptie New York industria farmaceutica. Se pune problema independentei editoriale.
Habermas: Nu mai exista presa critica, presa ia forma unei afaceri ghidata de logica
profitului; interese pentru lobby politic, economic. Schimbarile sociale o imping in acest
spatiu iar media devine o parte a sistemului.
Presa nu mai e un spatiu al deliberarii. Nu se mai poate ajunge la critica obiectiva.

n domeniul mass media, publicitatea i-a schimbat [] semnificaia. Dintr-o funcie


a opiniei publice, ea devine i un atribut al celui care atrage ctre sine opinie public:
public relations, eforturile nu de mult denumite activitate publicitar, sunt orientate
spre realizarea unei publicity. nsi sfera public se prezint pe sine ca sfer distinct
domeniului privat i se opune cel public. Uneori ea apare pur i simplu ca sfer a
opiniei publice care se afl n opoziie tocmai fa de fora public. Dup caz, organe
ale sferei publice vor fi considerate fie organele de stat, fie mediile care, cum e cazul
presei, slujesc comunicrii n interiorul publicului
Jrgen HABERMAS, Sfera public i transformarea ei structural. Studiu asupra unei
categorii a societii burgheze, traducere i not biobibliografic de Janina Ianoi,
Comunicare.ro, Bucureti, 2005 [1962], pp. 52-53.

37

Studiile culturale britanice


Richard Hoggart
Raymond Williams
Edward Thompson
Stuart Hall

Rolul culturii in GB
Cadrul general: renunarea la imperiul colonial, un nou tip de capitalism Noua Stng, statul
bunstrii generale
Cadrul intelectual/ surse de inspiraie semiotic, structuralism, psihanaliz

Fr: Althusser, Barthes, Bourdieu, Foucault, Lacan,


Au: Freud,
Ger: Marx, Elvetia Saussure,
It: Gramsci DAR I
COALA DE LA FRANKFURT

Cultura vie respingerea gndirii n termeni de cultur nalt/cultur de mas


In SUA apar microcomunitatile care respecta regulile comunitatii. (ex. Oregon - societate
finlandeza)
Scoala din Chicago sa isi pune intrebarea "Cum se formeaza o legatura sociala?"
Cum ia nastere identitatea americana? Ex Rapa: crearea identitatii

prin filme, muzica etc apare sentimentul apartenetei comune definita in sens social si
ulterior ca sens al natiunii
nu limba este liantul de legatura

Scoala Britanica pune fata in fata teoria Scolii Americane legate de publicul larg vs Scoala
Franceza cu studiul mesajului - impreganrea in perceptiile individului

8. Richard HOGGART
Schimbrile culturii de mas afecteaz cultura tradiional a clasei muncitoare (ref la clase)
Descifrarea culturii clasei muncitoare prin valorile i nelesurile ntruchipate n pattern-urile
sale = texte
Cultura clasei muncitoare dinainte de rzboi-caracter organic i limitarea violenei, postbelic
caracter artificial (rezultant a publicaiilor de mas)
Primul reprezentant al Studiilor Culturale Britanice, Richard Hoggart, i propune snfieze
modul n care aceste schimbri afecteaz cultura tradiional a clasei muncitoare. n
38

introducerea la lucrarea sa fundamental, The Uses of Literacy (Impactul alfabetizrii),


aprutn 1985, Hoggart mrturisete cmulte analize de acest fel pctuiesc prin faptul c au
n vedere populaia n ansamblu i nu clase i segmente sociale precise; concentrnd analiza
pe situaia clasei muncitoare, el avertizeaz: capitalismul de consum distrugea matricea
sentimentelor i atitudinilor autentice ale clasei muncitoare.
Nscut la Leeds, n 1918, urmeaz cursurile universitii din localitate, dup care, n timpul
ultimului rzboi mondial, este nrolat n armat. n perioada postbelic pred literatura la
University of Hull n cadrul cursurilor pentru aduli. Cine erau participanii la aceste cursuri?
Oameni care din raiuni economice sau personale nu puteau urma forma clasica
nvmntului superior. n spiritul criticismului, Hoggart i propune s descifreze cultura
clasei muuncitoare prin valorile i nelesurile ntruchipate n patternurile sale; ca i cnd ele
erau un fel de <texte>( Stuart Hall, Cultural Studies: two paradigms, 1966, p32). Acelai
autor relev c aplicarea acestei metode la o culturvie i respingerea termenilor dezbaterii
culturale a momentului (polarizatn jurul distinciei cultur nalt/cultur larg) au fost un
bun punct de plecare(Idem).
Volumul portretizeaz pozitiv viaa i cultura clasei muncitoare dinainte de rzboi, care se
distingeau prin caracterul lor organic, prin legtura dintre valorile publice i practicile private.
Pub-urile, cluburile, publicaiile i viaa de zi cu zi formau o unitate reglat prin pattern-urile
bunului sim, care identificase chiar i mecanisme pentru controlul unor atitudini negative,
cum ar fi violena. Situaie care contrasteaz cu ceea ce a aprut n perioada postbelic, o
cultur artificial, puin conectat la condiiile sociale ale celor care o consum. Nu numai
c nu mai are organicitate, dar nici nu mai poate aspira la aa ceva, pentru c a euat s-i
formeze rdcini proprii n cultura vie a oamenilor obinuii. De aceea, lucrarea privete
muzica acelei perioade, produciile televiziunii americane, revistele ieftine care apreau la tot
pasul drept intrinsec artificiale. Acest neles este reinut i de editura american care
subtitreaz lucrarea astfel: changing patterns in English mass culture paternurile n
schimbare ale culturii de mas engleze (Boston Press, 1966).

Fondator al Centrului de Studii Culturale Contemporane, Birmingham 1964


The Uses of Literacy Impactul alfabetizrii 1957

Nu se deplnge situaia social a clasei muncitoare ci nrutirea culturii absena unei


coeziuni bazat pe adevr
Dup prerea noastr, cea mai obiectiv evaluare asupra lucrrii o ofer chiar autorul nsui.
Aceast carte se refer la schimbrile intervenite n cultura clasei muncitoare n ultimii
treizeci sau patruzeci de ani, cu precdere de cnd publicaiile de mas au cunoscut o
amploare deosebit. Presupun c rezultate similare ar fi aprut i dac alte forme de petrecere
a timpului liber, cu deosebire cinematograful i broadcastingul commercial, ar fi fost folosite
ca material de analiz(Introduction).
Hoggart recunoate c lucrarea nu se bazeaz pe cercetri sociologice, ci pe experiena sa
personal. De fapt, lucrarea este format din dou pri distincte pe care Hoggart le
recunoate ca atare. Una evocatoare i alta de analiz a transformrilor pe care aceste noi
forme de petrecere a timpului liber le au asupra populaiei, autorul spernd ca diferena de
abordare s fie un avantaj, n sensul c aceste dou seciuni distincte se vor lumina
reciproc.

