Sunteți pe pagina 1din 406

FiCRDEMIA ROMANA

DIN VIETITA POPORULUI ROMAN


CULEGERI SI STUDII

XXIX

MITOLOGIE ROMANEASCA
I.

DOMAN!

PRIETEN1

Al

OMULUI
DE

TUDOR PAMFILE

gDINTA

UAR1E 1915
\

A3

EI

_11/3;

B CURE:ST!
LIBRARI1LE SOCEC 8: Comp., C. SFETEA, PAVEL SURLT.

LEIPZIG

VIENA

OTTO H A RRASSOWITZ

GEROLD 8: Comp.

1.910
www.digibuc.ro

BIBLIOTECA

AgZAMANTULUI CULTURAL

NICOLAE BALCESCU"

www.digibuc.ro

DIN VIEATA POPORULUI ROMAN


L Hora din Cartal, de Pompiliu Parvescu, 1908
Cimilituri romnesti, de T. Parnfile, 1908
111. Poezii populare din Maramures, de Tit Bud, 1908.
1V. Cntece si aril-Yuri, de AI. Vasiliu, 1909
V. Din literatura populard, de N. Psculescu, 1909

L.

3.1.1.-

11.

.
11

VI. jocuri de copii, de T. Pamfile, 1909

5.
6.
.

V II. Sarbdtorile poporului, de C. Radulescu-Codin si D. Mihalache, 1910

11

VIII. Industria casnica la Romani, de T. Pamfile. Premiul


,,Neuschotz" din 1909, 1910
IX. Hore si chiaituri din Bucovina, de S. Fl. Marian, 1911
X. Legende, tradifii
amintiri istorice, de C. Radulescu-Codin, 1910
Xl. Siirbeitorile de yard la Romani, de T. Pamfile, 1911
XII. Cntece de lard, adunate de T. Pamfile, 1913.
XIII. Boll i leacuri la oameni, vite i pitsdri, dupd datinile

XIV.
XV.
XVI.
XVII.

,,

11

l
1.

5.

4. -

C. Radulescu-Codin, 1913
XVIII. Povestea lama de demult, dupa credintile poporului roman,
11

XIX.

Cavinte scumpe. Taclale, povestiri silegende romnesti, culese

XXIV.

Cromatica poponthti roman, de T. Pamfile si M. Lupescu, 1914

de D. Futuna., 1914

XXV. Diavolul iavriijbitor al

1.50
2.

4.-

credintile poporului roman, adunate din corn. Tepu,


jud. Tecuciu, de T. Pamfile, 1911
Cntece populare romnesti din Comitatal Bihor (Ungaria).
culese si notate de Bela Bartk, 1913
Vremuri Infelepte. Povestiri i legende romnesti, ctilese
de D. Furtunk 1913
Agricultura la Romani, de T. Pamfile, 1913
Ingeral romeinului, povesti i legende din popor, culese de

XXIII.

10.

2. -

de T. Pamfile, 1913
Sat-bit/or& la Romani. Srbriton7e de toamna
Postul
Criiciunului, de T. Pamfile, 1914
XX. Sarbiitorile la Romani. Craciunul, de T. Pamfile . .
XXI. Superstifiile poporulai roman, de O. F. Ceausanu. Premiul
Adamachi din 1913, 1914
XXII. Collude din Ardeal, culese de Alexiu Viciu, 1914

1.

11

11

2.-

2.3. -

4.11

2.

1.50
2.

dupa credintile poporului ro-

man, de T. Pamfile, 1914XXV t. Ceral si podoabele lui, dup credintile poporului roman,
de T. Pamfile, 1915.
XXVII. Credinfi
superstifii ale poporului roman, de Artur Gorovei, 1915

.-

2. 5.

XXVIII. Vazduhul, dup credintile poporului roman, de T. Pamfile,


1916

2.

XXIX. Mitologie romneascd,


Dusmani ci prieteni ai onadut; de
T. Pamfile, 1916
XXX. Mitologie romneasca, II. Comorile, de T. Pamfile (Sub tipar).

www.digibuc.ro

3. -

PREFATA
Imi pare fan ca n'am putut afla un nume mai bun pentru botezarea paginilor cari alcatuesc lucrarea de fata, ca s para mai
.apropiata inrudirea intre aceasta cercetare i altele, facute pentru
acelas subject, cu privire la alte popoare sau vremuri.
Obisnuit, unor astfel de cercetari li se zice Mitologii (1), dar
acestea, pe lnga descrierea fiintelor suprafiresti, In legatura cu
omul, imbratiseaza i socotintile poporului despre lume, lucru pe
-care eu 1-am facut In alta parte (2). Dar chiar fr acestea, ceea
ce urmeaza aici nu presenta un tot. Dintre uprietenii" omului,
lipseste Dumnezeu, zugravirii cruia, dup credintile Romani lor,
n'am putut sa-i fac loc laolalta cu attea spirite, parte crestine, iar
cele niai multe paganesti, pentru o pricina lesne de inteles. De
asemenea lipseste i icoana Diavolului, care, prin marimea ei, ar
fi fost o piedica pentru sintetizarea lesnicioasa a celor mai multe din capitolele acestei cercetari. Fara Diaval, nclusmanii" omului vor rasari mai distincti, cevk mai luminati, lucru care nu s'ar
fi intarnplat daca-i puneam alaturi de ,,niinasul" lor. Tot dintre
udusmani" lipseste i spiritul comorilor, despre care voiu vorbi
a iu rea.

Unei asemenea cercetari i se mai poate da numele singuratec


de Credint, Cult sau Religiune (3), ceeace n'am putut face, caci

credintile poporului romn nu se rnarginesc numai la spiritele


pomenite aici, la cele a caror lipsa am aratat-o, sau la acele cari,
pentru numarul prea mic de ntlniri, nu le-am putut socoti ca
(1) De pilda G. de Rialle, La Mythologic tympani', Paris 1878; L. Leger,
La Mythologie slave, Paris 19W.
(2) Povestea lanai de demult, Bucureti 1913.
(3) De pild A. Lefvre, La Religion, Paris 1892.

www.digibuc.ro

IV

avnd drept de a sta alAturi cu celelalte, Dragobete (1), Mtdiliiid (2) s. a.


Credinta, Cultul i Religiunea, ne mai vorbesc despre o mare
lume de Sfinfi, bisericesti i nebisericesti care ne este cunoscu-

VA (3), cum si despre un mare numAr de lucruri i ImprejurAri,


toate, rmsiti de culturi vechi,zoolatrie, fitolatrie, litolatrie, hidrolatrie, pirolatrie, antropolatrie, astrolatrie sau altele.
Deci, astfel am rAmas la numele care mi s'a prut mai bun,
Dupiani i prieteni ai omalui", ca parte dinteo Mitologie romneascd.

Acesti ndusmani si prieteni" nu sunt numai ai Rornnului, cAci


ti bird lnim la toate
In lupta dintre orn si firer
cei ai altor popoare vor fi cu atAt mai apropiati de-ai nostri, cu
ct, paralel, vor fi fost si luptele mai asemAnAtoare. Astfel, sA nu
ne mirAm i sA nu ne risipim truda umblnd dupA filiatiuni, intrebAndu-ne : cine a avut i cine a cerut, cine s'a fAlit cu o avere

si cine s'a rusinat de un furt !


In esent, credinfa, ca orisice necesitate fisiologicA, este aceeas pentru toate popoarele ce trAesc In aceleasi Imprejurri. Pentru acest cuvnt n'am adus material strein de comparatie, cleat
unde apropierea mi s'a pArut cA descopere o curioas identitate,
menit sA punA IntrebAri istoriei sau sA deslege anuinite IntrebA-

ri ale acesteia. IngrAmdirea, at ori ce chip, de material comparativ, pentru potolirea unei curiositAti firesti, n'am socotit cA poate rAsplAti Indeajuns sacrificiile bnesti pe care le-ar fi cerut.
(1) C. Rdulescu-Codin si D. Milialache, Sdrbtorile poporului, Bucuresti 1909,
p. 37 : Dragobete e un flcdu iubiet i uinbl prin pduri dup fetele i fe-

meile cari au lucrat in ziva de Dragobete,-3 Martie. Le prind i le fac de rsul lumii, atunci cnd ele se duc dupd lemne, flori, bureti.."
(2) Marian, Siirbittorik, 111, p. 189 : Mdtaildrd, dup credinta Rcmnilor din
Banat, e o fiint parte omeneasca si parte ingereasca, un june frumos i nemu
ritor, care umbr in lume ca i Sdatoaderii i Rusalele, dar pe care oamenii
nu-1 pot vede, din cauzd cd lumea .s'a spurcat cu sudalme i fradelegi. Matarm] e frate mai mic cu Pastile".
(3) S. Fl. Marian : Cdrailegile (1898), Pdresimilr (1899) si Cincizecimea (1901) T.

T. Pamfile, Sdrbdtorile de vard (1911), Sdrbdtorile de toamnd fi Postal Crdriamtlui (1914) si Creicianal (1914).

www.digibuc.ro

DESPARTIREA I.

SOARTA, AJUTOR, NOROC.


URSITOARELE.
Denumiri. Nunarul i menirea Ursitoarelor. Cele doui servitoare ale lui Alexandru Machedon. Un cioban le af IA casa le vede traiul. Masa tIrsitoarelor la casa

pruncului de curAnd nIscut. Ursirea. TAria ursitei. Ursitoarele sau Zodiile primesc in fiecare seari porunca lui Dumnezeu. Osindirea celor ce ascult ursirea

intr'adins. Dumnezeu, WA a schimbi ursita, *fa pe cei in nevoie. Cei trei


mocani Ursitori aduc ursirea la indeplinire. Ursitoarele la alte neamuri.

Ursitoarele, numite si Ursitori (1), Ursatori, Ursite (2), Ursoi (3),

Ursoaice (4) sau Ursoni (5), iar de Macedo-Rornani Mire (6),ca


Albe (7), Mirdsite, Casmete sau
si la Neo-greci si Bulgari,
Hdrioase (8), sunt, dup unele credinti, trei fecioare sau zne (9),

(1) Bun rezumat in S. Ft. Marian, Na$terca la Romdni, p. 149 si urm. Gf.
Sarbdtotile la Roma'', I, p. 62.
(2) Academia Romnd, Ms. no. 34IS, p. 9 v".
(3) Vieata romiineasca, an. II, vol. VI, p. 63.
(4) Culegere din jud. Dolj.
(5) Densuseann, Grant din Tara Halevultil, p. 232.
(6) L. Sineanu, Basmelc Romnilo, p. 782. D. Cosmulei,
credinli
superstifii aromiineo`i, Bncuresti 1909, p. 8.
(7) P. Papatiagi, Basme aromne, p. 199 : ele vin in trei seri de-arandul la
noul nascut de Ii scriu cartea
(S) Cosmulei, op. cit., p. 10.
(9) Am pute primi i numelc de Ziine sau Zlin4oare, pe cari lc vedem e-

nind la pruncul Isus Hristos spre a-I aplecd, adica spre a-I pnne la santil Maicii Donmului (A. Viciu, Co/link din Ardcal, p. 23, 24). Acad. Rom., Ms. no.
34IS, p. 14 v".
T. Pamfile,

www.digibuc.ro

dupa. altele nsapte rnuieri" (1), iar dupa altele nouii femei (2) cari
ursesc sau ur$esc (3), adica croesc ursita, ursa, urseala sau soarta

noilor nascuti, in Intaia noapte a nasterii,dupa unele socotinte,


in cele trei dintai nopti de-arndul, dupa altele (4), In noaptea a
treia numai (5), sau in cele trei nopti nesot : a treia, a cincea
si a saptea, sau tocrnai in a opta.
Despre Ursitoare, In tinutul Fagarasului, se aude urrnatoarea poacolo unde
vestire, pe care, in variantele sale, o vorn
va fi vorba de lele:
Dupa ce a strabatut Alexandra cel mare ptt la raiu, a aflat
un rege anume loan eznd pe tronul su i tinand picioarele
in apa clocotita de izvor.
Intrebat fiind de ce face el aceasta, -zise regele loan ca apa astfel intrebuintat are darul intineririi.
Alexandru cel mare se ruga atunci sa-i de asi lui putina din aceac-

ta apa, si ceeace o primi, o pastra foarte bine. Cu toate acestea


ins, cele doua servitoare ale sale i-o fume& si de atunci, fiind ele
vecinic tinere i cunoscand viitorul ficarui orn, la nasterea sa i
ursesc soarta" (6).
Prin unele parti, pe unde se crede ca stint trei Ursitoare, se zice
ca dansele trilesc laolalta inteo casa, ca ingrijesc de candelele

i ca sa hrnesc cu carne de furat. lea povestirea respectiv, a curn se aude prin jud. Tecuciu :
vietii omenesti

(1) Densuseanu, op. cit., p. 232.


.
'(2) E. N. Voronca, Datinile i credingle poporalui roman, Cernuti 1903, p.
1070 : Wrsitele sunt /wad femei ; ele mrit fetele, fac s inoard nevestele,
cand cineva face anume pe ursit i le chiarnd cu descantece. Acela ce face,
de-i femeie ori brbat, pe dansele le trimite. Ele totuna torc i destorc ; mit
rog : lumea i mare ! Pentru fiecare ele lucr sa-i vie partea : torc zilele omului,

vieata,

i destorc si deapnd. Pe cine vrau, il nzilesc; pe cine vrau, il o-

inoard".
(3) Acad. Rom., Ms. no. 3419, p. 83.
(4) Ibidem, no. 3418, p. 122 v".
(5) I. Candrea, O. Densuseanu, T. Sperantd: Graial nostra, I, p. 9 : Ursitoarele vin a treia ii dup nastere i urseazd pe prunc. Ele gasesc o turt de pane
tdcutd de-o fat mare, un pahar de apd i un fir ros pe pane. Ibidem, p. 490:
Ursitoarele vin a treia seard la fereastd i ursesc pe copil ; sit afle un pahar de
ap si pane pe masd.
(6) Vieafa romtineascii, 11", p. 64.

www.digibuc.ro

Unui mocan i se fur aproape In fiecare seard Cate un miel


din turma, fara ca macar sa aiba un pic de banueala pe cinev.
Cane nu s'aude, sgomot iars nu s'aude! Cine a fie? Ninieni altul deck vreo Ursitoare, caci numai Ursitoarele se hrnesc
carne de furat! Bun !
Si inteo noapte se pune la panda.

Pe la miezul noptii numai iat ca vede o fetneie sarind in


turma, iea un miel si se gteste de fuga.
Stai ltipa mocanul. Nu mai scapi din maim mea cat o fi
'haul si dudaul. Sa-mi spui in grab cine esti, CA altfel fac moarte
de can !
Iar femeia ceea ii raspunse :
Nu ridick voinice, cocosul dela pusc acuma, ca mare bine
-ti-oiu face !

$i ce bine, ma rog, poti sa-mi face mie pana pe acolo? Cine


kti ?

Apoi eu sunt Ursitoare i In manile mele sta.' vieata ta.


Dac m lasi,bine de bine; claca nu,amar de capul i zilele
-tale !

Mocanul lasa pe Ursitoare In pace, dar porni dupa clansa, ca


sa-i arate locul uncle stau Ursitoarele. Voi ornul nostru sa stie
dansul ce-i pe acolo.
Merge ask merge mult, i dupa un card de vreme ajunge cu
Ursitoarea la un castel mare, unde ardeau o multime nenumarat
de candele. Sute i mii se aprindeau si alte sute i mii se stingeau.

Ce-s acestea ?Intreab mocanul.


Sunt sufletele celor ce se nasc si-ale celor ce mor,raspunse
Ursitoarea.

Ursitoarele furnicau de colo pana colo, turnand untdelemn prin


putin de tot, dincolo mai mult, dupa cum le er
br randueala.
Arata-mi si candela mea!o indeamn mocanul pe Ursitoare.
Si aceasta merse i i-o arta.Mai ave putin undelemn; i Ursi-

toarea i-1 mai sporl. Si se bucura astfel, poate, singurul om de


pe lume, care a stiut vreodata cat mai are de trait, pentru c isi
vazuse candela cu ochii! (1).
(1) Culegere din corn. Tepu.

www.digibuc.ro

Ursitoarele, pe cari mai inainte, in vremuri de inimA curatA, oase sfAtuesc asupra urselii, una mai

meni le vedeau, dupa ce


bAtranA zice despre copil :

SA aibA traiul meu din cutare zi i somnul meu din cutare noapte !
DupA ce celelalte o sfAtuesc sA fie mai miloasA, pornesc nevA7ute spre casa noului nAscut, pela miezul noptii. Pentru aceasta,
la casele cu prunci nAscuti, se lasA usile i ferestrele deschise, iar
lumea trebue sA fie veselA (1).
Prin Tara Hategului, moasa, singura care poate apAr pe copil de toate lolwanele i bogiodatele (dihAniile spurcate), aude cum
ursesc Ursonile in cele trei zile dupA nastere, cnd, pentru primirea lor, se pregAteste masA cu sare, pitd i apd. S'a intmplat cA undev venind Ursitoarele n'au aflat sare, pit i apA; de
aceea s'ait mniat foc si-au ursit pruncului o soart rea. Pe un
astfel de copil 1-au ursit sA fie trAsnit pe Uil &ant (stncA) :
vremea cuvenit, lucrul s'ar fi i intmplat, dacA baba moasA, priceputA i -stiutoare, nu 1-ar fi legat si nu 1-ar fi tinut acasA cu
minciuni panA a trAsnit in acel moment numi cliantul".
Ursitoarele se scoboarA in casA, pe horn, pentru care cuvnt
mama nou-nAscutului se aseazA lngA vatra focului, sat dup
cAloni (sobA), in unghet, unde e locul mai scutit (2).
Prin alte pArti din Transilvania se pune pe masA in cele dinti
trei zile pentru Ursitoare un cot de peinzti nouA, un blid cu Mud
de gru, sare, pane, land i un zeceria. Prin alte pArti se aseazI
trei talgere cu grdu fiert, trei pahare cu apA, trei cu untdelem,
ctiv bani, iar moasa zice cdtecal Ursitelor, ca se le imbuneze_
In Banat se pun In capul pruncului o pogace, trei craceri o pereek nota de breiciri, o oglindd, un pieptene i o lingurA cu unturd pentru Ursitoare, cari lucruri, fireste, a doua zi se impart. Tot
prin Banat, prin unele pArti, in spre seara a treia se pregAteste
un blida.,cel cu notai miini de fAinA de grew, o lingurA nouA cu
sare, alta cu unt i un pahar cu apA neinceputA. Masa este inconjuratA cu niste braciri nouA ; pe ea ard trei lumtinAri lipite de
blidtuel, care are imprejur boabe cu grdu, cacuraz, pcisale, . a..
(1) Gorovei, Credinf

si siipes1ifii p. 343.

(2) Densuvanu, Glaial din Tara Haft-it/id, p. :32-3.

www.digibuc.ro

Paharul cu apa este Incunjurat cu trei fire de indtas rosie,


lunga cat pruncul.
Toate acestea stau la capul patului. Moasa se roaga:
Doamne, Dumnezeule,
Trim ite Ursitonrele
S vin toate %oiose,
Voioase i bucuroase,
La shnie srt gusteasca,
Lui N. bine sa 'mprteascd (1).
N. putinel s munceasca
Si mult bine s trdiascA !

Lucrurile de pe masa rotunda, numit sanie, pe care s'a intins cina sau cinisoara Ursitoarelor, se impart intre moas i trei

fete cam de ate sapte ani, a doua zi.


Prin jud. Tecuciu In Intaia seard se pune pe tabl sau farfurie,
bani, pane, sare, un pahar de vin, dou liimnri i cateva fire
de busuioc (2). Mama copilului i moasa au grija s viseze peste
noapte si sa tin minte, iar a doua zi s-si talmaceasca acele vise,
punandu-le in legtura cu viitorul pruncului (3).
Prin jud. Braila a treia sear dupa nastere, mama copilului
pune pe masa pane, sare, malaiu i o jumtate de oca de vin,

aprinde o lumanare si le lasa asa ca s aiba cu ce sa se ospateze Ursitoarele. Aceste bucate le iea moasa a doua zi (4).
Prin alte parti, din acela judet, moasa trebue sa viseze ceva
In acea noapte si din cele ce le viseaz, talmaceste viitorul pi uncului nascut (5).
Prin judetul Muscel, ,,ursitoarele se pun In a treia seara dela
nasterea copilului i constau din pane, ceapd, iith, vin, carte,
(1) Sri urseascii.
(2) 1. A. Zanne, Proverhele Pondinilor, TX, p. 382 : La noul nscut se in-Untie masil seara pentru Ursitoare, cAci de nu vor aveh masa, il ursesc ru pe cel

nilscut, si cum 1-or ursl, ash va fi".


(3) La un cumnat al meu, decedat la vrsta de 30 de ani, soacra mea a visat trei Nemti lutari cari au venit la fereast. Poftiti inluntru fiind, ei au raspuns :
Apoi,

s intrAm

cti s rmnem !

Si au pornit.
Si acesta s'a socotit ca un vis ru.
(4) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 271.
(5) Ibidem, p. 2S9 ; cf. si p. 302 v".

www.digibuc.ro

de e baiat cel de curnd nascut, ori custituri $i faioare,s coas


sa-i creasc prul,de e fa% sare, lumnare aprins, s vada.
Ursitoarele, numele celor trei femei..., un franc, $. a. Ursitoarele
astea se pun pe mas la icoan, spre rasarit, s le vad Ursitoarele. DupA ce s'au rnduit, Incepe moasa sA se inchine, rugandu-se
la Dumnezeu ca Ursitoarele ce au sa vina noaptea, sA urseasc
bine pe copil.
Dimineata urmAtoare, moasa iea pentru sine darurile puse la
icoan.

Pentru ca Ursitoarele sa nu fie scat-bite si deci s nu fie scArbit

nici vie* copilului, e bine ca printii, In cele opt zile dela na$tere, sa nu fie tristi" (1).
Prin jud. Gorj, a treia zi dup nasterea pruncului se curAta.
casa $i lehuza, iar seara, inainte de apusul soarelui, vine moasa pregatit pentru punerea arsitoarelor eu o azim coapta. In spuzA, uns

cu miere la cele trei cruci de pe ea. Azima o a$eaza pe un scutec nou pentru prunc, 4ternut peste ni$te fa$e, pe o masA, lng
mama. Pe scutic, lngA azima, mai pune un paliar de vin, unu de
apii, sare i un ban de argint pe Nine, o pereche de bete de
ale moasii i trei linguri de cari se leaga cu nuitas ni$te flori..
DupA ce le aseazA, moasa face nouA inchinAciuni i zice:
Sfintelor,
Bunelor,

Sa va aduc Dumnezeu curate,


Luminate,

Butte ca panea,
Dulci ca mierea

Si line ca apa!

Masa Ursitoarelor, astfel pregatita, ramiine pana a doua zi, cnd

venind moasa, o ridicA. Argintul de pe pane Il pune pe pieptul


pruncului, iar pnea, vinul i apa se dau la ni$te copii curati (1)..
La Macedo-Romni, a treia zi, un copil de 12 ani, cu parintii
In vieata, coace o turtifii de aluat nedospit, care se pstreaza sub,
(1) C. Rhdulescu Codin,
legende i amintiri istorice, Bucurestf
1910, p. 106. Gorovei, Creding p. 343 4 : opt zile dela nasterea unui copil,

parintii lui s fie tot veseli, iar nu tristi, chci se intristeaza Ursitoarele, si cum
vor fi ele in acele opt zile, as va fi i copilul in vieat.
(2) lc. I. Constantinescu, Monografia comunii Brdnesti din jud. God, Tg.Jilt 1914, p. 128.

www.digibuc.ro

perina pruncului 40 de zile. De-i baiat cel de curnd ntiscut, i se


mai pune o punga cu bani, o armii, o carte, ailrniiri, hrtie 5i
o panes', iar de-i fat, un degetar, foarfece, 5. a. Gina din ograda
se trimit pe la neamuri, ca sa nu se sperie Casmetele (1).
Prin alte parti macedo-romne, Mirele au o primire Inca mai
de cinste.
nVenirea Mirei, se face cunoscut celor din casa printr'un mic
semn ce se iveste pe nasul copilului. Lauzei i se d sa" mnince
intr'o tava din trei feluri de bucate. Impreun cu dnsa mnnca
si trei fetite ce au parinti si cari reprezinta pe cele trei Mire.
Dup ce luza a isprvit de mncat, restul bucatelor se pune
cu farfuriile pe tin scaun lnga icoana sfnta, ca sa vie Mirele
sa mnnce.

Dupti ce s'au ridicat oaspetii dela mas, un baiat umbra' cu o


120 la toti si adun mahmudle, cari mai apoi se coasa la fesul
copilului. Pe la miezul noptii, pleaca oaspetii pe la casele bor.
Moasa ramne alai la urm. Ea cere sa-i aduca putin grail, un
nasture de argint, o cpatina de usturoi 5i putin lulachiu. Toate
acestea le amesteca, le Infsoara intr'un petec de panza si le pune
l a uzei subtioarl
Aceast leg-Mull o poarta !Liza tot timpul luziei.
Acestea, In Clisura.
La Crusova, ospatul ce sa da a treia sear dupd nasterea co-

pilului In cinstea Mirelor si chiam pugunic. Cu acest prilej, tin


baiat cu tata si mama frnge o turtei, 5i oaspetii o mnnc toata,
ca s nu rmaie pAna a doua zi nici o buctica, cad altfel copilul iesa hot.
In Metova acest ospat se zice masa a le Stei-Marie, din care
latiza nu iea nici o muscatura. Daca in timpul acestui ospt se
ivesc pe obrazul micului pete negre, zic ca l-au ars Mirele.
In alte parti mai e obiceiul ca sti fad. trei colaci mici hotriti
pentru cele trei UrsitoaTe : unul se coasa la fasa copilului, al doilea
se atrn de gtul lauzii ca sa-1 poarte 40 de zile, al treilea il mannca !Liza a noua zi dela nastere.
Tot atunci se mai face si o turtd cu zahar in forma de colac,
care se mannca de toti cei de fata" (2).
(1) Cosmulei, op. cit., p. 8 9: ,,DupA trei nopti, parintii pun in leagntil
natuhii (copilului) monete de am-, cu cari Mirele sA fie ademenite a-i crol o
soarta cu bielsug". ,,Ca vai de eel re n'au de unde sa dea Zdnelor cele cuveni te!"

(2) Ibidem, p. 9

10.

www.digibuc.ro

Daca Ursitoarele gasesc casa cu pruncul neluminata, ele nu infra


inluntrul si astfel, copilul ramilne neursit. uNu-s atti oameni
neursiti?"
Ursitoarele, dupa unele credinti, se numesc :

Ursitoarea, este cea mai mare dintre dnsele. Ea tine furca


fusul;

Soartea, care toarce,


Moartea, care curma firul.
Dupa unele credinti oltene, cele trei Urscitoare cari vin cu
ingerul, ca s urseasca pe cel de curnd nscut stint:
Copal hind In care s'a nscut pruncul ;

A doua: Ziva in care s'a nscut pruncul,


A treia : Ceasul In care a picat pruncul din pntece.
Tustrele fac sau torc firul vietii unui orn, care este cotit prin
toate locurile pe unde cel venit pe lume va umbla In vieata lui,
dela ursald i !Ana la moarte.
Une ori se spune c acest fir I! d Duinnezeu Ursitoarelor 5i
acestea it pun pe pamnt, aseznd pe el toate intmplarile pe
cari le va ave omul si dela cari dnsul nu se poate abate cu
nici un chip.
in aceasta privint, se povesteste c un orn a aflat in vis, dela
Ingerul pruncului sau, ca acel prunc se va innec in fntna din
ograda lui, atunci cnd va avea vrsta de 9 ani. Omul, stiind
astupat fntana, socotind c cu chipul acesta copilul va
scap cu vieata, neavnd in ce s& se innece. Copilul ins, tocmai
in ziva and a implinit noua ani, s'a dus la fntna astupata, a
pus capul pe cheile (1) fntnii si a murit (2).
Dupa urmatoarea povestire, Ursitoarele,sub numele de Zodii,
aceasta,

primesc in fiecare zi poruncile lui Dumnuzeu, pentru cei ce se


nasc, cari, astfel, rinn legati de-o anumita soart sau zodie, pentru totdeauna :
Ci-ca un rnprat ave trei feciori. Inteo zi ii cheama pe tustrei la dnsul si le spuse:
Dragii tatii, m'am gandit i eu, acuma cnd sunteti i voi
ajunsi la vrsta de muna, s v dau pe la treburile voastre

(!) Glazduri, ghizdHe.


(2) Cred. Rom. din com. Catane, jud. Dolj, impart. de t. St. Tutescu.

www.digibuc.ro

sh nu vh mai tiu pe laugh mine, s-mi phstrati si sh-mi sporiti


_averile mele ; s nu fie bhnat mai incolo, la vremurile voastre de
insurAtoare, i s-rni spuneti ch unul a muncit niai putin
luat
mai mult, si sh se iste ash srnnt de galceav i vorbh. laca,
v'am fAcut averea mea toath trei phrti de-o potrivh: s
iea
fiecare si s'o phstreze fiecare duph vrednicia i mintea lui. Cine
a mrtri-o, bine de bine ; cine a prhpdi-o, paguba lui ; 1-olu vedeh si eu cu ochii mei pe cel tichlos si nu i-oiu Ihsh la moarte
zilele noroadelor pe mni, ca s le dea de rAph iute si de
grab !

$i dupa asta, imphratul le-a dat ce li s'a cuvenit, si el s'a tras


de-o parte, st tach si s s uite. Fiecare din cei trei feciori au inceput sh munceasch pe socoteala lui, i fiechruia ii mergeh cum
Ii inergeh, dar celui mai mic dintre frati, i mergeh ca racul. Pe
ce puma mna, praful i pulberea s'alege: intr'o zi i-au murit
vitele,
otrvite, intealta i-au ars cosarele cu pustia neagr
ce mai ave inteinsele, in alth zi alta, pnh cnd a rmas ca vai
de capul lui. Mai rhu nici eh se puteh !
Duph o vreme, vhzndu-se el shrac lipit phmntului i gol pistol, si-a luat lumea'n cap si s'a tot dus s-si caute singur partea,
dach pustiul de nctoc n'a stiut sh-1 ghseasch pe dnsul.
Merge el ai ajunge lute() zi spre sear inteo phdure. Acolo un unchiaS fceh haragi pentru vie.
Buna ziva, mosule !
Tnzi durnitale, flchule; da ce umbli pe-aici ?
Apoi, mosule, i cu mine, povestea cntecului : am plecit

in lume sh-mi pun nume. la-s un biet om nevoias!Nu mh-i primi sh-ti ajut si eu la lucru?
Cum nu ; auzi vorb !

si-au muncit amndoi,feciorul de'mprat i unchiasul, mind


seara trziu, cnd btrnul zise :
Apoi, nepoate, s tii ch eu nu-s de pe-aici, si ca s mergem tocmai la mine acash, ne-ar trece toatil noaptea pe drum.
Hai si ne-om duce la bordeiul pdurarului si-om mneh acolo.
Au pornit amndoi, au ajuns, au aflat cevA de-ale gurii, si
dup asta, cum erau i truditi, s'au culcat. Si cunt s'au culcat, au
thcut. Noaptea, ash pe la cnttori, s'aud iiite lasuri. Da sh.
titi ch bietul fecior de'mprat, deprins cu pat si perin mai moale,
nu putuse atipi nici ct ai bate in amnar : se'ntorceh cnd pe-o

www.digibuc.ro

10

parte, cnd pe cealaltil, ca un puiu intr'o frigare.


$i cum spuneam, pe la cnttori s'aude la fereast :
Doamne, Doamne !
Ce-i, Zodidor ? intreabil unchiasul cu care feciorul nostru
lucrase in pdure.

Astzi, attia s'au nscut si atatia au murit; ce facem ?


$i le rspunse rnosneagul :
Pe cei ce-au murit, Dumnezeu s-i ierte ; cei ce s'au nascut,
aiba partea noastr din asta sear!
Feciorul ascult si tilce, si se minuri si dnsul mult de cele
ce vede ca se petrec.
A doua zi unchiasul si feciorul de'mprat se scoala si se clue
din nou In padure, fac la haragi toat ziulica, iar seara mosnea.
gol zice din non:
laca, vine si noaptea, si noi, de isprvit, tot n'am isprvit ;
mai mare truda ne-ar fi s'o pornim pe vremea asta tocmai la
mine acas. Hai si-om mane la curtile impratului, c'om gsi,
cred, o buntic de mrnlig si-un ungher unde s ne hodinirn ciolanele peste noapte !
$i s'au pornit. Si par'c ell un fcut. ImpAratul i-a intiimpinat
la poart, i-a dus in castel pe din fat, pe scrile cele mari, i-a_
pus la mas cu dnsul, iar peste noapte le-a asternut inteo odaie nemaipomenit de mndr.
Feciorului de'mprat i se speriase somnul din nou : st si se
gndi, si asa II apuc vremea cnttorilor, cnd auzi la fereast:Doamne! Doarnne!
Ce-i, Zodiilor ?le intreb btranul.
Astzi, atatia s'au nscut, si-au rposat attia. Ce facem?
Pe cei ce-au murit, Dumnezeu s-i ierte; cei ce s'au nscut, aib traiul nostru din seara asta !
Tocmai acuma pricep feciorul cel imprtesc minunea cea
mare. Unchiasul cu care petrecet de dou zile nu er altcinev
dect prea sfintitul Dumnezeu, care toate le stie si toate le crmueste cu vorba lui cea fr de protivnicie. De ce s-si mai
treacA leriul de geaba ? $ti un lucru si nici acela prea de veselie, c el se nscuse in zodia celor ce au s triasc traiu de
bordeiu, si sntate bun! De asta n'ave noroc, si vorba ceea :-_
DacA nn-i noroc si parte,
Geaba te mai scoli din noapte !

www.digibuc.ro

11

A sdrutat dreapta lui Dumnezett si a plecat.


Acuma aveh tut end : sa mearga acasa la tata-sau, Imparatul,
s pice in genunchi inaintea lui si sa-1 roage sa-1 ierte si sa-i
spuie:

Tata, stint orn cmn se cade, si-mi place munca, si-s orn de
cinste, si care mi-i vina daca n'am noroc?
I-a spune dupa asta, imparatului, povestea intalnirii cu Dumnezeu, si poate s'a milostivl impratul si 1-a lash In ograda slujitor
ca orisicare slug, pe mncare si purtare.
Ash si-a pus in gnd si as a si fcut. Impratul I-a ascultat,
si daca nu 1-a imbratisat si nu 1-a srutat, apoi, nici de izgonit
nu 1-a izgonit. 1-a dat si lui o treaba acolo pe la tarcul oilor si1-a lsat in pace.
$i a inceput feciorul de craiu munca grea, si-au inceput din
nou suprarile sa-i villa peste cap, si tot sacul cu amar s se
verse peste dnsul. Banul nu si-1 mai vedeh strns in oungar
straiul nu sta o zi pe trupul lui curn se cade, si vorba leganattt
dela nimeni nu afl. Rau si ru, si din rau tot mai rau , povestea.
cntecului :
Unde-i bine,
Nu-i de mine ;
Unde-i ru,
Hop i eu !

5i ornului i-i greu pana se porneste de vale de-a berbeleacul,


c nu se mai gndeste la opreal. Ash si ist' fecior de'mparat_
Dupl ce se vede deprins cu nevoia ca tiganul cu scnteia, ce-si
zice:

Calicului, scufie de margritar ii mai trebuie ; ce-ar fi 0_


rmn din gol cu pielea! Hai s m'nsor!
Si s'a'nsurat scurt si de grab. Nu cu fata de'mprat, si nici
cu fata de boier mare, da macar nici cu una, de istelalte, din
oameni muncitori, de-alde noi. Sacul stie s-si caute petecul si
spinarea scarpinarea. $i-a ales feciorul de'mparat nevasta pe Tunsdlica, fata gainresii dela curtile craiului.
$i a facut o nunt de s'a dus vestea si povestea, o saptaman
incheiat, de umblau si curcile cu chef ; si dupa nunta s'au pusinsurateii cu srg pe munca.
5i-a trecut numai o zi la mijloc si pared alt soate bte ach.
peste capul lor.

www.digibuc.ro

12

Ei, nevast, ce zici : merge ?


Cum s nu meargA ! Ziva bun se cunoaste de dimineatil;
lu esti cruce'ntreaga, dar dintr'o sutA, una sA fie si-a mea.
Si-anume care?

Cnd te-a'ntreba cineva ceva s spui : nu stiu, nu-s ale


inele; Tunsalica stie, Tunsalica are!
Bine, femeie, bine!
Si-asa.

Acir prinsesera tinerii nostri la chiag. De bani nu se puteau


plnge, de vite nu, painant cumprau, vin la beciu si bucate'n
.cosare strngeau.

Ei, da-ti merge bine!Ii zicea unul.


De, ce sa zic; Tunslica stie!
Ai bnet, am auzit; ai stransur...
De, ce sa zic. Tunslica stie, Tunsalica are.
CA vedeti, Tunslicai ii scrisesera Ursitoarele alta zodie.
Odata numai, inteo vara, fAcuse feciorul de'mparat un stog de
grau cu spicul ca'n poveste, cat vrabia, si paiul cat trestia. Si-I
Intreb un boier.
Dar al mriei tale s fie stogul ista ?
Al meu, a fost rspuns feciorul de'mpArat ; si cu,m a zis,
de-odata s'a auzit un bubuit, si-un trasnet, si stogul cela cat
..ai face o mamligA, s'a prefcut in cenusa.
Si iaca as: uitase vorba ceea: Tunsalica stie, Tunsalica are",
ca Tunsalica avea alt zodie.
Si-atata-i povestea (1).
Nimanui nu-i este ingduit sa asculte ursirea Ursitoarelor. Pentru aceasta, cel ce se uita spre feresti in cele dintai trei nopti ale
nasterii unui copil, va fi osandit, intocmai cum este osndit si
cel ce ascult vitele cari vorbesc in noaptea de Sf. Vasile, cnd proorocesc -viitorul. Astfel, inter) poveste a Sfntului Petru, care nu
voia sa se nasca, vrAjitoarea adus la cAptaiul lAuzii, a spus tatAlui lui St Petru, care era dascal :
SA stii, dascale, ca are sl-ti moarA si dAscAlita, si pruncul,
si pAcatul cel mare al dumitale va fi. Am sA te invat eu ceva,
dacA md-i ascult : pune urechea pe pragul casii si asculta gla(1) Auzite dela loana Popovici, inahalaua Sf. Ion din Tecuciu, In 1905.

www.digibuc.ro

13

sul Ursitoarelor. Din cuvntul lor dumneata lesne vei afl cheiar
dar sa stii atta : ca cine ascult ursirea, moare de moarte ndpraznicti.
C'apoi ia sa vezi! suspina dascalul ; pentru mine tot una-i,

o rogojina veche pe care nici cnii n'ar roade-o. Ce sa mai traesc!


Sapa si lopata, si-o mAna de tArAna in ochi! Feciorul sa-mi traiasca si sa ma urm2ze In lume, ca eu mi-am trit traiul, mi-am
mncat malaiul, si de-acuma, aleluia!

Si mai mult pe glinduri nu stat. A pus urechia pe prag si-a


ascultat, si-a auzit cum grai una din Ursitoare :
Petrea, feciorul dascalului, nu se va naste [Ana cnd tata-sau
nu i-a fagadul de nevasta pe Zana far'de tata. La urma urmii,
pruncul are sa se faca Sfnt!
Gill apoi a doua Ursitoare:
Cartea vietii lui sta deschisa pe o masA, In china, de piatra dela lzvorul Iordanului.
lar a treia Ursitoare, care into tdeauna rosteste aceleasi cuvinte,
sfArsi (1):

Cine ne-a ascultat intru fulls, de mna pruncului sa moarA !


Dascalul, dupa aceasta a putut fagadul feciorului, acesta s'a
nscut, dar povestea arata mai apoi cum el a trebuit sa fie ucis
de copilul sau (2).
Alta data doi Sfinti se roaga lui Dumnezeu ca sa se stramuteursirea Ursitoarelor, dar zadarnic:
nLa un om odata vin cele trei Ursitoare ca sa-i urseasca
pruncul de curnd nascut. In casa lui se aflau atunci Sf. Glieorglie i Sf. Dumitru, cari au auzit ursirea prin gura celei mai
mici dintre Ursitoare :

Copilul va creste mare si cnd se va insur, va trece cti


mireasa lui peste un ru, va cadea de pe cal si va mull innecat !
Cei doi Sfinti, auzind aceasta, spun omului ca atunci canci
va fi sa-si insoare feciorul, sa-i pofteasca si pe dnsii la nunta.
Ceeace omul nu uita sa si faca.
Nunta trebuia sa treaca peste apa hotarit. Atunci Sf. Dumitru

(I) Academia Romnd, Ms. no. 3418, p. 389 v: UNitoarele sunt trei, si cum.
zice cea din urm, asa rmne (Cred. din jud. Botowi).
(2) Pamfile, Sdrbliforile de yard la Romdni, p. 119 i. min.

www.digibuc.ro

14

.ca s impiedice indeplinirea soartii, i schimb calul ski cu al


.mirelui, dar nu se stie cum se intAmpl, dci calul lui Sf. Dumitru poticni, iar cu coada stropi pe mire, ash c acesta s'a innecat numaidecht.
VAzAnd aceasta, Sfintii merser la Dumnezeu si se rugar ca
s-1 invieze. Dumnezeu ns le rspunse c una ca aceasta s'ar

pute face numai dad printii mortului si-ar da din zilele lor.
Dar acestia nici nu voirA sA aud i astfel mirele rmase bun
mort" (1).
Din jud. Covurluiu avem aceastA povestire care ne-aduce
minte moartea copilului pe ghizdelele fnthnii:
tu

Era odath un orn bogat. El tri singur numai cu nevasta.


dete Dumnezeu un dolofan de copil, mai tArziu, dar pe semne
dat omului, c Ii muri copilul.
A doua oar tot ash o pti.

Ce .sA fad el? li zice in sine d de-acurna are s asculte


Ursitoarele, d pal acuin nu le luase sama.
Si nevasta nsc un copil mai frumos ca ceilalti doi.
Seara se lipi de peretele casii. Trec un ceas sau mai multe,
numai ce vede trei psrle sau trei ingercqi albi, d se pu-,
ser la fereast chte trei.
Intaiul zise:Copilul nscut va fi mineinos i curvar! Al doilea zise:
Copilul nscut va tr rAu: va fi curvar i mincinos!
Iar al treilea, cum zice, ash rmne. Zice:
Copilul nscut va till bine, nu va ave sfadA, va fi cuminte, cinstit, iar la varsta de 16 ani va murI innecat in fntAna
din curte !
A poi sburar.

