0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
11 vizualizări1 pagină
După o lungă perioadă de experimentare a unor dictaturi militare care au privit industrializarea ca pe o abordare cu un pronunţat caracter strategic, noile administraţii civile din Brazilia şi Argentina au negociat şi semnat un număr important de acorduri sectoriale în domeniul comercial, financiar, transporturi, hidrotehnic etc., care au favorizat intensificarea cooperării dintre ele.
După o lungă perioadă de experimentare a unor dictaturi militare care au privit industrializarea ca pe o abordare cu un pronunţat caracter strategic, noile administraţii civile din Brazilia şi Argentina au negociat şi semnat un număr important de acorduri sectoriale în domeniul comercial, financiar, transporturi, hidrotehnic etc., care au favorizat intensificarea cooperării dintre ele.
După o lungă perioadă de experimentare a unor dictaturi militare care au privit industrializarea ca pe o abordare cu un pronunţat caracter strategic, noile administraţii civile din Brazilia şi Argentina au negociat şi semnat un număr important de acorduri sectoriale în domeniul comercial, financiar, transporturi, hidrotehnic etc., care au favorizat intensificarea cooperării dintre ele.
Dup o lung perioad de experimentare a unor dictaturi militare care au privit
industrializarea ca pe o abordare cu un pronunat caracter strategic, noile administraii civile din Brazilia i Argentina au negociat i semnat un numr important de acorduri sectoriale n domeniul comercial, financiar, transporturi, hidrotehnic etc., care au favorizat intensificarea cooperrii dintre ele. Acordul de cooperare din 1986 s-a semnat n condiiile n care ambele ri se confruntau cu serioase dificulti ale balanei de pli. n acelai timp, ambele puteri economice ale regiunii dispuneau de sectoare industriale puin competitive n raport cu concurena extern. Acordul de cooperare regional deschidea posibilitatea expansiunii echilibrate a schimburilor comerciale cu anumite produse industriale. n 1988, Argentina i Brazilia au semnat un tratat de integrare, cooperare i dezvoltare, care prevedea nlturarea ntr-o perioad de 10 ani, a obstacolelor tarifare i netarifare din comerul dintre ele i armonizarea treptat a politicilor economice n vederea formrii unei piee comune. Considernd c aceast intenie a celor dou ri este o oportunitate, alte dou ri, Uruguay i Paraguay au nceput negocierile cu Argentina i Brazilia, pentru ca n anul 1991 s se semneze de ctre aceste patru ri Tratatul de Constituire a MERCOSUR piaa Comun a Sudului. Principalele obiective ale acestei grupri au avut n vedere eliminarea barierelor tarifare i netarifare ntre rile membre, asigurarea libertii de circulaie a mrfurilor i persoanelor, 30 eliminarea asimetriilor existente n domeniul legislaiei, stabilirea unui tarif vamal comun fa de teri i armonizarea politicilor macroeconomice. Spre deosebire de alte grupri intraregionale, care s-au bazat pe conceptul de substituire a importurilor, MERCOSUR a fost considerat a defini un alt tip de integrare, respectiv a regionalismului deschis 26, care nu s-a bazat pe substituirea importurilor, ci are n vedere un set nediscriminatoriu de stimulente economice n cadrul regiunii i o marj relativ redus de preferine care s fie ndreptate mpotriva terilor.