39

Nu este, cum ar putea prea, un demers care deplnge evoluia clasei muncitoare sub
influena unor massive transformri. S-l ascultm pe autor:
Am spus puin despre schimbrile sociale valoroase din ultimii 50 de ani, i mult despre
pericolele culturale care le acompaniaz. Evident, nimeni nu poate snu admitcsituaia celei
mai mari pri a clasei muncitoare este n toate privinele mai bun, cbeneficiaz de condiii
mai bune de via, de sntate i educaie. Ceea ce am vrut s ilustrez este caceste schimbri
culturale care le nsoesc nu constituie o mbuntire, ci, n multe privine, o nrutire(
1958, p.336). i parc pentru a ne convinge de acest lucru, volumul se ncheie cu un citat
semnificativ reprodus dintr-un autor ecleziastic: Numrul celor care au nevoie sfie trezii
este mult mai mare dect al celor care au nevoie de confort.
Clasa muncitoare are propriile obiceiuri. Hoggart isi pune problema ce fac muncitorii in
timpul liber?. Pornind de la consumerism incorporeaza o serie de valori - tipul de degradare a
valorilor transmise. Trebuie sa depasim aceasta divizare si sa ne gandim intr-un sens mai larg
la acest aspect: studii legate de propulatia afro-americana, graffiti, feminismul pentru a
explica tipul de raspuns. Acestea simt manifestarile unei subculturi. Hoggart isi indreapta
atentia asupra tipului de valori transmis la nivelul mesajului iar aceste valori sunt degradate si
pune problema consecintelor schimbarii acestor valori. Pentru a intelege societatea
contemporana este nevoie de intelegerea mesajelor fara a face diferenta intre inalta
cultura si joasa cultura.

40

9. Raymond WILLIAMS

1958 Culture and Society;


1961 The Long Revolution,
1962 Communications;
1974 Television, Technology and Cultural Form

Rolul comunicarii in societatea culturala


Trebuie analizate toate formele de comunicare care sunt ntotdeauna adevrate moduri de
via. Legitimarea culturii de mas (cultura popular). Crearea de nelesuri este o
activitate permanent i nu este limitat la anumite perimetre sociale
Cultura = proces n care tradiia cultural se mbin cu activitatea de creare a unor noi
nelesuri la care particip elitele culturale dar i oameni obinuii - n momentul apariiei
lucrrii lui Williams, dominante n epoc erau criticile culturale promovate de ctre
Adorno i Horkheimer i, n spaiul britanic, de ctre QD Leavis i FR Leavis (pentru
care cultura reprezenta preocuparea unei minoriti educate care se vede pus n pericol
prin asaltul standardizrii, al culturii de mas). Criticile culturale s-au impus datorit
tonului tios la adresa standardizrii produselor culturale i multiplicrii lor la niveluri
industriale. Ele semnaleaz un proces istoric ireversibil: lumea cultural, ghidat de
criterii estetice apunea i fcea loc unei industrii care urmrea scopuri diferite. n
analiza lor, criteriul estetic i moral, transformat n criteriu esenial de judecat, se aplica
unei realiti n bun msur schimbat. Williams schimb termenii discuiei, prin
schimbarea termenului de referin. Cultura este vzut ca un proces viu n care tradiia
cultural se mbin cu activitatea de creare a unor noi nelesuri, la care particip elitele
culturale dar i oamenii obinuii. Cultura devine un adevrat mod de via, la care iau
parte persoane sau grupuri din ntreg spectrul social. n felul acesta, cultura nu mai este
problema lor, ci a noastr. Pe parcursul analizei vom face referiri la diferite
contribuii, dar n primul rnd la lucrarea lui Raymond Williams, Culture and Society,
pentru c este considerat drept lucrarea fundamental pe probleme de cultura acestei
orientri.
Pattern-urile schimbrii din cuvinte = seismografe ale transformrilor externe dar i ale
rspunsurilor noastre raionale i afective. Cuvintele condenseaz o epoc care are propria
gril de interpretare i selectivitate - trebuie uitate formele standardizate ale cuvintelor; nu
exista un sens standard ci o negociere a sensurilor; o istorie a culturii trebuie s in
seama de aceste perspective diferite, de schimbrile care au avut loc n sfera preocuprilor
i rspunsurilor, sub presiunea anumitor evoluii i fenomene. Schimbri care au condus
la semnificarea diferit a acelorai procese, la modificri de neles, la nuanarea
interpretrilor. Tradiia cultural consemneaz aceste rspunsuri i interpretri, ntr-o
ierarhie, la rndul ei specific anumitor epoci. Fa de ceea ce transmite tradiia, fiecare
epoc are grila ei de interpretare i de selectivitate. Fiecare epoc va cuta rspunsuri la
propriile ngrijorri, puncte de sprijin pentru propriile viziuni. De pild, n legtur cu
democraia, care a proclamat de la nceput egalitatea persoanelor, a existat mai nti
suspiciunea c reprezint o ameninare la adresa minoritii. Supremaia popular i
puterea noilor mase au alimentat o asemenea raportare. Dup un timp, a aprut o alt
temere, de data acesta fa de individualismul, etic i practic, al societii capitaliste, ceea
ce s-a ntruchipat n ideea de comunitate, de societate organic. n secolul nostru,
temerile primei faze au fost retematizate sub forma a ceea ce s-a numit democraia de
mas n noua lume a comunicrii de mas.
o Ex: Democraie =
41

1. ameninare la adresa minoritii, - initial in Sua a reprezentat domnia


majoritatii
2. individualism etic i practica societii capitaliste, - sec XIX: cum puteti
crea o majoritate autentica in conditiile in care traiti intr-o societate care sa schimbat? - individualism etc
3. democraia de mas o nou er a comunicrii de mas - comunicarea de
masaimplica adeseori ideea de masa - manipulare
definitia se schimba in functie de societate. Mijloacele de comunicare sunt mai
putin importante, cuvintele conteaza!
Clasa dominant poate contribui la transmiterea i distribuirea ntregii moteniri comune
tradiia este selectiv

Dezvoltarea tehnologiei nu are relevan pentru apariia comunicrii de mas. Tehnicile


impersonale. Comunicarea nu este doar un proces dimensional al transmiterii mesajului ci
implic: Transmiterea, Receptarea i Rspuns
Nu exist o comunicare de mas ci doar diferite moduri de a concepe comunicarea:
expansiunea audienei (creterea nivelului de educaie, nr mare de receptori),
intenionalitatea transmitorului trimiterea la o mulime ce trebuie manipulat
Comunicarea autentic presupune existena a doi poli cu abiliti apropiate. Capcana de
supraevaluare a sursei. Transmiterea este doar o ofert care declaneaz un rspuns =
receptarea activ
Comunicarea = presupune instituiile i formele prin care idei, informaii i atitudini sunt
transmise

Television, Technology and Cultural Form (1974,2003)


Frecvena ntreruperilor pt reclame comerciale, flux nentrerupt planificat = un nou tip de
comunicare => amputarea capacitii de selecie
Broadcastingul = epoc de complexitate social cuprins n produsele culturale
Audiena activ = proces de modificare a sensului i de construire a nelesului