Omul acela, cu iniina plin de bucurie, intrA in casA, face bal


mare de bucurie c poate de-acum s-1 scape de moarte pe
.copil. A doua zi se astup fntna, iar de-asupra puse un car
de spini.
cAnd ajunse la 16 ani, intr'o searA vede c biatul lipseste
din cas. Il asteapl mult si bine, I!
Aprinde o lumilnare si se duce cu femeia la acei spini s vad dad n'a a(1) Pamfile,

Sdnidtorde de totuand si Postal Crdeiumdui, p. 70.

Basmele, p. 22, 144 5. V. i Ion Creadgd, VII, p. 108

www.digibuc.ro

10.

Cf. L.

15

dormit pe acolo. Nu se vede. Atunci omul iea un par si ridica


spinii in sus. Ce sa vezi ! Biatul isi fcuse loc sub spini si acolo murise!
Zodia omului se implineste!" (1).
De asemeni se crede ca este pedepsit si acel ce umbla pe urrnele Ursitoarelor ; unul ca acela ologeste (2).
Prin Tara Hategului se povesteste a Ursitoarele au ursit unui
copil la nastere, c va lu la vremea cuvenita de nevast pe
mama lui. Moasa, auzind, a spus femeii, si aceasta, ca s scape
de pcat, si-a trimis copilul in tari departate. Peste cativa ani
insa a rmas vaduva si nu s'a maritat decat tarziu, dupa un fecior venit din lume, care era tocmai fiul ei (3).
Intalnim totus povestiri dupa cari Dumnezeu poate schimba,
ca un atotputernic, scrisa Ursitoarelor.
lata una care se aude prin Oltenia:
Dumnezeu a plecat odata singur pe drum, si s'a intalnit cu tut
orn nevoias, sarac luci.
Unde te duci tu, omule ?-1-a intrebat Dumnezeu.
Unde s ma duc! Merg sa aflu pe Dumnezeu si sa-1 omor,

cad el m'a lsat pe lume sarac, de n'am de pe ce sa beau oleaca" de ap!


Iar Dumnezeu ii zise:

Aici ai o gresala, prietene. Nu Dumnezeu este cel vinovat


di esti sarac, ci Ursoaica ta. Ea a hotrit s fii as cum esti !
Si pe urm 1-a indemnat:
Haide cu mine. Avem sa intram inteo casa. Acolo tu sa te
pituli sub. o mas, ca nu peste mult vor veni si Ursoaicele i vor
pune pe masa o multime de bani. Cand vei putek s te scoli,

s ieai din gramad cat vei vol si s fugi. Ele te vor aluna te
vor prinde si te vor intreba de ce ai furat. Tu sa le raspunzi
as, ca ele te-au arsat sa furi, ca-ti vor da pace !
Au mers, au ajuns, si lucrurile s'au intamplat intocrnai. Sracul
s'a imbogatit cu chipul acesta, fara ca sa stie prin ajutorul cui (4).
(1) Ghiluvil, II, no. 7, p. 3

4.

(2) Gorovei, Credinfi, p. 94.


(3) Densueanu, Grain! din Tara Hafegulni, p. 232.

(4) Culegere dela Zainfir Otea, com. Flore,ti, jud. Dolj, imprt. de Gh.
Schinteie, prin d-1 H. N. Tapu.

www.digibuc.ro

16

Deci, o abatere dela ce ti-i scris, tu frunte ti-i push>, dela ursirea Ursitoarelor si mai ales dela cuvantul celei mai mici din Ursitoare, despre care se spune ca este nestriimutat de obiceiu (1),.
nu se poate.
0 singura data, pe lane]. Ursitoarele fernei, Intalnirn i pe Ursitorii barbati, i anume tot in povestea Sfeintului Petra, pornenita mai sus. Dupa cat se pare, ei ajuta ca sa se indeplineasc .
scrisul fiecarui orn.
JatA fAriima corespunzatoate din acea poveste :
HPruncul se nasc, dascalita se scula i incep s-1 ingrijeasca,

Zilele treceau spre bucuria batrnilor, dar vesnic isi aducel


aminte dascalul de osnda Ursitoarelor i pentru asta,facnd sfat
cu baba, se hotari sa-si aseze feciorul intr'un sicries frumos
sa-i dea drumul la vale, pe apa lordamilui.
CA, zice el, daca. Dumnezeu ne are in grija, nu I-a las sa
se prapadeasca, ci-1 va aduce spre vieata!
$i asa, sicriul cu pruncul porni in jos pe apa, parintii II petrecura cu ochii cat putura, i apoi, cand il prapadira din vedere,
intrara in casa, plingand amandoi.

Pluti sicriul mult, pana cand inteun tarziu ajunse la castelul


cel mare si luminat al celor trei Ursitori.
$i Ursitorii acestia ce-s? Trei mocani.
Cei trei mocani, dara, s'au sculat and 1-au vazut venind, 1-au
prins cu cangile, si cercetandu-1, gasira intrinsul odorul

scoa-

sera afara. $i s'au bucurat mult, s'au bucurat cA pot a creasch


5i ei un suflet venit de peste ape; 1-au sburatacit si 1-au facut
frurnos, sA se uite lumea la dnsul ca la o faptura durnnezeeasca..
lar la notai ani, cand se facuse baietandru, ii chemara cei trei
Ursitori la ei i cu glas raspicat i-au zis pe rand :
SA te duci, Petre, i gsind pe Zeina fcir'de tatd, sa ti-o
faci draga i sa ti-o ieai de nevasta!
Iar al doilea :
SA ceri dela tatal tau cartea vietii tale!
5i cel din urma :

(1) Cosmulei, og. cii., p. 9.

www.digibuc.ro

6;4
17

It.

AscultA, Mete; sA nu cumvh s uiti porunca


toarii
_
a treia, si sA nu omori pe dascal !
13Aiatul le sArutA mnile la tustrei, se InchinA pn' la pAmnt
si pled. In sus, pe malurile lordanului.
Mers-a mult, o lunA, doua, ct a fi mers el, eu nu stiu, dar
stiu c'a ajuns la casa lor cea bAtrneascA, unde si-a gAsit pArintii
sAnAtosi. S'au bucurat cu totii si s'au ospAtat la olaltA, dar vremea treca i dupA socoteala feciorului, vremea er scumpA.
Tatg, grAl feciorul, sA-mi spui unde-i cartea vietii mele ?
Dascalul stAt o clipA pe gnduri, ii aduse aminte de vorbele
Ursitoarelor i zise :
Cartea vietii tale stA deschisA In chilia de piatrA dela Izvorul lordanului; du-te i ti-o iea.

M'oiti duce, tatA, dar mai inainte de pornire, trebue s te


omor. Cine se mAsoarA cu rndueala lui Dumnezeu, vrednic de
osAndd este ; cine ascultd sfaturile tainice ale Ursitoarelor, dupd
hotdrirea lor, se cuvine sd /ward !
LuA apoi o secure, si ridicnd-o In sus, i despicA in dotiA oa-

sele capului. Pe urrnA sArutA mna maicA-sei, Ii cer iertare si


plecA la drum,
Si la sfArsitul anului
Ajunse la Izvorul Iordanului,

la chilia de piatrA.
InAuntru er o masA sApatA in stanA si un covor frumos peste
dnsa, iar pe d'Ansul sta cartea zilelor lui Petrea. In cartea asta
a vigil se afl,
scris tot ce are sei pdtimeascd omul In lu-

mea lui Dumnezeu, de cdnd se nate ci pnd cdnd moare" (1).


Prin urmare, dup credintile poporului, Ursitoarele scriu viata
omului, ash cum are sA se desfAsoare, in toate amAnuntimile, si
-acel scriS alcAtueste cartea vietii sau cartea sortii. DupA alte credinti, Ursitoarele cntii cuprinsul scrisului care rAmne ash cum a
fost cntat, dupd cum spurieau i Grecii, prin Homer: Zeii insisi nu
pot scAph pe eroul iubit de moartea comunA tuturora, odatA ce
Moira primejdioasA l-a apucat spre a-I cufundh. In somnul adnc
al mormntului" (2), si cum am vAzut c povesteste i crede si
poporul nostru,
(1) T. Pamfile, Sdrbdtorile de yard la Romni, p. 120 1.
(2) Odyssea, III, 236 ; cf. L. *ineanu, Basmele Ronuinilar, p. 143 si urm.
T. Pamfile, Mitologia, I.

2.

www.digibuc.ro

18

Ursitoarele le au aproape toate popoarele vechi i nouk


Romanii le nurniau Parcae, i erau trei : Parca, Nona, Deparalle cu
cuma, iar mai tttrziu, Nona, Decuma i Morta,
Moirele grecesti, iaras trei : Cloto, cea care toarce, Lahesis, cea
care hotraste soarta, si Atropos, cea neinduplecatii dela hotilrirea luat. Neo-Grecii le zic aproape la fel.
ca i Macedo-Romttnii le zic Mire sau Nriicinite (1),
uneori

chiar

Samodive, pe

cari odat le Intalnim ca

pe Ziiniparele noastre, la adapostul unde s'a nscut Isus Hristos, cusndu-i hainutele (2). Nrd$nitele sau Narmitele le intalnim intr'o povestire care ne-aminteste pe una a noastrk dupa
care feciorul trebui s mall in ziva nuntii :
,,Cele trei Naresnite venirk insa Todora, o fetita mica, nu
inchide ochii, ci priveste si ascult Naresnitele.
Intaia zise :

S. luam copilul !
A doua zise :
S nu-1 luam, pti nu s'a face mare, piln nu s'a face de sapte ani !

A treia zise :

Sa se faca mare, s'ajunga flacau bun de 'nsurat, sa se logodeasca la vreme cu o fata frumoask pe care s'o iea, iar cnd
se va inapoi dela cununie, dela biserick noi sa-1 luam.
Ele 1-au ursit,
avem i noi un cuvnt care se apropie de
cuvntul bulgaresc: gl-au neirocit,
si apoi au pierit.
Povestirea arata apoi cum Todora se 'mbrac barbateste in
Jocul fratelui stt mai mic, sorocit s moat-A,

astfel niste Van-

turi o ieau pe dansa In locul fratiorului sail (3).


Siirbil numesc Ursitoarele, Usude sau Suienite, aproape sa se
confunde cu Stretya (4).
La Albanezi cuvntul celei din urma este hotrttor : pasa care
le asculta cuvntul, aude pe a treia Ursitoare zicand:
Acest copil va till multi ani, va ucide pe pask luandu-i
marirea

fata (5).

(1) A. Dozon, Chansons populaires butgares, Paris 1875, p. XXVI.


(2) Ibidem, p. 159.

p. 331 2.
L. Leger. La Mithologie slave, Paris 1901, p. 163.
Inca mai numesc Bulgarii Ursitoarele: Urisaid sau Orisnid sau Sreda.
(4) A. Dozon, Contes albanaises, Paris 1881, p. XXIII.
L. Leger, op. cit.,
(3) Ibidem,

p. 165.

(5) Ibidem, p. 99.

www.digibuc.ro

10

Ru$ii le numesc Thdjenice, Rogianice (rod, nastere) sau Sud le_nice (sud, judecat, soarW.
Cehii, Croatii i Slovenii le nu m esc Sulnke, Sudjenice, Solenice, Sudicichi (1).
Popoarele romanice le cunosc sub numele de Fit's, Fate, Fadas (2).

(1) L. Leger, op. crt., p. 164 5.


(2) L. *dineanu, Basilic* Rorminilor, p. 786.

www.digibuc.ro

INGERIL
Clderea lui Lucifer. Inmultirea Ingerilor. Rostul !or in cer. Intiul inger
pfizitor al omului, sprijinul lui Hristos. Ingerii mijlocitori litre Dumnezeu
oameni. Legenda rAdacelor qi.a licuricilor. Ingerul sau Ingerii pazitori i Ursita.
pruncului. Diavolul din stings omului i lupta lui cu Ingerul pazitor. Fug&
Ingerului plzitor. Incheerea socotelilor in cer. Luarea sufletului i preumblarea lui. Paza mormntului. Rugiciuni catre Ingerul pazitor v. a.

la Macedo-Romani : anghelu, ,,de-a dreptul din grece*te" (1), la Megleno-Romani, angIzil (2), ,,trimis ceresc" intaiu,
In latinitatea cretina, ca i ebraicul
ntrimisul regelui" (3),
se bucura de cea mai mare cinste la Romanii de prettilindeni.
Credincioasele slugi ale lui Dumnezeu, fcute Hcfela 'nceputuf
inceputukii", s'au imputinat dup rasvratirea Necuratilor (4), a IngeIngerul,

rilor ri de sub capetenia lui Lucifer and, dup unele credinti,


se pune inceputul neamului diavolesc.
Povestirile credintile poporului roman privitoare la cderea
ingerilor le-am dat In alta parte ; aici se pune numai urmatorul
fragment de text vechiu:
nA patra z, dud fiace Dumnezau luminele cele mari i stealele, inteaciasta z au cazut den cerui Luceafeirul carele [era] mai

mare pre o ciat de ingeri den ceatele ingereti. Carele [pentrucal s'au mrit dentru sane i s'au mandritu in cugetul ski i au
zis ca-[i] va pune scaunul sau inpotriva scaunului lui Dumnezau, [ca s sal ivasc i el tocma cu Dumnezau ; deci numai [s'a
gandit] acesta gaud intru sine, atta s'au i desfacut [din cer i au
cazut] cu toata ciata lui. i trecur unii pn In adancul pmn(1) L. $Aineanu, Semaseologie.

(2) P. Papahagi. Megleno-Romdnii, Il, p. 54.


(3) lov, Ii &TA Saineanu, Semaseologie.
(4) Pe larg, credintele i povestirile romane0i desp:e cdderea lagerdor, le-am
al-Nat in Poyestea lumii de demult, p. 63 0 urm.

www.digibuc.ro

21

tului, aiti in fundul mrii, alti pre pmnt, alti In vilzduh, alli inteapg. Si toti aceia at[i] au czut de in cer [ad acel voevod,
fcutu-s'au diavol intunecat..." (1).

Fig. 1. Cdderea Ingerilor (iconita de pe o carticid din c. 1720 (2).

Cetele Ingerqti, rmase In cer, se inmultesc necontenit; intea(1) Acad. Rom., Ms. no. 86, p. 19; in parenteze se completeaz textul acoperit prin lipirea unei hrtii. Cf. si Ms. no. 48, p. 6 v.
(2) Cliseu imprtrt. de d-1 prof. C. N. Mateescu ; cf. Pamfile, Diavolul invnif-

hitor al lumil, p. 7.

www.digibuc.ro

02

devr, dupd credintile Intregului nostru neam, copiii mici cad


mor Indatd dupd botez, si citte odatd chiar i cei ce n'au implinit sapte ani, deci cari se socotes r.'. fdrd niei un pacat, se prefac
dupii mane in ingert, cari vor sta pe lfingd Dumnezeu, slujindu-I si rugind-se pentru sufletele pdrintilor lor. Ei vor scoboa

si In iad, unde acesti pdrinti, poate, se vor chinul In focul cel


vesnic, i acolo le vor face \rant cu aripioarele lor, ca s-i mai
rcoreascd. (1).

Pentru ea Ingerii fdeuti din copiii miei s poat sbur, li se


despic camasa, de sus piln jos (2).
Dup unele credinti, in cerul lui Dumnezeu sunt trei rnduri

de Ingeri: mai pe sus, mai pe la mijloc si mai pe jos", puse


sub conducerea Sfintilor ,,Inf Ai intpe ngeri", Arhanghelii Mama
Oavril (3).

Cu totii fac slujba de noapte a cerului, toacd si poartd fcliiler


dntuind imprejuruf scaunului dumnezeesc, Imbracati In stimaingereased (4).

Dup unele credinti, la miezul nopU, Izgerii mturd pamitn


tul de Dubai" le necurate: atunci cntd cocosii (5).
Ingerii se imprtsesc Sambdta; prin urmare, dimineata, In cinstea Ingerilor, oamenii' nu trebue s mfinnce (6).
Din cuvntul lui Dumnezeu, lingerii nu ies nici odat, dar,
In noaptea de cdtre
sloboade pe toti si le zice:
Noaptea asta-i voastrA ; faceti-va i voi odat cheful (7)_

(1) Voronca, op. dt., p. 51T. Thideiz, p. 9'31: .$i aceia de mor, cari (co
piii, ce mor), nu sunt na cuti din parinti curati, stint ingeri dc cei dela mna
staitga".

(2) Gorovei, Credinti, p. 153.

(3) Troparul zilei de S Nocinvrie: Mai marilor voevozi ai lui Dumnezeu


slujitori ai durnnezeetii mariri, cdpeteniile Ingerilor i povatuitorii oamenilor,
ceeace este de folos oammilor, cereti iiou, i mare milk ca niqte mat mari
voevozi ci celor fried de trogri".
(4) T. Pamfile, Sarbfitorge de tocnind p. 76.

(5) Cred. Rom. din Wile le din Topl i, linprt. de d-1 1. Ciuncanu.
(o) Gorovci, Creding p. 293.
(7) Ion CrePng4 VI, p. 3111.

www.digibuc.ro

23

Ingerfi sunt cu trup omenesc, insa au aripi. Ei nu se vad de


cat rare ori (1).
Prin Bucovina se crede cl nIngerul e cat o papusical" (21.
De Intaiul Inger pe care Dumnezeu 1-a lasat omului spre
ajutor impotriva Necuratului care, Incepand cu Adam, a cautat
In totdeauna sa robeasca zidirea smanatoare lui Dumnezeu, se.
leaga. urrnatoarea povestire bucovineana:
,,Domnul Iiristos s'a fost facut doftor, si lecui oamenii, da
Jidanii umblau s-1 gseasca. S'a dus el Intr'un sat si a lecuit o,
multime de oameni; a mai ramas unul orb, ce venise in genunchi pana la Dumnezeu.
Domnul Hristos a muiat degetul In tarn, i-a dat pe la ochi,,

si orbul a amt.

Acesta nu-i doftor, au zis Jidanii; e Hristos!


Si a luat fiecare Cate o piatra in mana, sa-1 omoare.
Atunci Domnul Hristos s'a suit iute pe o stanca Malta tare,
ca nu puteau sal ajungl, nici nu se puteau sul la el. Jidanii sta.teau Imprejur, dar nu-1 puteau capat. Vine Diavolul intre dansii:
Ce-mi dati mie, sa vi-1 aduc? Mi-ti da al zecelea Jidan?
Ti-om da!
El s'a ridicat in sus, ca sa se suie, dar er tare sus, si-a cazut.
Atunci el a uitat ce a fost cerut. Merge napoi si Intreabal:
Ce mi-ati fagaduit?zice el.
Ca ti-orn da tot al zecelea cahal dela stransura, toamna (3).
Dracul s'a primit si ask si a doua oara s'a suit 'Ana sus.

Inchina-te mii, ori de nu, te arunc jos de aici ! i-a spus


el Domnului Hristos de trei ori.

Eu am cui sa ma inchin, a zis Domnul Hristos: Tatalui


ceresc, si acela ma va apar de tine. Nu ma vei pute tu arunca!

(1) Cred. Rom. dm com. Citane, HI Dolj, Impart. de d-1 St. St. Tutescu.
(2) Voronca, op. cit., p. 511.
(3) Cf. Pamfile, Vzdulud, p. 113, despre Jidanul care trebue s moara pe
vremea cu#ilor.

www.digibuc.ro

24

Domnul Hristos a impreung mnile sl a zis:


Nu m. risk Doamne, in puterea Diavolului ! Trimite-mi
ajutor !

Dumnezeu i-a trimis Ingerul. Jidanii s'au speriat si au fugit de


acolo, iar pe Domuul Hristos Ingerul I-a luat binisor si I-a pus
pe ptnnt. Atunci Domnul Hristos s'a rugat lui Dumnezeu :
Mi-ai dat mie Inger, Doamne ; cl si la oamenii mei. Dac
Diavolul poate s indrsneascA la mine cu atata putere, cum se
vor pute apArh. oamenii ?

Si de atunci Dumnezea a dat i la oameni cti au de-a dreapta


Inger,

Ingerul II pzeste.

De ce cu mna dreapt poti face cruce,

si

cu stnga nu?

Fiindc-i Ingerul in dreapta 1] (1).


Omul nu-si vede nici Ingerul pzitor, nici Diavolul care-i st
de-a stnga, cAci- de i-ar vedek ar sta vesnic In gad fie cu unul,
fie cu celalt (2).

Inc din vremurile vechi, Ingerii au sttut in totdeauna inteajutor oamenitor, impotriva dreptei mnii a lui Dumnezeu:
,,Dumnezeu,
spune o povestire bucovinean, de cu'nceput,
umbl pe lume cu Siinpetru printre oameni; mergeh la nunti,
mergeh la oameni la mas, i le fceh bine, dar pe urrn oamenii
s'au Inmultit, s'au fcut ri si au inceput a-1 sudul si a-1 alungh
pe Dumnezeu. Rmntul s'a umplut de rutilti si Dumnezeu s'a

mniat si s'a dus la cer si mai mult n'a venit. Cnd s'a mniat
Dumnezeu si s'a suit la cer, le-a luat oamenilor ptinea i apa.
Acum zice c oamenii pieriau, si as jlanie er pe lume, c
plngeh copilul cel de Op. Dumnezeu a trimis pe Inger s vad
ce fac ? Ingerul a venit, si fuga merge inapoi la Dumnezeu s-1
roage ca s le dea Inapoi pnea si apa, c" de am II vor cunoaste pe Dumnezeu si se vor poa.
Dumnezeu le-a dat iar toate, cum a fost.
La ctvA timp trimite iar pe Inger ca s van Am a zbovit
Ingerul mult, c oamenii erau voiosi, cntau din fluere si jucau.
Dumnezeu s'a suprat, de ce a sezut as de mult si 1-a certat.
De ce ai stat ash de mult ? De cnd te-am trimis? Tot te,
astept si nu vii mai degrab!
(1) Voronca, op. cit., p. 502 3.
(2) Cred. Rom. din coin. Tepu, jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

25

DacA, Doamne, sA vezi ce frumos e ac pe lume ! SA vezi


cum oamenii joacA si se veselesc de ti-i mai mare drag O. stai !
Da dAunAzi, and te-am trimis, de ce ai venit IndatA?
DAunazi am venit de jale, cA nu puteam sta sA-i vAd plngaud!" (1).
AltA datA, ucnd a fost foametea cea mare, er tot frig si ploaie,
cA nu pute creste nimic. Atunci Dumnezeu aveA sA trimitA asupra oamenilor, pentru cA nu tin legea si nu se roagA lui Dumnezeu si se dusmAnesc, serpi din cer, ca sA-i mnnce. Si au
mers toti Ingerii la Dumnezeu, sA-1 roage ca sA ne ierte, darA

Dunmezeu nu a voit,s'a intors cu spatele dela oameni. Numai


Maica Domnului s'a pus pentru noi i l-a rugat ca sA deie
ceia pe copaci, pe pAduri, i mAcar 30 de ani sA ne mai lase
sA &Aim, iar pe urmA s facA ce va vrea cu noi.
Dumnezeu a ascultat-o si a dat serpii pe copaci, pe frunze. SA
fi vAzut pe toate frunzele copacilor, pana i pe captalan, stau
scrisi serpii cu ros, in sus ! Femeile puneau in pepeni [la murat]
frunze, i erpii inviau i trebuiau sA arunce pepenii cu totul
afarA !

Atunci a fost mare spaimA, si despre aceasta a venit scrisoare


421in cer, dela Dumnezeu, la preotul din Rosa, ce s'a gAsit pe tin
visin. In scrisoare spune. care a lost andul lui Dumnezeu, i cA

ne mai lasA, dar de vor trece cei treizeci de ani si nu ne vom


pocAi, atunci ne va prApAdi cu totul, va deschide pAmntul sub
noi i ne va izAri !" (2).
Mici zizanii au fost totu i intre Ingeri. Astfel se pomeneste
despre Ingeri neascultAtori cari n'au voit sA ajute lui Sf Hie ca
sA-si lege rafurile la cAruta de foc i pe cari Dumnezeu i-a osAndit sA se prefacA in insectele numite rtidasce (3).
Alt datA se nzice c scoborindu-se odatA bunul Dumnezeu din
cer, jos pe pAmnt, a luat cu sine si vreo ctivA Ingeri, ca sA le
arate i lor lumea in care trAesc oamenii pAmnteni.

(1) Voronca, op. cit., p. 255

O.

Cf.

Pamfile, Agriadtura la Ronziini,

p. 11 2.
(2) Voronca, op. cit., p. 256.
(3) S. Fl. Marian, Insectele, p. 36-7.

www.digibuc.ro

26

coace prin lumea larga cat timp


Ingerii, umblnd in colo
vor fi umblat, le placura tare mult de lumea oamenilor [Damanteni, si mai cu sam unuia, asit in cat la despartenie incepil a
plange cu hohot, de-i curgeau lacrimile vale.
Dupa ce se departarit de pmant, hfltindu-se In sus catre cer,
Dumnezeu a intrebat ce au vzut ei mai frumos i ce le-a placut mai mult pe pamant?
Ingerii raspunser ca biserici frumoase ori calugari imbracati
in haine potrivite, ori codrul cu frunza verde, ori florile mirositoare, nurnai unul nu-i raspunse nimic, ifir sta trist i ingindurat.

'Mai in urtna il intreba Dumnezeu si pe acesta, c pentru ce


e att de trist si de ce nu raspunde nimic?
raspunse Ingerul.
Mi-e frica c ma vei certa
Nu-ti fie teatra de nimic! Ii zise Durnnezeu,caci de una
si aceeas soarte v yeti bucura!
Ingerul, cazand In genunchi dinaintea lui Dumnezeu, cu ochii
scaldati in lacrimi, Ii zise:
Doamne, is trist i arnarit de aceea, c ochii unei pamnfence mi-au picat ash de dragi, cat nu-i modru ca sa-i mai uit
vreodata, fiind ash de frumosi, cum nu mai vazusem nici odata!
Si ai cui erau? intreaba Dumnezeu.
Ai unei pastorite, ce paste oi albe pe un camp verde.

ai grait ceva cu ea?intreaba iars Dumnezeu.


Da, caci imi cazuse draga, i i-am spus c mi-as da vieata
mea ingereasca pentru ochii ei cei albastri ca cerul inseninat!
Auzind Dumnezeu cele spuse, incepit a se face ingandurat,

din otn cu fata senina si fruntea curata, se prefacii inteun mosneag cu fruntea toata crete. Si apoi, cum mergeau as, inltindu-se cu totii incetinel catre scaunul cel dumnezeesc, ajungand
la margenea cerului, Dumnezeu Ii oprl in loc si le zise:
Stiu ca daca yeti merge cu totii in cer, i v veti intalnl
cu ceilalti Ingeri, acolo yeti povesti despre lucrurile cele Omantene, i fiindc lucrurile acestea nu-i iertat ca sa le stie i cei
din cer, acum v opresc pe toti aici !
Si cum rostl cuvintele acestea, Dumnezeu i-a prefacut pe toti
in stele lumiticase, lucird de fericire (a ele in icata rcmea pot
vede lurnea pilmanteana.

www.digibuc.ro

27

Ingerul cel indrAgostit, prefcut fiind si el in stea, nu luci debucurie, ci mereu sc5park aruncnd scntei de foc asupra celorlalte stele.

Dumnezeu vaznd di din asta au s se intmple neintelegeri


intre stele, a luat pe steaua cea plnOtoare, i deslipind-o de pecer, i-a dat drumul spre piimnt, aruncnd-o ash de tare, c5. tot
In picuri de scntei a picat pe pilmnt, umplnd intreg cmpul,
unde fata cea cu ochi albastri er cu oile.
Scnteile acele ins nu s'au stins, ci s'au fAcut licurici, pentru
ca s nu-i piar urma Ingerului celui indrgostit in fata cea pm ntean A.

De atunci a trecut mult vreine, dar i acuma se povesteste


c licuricii nu sunt altcevA dect scntei din steaua cea aruncat de pe cer" (1).
De cum se naste un prunc, Dumnezeu Ii trimite indatA lngerul
su pdzitor, care se si apropie de cask dacO nu afl. sare pe fereastr, dacO nu gseste ferestrele inchise sau nu vede pe cei
.

din lAuntru ascultnd pe la geamuri.


Mai sus, am vAzut cum Ingerul vine odatO cu Ursitoarele.
Pe alocuri se spune cO la nasterea pruncului vin doi Ingeri:
unul intrA i ajutil femeii ca sA nasca usor, iar celalalt Il intreabO
de afar:
S'a nOscut?
La care rAspunde cel din casa :

Ba Ind. nu!
Bine cA nu s'a nAscut, c de se nsteh in ceasul acesta, erh
tilhar,sau altcev.
Si tot astfel intreabk pana cand i se rspunde c s'a nscut,
si and ii spune cel de afarA ce va fi copilul cu adevOrat (2).
Sortirea pe care o face Ingerul pzitor cu acest prilej, este nestrmutat. Deci, iatei pe Inger cu acela,s rost ca $i Ursitoarele.

Un orn odat umbl in negustorie, si a ramas peste noapte


.sA mie la o 'cask Inluntru nu I-au primit, cAci se trudi femeia
de copil.
El s'a culcat afarO pe prisp.
(1) S. FI. Marian, Insectele, p. 45 7.
(2) Revue des traditions populaires, X, p. 4: Armenii cred c Ingerul picunoaste mama sa.
tos sta pe Ingd copil pn cnd acesta se face mare

www.digibuc.ro

28

La o vreme de noapte, aude ct vine la casa Ingerul, i zice:


La casa asta s'a nscut o fata si ea are sa fie partea omului celui ce doarme aici!
Omului i-a fost ciuda:

Cum, eu sa nu ma Insor [Ana n'a creste plea asta? Las,


fac eu!
Dupa ce s'a usurat femeia, oamenii l-au chemat In rcasa. El,
peste noapte, s'a sculat, a luat copila i s'a dus afara si a Infipt-o Intr'un par.
Lasa, zice el, ca nu te-oiu mai lu eu pe tine !
$i a fugit.
auzind copilul plngind, s'au trezit'din somn, si mer-.
gaud afara, It vad Infipt In gard. Au scos copilul din par; parul
Ii intrase In piele pe-alturea de coasta si nu i-a facut nimic;
rana s'a trnaduit de grab i cu vremea, fata a crescut fed mare.
Omul acela, tot umblnd cu negustoria lui, nu s'a mai insurat.

Unde merga tot nu-i placea, ptia cnd trece el iar odata prin
satul acela, i vede pe fat, si-i place. Merge la parinti i o cere.
Plrintii, sal-ad lipiti pamntului, vazandu-I pe el ca-i bogat, au
dat-o.

Dup ce s'a Insurat, vede el la dnsa pe trup semnul, si-o Intreba ce are acolo? Ea Incep a-i spune cum In noaptea In care
s'a nascut, a mas la ei un orn si acela a infipt-o Intr'un par; paTintii au dat degrab si au scpat-o, caci parul intrase numai pe
sub piele si nu i-a stricat Inluntru nimic.
Tu esti aceea,
zice omul ; vra sa zica tot tu mi-ai fost
partea !

$i i-a spus ceeace stim".


0 varianta a acestei povestiri spune ea ,,dupa ce-au stns pATintii lumnarea, omul a luat copila, cu ajutorul Ingerului, cad
Ingerul as a vrut, sa se implineasca ce a ursit.
De atunci Insa a ramas obiceiul ca sa nu se lase copilul [fail
'de lumnare pana la botez, cci !Ana atunci lsau oamenii,
Diavolut il schimba, ,,ca sa-si Inmulteasca neamul sau necurat" (1).

Din acestea rezulta ca Ingerul pazitor, ca o sluga a lui Dum-

(1) Voronca, op. cit., p. 512-3.

www.digibuc.ro

29

nezeu, este irimis pe lane copil tuwiai dupei botez, deci dupa
crestinare (1), ceeace lasA sA se inteleag cA nurnai crestinul se

bucurl de acest nepretuit sprijin al lui Dumnezeu.


IndatA ce copilul se naste, Diavolul se si apropie de dnsul,
cum vAzurrn, astfel cA cei din casa nu trebue sA rosteascA numele Necuratului pna ce pruncul nu este botezat sau pAnA cnct
nu-1 ImpArtAsesc. Diavolului i se va zice prin urmare cu alt nurneal sAu : cel mititel", ncel cu coarne", ca sA nu prindA de veste cA4
chiamA cinev pe nume, cAci el IndatA vine (2).
Dupl botez Ingerul se apropie statornic de copil i, obisnuit,

nu se mai desparte de dnsul pnA la moarte. El std de-a dreapta omului, sau pe umArul lui cel drept, In timp ce Diavolul
s'aseazA In partea stngA a omului, sau pe umArul lui cel stng (3)..
Ingerul il pAzeste, i aratA drumul cel bun, Il indeamnA.
bine, iarA Dracul, la pAcate si la rAu. Ingerul scrie faptele bune
ce le face omul, iarA Dracul, faptele cele rele. uNecuratul stA la.

om pe mna stngii i pe piciorul stng; acele-s ale lui. SA nu


dai In cinev cu alarm stngA, cA de se Intmpla... , pe loc Il
omori ".

De aceea, seara, cand omul se culcA, trebue sA se culce pe


mna stngA, ca sA-i fie Ingerul de-asupra, vesel, spre pazA, si
nu pe dreapta, cnd ar rAmneb. Dracul mai puternic (4).
nIngerul totdeauna stA lane om
trage chezul, II trage la
sA fie cum mai bine, sA nu fad. rAu. Numai cnd.
merge omul In crasnzei, Ingerul nu merge cu dnsul, ci sta peprag. Atunci Dracul II iudeste ca sA uite de Inger, ea l-a lsat

inimA, ca

afarA

indeamnA sA se sfAcleascA, sA se batA, sA facA cuiv rau,,

ori sA puie gnd la alte cele, la pAcate; dar altfel, Ingerul, din zi

(1) Voronca, op. cit., p. 513. Gorovei, Creding p. 153.


(2) lbidem, p. 50a. Ibidem, p. 507: Pe copilul mic, in leagn, cnd 11 culci,.
ii faci cruce i sufli de-asupra lui de trei ori, ca s nu se apropie nid unDuli
necurat.

Despre venirea DiavoIului, cnd i se rostete numele, cf. Parnfile, Povestem


lumii de demult, p. 134-5.
(3) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.

(4) Voronca, op. cit., p. 504: sa te culci pe partea stngl, adic dup cum
e mersul soarelni (patul fund aezat cu capuI la rdsrit, In toate !Agile, la po
por). Altfel e Dracul de-asupra i se bucur cl Ingerul e jos".

www.digibuc.ro

30

pn in noapte st lng dnsul


pazeste sa nu zica' cuiva
cev, sa nu faca vreo suparare, s nu faca rele" (1).
Ingetul sta pe umarul drept al omului, iar Dracul pe cel stng
si de acolo povatuesc pe orn cum cred dnii, i omul face cum
stie el (2).
Fiecare orn are Inger pzitor al sufletului, care se lupt pentru a depra pe Diavol dela trupul omului, ca sa nu-1 insele
Diavolul,ornul fiind purtat de Diavol. Diavolul e in stnga
omul in dreapta, i curn Diavolul tine rninte numai relele, tot ce
se bate in stiinga e a ru. i Ingerul, i Diavolul stiu ursita omului si de aceea prevestesc pe orn : bate ochiul, mAna si allele".
,,Cnd iti tiuie in vreo ureche, e Ingerul : sun clopotelul si-ti
da de stire, ca.' din acea parte se apropie Diavolul, ca sh-ti faci
indat cruce la acea ureche (3).
Necuratul, daca vede c omul e bland, bun, se duce dela dnsul. Doamne fereste s fie Necuratul totdeauna Inga orn! De aceea, ornul sa-si calce totdeauna pe inirna. De ce se zice: urabd
un ceas, ca-i trait un an"?
Acel ce e eau, e al Necuratului. El se lipeste de dansul si II
indeanin la ru, de-i vin feldefel de gnduri in cap; si daca
nu-si aduce aminte i nu-si face cruce ca sa piar Diavolul, atfita
se tine de dnsul, Dana II prapadeste ori face vreun rau. Cum
face cruce, Dracul n'are putere, fuge, i numai de departe umbl
pazeste pn cnd s se poata iar apropi.
De aceea, nu-i bine sa zici din gur, cum au o sarna obiceiul :
narn sa ma' innec", narn s fli spnzur", ori .altcev de rau, ea el
vorba ceea si-o scrie, i dac ornul zice de trei ori a are s-si
faca sama, atunci trebue sa-si faca.
Ornul, daca se roag la Durnnezeu, daca merge la biserica, Ingerul il Intareste
fereste; dar daca uita de Durnnezeu 5i nu

(1) Voronca, op. cit., p. 505-6.


(2) Cred. Rom. din cont. Tepu, jud. Tecuciu.
(3) Voronca, op. cit., p. 506: In Moldova, atunci e obisnueste a intrebh pe
unul sa-ti gceascd urechia in care iti tiuie, i dac gceste, este socotit ca prieten. -Cred. Rom. din corn. Vntori, jud. Neamt, Impart. de d-1 A. Moisei :
Cnd iti tittle urechile, sa-ti fad mice, ca We! Dracul stupeste pe inger in
ochi.

www.digibuc.ro

31

se inchina, atunci Ingerul si Dumnezeu se departeazA dela dansul


i Dracul se intareste" (1).
Cnd te duci la apa, sA clatesti cofa, caci Ingerul cu Dracut
se apuca in ramasag. Daca clatesti cofa, atunci rinne Dracul
pacalit (2).
,,Ingerul cu Diavolul se luptA si se bucurA ori se intristeazA,
clupA cum i omul face pe voia unuia ori a altuia.

Ash, erh odatA un orn, i pentru dnsul Ingerul se lupt cu


Diavolul.

Se pune omul la masa si nu-si face cruce. Atunci zice Diavolul


13Atand in pumni Ingerului :

Vezi? Nu si-a facut cruce ; este

al

meu. Ce mai umbli

clegeaba!

Stai, nu te grabi,zise Ingerul domol. Aar nu si-a facut


ornul cruce, ca.' a fost flarnnd, dar stai s vezi pe urma, dupA
ce s'o satur, cum are sa-si fack multumind lui Durnnezeu.
Dar ornul, dupA ce trial-aril de ncat, easel cat put de tare,
intinzandu-se a Iene pe pat, cu luleaua in coltul gurii. Si cum
umblase cu carbunele, sa-si aprinda luleaua, se fripse, i trase
o sudalmA de cele indesate.
'Ti crucea ma-tii de carbune!
Bietul Inger, ci-cA s'a indepArtat plngand, iar Diavolul, bucuros, rnjand de veselie, mai capatA un suflet in stapanirea lui" (3).
SA nu ridice nirneni degetul in sus catre cer, cand arati soarele ori luna, ca scoti ochii Ingerilor (4).
Mima ornului are ureche. Aceea e a Diavolului, cAci Dumnezeu nu i-a dat-o : e as, ca urechea inimii dela porc, care se
taie, ca s nu se mannce. Urechea aceea asculta i aude ce-i
spune Diavolul, cand vine la ceasul lui : urechile inirnii se ridicA
in sus si poart pe orn, jar ornul se innegreste de mnie, se invineteste, se ingAlbeneste, bate, ornoarA, pentru ca ti clA Diavolul
mintea cea rea.

(1) Voronca, op. ciL, p. 506.


(2) Cred. Rom. din com. ViinAtori, jid. Neamt, Impart, de d-1 A. Moigei.
(3) Ion Crennga, VI, p. 362-3.
(4) Gorovei, Creding, p. 386.

www.digibuc.ro

32

Cu mintea lui Dumnezeu,cea bunA,bun lucru face.


nDe ce,cum am mai pomenit,dad dai in cinev poti sA-1
omori?" C e al Diavolului. Lucrul acesta nu se intmpl, clack
vei da cu mna dreaptA, cu care omul ii face cruce: cu man&
dreapai dad bati, poti lovl pe insus Necuratul; cu mna stng,
nu, c nu-1 poti nimeri.
Sunt oameni stngaci, cei ce fac toate treburile cu man.
stngA. Aceia sunt ai Diavolului (1).
,Omului care-i tare de inger, nimid nu i se arat, ori i unde
Ingerul tare, dar cel al drui
ar merge noaptea, pentru cA
Inger e moale, acela vede feldefel de necuratenii.

La care om Ingerul e mai slab, cel care s'a nscut in as


ceas,Necuratul e mai tare acolo si de aceea se lipeste de dnsul i capAt boale, cum e spasmul, nebunia. Ingerul n'are bu-

curie de acela, pe care 11 pAzeste el. Dacii e mai slab, nu-1 poate
dovedi pe Necurat" (2).
Nu se aude in popor urarea : ,Ingerul pzitor s-ti fie aproape !". Totusi ce frumos sr nd cetirn in uSomnoroase pAsArele'`
urarea lui Eminescu :
Trece lebda pe ap
Intre trestii, s se culce,
Thgerii aproape,

Somnul dulce !

(3).

Ingerul pAzitor spune Cate odat de-a dreptul celor pAziti cteuna din tainele viitorului. Astfel, la Boboteaz, cnd cerul se deschide, unii flAcai sau fete ce-si asteapt cAsAtoria, aflA dela Ingerii lor, partea ce vor ave5.-o dupA nuntA (4).

Cnd omul este pe un drum, sA nu se uite inapoi pe partea


stngA, cAci vede Diavolul si se infricoseazA; s. se uite pe partea dreaptA, ca sA-si vadA Ingerul pzitor i sA prindA putere (5).
(1) Voronca, op. cit., p. 508. Despre urechea inimii se spune c de se va
clati, prevesteste o suprare.
(2) Ibidem, p. 506.
(3) .5i Inteo scrisoare, cdtre Veronica Micle, Eminescu 1ncheie cu: ,,La revedere, ingerul meu de pazd, la revedere ! (O. Minar, Veronica Miele, 1914,
p. 44).
(4) Marian, Sdrbeitorile, I, p. 192.
(5) Cred. Rom. din cotn. Tepu, jud. Tecuciu, impart. de fratele meu Vasile..

www.digibuc.ro

33

Cnd omul se culd: pe stnga, sade Ingerul cel bun lng el :


cnd se 'ntoarce pe partea dreapt, acest Inger fuge i In locul
lui vine Ingerld cel rau (1).
,,Noaptea ct dormim, visurile cele bune dela Ingeri ne vin,
ni le sopteste Ingerul In ureche, i cele rele, dela Necuratul : ni
le sopteste el.