42

10. Stuart HALL


Aplica schema marxista comunicarii de masa.
Hall i propune s aplice la procesul de producie discursiv schema folosit de ctre Marx
n interpretarea procesului de producie propriu zis. Amintim c Marx vorbete de cteva
momente distincte, dar legate ntre ele: producia, circulaia, distribuia, respectiv consumul,
i reproducia. Ce l atrage n mod special pe Hall la aceast schem? Faptul c fiecare
moment are propria autonomie, dar toate sunt legate ntr-un circuit unitar. De asemenea, este
impresionat de elasticitatea legturilor dintre etape: fiecare dintre ele condiioneaz ntr-un
anume fel pe cea urmtoare (fr producie nu poate exista nici circulaie, nici consum, sau n
alt fel, calitatea produciei influeneaz volumul consumului), dar niciuna nu poate garanta n
ntregime existena celei urmtoare cu care este legat. Fiecare etap are nu numai autonomie
n ansamblul procesului, dar i anumite trsturi distincte: ntr-un fel se lucreaz n producie
i n cu totul altul n circulaie; pentru a face referire la domeniul comunicrii, structurile care
produc mesajele au anumite particulariti ale activitii, comparativ cu cele care l transmit.
Similitudinea dintre ceea ce descrie Marx i producia discursiv este, dup opinia lui Hall,
extrem de instructiv. Obiectul produciei este n cazul produciei de televiziune nelesul
cuprins ntr-un mesaj. Dac nu exist neles, poate s nu fie consum. Dac nelesul nu este
articulat, atunci nu exist efect( Hall 2002, p167).
Deci i aici avem aceleai legturi pe care le-am prezentat mai sus. Avem un moment de
producie a mesajului, cu toate particularitile sale, unul de distribuie, care are iari o alt
serie de caracteristici, i unul de receptare, de descifrare a nelesului. Fiecare etap este
legat de cealalt, ca i n producia propriu zis. Fiecare are autonomia sa, dar dou etape se
disting prin importana lor deosebit.
Ca s poat fi transmis pe canalele specifice televiziunii, mesajul are nevoie s fie prelucrat,
transpus ntr-o anumit form, forma discursiv, iar la celalalt capt descifrat, spre a putea fi
neles. Aceste dou momente se disting prin importana lor, determinant pentru ansamblul
activitii. Ceea ce la Marx era procesul muncii, aici este program ( cu toate etapele sale,
de la producerea mesajului, la ntreaga structur a unei instituii de broadcasting, la reelele de
transmisie i infrastructura tehnic), iar producia propriu zis este construirea mesajului.
Acest moment este decisiv, pentru c el reprezint punctul de pornire a circuitului Aa cum
consumul este parte a produciei, tot aa i receptarea este ntr-un anume fel moment al
produciei, n sensul c momentul acesta influeneaz direct producia. Deci avem dou
momente eseniale producerea i receptarea mesajului - ambele decisive n cadrul
circuitului de ansamblu, pentru c, n cele din urm, ele dau sens ntregii activiti; n acelai
timp, ele sunt difereniate, procesul de producere a mesajului avnd o semnificaie
suplimentar provenit din faptul c reprezint punctul de pornire al ntregii activiti.
Producerea i receptarea mesajului de televiziune nu sunt, de aceea, identice, dar sunt
interconectate: ele sunt momente difereniate n cadrul unui ansamblu format din totalitatea
relaiilor unui proces comunicaional ca ntreg(Ibidem, p.168).

43

MESAJ
POLITIC
DE TRANSMIS
DECODIFICA
RE

CODIFICARE

DE CE CUNOASTE
MIJLOACE DE
PRODUCTIE
MODUL DE
TRANSMISIE

PROPRIILE
CUNOSTINTE,
INTELESURI
MANIERA DE A
REACTIONA

Punerea in poveste
Acesta este circuitul procesului comunicaional n ansamblu, construit prin similitudine cu
procesul de producie. Analiza intreprins de Hall cunoate un nivel mai adnc, alctuit doar
din elementele specifice unui proces comunicaional. n etapa de producere a mesajului,
evenimentul trebuie mai nti prelucrat, pentru a lua o form discursiv i codificat pentru a
deveni un discurs cu neles. S presupunem, spune Hall, c avem de-a face cu un eveniment
istoric brut. El nu poate fi transmis ca atare ntr-o emisiune de televiziune, ci are nevoie s fie
prelucrat, transformat ntr-o poveste,ntr-un tip de aranjament specific pentru televiziune.
Ce se nelege prin acest lucru? Evenimentul nu este trdat, nesocotit, n sensul c n via se
ntmpl ceva, iar la televiziune apare cu totul altceva. Ci este vorba de o prelucrare
profesional, despre o citire a sa ntr-un anume fel, despre o ncadrare ntr-un context,
inclusiv de o definire a situaiei n care a avut loc. Ca s ne reprezentm i mai limpede
acest moment, s presupunem c dou televiziuni transmit acelai eveniment. Nu este nici o
ndoial c transmisia va fi diferit, diferen care nu rezult neaprat dintr-o aciune
deliberat, ci din propriul mod de citire a evenimentului de ctre redactorii i personalul
unei televiziuni sau alteia. Fiecare centru de producie folosete un cod i livreaz un mesaj
sub o form discursiv.
La cellalt capt al circuitului, el trebuie decodificat, pentru c numai n felul acesta se poate
obine un efect. Efect nu are dect nelesul decodificat(2002, p. 167). Din punct de vedere
al nelesului, se creeaz doi poli ntre care se produce schimbul: polul reprezentat de
structura de producie, cel care creeaz mesajul mpreun cu nelesul acestuia i structura de
recepie, care are iari o serie de particulariti asupra crora vom insista. Este ceea ce
autorul numete meaning structures 1, spre a le deosebi de meaning structures 2, care
semnific momentul i el foarte important al decodificrii mesajului.
Ajuns n acest punct al analizei, Hall semnaleaz dou tipuri de probleme, ambele foarte
importante i care constituie elementele de originalitate ale studiului. Prima este asimetria
dintre cele dou laturi ale oricrui proces de schimb comunicaional. Aici se afl sursa
distorsiunilor, nenelegerilor care intevin n procesul comunicrii. Cele dou structuri
care produc neles nu numai c nu sunt simetrice, dar potrivit lui Hall arareori coincid. n
mod normal, pentru ca mesajul s fie neles ar trebui s fie un gen de simetrie ntre procesele
de codificare i cele de decodificare. Ambele pri s vorbeasc aceeai limb. Cum spune
44