Noaptea cnd dormi, Dracul face rfueall la toate pcatele


cte le-ai fcut peste zi si le scrie, iar Ingerul scrie faptele cele
bune ce le-ai fcut i apoi iti iea tnna i pune degetul cel mic
pecete, c adid singur ai isclit, i cu acelea mergi pe. ceea lume,
cnd te va juded. Dumnezeu" (2).
De Diavol, Ingerul pzitor nu se teme; dup unele credinti
Ins, se teme de insectele numite tiboace, cari, se spune, sunt fetele Satanii (3), si de tantari (4).
Cate odat, Ingerul pzitor fuge de omul rtt i anume:

Dad' amenint cinev cu un cutit pe altul, din glum chiar,


ca si cum ar vrea sa-I strpung, Ingerul pzitor se indeparten
40 de zile dela cel ce se rsteste; acesta, mai iea incd i apte
pticate dela cel pe care il amenint. (5) ; prin urmare, in acest
rstimp, cel ce s'a rstit cu cutitul, rmne cu totul in sama Diavolului (6).

Prin Bucovina se spune c s nu te rstesti niciodata cu cut:tul, dei Ingerul se indeprteazA cu trei pasi de tine; dac te
vede c astfel asculti sfaturile Necuratului si faci dup spusele
sale, atunci Ingerul pzitor fuge cu totul la Dumnezeu, suprat
peste msurd c si-a perdut sufletul care ii era Incredintat (7).
Tot 40 de zile, Ingerii nu se apropie de acele case, In cari au
(1) Ghilusul, II, no. S 9, p. 46.
(2) Voronca, op. cit., p. 505.
(3) Marian, Insectele, p. 229. Insecta este Pompilus viaticus, FThr.
(4) lbidem, p. 319.
(5) $ezdtoarca, XIV, p. 71 2.
(6) Cred. Pont din corn. Ardeoani, jud. Bacau, imprtrt. de d-1 D. I. Procorie; a celor din com. jorAsti, jud. Covurluiu, impart. de d-1 P. G Savin ; a
celor din Podu-Turcului, jud. Tecuciu, imprt. de d-1 V. Gheorghiu. $czatoarca, I, p. 121.
(7) Voronca, op. cit., p. 507.
3.

T. Pamfile, Mllologie, J.

www.digibuc.ro

34

intrat irozii la srbtorile Crciunului (1) sau capra la

Sf. Va-

sile (2).

De lehuz, Ingerul iars nu se apropie, fiind spurcat; pentru


aceasta, ciind ies afar, trebue sa iea cu sine o miiturd i un
cutit, ca s aib cu ce s se apere impotriva Duhurilor rele, in
lipsa Ingerului pazitor (3).

De asemeni Ingerul fuge de copilul mic pe care mama sa


lasa s plfingA pe afar. Prin urmare, atunci cnd copilul este
singur, Diavolul se poate npusti asupra lui, punnd stpnire pe
dnsul.

Ingerul pzitor mai fuge si de feineia ce a nAscut de curnd,


dac aceasta este lsat singur in cas (4).
Ingerul fuge 40 de zile de cel ce rnnnc nesplat (5), cum
si de cel ce manncil fructele cacaddrului,trandafirul slbatec,
tot pentru timp de 40 de zile, cci ghimpii cacadrului seamn
cu cdncile Diavolului (6); de asemeni fuge si de cei ce mannc
maciese, cAci din crengi de rncies s'a fcut cununa de spini pus
pe fruntea Mntuitorului Isus Hristos, cnd a fost rstignit (7).
Duptt unele credinti, Ingerii nu stau pururi pe Ing oameni ;
ei se duc si vin, se duc s spunk' lui Dumnezeu cele vzute imprejurul omului i vin
aduc povete.
Smbta, Iizerii merg in cer, ca s se imprtseasc. In aceast
dirnineat, nu trebue s mture gospodinele, ca s nu se collpiascA imprtsania Ingerilor. Nimeni nu tame s mnnce pIn
ce nu va isri soarele, iar fumtorii se vor fell de tutun. Altii nu
mnncii Vineri seara usturoiu tot spre acest scop, ca nu cumv
Ingerii s fie mlmiti si prin urmare, ca nu cumv s nu se poat
imprtsi la slujba de Stimbt dimineata, cnd se roaga pentru
oameni (S).

(1) Cred. Rom. din com. Tepu, jud. Tecuciu.

(2) Gorovei, Crating p. 385: nu se apropie ingerul 50 de zile


(3) Midem, p. 161.
(4) Cred. Rom. din corn. Tepn, jud. Tecuciu.
(5) Gorovei, Credinfi, p. 131.
(6) ,Feziffoarea, XV, p. 12.
(7) Ibidem, p. 64.
(8) Voronca, op. cft., p. 893.

www.digibuc.ro

35

In cer, stnd Ingerii la sfat, pomenesc pe oamenii de pe parnnt, si acestia atunci sughita. Cel ce sughita, trebue sa zica:
MA pomeneste Ingerul Mihail, Gavriil ...urmnd astfel
sta sughitul (I).
Seara, cnd se apropie de fereastra, Ingerii nu trebue sa afle
pe feresti nici pieptene, nici luleez, cari sunt necurate, si nici
sare, cum am mai pomenit,caci pe drum sarat Ingerul nu
calca. Miros de usturoiu sa nu fie seara prin cask pentru ace-.
la lucru. Cu toate acestea unii socotesc ca mirosul de usturoiu
alunga numai pe Necurat.
Cei ce se culca, sa nu fie incinsi, caci vine Ingerul si nu-i cunoaste. ,,Zice ca-s snopi" i pleaca (2).
Cnd vine silritul omului, Ingerul pazitor Ii iea sufletul. Aceasta credinta o allAm In urmatorul bocet transilvanean:
C m'a mdnat Thunnezen
Sufletelul s i-1 ieu!

Puiscnul meu iubit,


Eu de asta n'am gandit,
Cd ai de caldtorit
Si dela noi de pornit.

Cu

Ce i-as da lui Dumnezeu,


Sa-mi lese puiutul men !
Da-i-a aur si argint,
Sal mi-1 lese pre pamnt !

ce fapte m'as mai duce


La tatdi meu cel prea dulce,
Ca !hi 1-a chemat Hristos,
La orasul cel frumos.
0! cAtu-i de luminos,
Cum spuned Domnul Hristos;
0, cdtu-i de depdrtat,

Nu-mi trebuie-aurul tdu

Nice cnd n'am mai umblat!(3).

0, prea sftint hzgerul meu,

Si nice argintul tau,

El ne vine de-a dreptul din ,,Cugetarile In ora mortii" :


,,Ash se roagA sufletul cu mare rugaciune :
Lasati-mk Ingerii lui Dumnezeu, sa ma pocaesc; miluiti-ma,
lasati-ma inteun an, sa plng de pacatele mele cele rele ce am
facut, doara ma va milul Dumnezeu. Dupa aceea ma veti lu cum
v'a zis Dumnezeu.
Atunci grhesc Ingerii fr mila si zic ash.:
Anii tai s'au sfrsit ; iei, sufletule din trup, ca mi-a zis marele judet cel Infricosat, sa te mutant din aceasta lume, ca toti

(1) Semn de cinstire lui Serafim lonescu, 13Arlad 1914, p. 67.


(2) Voronca, op. cit., p 505.
(3) Marian, Inmormantarea, p. 501.

www.digibuc.ro

36

anii tai i-ai visu In negndirea ta, de poftiai sa bei si sl mnnci iar de moarte nu te terneai.... (1).
Dupa ce Ingerul iea sufletul omului (2),lucru care intr de obiceiu in rostul Mortii, cum votn vede, sau al Arhanghelulut
Mihail, cum am al-Mat in alta parte (3),---I1 poarta prin toate locurile pe unde omul a umblat In vieat i apoi II duce din nou
la easa lui, unde il lasa sa se ospateze trei zile (4), si mimai in
urtn II suie In cer la Dumnezeu:
Dupa ce iesa sufletul din trupul omului, I! poarta Ingerul
prin toate locurile si pe toate potecutele, pe unde i-au cutreerat
piciorUsele, cat a fost In vieatd. Dupa ce a colindat peste tot,
vine Indrat si s'aseaza la streasina casei, unde sta trei zile".
Cuprins de rele, sufletul zice Ingerului :
Mult mi-e sete, Ingere!
Du-te'n easa si bea apa!
Intra sufletul si vede rudele jelind mortul. lesa scarbit:
Ai baut apa?intreaba Ingerul.
Nu, n'arn baut?
De ce?
Apoi, mi-au venit matele la gurrt, de scarba mare, ce in
s'a facut Acolo era mi hoit niste clori gramada pe el. Il mancau..., nu stiu ce fceau.

Ii zice Ingerul,in hoitul Ala ti-ai facut tu vacul iar


acurn nu-1 mai cunosti, cu toate c ieri-alaltaieri, nu mai departe,
iesisi dintr'insul. Alea, de zici tu ca sunt ciori, sunt rudele morVezi ?

tului, rudele tale : te jelesc" (5).

(1) Textul primitiv in N. DrAganu, Doud manascripte vedzi, Bucureti 1914,.


p. 213. cf. Miron Costin, 111, p.186 70.
(2) T. Pamfile, Vdzduhut, P. 31 ;
tatl tau de aceea am plans, ca, sa fi
vdzut cum 11 rupeau Dracii ; Iti era mai mare mila. Da la copilul nostru Pa
moartea cdruia
ras], au venit o multime de Ingeri de I-au luat i drept la_
Dumnezeu 1-au dus".
(3) T. Pamfile, Sdrbdtorite de toanuul, p. 77 i urm.
(4) Cred. Rom. din jud. Muscel.
(5) R. Codia, MihalachL, Sarbdtorile poporuhd, p. 45.

www.digibuc.ro

37

Tot astfel cred i Bulgarii (1).


In cele ce urmeaz, vom da o frumoas povestire muscelean,

sl..

Fig. 2. Ingerul (Arhanglielul Mihail) cntAreste, dup lumea sufletului faptele rAposatului fclupl Bianu si Hodos, Bibliografia romilneascd veche, I, p. 202).
(1) A. Dozon, Chansons popalaires balgares, p. 176 :

0 manf ava, ave


0 fag, Encita.
De cnd lanca se n'Iscuse,
Nu iesise din cuvntul mA-sei.
Acum s'a imbolnvit dintr'o data'.
IVIA-sa std. alturi,

Tat-su st la cptiu.
Dumnezeu a trimis Ingeri
Jos, in lumea de pe pilmnt,
&I cate suflet creqtinesc,
S-1 aducA in raiul lui Dumnezeu

Ca s ingrijeasc de flori...

www.digibuc.ro

38

apeird omul
din care rezulta chipul cum Ingerul slujeste
dupei moarte, cnd pentru acela s'au feicut fapte frumoase:
,Mre, er o data o femeie harnica si cuminte, nevoie mare,
$i cnd Ii er ei mai drag pe lume, rilmsese vaduva cu trei
haidosi de flacai, frumosi i chipesi, de nu te mai saturai privindu-i..., flci pe cari ii crescuse sarmana, numai in fapte bune
si In frica lui Dumnezett.
$i bietul rposat, biet sa fie de pacate, lasase neveste-sei din
agonisita lor, o mie de lei si mai lsase Inc trei mii pentru cei
trei feciori, sa se hraneasca i ei In lume.
Ac, ce-or fi faeut feciorii cei mari cu banii lor, nu stiu,
intreb. $tiu numa ca Intr'o zi, cnd er blciu
nu m'am dus
mare la unp din satele vecine, feciorul cel mic, care fce ca
taica-sau, negustorie de vite, pled. la Virg.
La mijloc de cale, dup un deal si-o vale, in dosul unei biseaude buf!... buf !...
Numai buseli i rabufneli.
MA, ce sa fie! se intreab flcaul.
Se duce mai aproape, i ce vede, se cruceste : in cimitir, uit
Jidan baled mormiintul unui rumn.
Ce ai cu el, jupne?

Cum, ce? Hotul asta de rumn mi-e dator o mie de lei_


$i cnd m gndiam s mi-i dea, uite: 1-a luat Cel de pe scarburd, i eu am ramas ash. Ac, iaca, bat si eu mormntul, s.
m'aleg incailea cu atta i O. ma pomeneasca i mort!
Nu-1 mai bate ! E pacat de Dumnezeu s
odihna in
mormnt bietul crestin. Na, mai-bine, mia de lei, si du-te'n treaba
dumitale!

$i-i da flcaul mia de lei, iar Jidanul sri In sus, -nu alta. A
i s'a dus unde a dus mutul iapa.
Pe urma, flcul drege pamntul dricuit i pngarit de lifta
spurcat, Ii pune etevA flori acolo si se duce acas.
Cnd 11 vede maic-sa:
Da bine, mama, aproape fu targul !
Ei, mama, nu mai zice as, ci mai bine Inchina-te!
5i-i spune de-a-fir-a-par toata tirisenia.
5i-ac, zice flcul, d-mi, mama, mia dumitale, s negustoresc, ca eu nu mai am par chioar.
luat-o

www.digibuc.ro

39

Maica-sa, suflet bun, i-o d, iar Romanasul pleca tot la tiirg,


calare.

La o raspntie Ii rsare'n cale un baietel.


Uncle mergi, neicutule?
Uite, nene, am plecat s-mi gasesc stapan. Nu ma' bagi
dumneta?

Apoi, zice flacaul, nu m'am gandit la asta pana acum. Da


s-mi mai ieau sama.
Si pleaca amndoi spre targ. Da uitasem sa spuiu, pe flacau it
povatuise tata-sau, cnd Inca nu inchisese ochii, s nu-si bage

sluga pe cel care o mnck mai mult deck el. D'aia au tras la
un han, i pe dud mancau, flacaul tot tragea cu coada ochiului
la Mat, sa vaza cat mannca.
Irnbuck sarmanul, te mid ce,nimica toatal; se scoal si-si face cruce.
Stii ce, neicutule? Te bag. Cat ceri pe an?
Apoi, nene, eu nu ma tocmesc cu anul. Sa stau eu la dumneata i daca te-i multuml, mi-i da cevh; daca nu, m'oiu duce
cu Dumnezeu.
L-a bagat : apoi, si-au vazut de drum!

La targ, numa se pomeneste flcaul cu sluga ca-i zice:


$tii ce, stapane? Da-mi mie banii dumitale, sa-i negustoresc.
Flacaul, ce-i vine, ii da ; biatul se deprteaza, iar el rmne
sa se hodineasca acolea, pe un rsloj.
Sluga a luat-o prin trg si a cumparat niste boi ; cand i-a vndut, a castigat cinci sute de lei. Cu o mie cinci sute, a cumparat niste cai. Cnd i-a vndut, a luat pe ei dou mii de lei.
Pe urm vine cu socoteala.
Se mira flacaul :MA baietele, bun noroc mi te-a trimes, cin'te-a
trimes !

Se insereaza, si ei pleaca acasa.


Le era drumul peste o apa. Plouase si venisera mari talazurile.

In urma lor veni in goana mare o drosca cu

cai, in fundul

.careia se vedeau doi boieri.


Stapne, stapane,striga biatul, stai sa treaca intiu drosca.
L-ascult flacul. Intr drosca 'n apa, dar... o ieau talazurile,
nerusorule, si se inneaca. Bietii boieri striga cat le iea gura :
Ajutor, oameni buni, ajutor, c ne prapadim !
Flacaul si-a incalecat calul i s'a dus in ap, de a ajutat pe
www.digibuc.ro

40

cel de care mai putea fi nAdejde de scos. Celalalt era ca i dus.


StAteau acum la mal, se uitau cum se duce pe lumea dusilor
suflet de crestin i dAdeau din umeri cA... de, n'aveau nici o
putere.

Da de-odatA se pomeneste cu sluga:


Las' cA-1 scot eu, stApne!
Si, spre mirarea boierului si a flAcAului, s'arunc . baiatul innot
si apucA de manA pe cel innecat; ba scoate i desagii cu galbeni.
RAmne In ap numai trAsura cu caii.
MA, mA,
Asta nu e rundin! CatA putere pe el ! Si nu
e deck un ghibeirdeiu!.
Le lasa boierii i banii, si tot, si pleaca multumindu-le cu lacrami In ochi, cA i-a mai lAsat sa calce iarbA verde.
Apoi, vesel nevoie mare, stApanul Ii incalecA roibul si se du-

ce in treaba lui, cu slued' cu tot !


Trec asa trei ani de zile, si in timpul Asta cat nu da Inainte
flAcAul nostru! Ce mai case, ce mai sloane, magazii, acareturi,
mosii intinse, vitisoare!... ma' rqg, nici nu-1 mai cunosteai. Si astea toate, numai pe urma bAiatului care tot ghem rAmAsese. Uncle punea el mna, punea i Dumnezeu mila.
Ac, kite() DuminicA, cum sta flAcAul pe prispa casei, se pomeneste cu sluga cA-i zice:
la ascultA, stApne! Mull o sA stai ash fr niciun capAtaiu?
InsoarA-te si dumneata odatA, sA fii In rndul oamenilor. Nu vezi

c ai cam albit?
Bine, bine, bAiete, sa' mA insor. Dar pe cine sa ieau?
Ei, pe cine! Pe fata ImpAratului!
Ce, mA bAietasule, tocmai acuin ti-ai gAsit sA rzi de mine?

0 sti m iea fata aia?


Da bine, stApane, -zice iar sluga,cand te-am mai dus eu
la rAu i cnd am mai rAs de dumneata? DacA te trage inima,
iea-ti palov) ce ti-a lAsat rAposatul si... hail inainte cu Dumnezeu!

Vezi, dumneata, mosieule, eu m'am tot luat cu vorba si am


uitat sa-ti spun cA rAposatul taicA-sAu lAsase mostenire flAaului si
un palos.
lsi ieau ei merinde in desagi i pleacl spre curtile impArAtesti.

Acolo altA dandana: la fata asta,ea stie ce avacine venia


impetit,n'ar fi mai venit, nu se intorcea cu zile. Adic6
www.digibuc.ro

41

ratul puneh pe petitor de se culd noaptea in palat i, 'Ana in


ziti, tnrul erh Inghitit de un carpe ce-i iei fetii pe gura.
Imparate,zice voinicul,am venit sa-mi dai fata !
Bine, bine, baiete! Da Intaiu s te culci o noapte In palat.
Apoi ti-orn da-o !

Ziceh astea, maria sa, da In gand:

Apoi tot nu e cine $tie ce scul de tine. 0 sa te duci $i


tu plocon lui Uciga-l-toaca.... ca s'ati dus ei altii mai cevh ca tine!
Se invoesc, dar flacaul 1$i iea i sluga.
Stapane, da-mi palowl $i a$teapta-m acl!
Intra sluga in odaia unde dorma mldita imparatului, i cum
.er intunerec, fata nu 1-a cunoscut. Odata se raste$te el la ea $i
o ameninta cu palopl.
l-li!... fetica, !Ana acum ti-a fost,zice el. Ain sa te taiu in
noaptea asta !
$i mai repde odata palowl.
Atunci, mai taica, sa vezi minune ! De groaz, fata odata alle-

lic* i, s iertati dumneavoastrkodat varsa pe gull un fit-pe


balaur, cu solzii de aur, care, nici una, nici alta, d navala sa
Inghita pe Mat. Dar el Inai iute decal fulgerul, repde palowl
iara$
-i il taie drept In clod.. Ameninta pe fata a doua oara $i
iesa un arpe pe care 11 taie. $1 tot a$, Ana de trei ori. Pe
-urtna :

Uite, stapane, ti-a ramas fata tot cu sufletul curat, $tii: curat $i luminat, ca argintul strecurat!
Fata, scpata de duhurile necurate, doarme dusa !Ana la zin
i cnd vine maria sa imparatul, gasete pe flcau viu nevatamat, stand cu palowl de paza langa patul fetii, iar In odaie alaturi, slugulita, fcnta ghem, mnh porcii la jir !
De uncle sa-i trasneasca mariei sale prin cap, ca ghemul de
colo, fcuse minunea?
Imparate lurninate,zice voinicul,acum ai o fat de toatil
buntatea. Vezi ce e pe jos?
$i-i arata starvurile de balaur facnte ciopati :
Pa sal mi-o dai de nevasta, mria ta, c'a$ ne-a fost vorba.
I-o da $i fac, mo$icule, o nunta, de se duce vestea.
Mai petrec ei, ce mai petrec, pela socri, cari le dau in sama
imparatia cu toate bunurile $i grijele ei, apoi imparatul cel tnar,
zor nevoie, &A se duca pe la ma-sa cu nevasta.
www.digibuc.ro

42

Plead la drum si ieau cu ei i pe baiat.


Dar prin o padure, numa ce aude Imparatul :
Stpane draga, Ai

fi,

fi multumit cu mine, eu te las.

M duc in alte parti.


Da bine, baietele, din ce-ti veni ? zise Imparatul intristat
ci.im nu se mai poate. Nu esti multumit de mine ?
Ba sunt multumit, dar nu mai stau.
Incailea spune-mi : cat sa-ti pltesc? E atat amar de vreme
de cnd te straduesti s m faci orn !
Ce sa-mi platesti ? Nu mi-ai platit acum trei ani ? Stii: cand
ai dat o mie de lei si nu mai aveai dupa sufletul dumitale nici a
para !

Cum ? Cine e5ti dumneata ?

One? zice sluga. Afla, Imprate, ca eu sunt Ingerul ronuinului pe care 1-ai scapat dela Jidan. Nu i se pute odihni sufletul srmanului crestin i numai dumneata te-ai milostivit cu el.
D'aia te-am slujit !
$i, cnd zice cele din tirm cuvinte, biatul incepe sd se ridice
In sus, incet-Incet, pn piere In vazduh, intr'o lumina orbitoare..
lar Imparatul cel tanar i cu impartita cad In genunchi plnuluiti i mirati de atta putere dumnezeeasc.
$i as, mai taica, vazurati cat poate fapta burial?" (1).
Pentru marele ajutor si burfavointa pe care Ingerul pazitor le
da omului, acesta este dator s. se roage numai, seara mai ales (2), Ingerului sau Ingerilor sai, precum i altor lucruri sfinter

Al) C. Rdulescu-Codin, ingeral Rorndnului, p. 1 6. Se citeazd povestea lui


Stan Ptitu, de Ion Creangd, unde un Drac ajutd omului, pentru cd la o nevoie i-a dat o bucat de mdmligd. Cf. T. Pamfile, Sdrbeitorile de Manua si Postal Crdciunului, p. 159 si urm. : Sf. Nicolae ajut celui ce-i scoate icoana sa
dela un crdsmar.
(2) Voronca, op. cit., p. 505 : "Fiecare orn are inger ; el vine In toat seara
dela Dumnezeu s vadd ce face omul, cum ii merge, ce-i trebue i apoi merge
iar la Dumnezeu de spune. Ingerul vine In toat seara cand ne culcrn, si de
ne culcam pe maim stng, el se pune pe urndrul nostru i cineazd si se bucurd ; de nu, se duce. Nu numai cdt omul, dar i fiecare casd are Inger: fail inger nu se poate. Ingerul vine in toatd ziva 'And la miezul nopii la orn, cd el
tot ce se intiimpld in cas, stie, de este vre-o -nastere ori de moare cinevd. EI
intrd iute, de se uit, i iar Se duce".

www.digibuc.ro

43

ca s-i fie de straj" pentru noapte, cnd nu se va pute ferl sin


gur de attea Duhuri necurate (1).
Iat mai multe rugsciuni:
numai cAtre Ingerul pzitor:
Ingerasul meu,

Ce-mi esti dat de Dumnezeu,


Vino cu-a' tale-aripioare :
Ma 'nveleste,

Ma 'ndlzeste,
pe urm m adoarme !

(2).

Inger, Ingerz; ul men,


Roag-te lui Dumnezeu
Pentru sufletelul men,
Peste zi i peste noapte,
Pan' la ceasul cel de moarte! (3).

Inger, Ingerasul meu,


Roaga-te lui Dumnezeu
Pentru sufletelul meu

$i de zi, si de noapte,
Pan' la ceasul eel de moarte! (4).
Inger, Ingerelul meu,
Roag-te lui Dumnezeu
Pentru sufletelul meu :

Zi cu zi sd tot sporim,
Tuturor sd folosim !

(5).

(1) Voronca, op.cit., p. 507 : ingerul, la orn, numai cu rugciuni se tine i cu fapte

bune. Cnd ai inger, el te pdzeste de toate relele, ori unde te-ai duce. Cu in
gerul poti sd treci peste dusmani ca printre cni i nimic nu ti-or face. Din care
parte ti-ar ven vreun rau, ori te-ar lovi, el dintr'aceea se pune i te fereste...
Seara, cnd te culci, i n'ai tirnp s te'nchini cum se cade, mcar cruce s-ti
faci, c dacd vine Ingerul i n'ai fdcut cruce, zice :
Aista-i snop !

$i nu te cunoaste, si se duce !
Dar find faci cruce, st.
Dac prinde el, credem ca Draad, putere asupra omului, nici nu-ti vine s.
te'nchini ; ti-i greu. Cartea de rugciuni de aceea e bine s'o pui sub cap, cci
el se mai depdrteazd".
(2) Academia Romand, Ms. no. 3418, p. 75, din jud. Botosani.
(3) Culegere din com. Tepu, jud. Tecuciu. Madan, Nasterea, p. 184(4) Ion Creane, V, p. 150.
(5) Culegere din Sauce], langd Blaj, impArt. de d-1 Tr. German..

www.digibuc.ro

44

Inger, Ingereltil meu,


Roagd-te lui Dumnezeu,
Ca i noaptea care vine,
SA te lese langl mine,
Spre a ma scApa de toate
Ce imi face rutate !
Inger bun, adoarme-ml

Si de rAu pAzeste-md,
IarA mane dimineatd,
MA desteapt la vieatd.

Doamne, noaptea a trecut


Si noi liniste-am avut,
Al tdu inger prea iubit
Cu 'ngrijire ne-a pAzit,
Wars, Doamne Indurate,

A ta mare bunAtate
Din locasul cel ceresc
Peste ceia ce ne cresc,
Ca de noi sA. ingrijeasca
De cel rdu s ne fereascA ! (2).

Inger, Ingerelul meu,


Roag-te lui Dumnezeu

$i de ziud si de noapte,
Pan' la ceasul cel de moarte! (1).

Inger, Ingerelul meu,


RoagA-te lui Dumnezeu
Pentru sufletelul meu.

Eu sunt mic, tu l-rn mare,


Eu stint slab, tu fA-mi tare,
In tt locul mi 'nsoteste
Si de rele mA fereste ! (3).
Inger, Ingerasul meu,
Ce mi te-a dat Dumnezeu,
Pzeste sufletul meu
Pan decuseara,

Dela rAsdritului soarelui


Pan'n vecii veacului.

De cu searl pan' la cinisoar,


Dela cinisoarl pan' la cantAtori,

Eu sunt mic, tu m II mare,


Eu sunt slab, tu m fa tare,
Eu pe tine te alduesc,
Da tu pe mine

Dela canttori panA'n zori,


Din zo7i pan' la rasAritul soarelui,

De toate relele
Si de toate grelele

SA mA pilzesti (4).

(1) Culegere din Sancel, langa Blaj, ImpArt. de d-1 Tr. German.
(2) Culegere din Tara Oltului, Ardeal, impart. de d-1 Tr. German ; se vede
cd-i compozitie de om cArturar.
(3) Ion Creangii, V, p. 150.
(4) Vezi D. Dan, Straja, rugciunea ingerul cu mir , care 'ncepe astfel :
Inger, Ingerasul meu,
Sluguta lui Dumnezeu,

Paz sufletelul meu,


Cel de zi si cel de noapte,
Pan' la ceasul cel de moarte
ruce dulce-adoarme-md,

Inger bun, desteaptA-mA,

Din patul lui Dumnezeu,


Din acoperemantul lui Durnnezeu,

In stirea lui Dumnezeu.


Vino, Inger bun, si niA starneste,
Doamne

www.digibuc.ro

45

IRugciune Care Ingerul pzitor,

ctre cruce :

lnger, Ingereltil meu,


Pazeste sufletul meu

$i de ziuk si de noapte
Pan laeeasul cel de moarte.
Sfanta cruceadurme-m,
Inger bun desteaptd-mal. (1).

Inger, ingerasul meu,

Slug* lui Dumnezeu,


Pdz-mi sufletelul meu,
Cel de zi i cel de noapte,

Para 'n ceasul cel de moarte.


luger bun, pazeste-ma,

Croce duke adoarme-ma! (2).


Inger, !tiger:1p! men,
Crucita lui Dumnezeu,
Sta inteajutorul meu,

Pan' la miez de noapte,


Pan' la ceasul cel de mo-trte !

Sfanta cruce-adoarine-ma,
Inger bun, trezeste-ma,
Cu darul tau Ingradeste-ma,
Doamne milueste-ma,
Doamne milueste-ma!

uRugciunea aceasta se zice seara si noaptea, clad te temi_


Cum o zici, indat, orisice fric pierea (3).
Inger, ingerastil men,
Roag-te lui Dumnezu
Pentru sufletelul men,

$i din zi si din noapte,


Pan la ceasul cel ce moarte.
Sfanta cruce adoarme-ma,
Inger hun, desteapta-ma (4).
Doamne sfinte, iarta-mit ! (5).

(1) Culegeri din vecinatatea Turdei, Ardeal, impart. de d-1 Tr. Germait.
(2) Marian, Na,sterea, p. 184. La fel si in corn. Tepu, jud. Tecuciu.
(3) Voronca, op. cit., p. 503.
(4) E o greseala cand s'a scris: Anger bun, a#eaptd-mdi.
(5) AIarian, Na#erea, p. 184.

www.digibuc.ro

46
Inger, Ingerasul men,
Roaga-te lui Dumnezeu
Pentru sufletelul meu

Sfant cruce, apard-ma,


Inger bun, desteapta-mil,
Doamne, milueste-m,
Cu crucea pazaste-ma! (1).

din zi si din noapte


Pan' la ceasul cel de moarte
Inger, Ingerasul men,
Sluguta lui Dumnezeu,

Cat ce'n casa,


Cruce'n masa,

Fereste-mi sufletul meu,


Peste zi si peste noapte,

Cruce'n tuspatru cornuri de casa;


Cruce'n cer, cruce'n pdmant,
Cruce'n locul un' md culc ! (2)

Pan' la ceasul cel de moarte


Cruce'n casd, cruce'n mask
Cruce'n toate unghiurile de casa;
ade Ingerul in mijlocul casei
Cu camasa scurtd,
Cu sabia smultd.
Cu usile 'nferecate
Cu ferestile 'nzillate
ne vede,

Ne prevede
De toate relete Ora decuseard,
Decuseara pands la cinioara
Dela cinioara pan' la cantdtori,

Dala canttori pan' in zori,


Din zori pan' la rasdritul soarelni,
Din rasdritul soarelui
Pan in vecii veacului,

Amin ! (3).

RugAciune cAtre cruce, Sf. Duli i cei doi Ingeri peizitori, care
se rosteste seara, la culcare, fcnd cruce si pe perin :
Cruce'n cer, cruce'n Natant,
Cruce'n locul ce ni culc.
Doi Ingeri m strdjueste,
Sfante cruce ma pazeste,
Sfantul Duh in mine este !

Rugciunea se incheie cu
Cruce'n casa,
Cruce'n masd,
Cruce'n tuspatru cornuri de casa,

fcndu-si crestinul cruce spre tuspatru cornurile de cas (4).

(1) Marian, Na.Fterea, p. 184


(2) Ibidem, p. 185.

5.

(3) Voronca, op. cit, p. 504.


(4) Ibidem, p. 503. Ibidem: ,,fiecare orn are doi Ingeri ; cunt asfinteste soarele, ingerii vin si-1 pazesc".

www.digibuc.ro

47

Rugkiune atre Inger,. Dumnezeu


Inger, ingerelul meu,
Roaga-te lui Dumnezeu
Pentru sufletelul meu
$i in zi i in noapte,
Pana'n ceasul cel de moarte.

cruce :

Cruce'n cas,
Cruce'n mask
Ingerii imprejur de cas,
Dumnezeu cu noi la masti ! (1).

Rugkiune atre Dumnezeu i Ingeri :


Inger, Ingerelul men
Ce mi te-a dat Dumnezeu
Tot deauna fii cu mine

De ma 'nvata sa fac bine.


Doan-me, Ingereii tai,
Fie pazitorii mei ! (2).

Rugciune Care Durnnezeu, cruce

cei trei Ingeri, dac nu

va fi contopia din douil rugkiuni :


. Cruce'n cask
Cruce'n mask
Cruce'n tuspatru cornuri dc casa!
Cruce'n cer, cruce'n pamant,

$i ntral meu asternut sfant.


Lngd salaselul meu
$ade singur Dumnezeu

Cu trei Ingeri langa mine :


Unul ma adoarme bine,
Until din somn ma trezeste,
Until vesnic ma pazeste
$i de rele ma feresle.
Inger, Ingerasul meu,

Sluguta lui Dumnezeu,


Roaga-te lui Dumnezeu,
Pentru sufletelul meu,
De cu zi i pana'n noapte,
Pan' la ceasul cel de moarte
$i-atunci iea sufletul men
$i du-mi-I la Dumnezeu.
Ingerel adoarme-mi,
Ingerel desteapta-mk
De pacate iarta-m,
De rele fereste-ma,
Doamne, milueste-mil! (3).

Rugkiune atre Maica Donmului, Inger, cruce i Durnnezeu.


Crucc'n cask
Cruce'n mask
Cruce'n tuspatru cornuri de casa.
Dumnezeu cu noi la masa,
Maica sfnta la fereastrk
Ingerasul ma pazeste,
Sfanta cruce m 'ntareste ;
Ingeravl mi-i
Sfanta cruce mi-i hodina! (4).

(1) Ion Creangd, V, p. 150.


(2) Ibidem.

(3) Marian, Legendele Maidi Domnalar, p. 344.


(4) Marian, Na#erea, p. 185.

www.digibuc.ro

48

Prin Bucovina cnd se culcA oamenii seara, i fac rugAciunile, spun si urmtoarea rugAciune la Inger, s le pzeasc casa:
Sf. loan ade in mijloc de cas
Cu straie scurte,
Cu sabii crunte
In patru cornuri de casit

Stint patru Ingeri ai lui Sf. loan


Si apr slaul
De toate relele
Si de toate grelele! (1).

Variant este urmAtorul Inceput de rugaciune:


Cruce'n cask
Cruce'n mask
Cruce'n tuspatru cornuri de cask
$ade Sf. Nechita in cas,
La mijloc de mask
Cu sabia scoasli,
In sfiirsit,

Cu straiele scurte,
Scurte, mohorite,
Sade i cetgte

Ne 'ncetat din zori


Pfina'n cantatori,
Pi In' la rsaritul soarelui !

(2).

alte variante pomenesc pe Evanghelistul Luca

Sf. Vartolomeiu (3).

Prin unele parti, pentru cinstea sfintilor Ingeri, unii oameni


postesc Lunia, care se socotesc a fi ziva lor (4).
(1) Voronca, op. cit., p. 504.
(2) Marian, Na#etea, p. 186.
(3) Ibidem.

(4) Gorox ei, Creding p. 170.

www.digibuc.ro

NOROCUL.
Lumea i infiltiprea Noroacelor. Norocul culegator de rota. Norocul unui
imparat. Norocul unui frate bogat qi al altui frate srac. Bataia intre dota Noroace. Norocul silit s'aduc bogatie. Un om merge la scorbura Soartei i se
incredinteag a nu se poate schimbi ce-i este partea. Noroc Ma parte. No.
roc i minte. Semne de noroc. Ur Ari de noroc. Plstrarea norocului. Cntece.

Norocul fiecarui muritor traeste intr'o lame,

,,unde va fi a-

ceea",a Noroacelor. and se naste omul, acolo i se naste si


Norocul lui ; cat traeste omul, ii traeste si Norocul, pana la moarte,
cand se stng amndoi.
Se intovarasesc ate odata; atunci insa Norocul este nevzut :
,,Norocul e ca un Inger; el umbra' peste tot cu omul, daca nu
stie cum s-1 poarte: sa nu fad.' vreo greseala, s nu fure, sa nu
blasteme pe altul, sa nu hueasca, cad Norocul fuge de omul care
striga si blastam, tare ocaraste pe altul, cad omul acela se
chiama ca.-i cu Dusmanul,cu Necuratul" (1).

In ,,voia cea buna" aratandu-se felul cum omul si inSelege


norocirea sau soarta sa, vorn inSelege de ce pe alocuri se spune
ca Norocul se sine de cel befiv, ca acela bea si da si altuia :
il cheama, il cinsteste si e tot cu voie band, cu chef, cu veselie.
$i Norocului, zice cal atunci ii place, cnd e bucurie si veselie
in casa, cnd oamenii vorbesc, sfatuesc si nu stau posomorili (2).
Povestile noastre cuprind aproape toate credinSile populare cu
privire la Noroc. Pentru aceasta, in cele ce urmeaza vorn da vreo

cteva, din cele ce ni se vor pare mai caracteristice. WA una


care se aude prin Bucovina:
,,A fost o baba care avea casa si tri foarte bine. Sta toat
ziulica pe cuptor, pe cand oamenii veniau la dnsa sa imprumute
bani si sa se sfatueasca.
(1) Voronca, op. cit.,

p. 904.

(2) Ibidem.
4.

T. Panifile, Al itologie, 1.

www.digibuc.ro

50

0 fetita ce o sluji, Ii zice lute() zi :


Ce bine ti-i dumneatale, matua!
Norocul! rspunde ea.
C a0
Doamne, cand ti-a vede eu Norocul, sa

tiu cum e !
zice fata.
L-ai vede ! Du-te mani i du-i de mancare In camp,

cheama s vie, Ca' va veni !

A doua zi baba o Invt cum sa faca rnancare In trei ulcele


mititele, sa dun' in camp pe ogorul ei i sa-I strige :
Noroace, Noroace, vino In coace i vei mnca.!
Fata a fcut aa. i Norocul a venit, ud totul de roua ce o lu
de pe toate campurile i o aducea pe cmpul babei : i panea
la toti er proasta, numai la ea frumoasa i cu spicele plecate
In jos.
Norocul s'a pus sa mannce, dar de unde mnch, la loc crete.

Vine fata acas i-i spune babei ce a vazut.

Am, and l-a puteh vedea i pe al meu!zice fata.


L-i vede i pe al tau, zice baba. FA mancare, da In oalele cele mai mari i du-te In camp i-I striga.
Fata a fcut a. A venit i Norocul ei, dar uscat, nu ud ca al
babei, s'a pus la mncare i a mncat totul. Ba la urma Inca
i-a zis.

Mane sa-mi aduci mai mult and vei veni !


Si s'a culcat.
Fata a venit plngand i a spus batranei ce i-a zis Norocul.

La ce sa-i duci Inca de mancare, daca nu te slujete ?

zis baba.

Da oare de ce nu-i i Norocul meu ca al dumitale?


C'a a rnduit Dumnezeu, pentru fiecare altul. Nu-s toate
Noroacele Intru una! (1).
lata a doua poveste cu larnuriri privitoare la lumea Noroacelor:
HFo3t-a odata, ca nici odata, un Imparat biltran i plin de griji,
ca-i vede zilele sfarite i urrna pe scaun nu-i daduse Dumnezel.

(I) Voronca, op. cit.,. p. 252 3.

www.digibuc.ro

51

$i ac, sa spun c fusese un orn rau, nu; lacom, fereasca


i era harnic, de treaba i asezat la judecata. De tanar
muncise fr curmare In frica Celui-de-sus, aducndu-i jertfa de

Sfntul ;

multurnire In toate chipurile ; a botezat si-a Inzestrat pe saraci, a


ingrijit parinteste pe bolnavi, a miluit pe toti nemiluitii, si de aceea tuti supusii Imprtiei lui bateau mtanii si se rugau la
icoane :

DI-i, Doamne, Imparatului nostril, zile, sa traiasca In pace,


ca bun si crestinesc suflet mai are!
Toata lumea se rugh, toat, far numai un fecior de baba sal-mana.

Baba asta i ave casuta ei lang castelul craiului. Unchesul


muncise cat traise, muncise din greu i i agonisise atata cat
Ii trebuise babei ca s'o duca fail dor si grij o suma de ani,
si fara sa-si puie odorul de baiat la vreo treab.
Baietasul crescuse cu toate de-a gata, crescuse repede i lesne,
Ica unde-i traiul imbielsugat, ziva sboara iute, dar vai i amar
cnd banii albi, strnsi pentru zile negre, se isprvesc, si Child zile

tot mai sunt!


Impdratul luase aminte despre toate acestea

Intr'o zi ii spuse :

Buna ziva, flcaiasule,ca pe bem n e era ash cam de paisprezece-cincisprezece ani.

Sarutrn mnile mariei tale! ii rspunse baiatul.


Voinic flcu, nu-i asa ?
Cu vrerea lui Dumnazeu, voinic, mria ta !

Dar ce mai muncesti, ca nu te prea vd ziva pe gall?


Dorm, marite Imparate, dorm de dimineata i 'Ana In seara

decuseara pna a doua zi dimineata, dorm, ca n'avuiu nici


un noroc pe lume. De tata n'avuiu parte, c'a murit de mult,
iar mama, saraca, s'a topit de batrnete. Straiele de pe mine s'au
rupt pentruca n'am noroc si tot pentru asta mi mar-Cana si
mtele bucatele din strachini ! Nu-i noroc si pace! De asta dorm
loat ziva i toath nopticica, si-mi pare rau c n'a lsat Dumnezeu Cate dou' dimineti i douI Inserri pe zi, ca le-as dorml pe
cte amndou !
lar Impratul :
Vai de tine; flcaiasule, vai de zilisoarele tale, a rau te
mai chinui! Grea napaste si mare nenoroc pe capul tau, baiete!

www.digibuc.ro

52

plec In treaba lui, iar cel fecior de babA srac intr in casa, i puse palmele sub cap si se culc.
Au mai trecut dup asta ctitevh stiptAmni i ImpAratul treat
din nou pe la uF celui flAcAu de vAdanA. FlAcAul tocmai se trezise i acum se 01e la soare.
Hei, ce-ti mai face Norocul? Trezitu-s'a, ori tot Iti doarme?
Write Imp Arate, apoi, cum a fi, cum n'a fi, cine-1 stie! Nici
eu nu 1-am vzut pe el, nici el pe mine; stiu atAta cA mi-i somn
de nu vAd inaintea ochilor !
Apoi, cum vd eu, grele pacate, nepoate; dar mare-i Celde-sus, si s'or isprAvi si-acestea odat i odat !
Vorba asta a btrnului craiu nu-i prea veni puturosului la
ImpAratul offal

IndAtnn, cA zise:

Nu cred, mrite ImpArate, nu cred!


lmpratul i cAutA de nevoile lui, dar peste trei zile trimise
vorbil strasnica celui fecior, s plece ca s-si caute Norocul i
i-1 aducA lui la judecat. I-a dat rvase, precum ca s fie indreptat pe drumuri, si atta tot. Eli astfel chip s nu plece? Asi E
Mult s'a cAinat feciorul nostru, mult, dar er poruncA ImprteascA si trebuih s asculte de dnsa; de aceea, cu chiu, cu vai,
fporni la drum.
Merse el cAt merse, prin locuri pustii pline de fiare slbatecer
si, mA rog, cine nu osteneste si nu se osteneste la drum ? Flcul nostru
fcut ciomag bun,trudA; si-a fAcut IncAltminte
din coajA de teiu,trudA ; a fost trecut prin toate prApAstiile,
trud; ca s culeag o poam cu care sd-si potoleasc foamea

setea,trud, m Tog. Azi se loveste de-o musc, mne se 'ntlneste c'un iepure, poimni, Doamne fereste, c'un lup,cAte nu-s.
prin cele
ash, bratele voinicului nostru Incep sA se
desmorteascA, puterile incep s-i creascA i dupA nou luni dela
plecare, feciorul babei, cel Mr' de noroc, sta voios la trnt cu
sapte smei de-odatA!

ajunsese Inteo pAdure fr. fund, WA lumin de soarer


fr potec. Jigniile, forfotind ca diavolii In iad, srir asupra

lui ca s-I doboare, dar el le ucise pe toate. Inainte, j iar Inainte! Si mergnd Inainte d de prpastia cea adncl a beilaurilorcu cari se iea la lupt. Ce 1...:pt? Pe vieat si pe moarte si mai
mute nu. $i din tvleala aceea se Intelege voinicul nostru c'o

www.digibuc.ro

53

piatrii scumpii care sa-i lumineze calea prin Intunericul

desi-

A mai mers ce-a mai mers $i-a rAsbAtut la luminA. La poalele


codrului s'a a$ezat jos ca sA se hodineascA
sa cugete la cate'n
lume, toate, la dnsul, la Norocul lui, $i mai pe urinA, la rostul
celei porunci ImpArAtesti.
Ajunse In climpul Noroacelor.