autorul, gradele de <nelegere> i <nenelegere> n schimbul comunicaional depind de


gradele de simetrie / asimetrie n activitatea de codificare i decodificare(Ibidem, p.169).
n amontele acestei situaii se aflo explicaie: codurile pe baza crora se fac att codificarea,
ct i decodificarea sunt diferite, ceea ce induce o activitate practic diferit n structura de
nelesuri 2 fa de structura de nelesuri 1. De unde provine aceast diferen ntre coduri?
Din condiiile de existen diferite, aici intrnd pregtirea cultural dar mai ales modul cum
naturalizeaz fiecare grup social o serie de condiii ale existenei sale, cum percep o serie de
fenomene prin prisma propriei experiene de via. S-l ascultm pe autor: Dar aceasta, la
rndul ei,(n.n. simetria respectiv asimetria activitii de codificare i decodificare) depinde de
gradelede identitate/nonidentitate dintre coduri... Neconcordana dintre codurile propriu zise
are mult de-a face cu diferenele structurale dintre broadcasteri i audiene i are de-a face, n
acelai timp, cu asimetria dintre codurile sursei i receptorului n momentul transformrii
n forma discursiv sau al descifrrii acesteia (2002, p.169).
Semnalarea asimetriei dintreactivitatea de codificare i decodificare, la care fcuse trimitere
i Umberto Eco prin acea formul aberanta decodare, este desigur important. Hall face un
pas mai departe i vorbete despre structura propriu zisa codurilor, despre nelesuri
dominante i nelesuri preferate, despre modul cum lucreaz mesajul televizat cu asemenea
realiti. Fiecare cultur i construiete propriile coduri, care ne ajut s nelegem lumea, s
interpretm diferite fenomene i s ne precizm poziia fa de ele. Codurile sunt construite i
acest caracter scap adesea. Pentru c uneori, cum este cazul codurilor culturale, ele sunt n
cea mai mare parte motenite i sunt asimilate ca naturale. Evident cnd avem de-a face cu
mesaje codate prin aceast prism, comunicarea nu cunoate sincope semnificative: toat
lumea este de acord c oamenii sunt egali, c munca trebuie preuit, c tiina de carte este o
achiziie extrem de importantetc. Mesajul transmis prin televiziune este, potrivit lui Hall,
polisemic, are mai multe nelesuri. El prezint o deschidere la diverse interpretri, dar i
limite ale acestor interpretri. Aici autorul englez introduce formula de nelesuri dominante
sau preferate.
Asemenea tipuri de nelesuri sunt importante pentru cnu sunt i nu pot fi irezistibil impuse
sau acceptate (ca n cazul celor culturale; de pild, un furt va fi univoc condamnat). Cnd este
vorba despre alte fapte, n legtur cu care exist diverse puncte de vedere, diverse
interpretri, productorii de televiziune nu mai pot aspira la o decodificare identic, pentru c
acest lucru nu mai este posibil. Atunci ei urmresc doar ca decodificarea s respecte
dominantele textului i sfixeze anumite limite de interpretare a acestuia. Productorii
discursului televizat urmresc sstabileasc anumite limite i anumii parametri n cadrul
crora s aib loc decodarea. Dac nu ar exista limite, audienele ar putea, smplu,
sciteascntr-un mesaj ceea ce le place(2002, p.173).
Care ar fi aceste limite? Dupordinea i ierarhia prefigurate de ctre valorile culturale,
materializat n ordinea cultural dominant, cu o viabilitate remarcabil, urmeazun alt tip
de ierarhie. Prefigurat de alt set de valori i opiuni care nu au importana celor culturale, dar
care au o arie de rspndire i acceptare destul de mare; sunt valori i opiuni care in mai
mult de specificul unei ornduiri sociale, ale unei etape importante de evoluie. Mesajul
televizat codific textul ntr-un asemenea registru, prefigurnd un gen de lectur preferat,
dorit nu numai de ctre productori, ci mprtit, cel puin ntr-o anumitmsur, i de
audien. n felul acesta mesajul, relevHall, contribuie implicit la perpetuarea structurii
sociale respective, a ierarhiilor i opiunilor sale.

45

Cnd vorbim despre nelesuri dominante, nu avem n vedere un proces unilateral care
guverneaz modul n care toate evenimentele vor fi semnificate. El constntr-o <activitate>
necesarpentru a obliga, a ctiga plauzibilitate i a prezenta ca legitim decodarea
evenimentului n cadrul limitei prefigurate de definiiile dominante n care el a fost
semnificat (2002, p. 172).
Analiza produciei discursive: producia, circulaia, distribuia, consumul i reproducia
autonomie i interdependen (procese preluate din marxismul clasic)
Producia de televiziune nelesul cuprins ntr-un mesaj- program depinznd de instituiile
de broadcasting (evenimentul preluat pentru a deveni un discurs cu sens, povestea
rezultanta prelucrii profesionale)
Umberto Ecco: cel mai adesea avem impresia ca citim cu totii aceiasi aceeasi carte insa
fiecare intelege in felul sau.
Mesajul transmis prin televiziune este, potrivit lui Hall, polisemic, are mai multe nelesuri.
El prezint o deschidere la diverse interpretri, dar i limite ale acestor interpretri. Aici
autorul englez introduce formula de nelesuri dominante sau preferate. Asemenea tipuri de
nelesuri sunt importante pentru c nu sunt i nu pot fi irezistibil impuse sau acceptate (ca n
cazul celor culturale; de pild, un furt va fi univoc condamnat).
Cnd este vorba despre alte fapte, n legtur cu care exist diverse puncte de vedere, diverse
interpretri, productorii de televiziune nu mai pot aspira la o decodificare identic, pentru c
acest lucru nu mai este posibil. Atunci ei urmresc doar ca decodificarea s respecte
dominantele textului i s fixeze anumite limite de interpretare a acestuia. Productorii
discursului televizat urmresc sstabileasc anumite limite i anumii parametri n cadrul
crora s aibloc decodarea. Dac nu ar exista limite, audienele ar putea, simplu, s citeasc
ntr-un mesaj ceea ce le place(2002, p.173).
Care ar fi aceste limite? Dup ordinea i ierarhia prefigurate de ctre valorile culturale,
materializatn ordinea cultural dominant, cu o viabilitate remarcabil, urmeaz un alt tip
de ierarhie. Prefigurat de alt set de valori i opiuni care nu au importana celor culturale, dar
care au o arie de rspndire i acceptare destul de mare; sunt valori i opiuni care in mai
mult de specificul unei ornduiri sociale, ale unei etape importante de evoluie.
Mesajul televizat codific textul ntr-un asemenea registru, prefigurnd un gen de lectur
preferat, dorit nu numai de ctre productori, ci mprtit, cel puin ntr-o
anumitmsur, i de audien. n felul acesta mesajul, relev Hall, contribuie implicit la
perpetuarea structurii sociale respective, a ierarhiilor i opiunilor sale.
Cnd vorbim despre nelesuri dominante, nu avem n vedere un proces unilateral care
guverneazmodul n care toate evenimentele vor fi semnificate. El const ntr-o <activitate>
necesar pentru a obliga, a ctiga plauzibilitate i a prezenta ca legitim decodarea
evenimentului n cadrul limitei prefigurate de definiiile dominante n care el a fost
semnificat (2002, p. 172).
Cultur = termen comun practici i reprezentri. Forme contradictorii ale simului comun care
ajut la modelarea vieii. Cultura tinde a se confunda cu o practic social a crerii de
nelesuri, deschizndu-se astfel culturii de mas.
Hall reia aceasta idee; Principii - trebuie sa respectam drepturile omului - libertatea, dreptul al
viata; Daca discursul nu este clar -> interpretarea e opusa.
46

SCOALA DE LA TORONTO
i Determinismul tehnologic
Harold Innis
Marshall McLuhan

- nu conteaza in ce masura mesajul e transmis sau receptionat ci determinismul tehnologic


Marile transformari de paradigma
Importana mijloacelor de comunicare la nivelul nelegerii succesiunii civilizaiilor i
imperiilor
Empire and Communications 1950, The Bias of Communication 1951
Tendine centripete/centrifuge ce in de doua planuri: timp i spaiu
Procesul de comunicare+ Instituiile acestuia au efecte asupra societii i istoriei

11. Harold Innis


Descresterea imperiilor este influentata dincolo de factorii economici si sociali
Dimensiunea temporala (Timp): Favorizeaz descentralizarea, ordine ierarhic viznd
instituiile i regulile lor de funcionare, specific societilor tradiionale, obiceiuri,
continuitate, probleme sacre, morale, mituri i simboluri= tradiii orale, monopolul
organismelor ecleziastice. Mijloace: pergamentul, piatra

forme grele - aprofundare si constanta in timp a mesajelor transmise


astfel de transmitere a cunoasterii nu ajuta in expansiunea politica - noile granite ale
imperiului

Dimensiunea spatiala (Spaiu): favorizeaz centralizarea. Orientarea prezent i viitor.


Favorizeaz creterea autoritii politice i transmiterea eficient a mesajului. Mijloacele
moderne. Factorii politici: monopol asupra scrisului- monopol asupra cunoaterii.Birocraia
Bias-ul societii moderne.
Monopolul asupra timpului-campanii de publicitate. Cultul momentului un surogat.
Spaialitatea mijloacelor de comunicare moderne.Superficialitatea a devenit esenial n
vederea sporirii ariei de adresabilitate a mesajului. Radio-ul sporirea acesteia prin adaugarea
divertismentului= caracterul unidimensional al comunicrii de mas= INGUSTAREA
CONTINUTULUI i SPORIREA ADRESABILITII

12. Marshall McLUHAN. The medium is the message


47

Mechanical Bride: Folklore of Industrial Man- impactul publicitii asupra societii i


culturii
Understanding Media: Extensions of Man
1962 Gutenberg Galaxy: The Making of Typografic Man

-Tratarea mijloacelor de comunicare n funcie de simul cruia i se adreseaz. Oamenii se


schimb atunci cnd se schimb raporturile dintre simuri. TEHNOLOGIA ESTE O
EXTENSIE A FIINEI UMANE, iar tehnologia comunicaional este o extensie a minii.
Mijlocul este mesajul, cci el determin modurile de percepie i modul CUM se gndete.
Gramatica interial a mijloacelor de comunicare nu modeleaz doar gndirea ci i
sensibilitatea epocii

3 mari epoci n comunicare


1. Epoca oralitii. Dominat de conversaie. Toate simurile particip hearing is believing
2. Cutura scris. Vzul este simul dominant, separat de celelalte simuri. Inventarea scrierii
fonetice conduce la individualizare. Seeing is believing.
Consacrarea vzului drept sim diminant detribalizarea fiinei umane -> prioritatea
elementelor vizuale n organizarea gndirii. Cultura scris incurajeaz individualismul i
specializarea i reflectarea asupra textului scris. Procesul de cunoatere vizeaz acumularea
de cunotine i afirmarea individual.
Tiparul conduce la modelarea experienei noastre de cunoatere,
percepiei,structurarea gndiri n concordan cu particularitile acestui sim.

orientarea

Modelul nostru mental de a privi lumea:


1. dorina de separare a lucrurilor n uniti elementare (cuvinte),
2. cauzalitate i linearitate,
3. propensiunea de a transfera celorlalte activiti: guvernare,
caracteristicile principalului mijloc de comunicare

educaie

3. Noua tehnologie. Nu doar vz ci i celelalte simuri. Marginalizarea culturii scrise


Ex: Televiziunea nu este doar un instrument de transmitere a informaiei ci o nou
modalitate de organizare a experienei noastre. Apel la toate simurile. Stimularea tehnologic
a contiinei

48

Understanding Media: The Medium is the Message

In etapele precedente prea c exista o coinciden ntre mesaj i coninut. Electricitatea


coninutul nu mai apare dect n momentul n care l folosim n diferite scopuri. Rol secundar.
Noul mediu reproceseaz mijloacele vechi i le gsete o nou dispunere=act de canibalism
colectiv fostul mediu este renghiit i reprocesat
Amorire autoprotectoare n sesizarea mediului principiul oglinzii retrovizoare +
Rsturnarea procesului de nvare care pornea de la transmiterea cunotinelor acumulate
pentru a nelege necunoscutul. Incercare i eroare
Distincia dintre mijloacele reci i mijloacele calde//fidelitate joas i fidelitate nalt. Ex. Un
mijloc cu fidelitate sczut grad de implicare din partea audienei care necesit completare

49

Sistemele media: fixarea agendei (agenda setting) si framing


Chomsky - scoala de la Frankfurt, daca va uitati la mass media in SUA - modelul tipic cand
discutam de independenta presei - este un sistem de manipulare a maselor si reprezinta un
model de propaganda. 5 Filtre:
1. talia si natura structurii de proprietate - avem impresia unui pluralism al zonelor
de proprietate dar majoritatea tv, radio, ziare sunt detinute de un nr redus de corporatii
care controleaza diseminarea mesajului pe teritoriul sua care vor veghea la respectarea
intereselor;
2. Publicitatea. dependenta de sursele de finantare venita pe cale publicitara - care
fac ca valorile publicitatii sa fie impregnate in programele tv
3. Fundamentarea tirilor pe PR-ul guvernamental sau al intereselor de grup
(meninerea fluxului informaional) maniera in care aceste corporatii functioneaza politica eficientizarii posturilor, tv, radio care constrang jurnalistii in a se baza pe prul guvernamental si mai apoi pe tipul de informatii oferit de agentii de stiri, spin
doctors, institutionale. ex. un trust cumpara un ziar; prima masura pe care o ia un trust
este reducerea costurilor, a redactiei pentru a eficientiza iar jurnalistii care raman
trebuie sa acopere continuturi mai multe si lucreaza pe surse publice, nu mai merg pe
teren; dependenta fata de surse publice
4. critica acerba, stil care se impune si care poate fi manipulat in a domesticat
comportamentele sociale; tendinta de a transforma jurnalistii in anchetatori si aceasta
critica a derivelor transforma comportamentul politic social in comportament care se
auto-cenzureaza; critica este exacerbata si duce la conformism social si politic
5. Ideologie care s corespund intereselor elitelor - exista o serie de valori transmise
prin programele tv si toate aceste valori (individualismul, capitalismul, liberalismul
etc) care implica o ideologie dominanta in care se regasesc interesele proprietarilor
media
Unde putem vedea cum functioneaza acest model de propaganda:

atunci cand luam 2 evenimente la nivelul politicii internationale (2 genociduri) si a se


vedea ce tip de expunere media au cele 2 evenimente - nu exista o corelatie media,
doar unul este reflectat de media in functie de interese; a ne uita la realitate si avedea
in ce masura cele 2 evenimente sunt comparabile sau redate la fel
pana unde merge expunerea viziunilor radicale, nu exista opinii care sa nu poata fi
exprimate din punct de vedere public din punctul de vedere a lui Chomsky