! Da ce-s Noroacele, mA rog?


Apoi, ce sA fie? Lume $i iarA$ lume ca
a noastrA, oameni
cari se nasc i mor ca i noi, cari trAesc azi cu jale, mni cu
veselie, lume,
bunca noastrit co cea a Noroacelor.
Trece prin sate, trece prin mijloc de trguri, $i de Norocul lui
nu mai dA.
Inteun tArziu, se Intalneste c'un unche$. Unchesului, ca tuturora, voinicul Ii spune rostul pornirii lui i cu mare bucurie aflA
ca se IntAlnise tocmai cu Norocul imparatalui. Er bAtrn, ca
craiul, dar vedeti, unchesul munci
agonisi pentru un fecior al lui, care nu prea dAduse semne de hArnicie WAWA mai
ieri-alaltaieri.

Vezi, dragul meu, rn'am audit ca sa nu-1 las pieritor de


foame,zise unchesul,$i de asta m'am ostenit Inteatta.Da de-o
samA de vreme vAd CA mai miscA!

mergnd a$A, dondadonda, ajung la casa unche$ului. Ce


casA! Nici nu te mai pricepeai ce de acareturi, de bogAtie ; binele pAmntului, tot, tot!
Acolo, voinicul nostru a fost ospAtat cum se cade, iar cnd se
pregAti ca sA piece, unchesul ii dd rAva$ Care impArat cu vorb ele acestea :

uSi noi om muri, frate dragA, peste cativA ani, dar copiii notri, oameni intregi au sA rAmnA pe lume
Iar flcAului Ii zise:
Intoarce-te inapoi i spune frAtiorului meu toate cte le- ai
vAzut. De te-o Intreb cA unde
Norocul, grAe$te-i cA 1-ai gA-

sit, ca-i feciorul meu, c eu sunt bAtrn, $i ca de-o bucat de


vreme mi-i drag feciorul ca lumina ochilor.
Si a$A feciorul babei purcese 'napoi, cu capul plin de gnduri.
Drum lung, drum greu!
A ajuns la castel, i cnd ImpAratul II vAzit $i auzi celea toate,
www.digibuc.ro

54

a priceput ce se pricepe. Si incep sa-1 ispiteasca,


afl schimbat din crestet si [Ana in talpi,
socoti fr saman de vrednic_

Si 1-a fkut fecior, si s'a pus sal dscaleasca si sa-1 poarte pe


la toate rosturile impartiei, ca sa se destepte Inca mai mult. Se
bucur imparatul ca.' se invrednicise Dumnezeu de dnsul si nu-I
lsase s intre in parnnt cu sufletul intristat.
Peste cati-va ani, craiul a murit, iar in locul lui ramase stapan
feciorul babei de alaturi.
Si atta-i tot !

Povestea asta de bun sama c'adevarat graeste. V'o spun si eur


ca s stiti i dumneavoastra i s'o aveti la indamana. Iar dac
cumva veti intlni in lume chipuri ca cel fecior de baba saraca.
si far noroc, sa le spuneti cum Ii spunea cel imparat biltran :
Culca-te, Mete, culca-te, ca Norocu-ti doarme!" (1).
Iata a treia poveste care se aude prin jud. Tecuciu, despre
Noroacele celor doi frati : unul sarac i altul bogat.
Au fost odata doi frati : unul bogat, putred de bogat, i celalt
sarac lipit pmntului; i amandoi aveau ate un bou stingher.
Mi frate, zice lute() zi cel nevoias,hai sa punem arnan-

doi in plug: tu c'un bou i eu c'un bou, s ne 'ntelegem si noi


cu cev.

Bucuros, mai frate,ii raspunse fratele bogat. Uite, iea-mi-1

pe-al meu tu astzi, du-te de ail

si

mani neoiu duce eu la

plug; si pe urrna ne-om rndul tot as, ?Ana and s'a 'nchei
aratul.

Invoeala era bunk n'aveau ce zice; i treaba mergea din partea asta fra nici un banat, nici din partea unuia, nici dintr'a
celuilalt, dar, dela o vreme, vorba celuia: tot un bou
boul fratelui sarac slabi din zi in zi, vazand cu ochii.
Apoi, la omul sarac, nici boii nu trag! Daca-i va merge

boului tot ask Ii aduc intr'o zi pielea pe bat dela camp. Mi,
mai, ce sa fie!
Ce s fie ? Pana una-alta, sracul ii face socoteal si se purv.:
la panda%

Cine stie? Poate c frate-meu ar numai cu boul meu, ori


poate Ca' nu-i d demncare ; mai stii?
$i cum zice, se si pune la panda.
Era. 'ntr'o noapte cu lumina. Pe la mezul noptii, pe and fratesti dormi, iaca vede un flkuas strentos clare pe boul lui.
(1) T. Pamfile, Un aciune fi-un arbune, p. 119 25.

www.digibuc.ro

55

MAi, cine esti tu.


Norocul lui frate-tdu.

Si ce faci tu?
Muncesc pentru dnsul, ca sA-1 las sA doarmA.

Dar pe boul meu de ce-ai incalecat.


Dar pe-al cui s incalec? Incalec pe-al tau, e tot esti tu
sarac i n'ai nici un noroc !
Cum n'am noroc, rogu-te?
Ba ai, dar Norocul tau e domn mare si nu vrea s muttceasca pentru tine.
Si cum as pute da ochii cu dnsul?
Uite cum : iea-o pe ici, clA pe dincolo, mergi, mergi si ai
s dai de-o padure: In mijlocul padurei ai sa vezi targul Noroacelor. Intreaba de Norocul tau i cauta-I unde te-or Indrept Noroacele altora.

Pleaca saracul, pleacA, merge mult cat merge si ajunge In padurea cu trgul Noroacelor. Acolo oameni de fel si chip : unii
dormiau pe drumuri, prin ogrAzi, altii pe prispe, altii hodiniau
in case, altii stteau in castle mari i frumoase. Unii munciau,
ash ca sa nu-i gAseasca moartea seznd, degiaba, altii mai din
greu, altii icniau i trgeau cu sapa,mA rog, feldefel dupa curn
felurit este si lumea asta a noastr.
SAracul intreaba ba 'ncoace, ba 'ncolo de

Norocul lui,

gsi until ca sa-i arate o curte boereasca, inalta i mndrA. Curn


ajunse omul nostru la poart, incepu sA strige:
Hai, Noroace,
Noroace !
la te cla lricoace !

Doarme boerul, doarme,ii rAspunse o aschida de slugA.


SA vii de-amiaza c'atunci se scoal!
Sracul n'av 'ncotro i trebul sa mai astepte, iar pe la prnz,
cnd boierul II primi sA stea du dnsul de vorbA, intelese crestinul nostru de ce n'are nici un noroc. Si-i zice
Sezi, hai? nu te dai la munca pentru mine?
Nu! Mi-i mai drag sA dorm si sA-mi petrec vremea fra
nici o treaba!
Bine, Noroace. Da Norocul lui frate-meu de ce munceste
si se trudeste InteatAta pentru frate-meu? De ce nu sta talaghir
toata ziva ca tine ?
www.digibuc.ro

56

Hei, Mete; ce inh 'ntrebi tu acuma, mai roate intrebh si


altii. Acestea-s tainele lui Dumnezeu

i
nici tie, nici mie, nici
ninfnui nu i-i dat sh le afle !
Ci taci!
Ce s tac dach-i ash!
Bine ch aflhiu i asta. Ac6, pentru eta drum fAcuiu pan la
tine, dh-mi si mie o dhsagh de bani s ms 'nteleg i eu cu atata

de pe-aici !
N'am.

Cum n'ai. Da-mi ch-ti trag o flochealh, de-ti rnerg petecele!

sare flchul.
Chnd a auzit Norocul de-ash pleased, fugl rep ede In visterie si resi-i umpl
i porneste

pede se 'ntoarse cu poala antereului plin de bani


dsaga shracului. FlAchul i iea pe urtn ziva bunh

vie acash, bun bucuros si cu cat chpAtase. Dar vezi, tot nenorocul lui : cnd s iash din pdure, iaca ii 'Isar de-odat niVe
hoti inainte, li ieau toti banii, il bat mhr si-1 lash' 'n drum.
Shracul pleach cum poate spre cash. Merge ct merge si cnd
ajunge de mosia satului, trage de-adreptul la locul cu gru, unde
nAdjduia sh gseascrt pe Norocul lui frate-shu i sh-i tragh de
rsbunare o sfnt de btae sor cu moartea. Si de ce? Pentru
dt l-a 'nselat cu sfatul i l-a trimis cine Vie 'it ce cetate de nebuni si de vrjitori, in loc sh-i arrite drumul cel adevArat care
duce la Norocul
sh

lath il i 'ntAlneste.
Ce faci, Noroace ?
laca muncesc pentru frate-thu.

Phi cum de-ai indrznit tu sh mh


trimeti la dracu'n praznic ?
Cela :

pe mine si s m

ch nu, ch hr, c mr, a trebuit s stea Norocul

lui

frate-shu toath noaptet de vorb cu cel shrac, sh-1 incnte, sh-I


descnte
spue cum stau luerurile pe lumea asta. $i pn
a doua zi in ziuh, a fi priceput shracul, n'a fi priceput, nu stiu.
Stiu atta ch la urm tot el si-a zis:
Atunci dach-I ash, munceste i pentru mine.
Pentru tine munceste tu, ea alteinevA nu are cine.
Dar cum sh muncesc dach n'am noroc?
Vezi, asta nu ti-as putea-o spune. Dar dach vrei, iaca tlern
oleach din norocul lui frate-trw. Du-te 'n phdure i taie mlditi
www.digibuc.ro

57

tufani, las-i s se usuce, fil-i porcan si pstreaz-i pentru la


anul. Te-or rade altii, tu taie mereu, c la anul are s fie seceta
mare, de-or mud vitele de foame din partea nutretului ; si atunci
-tot omul va ven1 la tine cu banul legat cu notfa ate, s-si cumpere rasul din ast varA! (1).
In a patra poveste vedem lupta dintre Noroace.
HErau odatA doi boieri, frati buni, si frati intr'un noroc mare
si frumos,si amandoi o duceau de chid binele. TrAiau In bun
pace si intelegere, ba Inca' fiecAruia din ei II crestea inima vdzand cA si fratele ski are atata indestulare.
Dela o vreme ins, pe fratele cel mai mare II musc de inimA
sarpele trufiei, si vru sA IntreacA In bogAtie pe cel mai mic. Dar
-ori cat se frAmanta el, nu era chip s-1 rAman, pentru et Norocul lui era tot ash de mare ca al celuilalt.

..si

Pe cand se invinciau mai amarnic, numai iact undeva, pe


camp, se intalnesc si Noroacele lor si se ieau la btae. Norocul
celui mai mare, care simtia ce-i In inima stdpanulul sau, s'a luptat
mai dusmneste si l-a omorit pe-al celui mai mic; pe urmA l-a
luat in spate si l-a dus de l-a Ingropat.
Atunci, ca prin minune, a inceput a se risipi averea celui mai
mic, si In scutA vreme a srcit de n'avea, vorba ceea, nici cenusA In vatr.

Fratele mai mare s'a bucurat pe de-o parte, dar pe de alta,


fAcandu-i-se mil, 1-a druit cu doi boi si o vac. Istalalt a primit cu bucurie darul si plangand, i-a multmit, cA el era bun la
inim si nici nu sti ce se Intamplase cu Norocul lui. Da sA nu
zici dumneata: cum i-a luat In primire, si boi si vacA, au pierit
ca trAsniti! Vezi ca. Norocal lai =rise, i ac, unde era chip s
se mai tie cev de dansul!
Fratele mai mare, in loc s-I ieie atunci pe lang el si s-1
cate ca pe un frate ce-i era, 1-a tocmit slued si 1-a trimis la mosie, la niste hambare si cosere. Acolo trAi el intr'un bordeiu pAcAtos, ziva muncind pe camp de-avalma cu ceilalti oameni, iar
noaptea avand ochii In patru sA nu se fure ceva, dup cum ii hotArIse frate-skt.

(1) Auzit dela fratele dascalului Dumitrache din cdtunul Vizureti, cm. Buciumeni, jud. Tesuciu.

www.digibuc.ro

58

Odat, cum veghi el pe Ian, in puterea noptii, nurnai ce


se pare a aude glas. Se pune la pand, ascult , si iacat zreste printre clAi o arritare i aude lmurit o gur de om oatrand si suduind, a de ce nu secer oamenii bine, si nu strang
spicele ! Omul nostru se sprintenl strangand cu amndou manile bata ce avea cu el, si srind iute, se protpi inaintea rnthlii :

Sti, c dau ! Cine esti?


Mthala rmase nemiscat, fr s rspund.
Cine esti?

Ac, nu mai smn a om; parc er de piatr. Tocmai dupl


a treia intrebare, and aproape s'o loveasa, zise:
Nu da; sunt Norocul liii friitine-tdu!
Omul rmase ca prostit.
Tu esti Norocul ? S ce umbli pe aici ?
Ehei ; dacI n'as fi eu, crezi c ati ave vreun spor ?
Omulul i se fc lumin In minte.
Da Norocul meu unde-i ?
CA-i car,

mar,

Nu stiu!
Pe cine vrai s chiorsti ? Dac esti Norocui, lui frate-meu,
meu! Spune mai iute, daca vrei s
trebue s tii unde-i
scapi cu zile.
Neavand incotro, a spus drept ca s'au btut i l-a omorit.
Atata i-a trebuit omului, cil l-a i Inhtat 5i a inceput a-1 tarnul printre cli i a-I Imblti cu hudunzacul.

Vra sl zia, din pricina ta m chinuesc eu ?


Nu m omori, c srceste frate-tAii 5i nu folosesti nimica,
Ascult ce-ti spun. Noroad tdu n'a murit de tot; e ingropat
chiar sub bordeiul In care stai. Du-te i sapa acolo, c ai s gs4ti trei azi (tocitori) de bani. Atunci Norocul tu are s invie,

are s se intlneasc cu mine ca s ne batem din nou, In luptI


dreapt, i daca m'a doved, nu mai trag ntidejde de iertare, iar
de nu, cum va hotri Cel-de-sus !

Dupa ce Norocul s'a legat prin strasnic jurmant a are s'


steie, s se Intalneasa tot In noaptea asta cu celalat Noroc, omul s'a dus s faca cum l-a invtat.

www.digibuc.ro

59

S'apuca el de stricat bordeiul, si de sapat, i ndata, numai


de margenea unei cazi, pe care desvlind-o putin, i se lua ochii$
de stralucirea aurului ce era intrInsa. Dupa indoitura gardinii secunoste ce amarnic de mare trebue sa fie cada cu bani. Sa-

pand Inainte, d si de a doua cada, iar and incepe sa desvaleasca i margenea celei de a treia, numai iacat ies, tr'gancl,

st drept In fata.
greu din pamant i Norocul lui
Stapane greu somn am dormit!
Pi, unde-am stiut eu ca-mi esti ash de-aproape, zice omut.
zapacit de bucurie.
Eu am vazut In vis tot ce s'a petrecut,rspunde Norocul,
si stiu cum ati hotrit cu canele de Noroc al lui frtane-tu!
Atata a apucat sa zica i s'a fcut nevazut.
S'a luptat din nou, cele dou Noroace, lupta cumplita dar
dreapta, pentru ca ac mania fratelui chinuit i cu dreptatea calcat ajunsese i poate ca intrecuse in marime rutatea frateluil
mai mare. Ac Norocul fratelui mai mic a omorit de tot pe
Norocul celuilalt frate. Si acesta cum s'a trezit a doua zi, a simtit,
a cunoscut ca nu-i a bine. Vitele au Inceput sa-i moara, clile
hambarele i-au ars, banii nu se stie ce s'au fIcut. Rmsese
numai mosia goala, si and voi s'o Vann' si pe asta, ca sa plateasca niste datorii, cari mai inainte vreme nu se bagau in samr
numai vine frate-sau mai mic :
Nu vinde mosia; las'o intre noi !
Fratelui mai mare, cat et-A de amarit, dar i-a venit a rade, and
a vazut ce zice istalalt, care venise, tot cum era, flenduros i jerpelit.

Da cu ce s'o purtam? Cu surcele?


De bani te plangi ?zice fratele mai mic; am eu bani; haide sa-ti arat !

S'a dus la cele trei cazi cu galbeni, i-a al-Mat si i-a istorisit
dupa aceea intamplrile din noaptea trecuta, cu cele doua Noroace, dupa care, fratele mai mare a vzut lamurit toata prapastia.
ce s'a deschis pentru el de azi inainte si a zis :
Ce tovarasie s mai facem, mai frate, daca mi-a murit Noroad! Bataia lui Dumnezeu! Trecem mosia pe numele tau ; If
plti i datoriile cari mai sunt i poart'o singur, sanatos, iar ea
rman ce-ai fost tu, c alt chip nu-i !
www.digibuc.ro

00

Au facut a$A, $i fratele mai mic a ramas boer in locul celuipe toata vieata liti (1).
Aceasta povestire vasluiana se aude i prin jud. Do lj in urmatorul cuprins mai pe scurt:
aku fost o data doi frati : unul ci-ca er bogat i unul sarac.
Al sarac, intr'o zi, a fost la secerat la al bogat. and a plecat
dela loc, a uitat secerea acolo. S'a dus Indrt la loc sa gaseasca secerea i acolo a gasit un baiat descult, arnarit ca vai de el
care lu spice din locul alui sarac $i duce In locul Alui bogat.
A pus mna pe el $i I-a luat la bataie, $i-1 intren de ce lu
spice dela locul lui sdrac i duce la al lui bogat?
Copilul, neavnd incotro, a inceput sa spue Ca el e Norocul
lui bogat, $i c a$A. 1$i serveste stapnul.
A poi, spune-tni : Norocul meu wide e, de eu sunt sarac $i

nu pot sa ma arnesc?
Norocul Mu e boier; umbla cu trasura!
Apoi, ce sa-i fac, cum sa-I prind?

Bine,zise el atunci,o sa vina el in sat, cand o fi

ni$te

lume adunata; atunci sa pui mna pe el $i sa-I ieai la btai, sa


spui la lume sa fuga, ca ala e norocul tu.
N'a trecut mult i Norocul lui a $i vinit. A pus mna pe el
I-a luat la bItaie $i a inceput sa-1 intrebe, de ce el nu se poate
.arni?

$i unde mi s'a inceput s se roage:


Las-m, eft' eu sunt Norocul tau!
Sa mergi In cutare loc, sa scoti un cazan cu bani!
Nu merg, eu ; s te duci tu, daca e$ti Norocul meu, sa-I scoti
si sa-I aduci acasa!
Si iara$ da-i i da-i!
Vazand Norocul ca n'are locotro, a cautat unelte de sapat, s'a
dus, a scos cazanul $i i l-a adus. De aici incolo a pornit i s'a
facut $i fratele asta bogat iar Norocul boierul, a 'nceput a
srci" (2).

0 astfel de povestire o au $i Bulgarii (3).


(1) Ion Creangd,11, p. 85-87.
(2) $ezdtaarea, VII, p. 198- 9.
(3) Ad. Strausz, Die Bulgaren, Leipzig 1898, p. 243 i urn, cf. Revue des
fraditions poimIaires, XXIX, p. 106.

www.digibuc.ro

61

A cincea povestire ne vorbeste despre o fata far noroc, care


merge si si-I afl inteo scorbor a Noroacelor. Dela Norocul ei,
fata iea floarea Noroculai (1).
Fiind hotrit de soarta, Ursitoare, Noroc ori Dumnezeu, norocirea, partea sau scrisul omului, rmitne nestramutat. Prin urmarer
spre mangaierea celor fara de noroc, se poate spune pentru.
Cnd s'au imprtit noroacele,
Erain pe camp cu vacile ;
lar ca'lid s'a impartit norocal,
Paziam pe coast porcul !

Sau, far teama de pacat, se poate amenina :


Hai, Noroc, Noroc, Noroc,
De te-a prinde la un loc,
Sa-ti pun paie, sa-ti dau foc!

In aceasta privinta iat o frumoasa povestire moldoveneasca:

,,Aproape de moarte, un parinte cheama la patul sau pe singurii lui doi copii ce-i avea si le zise:
Dragii tatei, eu simt ca mor, dar voi, dup moartea mea,
sa luati tot pamantul, cu cask vite, pluguri i sa le Impartiti
drept in douI, i pe urm puneti-va singuri i munciti, caci eu
am presimtire ca. muncind cu cinste i osteneala, veti castiga inzecit i insutit decat v'am lsat eu, si pe urma veti fi fericiti
voi si cei cari se vor afla imprejurul casei voastre!
Dup moartea batranului, baietii facura intocmai cum le zise
tatl lor, masurar painantul i imprtira toata averea as ca sa.
nu deie de banuit la nici unul, macar cat un capat de at, si
se puserd la treaba.
Dar, Norocul nu merge deopotriva la toti oamenii. Fratii, de
aveau pamantul alaturi unul de altul, unuia insa Ii merge ca

din al.* iar altuia ca din piatra.


Se necji fratele cel mai mic un an, doi, cinci, si vazand cA
prpadeste necontenit i sarkeste, desnadajduit, trite() zi vine la
fratele cel mai mare, care era foatre bogat
mergea cat se
poate de bine
zise:
Draga frate, eu nit pricep ce-i cu mine; nici eu nu stint lenes, i eu sunt cinstit, i drept cu toata lumea ca si tine, ina
mie nu-mi merge de loc cu pmantul Si averea ramasa. mostewww.digibuc.ro

62

mire dela tata. Tot ce samn, se usucA sau nu ies. Vitele imi
.mor ba de dlac, ba de brnc, ba dt strechia in ele i apud
peste deaiuri, de le gsesc moarte prin rapi. Precum vezi, d-unzi mi-a ars casa si eu vesnic sunt suprat, necjit si parca
mecontenit is tot bolnav. Stii ce, frate ? Eu iti vnd tie partea
unea de mostenire, si crit mi-i da, cu banii aceia imi ieau lumea
in cap si m duc in alt parte, cd poate schimbdada-mi local, mi
se va schimbd si Norocal.
Fratele cel mai mare I! mngai ; cAt s-1 imputerniceasc cu
vorbe bune, dar vznd c toate sunt in zdar, si el er hotrit
icu ori ce chip s fug departe de locurile acelea, Ii cumpar

ptnntul cu toate cte erau pe dnsul.


Atunci fratele cel mic, primindu-si banii, i lu rmas bun
edela fratele cel mare, pe care II ls fericit, i plec.
Se duse el clit se duse, mai pe dealuri, mai pe vi, pn ce
liac intr'un trziu ajunse la captul unei pduri. Acolo
un tttin inainte. Portul i auttura acelui orn i se prur lui
oarte (ciudate. El, ca mai tnr, Ii dd buna ziva, i intrnd in
vorb, incepit s i se destinueasc de soarta
BAtrnul Ii zise.:

Fcule, apuc pe cArarea asta tot inainte prin pdure. La


capt ai s vezi un munte: in
rnuntelui ai sk vezi un paAcolo e locainta &arid. Intr inluntru, dar de ceeace vei
vede i auzi, nici s te miri, nici s vorbesti, la toate s rtniti
surd si mut. Acolo vei sta trei zile, i pe urm vel pute vorbi.
as ai s afli care ti-i soarta ta pe lume.
Ajungnd el in vrful muntelui, vzii de odat un palat ce-i
.apune ochii de frumos i strlucitor ce ell. Se suie de-adreptul
pe scAri cari erau frumos impodobite si acoperite numai cu co-voare scumpe, intrii el inluntru, deschide o usk, douk treirnu
-vede pe nimeni, .dar de loc pe nimeni; odile his, din ce In ce
erau mai frumoase, si mai minunat imbrcate. In sfrsit deschide
el pn la a noua o.daie.
Acolo vede pe un pat de aur, frumos impodobit, o femeie tWar ce sedeit cii caul sub cap, imbrilcat numai cu pietre scumrpe si brilante. El se uit lung la dnsa, fr a se mirk nu zise
nimica si nu fdi vreun semn, ci punndii-se pe un scaun, ez
lngA dnsa.

www.digibuc.ro

63

Amandoi sttur ash cam jumtate de ceas. La urm ea se


sculd repede, se uit drept In ochii lui si il intreb c ce cauta
scolo si cum a Indrznit s intre ask tamnisam In palatul ei,
-frd nici un binecuvinteaz. El la toate amenintrile, la toate zamlbetele, la toate marafeturile ce-i Meek nu-i rspundeh nimic, dar
rnimic!

Vznd frumoasa femee c nu poate s-1 induplece ca s vorbeasck incep a-i art toate bogtiile palatului, a-1 purt prin
toate prtile, c doar s'ar minun mIcar; dar omul nostru se
-tinea tare la toate cte Ii al-MA si la cele ce vedet, ash c parc
er ca de ghiat.
Veni ceasul prnzului; o mash.' ca din povesti se puse singurk
inciirrat cu tot felul de bucate, cari de cari mai alese, mai
bune si mai gustoase, de credeai c-i mas de imprat, Impodobit cu tactimuri de aur, mnunchiuri de flori, i cu vinurile cele mai alese. El se puse, coleh, tacticos la mask mnnc bine,
b si mai bine, dar de nimic nu se mir, nici nu vorbi un cuvnt.

Acea tnr femeie se Invrtia Imprejurul lui ca titirezul, fde Intrebri, feldefel de schime i intorsturi, cA doar ar zice vreo vorb. Intrun ceas se imbrAcA In o
sut de rochii, cari de cari mai mndre si mai strAlucitoare, dar
el tc i nici cA se mir.
Veni noaptea, i ca din primnt, ie un pat impodobit numai
cu mtsuri i catifele; el se desbrAc frumusel i culcndu-se,
incep s-i trag la aghioase.
Intr'un trziu, cinevit bAtu la fereast. Femeia cea tndr intreb
De afar i vorbi acela, care va fi fost,
S'a neiscut un copil!
Femeia din lei-antra Ii reispunse ce
cndu-i feldefel

Atta am, ateita clan!


$i pe urm, acel cinevh s'a fcut nevAzut.
Omul nu intelese de loc acele vorbe tinuite, dar nici c intreb.

Nu trec mult vreme la mijloc i bAth un altul la fereast.


Atunci au urmat intre femeie i acel de-afar aceleasi vorbe ca
cu cel clintliu.
A doua zi, cnd se trezi omul din somn, fc ochii roat prin

www.digibuc.ro

64

cash, si ce sa vezi? Nu mai era palatul cela plin de podoabe


frumuseti; el se prefcuse triteo cash mare, gospodreasch, cu un
pat de lemn curtel, dar sheacut, si In cash, lucrusoare, ash, cam
cum se gsesc i pe la mahalalele noastre de prin Tthrasi sau
Ciurchi. Acea femeie Imbracat gospodhreste, Imbrobodith cu un
tastemel curat, dar cam ponosit, cu cataveich si fusta bunisoara

si nu prea ! Ea er mai grosolanh, nu ash-frumoash ca cea dintai care parch: era o Imphrhteash, dar er harnich si Ii trAgeh
dintr'o furch de credeai eh sfrAie phmntul.
Cum II vzit pe dnsul, II Intrebh cum a dormit.
punse nimic.

El

nu ea's-

Se puse masa, care erh preghtit din vreo dou' feluri de bucate, mnca cum putU, mai umbl eat mai umbld i seara sepuse In pat si se acoper cu un oghelas cam de mna a doua.
Nu apuch a Inchide bine ochii, cnd cinevh Mai la fereastL
Femeiea din luntru Il Intreabh ce voeste?

S'a niiscut un copil,ii rhspunse de earl


Atta am, atta dau!Ii rhspunse femeia din luntru.
Si Indat acel cinevh se lcu nevhzut.
Peste putin vera un altul si pe urmh altul si tot ash, poate
peste o surd au venit In noaptea aceea la fereasth, si tot asemeni vorbe s'au petrecut Intre dnsii.
Omul nostru nu dormise toath noaptea de vuet, ci asculth ;
nu zise o vorbh.
Dimineata, cnd se scul din pat, se uith Imprejur si se Vzit
intr'un bordeiu srac de tot; patul se fhca nevhzut si el rrnase
pe o rogojin rupth ferfenite; un tol si ctev lencuti prin bordeiu erau toath averea. Femeia cea tnr Imbhtrnise si se istovise cu totul; era ImbrAcat sdrenturos si de abi se misch de
bolnavh. Shrhcie mare In toate ptile.

Ei mncar niste ceap cu mhmligh, bhurh o ulcich de aph


rece, si ziva treca ca prin vraj.
Noaptea veni la casa acelei fernei atta lume, cath frunzh.
iarbh, si care de care bhte mai cu putere la fereasta ei, ca s
se dephrteze re urmh cu rspunsul cunoscut la intrebhrile fcute: ns'a nscut un copil!" si atita am, atta dau!"
A treia zi, cnd se scularh ei, femeia ii che;m la dnsa

zise:

www.digibuc.ro

65

Dragul meu, acum poti s vorbesti cu mine; stiu ca batrnul,Norocul,care te-a indreptat la casa mea, ti-a spus s
nu vorbesti trei zile. De acuma sa faci as cum te-oiu Inval eu.
Pe mine ma chiama Soarta omului. Tu ai vzut in ziva intAia podoabele si bogatiile de cari eram incunjurat i ai auzit
peste noapte cum au batut doi la fereasta mea. Aceia erau noii
nascuti pe lume, cari imi faceau cunoscut aceasta, ca stt le harazesc ce trebue; la nastere, si, se intelege, le-am rspuns cti le dam
ceeace aveam. Bogatie i mrire aveam,boatie si marire le-am
dat. A doua zi ai vazut cal eram mai srac, si la toti acei
peste o surd cari s'au nscut In acea noapte si au batut la fereasta casii mele, le-am raspuns i lor c le dau ceeace am. Munca
si cinste aveam, rnunc cinste le-am dat. A treia zi ai vazut
c saracisem cu totul, i boala m gati. In noaptea aceea au
venit peste o mie la fereast : eu te-am dat ceeace avearn, adic saracie si boal.
Apoi s tii, mai omule, ca tu esti nascut in ziva a treia, iar
fratele tau e nscut in ziva intia. $i orice-i face si de orice te
vei apuck tot sarac ai s ramai. Du-te dar i te lipeste pe lng fratele tau care s'a nascut cu noroc, slujeste-1, munceste-i cu
credinta, fii cinstit i vei teal pe lnga dnsul puna te vei
stnge!" (1).

In intelepciunea sa, Roman:ill a asezat pe lng noroc, norocire, asezmntul Norocului, un alt cuvnt, pe care 1-am pute
foarte bine botez unoroc de Noroc", care arata c cel dintAiu
poate fi cu adevrat folosit cum se cade. Acest cuvnt este Partea, care de multe ori inIocueste cu totul Norocul i care, ca si
Norocul, se personific in unele povestiri ale poporului.
Alte ori, Norocul se imperecheaza. cu Miutea.
Proverbul zice:
F-mk Doanme, eu Noroc,

.macar m'arunan foc!

dar alte ori se stria.:


Dad. uu-i Noroc i Parte,
Geaba te mai scoli diii noapte!
(1) I. 1. lonescu, Povqt, anecdote,

a., Iai 1915, p. 63

S.
5,

T. Pamtile, .Mitologie, I.

www.digibuc.ro

66

Iat o povestire in care Norocul vine singur, cand HNorocul


e orb".
Ci-di a fost o dat un om srac i nevoias de nu mai aveh
asmnare. Orice faceh el, orice dregeh, nu-i merger de loc,
par'cil er un Mcut.
Vznd 0111U1 0' nu mai scp de srcie, se hotri s-si iea

lumea in cap, si pleac s caute peDurnnezeu, ca sa-1 intrebe ce


gnd are cu dfinsul.
Mergind el pe drum, iaca i Durnnezeu cu Sf. Petru, cari
plecaseril prin a lume, dar omul nostru nu-i cunosteh.
Dumnezeu zise atunci:
Uite, m Petre: vezi omul acela? Pe noi ne cata. Este srac, srac topit, si a plecat s ne cear sa-i dam i lui noroc.
Sf. Petru rilspunse:
Bine, Doamne, de ce nu-i dai i lui noroc ca la altii, s se
imbogteasc?

Ei, Petre, i-am dat eu, dar el nu stie s se foloseascit de


noroc.

Cum ash, Doamne? Eu nu inte1eg.


Uite Petre, zise Dumnezeu: iea tu punga cu bani i du-te
si pune-o pe podul acela pe care are s treac omul nostru.
Sf. Petru fAcir ash cum Ii spuse Dumnezeu.
Cnd sracul ajunse aproape de pod, se gindi in sine:
la s inchid eu ochii, s vd : a puteh trece dacti as fi
orb ?
lnchise ochii si trec podul, fr s se impiedice macar de
pung.

Putin dupa aceasta iat c vine pe urma lui i un orb. Orbul


aveh o carja in mn cu care cerceth drumul, apipind inainte, 5i

cand ajunse pe pod, crja i se impiedea de pung, el o simti, s'aplecA i o ridic de jos, vzndu-si apoi pe drum.
Ei, vezi, Petre?zise Dumnezeu ; pricepi acum cum fugi
singur de norocul ce 1-1 dau eu ?
Pricep, Doamne; las-1 tot curn este, c ori el e orb, ori
Norocul.

Astfel a rmas vorba: ,Norocul e orb". De va fi Norocu-ti pe


urin, dormi, daca esti norocos, si el te va ajunge; iar de va fi

www.digibuc.ro

67

inainte-ti, el te va astept. Cel fr noroc, orice ar face, orice


drege, nu va da ochii cu Norocul!" (1).
Una din multele variante ale acestei povestiri sun in urm-toarea cuprindere:

11Pe cnd Dwnnezeu umbl cu Sf Petru pe pmnt, s'au In-tlnit cu un orn la care gAzduiser ei In mai multe rnduri. A-cel om er orn frii noroc, asta o stia Durnnezeu ca un a-toatetiutor ce este.
Dumnezeu zise cAtre Sf. Petru:
Petre, vezi pe acel om ?
Vz, Doamne,zise toavrsul su. Acesta este omul care
ne-a primit In mai multe rnduri In casa sa.
A este,zise Dumnezeu; el este un orn fr noroc!
Cum, Doamne ?zise atunci Petru. Tu tii aceasta si nu
voesti s-i ajuti, si el de atatea ori a fAcut bine cu noi, primindu-ne In casa sa. Oare nu ar fi bine ca s-i dai o pung cu
bani?
Bine,zise atunci Dumnezeu tovarsului su ; Ins el tot nu
va vede ca s'o iea!
AO se si intmpl. Dumnezeu, trecnd peste pod, puse la
mijlocul podului o pung plin cu bani, pentru ca trecnd omul pe acolo, s" o iea. Dar ce s vezi ? Ornul fr noroc, tot
ftir noroc ! Cnd intr pe pod, cum ell cam strirnt, inchide ochii pentru ca s cerce dacA poate trece podul cu ochii
astfel trec pe lng pung, Mil a o vede! (2).
Prin urmare, impotriva Norocului nici Dumnezeu nu are putere !

Varianta acestei povestiri, pentru jud. lalomita, sun astfel:


Au fost odat doi frati cari nu se potriviau la noroc. Partea

care le rmsese dela printi, unul din ei a inmultit-o,ba inc


Meuse rnosii,si Allalt nu putea sa lege dour.' inteun teiu.
(1) Laceafitral satelor, I, PiteVi 1910, no. 5 7. Variant i in $ezdtoarea,
IX, p. 27: ...Tocmai cnd ajunge la capul podului, care de altfel era hat lung,
-ce-i face el dtfueala in capul lui : inchide ochii i trece pucd dincolo. A cercat i el s vad de-a pute trece podul cu ochii nchii, i n'a dat gre, da a
-dat i pe-alaturi de burduful de bani. In urma lui, altul, cu ochii Norocului
.deschii, a dat peste bani i i-a luat. Geaba are omul parte, dacd n'are noroc"!
(2) $ezilloarea, Ill, p. 56.

www.digibuc.ro

63

Cel bogat vazAnd ct noroc cazuse pe bietul frate-sAu, merge

la un pod si pune la un capAt de pod o pungA mare cu bani,


ca sa vazA dacA are fratele lui noroc s'o gdseascA, iar el s'a ascurls sub pod.
CAnd vine cela, zice:
MA, da eu de cnd m'am pomenit, podul acesta a fost pe
mosia lui tata, si niciodatA nu 1-am trecut cu ochii Inchisi; ia
sA-1 tree acum cu ochii Inchisi!

$i tredi cu ochii nchii pe pod si nu vAz punga cu bani.


Fratele lui, cnd aude vorbele astea, 1-a lasat in plata silintului, cA dnsul se disnise sa-1 pricopseaScA!
Cine n'arc noroc, Ware,
De cnd nate, pan'a moare! (1).

latA o povestire a fericitei imperecheri dintre Noroc i Park


noroc si Parlea, parte. C'o duce omul bine, dind ori
Norocul, ori Partea Ii pAzeste oala pe vatrA, nu mai famine vorbA, dar mai bine-i cnd si Norocul i Partea stau pe langa orn
si nu-I mai silibesc cu dragostea.
Un pescar se nevoi din greu
scoatA cele pentru casa lui,
dar de dat inainte, ca racul !
StAteA inteo zi pe malul apei cu nApatca, cnd iaca vine unuf
si-i zice:
Buna ziva i 'ntr'un noroc !
Multumesc dumitale!

Da ce faci aici ?
PAi, iaca mA trudesc si

eu

sA

prind cAte-un chitic de

peste !

BunA treabA; dar de ce, mA rag, nu-ti cumperi din trg?


Pentru ca-s sArac !

Si de ce esti sArac?
Petru cA n'am noroc!
Cum n'ai noroc. laca eu Is Norocul tAu. Na-ti galbenii acestia

pAstreazA-i!

Norocul a plecat, i pescarul, ce socoteste el ? Pune galbenii


in mArrililiga cu care momi pestii la nApatcA, vrA nApatca Iii

(1) Candrea, DensNelnu, i Sperania, Gratid nostra, I, p. 210.

www.digibuc.ro

69

--ap, vine un peste mare, inhat mtimliga cu galbenii si drumul!


AA iaca pe pescar din nou stirac.
Nu trece mutt dup asta si ham pescarul nostru din nou pe

mini apei la prins peste, si iaca un om stein di intr in vorli cu el.


Noroc sti dea Dumnezeu!zice strilinul.
Noroc am avut, dar pe semne di n'arn avut parte !
Pi, iaca, eu-s Partea ta !
SA-ti dea Dumnezeu zile, dacA este as!
$i pAnti sti piece streinul, picA in npatca stiracului

un

peste

greu. L-a prins ornul, l-a spintecat si a gsit intr'nsul punga cu


galbenii ditruit de Noroc.
Strinul a plecat in drumul lui iar pescarul si-a strns ce ave
si a luat-o plin de gnduri spre cas (1).
Iat acum o povestire in care Norocul se intregeste prin Mink :

n Ell un vAcar. $i vcarul acesta o duceti pe unde mai bine,


pe unde mai rtiu, dar se cheind di nu ducea nici o grij. Dar de
la o vreme, Norocul $i ca Mintea lui Enceparti a se ciondni.Norocul, nu, c el e mai mare, si Mintea tot as.
Azi ask mni asa, Mintea, daca vildi cil Norocul tot o bate la
cap, se dticl jos din scaun si-1 ls pe dnsul sti fie mai mare
peste vcar, s van ce pricopseald are sti fac.
Ac, vticarului ii mergeau toate in plin,vorba ceea: unde pune dnsul mna, pune si Dumnezeu mila.
In scurt vreme, vcarul nostril ajunse bogat, in ct nu mai
er nimeni ca diinsul in imprtia aceea, afar doar de impratul.
-Si vticarul nostru, acum, dacti-i dtide milna, se duse la imprat,
.i-i cer fata de nevast.
Impratul i-o cld. Se fac pregAtiri peste pregtiri,
m rog
ca la nunt. imprteasa Vine si vremea cununiei. Toat lumea
se ingrArndise in bisericti s-si apuce locuri mai bune si astept
-sti vin midi.

Nurnai iaca si ginerele irnpratulul,vAcarul nostru,veni cu


mireasa. Cum intr in biseric chiul odat :
Ho, ne-a-nea, vactt!