Chomsky denunta modul in care este construit spatiul mediac, relatiile intre diversele
elemente care dau nastere unui discurs dominant. El a fost criticat din perspectiva pluralista
care sustine ideea de competitie - interese comune in raport cu propriul trust dar interese
diferite in momentul in care se raporteaza la competitie; corporatiile respective sunt in
competitie.
Principalele critici ale Modelului de Propagand propus de Chomsky&Herman
50

1. Teoria consipiraiei, diminueaz rolul elitelor plurale i faptul c mass media implic
un proces de producie =construcii sociale, produse negociate
2. Caracterul idiosincratic: modelul nu este universal aplicabil n toate sistemele media
in ciuda preteniilor sale
3. Excesul structuralist: ignorarea celor care lucreaz n sistemul de propagand i
ignorarea unei analize n profunzime a sistemului de producie al media.Dependena
de surs nu implic n mod necesar i conformismul comportamental
4. Aspecte metodologice. Este dificil de estimat care este ponderea diverselor filtre i
importana acestora
5. Este ignorat distincia dintre agenda naional i local (accesibil) i agenda
internaional
6. Ignor parte a literaturii cu privire la agenda setting i framing

51

Funciile clasice ale Mass Media


Din perspectiva opusa exista un model pluralist menit sa construiasca subpartile
sistemelor media.
Brian McNair, An Introduction to Political Communication (3rd edition), London: Routledge,
2003
5 funcii ale media:
1. De a informa cetenii = supraveghere i monitoring
2. Educa = sensul i semnificaia faptelor
3. Furniza platforme pentru discursul politic public = expresie a nemulumirii =noiunea
consensului democratic
4. Publicitarea instituiilor guvernamentale i politice = cine de paz al democraiei =
jurnalism
5. Canalizarea aciunilor de advocacy a punctelor de vedere politice susinerea activ a
unui partid // dimensiunea persuasiv a media
David Boorstin, The Image: A Guide to Pseudo-Events in America, 1961
Fabricarea consensului = for dominant la nivelul societii
Pseudo-eveniment = specularea cu privire la fapte = fapte nereale, evenimente create i
imaginate, veti sintetice
4 caracteristici:
1. Nu sunt spontane,
2. Planificate n principal (nu ntotdeauna n mod exclusiv) n scopul de a fi redate i
reproduse n media,
3. Dezvoltnd o relaie ambigu pentru a evidenia realitatea unei situaii ,
4. Avnd drept scop s devin profeii autorealizate
Astzi etapa postpseudoevents :W. Lance Bennett, Beyond Pseudoevents: Election News as
Reality TV, American Behavioral Scientist, American Behavioral Scientist 2005;

52

1.Rolul statului - pentru a intelege cum lucreaza un jurnalism sa ne uitam la determinarile


sistemului ca atare - in functie de o serie de determinari exista modalitati diferite de a face
presa in functie de legi, reguli, organisem care exista sau nu si vegheaza la independenta
presei, calitate etc
- legislatia audio-vizualului, organisme autonome de regularizare a presei,(verificarea
pluralismului de idei, sa vegheze la vocabularul utilizat, atacuri la persoana, sa nu afecteze
viata, sanatatea cetatenilor care privesc, sa nu induca in eroare in cazul reclamelor)
2. Rolul pietelor - exista sau nu competitie, monopol, regulamente cu privinta la finantare etc
care sa apese aceste determinisme sau nu asupra pol redactionale
- structura de proprietate, cat este de concentrata, cat este de plurala - pluralism sau monopol?
3. Rolul profesiei - sunt juranalistii profesionist, asociatii pt drepturile jurnalistilor, asociatii
care sa sanctioneze, cod deontologic etc
- in interiorul acestor interdependente avem jurnalisti profesionisti, casta care se formeaza,
centre de formare, autoritati de reglementare
- Clubul Roman de Presa - la origine avea aceasta sarcina de a defini un cod deontologic
4. Modalitati in care sistemele media se comporta
1. rolul de caine de paza a democratiei
ideal - responsabilitatea presei de a informa corect cu privire la activitatea
politica etc, rolul de a cenzura puterea, este presa a 4-a putere in stat?

53

responsabilitatea de a apra interesul public i a de veghea asupra responsabilizarea


factorului politic => creterea transparenei i a eficienei guvernrii (checks and balances
cu privire la liderii politici i cei privai)
2. rolul de setare a agendei si de cadrare a evenimentelor
ideal - responsab de a singulariza, ierarhiza cu privire la problematicile sociale
si politice intr-un sens social
practic - lumea politica incearca sa manipuleze si sa impuna
Agenda setters(cei care fixeaz agenda) = responsabilitatea de a aduce n contiina public
problemele sociale majore =
a. Chestiuni de interes public;
b. Informarea guvernanilor cu privire la nevoile cetenilor;
c. informarea comunitii internaionale cu privire la problemele
dezvoltrii.
3. rolul cu privire la autonomizarea unor gardieni ai informatiilor publici
ideal - maniera in care alegem sa dam o interpretare corecta, responsabilitatea
de a selectiona stirile importante, de a acorda semnificatiile corecte acestor evenimente, stiri cum se selectioneaza titlurile, stirile etc pentru a explicita produsul finit, modul in care se
construieste realitatea de zi cu zi
Gatekeepers (Filtre de acces) = responsabilitatea de a reflecta i de a incorpora o pluralitate
de puncte de vedere i de a maximiza diversitatea argumentelor pentru a mbogi sfera
public (Aplicat prima oar de ctre Casa Alb n 1950). Se refer la procesul de selecie
fie la nivel micro deciziile editoriale cu privire la titlurile de prim pagin, imaginile i
subiectele tratate, sau la un nivel macro cu privire la echilibrul opinilor exprimate,
reprezentarea actorilor politici
Functioneaza diferit in functie de stat. Jurnalistul in sine reactioneaza diferit in functie de
constrangerile politice si sociale si dincolo de aceste elemente exista si o traditie. Cultura
politica joaca un rol si dincolo de aceste deterministe exista aceste sisteme.
Functii ale mas-media
1.
2.
3.
4.

difuzare de informatii
de a educa
de a funrniza o platforma pentru a exprima dezacordurile politice
publicizarea masurilor luate de institutiile publice si sa denunte derapajele acestora
prin expunere
5. publicizarea formelor de advocacy - campanii care pornesc de la valori
Critica non-marxista
Denuntarea fabricararii pseudo-evenimentelor - anii 60
o evenimente pregatite, avand drept scop difuzarea lor in spatiul mediac care au un raport
partial cu ceea ce se intampla in realitate si au ca scop prezentarea in mod favorabil a unui
actor politic.
o jurnalistii devin personaje active in dezbateri, rolul moderatorului se schimba, poate
influenta in mod direct ceea ce se schimba
54

o telespectatorul are alte asteptari


o pseudo-evenimentele nu mai sunt atat de importante - au rol de expunere
o conteaza viteza de reactie, atacurile din campanie la reusita in alegeri
Din aceasta perspectiva a mass media - avand functia de a fabrica reprezentari politice exista o descrestere a importantei pseudo-evenimentelor.