(1) Spusd de d-1 L. Holintiriu. coin. Tepu, jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

70

Toti Incrernenir. lar Noroad, vznd CA a stricat-o ru, se cl


d jos, inceti$or, de unde se cocotase, $i se rugd de Minte:
Vin tot tu, unde-ai mai fost, cAci tu e$ti mai mare!
lar Mintea se sul In scaun, $i mirele grAi :
A v trebue, cAci, sunt eu vcar i dumnevoastr vite, de
nu-mi e$iti Intru intmpinare?
Toti Ii dAdurA dreptate, cAci cum se fAcuse, nu-i iesiser nirneni
intru intrnpinare i deci aveA mirele dreptul s-i batjocoreascA._
Si iacd a$ a dres Mintea ce-a stricat Norocul, iar de atunci
pAnA astAzi Mintea-i mai mare la orn, cAci ea-i mai de folos" (1)_.
Si Macedo-Rcrnnii au asemenea povestiri. Una se incheie ast
fel : Tiha-i bunA (Norocul e bun), ma fr minti, doT parati nu
fati (dar MCA minte, doti parale nu face) (2).
NevAzut, Cate odatA, Noroad vine $i la casa omului : aceasta
se cunoa$te, cki atunci scrtie uF dimineata (3).
Norocul vine dupd altii, la casa omului atunci, cnd up sedeschide singur (4), dimineata (5).
Alte ori vine la cel care ii intinde masa ; aceasta se intAmpl

la lsatul secului de postul Pa$tilor, cnd se crede cl nu este


bine sA se strng masa, ci sA. se lase a0,bucate i vin,cA s
poate mncA Norocul peste noapte (6).
Se intelege, fiecare orn dore$te
afle norocirealui, drurilecu cari Norocul l-a impodobit in vieatA, ceeace-i tot una de
multe ori cu soarta ce-i este hrzit dela na$terea lui. Pentru
aflarea acestei taine, se cunosc mai multe mijloace.
Mai noroco$i ca altii vor fi cei ce se nasc pe vreme bun,.
dirnineata, Duminica, Lunia, $i cei ce postesc aceasta zi ; de asemeni cei ce postesc Vinerile, pentru fete, sau Ajunul Crciunului..

Norocos e copilul care se na$te cu cdifd sau aimeP, un fel


de pelit.

(1) Ion Creanga,


p. 267 8. Variant i In II, p. 334.
(2) P. Papahagi, hasme aromdne, p. 96 9.
(3) .5ezdtoarea, V, p. 45.

(4) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.


(5) Gorovei, Creding
(6) Midem, p. 232.

p. 233.

www.digibuc.ro

71

Cel ce vede in noaptea Ajunului deschizandu-se cent! ;


Celui chruia ii plou la nuntei;
Cel care are mai multe cuiburi de riindunele, letstuni sau cuiburi de cocosteirci la cash;
Cel chruia ii iesh /wit- alb prea de timpuriu ;
Cel ce are pecingeni;
Cel ce are pe cap un fel de bribe rosii-glbui ;
Cel ce are doi colaci in crestetul capului, adich peind rdsucit
in cloud prti, in chip de cruce ;

Cel ce poate afl o frunzh de tr foiu cu patru sau mai multe


fru nzi ware ;

Cel ce se trezeste dimineata cu fata in sus, sau doarme cu mnile peste cap (1).
In seara de Sf. Vasile se pun afara, pe prichiciul ferestii, atAtea coji de ceapei menite pe numele celor din cash, cti insi sunt
in cash. In fiecare coajd de ceaph se pune cte putina sare si
as se las prfai a doua zi, cnd se cauth ca sh se vadh in care
coajh este mai multa apa sau in care s'a umezit sarea mai mult,

pentru ca s se vadh astfel cine va ave mai mult noroc peste an.
Altii pun tot atunci linguri pline cu apa intr'o tava cu tavile

si a cui o fi eac'h", n'are noroc (sic) (2).


Se opreste In ziva de Pasti un ou ros, se acopere cu o frisie
de cearh pe la mijloc, ca sa se poath lea si apoi se atiirnii in
cuiu, in cash, si la un an, la celalt Pasti, se sparge ; dach se gasete cu viermi, cel ce l-a pus va fi om norocos : dach nu va aveh viermi, va fi fail noroc. Altii pstreaza oul acesta 40 de zile
si clach in acest rstimp nu se irnputeste, e sernn ca cel ce l-a
phstrat este rtorocos (3).

Spre Sf. Andreiu se msoar bine north cescuti de aph, dup


care se toarn toate intr'o strachina asezath sub icoanh. Acolo
se lash strachina toat noaptea, si a doua zi se mhsoara din nou
.apa din strachin. De va fi mai multh dect s'a pus, mhcar cu

(1) Gorovei, Creding, p. 231


(2) $eziitoarea, III, p. 122.
(3) Midair, V, p. 45.

7.

www.digibuc.ro

79

o piCitura", acest fapt aratit ca respectivul orn are noroc. Daca


va fi mai putina, lucnii acela arata. nenoroc (1).
Prin jud. lalomita, In seara de Sf. Vasile se pun lingurile pline
a cui va fi seacA, nu are noroc" (2).
cu apa intr'o tava
Unii pun in grinda planta numita masa maizilizi (Sedum carpaticum, Reuss.) in grinda, si daca sta pururea verde, unul ca
acela are noroc (3).
Altii pun la Andreiu, o crAnguta de mdr in apa, inteun loc
unde nu-i nici prea cald si nici prea frig. Daca cranguta inmugureste si infloreste, cel ce-a pus-o este orn norocos (4).
La Samzenii se ieau flori de scai, se tund de puful tot si se
atarria de stresina casii, unde se lasa pana a doua zi
Cand ieai scaiul, gasesti puful crescut. Dupii cum acesta a crescut mai mult sau mai putin, asA va fi i norocul tau, mai mic
sau mai mare (5).
Cu toate ca norocul este o particica din scrisa sau data ornului, poporul are credinta cA une ori se poate aduce, se poate
marl si deci, se poate i micui daca nu se tine sama de une.
le lucruri. Pana ,,una-altA", celui ce-i voesti bine trebue sa-i urezi
noroc :
Hai, noroc sa dea Durnnezeu!
ca sa-ti raspunda :
SA dea Dumnezeu !
Sau :

liai noroc !
Intr'un noroc !
Norocul cel bun !
Norocul cel mare !
Noroc i bine!
Tot norocul!
Noroace!
Norocire !
Hai noroc i siThatate,
Ca-s mai bune decht toate!
(1) 1. Pamfile, Srbdtorile de forma, p. 144.
(2) Gorovei, Credinfi, p. 232.
(3) $ezdtoaren, XV, p. 74.
(4) Midem.
(5) Ion Creangd, VI, p. 307.

www.digibuc.ro

73

Cu, aceste urIlri se incep toate lucrurile din nou, insotindu-le


cu facerea crucii i ridicarea privirii spre cerul lui Dumnezeu.
In credintile privitoare la pAstrarea, aducerea sau mArirea norocului, pomenim urmatoarele:
stergi noroCnd te speli pe picioare, sA nu te stergi,
cul (1), fireste, lucru mai practic dect tergerea cu o cApil
murdara;

DacA vrei sA ai noroc, In ziva dinaintea zilei in care o st te


impArtAsesti, sA nu mnnci nimic. Numai apA poti sa bei sau
mnnci mimai moare". DacA esti bAtrAn, sAptamna intia i ce

din urma a postului se cade s o postesti, mncand numai pne


si apt' (2).
Cnd cinev iti cere acid, sA nu i-1 arunci, ci s i-1 dai in minA, cA-ti fuge Norocul (3), lucru i practic, cAci acul fiind mic,
se poate pierde usor, iar pierzAndu-se, poate aduce primejdia intepatului.

In timpul dit un nas tine in brate un copil la botez, s nu-1


saseascA dacA plnge, cAci Ii ssie Norocul (4).

SA nu te duci mincnd la apA, cA-ti mnnci norocul (5).


SA nu mnnci din genunchi sau din poale, pe pragul casei,
sau sA mnnci mult, dacA esti fatA ori flAcAu (6), ca-ti fuge Norocul (7).

SA nu mnnci la gura hornului, cA-ti mnnci Norocul (8).


SA nu te uiti in oglind cnd mannci, ca-ti fuge Norocul (9).
and la nuntA iti furA cinevA cevA, iti furA si Norocul (10).
SA nu mnnci de pe vatrA, cA-ti mnnci norocul (11),toate,
rndueli, cari se impacA minunat cu igiena mncArii.
(1) Cred. Rom. din corn. Gohor, jud. Tecuciu, impart. de d-I V. G. Beldi .
Ion Creangd, IV, p. 150.
(3) Cred. Rom. din corn. Tutcani, jud. Covurluin, impart, de d-I I. 0. Zu(2)

gravu.
(4) Gorovei, Credinti, p. 233.

(5) Cred. Rom. din corn. GoIe0i-Badii, jud. Muscel, impart. de d-1 D. Mibulache.

(6) Gorovei, Credinti, p. 181.

(7) Cred. Rom. din com. Ttarui, jud. Suceava, impart. de d-1 Al. Vasiliu.
(S) Cred. Rom. din corn. Albeti, jud. Dorohoiu, impart. de d-I 0. Rotundu
(9) Cred. Rom. din corn. Ttarui, jud. Suceava.
(10) Gorovei, Creding, p. 234.
(11) Cred. Rom. din cont. Podu-Turcului, impart. de d-I V. D. Gheorghiu.

www.digibuc.ro

74

Sa nu pui traista cu cartile in capistere, nici sa mananci, fiind


cu ea la gat, a-0 mananci norocul (1).
Cand dai gunoiul afara, pe la sfinfitul soarelui, iti dai Norocul
afar (2), adica, pe langa CA nu poti mtura bine din pricina lipsii de lumina, dar se poate intampla sa se dea afara lucruri cazute jos din intamplare.

Dan' un mort a fost norocos In vie*, membrii fainiliei lui Ii


ieau masura i o fin in grinda casii, ca Norocul sa nu se departeze de acea cas. Uneori se pastreaza i par din capul mortului.
Prin Transilvania, ca sa nu piece Norocul dela casa unui raposat, i se taie cate-v fire de par din cap, Inainte de inmormantare (3).

Megleno-Romanii nu deschid in noaptea crciunului nimanui


ua, i nu raspund la nici o intrebare de gall, ca s nu li se
fure Norocul. ,,0 ferneie, ca sa fure Norocul din casa unor oameni mai bogati, se desbrcd in pielea goal, venl apoi la casa
acestora i ncep sa-i cheme pe un ton mai jalnic. Dintre meinbrii acestei familii avute, unul care nu Vi de insemnatatea pastrarii datinei, a grqit i a intrebat :
Cine este ?

Eu,raspunse femeia, dar nu te vreau pe tine, nu te chem


pe tine, ci averea ta din cas!
Din momentul acela a sburat Norocul avutului in casa acelei
femei !" (4).

Cantecul dela fart de cele mai multe ori se page de lipsa .de
noroc :

Frunzii verde ca bobh,


Mandru 'nfloare Noroch,
Dar nu-I are tot omil ;
Ci-mi infloare IngA cale,

(I) Gorovei, Credinfi, 13. 236.


(2) $eilitoarea, V, p. 45.
(3) Marian, Inntormntarea, p. 55.
(4) P. Papahagi, Megleno-Momdnii, 1, p. 111

2.

www.digibuc.ro

75
$i n'alege cine-f are ;
Cd-mi infloare langd drum
$1 mi-1 are-un am nebun ;
$i-mi infloare Ingd rdt
$i mi-1 are-un prpdit ! (1).
$i-am zis verde salba rnoale,
Cine are Noroc,. are :
Pune piatrd i rsare.
Pus-am i eu busuioc

$i nu rasr de loc:
Se vede ca n'arn. Noroc ! (2).

(1) Floarea dararilor, 11, p. 428.


(2) Impkt. de d-1 A. Moisei, corn. Wingori, jud.. Ne-unt..

www.digibuc.ro

SARPELE CASH.
Denumiri. Inf OH. Credinti. Sarpele casii la alte popoare. Broasca omului.

Daca ar asculth cineva cu bagare de mina, vara, in liniste deplina, in odaia unei vechi case facute de lut lipit pe-o'ngraditura
de imiele in pari si in furci, ar auzi clite odata un ticait ca al
ceasornicului de buzunar. Acest ticait se crede este datorit unei
ietati numite $arpele casii, $arpele de casa (1), $tima casii (2),
Ceasornicul de casci (3) sau Ciasornicul morgi (4), una si aceeas vietate. Numai o singura data intalnirn credinta c ,5'arpe1e ar
fi deosebit de Ceasornicul casii (5).
$arpele casii are infatisarea unui sarpe obisnuit, dar coloarea
sol7ilor sai este alba (6), albicioasa. (7) sau alb-galbena, din pricind c trileste numai la umbra, ca si planta crescuta la adapost

(1) D. Dan, &raja, p. 27.

T.

Pamfile, Povestea lumii de demult, p. 104:

Asculta-ma, Evo, [zise Dracul, cu care Eva se aveit de bind]; Adam a simjit ca noi ne iubim i vrea cu once chip sa ne desparta. Corabia o face ca sa

va mutaji pentru totdeanna de aici. Fail tine eu nu pot. Cfind veji ponfi voi,
eu am sa ma fac ,wpe. Tu sa nu te sui in corabie, panii nu [maj vei lu
pe [mine, despre care vei Lice ea' stint] $arpele de rasa". Ion Creangd, IV, p.
363: Fiecare casa are ceasul ei ; unii zic ca-1 and cum ticae in perete".
(2) Cred. Rom. din Vatra Dornei, Bucovina, impart. de d-1 T. Bizom.
Credem ca tot despre acest spirit eqe vorba i In Marian, Na.Fterea, p. 68 : Prin
Transilvania se crede a stima casii este un dull care apara copiii mici.

(3) Cred. Rom. din com. Hanjesti, jud. Dorohoin, impart. de d-I N. V.
Hanjescu.

(4) ,Fezdtoarea, XI, p. 100: El

poventeste moartea.
(5) Cred. Rom. din jud. Tutova, impart. de d-1 T. Popovici.
(0) Academia Romana, Ms. no. 3418, p. 76 v", si 88 v": Cred. Rom. din
jud. Botosani : Ceasornicul de casci sau .arpele de casd este alb.
(7) Ibidem, p. 175 v".

www.digibuc.ro

77

de btaia soarelui.
si nu muscd; el traeste In peretele
casii ; s nu-1 omori, ca nu-i bine" (1).
Fiecare casa i are S'arpele sau ; prin unele parti ins, se crede di fiecare suflet din casa isi are $arpele sau de casa, care
moare odat cu cel pe lng care si pentru care a trAit (2) sau
odata cu nnuirea respectivei case.
Dacd arpele fuge dela casa cuiv, atunci acea casa are sa_
rinflie pustie sau arc sa moara mai multi din casa (3).

Obisnuit, el nu se aratd deck copiilor, cu cari de multe ori

Imparte si mncarea pe care le-o lasa pArintii (4).


Prin Transilvania se spune ca Norocul unei case atarna In ntregime de acest *arpe, a cartii ucidere se socoteste ca o nelegiuire.

Atk prin Bucovina, cAt si prin Macedonia (5)

si

Moldova, se

crede cd dacil s'ar ucide acest *arpe, ar mud unul din casnici
sau s'ar Inttimpl vreo primejdie in vite (6); prin unele parti se
spune ea moare brbatul sau femeia din casa (7) iar prin altele,
ca cu moartea Sarpelui, moare i Noroad casii (8).
Prin jud. Dorohoiu se crede c daca Ceasornicul de casa bate
In fundul casei sau ntre feresti, nu prevesteste nimic ; daca nsa
bate nspre 41, este semn ca va ie cinev din cast', adic va
muri (9).

(1) Sezdtoarea,

I,

p. 128.

(2) Cred. Rom. din com. Larga, jud. Bacau, impart. de d-1 C. Gli. Vartolo
mein.

(3) Cred. Rom. din Vatra Dornei, Bucovina, impart. de d-1 T. Bizom.
(4) Voronca, op. cit., p. 838: ,,5erpe este la toata casa ; unde este Serpe, eNoroc la casa; merge bine i nici un rau, nici un farmec nu se apropie, dar sa
fereasca Durnnezeu sa-1 omori, ca indata moare unnl din gospodari. Acela se
chiatn.Ferpe de casd. S'au vazut astfel de $erpi band lapte din.strachina, de-avalrna cu copiii. Copiii le &Wean cif lingura peste cap, plangand ca le mananca laptele, dar erpli manrau inainte, nu se suparau".
(5) Cosmulei, op. ci., p. 50 : Sarpele casei nu-i bine sa-1 omori, ca mor cei
din casa.

(6) D. Dan, Straja, p. 27:


(7) Cred. Rom. din com. Varlezi, jud. Covurluin.
(h) Sezdtoarea, V, p. 45. Gorovei, Crediali, n. 235.
((J) Cred. Rom. din corn. Hanfqti, jud. Dorohoiu, impart. de d-1 N. V. lizinte.,du.

www.digibuc.ro

78

Prin jud. Botosani se crede ca Ceasornicul casei are infillisatrea unei musculite care bate din aripi (1).
'Prin jud. Tecuciu Intalnim urmtoarea credinta: ndaca doi co-pii se masoara, adica se pun alturi ca sal vada care e mai inalt,
s scuipe jos, caci astfel, se masoara i arpele cu ei, i mor".
De aici ar ies, c fiecare orn f$i are $arpele situ (2).
$arpele casei II Intalnirn si la Ceho-Slavi si Poloni sub numele de hosponarjicec, cara traeste de obiceiu sub pragul caselor (3).

Ca geniu al casei era privit si la Grecii vechi, ca

la cei de

astazi unde, ubine ingrijit, aduce casei noroc", iar despretuit, duce
norocul cu sine (4). Acestea numai Intru cat se aseamana cu cre.dintele noastre (5).

Neputandu-i face loc deosebit, pomenirn aici c prin unele


parti din Bucovina se crede intr'o stim a fiecrui orn, care are
-chipul de broascci : omul moare cand cineva ar omori aceasta
wietate (6).
(1) Acad. Rom.,.Ms. no. 3418, p. 71.
(2) Cred. Rom. din com. Tepu.
(3)

Revue des traditions populaires, XVIII, p. 86. Cf. L. Leger, Milhologie


p. 160 1 si V. Bugiel, La Dmonologie du peuple polonais, Paris

1902, p. 11.
1(4) L. Saineanu, Basmele, p. 975.
(5) Despre cultul serpilor, cf. A. Lefbre, La religion, Paris 1892, p. 44 5.
Jbidem, p. 439 : On connait le sens menaant que la superstition populaire prte

.en divers pays ulliorloge de la mort", innocent scarabe qui fait un petit
bruit rgulier dans le mur, au frlement d'un oiseau de nuit contre le vitres,
.,d'un pas sur le parquet". La multe popoare e In legiltura cu moartea.
,(6) Voronca, op. cit., p. 984.

www.digibuc.ro

ZINELE BUNE.
DouA fete frumoase autAtoare. Cele trei fecioare sfinte. Paterii.

Znele bane ies in calea oamenilor si-i ajutA :


nUnul, rnerge acum ctivh ani la iarmaroc la Tecuciu, vara,
in apropiere de SAmzAnii. Er bAtrAn si duce de vnzare, legati
in funie, doi boi.
La un pod, ii ies in cale cloud fete framoase.
Unde te duci, mosule ?
Le Tecuciu, sA vnd boii istia.
SA stii, mosule, cA ai sA iaei trei sute de franci pe dnsii!
Stie Dumnezeu!
Na-ti trei zeci de bani, ca sA ne ieai douA batiste si cnd
vei trece inapoi, sA ni le dai !
Unchiasul a fAgAduit si a plecat, si la trg, cum i-au spus cele
douA fete, asA s'a 'ntmplat.

Acuma, intorcndu-se inapoi cu cele douA basmale, n'a aflat


la locul stint pe cele cloud fecioare, i de aceea a mai asteptat
pAnii 'ntr'amurg, cnd fetele ii iesirA inainte ca din pAmnt.
In ct ai dat boii, mosule ?il intrebarA dnsele.
In trei sute de franci, prea-sfintelor !--le rAspunse mosul.
Mai na-ti trei sute de franci, si cu ei sA-ti cumperi un
ghiociu cu un cal.
Mosul rAmase inlernnit, dar tot isi tin firea si la urmA le intrebA:

Dar ce slujbA sA vA aduc pentru facerea asta de bine, preasfin telor?


SA spui ori cui intmplarea asta (1). 5i apoi, sA mai spui

(1) Porunca accasta de a spune, de a vest?, incheie atii tea epistole cazute din
cer si atiitea povesti religioase. Cf. T. Parnfile, Srbdtorile de Manua, p. 12,

14-5, 19, 22, 25.

www.digibuc.ro

SO

oamenilor cA fac mare pricat cnd viiruesc grul i stropesc via,


cri tare o usturA ochii pe Moira Domnu
Zane le pierird Intro clipealA, iar unchesul porni spre satul

spunnd tuturora intAmplarea asta, de unde se vede a a ajuns


si la urechile noastre" (1).
Prin unele pArti din Oltehia se cinstesc Cele trei fecioare sfinte.
Miercuri seara i Joi dimineata din sAptAmAna patemilor, se

fac focuri prin curti cu lemne de jusrastru, dun i corn. LngA


foc se pun: un ciob cu Ed,nie, un pahar cu apd, frei asme de
pme i trei scallne. Aceste focuri sunt facute de copii pAnA la
15 ani, ca fiind curati. Au sA vinA cele trei fecioare sfinte s se
spele, s mnnce i sA se incAlzeascA la foc. Venite aici, ele aduc bine (2).
La acestea vom adogI i credintA pe care o intlnim prin
Transilvania despre pateri, mnAluci imbrAcate in haine albe lungi
si de bun augur, dacA le intAlnesti". Aceste nAuluci umblit prin
unele pArti cum ar fi acea a Tibrului (3).
(I) Culegere din com. Tepu, jud. Tecuciu.
(2) Dat i cred. Rom. din com. Boureni, jud. Dolj, imprt. de d-I N. I. Dum itraFu.
(3) Francu

Candrea, Magi, p. 18.

www.digibuc.ro

SPIRIDUSUL.
Puterea Spiridusului. Dobandirea Spiridusului din ou si inatisArile NI.
Aneuzul.(Spiridusul ban). Cumpirarea si intrefinerea Spiridusului. Povestiri
privitoare la ajutorul si primejdia Spiridusului. MitrAguna. Floarea de ferig.

Spiricluvil sau Spiritupl este un Dedcusor In carne si oase"


sau intruchiparea acestuia Inteo vietate vzut sau nevAzut, care,
la

casa unde sade, aduce toate norocirile de pe lume, atat cat

traeste omul.

Prin jud. Arges se crede cl cu ajutorul Spiridusului

se pot

schimba chiar si ,,hotarele Ursitoarelor" (1).

Spiridusul se dobndeste dintr'un ou, In mai multe chipuri:


Prin jud. Botosani se zice c trebue clocit oul peirsit 40 de
zile subtioark iar puiul ce iesk Spiridupl, se tine bite() oalti
rosie, nouk cu coji de ceapii. La moartea stpanului, se vinde cu
2 parale (2).
Prin Bucovina se zice c21 ,,dac poart cinev intiul ou al unei puice negre 9 zile, inainte de Pasti, subtioark si dac pe timpul cnd se ies cu Invierea si se cant ,,Hristos a inviat",
se zice : ,,,Fi al meu a Inviat !", atunci ies din acel ou un
Spiritus care cl celui ce /-a clocit averea de pe lume, dar dup
moarte, ii iea sufletul" (3).
Altii cred c este deajuns s tin cineva subtioar un ou nou
luni, ca s se scoat dintrInsul Necuratul, gata s-1 slujeasc pe
respectivul puraitor toat vieata, la orisice, si primejduindu-i

zilele numai atunci cnd nu i-ar da de lucru (4).


Tot prin Bucovina se mai crede ca." Spiridusul se poate doband/ dintr'un ou peircisit, un ou mic, numit prin jud. Tecuciu
(1) Academia Romn, Ms. no. 3418, p. 14 v".
(2) Ibidem, p. 77 v.
(3) D. Dan, Straja, p. 98.
(4) Gorovei, Creding p. 101.
T. Pamfile, Milologie, I.

6.

www.digibuc.ro

82

o
shirpitur, si care este facut, curn se crede prin Lid.
gain ce a fost cdlcatei de Diavol (1).
0 astfel de starpitura crud, sa nu se strice, ci sa se inveleasca
cu jaratec, ca-i Dracul inlauntru in chip de scarpe (2).
Credinta aceasta o au si Aromanii, cari numesc un astfel de
ou prolug (3).
,,In satul Dobranoti de langa Sadagura (Bucovina) era o femeie
saraca, cu sase copii; ea a luat un ou prdsit (4) si l-a clocit
subtioara nou zile: nici nu s'a spalat, nici nu s'a inchinat, nici

la Dumnezeu n'a audit. A noua zi a iesit un puiu,

puiul a

intrebat:
Stapana, ce sa-ti aduc?

$i ea a raspuns ca: bani.


$i i-a adus peste noapte parale, eke i-a trebuit ei, Ana ce a
spus ca nu-i mai trebue.
$i apoi s'a dus cu clansul in alt sat si I-a vandut in loc de
plait i ash s'a desfacut de el si a rainas femeia bogata cu toti
copiii ei.

Tot in acel sat mai era o femeie sraca, tot cu multi copii, si
se gandia:
Doamne, cumatra-mea aceasta era si ea saraca, tot ash ca
mine, si
asa de bogata; trebue s ma duc s'o Intel) ce-a
fcut de-i as de bogata si sa nia Invete i pe mine!
$i s'a dus si s'a rugat, s'a plans, si-a trivatat-o sa gaseasca un
ou pcirdsit i s-1 poarte nott zile subtioara, sa nu se spele, s
(1) .5ezdtoarea, V, p. 46: Cand gainile fac oud mic, prdsite, e semn de
Cred. Rom. din corn. Tepu,
jud. Tecuciu: Sa nu strici starpitura de ou cruda, ci s'o invlesti in jratec,
cd-i Dracut iniduntru in chip de farpe".
hand ginile fac oud prasite
(star/ice, stdrpituri), atunci se zice cd Dracul le-a calcat ; dacd. aceste oui s'ar
sdrdcie, i se zice cd Diavolul a cdicat

pune sub closed, ar ies1 un berbece sau un prpe, care ar face a secetii". P. Papahagi, Megleno-Romanii, I, p. 97: Cnd o gdind ou dod minut (ou mititel)
si nu ca de obiceiti, prevesteste rnoartea stpilnului, a mud membru din acea
familie sau a unei vite mari.
(2) Cred. Rom. din com. Tepu, jud. Tecuciu.
(3) Cosmulei, op. cit., p. 48: Gaina dactl (mid un ou prea mic, cobeste nenorocire de moarte la casit Ibidem, p. 49: Gina cand face ond mari, e bine;
iar chnd face prolug (ou mic), e rdu.
(4) Gorovei, Creding p. 104: Oud prdsite nu este bine a se lud, c'apoi din
ele or iesi Necuratul.

www.digibuc.ro

83

nu se 'nchine, nici la Dumnezeu sh gndeasch, si atunci si ea va


.aveh un puiu, care puiu, are sh-i aduch ceeace va vrea. Ea 1-a
purtat opt zile si apoi s'a gndit: ce sh-1 poarte de geaba, ca
cumhtra a am5git-o, ca O. nu se gndeasch la Dumnezeu si sa
nu se spele. Nu-i trebue ! $i 1-a asvrlit pe gunoiu.
A doua zi dimineat a iesit o alt femeie cu gunoiul, si vede
un puiu tipnd pe gunoiu ; si a zis :
Shracul puiu! S'a I-AU-kit dela closch; 1-a plouat si i-i frig.
Hai sh-I ieau in cas!
Pe la miezul noptii aude un glas.
StApnh, stApn, ce sa-ti aduc?

Femeia sti eh nu-i nimeni In cash, si n'a rhspuns.


Puiul a 'ntrebat-o si-a doua oar si a treia; atunci femeia a
iesit din rAbclare si-a zis :
la un c...
5i-a adormit iar. Dimineata s'a trezit cu casa plin de c., ash
c nu pute sh iasil din cash.
Vai de mine, ce-i asta ! Un luciu necurat li in cas!
$i s'a dus In sat, si-a chemat preotul si i-a artat. Popa o Intreb de mt, cne; nu ave In cash. Atunci ea Isi aduce aminte pe puma ghsit, si popa zice :
Aist puiu nu-i curat.
5i-a adunat spini, si-a pus puiul subt ei, si-a dat foc. S'a strns
-satul, si-a pus oameni cu furci si thpoaie Imprejur, s phzeasch.,

si ce-a iesi de acolo,musch sh fie,sh-o omoare.


N'a iesit nimic din foc. Si cnd focul s'a potolit, si s'a Imprsfiat cenusa, s'a dat de-o borth adnch, de nu s'a mai dat de
fundul ei cu betele cele mai lungi.
Atunci popa a zis:
Aista n'a fost puiu; a fost Dracul!" (1).
Prin jud. Tecuciu se crede ch Spiridupd scos din clocirea oului parsit are Infhtisarea de mic parpe (2).
Prin jud. Covurluiu se crede eh ude-i clod oud de starpiturd
-(ou mici de tot si cam moi, cari le fac unele puice Inthiu), subtioarh, si-i creste ce-a iesi din el, iti cresti Spiridu$4 i aistia,
chti badi ti vol, ti-aduc, si nirneni nu te poate bate, c nuII, p. 47 8.
(2) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.

(1) $ezdtoarea,

www.digibuc.ro

84

mai il chemi in end [si el 10 i sare Inteajutor]. Dar dupd moarte,


al

Altii mai cred cl Spiridusul este un ban cu putere de-a aduce banii dela altii, cari au mai multi. Astfel de Spiridus, zic ei
cA se cumpr.
Cnd vei lu niscaivA bani dela cel

ce are Spiridus, cnd ajungi acasA, nu-i mai gsesti toti. Dar vai de sufletul celui ce-a
avut Spiridus!" (1).
Prin Bucovina, un astfel de ban spiridu se chiam Ancluz,
despre care se crede cA este fAcut tot cu Dracul iesit din out

cel prAsit".

Alte ori Ancluzul se dobAndeste astfel: ,Nrjitoarea aduce apA_

dela 9 fntni si pune un leu curat, nevrjit, in ap, apoi descntnd, spune c cu leul acesta dimpreunA Ii d pe Necuratul
la omul care 11 cumpArA, sA-1 slujeascA toatA vieata zicnd:

lat, te dau dup5. Necurat, dimpreunI cu leul acesta lui N.,


sA-i fii de noroc; unde va schimb leul, tu sA-I aduci Inapoi
Apoi, omul ce-1 iea, trebue sA poarte leul acela 9 zile sub cAlau, in ciubotA, si in timpul acesta sA nu se spele, sA nu se inchine si sA nu vorbeascA cu nimeni, i apoi se tine de el".
Ancluzul nu are, dupA unele credinti, puterea de a aclunk de a
aduce bani streini la cel ce Il pAstreazA, ci are puterea de a yen"
singur, dup ce stApAnul 1-a dat cuivA :

,,Sunt bani fermecati cu cri de ate ori ai vol sA cumperi


cevl si-i dai, Iti vin inapoi in pung. Astfel s'a intmplat lui N.
la oaste. Un prieten al acestuia ave un astfel de ban fermecat,
si de cte ori il da, la tot veniA inapoi. OdatA 1-a imprumutat
el dela prietenul sAu ca sA aibA ce cheltul. Acela 1-a incunjurat
intiu de cteva ori imprejurul piciorului unui scaun, ca s se
tie la cel ce 1-a imprumutat si dui-A aceea i 1-a dat Acela 1-a
fost dat de cAtevA ori i iars a venit inapoi, iar cnd a venit

termenul s-1 dea prietenului su, nu mai ell in pun& a fugit


la stpin, cAci acum nu mai er legat sA stek la altur.

(1) $eilitoarea, I, p. 278-9.

www.digibuc.ro

85

Dupa alte credinti, Ancluzul atrage dela streini numai banii facuti din acela metal ca i dnsul :
J,Cineva a schimbat in Siret bani i-a capatat mai multi bani

de aigint pe cari i-a legat bite() legatura, la un 16c cu bani de


lartie i de arama. Cnd cauta acasa, toti banii de argint au fost
iugit din legaturA, i numai cei de hrtie i de arama au ramas.
Va fi fost, de sigur, vreun ban fermecat intre aceia".
Ca sa nu fuga banii, unele femei de-asemeni din Bucovina,
pun printre dnii nafurii (1).
Pentru dobandirea Spiriduului, prin jud. Valcea se crede ca
trebue sA fie clocit subsioara cel din fiu ou de puic neagrei
vrerne de ase saptainni, dupa care oul va ciocni i Spiriduul
va ic:1 in chip de pulu. El este Uciga-l-toaca intrupat, punndu-se indata in slujba celui ce l-a clocit (2).
Prin pArtile de catre munte al acestul judet se crede despre
cei ce se imbogAtesc in vreme prea scurf& ca ii aduc Spiriduul
dela Sibiiu, de unde Il cumpara. Spiriduul trebue pastrat kite()
sticla (3). Are infatiarea unui drActior mic cat degetul, i negru.
In sticlk Spiriduul sta. cat vrea stapanul: dupa ce ii cla sama
cA acesta i-a marit indeajuns averea, trebue sa.-1 vanda la altii,
cad daca se 'ntampla ca sA moara acel cu Spiridupl, inainte de
fi vndut, pe lumea cealalta sufletul lui va fi in stApAnirea
Necuratului (4).

Prin jud. Vasluiu ci-ca dad oua gaina o stlirpiturd de ou


tine cineva starpitura ceea subsioara noua zile i noua nopti in-teo casa pustie, fara semn de cruce ori icoana, iesa un puiu
rnititelut i negru, i acela-i Dracul. Dracul acesta este al celui
care a tinut oul subtioara: el II poate trimite unde vrea, sa. aducA ce-i vrea inima, Insa zice-se ca trebue sa. fie cu inima tot
voioasa. Dracului trebue
dea ingrijire, i cu nimica nu trebue
bnueascii, ca-1 omoara cnd nici nu gandete.
(1) Voroiva, op. cit., p. 478 9.
(2) Ion Creangd, III, p. 244 5.
(3) Academia Romnk Ms. no. 3418, p. 3 v, cretl. Rom. din jud. Arges:
zice ca. este Diavol domestic care sade in sticl, aductmd bani la
stpttul stt".
(4) Culegere dela d-1 C. N. Mateescu, prof. in R.-Valcea, i un Oran din
Caineni.

www.digibuc.ro

SO

Dac cineva ar stric acel ott strpit j 1-ar intinde pe farfurie,


ftira sa-1 sdrobeasca, ar afla un cap de sarpe (1).
Prin jud. Braila se crede c Spiridu,sal se cumpara pentru un
anumit timp i atta se si tine, caci clack' s'ar tinea mai mult:sau

nu mai aduce nici un folos, sau primejdueste vie* celui ce-1


tine. In aceasta vreme, trebue ingrijit cat se poate de bine,
dnd jos la fiecare pranz, din fiecare proba i bucatica de mancare cte cev.
La sfrsit, vnzarea spiridusului sa e fac astfel: sa-1 lege stapanul intr'o basma buna i nou, sa o puna in buzunar numai

cu un colt, si astfel sa umble prin adunari de lume, unde se va


gsi cine s intind mna i s'o iea, spre norocul lui (2).
Prin jud. Suceava se pare ca. Spirichqul este un dracusor dat
de Diavol unui om care, sau are un legamant cu Necuratul pentru o vreme oarecare, fireste, In schimbul darului sau slujbei ce
acela o aduce Dracului, sau In schimbul unei nchindri catre
Necurat, sau In sfrsit, in schimbul unei daruiri de sine, pentru
dupa moarte. Unii ca acestia se stiu : ei stint vrjitorii cari se
folosesc in mestesugurile lor de sprijinul Necuratului cad Durnnezeu nu le-ar putet ajut la rau; acestia nu cata la fata lui
Dumnezeu i cnd mor, se chinuie ingrozitor. ,,Sateanul cu spiridus, In biserica, ori la casa popei, nu trebue sa mearga".
Hranit cu nmiez de nuca si alte lucruri bune", tinut in sticle (3),
In nulciorase mici de marmora ori pamant alb", acest Drcusor sta pururi la porunca stapanului sAu.
Cu Spiritusul se fac toate farmecele, se aduc &Mare pe prajini
ibovnicii la dragutii lor, se omoar ursitele ibovnicilor cu dragute, se iea mana vitelor, se mulge lapte din inima carului, se
tamduesc boalele ce sghihue pe oameni,
a.".
nand un bolnav e chinuit de Necuratul, numai cu ajutorul
Spiridusului it poti scap. Vrajitorul atunci pune la incercare
Spiritusul su, i daca Dracul ce chinueste pe bolnav e mai slab ca.
Spiritusul, acesta Ii fagadueste Insantosarea i alungarea Necura(I) Ion Creangd, V, p. 270.
(2) Academia RomAnd, Ms. no. 3418, p. 257.

(3) Cred. Rom. din corn. Catanele, jud. Dolj, impArt. de d-I $t. $t. Tutescu :fastul vi-1 trimit sa slujeasa
de obiceiu la judecAti, insurAtoare, fAgaduindu-i cap de vita : bou, cal,
ce
plesnete in acea cu noapte".
,,VrAjitoarele Ipe Draci II tin in stick ; ba ard

www.digibuc.ro

87

tului din cel bolnav ; daca insa Spiritusul e mai slab ca Necuratul ce chinueste pe bolnav, acesta atunci nu fagadueste bolnavului insantosare, si fuge de el, caci se teme sa nu supere pe Necuratul din bolnav" (1).
Din aceste parti sucevene iata si o povestire:
Intr'un sat era un cioban, ce se clAduse in dragoste cu fata
unei babe. Baba sti multe driicdrui i n'ar fi vrut ca ciobanul sil
se departeze mult de ea, ca nu cumv sa-si gaseasc alt dragut, si pe fata ei s'o lese cu buzele umflate.
Ciobanul, in tovarasie cu altii, se dusese la camp sa ierneze
cu oile acolo, fiindc fnul, In prtile acelea, era mai eftin, si nu
asculta de rugamintele babei si ale fetei, spre a nu le ptirasi. Se
vede insa ca ciobanului nu-i mai er draga uriciunea babei, cci
nu le ascult, si se duse.
Inteo sara vine la baba tin strain s'o roage de gazduire pe
noapte, cl-i drumet si 1-a apucat inserarea pe acolo. Baba il primeste, 11 ospateaza cum poate si-1 culc pe laita subt icoane.
Strinul, care bagase de sam ca baba si cu fata tot soptiau
si vorbiau de cineva, temandu-se ca nu cumvh sa fie vorba de
el spre a-i face cevk nu pin adormi. Intr'un tarziu baba scoate
din palamida lzii un ulcioras cu dou torti si-I pune lnga foc,
incepand a-1 descanta si a-I Invrti cu un betisor de alun. Cu cat
ulciorul se apropi mai tare de foc, cu atat strig mai tare Stefane, Stefane", si cu cat II deprta, cu att striga mai rar.
Intr'un tarziu numai ce aude o zupitura, ca si cum s'ar scutur
cineva de ornat, si in casa intr un flcu 'Malt si frumos, care
nu era altul deck ciobanul ce fugise de fata babei, adus de Spiritu,p1 babei, Caine pe batul lui ciobanesc" (2).
In sfarsit, iata si o povestire din jud. Muscel In care se arat
chipul cum Spiridusul nenoroceste pe cel ce mai intaiu 1-a slujit
Spiridusul, nepoate, e clocit de Sasii din Brasov. El nu e decal Dracul alicit, facut mic, mic de tot, cat bobul de porumb si
tinut inteo sticla. Omul care-o purt la el, la brau, zi si noapte,
sticluta aceea si o harani pe Spiridus, asa cum nu oricine stie sa-I
haraneasca, omul acela se imbogateste: banii i se inmultesc In
punga, vitele-i sporesc vazand cu ochii, pomostal i se mareste :
(1) $evitoarea, f, p. 249.
(2) Ibidem, p. 250.

www.digibuc.ro

88

iar cnd se duce la thrg, cumpar ieftin si vinde scump. Ba de


multe ori, banii ce-i da pe un lucru cumprat, i se Intorc indrt in pungk fr s vad vnztorul. Da nu la oricine face isprvi d'astea Spiridusul pari la sfrsitul vietei. Slujeste el, nu-i
vorb pe unii, in tot vacul, si-i invat la rele ca s-i agoniseascA
iadului : da p'altii ii slujeste pn la un loc si.... tocmai cnd i-e

omului lumea mai draa I! d in capcank Si.... s vedeti ce a


Oft cu Spiridusul un biet calugr de prin partile Apusului. Clugrul acela aveh darul de spovedih lumea si-o iert de pcate.
Odat, vine la el un pktos, care toat vieata se slujise de Spiridus. Dora omul s se lapede de Spiridus 5i s se pocrdasc;
iar sticluta cu pricina o las la fereastra hisericii, In dreptul
unei strni din apropierea aceleia in care sta clugrul. Spune
pctosul si spune tot ce-a fcut si arata si Spiridusul. Apoi, clugrul ii citeste o slujb, ii d sute de mtnii, dou srindare si
un canon mai mare, si-i spune s piece el e deslegat de pcat.
Atunci, omul pleca inchinndu-se si se duce tun, tot fiindu-i
team c s'o mai lu sticluta dupa el. $i dus a fost.
Ash. Ac, clugrul spovedi inainte pe oameni, da nu-si mai
lu ochii dela sticl. Daca a vzut ash, Spiridusul, cnd veni
vr'un pctos, nu se l'Ash mai pe jos si sri si el cu gura din
sticl:

Printe, printe! Femeia asta,ori omul,nu spune toate


pticatele. la vezi nu ascunde pcatul cutare? N'o lsh nici sfintia-ta
Deveghiazti-i-1!
AO.?
AA.

Bine dar. $i dui-A ce se spovedeste femeea, augrul o


intreab:

Ai spus, tat, toate pcatele?


Le-am spus.
Minti fiic; nu ti-e rusine ? Ai ascuns pcatul cutare?
Femeea Incepeh s tremure si spund:
lart-mk printe ! Am gresit; da, ash e.

Atunci femeia deveghiatkori omul, pled dela biseric si


spuneh pe la prietini a in cutare loc este un clugr sfnt care
-cunoaste pcatele lumii. $i vorba se intinde. Se duce si altul s
e s povedeasc si tot ca femeea pteste, si altul tot ash, si ltesc
si stia vorba. Spiridusul, vezi dumneata, isi fceh mestesugul si
www.digibuc.ro

89

spuneh cAlugrului orice, c nu e nici o fapt s n'o stie Spiridusul ; iar stnpanul snu se umpluse de bani, cari-i veniau din
toate pArtile.

$i vestea despre clugnrul cel sfnt, s'a, dus departe pan a


aflat si impnratul trii aceleia. S'a dus si el sn-si spuie pncatele,
cn, cine n'are ? Dar a ascuns unul, s vazn minunea. Spiri-

dusul insn isi fc si aici mestesugul.


De ce ai oprit pncatul cutare, impArate ? zice cAlugrul, rnstindu-se. Nu ti-e rusine ?
Am uitat,
zice mnria sa ; dar e adevrat c l-am fcut.
$i dup ce-si iea pocania, vine si impArteasa sn se spovedeascn,
si tot ash pteste. Pe urma vine si fata imparatului, c aveh

mria sa o mndrete de fail, s'o bei inteun pahar cu al)/


Ac, uitasem sn spuiu : impratul si Impnrteasa, cnd iesira
afar, spuser fetei :
Tatk tatn, da sfnt e clugrul sta !
Da cnd intr fata, ce sn vedeti dumneavoast ? Spiridusul
rupse tichia 'n clouti: puse jurntate in capul cnlugrului si jurnAtate triteal fetei impnratului. $i atunci cAlugnrul, dup sfatul
Spiridusului, pctui cu fata, s iertati dumneavoastrk
AO._ si s'au dus toti acask Mil s bnnueascl cevh printii fetei.

Da trece azi, trece maini si Inc doun luni de zile. lard cn incepe pntecele fetei s creasck Cnd fu dup a patra lunk impratul intr la mare grij :
Ce-ai fcut tatn? Cu cine ai gresli ? Cc/ sucitii, al 'nvrtitei,
pn rapse i spuse:
Cu sfntul 'Ma al vostru.
Ash? Chiu si vai pe imprat, foc mare pe impnrnteask Trimisern sa aduc pe cAlugnr.
Ala, cnd veni trimisul impratului, spovedi inainte. Cum auzi

de porunck se uitn la sticl:


Ce facem acum, Spiridusule ? C uite sunt chemat s dau
sam.

N'ai grij printe. Te-oiu face eu s nu fii in rndul oamtnilor, si ash o sn rmie fata mincinoask
Cum ?

Ai sn vezi. la pipnie-te. Vezi, ai cevh ?

Cnd se pipie alugrul si se dibue bine,


ash cum ii spusese Spiridusul.
AO e; n'am nimic.
www.digibuc.ro

el-A

la

trup chiar

90

$i far grija, se duce la irnparatul. Acolo maria sa, gata

sei-1

iea prin pene.


Nu, maria ta, striga cAlugArul: nu sunt vinovat. SA am iertare, dar fata mariei tale minte.

AO? Cu ce dovedesti?
Eu, maria ta, nu sunt in randul oamenilor!
Cand aude asa imparatul, pune doftorii sal cerceteze, dar ce
sa vaza Aia? Nici vorba sa mai fie calugrul cum er in fata
Spiridusului, cand a plecat din biserica. Rusine mare pe bietul
calugr, mai nepoate!
Ash.? racneste imparatul. Mai umbli i cu minciuni? $i porunceste la slujitori:
Luati-I, nii, luati-1 repede
duceti la spanzuratoare.
Calugarul atunci se uita la Spiridus, ca-1 luase In brau.
Ce facem acum Spiridusule ? Pe uncle sa scot camasa ?

Numai p'atfit te sperii? N'ai grijA, parintele, ca te scap eu.


Cum ?

Ma pun eu piva sub picioarele sfiintiei-tale i te tiu sus, ca


s" nu te stranga latul de giit. Oiu sta as, acolo [Ana s'o departs'
lumea i apoi ti-oiu da drumul i o sa fii bun teafar.
AO?
Asa.

Si-) luara pe calugr, II umflara pe sus si-1 duserA la streang.


Lumea dupa el, ciopor, sa vaza pe calugar In spanzuratoare.
Asa. $i-i puserA latul. Spiridusul atunci se tin de vorba si se
puse piu sub picioarele calugrului.
Da sez numai pana pleca lumea. Atunci Spiridusul ce socotiti ca face?
Lasa pe calugar in streang si se departeaza.
Ce faci Spiridusule?zise calugarul, incepand sa gafaie.
Nimic.

PAi bine, cum ne a fost vorba ? Tocmai acurn m lasi ?


Te las parinte, ca... ia uita-te colo pe campie.
MA uit, dar spune iute, ca-mi iese sufletul.
Ei, vezi cevA.?
Vaz.

Ce vezi ?

Douazeci de care incArcate cu opinci i toate sunt sparte.


E! parinte! Vezi ? Ana ca eu sunt Dracut, i toate opincile

www.digibuc.ro

91

alea le-am spart eu, panA s te vAd pe tine In spanzurAtoare. Ac ?


RAmai, pArinte, sdratos si stai aci unde stai, cA bine stai !
Si Diavolul se depArtA, iar cAlugrul, sAracul, dete ochii peste cap-

$i de atunci, ci-cA, Ai cari spovedesc pe oameni, in bisericile


de-acolo, au un zid despArtitor intre ei si pAcAtosi.
$i tot de-atunci a rAmas vorba : 4i-a spart Dracul opincile", atunci cand cel care face rele e dat in capcanA" (1).

11 Mai de mult erau o multime de babe ce aveau Spiritusi.


Spiritusii In acele vremuri se puteau vinde. AstAzi insA Spiritusuf
se gseste foarte rar" (2).
Prin jud. Dorohoi gAsim alta infAtisare a acestui dub ajutiltor:
111DacA vrai sA ai bani neintrerupt in tot cursul anului, sA ieai un
ou de rndunicii i sA-1 fierbi panA se va rdsfierbe, i apoi sA-1
pui iarAs in cuib litre celelalte out', insemanandu-1 cu cev, iar
dupA zece sau unsprezece zile, cat timp le-a clocit basArea si I-a
fAcut iarls moale, ea it va ciocn1, si tu, luandu-1 atunci si stricandu-1, vei gAsi in el la mijloc ceva mArisor ca o jumAtate de-

unghie dela degetul cel mic, tare ca bucata de os. Aceasta de o


vei lua-o si o vei purta In pungA, se vor tine paralele de tine" (3)_
Apropiem la aceste credinti altele, cu privire la intruparea duhului aducAtor de avere in burueana numit nuitnigunci.
11DacA te duci lute() zi de DuminicA acolo, in camp la at-Isar

si-i dai mancare si bAuturk vin i pne,


si-o ieai cu lAutari
si cu norod acasA, si dacA pe urmA o tii tot in cinste si te arAti
voios, nu te sfAdesti cu nimeni si nu blAstemi,cl de te scapi cu
ceva dintr'acestea, te omoarg,apoi, poti s'o trimeti ori si unde, si
sA-i ceri orisice, cA-ti aduce si-ti clA. Dar atat sA stii : sA nu care
cumva sA treacl DuminecA fail a nu-i aduce lAutari si romni-

din sat, sA fad' joc, jar tu sA fii tare bucuros, mai ales in ziva
asta". Acestea pentru jud. Vaslui (4).

Tot astfel se crede si prin jud. Tecuciu cA fac cei ce au bogAtii (5).

(1) lon Creangd, VII, p. 198 201.


(2) $ezeitoarea, 1, p. 25I.
(3) Ion Creang, VI, p. 207.
(4) Ibident, V, p. 270.
(5) Cred. Rom. din corn. Tepu.

www.digibuc.ro

92

Un cntec de tara cuprinde aceste credinti :


Mdtrdgund, poarna bund,
Ma marita 'n iast fund;
De nu 'n iast, 'n ceealalta,
Doar m'oiu marit odatd!
MittnIgund de sub pat,

Si tu nu m'ai maritat,
Fata mare m'ai lsat ! (1).

Prin alte parti, ins4rile mtrgunii le are floarea de ferig (2),


:alba i strlucitoare

ca o stea, care se ivqte in noaptea San-

Aienilor intre ceasurile 10 i 12, MCA ca multi s o poat vede


din pricina Draculai care o culege.
,,Floarea de ferig e foarte bun de noroc. Cine o are la cas,
Norocul vine chiar la el. Crmarul care o are In beciu, vinde buturi foarte degrabl; negustorului care o tine in dughian Ii curg
muterii; tranului care o are in cas, la toate i merge foarte
bine.
Floarea de ferig se poate ins cApta cu mare greu. Ca s se
poat vede i lu, trebue s se duc spre Snziene doi frati,
veri primari din frati, doi veri al doilea din veri primari, toti
scoboritori din aceea familie, gemeni, i Imbrcndu-se curat, cu
cmei albe, i fiind curati de pcate, feciorelnici, se duc la locul
iinde Inflorete feriga. Aici stau cu totii In privighere, far s
vorbeasc intre ei, fr s ran', frd s doarm i fr s se a-seze jos. In timpul ct cei ease oameni stau de pazA i privig hiazA in conditiunile artate, se ivqte Necuratul care nu voqte
s-1 van' pe om fericit, i incepe a face feldefel de ghidqli,
,care de care mai gogonat, spre a face pe nemupgari s rcl,
s vorbeascA ori s-i adoarm. Si dac vreunul din ei calcA conditiunile souse, ori dacA se aude cntnd cocoul, floarea dispare,
o fur Necuratul, i oarneni rmn pAgubai. De se pzesc s nu
rcl ori s vorbeasc' sau s doarm,
lucru foarte greu, a-

tunci cel mai vrstnic dintre rude se duce la floare, face trei
crud i rntnii spre rsrit, rupe floarea i o pune inteo n(1) $ezilloareu, XV, p. 81.

(2) Z. Pantu, Panicle cunoscute de poporul roman, p. 96: Polysticluun Fidix mas, Roth. Aspidium Fiix Inns, Swartz: numita i feliga, ferega, ferica,
firicil, iarba-sarpelui, nvalnic, spasul Dracului, spata Dracului.

www.digibuc.ro

93

fram curat, cte una de fiecare, i o duce acas, a,eznd-o deodat la icoane. In urm o pune omul in locul $i la lucrul la.
care voeste s aib noroc, $i treburile ti merg minune de bine..
Se poate lu numai floarea ferigii din pduri deprtate, unde
coco$ul nu se aude cntnd" (1).
Credinta In Spiridu$i o Intlnim $i la alte popoare; astfel sunt
Francezii (2), Polonezii (3) $i Ceho-Slavii (4).
(1) Seilitoarea, XV, p. 30 1.
(2) G. Ceausanu, op. cit., p. 227: Ferice de vsvitoarea care are un Spiridus
in mneca sa : casa-i va fi mdturat In toate zilele, fr ca ea sd osteneascd,
panea va fi frAmntatd, cltitele vor fi fcute, fr ca sa pund mAna... Dar pentru a dobAndi bunavointa i serviciile acestui duh mofturos i cu toane, tre
bue sd te porti foarle indatoritor cu el si cu prea mult atentiune".
(3) V. Bugiel, La Dmonologie du peuple polonais, p. 7 8. Intr'o regiune a
Poloniei ,,se vorbeste de un taran care are un Drac intr'unul din stupii si. Acest Drac ii sporeste stupii, i tranul cstig multi bani, multumita lui. Aicf
se vede a este vorba de geniul binefctor al casei, numit in Germania Haus-.
kobold, in Scotia Brownie; i In Anglia nordic Kilmoulis".
(4) Revue des traditions populaires, XVIII, p. 86: II numesc plivgnic; iea felurite infAtisdri si aduce celui ce-I are toate bogdtiile pe cari le vrea cu toate
ca unul ca acesta i primejdueste vieata. E aproape tot una cu Zmoc-ul, care
se inalneste sub forma unui puiu negru pipernicit ; cine vrea cu dinadinsul sd
i dobandeasca unul, trebue sd iea oul unei gdini negre, sd-1 poarte subtioara

stnga pnd ce va ie un puiu schilod ; in acest timp clocitortilui nu-i este in


gAduit nici sd se roage, nici sd meargd la bisericd, nici sd-si taie prul, nici unghiile. Zmoc-ul aduce tot ce stpAnul lui vrea si mai cu sam gru, noaptea,
schimbat inteun balaur ce varsd foc ; cnd plead, ies pe hornd. La sfdrsit iea.
sufletul celui pe care 11 imbogteste".

www.digibuc.ro

PIAZA REA $I PIAZA BUNA


'Piaza rea, protivnica Norocului. Intruparea Piezii rele in qarpe, due, Wag,
gaina i om. Saracia legata de casa i indepirtarea ei. Piezile rele ob0eti:
Nalucile, oamenii insemuati", preotii, cucuveicile, eghipturoaicele i pasarile cu
ciocul de fier.

Piaza hula. intruparea ei.

Plaza rea este protivnica celui mai mare Noroc. DacA la unii,
Norocul aduce
pe usi i pe feresti" o vrerne indelungat, Piaza rea pe toate le poate risipi lute() singur zi, pentrua. clansa st necurmat pe lngA orn, urrnArindu-1 fArA nici o
milA i producndu-i cele mai mari pagube. Tocmai prin deasa
repetire a pagubelor se cunoaste a la casa unui om s'a Incuibat
Piaza rea, Duhul rAu al nenorocului, Intrupat in cev,fiint ori
lucru,om, animal, piatrA, s. a.
Povestea fetei cu pieze rele,Mmurit nAscutA prin contopirea a
doti subiecte, ne zugrAveste foarte bine credinta popularA in

acest
Unui irnparat cu doisprezece feciori,

i se nsc in cele din


i o fatA. Cu nasterea ei, toate Ii incepurd a merge rAu
a da inclArt, in cat bietul impArat ajunse la sapA de lemn.
Uii filosof sau cetitor de stele spuse impAratului sA cerceteze
pe copii cum dormiau, si spunndu-i-se cA fata doarme pe branci
ori fAcut ghem, rspunse:
Aceasta e Piaza rea a linpArAtiei tale!
si-1 sfAtu pe ImpArat s'o oropseasa, cA nu se va alege nici
praful de el si de copiii sAi.
Bietul imparat se vzii nevoit a face dupA povata filosofului
a vorbl cu credinciosul sAu s'o lase in pdure.
RAtAcind mult timp, ea ajunse la o colibA unde fu primit de
o babA, dar peste cAteva zile o rugA sA plece, aci cu dansa, intrail toate belelele in bordeiul ei. De acolo, imbrcat ca cersi-

urmA

'oare, ea se duse la o stn, unde o primir bucuros ciobanii,

www.digibuc.ro

95

dar dup trei zile o gonir, cAci se luaser de gnd bietii ciobani de paguba ce incersaser de cnd venise fata" (1).
Astfel de povestiri intlnim si la alte popare (2).
Piaza rea sau Piaza cea rea se Intrupeaz in ori si ce :
Ea poate ave infAtisarea de cfrpe, riAscndu-se dintr'un ou
care a slujit drept cuilnir (3).
De multe ori ttleste in chip de cane, ce vine de cine stie
unde sau se naste la casa unui orn, odat cu Inceputul unui sireag de nenorociri rnArunte deocamdat; dupl o vreme, seara, incepe s urle, s se ude pe pereti si s se murdreascA prin
ograd. Un astfel de cne trebue Indat izgonit sau ucis.
Ca PiazA rea este bnuit mai ales cnele negru (4).
Mata neagrei poate deasemeni Intrup Plaza rea, ca sl aducti
pagube unei case (5).
Celina care ate odatil cnt coco$e$te, care cobe,ste, este Piaz
rea : o astfel de gAin se taie, ca prin aceasta s-si adevereze c
a cobit moartea i nul ei, si nu al celor din cas. Unul o prin-

de, se duce in fundul casei si-o d de-a tumba. Dad picA cu


coada pe prag, i se taie coada ; dac pic cu capul, i se taie capul (6).

Omul, dup povestea pomenit, este un minunat cuib al Piezii


rele.

Ion al lui Neculai Pamfile din corn. Tepu, jud. Tecuciu luase
bAet,Ghit a lui Buza-briciu, cu anul. BAietul er harnic,

dar si Piaz. rea. In anul dintiu i-a murit omului un bou, un


junc, doua oi, iar de pAsAri nu se mai tine socoteall Dup un
an pe biat 1-a dat afar si de atunci o duce bine".
Dup cum am pomenit, Piaza rea se intrupeaz si tn lacruri :
(1) L $dineanu, Basmele Ronz,,ilor p. 797.
(2) Subiectul s'a cules si in Dalmatia; fata cu pieze rele este desfortunada
(Archivio per lo studio delle tradizioni popolari, X, p. 311) sau sfurtuna, dupd
o poveste siciliand (Revue des traditions populaires, XXIX, p. 102 3), iptillnitd si la Greci, (Ibidem, p. 104).
(3) Pentru coin. Tepu, jud. Tecuciu: cuibarul este oul pus in cuib sau cuibar, covald sau altceva, unde se oud gdinele, ca sd fie vazut i sd nu se dud
s se oud in alte parti, unde oudle se vor pierde sau le vor ninca cnil. Cuibarul deci, poate sA fie ori ct de vechiu,
(4) Artut Gorovei, Creding p. 6.
(5) Ibidem.

(6) Cred. Rom. din -com. Tepu, jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

96

o haina, o cas, cari aduc indestul de mari nenorociri. lat, tot


pentru com. Tepu :
,,Tatl lui Ion Chirvase a luat, as, cu sahagnila un loc ca
cas pe el, dela niste orfani ; nu mult dup aceasta, orfanii s'au
dus la Galati, au pltit niste liturghii la Sf. Mina i iaca Chirzi. Peste putin moare i Ion, de
vase batrnul Ca' moare
34 de ani, iar dupa el i vine rndul nevestei lui. De-ac, baietii
stau la cumpene, sa lase si casa si tot, si sa-si caute acioala In
alte parti, numai sa scape de locul cel cu Pieze rele".
Fiind-ca de cele mai multe ori Norocul, dupa socotinta poporului, se arata prin bog-4k, Nenorocul sau Plaza rea se leaga de
siircie, care se personifica Intr'un duh cu toate Insusirile Piezei
rele. Pe aceasta, deci, o vom ntelege-o In urmatoarea povestire
care ne arata chipul cum un nenorocos a putut sa scape de-a
astfel de Plaza rea.
,,Ci-c'a fost o data Intr'un sat un orn sarac,sarac., asa de sarac,
c iaca nici eu n'am cuvinte sa v spun cum.
Ask el ce sa faca? Dadi stet, ii st Norocul! S'a gndit :

Ia sa plec eu cu copiii, cu nevasta In lume, ca doar-doar


am scap de saracie.
$i au plecat numai cu ce aveau pe ei, caci acas erau plint
de goi!

Mergand el ash pe drum, el i aduse aminte cum cl mai aveau acasa un ulcior,

uitasera. $i zise neveste-si:


Fa, nevast; sa dau o fuga sa ieau i ulciorul Ala, c o sa.
ne trebue!
Ash e; du-te.
5i a luat-o indrt. Cnd ajunse i deschise usa casei

vede ash ca o mutra de coco$neat lungita pe vatra. Se Incruci


cnd o vaz.
Oliu! Macheti, da ce-o mai fi i asta?
5i-o Intreba:
Cine esti tu ?
Eu, Scirdcia!
SarAcia! Da ce-o mai fi ? Ce cauti la mine ?
5i Srcia apucndu-1 de gt:

Am venit ca sa-ti tin de urn, c'am vazut eu ca tot Iti trebue. Da la ce mai venisi, c plecasesi ?
Veniiu sa-mi ieau i seircia asta de ulcior, c'o uitasem!.

www.digibuc.ro

97

Pai, atunci s. mergem, daca zisesi ash !

D'apoi cum o s mergi ? Cum o s te ieau?


Ei, cum o sa m ieai! Uite, eu o s ma bag in urcior ca
sa-ti fiu mai usoar ! Destupa urciorul!
Romnul nostru, neavnd incotro, face ce-i zice Seinicia : destup urciorul.
Dar cum faci ca sa intri, ea nu esti mai mica ?
Ei, cum o s intru! Uite, ma fac ash !
Si Saracia se mototoli i intra in urcior, ct er ea de mare.
El o infund bine, i lua urciorul i plec, cantndu-si cntecul:
Foaie verde sirsinele,
Vai de pcatele mele !

De cand de-acasam plecat,


Incotro m'am dus, Incotro am apucat,
De Sdnicie am tot dat !
De Sareicie am tot fugit,
Si tot Seinicia am Intalnit !

Pe drum se intlneste c'un orn. Din vorba in vorba, i spun


fiecare care incotro se duc. Da ala vede urcidrul.
Da ce tii i urcior astupat cu plumb?

tii tu ce am in el, nu m'ai mai intren !


Eu, de! De unde s tiu; d'apoi spune!
SA

Seireicia !

Taci ma! Sarcia astupat In urcior? Bata-te'n cap, sa te

bata! Ce-ti mai dete in gnd si tie! S unde o gasisi?


Acasa!

i unde o duci ?
Eu stiu!
Ma, ci leag i tu un pietroiu de gtul urciorului

i arunca-1 Dracului in balta asta,


;
scapa-te de ea si vezi-ti de
treaba!
Acesta, cum aude ash, iea un pietroiu, II leag de giitul urciorului i apoi
arundi cu urcior cu tot in balta.

Ma: cu bine, ma!


S dea Dumnezeu bine!
Si s'au despartit. A scapat bietul orn de Sarkie.
Apoi a luat-o pe drum inainte ca s'ajung pe-ai lui. Mergnd
ei ash, dau de-o curte boiereasc. Cer boierului sa le dea si lor
o bucat de parnnt pentru bordeiu, iar ca plat, se indatorau
T. Painfile,

7.

www.digibuc.ro

98

vnd . tuic la drumeti. Boerul a primit, c


sn-i prieasca c'un astfel de orn.

vede el a o

Adt, apucndu-se omul nostru s' sape la groapa boierului, dt


peste un cazan plin numai safi cu galbeni de aur! Iac unde i-a
fost stand norocul lui : in ptnnttil boierului, in groapa bordeiului. Acum iar Isi incep cantecul:
frunze trei lalele,
Vai de pkatele mele !
Eri fuseiu ull biet argat,
Alall'eri un prea srac,
Astrai sunt un orn bogat,
De Saracie-arn scapat !

Sezand el maimulti ani de-a rndul la mosia asta boiereasc,


s'a imbogtit de nu mai ave nici ce le mai face banilor; s'a
cut si el boier mare. S'a intamplat ins c a venit odat si frate-seti pe la el, c'auzise c s'a imbogtit. Frate-su sta, mai mare,
er si el bogat, nu e vorb, dar sgrcit si vreijmps nevoie mare,
si mai ales vrAjmsos, de cnd auzise de imbogtirea lui fratesu, fiind c-1 Intrecuse. Nu e vorb, se uit mai inainte la el
mai ru ca la un caine.
Acum, ei, din vorb in vott, i povestesc fiecare cum isi fcuser averile. Asta al nostru, Ii mai spune cum fcuse cnd a
prins Siinicia, cum o bgase In urcior si cum o aruncase in
balt, de seipase de ea.
Astuialalt atta i-a trebuit :

Dar bine o mai fi Srcia aia acolo ?


D'apoi cum s nu fie! Cine s'o iea? Numai srcie nu le-ar
mai trebui altora.
Dar nu mergem inteacolo, frate, c'as vrea s'o vd i eu !
Dac zici tu c mergi, eu merg, cum s nu merg, di tot
n'am eu nici o treab pan una alta!
$i plecar. Ajungnd acolo, intr in balt l vrjrnsos, gseste urciorul, Il scoate si-1 destua Seinfria, cnd se vz scpat,
i se Incarlig pe dupri gat zicndu-1
Ti.., ce bine imi fcusi, frate ! Mai vzuiu si eu odat lumina s'oarelui ! Iti multumesc din suflet, frtioare, c m'ai scos,
cci altfel, aici imi putreziau oscioarele. Acum, fiindc m scpasi dela moarte, cu ce s te multumesc ?
Apoi, dacii vrei s m multumesti, nu-ti cer nici mai mult,

www.digibuc.ro

99

nici mai putin, ci numai atAta: vreau s faci pe frate-meu curn


a fost mai inainte, c prea
ridicat nasul sus, de m'a lutecut in bogtie pn si pe mine!
Nu stiu zu, pe el ori pe tine,Ii rspunse Siiracia ; el acuma este prea tare, nu-I mai pot dobori, pe cnd pe tine,
e-behe! esti si cAzut! Haide la tine, c la tine e de traiu de-acum inainte!Ii zise Srcia, strngindu-se i mai bine pe dup
gtul lui.

A ptit-o! Curat vorba ceea: ,,unde dai, i unde crap !", sau :
Vrnd altuia a face ram,
Ii faci tot capului tau!" (1).

Iat. acurn o variant tot oltean:

,,Fiind doi frati,unul srac i altul bogat, dup Al srac se


tine in totdeauna o pastire neagra. De se duce la munc, de

se duce la moar, de se duce la pdure,ori unde se duce,


paslta er dup el.
Inteo zi s'a dus la pdure s'aduc lemne pentru foc. Er o
-vreme rea: un sfic de ploaie si altul de ninsoare. Pasrea, dup
tl. Vznd-o inchichinitei de frig, i se fAca mil de ea. Dete gaur cu sfredelul in copac
spuse s intre acolo la adpost.
Pasrea intr, numai s scape de frig.
Omul a fcut un dop de lemn,
bAtut in copac si a astupat-o acolo.
Dup ce a venit dela pdure, a bgat de sam c a 'nceput
merge si lui mai bine.
Paserea aia erc Siirdcia lai.
I-a pornit bine, bine, i mai bine, pn ce a ajuns mai bogat.
klecat frate-su Al bogat.
Frate-su incepa s-1 intrebe:

Mi frate-rneu! Ce ai fcut psitrica aia care se tine dup


line?
Er viclean si se gindi s se ducA s dea iar drumul psricei, s se pun iar pe frate-su. fratele Imbogtit, nepricepnd
viclenia lui frate-su, i-a spus c atunci cnd s'a dus la pdure
s-si aduc lemne de foc, a bgat-o in cutare copac,alunul in
care sti el.

(1) Ion Creangd, VII, p. 4

7.

www.digibuc.ro

100

dea drumul. A scos dopul de lemtv


Frate-sau s'a dus ca
din copac, i pasarica a iesit.
I-laid' sa te duc la frate-meu !
Frate-mi esti tu de aici Inainte,i-a spus pasairica, pentru
ca m'ai scapat dela moarte, si de tine nu mai ramaiu!
Tiindu-se pasrica dupai el, a saracit pan a ajuns In starea de
demult a frate-su ; i o fi sarac i acuma, daca pasrica s'o
tine dupa el!" (1).
0 astfel de povestire o au si Polonezii (2).
scape tur
In Alsacia un cioban o inchide In sticla ca
mele ce i se nimiciau (3).
Vzuram pana acum Piaza rea legata de o anumita persoana_
in chip statornic; sunt insa i Pieze rele ale unui sat, ale unei
parti de tara:
,,Nu stiu, adevrat ori minciuria, da' s'aude c departe, unde

va, s'ar fi nscut o naluca ash cum nu s'a mai pomenit: la m


rime-i baiat, la chip ii orn batran, cu barba, cu musteti, i zice ea:
indat ce 1-a facut ma-sa, el a prins a gral. S'a zis : ,,Sa nu ma
botezati, ca eu oiu sedeh. i nebotezat. Da sa stiti dela mine, ca
anul ista pane pe camp are s fie de-are sa faca bureti i n'au
s'o poata cara oamenii; deck, la toamna, nici pe dansii n'au s-i
poata cara la groapa! (4).
Dupa acest soiu de Pieze rele, vin cele ce sunt ale tutur ora.
Astfel Intalnim :

Oamenii mnsemnati, cum ar fi spanii, cei cu parul ros, incru


cisatii, ciungii, ologii, pocitii s. a., cari de obiceiu deoaclze lumea,
Preogii (5), cum marturiseste Insus Mitropolitul Gavriil al -Mol
dovei In 1757 (6), si

(1) .Sezegoarea, VII, p. 199 200.


(2) L. Leger, Recueil des contes populaires slaves, Paris 1882, p. 125- 3.
(3) Revue des traditions populaires, XVI, p. 618.
(4) Cred. Rom. din corn. Vlsinesti, jud. Dorohoiu, irnpilrt. de d-1 D. Furt,inL.
(5) Cred. Rom. din corn. Albesti-Botosani, impart. de d-1 O. Rotundu : Daca_

intAlnesi trei popi, sa legi un nod la batist, ca si nu-ti mearga ru.


(6) G. Ceausinu, op. cit., P. 319.

www.digibuc.ro

101

Astfel cred multe popoare Intre cari pomenim Spaniolii, Gerdnanii, Englezii, Francezii (1), Ru,Fii (2), Rutenii (3) s. a.

Aceasta se intampla din pricina c duhul cel rau i poate Indeplini menirea lui mai usor sub forma unor persoane cari de
obiceiu au mai mult trecere In fata oamenilor, decat dad s'ar
arat sub forma lor propie (4).
Impotriva preotului cu care cineva se Intalneste, ca sa nu-i
,mearga tau, se zice c trebue sa scuipe i s arunce cu tarana,
vcu fan, paie, bete, pietre, orice vei gasi la Indemna.", cu nac,
bold", sau s treac drumul de-a curmezisul (5).
Macedo-Romanii, creznd de asemeni c le merge rau dad
se intalnesc cu un preot, dupa intalnire se intorc cu 40 de pasi
inapoi, si numai dupa aceasta i urmeaza. drumul (6).
Amintim In treact i despre cucuveicele cobitoare, vesnica
.Piaza rea a tuturor oamenilor, de Eghipturoaice,nite pasari
ugrozave" cari urmaresc prin toate chipurile nimicirea Oman-

tului (7),si de Pasrile ca ciocul de fier, unii zic ca acestea-s


boiergcari vor napacli lumea la sfrsitul veacului.
Unii oameni, spre a se feri de Piezele rele, poarta la dnsii o
"bucatica dintr'o friinghie cu care s'a spunzurat cinev.
Va fi fost de sigur In cinste de mult i vre-o nPiaza bun" (8).
Amintirea poporului Insa a sters-o cu totul, sau a contopit-o
cu credintele despre Noroc i $arpele de caset, despre cari am
-vorbit.

(1) lord. Golescu scrie (dupa G. Ceausanu, op. cit., p. 319): Calugar de ai
-vlzut, cat de departe, du-te la o parte, ca Indata te poticnesti. [bider', despre
credintele popoarelor streine.
(2) Revue des traditions populaires, VIII, p. 180.

(3) D. Dan, Rutenii din Bucovina, p. 16: Poporul rutean crede ca dad ir.-tillneste cineva In cale o babii ori un preot, atunci i va merge rail ; deci spre
a preintnipini aceasta, ridica de jos un paiu, o pietricia sau orice al la si a-

:mud In urma lui".


(4) Cf. Pamfile, Diavolul invreijbitor al lumii p. 9, 46 si urm.
(5) Art. Gorovei, Credinti, p. 15 6.
(6) Cosmulei, op. cit., p. 54 5.
(7) Cred. Rom. din com. Tepu, jud. Tecuciu.
(8) Despre dansele, credern ca e vorba, cand se spune ,,cheji buni" : M'a gabuni".
rsit n chejii Irani"
chejii cei buni" sau in

www.digibuc.ro

102

Pomenim aici cdnele aducaor de noroc, cel ce se pripseste


la casa cuiv si care nu trebue izgonit, cci fcnd altfel, se alung Norocul dela acea cas (1),paserea pripsit pe lng casa cuivh, care nu trebue s se taie (2), vita de pripas, vita pripsit, numit si de colac sau colcitti,banill de srsit, care se
pastreaz, insus onud strein, pripsit pe la casa altuia, si altele.
(1) Dram drepl, X, p. 685 : ,,Un ctline strein, cnd Iti vine la casA, sa stii
c-i semn de noroc". Bucat Naroc la casei e urzit pe aceasta credinta. (ibidem
p. 683 6).
(2) Cred. Rom. din cont. Tepu, jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

DESPARTIREA H.

MUNCA.
JOIMARITA.
Denumiri. Pedepsirca femeilor si-a fetelor gasite cu arena netoara. Atte
soiuri de lene femeiascil Paza fenreilor. Colindatorii Joimritii. Alte prilejuri
de venire ale Joimaritii. Sperietoarea.

Despre jbbnaritd, Jbbneiritti sau kimaricd se crede, prin


jud. Muscel, ch este o femeie Mtn:ILIA si urith de mama focului,
despletith i cu dintii rnjiti, care vine si toach destele sau fage

unghille acelor fete, nebarbate,lenee (1), la cari ea, in no' ptea de joi-mari, va mai gsi cnepa netoarsa.
Inainte vreme, cnd lumea erh rara, nu ca acum, in noaptut
de loi-mari, cnd venih Joimarita, toti sedeau de frica ei cu usile incuiate i manjite cu usturoia. Dar de ea tot nu scApau.
Veni la fereasth si strigh:
Tors-ai

Cltii daca n'ai torcat,


Mdinile

le-am tocat !

Fetele rhspundeau :

Tors! tors! tors!


Ash a rhspuns i o fath, care mai aveh un fuior in pod. Hoata
de Joimarith n'a crezut. S'a si urcat in pod si a inceput a cotrobl prin sgrebeni prin leftere (2), prin dintii cihracilor, pan' a
dat de fuior. A venit jos, fcuth foc i rhcnind:

(1) Academia Romiln, Ms. no. 3419, p. 4


(2) Pieptenii cu cari se perie fuioarele.

v".

www.digibuc.ro

104

Hor, hor, hor!


Mai e in pod un fuior!

Apoi a intrat prin u0e mnjite cu usturoiu, in cask i tot n'a


lsat pe fat in pace, pan nu i-a cioprtit mnile.
D'atunci incoa, toate fetele zoriau sa nu le mai apuce Joirnarita cu cnepa netoarsg.
La vrerne, daca cuiv i-ar fi mai ramas vreun caier, doug, de
fceg. de Muma-pgdurii". Iar cnd vei-ar fi dat foc, i tot
r;i Joimarita i intrebh.:
caltii torsu-i-ai?
Sgrebeni 'ndrugatu-i-ai ?,
CA ltii,

fata rspundeg cu curaj:


Doud ond 'neondeite
Puse la parete,

adica, ,,am isprvit i de tors i de 'ndrugat, ba am incondeiat


i dou ou; uite-le la perete".
Unii spun c Joimgrita e o femeie fcut necumpnit : lung
png'n podink care umbl despletit i cu o procovit de cnep in cap. Ci-cg-i miroas de departe cnepa i caierile netoarse
'i n'ai cum le pit. Unde-o mirosi, vine la fereastg. i zice :
Pute-a caltii !

Tors-ai Mid
Caltii?

pune
Tot ce-o gsi nelucrat din cnep, da jos, trage jarul
pe foc; apoi, iea pe lene., o pune cu mnile in jar i i le acopere cu spuzg. I le frige.
A pgtesc i flcii sau gospodarii pe cari li apuc Joi-maricu gunoiul prin curte: d Joimarita foc gunoiului i le bagg. mnile 'n spuzg.
Frige i mnile celor cari au gardurile nefcute ori rupte in
vreo parte" (1).

Din Transilvania avem aceste frumos alcAtuite ire:


,,Cine-i Joimeirifa? Intrebati pe nevestile tinere i tndeiloase

i pe fetele mari i lenqe. Ele v vor spune cg. Joimarita e sor


bunk' cu Muma-pcidurii i mare dumand a lor. Joimgrita nu
face nici un ru la lume, dar e lgsat dela Dumnezeu, ca intr'un
(1) R.-Codin i Mihalache, op. cit., p. 45

6.

www.digibuc.ro

105

an odata si anume in Iola mare, sa fac o cercetare strasnica


printre fetele mari si sa le intrebe ce au fcut ele peste iarn5.
Tors-au fuiorul tot, tesut-au panza, si cu caltii si festila ce au
fdcut ?

Tinnd samA de 'Malta si sfnta ei trimitere In lume, in Joia


cea mare, pleach' desdimineath prin sate si prin oras2, girbovita
-si afumat pe fata, dar pripita ca o babA iute de picior, cu un

barb plin de jar in mna, acolo unde va afl neveste


mari, cari n'au tors fuiorul si n'au tesut Inca pnza, s

si fete
le arzA

-unghiile si degetele.

Miselul, cnd e intrebat, ascunde cat poate faptele si pcatele


lui ; tot ash si nevestele lenese si fetele mari si trndave. Ele,

cnd stiu ca are sI le cerceteze Joimarita, daca pnza nu-i tesut, pun la fereastra un crmpeiu de panza" din anul trecut, iar

atilor si fe#ilii le dau foc, ca s nu aib de ce sa se lege


Joim'arita, cnd le va cercet casa si munca lor. Cele harnice

nu se tem.
Dar ,Figa de Joimarita miroas bine si tot stie ce-au facut ele.
Pare Ca pleac popa cu Iordanul la Boboteaz, si unde soseste,
incepe cntand de prin curte: On Jordan, botezndu-te tu, Doanme..."; tot ash incepe si ea, ins dela poart:
Pute-a 610, pute-afgtil,
Pute-a lene de copil;
Pute-a panzl netesutd
Si-a nevast nebtuta!

$i-apoi intrnd, In loc de binecuvntare, le pune pe toate cele

1enese din casa cu unghiile si destele in hrbul cu jar si li le


prajeste bine, intreband, de ce au ele unghii si degete, si nu fac
nimica bun cu ele!
0, ce jale, ce chin, si zor, e azi la poarta dumnealor!" (1).
De Joimarit isi aduce atunci poporul aminte cnd,e vorba
tot de Transilvania,,,pe gruiu" se vad ,,roate de fum" si and
.seara drocrdifeazii" ,,si se spun versurile urmatoare":

41) $ezdtoarea, XIV, p. 129 30.

www.digibuc.ro

106
Cine n'a tors cAlti[il,
S-i cazi. dintii ;
Cine nu si-a tors faciOlele (1),
can milselele! (2).

Prin unele prti se zice c Joimarita jupoaie unghiile fetelor


lenese, cari n'au splat cdma4de i n'au grijit casele, de bun1
sam c pentru Pasti. Cu privire la acestea, femeile au aceste
versuri de indemn :
Curatiti, mama, casele
splati cmsile,
C vin joimaritele
Cu custurile
5i sulitele! (3).

Dup-A cum se vede, pe alocuri se spune c pot veni la o cas


chiar si o ceat de joimarite, cari, ate odat nu fac alt ru
dect c dau femeii pe care o gsesc dormind la Joi-mari, ,,o
lene strasnic", de care nu mai poate scAph tot anul (4).
Prin alte prti se crede c Joimarita vine si peste an, si anume in fiecare sAptmn, foi seara, cnd ies din munti sub inflisarea unei fld cdri: astfel de munti, cari adpostesc Joimariter
sunt Mguradin Patna si Penteleul din Buzu. Dac afl usa inchis la o cas, Joimrita strig lucrurile din cas spre a i-o deschide, inainte de dintatul cocoilor, cci dup aceast vreme, nix
mai au putere (5).
Pe-alocuri se crede despre Joimarite c vin pe la case si la
Patrazeci de macenici (9 Martie), cnd, spre a le izgonl, gospodinile afuni casele cu carpel' noad (6) sau fac focari de gunoaie
in cele patru colturi ale curtii (7).

?
(1) N'or fi
(2) Ramari, Craiova, an VIJI, p. 196.
(3) Revista Tinerimea romnci", V, p, 300.
(4) IVIarian, Sdrbritorile la Romiini, II, p, 267 8: Joimrita sau joimrica.
umbl in ajunul joii mari i la femeile cari n'au isprvit de tors in timpuk
postului, ori n'au fcut cmsi nou de Pasti, le batjocoreste si le arde canepa.
netoars, le bat peste degete, le arde si le rpeste, frigndu-le i mancndu-le..
In1enoseaz5. pe cei ce-i and dormind si mai ales pe femei.
(5) Revista Tinerimea ronainii , V, p. 300.
(6) C. D. Oheorghiu, op. cit.; p. 55.
(7) Revista pentru ist., arh. qi filolog., II, vol. Il, fasc. 2, p. 388.

www.digibuc.ro

107

Prin unele parti ale Olteniei, venirea Joimaritelor este Inchipuita chiar prin cete de colindatori, cari, Miercuri, In saptarnna
patemilor, Sal In ziva de fol-mari o ieau cu-asteamtu prin sat,.
cu clopote la gt si umbra din cas 'n casa. Ajungnd pe prispa, Incep sal strage :
CAlti,

Clti,
Tors-ai cltii ?

Doud ou 'ncondeiete,
Puse bine pe perete!

Femeile,zice-se cal de tearale dau ou.


Mai de mult se spune ca acei colindatori erau flcai chiar, sr,
prliau fetele lenese cari aveau Inca neisprvit torsul cltilor (1).
Acesti fIacai umblau prin jud. Dolj cu caldrusele cu jaratec

Fig. 3. Copiii umblnd cu

au rsturnat cowl CH ouille


de frica cnelui.

aveau In grij, pe lnga fernei, i pe cei ce nu porniser plugurile la arat. Acestora le strigau:
Cui nu se duce la plug,
Ii bag fchera 'n c.

Copiii ce umbla cu colindatul, dobndesc


oti (2).
Prin alte parti oltene, datint se chiama
(1) Revista nTinerimea romn", VI, 1-2, P. 89.
(2) Cred. Rom. din corn. Catane, jud. Dolj, trnpilrt. de d-1

www.digibuc.ro

dela gospodine.
Ceata
t. St Tutescu.

108

colindatorilor se alcatuete din doi copii cari suna clopoteii


zic :
Ctii
MAtii

Toarce c1Iii ;
Ori i-ai tors,

Ori iai ros,


Scoate tolul s ti-I
$i de-1 ai
SA te 'nduri i sa ne dai
Cele oul7) 'ncondeiete,

De col din cobilete.


Unu mie,
Unu tie,

$i unit de tovdr4ie,
La anul i la multi ani!

Gazda iesa. i le d oua pentru incondeiat la Pati (1), pe cari


le aduna In coulete.
Alte ori se crede ca joimarita pedepsete femeile cari lucreazd.
Joi seara, spre Vineri (2).
In sfarit, prin alte parti joimrifele cauta s poceasca femeile
i cu alt prilej, cum ar fi vara, la munca pe camp. Pentru aceasta, femeile, Inainte de a se culc la prnz, pe ogor, trebue salaca cruce pe pamnt, ca sa fie ferite de poceala acestor duhuri
necurate (3).
Prin jud. Braila, copiii ce plat-1g sau fac galagie, sunt speriati
cu venirea Joimariciii, pTigancl urita" (4).
(1) Ion -Creane, 11, p. 187.
(2) Academia Romnd, Ms. no. 3418, p. 122 v9; cred. din jud. Brdila.
(3) L. 5dineanu, Basmele Romnilor, p. 986.
(4) Academia Romnd, Mc. no. 3418, p. 173.

www.digibuc.ro

MARTI-SEARA.
Denumiri. Pedepsirea lucratoarelor de Marti seara. Povestiri cu neisbutirea
rAutcioasii Marti-seara.

Dup credintile populare romne, Marfi-seara, Marseara (1),.


Marto le (2) sau Marfolea (3), este o babA rutcioas care umbra' Marti seara,spre Miercuri deci, lucru care face s se mai
cheme i Sf. Miercuri, pe la casele gospodarilor, spre a pedepsi
pe gospodinile pe cari le gsqte lucrand. In aceast sear ele
trebue s nu lucreze; de aici a rmas vorba pe care i le spun
femeile intre dnsele i astzi :
Marti seara, dupil ti*A,
Culca-te, rnAtua ! (4).