55

Controlul media i legislaia


PRINCIPII

Universalism = Televiziunea si radioul public trebuie s fie accesibil fiecrui cetean


al unei ri. Asigurarea faptului c fiecare poate nelege i s urmreasc programele
propuse.
Diversitatea = n privina tipurilor de programe oferite, audienele vizate i subiectele
discutate
Independena = libertatea de a difuza vs presiuni comerciale sau influene politice
Caracter distinct = inovativ, de a crea noi genuri i de a atrage noi alte reele de
difuzare.

Coninuturile programelor. Problema calitii n televiziunea i radioul public


Informarea corect i lmuritoare
Interesul general i programe puse n slujba ceteanului
Programs that Leave Their Mark
Producii interne
Coninut naional-care s vizeze problematici interesante pentru toi cetenii
Reglementarea coninului televiziunilor private: Germania 1991 Curtea Constituional
(North Rhine-Westphalia) . Guvernul a creat o list de valori care trebuie s fie onorate de
ctre difuzorii privai

56

Independena: Dimensiunea finanrii


Existena unei legturi puternice ntre nivelurile de finanare i abilitatea de a menine o
audien suficient i de a menine influena asupra pieii.
Care este finanarea ideal ?:
(a) multianual = garantat pe mai muli ani, astfel nct oamenii politici s nu poat
interveni;
(b) Suficient pentru a conduce la indeplinirea activitile multiple pe care difuzorul
public trebuie s le ndeplineasc;
(c) Permite anumite mecanisme care s verifice responsabilitatea n cheltuirea
banilor.
Sursele standard de finanare: taxa de licen, fonduri de la bugetul de stat, publicitate i
contribuii voluntare ale contribuabililor (donaii caritate, sau spectatori-asculttori )
1993 anchet cu privire la finanarea difuzorilor realizat de McKinsey&Co:

Dependena de veniturile rezultate din publicitate => poate genera un conflict de


interese care impiedic postul s realizeze vocaia de serviciu public;
Donaii => nu genereaz o finanare suficient pentru a susine un post mare;
Finanare direct specificat n bugetul anual tendin de descretere, depinde de
veniturile colectate la bugetul de stat, diminuarea finanrii, mai ales n anii 80 a
condus la descreterea calitii programelor;
Taxe-licene, variaz de la ar la ar, cele mai mici dezavantaje.

Forma de proprietate pe care Grecia a dorit s o restricioneze n mod nelept permite


trusturilor s-i urmreasc interesele economice sacrificnd n schimb integritatea
operaiunilor sale media. Chiar i trusturile media n forma lor pur sunt supuse unei astfel de
vulnerabiliti. Companiile media i vnd n general produsele media pretinznd c
reprezint judecile unei prese independente i creative - ctre public, vnznd n acelai
timp publicul celor care fac publicitate. Acest lucru poate s nu fie adevrat pentru un numr
limitat de forme media, dar astzi plasarea de produse a invadat ntr-o mare msur filmele i
i construiete drumul ctre cri. Amestecul dintre public i cei care fac publicitate creaz o
vulnerabilitate cu privire la presiunile ce pot conduce la coruperea coninutului din partea
celor din urm, o problem constant....A fi un trust media exacerbeaz aceast problem. O
entitate extern sau un grup, fie un guvern care ofer licene sau o corporaie de publicitate
sunt adeseori capabili s impun o presiune pe un element al trustului media pentru a obine
rezultatul dorit sau pentru a pedepsi o a treia parte. Preedintele Nixon, dorind s se rzbune
mpotriva Washington Post pentru dezvluirea cu privire la subiectul Watergate a ngreunat
obinerea de ctre Post a rennoirii licenelor de difuzare. Cel mai mare pericol este ns c
aceast vulnerabilitate va influena, adeseori la nivel subcontient, deciziile iniiale ale
jurnalitilor - o form de autocenzur. (C. Edwin BAKER, Media Concentration and
Democracy, Cambridge University Press, 2007, p.38)

57

Structur i Autonomie
Organizarea posturilor publice
De difereniat structura administrativ ntre dou niveluri de management : activitile de zi
cu zi pe de o parte, i politicile generale pe termen lung, pe de alt parte Consiliul
administraie este de obicei responsabil pentru politicile generale (aprob bugetul i politicile
difuzorului public i i numete personalul executiv al acestora-directorii).
Directorul executiv este responsabil pentru managementul zilnic atunci cnd este vorba
despre resursele umane i materiale sau deciziile legate de programe.
Pentru a evita interferena politic n funcionarea zilnic a difuzorilor publici, directorul este
responsabil n faa Consiliului administaie. Acesta din urm prezint activitile generale
autoritilor politice.

Responsabilitatea
Asigurarea coninutul i caracterul serviciilor difuzate astfel nct s reflecte nevoile i
dorinele publicului
S asigure c posturile publice ndeplinesc un important rol politic i social
S asigure c exist mijloace pentru o alocare judicioas i mecanismele de a rspunde la
plngerile publicului

RESPONSABILITATEA vs INTERFERENTA POLITICA


Scopul este transparentizarea relaiei dintre difuzorii publici i guvern i descurajarea oricrei
ncercri a guvernului de a interveni. n teorie postul public trebuie s fie responsabil n faa
Parlamentului, nu n faa executivului i s elaboreze rapoate la intervale regulate, n general
anual.
Multe ri au de asemenea un organism responsabil pentru reglarea i supravegherea
activitilor de difuzare. Acestea au un mandat acordat de ctre legislativ pentru a conduce i
a supraveghea toate componentele difuzrii i sistemului de telecomunicaii, acest organism
poate s fie un alt buffer ntre guvern i difuzorul public.
(Ex: Canada = organismul regulator elibereaz licene i comenteaz maniera n care postul
public i ndeplinete obiectivele; The Canadian Broadcasting Corporation (CBC) a creat
organismul ombudsmanului. Cetenii pot prin urmare s-i fac cunoscute punctele de
vedere la nivelul ombusmanului i s fac auzite criticile lor. In Frana Conseil suprieur de
laudiovisuel evalueaz la nivelul raportului su anual cum reelele publice i-au ndeplinit
obligaiile care le revin prin lege.