Dac.' Marti-sear afl ua deschis, intr; dac nu, cearcA st


rsbat InIttuntru prin tot soiul de inselciuni.
Cu privire la aceasta, iat catevA povestiri.
Intia se aude prin Bucovina i are urmtoarea cuprindere :
nDe mult, umblau Zilele pe pamnt: se suiau in car la oameni

dac le lucrau de ziva lor, le stricau cevA: ddeau carele peste oameni.

De Marfi-seara mai ales, tare se temeau.


Odatti a fost copt o fernee fuioarele Marti seara, 5i a venit
fereast Marg-seara i a Inceput a vorbl cu celelalte, ca erau
trei, er Miercuria i Vineria cu dnsa.
(1) Acid. Rom., Ms. no. 3418, p. 192 v'.
co

(2) Gorovei, Credinfi, p. 185 ; din Transilvinia: Mirti nici se toarce, nici se
a ca vine Marfolo".
(3)

u,

Basmele Rom., p.

986.

Grain! din Tam


(4) Cule,ere din cont. Tepu, jud. Tecuciu. O. Densus
Hafegului, p. 285 : Marfi-scara este o mui re nazdrawma ,i se aratt la unii ce
"n Alta ei
seara) si-i pedei sete. Acid mia PonCni, M . no. 3814,
p. "70 v , credinta brileind: joimarica i Marti- Pv-z mii d im I, cind *Mean
ii ile la lucru, veniau la geim i le sp iau, oui trope
Ty
p duri. ingro
pu tutu fu-cile i fus le pe foc.
'te, fem ile fugiau, iar ele intr u in c sa

www.digibuc.ro

110

Haide si-om coace copilul ei!


Femeia s'a speriat ciind a auzit a sk da alt femeie a invtatoca s. intoarc . toate in cas i s. incuie usa. Marti-seara vrea s
deschicl, dar nu poate.
Vino, oala, si-mi deschide ! zice ea.

Ba nu, c m. bate!
Femeia sta cu batul i, poc ! in oal.
Asa a strigat ea pe toate i nici una nu i-a deschis ; numai
cat cofa s'a duc i i-a deschis ; nu i-a psat de btaie.
Ele au intrat in cask au fcut focul, au asezat ,stubeiul in
casii, s'au pus torturile de-asupra, da inluntru, copilul.
Femeia fugise afar si se uit pe fereastk ce fac. Vznd asa.
strigat :

Sriti de grabk cal ard muntii Canagalilor. !


Si ele au fugit !" (1)
Urmeaz acum a doua povestire, care se aude prin jud. Tecuciu.

Marti-seara este o bab ctrnit de afurisitk care treste in


imuntii Ocirgufulai, departe, departe, si care n'are alt. grij de<cat s osandeasc pe femeile cari tore Marti seara, in spre Miercuri. Atka tot !
A fost o fat srack srlicut, creia ii murise m-sa. Fata, purtnd singur grija casii, rmsese cu canepa nelucratk si de aceea, cut s
toarc atunci cnd putek ne mai tinnd socoteal de toate srbtorile femeesti.
Srbkorile, toate cate sunt, i-au trig-Muff cu toatele, fr una
numai nu, si aceea a fost Marti-seara, care n'a vrut s'o lase'n
-pace.

Iaca ask trite() Marti spre Miercuri, vznd pe fatil cu furca'n


brau, plec valvrtej spre satul ei,
intr'n cask
Buna seara, lea.' mare!
Fata face niste ochi cat roata carului, si se minuneazal mull.
Jar baba, fr ca s-i mai astepte rspunsul, incepe :
Iaca, veniiu i eu, draga mamii, de pe cealalt lume, ca
s-ti ajut la tors: ad-mi si mie furca mea din pod ! Ce? Nu mh
mai cunosti ! Hei, batil-te sai te bat ! Eu-s mama ta!

(1,) Voronca, op.

p. 276 7,

www.digibuc.ro

111

Fata ii aduce furca si Marti-seara incepe s toarca. Dar cum


forcea? Pe mica", pe ceas, dade caierul gata, ca fata nici nu dovedi sa-i Intocmeasca furca. Apoi, cnd ispravi de tors, zise
baba :

Acum, degraba pune cazanul cel mare pe foc, sa fierbem


tortul, ca she baba toatp cte trebuesc in casa fetii !
Apoi, mama, ceaunul s'a spart si nu-1 mai am!
Du-te degraba In sat si an' altul !
Si fata a plecat inteo fuga, iar Marti-seara a ramas sal se bucure in sufletul ei, c peste putin apa ara sa fie clocotita si ash,
are s aiba cu ce opri pe fata care Indrsneste sa lucreze in
spre Ivilercuri.

Fata, cum ajunse la vecine, si spuse ce s'a 'ntmplat la casa ei,


jar vecinile, repede cu gura :
Vai de noi si de noi ; asta n'arn mai auzit-o ! Mortul dela
groapa sa se'ntoarca.! Baba ceea, fan' Ini, nu-i m-ta!
Ba-i mama,zice fata, ca.' num ai mama stie toate cte le avem In casa!
Si repede s'au strns mai multe vecine la un loc, si s'au chitit, si s'au socotit, si la urma urmii a zis una mai stiut si mai
pricepun:
Joac ursul la vecina si nu-i bine! Aceea, nepoat draga,
nu-i ma-ta; aceea-i Marti-seara din muntii Gargautului, care vrea
sa-ti puie capul. Du-te fugulita acas si strig In gura mare ca-i
ard lacasurile. Pe urrna pune-te si rstoarn toate din casa pe
dos, ca baba ceea are s vie plina de mnie Inapoi, ca s te omoare pentru c'ai amagit-o !
Pe urma i-a mai spus ba una, ba alta, si dupa asta, fata a plecat intrlun suflet, strigind:
Vleu, mann, valeu ! Ard muntii Gargautului, ard muntii
Grgautul ui !

Marti-seara att a asteptat! A sal-it arsa de pe pat si-a iesit pe


usa. ca o furtun napraznick si-a pornit drept spre muntii Gargutului. Si fata, in urrna., s'a apucat si-a intors cofele cu gura'n
jos, pirostiile'n sus, opaitul I-a rasturnat, icoanele le-a pus la peretele de catne asfintit,toate le-a stramutat dela culcusul lor,
si n'a rmas nimic nemutat din' loc. Pe urma a Incuiat usa, a
pus o roata'n Lisa, si de roan a legat o vaca neagra.

www.digibuc.ro

112

Marti-seara, cind s'a fost vgzut amtigit, s'a fkut ca racul de


mnie, si a pornit ca o ntipaste inapoi, spre casa fetii. Dar cnd
dat de vaca cea neagrCi i de roatei, si tiind c
a ajuns
untru sunt toate 'ntoarse si clintite, si-a muscat buzele
luat
ttilpgsita din nou spre muntii cei pustii ai Grggutului, unde sglslueste de-atunci ca i pan atunci (1).
A treia povestire se aude in Ardeal i sung. astfel :
fost un mos si-o babg. Ei avur doauei fete: una a mosului i una a baii. A mosului er mai frumoasg ca a babii, si
de aceea ii veniau petitori de nu pute inchide usa de ei.
Baba era ctrnit foc pe fata mosului, si nu sti cuin sg
poat prpdi.
lute() Marti seara, baba legg fetii mosului un fuior mare in
furcg, Ii puse trite() mgramg de o pogace si o indrurn la casa

mosului, care er pe coasta dealului, cam deprtisor de sat, cg.


uitasem s vg. spun Ca' mosul a venit ginere in cask si-i porund Ca' pan nu va fi fuiorul gata de tors, n'are ce &Rah acask

Le lug fata mosului si porni, si ca s nu-i fie urit, luit si mta


cu sine.
Ajungnd la casa mosului, adicil la a ei, si-a strns niste vreascuri, a fkut focul in vatrg, a frmntat pogacea, a luat vre-o
doaud-trei frunze mari de hrean, a invelit pogacea in ele, a pu-

s-o pe vatrg, trAgand jarul peste ea, si Ii dete pace s se coack


Dupit ce se coapse, se puse i cina, and o bucata buna si mi
apoi se apuc de furc. MAta, si ea, se aseaza pe genuntu
chii fetii, si se apuc si ea de tors.
Cnd colo pe la miezul noptii, cinev. bate In usg. Fata fiind
fcicoas ca toate fetele, intreabd cam cu jumtate de gurg :
Cine esti ?

Eu stint Marg-seara ; am venit s te joc.


Biata fatg nu ti ce s se faca de nacajita. Atunci, milta de
pe genunchi, care er ntizdravana, Ii zise incet :
Stapana, sit nu-i descui usa, ci spune-i, cit pang atunci nu-i
deschizi usa, pang nu-ti aduce un viziclu (2) tot cu fir de aur

(1) Culegere din corn. Tel u.


(2) Jacheta.

www.digibuc.ro

113

cusut.

$i fata o ascult. Marti-seara pled. sa-i aduca viziclul. Atunc


mta o invata c de cte ori va vet* totdeauna s-i ceara ceea
ce doreste ea.
Toc, toc! Deschide-mi usa, c ti-am adus un viziclu mai frumos de curn ai cerut,zise Marti-seara.
Iti deschid, daca-mi vei aduce
rochie de matas invrstat tot cu fir,zise fata rnosului.
$i tot ash o mn fata mosului dup cum o povatuise mata
pin se ravIrsarl zorile. Atunci, vznd Marti-seara c nti
dat de orn, se duse cu buzele umflate.
Ravarsndu-se zorile, fata noastr isi lua furca, fusele pline de
tort, de gndiai c sunt de a MA, si hainele frumoase ce i le adusese Marti-seara,

pleca voioasa acasa.

Cum ajunse acasa, puse furca dupa us, fusele pe fereasta iar
hainele le acta in cuiu. Vazndu-le rnosul, nu mai puteh de bucurie, pe cnd baba cu fata ei, sa crepe de ncaz, nu alta !
In Martia urmtoare, baba i puse de asta data fetii ei aceleasi
merinde ce-i puse i fetii mosului i o mna i pe ea, gndind
c si ea sa dobandeasca ca a mosului.
Ii lua merindea i mata, i porni sa-si 1ncerce norocul. and
ajunse la casa mosului, se puse dersi strnse surcele, i invali
focul, facit pogacea i o invali In frunze de hrean, i invlind-o
in jar, se apuca de lucru.
Nu trec doar ca de cnd v povestesc, pogacea er coapta.
Las furca si se apuca de cinat. Mta, sal-mum, er lihnit de
foame, i ma rog, nici o bucatura nu-i dad, necurn sa se sature,
ba Ii dad una cu piciorul, de srl cat colo ca o lopt. upa
ce cina, fata babii se puse la tors, si toarce-toarce, !Yana catra
miezul noptii, cnd de odata. intrista. Cineva bat la usa!
Cine-i ?zise fata babei.
Eu sunt Marti-seara; am venit s te strofloc i. s te joc,
s te 1'11%14 eu sa mai lucri tu Marti seara.

Vai, sraca de mine,zise fata,da ce s ma stiu face?


Marti-seara lua usa din titini, lu fata de mna si incep a
mi-o invrti, de 'gndiai c Vntoasele o intorc. Saturndu-se
Marti-sear de joc, o apuca de par s o strofloace, i att o
strofloca, pti o omort Apoi a luat-o, a pus-o in fereasta si s'a
c am dus.
T. Pamfile, Mitologie, 1.

8.

www.digibuc.ro

114

Se fdt ziteal si fata babii nu mai vine. Baba, temndu-se sh


nu i se fi inthrnplat cevh., o lug. iute spre casa mosului. Cnd se
apropih de casa mosului, o vzii In fereast, si incep a o stria dar
fata, de unde sa-i vina, cnd ea er moarth! Numai dupke se
apropig. mai tare, vaza cg fata ei e moarth. SA fi vzut la vietate i la sbierate, de gndiai ch dh in alte celea, ash se thrigui
baba, duph fata ei.
Stiind baba din spusele fetii mosului ch. mta e nhzdfavana,
incepii a ispiti mta, care se cucui in vrful unui pom dinaintea casii. MAta povestl toatg. ptania fetii: cum a fkut pogace
si cum a mncat-o toath, i ei nu i-a dat nimic. Apoi Ii zise
mta :

De er numai atata, n'aveam grijh; o invAtam eu ce s


fach, dar la urrn 1mi dAd un picior, de gndiam eh nu airing
dimineata.

Ei, afurisith de tnth! Fi-te-ar fi bhtut Dumnezeu,

cht

eau

ti-ai mai bhtut joc de mine lzise baba oftnd si plngnd.


Ba lash, cht destul si-a bhtut Marti-seara joc pe tine, intocmai cum si-a bhtut fata ta de mine. Sh tini bine minte ch
nele cu bine se rhspiliteste, iar rul cu rhu" (1).
A patta povestire, care se aude prin Oltenia, are urmhtoarea
cuprindere :

1,0 data', nu tocmai de mult, Intr'un sat de pe aici, o muiere,


intr'o zi de Marti seara, er singur acash in bordeiu si torceh,
torceh de zor, la fuioare de cneph.
A tors ea ash, ptf pe la miezul noptii, And se pomeneste
ch. intr itr 'cash peste ea o Inuiere, care-i zice:
Torci, ai?

Phi ce sh. fae? Torc c sh puiu panzh!


Dach este ash., dh-mi i mie o furch cu caier fus, ca sIt
ajut si eu 1a tars.
Toarserh ele amndouh, hee.... mult, i femeid aia isprvi caier duph caier, ash ch duprim ceas, douh, isprhvirh toate caierile
de tors. S'au pus pe urmg. de au dephnat tortul pe raschitor
l-au fkuf jurebii.
Ei, stii, 'be?

E!
(1s) Delapecica (Petre Ugli1, Din literatara poporanii, II, Lugo

www.digibuc.ro

1911, p. 21

115

Fiind c isprvirAm de tors si de depnat, hai s i coa.icem tortul, ca s isprvim treaba odat.
Dar ea ave alt and, sireata!
Pi c n'am cldare!
N'are nimeni in tot satul sta?
Ba are numai o muiere!
Du-te d'o iea si vino iute!
Ea pleac si se duce la moas-sa, de-i spune toat trsenia.
Da moas-sa, muiere bAtrn, de, ii zice numai dect:

F! PM tie nu-ti ci In end cine e aia? E Sf. Miercur


care te baan cAldre, cu tort cu tot, s te coac bine si pe
line. Tot ash am mai pgit si eu odat i de-abi, de-abi, am
scpat cu vieat. Tu du-te acas i suie-te pe bordeiu i strig
.cat i pute:
'Aoleo ! intre deal

'ntre Ardeal,
Cum ard casele sfintei Miercuri !

cci pe acolo, prin prtile alea tri Sf. Miercuri. Ea cnd o auzi ask o s se duc numaideca acas. Tu s intri in bordeiu,
s. 'ncui bine usa, s ungi toate vasele cu usturoiu i s le intorci cu gura in jos; si dac o mai veni, tu s nu rspunzi niTnic. M'ai inteles ?

Auzind ash, muierea s'a dus acas si-a fcut intocmai cum o
poi/guise moas-sa. S'a suit pe bordeiu si-a strigat cat a putut.
Aoleo, intre deal
'ntre Ardeal,
Cum ard casele sfintei Miercuri !

Cum a auzit Sf. Miercuri din bordeiu, iute a iesit afar i s'a
-chitit pe fug acas. Cnd acolo, nu er nimic !
Repede se 'ntoarce iar indrt la bordeiu, cu end ru asupra
.acelei femei, si bate tare in 41:
Deschide usa, f !

Din nuntru nu se auzi nici o tipnie; pai'c'ar fi fost pustiu


Mai inceare odat, degeaba :
mi-o Mcusi tu rhie,
Da ti-o Mceam eu tie!

$i as a scApat biata muiere de moarte, crici altfel o pti buai de tot.


www.digibuc.ro

116

lar de aici In colo, fiindca i se dusese vestea ca de popa tuns-,


nici ea si nici altele n'au mai Indrznit mcar, ca Mali seara s
toarca cnepa i s necinsteasca pe Sf Miercuri" (1).
In sfrsit, a cincia povestire, care se aude prin jud. Braila, confund Marseara cu Pimarita i arata ca odata a venit la o nevast sub Infatisarea rposatei sale mame, de buna sama, ca sa
fie mai bine si mai usor crezuta Dupa ce a indemnat-o sa curate cldarea pentru coptul sau opeiritul tortului, nevasta o fugit
la nasa-sa, unde i s'a spus cine-i oaspetele Innoptat, scapnd.
astfel de primejdie (2).
(1) Ion Creangii, IV, p. 324 5.
(2) Academia Romp, Ms. no. 3418, p. 192 v".

www.digibuc.ro

SFNTA VINERI.
Pedepsirea lucrtoarelor de Joi seara. Povestiri cuneisbutirea Sfintei Vineri.

Ca rMsita dintr'un cult strvechiu,poate, ca o Inrurire a Ini literaturii crestine cari fac din ziva
Vinerii o mare
zi de post, ziva de Ingropare a Mntuitorului,sau, ca o nrurivtturilor

re oriental unde este socotit Vineria ca zi de odihn, Vineria


poporului rot-am se bucur . de o mare cinste. Credintile cari se
leagl de aceast zi sunt nenumrate, dar In cele ce urmeazA nu
vom pomeni dect pe acele ce stau Inteo oarecare Iegtur cu
persoana mitologicA a Sfintei Vineri.

Bandinus observ la 1642 un pronuntat cult al Sf. Vineri In


Moldova (1)

dup credintile populare romnesti, este o vdan (2) slab (3), rea i napdstoasii care nu Inglduie gospodinilor s fac o sum de lucruri in ziva ei din sAptmn, pedepsindu-le,cnd le gseste lucrnd, Intocmai ca si Marti-seara.
fiindcA o zi, dup socotinta poporului incepe din seara zilei
de dinainte, cam de pe cand preotul incepe slujba vecerniei. Sf.
Sf. Vineri,

Vineri vine pe la casele gospodinelor, Joi-seara, Inspre Vineri.


Povestirile unor atari pcercri", sunt urmAtoarele :
In Bucovina se povesteste c o femeie s'a apucat s fac
cnd de odat s'a pomenit cu o babA care s'a asezat cu furca
la tors, lng. dnsa. Vznd femeia lucrul acesta, ns'a speriat, si
fr s rosteasc vre-un cuvnt, a iesit din cas afar, s'a dus la

o vecin, si i-a istorisit din fir in plir toate cum s'au intmplat.
Vecina, cum a auzit, ceeace i-a spus, Ii zise :
(1) V. A. Ureche, Codex Bandizzus, p. 152.

(2) Cred. Rom. din com. Larga, jud. Badu, impart. de d-I C. G. Vattolonici de Mot, nici
de tAiat wzghiile. Cine inceara o pate.
(3) Hind zi de post. De aici porecla ce se cl unui slab: "Parcd-i SI. Vineri".
mein : Vineria e \racial-1A; nu-i bine de tors, nici de

www.digibuc.ro

113

Vai, draga mea, aceea nu e baba, cum spui si crezi dumneata, ci aceea e de buna sam Sf Vineri. A venit sa te pedepseasc pentru ca ai indraznit s faci lesie si sa fierbi camesile In
ziva ei. Dar, n'ave frica; fa ce te-oiu invatit eu, si vei scaph de
dnsa!

5i-i spuse vecina tot ce aveh sa faca. Iar la urma zise :


$i acuma intoarce-te de graba indarat, si cum te vei apropih de cas, incepe a strigh in gura mare :
i

Sus pe varfu dealului,


Dealul Galileului,
Arde strasnic un foc mare

Cu para pan la soare,


De se vede 'n lumea lara
$i se mird lumea 'ntreag!

Nevasta fac ash cum a Invatat-o vecina sa: se intoarse tot 'jute() fuga pnd acasa, si cum a intrat in ograda, a inceput a stri-

a dupa cum o invtase.


,,Baba venit, adic Sf. Vineri, cum a auzit cuvintele acestea a
si iesit din casa afara zicnd:
Para aceea arde copiii mei !

$i fara a mai sta mult pe ganduri, a inceput a alergh, ca sa


van' ce-i.
Nevasta, la rndul ei, cum a vazut ca s'a departat baba, s'a vat-it in cash', si dupd invtitatura vecinii sale, a incuiat up cu retezul, a astupat ferestile si apoi a rasturnat toate vasele, cte le a.
ve in casa, cu gura in jos.
N'a apucat ins a fi bine gata, si iata ca Sf. Vineri se si intoarce indrat cu o falc in cer si cu alta in pamnt; si vaznd
ca up e incuiat si nu poate intr initiuntru, a inceput a strigh
sa-i deschida, ea.' de nu, e vai si amar de capul ei.
Insa nevasta se fc ca n'o aude si nu vol sa-i desch id. Atunci
Sf. Vineri a inceput a chemh vasele pe nume, ca acestea sa-i deschida. Dar vasele, intoarse fiind cu gura in jos, inca nu-i deschisera, ptfai ce in urma opaiful, care nu ell cu gura in jos, a
sarit de pe prichiciu, unde sta, si a volt sa-i deschida, insa ajunand lnga prag, caz jos si se sparse. $i ash, nici el nu-i put
deschide..

Nemijlocit dupa ce s'a spart opaitul, nevasta a zarit o multime


de crud in pragul usii si un glas nevzut se auzi vorbind :

www.digibuc.ro

119

Cuminte a fost cel ce te-a Invtat s faci ash dupa cum aj


'facut, ea de nu faceai astfel, rau ai mai fi patit!
Si dup aceasta nu se mai vazii, nici nu se mai auzi nimic! (1).
A doua povestire se aude prin jud. Botosani :
nVineria sa nu cosi, s nu torci".
0 femeie torcea spre Vineri, si a venit la ea alt femeie, care,
uitndu-se la tort, i-a zis :
Ara! cat de frumos torci i ce harn ic esti! Ian da-mi
mie sa-ti ajut ! N'ai caiere?
Femeia a adus un oboroc de caiere si Sf. Vineri s'a apucat de
tors, si-a tors, ca nici n'a bagat de sarna cnd a gatit tortul.
zice ea; da ceaunul sa pun la foc i ti le oiu
Stii ce?
zoli, sa fie incaltea gata !
Daca nu am ceaun, zise femeia, da are vecina mea !
Mergi si-o striga :
Cumatra, cumatra!; imprumuta-mi ceaunul, ca mi-a picat

femeie asa de harnica! Mi-a tors toata cnepa, a rschiat-o si am vrea sa-mi zoleasca torturile !
D'apoi aceea-i femeie ?
zice cumatra-sa. Am in puterea
noptii vrea sa-ti zoleasca? Aceea e Sf. Vineri; iti spuneam eu
sa-i tit ziva! Mergi fuga si o arnageste ca s iasa din casa. Striga as de afard : ,,vai de mine, ian uit-te cum arde casa bojei,
pe dealul Galarialui" , i ea are sa fuga,
ca as o chiama pe
dnsa! Da tu, pe loc sa intorci toate din casa cu gura in jos.
In vremea ceea, Sf. Vineri a facut focul, a luat copilul si l-a
pus in zolnita, si avea de gaud sa toarne uncrop peste el. Femeia,
venind repede, a strigat dela poarta cum a invatat-o. Sf. Vineri
s'a speriat si a fugit iar femeia a inchis usa si a intors totul cu
gura in jos.
Vine Sf. Vineri inapoi:
Ai, fata de lele ce esti, eh' bine m'ai inselat ! Deschide-mi
usa, cofa!
Nu pot ca-s cu gura in jos!
Deschide-mi usa, oala!
lara asa i-a rspuns.
Si tot ash le-a pomenit pe toate.
(1) Marian, Seirbeitorile, 11, p. 295

6.

Varianta: St. Stefureac, Scrieri, Su-

ceava 1896, p. 212 -5.

www.digibuc.ro

120

Dechide-mi tu, opaitule, usa !


Opaitul a sarit
deschida, Oar
stricat.
Dara femeia tot n'a putut scap de dnsa, ca. tot o intrebh :
Ce vrai s mnnci ? Carne de orn viu, sau de om mort?
Femeia a spus cri de orn mort.
Atunci ea s'a dus si i-a adus pe unul, nu de mull ingropat,
cu racla cu tot, si 1-a triintit pe vatr. and au cntat cocosii, ea
s'a facut nevazuta.

A doua zi, femeia a trecut pe lnga vatra i nici nu s'a uitat,


ca s nu se sparie. A mers la vornicul de au venit [oamenii]
au luat mortul, iara ea a fost multa vreme bOlnav de spairna" (1).
A t-eia p3vestire s aucl2 prin jud. Sucaava si are urmatorul
cuprins:

,,Er Vineri, cnd femeia unui gospodar... s'a apucat sa spele


camesile. C'o zi mai inainte, barbatul femeii pornise la carusie,
ca sa rastige cevA parale, iar femeia, folosindu-se de lipsa barbatului care vesnic o cihai sa se lese de spalat camesile in ziva
de Sf. Vineri,s'a apucat disdimin-ata sa moaie tot ce avett negru
Zoll pana catre sear oate carnesile ce aveh, in doua lesfl,
dupa ce le aseza in citibr, s'a apucat de turnat pe ele.
Er vara cnd s'au intamplat cele ce va povestesc ; camesi adunase multe biata femeie i fiind numai singur la un vrav de
crnesi ct o capita, seara o apucase. Copii aveau gospodarii numai unul, care, dupa ce se strengarise toata ziva, cazuse seara ca
un trunchiu, de somn.
Un foc mare inaintea unei case mndre arde.h; mai departisor,
pe un scaun mare, stteh ciubarul care rnarturisi drept de munca ce adusese biata gospodina. Departe, pe un scaunas cu trei
picioare, rosie la fata i asudata, sedeh femeia cu un bat mare in
mni, cu care dregeh focul I astept s fiarba ceaunul, ca sa-1
toarne pe camesi.
Nu turnase nici doua ceaune i numai ce vede inaintea ei o
baba, ash de had si de pocita, de-ti veni sa fugi in toata lumea, sa n'o vezi.
zic nimica, baba se aseza. pe prispa casii si se uitil
la nevasta cum turna in ciubar. Cum .sfarsi de turnat, baba se apropia de dnsa si-i zise :
(1) Voronca, op. cit., p. 275 6.

www.digibuc.ro

121

Esti tnara, draga matusii; toat ziva te-ai chinuit azi; du-te
i te culcA oleaca si te odihneste, ca in locul tau oiu turna eu
pe camesi!
Fara s se opine, femeia intr in casa, inchide usa dupa ea, si
In loc sa se culce,cki nu stiu cum, o fricA o cuprinses t! dela
venirea babii, o tun pe usa din fundul tindei la cumatra-sa, prin
popusoi, si-i povesti despre baba ce venise la casa ei.
Vai, draga mamii, cAci $i cumiltra-sa er o elogovenie de
hrca poate tot asa de tanara cai cea pe care o lsase acas5,aceea
are sa" fie Sf. Vineri, care a venit s te prapadeascA, cki ai lucrat azi; am patimit si eu odata o nevoie dela ea, de care cu
multd umilinla am scapat.
DupA ce-i povestl asta, de-i mai marl frica, dascall pe femeie
ce-i de facut. Femeia fuge repede acas, intr pe usa pe care
iesise, deschide Lisa casii de din fata $i strigA odata cat put:
Vai, cum ard munii unde sade Sf. Vineri, cA le-au dat foc
smeii paraleii!

Ca prin minune, baba nu se mai vAz. Atunci femeia dAd


drumul lesiei din ciubar, stanse focul $i infra in cask aprinde
opaitul i s'apuca de 'ntors toate lucrurile din casA de-a 'ndoasetele. In graba cu care lucr, uit s schimbe locul opaitului.
Dupa ce'ncuia usa, dupa ce rosti o rugaciune plina de mila
la icoane, facand i notfa mAtanii, se culca langA baiet, pe care-I
asezase cu capul la locul picioarelor. Somnul n'o prinde de
loc.

Intr'un tarziu aude pe cineva batnd la usa, dar nu se coboaTA


deschicIA. Atunci harm de baba, se duce la fereasta si
cheama pe rand toate lucrurile din cask ca sa-i descuie, dar fiecare-i raspundea
Nu pot, CA sunt tutors !
Baba se ruga opaitului sa-i descuie; opaitul upb de pe prichiciu jos, alearga la usA s'o descuie. and baba era pe pragu
usii, un cocos canta de miezul nopii. Atunci baba zise ferneii :

De ai fkut ce ai fkut din capul tau, bun cap ai avut, iar


de te-a'nvAlat cineva, bine i-a priit. Afl, muiere alzotniai de lucru i necinstitoare de zile sfinte, cA. eu sunt Sf. Vineri ce venisem sa te fierb in ciubarul cu camesi, pentru ca de multA vreimi festelesti ziva cu le,,cie i zoi. Ai scApat actim, dar n'ai
sa-mi scapi alt data!
www.digibuc.ro

199

$i cfind cocosul cant a treia oar, baba prsi casa.


Toat noaptea femeia nu put dormi; povesti patarania ei
tot satul si brbatului, care o dojeni in tot soiul, de numai ctr
hotrt s n'o mai afle c lucrAVineria, c.
pumnul nu-i dete,
al el va fi Dracul.
$i de atunci, rar ferneie vezi cil indrzneste s pAngreascA
ziva Sf. Vineri (1).
TrecAnd peste Mwztenia, unde este peste putint ca aceastit
povestire sA nu se cunoascA (2), pornenim cea din urm variant

care se aude prin Oltenia:


,,Nu e bine s lucrezi nimic Joi seara spre Vineri. SA_ nu intarziezi la lucru, ca a fost o femeie si a tors Joi seara la cAnep.
S'a pomenit cu Sf. Vineri,--o femeie btrn-btrAn ce umbll
in cfirj, c a btut la us. Ea s'a dus si-a deschis usa, cci n'a
stint cine e.
Dac a intrat Sf. Vineri peste ea, a cerut o cldare nnre s'o
puie e foc, s fiarb apA, s coac tortul.
Mai sti aici,zise femeia care n'ave cAldare, sil mA duc
colea la o megies sA ieau o cldare.
$i femeia s'a dus la nasi-sa. Aceea n'a vrut s-i dea, dar i-a
spus c baba dela casa ei este Sf. Vineri, care umbi s'o opilreascA.

Femeia cu nasi-sa, ce s'au audit ! Au iesit afar si au zis:


U! Ard ciie Sfintei Vineri cu vApAi!

Sf. Vineri a iesite afar si a dat fuga la cAsi. Femeia a cArat


bligar la usa din afarA, a intrat in casA si a inchis usa dela ogeac. A intors apoi toate vasele cu gura la vale, si numai pe
polita a rmas un ciob neintors cu gura in jos.

(I) M. Lupescu in ,ezetoarea, I, p. 59-61.


(2) Del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia, ed. N. Iorga,
1914, p. 49s:
debbo tralasciare un'altra uzanza (al creder mio superstizioasa), dalla quale non sono esenti anco le donne cattoliche nostre nate nella
Valachia : cio che in giorno di Venerdi chiamasi da' Valachi il giorno del

Venenli Sfinta Vinere, che verrebbe a significare in lingua nostr Santa Venerd),

astengono da ogni lavoro, che si fa con l'ago in vece di che attendono a


qualsisia altro lavoro, e, dimandandone la cagione a una nostra cattolica, tni
rispose esser peccato adoperar l'ago in un giorno in cui il Nostro Signore
avea sofferto per noi tante punture".
si

www.digibuc.ro

123

Vine Sf. Vineri si strigg. la us :


GAleatA, deschide usa!

Nu pot, cA sunt cu gura In jos! a zis ea.


A strigat apoi Sf. Vineri la toate vasele, dar toate au spus
sunt cu gura la vale. Ciobul a rAspuns :

cA.

Acus! acus!
$i cnd a sArit dupA polita, s'a fcut praf! Vede Sf. Vineri cil
nu mai vine, strigA iar ciobul si ciobul de colo ii rdspunde :
MA spairseiu, m sprseiu!
$i s'a dus Sf. Vineri acas (1).
Din numarul de povesti in cari nu lipseste Sf. Vineri, pornenim numai una singurA: acea care arat chipul cum dnsa a
prefAcut in nevAstuicA pe-o femeie lenesi.. Legenda se aude prin
jud. Muscel in urmAtoarea cuprindere:
,,In vremea de demult erh o nevastil. tnr si frumoas, fat I
de popA, naltA si mlAdioas, iar de subtire, ii cuprindeai mijlocu'n palme. Dar vezi dumneta, ave si ea dotiA madle (2): era
lenesA de-i pAsh pamAntului, si rea de s.- fAcea foc si otrav pentru nimica toatA. 5i sil nu te fi carat phcatul sa-i zici atunci vreo
vorb, cA. se fAceh moarte de orn. Incai brbatu-su, vai de pieea lui, ce-i patia. sufletul ! De surda muncia, cA, din pricina lenesii, nu legh douA'n teiu: cilmasa, hartapale pe el; itarii cu
douAzeci de petece si patruzeci de gAuri, iar minteanul, ,sofile!
De surda incercae el s'o mai dea pe brazdA cu vorba, cu spusul la altii, cu resteul, cA dacA vaz cA-i mai rea decal- o viespe, incep sA-i iea si el frica. Dar tot trg- ntidejde cA s'o mai
indrepth si d'aia, cu gndul ca 'o puteh odatA imbrAch si el mai
de Doamne-ajutA, punea in fiecare primAvarA cte un petec de
cnepA. Dar fArA folos o punea. CA o culegeh omul cu mnusitile lui, o topi tot el, dar d'aci Incolo nu putea sta tot de cnepA, nu se pricepea in ale mueresti si mai avea si el treburi..
Apoi socota cA s'o lu de lucru nevastA-sa. DegeabA, cA pe cAnepA o apuch de multe ori zApada in grAdin si nemelitatA, deli
fAceau cnii culcus in ea. Alte ori o si melita tot omul, dar o arunca In pod unde slujih cuib soarecilor. 5edeau in pod fuioa(1) Vieata literard I, no. 4.Aceea

in St. St. Tutescu, 0 parte din Sfin-

lii popormlui, p. 61-2 i, cu greeli, Taina dluia, p. 31.


(2) Cusurari.

www.digibuc.ro

124

Tele 5i ni5te caiere rmase dela rposati, 5i lene5a, invtatil ca tot

brbatu-su si-i fad d'a gata ce i-o trebui, tot zice. furcii:
Toarce, furcA, caierul,
Toarce-te-ar, pardalnicul!

Da furca n'auzi. Incotro te uitai, prin pod, prin tind, prin


pat, pe sub pat, tot rnaldre de fuioare, stimi i sgrebeni :
Pan' i'n fundul pirnnitii
Gasiiu tarna cu caltii;
Nite calti afurisiti,
De cinci ani nedaraciti !

AO. I5i lud bietul cre5tin scula de nevast!

Fugit femeia de furd 5i de caier mai ru ca de Dracul.


Cnd vzit omul c nu mai e nclejde de Indreptare, 'di ski.bise de atlita amar 5i rmsese ca o umbr, se hotrt s fad ce-o
face 5i s se cotoroseasd de 1ene5.

I5i lu tristioara cu merinde la spinare 5i. pled. In lume.


Cnd ostenl de mers, dete, In mijlocul unui codru neumblat,
peste o femeie btrn, biltrn, cu prul alb ca felia ca5u1ui 5i
cu fata sbarcit ca o prun oprit.
Biata batran, cnd 1-a vzut a5 de slab 5i de trentros, a cuprins-o jalea.
Ce vnt te-aduce pe-aici, cre5tine ?
Ti-oiu spune, btrnico, CA dup'aia umblu, da intAiu spune-mi cine e5ti dumneata?

Eu sunt Sfnta Vineri !


Maid Sflint Vineri, scap-m de focul ce e pe mine!
zice omul. Si-i spune de-a fir a pr traiul ce-1 duce cu lene5a
5 scorpia.

Odat se fl.d1 foc Sfnta Vineri, fcu ni5te semne cu minele,


-5i-i zise:

Ascult omule! Te-am scpat! Cnd te-i duce acas, n'ai


-s mai gs5ti nevast, ci o dihanie In patru picioare, sueatei (1)
i frumoas. AO dihanie a rmas din nevastd-ta, i d'aci incolo,
II zice lumea nevitstuicd. Am fcut-o a.5 pentru faptele ei cu lumea 5i cu tine, dar ruttii celei mari ce-o are In suflet, nici eu
n'am ce-i face. D'aia 5i nevstuica o s fie tot rea 5i Inveninat,
(1) Subtire,

www.digibuc.ro

125

iar vita muscata de ea, moare, de nu te-i folosi de un singur


leac: s dai vitei s bea apa trecuta printr'un burduf ce-a fost
facut tot din piele de nevastuica!
Bine, maicA Sfanta Vineri, daca e tot rea

InveninatA, ce-o

sa ma fac eu, saracul! and oiu intr la ea n'o sa sara s m


mi4e ?
FA cum te-oiu tnvata eu, si scapi.
Cum ?

Nu infr in casa, sa nu te vaza pana nu te-i sul in pod.


D'acolo sA ieai un caier, sa infigi fusu'n el i sA-1 legi la o furca. de tors i tot a0 sa intri in casa, ca de te-o vede cu furca,
are sa faca bati! pe u i n'ai s'o mai vezi prin casa cat lumea; cA nevastuica i acum, i cat o fi neam de neamul ei pe
pamant, are sa se sperie mai rAu ca de orice i are sa fuga de
furca i de caier. Tot a0 sa faci i cand ii simtl vreo nevastuica. pe langA casa : sa infigi furca cu caierul aproape de culcuul ei, ca se duce, i indarat nu mai vine.
Si a facut omul cum I-a invatat Sf. Vineri i a scapat de belea. $i ci-cA d'atunci, din femeea rea i leneA se trage nevstuica, iar sfaturile date de Sf. Vineri sunt folosite i azi ca s.
scapi de nevastuica (1).

(1) C. Raclulescu- Codin i D. Mihalache, Seirbtorile poporului, p. 111-3_

www.digibuc.ro

INATOAREA
Tedepsirea lucratoarelor cari nu serbeafa. ziva Ignatului (20 Decembrie).

Din jud. Muscel avem urmtoarea povestire si credint:

Intifoarea,nurne care se cl Ignafulili,e o femeie lacom


urit, care mannc lumea. Ci-C1 o crestin, in loc s tin
ziva asta,-20 Decemvrie,s'a apucat s toarc. Imitoarea, fiind
-c erau usile incuiate, s'a lsat pe cos si a It& at la femeie'n ca-

.i

..s, zicndu-i :

Hai, surat, s-ti ajut si eu!


Femeia a crezut-o. Au tors amndott, patt au isprvit. Pe la
miezul noptii, Intoarea zice surate-sii:

Fuga de caut un brdu, ca pan la ziti s si coacem


tortul.

Femeia se duse s caute prin vecini, spunnd cu cine a isprvit tortul.


Fugi, fa', c aia e Intoarea i vrea s te opreascA pe tine
In hrclu si s te mnnce !
Ea nu se Incredinteaz pan nu-i spuserd toate vecinele In a.-celas chip.

NI dar,zise femeia,cum s scap ?


Pune scara la spitele casii, suie-te sus pe cos si cnt cocoseste de trei ori, pe cos: Cucurigu gagu !", c ea, cum o auzl
cocosul, o sterge la sntoasa. Pe urm intr In cas si stinge
focul, s nu mai vazA lumin, di dac o vede, vine iar la
tine !

A fAcut femeia cum au invtat-o vecinele si a scApat de Miltoarea!" (1).


Cu toat legtura acestei fiinte de ziva Ignatului, trebue s
vedem in Intoarea o fat a celorlalte fiinte: Marti-seara i
Sfeinta Vineri.
(1) R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 93-5.

www.digibuc.ro

DESPARTIREA III.

PAMANTUL $1 VAZDUHUL.
STRIGOIL
Denurniri. Nasterea Strigoiului. Semnele dupA cari se cunoaste Strigoiul viu
mijloacele de a-I descoperi. Privigherea mortilor banuiti a se preface in

Strigoi. Intruparea Strigoilor indatA dupA moarte. Ingrijirea" sau dregerea"


acelorasi mor/i, inmormntarea i alte griji de mai pe urmA. Isprvile Strigoilor vii. Vremea de noapte pentru iesirea Strigoilor din mormnt. Zilele potrivite pentru aceleasi ieiri i sorocul lor. lesirea din mormint. Prefacerea suletului de Strigoin viu in Tricoliciu i reintruparea lui. Tricolicii i isprvile
lor. Strigoii deopotrivA de puterncii ca Dumnezeu. Btliile Strigoilor. Povestiri
despre aceste WAHL Venirea pasnick a Strigoilor pe la ai Mr. Povestiri. ApArarea casii impotriva Strigoilot. llotul, Strigoiul i strnutarea. Primejdii mari :
suptul singelui, poceala i altele. Leacuri impotriva acestor boll i povestiri deosebite despre isprav Strigoaicelor : seceta, piatra, luarea manei cmpurilor, a
frumusetii si a manii vacelor. Prinderea Strigoaicelor i vrji pentru adusul manii inapoi. Seceta. Grindina. Vircolacii i intunecimile de soare i lunA. Paza
in deobste impotriva Strigoilor. Povestiri. Aflarea mormntului cu Strigoiu. Desgroparea si dregerea Strigoiului. MArturii istorice. Strigoii la alte popoare.

Strigoial, Stragoiul (fern. Strigoaia sau Strigoaica) (1), Si,scoiul (2)


Moroial, Muroial (fern. Moroaica, Muroaica) (3), Varcolacul (4),
(1) $ezdtoaryt, VIII, p. 16.
(2) Marian, Inmormataren, p. 418.
(3) Candrca, Densuscanu, Sper.nta, Grain! nostril, I, p. 26; jud. Meh-dinti.
(4) G. Celuseanu, op. cit., p. 131. A. Pan, Opere complete, I, Bucu "e i 1914,
p. 310-11 :

...Barbatclul men iubit!


De aseara ai murit,
Of ? si nu pociu sa te uit,
Si la altul sa ma uit !

El acum, ca mortul, ca sa nu-1 7n(groape,


Astepta ctind fuse, de un gard aproape,
Si-aci la'ndemana un par bun cum vede,

www.digibuc.ro

198

sau Cel-rdu (1), se numete de Megleno-Romni Vampir(2), avnd


pluralul masc. neart. Strigoni (3) iar fern. Strigoane (4), &I-4.i (5),
Strige (6) sau Moroane (7).