58

De ce i Cum? Corpurile regulatoare ale media


Curtea Constituional german a enunat trei motive care pot justifica tratamentul special al
difuzorilor. Acestea sunt:

Caracterul potenial periculos al puterii i influenei transmisiei;


Lipsa frecvenelor;
Lipsa resurselor economice.

n scopul monitorizrii al exigenelor difuzorilor publici, legile au oferit dou organe interne :

Consiliul de Difuzare (Rundfunkrat) = pentru a asigura pluralismul i monitorizarea


independenei i diversitii programelor
Consiliul Administrativ (Verwaltungsrat) = pentru a asigura c administrarea i
finanarea managementului n acord cu legislaia.

Mai precis Curtea a statuat:


O dat cu dezvoltarea tehnologiei televiziunii, difuzorii au devenit unul dintre cele mai
puternice mijloace de comunicare, precum i unul dintre cele mai importante mass media.
Din pricina ntinderii potenialului i efectului su, i ca urmare a pericolului de a fi prost
instrumentat n scopul de a exercita o influen unidirecional asupra publicului, difuzorul nu
poate fi lsat la ndemn a juctorilor liberi.
Liberatetea de difuzare este n principal libertatean serviciul libertii formrii opiniei. In
condiiile comunicrii moderne de mas, libertatea de difuzare constituie un supliment
necesar i sporirea libertii formrii de opinie, libertatea de difuzare servete obiectivului de
a garanta formarea opiniei libere i cuprinztoare prin difuzare. Ca i serviciu ce sprijin
libertatea, libertatea de difuzare este garantat nu doar pentru a proteja interesul difuzorilor,
ci mai ales pentru formarea opiniei individuale i publice. Legislativul este, prin urmare, sub
constrngerea de a structura sistemul public de radio i televiziune public ntr-o astfel de
manier nct s garanteze c scopul acesteia este atins.

Compoziia comisiilor de monitoring a activitii televiziunii : GERMANIA


Comisia cuprinde 41 de membri
Femeile trebuie s fie n mod corect reprezentate. Membrii sunt selecionai conform legii i
sunt responsabili pentru asigurarea reprezentrii tuturor poziiilor politice i sociale.
Procesul de selecie:
11 membri alei de ctre parlament
18 membri selectionai dintre urmtoarele organizaii (un membru din fiecare categorie).
Protestanti, catolici, evrei, membri ai sindicatelor, angajai ai statului, angajatori, muncitori
necalificai i fermieri, profesioniti, membrii administraiei oraelor i regiunilor, persoane
active n opere de binefacere, atlei, consumatori,ecologiti, tineri, organizaii tradiionale i
folclorice, persoanele cu disabiliti, grupuri feministe, rezideni strini
11 membri selecionai din domeniile publicisticii, culturii, artei i tiinelor dup cum
urmeaz : un scriitor care este membru al sindicatului unei edituri sau ziar, un membru al
59

sindicatului difuzorilor de film sau a organizaiei actorilor de teatru, un muzician, un jurnalist,


un antreprenor de film, un sculptor, o persoana care lucreaz n nvmntul superior, un
manager educaional, un editor de ziar, un membru al Societii Germane pentru Pedagogia
Media i Cultura Comunicrii, cineva activ n acest sector la nivel local sau central.

Marea BRITANIE
Trei organizaii au avut un rol central n guvernana televiziunii britanice.
1. Responsabilitatea guvernului pentru difuzare ine de Departamentul Motenirii
Naionale care numete membrii tuturor organismelor regulatoare, supravegheaz
politica de dezvoltare (uneori laolalt cu Ministerul Comerului i Industriei) i
iniiaz legislaie i dezbateri n Parlament.
2. Consiliul celor 12 Guvernatori care are drept sarcin s conduc Corporaia de
Difuzare Britanic cu respectarea interesului public (reglementarea BBC)
3. Orice post de televiziune care se finaneaz pe baza publicitii se afl sub
jurisdicia Comisiei Independente de Televiziune cuprinznd 12 membri numii de
ctre guvern
Principalele obiective: franciza companiilor de televiziune comercial printr-un proces i
urmrirea condiiilor de atribuire a licenelor
Guvernul propune msuri radicale n White Paper: crearea unui singur organism de
reglementare pentru comunicaii i industria media- un Oficiu de Comunicare OFCOM care
va acoperi telecomunicaiile, televiziunea i radio. Mandatul su va viza att coninutul ct i
reelele de comunicare. Va promova competiia i va gera frecvenele.

CANADA
Toate posturile de televiziune din Canada sunt declarate serviciu public, esenial pentru
meninerea i ntrirea identitii naionale i a suveranitii culturale ( Canadian
Broadcasting act, 1991, art.3)
Sistem unitar cuprinzand elemente publice, private i ale comunitii
Deinute i controlate de ctre canadieni (proprietatea strinilor este restricionat la 20% per
difuzor)
Supravegherea i implementarea acestora de ctre o autoritate public independent pentru
regularizarea i supravegherea sistemului de difuzare canadian, CRTC

CROATIA Law on Croatian Radio and Television (HRT), Zagreb, 26


February 2001
Consiliul HRT va reprezenta i va proteja interesele televiziunii i radio-ului public n ceea ce
privete producerea i supravegherea canalelor
25 membri. Un membru pentru fiecare dintre urmtoarele :
60

Academia Croat de tiine i Arte, Asociaia Universitilor, Societatea Central Cultural i


de PUblicare Croat, Institutul de Emigraie Croat, Uniunea Scriitorilor Croai, Asociaia
Jurnalitilor Croai, Comitetul Olimpic Croat, minoritile naionale croate, Biserica catolic,
alte comuniti religioase, sindicate, asociaii patronale, asociaii profesionale de filmografie,
asociaii profesionale teatru, asociaii profesionale arte frumoase, iniiative civice i
ecologice, asociaii de muzicologi, asociaii ale rzboiului pentru aprarea patriei, asociaii de
prizonieri, asociatii consumatori, asociatii tarani.
Trei membri dintre demnitarii respectabili fr afiliere politic vor fi numiti de ctre Speakerul Parlamentului Croat, cu avizul unui grup de lucru compentent al unui organ al Camerei
inferioare, al Primului ministru i al Preedintelui REpublicii : Candidaii din Consiliul
Audiovizualului Croat trebuie s fie demnitari respectabili care s-au fcut remarcai n viaa
public prin promovarea respectrii principiilor democratice i a statului de drept, crearea i
ntrirea celor mai nalte valori ale sistemului constituional al Republicii Croaia stabilit de
ctre Constituia Republicii Croate, aprarea drepturilor omului i libertilor, precum i
aprarea libertii de exprimare.

Trendul European. The European Union, the Council of Europe and


Trends in Public Service Broadcasting
Difuzorii trebuie s furnizeze, prin programele lor, un punct de referin pentru toi membrii
publicului i un factor al coeziunii sociale i integrarea tuturor indivizilor, grupurilor i
comunitilor; trebuie s furnizeze un formum pentru discutarea public n care s fie
exprimate cele mai variate opinii i poziionri , i trebuie s dezvolte programe pluraliste,
inovatoare i variate care respect standarde importante etice i de calitate care nu trebuie
sacrificate, respectarea calitii forelor pieii etc.

61