Din cosciug la dnsul, mainele repde,


$i din loc sinulgandu-1 la nevast sare,
Inspaimnt'n data, pe mic si pe mare,
petrecatorii se inspaimanteaza,
Si ca prinsi de friguri, se infioreaza,
O pornesc la fuga, ca o vijelie,
Care spre padure, care spre campie.

Unii iar d'alaturi, sar inteo ograda,


Altii se impiedic', jos se fac gramada,
Nu stiu ce s zica, strig : ,,Aoleo Dracul !
Aoleo, ne'nghite de vii Vdreolacul !"

lar nevasta-i dete fuga drept

acasa

Ca o potrniche cu pasirea deasd.

Mortul iar in urrna-i in mn cu parul,


O mnd in fuga ca vita vacant!.
Ea fuged de frica si tip cu plnsul
El raded gonind-o innecat intr'insul.
Dar cu asta fapta, bietul raposatul,
Ardica cu spaima asupra-i tot satul;
Vdreolac crezandu-I, pe loc alergara,
Cu prajini, cu lemne, toti se inarmar,
$i srind asupra-i in grab', cu iutime,
DAM, il omorir cu mare cruzime.
$i ask, Pcal, cu multele-i glume,
Si-a pierdut vie* i s'a dus din lume,
Deci acum cu mortul merglud sa-1 ingroape,
Cnd era sl treac iar de pod aproape,
Incepit nevasta-i a strig'n glas mare:
Duceti-1, de garduri, mai in departare,
C'apoi iar cu mana de vr'un par se'ncurca,
$'o sa aveti iar CLI dnsul de furcal..
(1) G. Ceausanu, op. cit., p. 130.
(2) P. Papahagi, Megleno-Romeinii, 1, p. 94.
(3)

Marian, Srblitorile, I, p. 119.

p. 95, 97.
(5) Culegere de d-I P. Carstean, com. Vicovul de sus, Bucovina : Strgi, Strigoi. T. Pamfile, Seirbiitorde de toamnd, p. 130.
(4) Ibidem, 111,

(6) Marian, Sdrbdtorde, Iff, p. 97.


(7) Viciu, Glosar, p. 61 : Moroane, Strigoi, Moroi.

www.digibuc.ro

129

Populatiunea romneasa din Bucovina, in atingere cu Rutenii,


numesc, ca i acestia, Vidndi, pl. Vidine (1).
Denumirea de Moroiu se intlneste mai ales in Ardeal si in
prtile apusene ale Munteniei, precurn i in Oltenia. Imprumutndu-se cuvntul i in celelalte prti, n'a putut fi pus alturi in
totul cu numele de Strigoiu, ci s'a cutat s i se dea o deosebire In Inte les, ct de mia mcar, i aceasta, fireste In mod silit
si nestatornic. Astfel se face a unii zic cA pocitura rea n'o dtt
Strigoiul, ci Moroiul",precum se spune prin Bucovina; altii zic
c Strigoiul se preface in ogar, in lap, iar Moroiul in Innscd(2).Amnclou'd aceste credinti, sunt numai niste insemnri nestatornice, cari nu vor pute niciodat sk despart cele dou
denumiri de dpetenie ale acelui Duh ru, intrupat in orn viu,
carne si oase", sau numai intrupat, adic in Strigoiul viu i Strigoiul sculat din mormnt.
Sunt i jurniitti de Strigoi,mai ales de Strigoaice, niste ucenice ale Strigoaicelor adevrate, cari fac pe ursit i omoar oamenii (3). 5i aceast Insemnare ni se pare singurateck cci dac
o credem, trebue s credem c sunt oameni cu insusiri mai diavolesti deck ale Dia7olilor, .dac e a da un astfel de creztimnt
zicalii : cutare e an Drac i junztate. Tot ask vom da intelesul ce se cade i acestei insemnri romntene: Moroi i Moroaice se numesc i Tiganii sau Tigancele cari deoache copiii" (4).
Aici e altcevA: Tiganii au de obiceiu ocIdi negri; ochii negri sunt
socotiti de poporul romn ca cei ce deoache mai adeseori,
cum Strigoii, printre alte. neajunsuri, au inck i darul a deochi,
Tiganii au fost porecliti de cinev, i Intmpltor, cu numele de
Moroi : oameni cari deoache ca Moroii.
Din cine se naste sau se face Strigoiul?
Strigoiul se naste ca orisice copil; el Ins se cunoaste cci are
(1) Voronca, op. cit., p. 865.
(2) .5ezdtoarea, XIII, p. 155.
(3) Cred. Rom. din Bucovina.
(4) Dr D. lonescu i Al. Daniil, Culegere de desaintece din jud. Romulzati,
p. 193. Penh-u apropiere cu credintile tutoverte, se da acest Inceput de
desantec de deochiu ($ezdtoarea, XIV, p. 102):
Tu Moroiule,
Tu Moroaico,
9.

T. Pamfile, Mitalegk, I.

www.digibuc.ro

130

pe cap o
tichie (1), cifci, perded, sau pe corp o dirna,sa (2) sau cticiulii (3) de piele. Un astfel de copil este nscut
de o femeie care, Hind nsircinath, bea ap necurat5, amestecat
cu bale diavole,sti (4), sau and o astfel de femeie ies' noaptea
afar cu capul gol. Atunci, Satana vine si-i pune pe cap o chitie ro,sie, cum si-o are pe a sa, iar la soroc, face ca s nasei copiluI cu chitia de Strigoiu (5).
Pentru ca s se preintAmpine o astfel de nenorocire, este bine
ca aceast chitie s se iea indat de pe capul copilului, cki altfel se zice Ca' copilul o trage si o inghite si cu chipul acesta se
face Strigoiu (6).

0 astfel de chitie se crede cA-1 burirt de Ostrat pentru a lecul


pe cei bolnavi de deochiu; mamele deci, o strng, o usuc5,
c.ind au copii deochiati, rup cite o buctIticA dintr'insa, o scuip
si ii freacA la buric, ca s le treac (7).
Pr;ii jud. Teleorman, copilului care se naste Strigoiu, cu capul si fata imbrobodiat cu o pelita, i se rupe indat acea

ca s n'o nghi

i s'c't rmie Strigoiu


ihvrcijbit, care ddoache
ru, si dup' moarte tsi mnnc neamurile. In urm, moasa are
grij sA ieas cu dnsul afar, dup' ce 1-a scAldat si 1-a infsat
bine, s se suie pe casci,dacA e bordeiu in prnnt, saus treac'
la spat-21e casii
strige, avnd pruncul in brate :

Tu Strigoi ule,
Tu Strigoaico,
Tu leule,
Tu leoaico,
Tit deochetorule,
Tu droaero,
Acolo sa Ira duceti,
Acolo sa dormiti...

(1) .5ezatoarea, XIII, p. 158.


(2) T. Burada, Inmormeintarea, p. 53-4. Cred. Rom. din Oltenia, impart. de
N. I. Dumitascu: ,,Poporul dela tara crede ca omul nascut cu chitie i eu
cdmaFii sau numai en chitie, dup i moarte, la 6 saptaman;, ale sa se faca Moroiu. G. Ceans-um, op. cit., p. 130.
(3) Cred. Rom. din Ardeal.
(4) $ezatoarea, XIff, p. 159.
(5) Ibidem, p. 157.
(6) Ibidem, XIII, p. 158.
(7) Ibidem, IV, p. 31.

www.digibuc.ro

131

Auziti, fume, c s'a nscut tin lap pe pmnt! Nu e lup s


i e lup s munceasc si s aib triste de ea !
In chipul acesta se stric puterea Strigoiului, iar rul se Intoarce spre folosul casii, de oarece puterea Strigoiului strigat se mareste, aducnd spor la toate (1).
Strigoii se mai fac si din copii nscuti din rude,frati si veri
primari, cari, spre a fi ascunsi de gura lumii,mor ucisi si deci
nebotezati (2) si neudati cu aghiasm patru ani (3), precum
din cei lepdati, pierduti,adic nscuti morti Inainte de vreine,
cari se Ingroap In tintirirn, mai de-oparte (4), cum de altfel somnnce lumea,

i Ratenii (5).
Strigoii se fac si din copiii de Strigoi, pe cari acestia ii las
lng luzele nepzite, dui-A ce ieau copiii femeilor (6).
Se fac din copiii pe cari moapele, la nastere, ii menesc s se
fac Strigoi (7).
Se fac din copiii nscuti prin tufe (8).
Se fac din copiii intorsi dela WI, adic din acei cari, fiind o(fat& intrcati, au fost pusi din nou la piept ca s sug (9).
Se fac din copilul Care suge tat pe furis dela maicd-sa, la o
sptmn dup Intrcare (10).
Se fac din cei pe cari i inusc fntaral In noaptea de Sf Oheor-

cotesc

Strigoiu este al saptelea biat din cei sapte bliati nscuti la sir
ai unei perechi ; tot asttel Strigoaic se face si a saptea fat din

(1) Ion Creangd, VI, p. 53.


(2) Caudrea, Densuseanu, Sperant, Graiul nostru, 1, p. 297.
(3) lon Creangd, IV , p. 149: Copilul Ingropat nebotezat dac nu-1 uzi 7 ani
-cu aghiazm, se face Moroiu si vine la casi unOe s'a ndscut, ori la tul-si,
moroeste toata noaptea.
(4) /Vlarian,

NaVerea, p.

75.

(5) D. Dan, Rutenii din Bucovini p. 17. "Sufletele cDpiilor nscuti morti
sau muriti fr de botez, se cred pierdute 5i acei copii devin Moroi cari umapoi, mor".
bl noaptea prin sate si sug sngele copiilor i fetelor tinere,
(6) Candrea, Densuseanu, Sperant, op. cit., I, p. 314.
(7) Marian, Sdrbdtorile, III, p. 95-7.

$ezdtoarea, VIII, p. 20.


(9 Ibidem, XIII, p. 160.
(10) Goro\ei, Credinti, p. 309.
(8)

www.digibuc.ro

132

sirul de sapte fete (1), cum cred si Ru lend (2) ; alte ori se faceStrigoiu sau StrigoaicA unul din cei sapte frati sau una din cele
sapte surori (3).
Se fac cei ce jur strmb (4).
Din sufletele rele si vrAjmase (5), fie vite, fie oameni (6).
Din babele cari au de-aface cu Diavolul (7).
Din oamenii morti In imprejurArile pe cari le vom vede.
Cari sunt semnele dupA cari se cunosc Strigoii vii? (8) acei
barbati, si femei mai ales, din preajma noastr, cu cari sAlAsluirn
laolalt Intr'o grozav primejdie, cari numai cu greu se pot
afl? CAci, cum s stii cA vecinul de alturi sau vecina din partea cealalta, cari se culcA noaptea In casa :,a, Isi lasA peste noapte
trupul pe pat, neinsufletit, si ies afarA, ca sA se Inhiteze cu
alte Duhuri rele, spre a sAvrs1 cele mai grozave blstmtii! (9).
Sunt ctev semne, dupA cari se cunosc Strigoii, InsA si acestea
stint grele de aflat.
(1) Voronca, op. cit., p. 860.
p. 309.

Marian, Nasterea, p. 75.

Gorovei, Credinti,

(2) D. Dan, Ratenii din Bucovina, p. 17.


(3) Gorovei, Credinti, p. 309.
(4) Cred. Rom. din cont. BAzgrei, jud. Romanati, 1mprt. de d-1 Al. SaintGeorges.
(5) $ezeitoarea, VIII, p. 18.
(6) Academia RomAna, Ms. no. 3418, p. 334.
(7) $ezdtoarea, VIII p. 18, Cred. Rom. din Oltenia Imprt de d-1 N. I. Dum itrascu :Moroi se fac si ,,acei cari au fost ri si au avut fapte rele In vieat si mai ales

femeile cari umbl cu Necuratul, cu descatecele".

(8) 0 singur mrturie IndoielnicA ne spune cA Strigoii, avnd cap de om


i coadd, au i picioare de cal.
(9) Rev n.? des traditions popmlaires, XV, p. 625 si urm. Credintile despre
parsirea trupului omenesc de catre suflet, se cunosc de mutt. Din veacul IX
se povesteste cA regelui Ounthram al Merovingienilor i.a iesit odat sufletui
sub chipul unui animlut. Credinta o IntAlnim in 02rmania, Franta, si Elvetia.
Se crede prin Serbia si prin Bulgaria, unde mai ales sufletele vrjitorilor si
vrjitoarelor pArasesc trupurile, cA dacA se strAmutd trupul celui ce doartne cAta
vreme sufletul 1i este iesit sub o 1nftisare de animal, acea vietate nu-si mai,
gaseste locasul ei la Intoarcere, si omul moare. In Transilvania s'a vAzut un
muscoiu care voi sA intre In gura unei femei, ce dormi. Fiind InchisA intr'un
sac, femeia a rAmas adormit si nu s'a trezit deaf dupAce musca a putut scp
din sac. Mai departe, despre sufletele de pe lumea cealalt, sub infAtisare de a
nimal, cari nu-s tot una cu Strigoii. Cf. aici, p. 144 5.
RomAnii cred cA fluturii sunt suflete de copii mici ; p2-aloctiri ac-21as lucru
se zice si despre unele pAsdrle.

www.digibuc.ro

133

Strigoiul eSte chel in crestetul capului,


de unde Ins nu se
.poate scoate socotinta ca toti cei chei sunt Strigoi.
Cat sunt copii mici, Strigoii deoache, de unde ies legatura cu
insemnarea de mai sus, ca Tiganii ce deoache se numecc Strigoi (1).

Strigoii nu mnnca asturoiu i ceapd (2).


NUIllai copiii gemeni pn la vrsta de 7 ani,
adica atunci
desl vad, nu pot impartsi i altora stiinta lor, cunosc StriStrigoii se feresc de Mmie (3).

In spre Sf. Andreia dorm gall (4).


Au coad, adica sira spinarii le este prelungita in forma de
.coada (5), acoperit cu par, care pe-alocuri se chiama costros (6).

La unii Strigoi, aceast coad este mic; ea Ins se intinde la


caldura. Coada le este Strigoilor de putere, cci ea li poarta.
tot ea ii invie (7).
Mai usor este s se stie dac intr'un sat sunt Strigoi ; aceasta
se cunoaste dup seceta care bntueste, caci Strigoaicele impiedeca ploile, de dup ploile cu piatrd, cu cari Damnezeu le bate
tocmai pentru ca aceste Duhuri necurate nu-I lasa sa ploaie ploaie curata
dupa ploile cii soare, cnd se crede c una din
Strigoaice se marital (9).

Cine ar dori cu dinadinsul sa stie cine e Strigoaica, poate afl


la Pasti, In biserica, in chipul urmator : sa princla un sarpe, sa-i

(1) $ezlitoarea, XIII, p. 160.


(2) Ibidem, I, p. 245.
(3) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.
(4) .eziitoarea, I, p. 246.
Armenii cred cd vrjitoarele bdtrne
(5) Marian, Seirbeitorile, III, p.
:att coadd (Revue des traditions populaires, X, p. 196).
(6) Voronca, op. cit., p. 860. 1mi amintesc de o scurtd i groasd crismilritd
Tecuciu, din mahalaua Tignimii, Safta Groasa, despre care se spune cd
are coar1k. Nu stiu Ins dad se zice cd-i Strigoaid. La crismd ave mare a-

(7) Cred. Rom. din Bucovina, Imprt, de d-na E. Voronca.


(8) Voronca, op. cit., p. 866.
(9) Cred. Rom. din Ardeal, Impart. de d-1 P. Uglis.-1nsemndm
/a aceasta: cnd ploul cu soare, ii mdritd Dracul feciorii.

www.digibuc.ro

credin-

134

taie capul, s-i pun In gur trei fire de aiu i sa-1 tina in sari,
In biserica, In ziva de Pasti. Atunci va vede cine e Strigoaic (1).
,,Daca vrai sa cunosti pe Strigoaice, cel Intaiu sarpe ce-1 vei
vede In Mart, sa-I onion i sa-i tai capul. In gura lui s pui
usturoiu de yard i in ziva de Sf. Gheorghe, pn' a nu rsari
soarele, sa-1 pui In pmnt. Dup ce creste, 11 strngi. La anul,
In ziva de Sf. Gheorghe, sa te ungi pe piept cu usturoiul acela

si sa te sui inteun copac, i toate Strigoaicele vor veni la copacul acela i i se vor Inchir ca la cel mai mare. Atunci le in-trebi :

Tu unde te duci ?
Eu rnerg la cutare, s-1 sdrdeesc!
Da tu ?
Eu merg la cutare sa-i ieau mintea !
Alta Merge s Imbolnaveasca.

Voi sa nu mergeti acolo, dar sa va duceti pe al

noualea^

hotar, si sa N/A bateti, s'apoi iar acasa sa v duceti, cci daca nu


*yeti ascult, eu voiu sti !" (2).

Cine petrece Lunia Pastilor pe un pod, vede Strigoaicele trek


cno pe acolo (3).
Pe Strigoaicele femei, i pe vrjitoare, le afli daca strngi brdnza de pe dinti in Lunia intia din Postul mare, dac o pastrezi
!Ana la Pasti i apoi claca atunci o duci la biseric, ca se arata
Strigoaicele (4).

In sal-sit, alte chipuri Ig vom mai afa Cad vom pomen eau-ttile si pagubirile ce Strigoii aduc oamenilor.
Acum vom descrie felul cum se fac Strigoi oamenii eari mor,.
fie ca acestia, In vieata lor, au fost sau nu
ce msuri
se ieau pentru a se Impiedec aceasta mare nenorocire.
Daca cel ce moare a fost Strigoiu, lucrul este mai lesnicios.
Dad raposatul n'a fost Strigoiu in vieata, lucru este mai greu.
Cu toate acestea, dupa semnele pe cari le-am ponrenit rana aici,
unii ca aceia se bnuesc, si ceeace se face cu mortul 'ce-al fost
Strigoiu, se va urna cu cel banuit ca se va preface In Strigoiu(1) Marian, Sdrbdtorik, III, p. 95-7.
(2) Voronca, op. cit., p. 865.
(3) Madan, Sdrbdtorile, III, p. 95-7.
(4) Ibidem.

www.digibuc.ro

135

Printre cei bnuiti sunt:


Copiii cari mor nebotezati (1).
Cei cari pe aceast lume au lost fdtori de rele, vrjm4
pismtareti; dup moarte, Duhul cel ru intrI intr'inii, i unii ca
aceia se vor preface in Strigoi (2).
Cei cari mor de-o moarte grabnid (3): spnzurati, innecati, impucati, cei cari ,,cad, a, din picioare, ca din senin", cu Un cuvnt, cei ce ,,nu mor bine" (4). Acqtia se prefac in Strigoi. Cu
acest prilej, apropirn Strigvii de Steifii, pe temeiul tirilor cari
se vor da la locul cuvenit.
Bolnavii, dad sunt nepziti pe tirnpul zcerii, dac a trecut
peste dtmii vreo pisica, se vor preface in Strigoi (5). Tot astfel
se va intampl i cu nzorgi nepziti, peste cari sar mdfile (6),
cnii (7), grinile sau orice alt pasre, $oarecii (8) sau orice alt`a.
vietuitoare (9). Lucrul acesta se observ i cu privire la groap,
atita vreme ct este deschis (10).
Pentru aceasta, mortii, atta vreme citt stau in cas, se pzesc(11)
impotriva fiintelor artate i impotriva Duhului rew, care ar
(1) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 14 v", cred, din jud. Botosani.
(2) $ezdtoarea, VIII, p. 18.
(3) Cred. Rom. din Bucovina, impart. de d-na E. Voronca.
(4) .Sezdtoarea, VIII, p. 16.
(5) Ibidem, VI, p. 57.
(6) Ibidem, VIII, p. 15 si 20.
(7) Candrea, Densuseanu, Sperantd, Oraial nostril, I, p. 314.
(8) Marian, Inniormeintarea, 89:,, Call,
gdinile, ba chiar pnd i soaredi, cari ar aved datind de a umbl prin cask se prind, se omoarrt, se leagd,
se pun sub vrco copaie, se inchid in pivnitd sau se duc in cmp, departe de
sat si se lasa acolo, anume ca sd nu treacd peste mort, cdci trecnd, se crede
c mortul se face Strigoiu i vine noaptea la toti din cask de le mnncd
nima".
(9) P. Papahagi, Megleno-Romiinii, I, p. 94 : ,,CAnd trece pe de-asupra mortului o vietuitoare oarecare, face ca acel mort sd devie Vampir. Credinta in
Vampiri este tot asit de rdspAnditd ca la toate popoarele din Peninsula balarnica".
(10) Cosmulei, op. cit., p. 34 5: ,,In cursul celor 24 ore si niai nmlt, adied pandi ce-1 duc la groapk mortul trebue sit fie avigliat (priveghiat), ca nu
cumva sa-1 tresard (sd sard peste el) vreun cline ori alt animal necurat, ca in
cazul acesta s'ar face Vdreolac sau Strigoin, si-i mare pdcat. Acelas lucru trebue
sd se observe si cu groapa lui, pand cand este deschisd.
(11) &vita.. :a, VI, p. 57: Mortul sd nu se lase singur in cask cd se face
Strigoiu.

www.digibuc.ro

136

pute intr intr'insii, spre a-i invi mai de apoi, cu InfAtisarea de


Strigoi (1). Prin Duhul cel Mu se inchipuie i insus Diavolul.
Dup alte credinti, Strigoii se fac din viettile cari sar peste
un mort (2).
Cnd dinteo pricin oarecare, cinev este silit s lase mortu I
singur in cask trebue s-i pun pe piept o secere i un inel, ca
s fie ferit de Duhurile rele.

-and urmeaz s fie pus mortul In sicriu, i trebue s i se


taie leatura picioarelor, aceast learn-A trebuie s se pun In
sicriu; cei de cask trebue s bage de samd ca nu cumv s'o
fure cinevk dci se preface mortul Iii Strigoiu (3).
Fiind tearn c`a. se va preface In Strigoiu mortul care las in
vieat un frate lunatec, acesta trebue s-i toarne yin In sicriu,
sau s intre i s ias de trei ori din mormntul rposatului ;
altfel Strigoiul 11 va mand (4).
Ducerea mortului la groap trebue s se fad iars cu bAgare
de samk ca s nu treac pe sub dricul sau droaga mortului un
cane, Cad de se intmpl una ca asta, mortul se face Strigoiu (5)
Strigoii se mai fac si din mortii ,,cari n'au fost bine cetiti,

bine prohoditi,de popi" (6).


La groag s nu i se dea de poman mortului un cocos, c
se face Strigoiu (7).

Dad un mort s'a fAcut Strigoiu, fie c n'a fost pzit, fie c a
lost Strigoiu si In vieatk se cunosc dup roseata nasului, cci
dad Dracul ii poate suge sngele din tot corpul, de nas se fereste ca s nu-1 vad rposatul cu ochii! (8).
Toate sufletele celor prefcuti In Strigoi se vor Intrup, dup
un anume timp dela moarte, iars in oameni, de cari uneori nu
De aici acel mare nurnAr de jocuri se se Intalnesc la priveglilari, ca sl Ora
lumea, prin veselie, treaz5, cat mai mult 1mprejurul mortului. Cf. T. Pamfile,
pearl' de copii, 1904, Glosar.
(1) $ezdtoarea, VIII, p. 16.
(2) Academia Romand, Ms. no. 3419, p. 83.
(3) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.
(4) Academia Romnd, Ms. no. 3418, p. 302.
(5) Cred. Rom. din jud. Botopni, Impart. de d-1 D. Furtund.
(6) $ezdtoarea, VIII, p. 15.
(7) Gorovei, Credinfi, p. 309.
(8) Cred. Rom. din Bucovina, impart. de d-na E. Voronca.

www.digibuc.ro

137

se vor pute deosebl Intru nimic. Ei vor tr in acele parti unde


nimeni nu-i poate cunoaste, i unde nu-i poat Inta lni om sau
cne nascut Intr'un loc cu dnsii (1), sau om ori cane nascut
inaintea Pastilor. De indata ce un asemenea cane fi va simtl sau
ii va Intalni un asemenea orn, asemeni Strigoi vor murl pe loc
pentru totdeauna (2).

Prin unele parti se crede ca sufletul orn.ului facut Strigoiu se


preface fn insecta nocturna numita strigoies (3), strigii, cap de
mort, cap de moarte, capul mortilor, fluturul mortii sau suflet de
strigoiu, care prin jud. Valcea, cnd este prinsa, este btut cu
un ac sau un cuiu in grinda, sau in peretele casii (4).
Masurile cari se ieau impotriva Strigoilor morti si a celor banuiti, ca sal nu se prefaca dupa inmormntare In Strigoi, sunt urmatoarele:
Li se pune de dire rude cate un bob de teimezie in Waffle na-

sului, ca sa nu mai poata rsufl,in urechi, ca s nu mai


poata auzi sfaturile Necuratulul de a iesi din groat-A In ochi,
ca sa nu rnai vada pe Diavol,---si in gull, ca sa nu mai poat
spune Diavolului numele neamurilor sale (5).

(1) Cred. Rom. din Bucovina, impArt. de d-I P. arstean.


(2) Cred. Rom. din Bucovina, Impart. de d-na E. Voronca.
(3) Marian, Insectele, p. 295: Botys margaritalis Tr.
Slavic* cred c Strigoaicele pot fi recunoscute In chipul urmAtor : SA se prindA
strigele, fluturii, seara, i sA se ardA la para lumnkrii putin, cu vorbele : ,,vino
dimineata sA-ti dau sare!" DacA a doua zi va veni o femeie dupA sare ori altcev i va avea vreo arsurA, se va ti cA-i Strigoaick (Ceauanu, op. cit., p. 25,
nota). Mai toate credintile noastre despre Strigoi le inalnim i la Slavii din
dreapta DunArii (Ibidem, p. 132). Ibidem, p. 183 : Ati vAzut nite fluturi
lan4, cu trupul foarte mare, comparativ cu ceilalti fluturi, cari vin
orbete la lampA sau spre luminA. Acest flutur se numqte in Valcea strigii i
se crede cA este metamorfozarea unui suflet de Strigoin, care vine sA caute cui
sa sugA sAngele peste noapte. De aceea, mai ales femeile ce sunt insArcinate,
cred ca e bine sA puie mna pe ea i s'o (intueasca de vie cu un ac in grincIA,
caci altfel ar mnc, ar suge sangele copilului lor i ar face copilul mort,

(4) Ceaqanu, op. cit., 183.


(5) .Seilitoarea, XIII, p. 162.

www.digibuc.ro

138

Tot spre acest scop, prin alte prti, un frate de-al rAposatului
ii impneazA ocli, gura, ria)ul i urechile cu mieiu, pietricele (1)
sau usturoiu (2).
Unii zic cl-i bine s i se taie capul mortului, i s" i se punA la picioare (3).

Allii leag capul si trupul mortului cu un rug, ca dac se va


scul Strigoiul, s61 se .impiedece In spinii rugului si sl nu mai

poat ie afartt. In loc de rug, pe alocuri i se pune in sicriu un


NIt de rnciec, dup ce o babit stiutoare i-a strpuns capul cu
un ac lung si l-a uns un unturd de pore aiat la CrAciun (4).
Allii ii adaoga mestectiul (fAcAleful) In tron (5).

Unor morti, pe-alocuri, li se 1nfig o andred in buric (6) sau


in Mina (7).
Prin allele li se Vail prin inim o frigare Inrosia In foc (8),
o teapd (9) sau un par (10). Parul trebue s fie de carpen. Cnd

(1) Madan, lzunormatarea, p. 83. T. Burada, lumornuintareu, p 53 4.


Sdrbii pun mortului un bid& de pAmnt pe piept, ca sd nu se facd Strigoiu
(Ceausanu, op. cit., p. 12).
(2) Cred. Rom. din Oltenia, Imprt. de d-1 N. I. Dumitrascu : ,,Acei ndscuti cu chitie in cap, si cu camasd, i tiind cd s'au ndscut astfel, spre a-si fed
neamurile mai tArziu de nenorociri, lasa vorbd piind nu mor, ca dupd ce vor
mud, sd-i dreagd. Dresul se face astfel: cnd.sd-1 inmonnnteze, ii umple gura,
nasul, urechile, buricul s. a. cu pietricele i tdmie, apoi ii mai infig i o
andrea in buric".
(3) Cred. Rom. din Bucovina, impart. de d-na E. Voronca.
(4) Schott, Valachisclze Mdrchen, 1815, p. 259.
(5) Cred. Rom. din com. Boureni, jud. Dolj, impart. de d-1 N. I. Durnitrascu.

(6) T. Burada, Inmormdtztarea, p. 53 4. $ezdtoarea, VI, p. 56 7: nand


s'a nscut un copil i e Strigoiu, trebue sA-1 (MA minte ai casei lui, precum
rudele, ca la moarte sd-i strpungd burta cu o undred, c de nu, apoi va ie
din mormnt i va veni noaptea a cask
va omori toate rudele, pe rind
Asemeni va omori
(7) $ezdtoarea, XIII, p. 157: Femeia, cnd naste copilul Strigoin, trebuie
tind minte cnd moare copilul, i sd-1 strdpung4 cu o said in inimA, cdci atunci, cnd il strApunge, da siingele din el si moare, si nu mai inviazd, ca sit
innnce inirnile rudelor.
(8) .ezeitoarea, VIII, p. 18.
(9) Marian, Inmyrmdtgarea, p. 419.
(10) I bidem : Stri go ii , Strigele, Strigoanele, Strigoicele, iar in Banat Strigoanele,

www.digibuc.ro

139

i se bate parul, sngele sare de 7 stnjini In sus; atunci Ii moareStrigoiului

cealalt inima (1).

Altora li se strapunge capul, daca nu, dupa cum am vazut,


chiar li se taie (2).
Prin Bucovina li se face racla sau sicriul de lemn de tisii
In acea racK mortul se pune cu capul unde trebue sa-i stea picioarele (3) sau se aseaza cu fata In jos (4).
Dupa Inmorrnntare, merge un brbat,rudI cu mortul,
trimite pe femeia sa ori pe a mortului la groapa avnd In srt
cillti de in sau de peritur (5), ca s dea ocol morrnntului,
dupa care, sa dea foc cltilor si sa zica :
Omul acesta sa nu se faca Strigoiu sau Moroiu!
Prin unele parti Strigoii se dreg In chipul urmator : se pun In
jurul mortului pietrecle iar In poal i se aseaz rugi marmurd.

and merg cu el la groapa, un om iea meiu

sa-1

presar pe

drum zicnd:

Strigoiul sa mnnce pe an cte un bob de rneiu si sa nu


mnnce inimile neamurilor lui!

i reali. Cei dMtai rar se arata in chip omenesc, dar cei de-al doilea,
intotdeauna, atat vii, cat si dupa ce mor, cand se prefac in Spirite rele, daca.
la moarte nu li se implanta In inima un par.
(1)-'Cred. Rom. din Bucovina, Impart. de d-na E. Voronca.
(2) Marian, Inmormntarea, p. 419 : Morta, despre cari se crede ea sunt
Strigoi ori Pricolici i cari se cunosc mai cu sama pe aceea c, dupa curn spun
unii, au coadd, se ingroapi cu fata in jos sau li se baga in guilt ustunoiu (nsturoiu, aiu), i pietre, sau li se Implant In inima o eap, sau li se taie cap!!!
si asa se pun apoi In sicriu si se Ingroapa, ca sa nu se poat scul din morinant sa suga sangele sau s !parlance inima celor vii, caci pretutindeni se
crede ca Strigoii ies noaptea din morminte cu deosebire In seara spre Sf Gheolghe, Indltarea Domnalui
Sf. Andrei, clnd au cea mai mare putere, si atunci nu numai ca ieau laptele dela vacile mulgatoare si le sug sangele, nu
numai c fac oamenilor o multime de neplaceri, neajunsuri i daune, de cum.
Innopteaza i [Ana canta cocosii, ci tot odata manana rand pe rand cate urt
membru din familia lor, sau le mannca numai inima i le sug sangele, dili
care cauza trebue numai decat sa moara!"
(3) Cred. Rom. din Bucovina, Impart. de d-na E. Voronca.
(4) Marian, Intnortnatarea, p. 420.
(5) Poate ca perieturd.

Eunt mitici

www.digibuc.ro

140

Acask unde a zAcut,


m-i fus, i se zice :

se pune la picioare un cufit iar la cap

De va veni strigoiul dela rAsArit,


SA se Intepe In cutit,
far d'o veni dela apus,

Sa se intepe in fus! (1).

Prin jud. Teleorman, and moare Strigoiul, este dres In modul


I se vArA pietricle In ochi, In urechi, In nas, in gurk
sub unghii, ca .s aibA ce roade, si se pune mieiu In poalk ca
sA zAboveascA multe zile, pAn s-1 mnnce, si in sicriu e Incunjurat cu un rug de jur imprejur. (De altfel rugul se pune acum la toti mortii).
Cnd se duc ai casei, la trei zile, ca sA-i tmle, ieau si nota
fuse, pe cari le infig In mormnt, ca sA-1 intepe, cnd va cerch
sA ieas din mormnt. Mai ieau si anti pe cari ii presarA pe
mormnt, si le dA foc, de ard, ca sA-1 pArleascA pe Strigoiu.
Cnd rposatul are frati sau surori zivateci sau lunateci, adicA
-nAscuti In aceeas zi sau aceeas lun, nse scot din fiare". Se aseazA cosciugul (tronul), cu mortul In el, pe pragul casii cel mai
-urmAtor :

clinafark Intr'un lant de Her, de obiceiu verigele cosului,se


leag piciorul drept al mortului cu piciorul fratelui

sAu,

surorii

sale,zivateci sau lunateci,si se Inchid capetele lantului cu un


lacAt.

AltcinevA, strein de-ai casei, si de alt sex cu cel viu, intreabA:


Mi-esti frate (sau : sorA) panA la moarte, ca s te scot din
liare ?

Iti sunt, rspunde cel cu piciorul in lant.


AO se, IntreabA de trei ori si se rspunde de trei ori. DupA
-al treilea rAspuns, se deschide lacAtul, si cel scos din fiare rA-mne In cas5.

Li se dA apoi o furcutd de lemn tAiatA atunci din vreun porn,

ca s'o rupA. Peste prag,unul afarA si altul inAuntru,despicl


-furcuta care este semnul Infrii(irii lor pAn la moarte, neputneclu-se lu unul pe altul de brbat si sotie.

11) .ezrYtoarea,

XIII, p. 160.

www.digibuc.ro

141

In unn, se ridic indat rposatuf i e pornit la biserick in


cntecele preotului" (1).
Prin unele prti se zice c-i bine ca s se aprind pe mormntul Strigoilor porumbei (2).
Altora li se infige trei surcele In spinare, lngA coad (3).

Prin prtile Oravitei, cnd se aeaz mortul pe mask i se taie


din cap de Cate o femeie ctev fire de par cari se pstreazd,.
pentru ca mai trziu, dad mortul se va preface In Muroiu i va
venl acask s i se aprincl din prul lui, i astfel, s se duck
Alte ori, inainte de a arz mortul in sicriu, o femeie iea rdcin de leustean, spini i putini calti, le aseaz in jurul sicriului, pune peste clti praf de ',used i le aprinde cu toiagul, leacopere cu capacul sicriului i apoi aseaz mortul, ca sk nu se
fad Strigoiu (4).
Prin Banat, dup inmormntare, mai trziu, unul cfin familiemerge la mormntul bnuitului cu pane i yin. Cu vinul stropete mormntul iar pnea i-o cl de pornank Cu acest prilej il
bocete
ttniaz, cu credint c nu se va face rnortul Strigoiu (5).

Prin jud. Vlcea, pentru a impiedech. Strigoiul ca s se scoaledin mormnt, i se pune In sicriu, la inmormntare, un cocos (6).
Prin unele prti din Moldova, la implinirea celor apte ani
dela ingroparea unor copii nscuti morti necre*tinati,despre cari,
cum am artat, se crede el se fac Strigoi,femeile car cu gura
aghiasmd mare dela Boboteaz i le stropesc mormintele, ca mortii SA nu se fad Strigoi.
Prin alte parti, i tot sp.re acest scop, stropesc asemeni mormnturi cu aghiastn mare dela Boboteaz, adunat dela 7 biserici in 7 ipuware. De sufletul mortilor se ci vreo trei coti
de pnz ca crijm.
Pe-alocuri se toartl cruci. peste morrnnt, sau se toarn in
sicriu printr'o gaur fcut in pmnt, i se zice:
(1) Ion Creangii, V, p. 243.
(2) Cred. Rom. din Bucovina, ImpIrt. de d-na E. Voronca.
(3) Idem.

(4) Familia, XXV, p. 434 6.


(5) Schott, op. cit., p. 203
(6) .Sezdtoarea, XIII, p. 158.

www.digibuc.ro

142

I3Jteaza-se robul (sau roaba) lui Dumnezeu, N., in nurnele


Tatalui, al Fiului $i al Sfntului Duh, Amin ! (1).
La acestea trebue sa mai adaogam si urmAtoarea credit*: Strigoli nu se fac numai din Strigoii vii sau morti, ci, ca oarnenii
nostri, ei se inmultesc prin incruci$Ari $i na$teri. Lucrul acesta se
intampla mai ales iarna, nand nu-i trsne$te Sf. Ilie; vara ins,
n'au cum se face, ca Sfntul ii trasne$te ca pe ni$te Duhuri necurate ce sunt" (2).
Trecnd la ispravile Strigoilor, ii luam intAiu pe cei vii. Puterea de capetenie a acestora este deocheatul (3). In aceasta privint iata credintile pe cari le intlnim prin unele parti ale Ardealului :

Strigoiu e acela ce se na$te cu cciciulei in cap. Pe ce lucru ii


sparge moasa caciula, pe ce va arunch-o intAiu, pe acel lucra e
acel orn Strigoiu. Strigoiul nu se va puteA astAmparA, pAna cnd
nu se va anina de aeel lucru. Daca rnoa$a va fi aruncat caciula
pe un orn, pe o vita, Strigoiul va aveh mai ales darul de a deochiA oamenii sau vitete. S se uite Strigoiul numai in parnnt, $i
omul sau vita va muri numai dect, caci deochiul lui nu se mai
poate inturnA.

Dupa moarte, acesti Strigoi se hrnesc tot cu oameni sau cu


vite, adicA cu lucruri, fiinte $i lucruri, $i fiinte, de acelea pe

cari

au fost pusi.
Astfel, se spline ea o fat& fiind pus& StriRmicd pe un cane,

dupa ce a imbatrnit si a murit, s'a prefdcat in lap $i a mancat toti &nil din sat.
Prin unele parti se spune CA fiecare orn trebue sa deoache
cevA, adica sa fie Strigoiu pe cevA: orn, vita, piatrA, $. a., despre

cari insa omul Strigoiu nuli de sama (4).


Cu privire la adevAratii Strigoi, intAiul lucru care trebuie $tiut
este vremea cnd ei ies din mormnt sau cnd, cei vii, i$i pAra.sesc trupurile lor spre a incepe a se da la tot soiul de rautti.
(1) Marian, Siirbtorik I, p. 208-9.
(2) G. F. Ceaupnu, op. cit., p. 411.
(3) Calendand folcloristic pe 1910,

Oraiova, p. 28. Copilul deochiat de Mo-

roiu siu de Sirigoiu, trebue s'a.' fie d2ic:Intat co chitia Strigoiului care I-a deochiat Cf. i p. 29
(4) Impart. de d-na E. Voronci.

www.digibuc.ro

143

Dup toate credintile, lucrul acesta se intmpl noaptea, pe la


miezul noptii, dup ce coco,sut a cntat (1) si anume: Mire ceasul 12 si 1 (2), sau pan ce ant cocosii de doua ori (3), sau
intre intiul i al treilea cntat de cocosi (4).
Prin unele /Atli se crede c Strigoii ies
nop.tile intunecoase i joacA LAn se imbin ziva cu noaptea, apoi intr iaras

Th groap si nu mai vezi nimic pe mormnt, pe unde au

in-

trat" (b).

Un semn c peste noapte vor ie Strigoii, este cntatul cocosilor de cu seara (7).
Vremea cea mai plActit Strigoilor este noaptea cu land
noud (8).

De umblat, Strigoii umbra' tot anti], dar mai ales re la Sf. Vasile (9), in noaptea Patilor (10), sore Sf Gheorghe (11), dupa
Filipi (12) si indeosebi spre Sf. Andreia, care se numeste i Iwaptea Strigoilor, despre care se zice c poporul n'ar trebui s stie
cnd cade. Atunci, scrie Alexandri,
Sgomot trist in cnlp rsun,
Vin Strigoii, se adund,
Peiriisind, alo, secrii,
Voi crestinelor popoare,
Faceti cruci mdntuitoare
Ciici e noaptea 'ngrozitoare,
Nonpten Sfiintului Andrii !

(1) Cred. Rom. din Bucovina, impiirt de d-na E. Voronca.


VIII, p. 16.

$cilitoarea,

(2) Marian, Srbdtorile, I, p. 109.


(3) Sezdtoarea, VIII, p. 18.

(4) Won, p. 16.


(5) Ibidem, Xlii, p. 161.
(6) Voronca, op. rit., p. 437.
(7) Ibidem, p. 861: Strigoicele la luna noua mnbla mai hre.
(8) Sezdtoarea, XIII, p. 162.
(9) Cred. Rom. din Bucovina, impart. de d-na E. Voionca.
(10) Marian, Siirbdtorilor, III, p. 202 224.
(11) T. Pamfile, Stirbdtorile de totzmnd, p. 118 9 : ,,Dup ce trece sarbafemeile se feresc de a lsh afard limbile dela indite si melitoarea
toaie cu cari au melitat cdnepa, pentruca sa nu se bat cu dnsele Stfigele,
pilna ce painntul se cutrenit ra".

www.digibuc.ro

144

Am descris pe larg In alt parte aceasta noapte (1); in cele


ce urmeaza se vor adog tiriIe noua i credintile cari se leag in deobste de iesirea Strigoilor.
Daca Strigoii vii pot iesi ori cnd, noaptea, cei morti ies dirt
morminte numai dup anumit vretne dela ingropare. Unii spun
c aceasta se intmpla la 9 zile dup Inmormntare (2), altif
cred ca la 40 de zile (3), la 6 saptarnni (4), altii la 6 luni (5),
iar altii la sapte ani (6).
Prin unele parti se zice ca Strigoii ies numai trei ani dela
moarte (7), iar prin altele se crede sa ies sapte ani, cnd /north"
trebue sit se desgroape, ca s se sfinteasca din nou (8).
Celor din morminte le vine usor ca sa iasa pe gauricea dela
capul mormntului; tot astfel de usor le este si Strigoilor vii ca
sa-si paraseasca trupurile. Acestia, ziva, fac treburile de nevoie la
gospodria care o au, iar seara, dup ce se culca de vreme,
sufletele lor ies i merg de se inhiteaza cu alte suflete de Strigoi, lasndu-si acas trupurile ca si moarte. Dac cinev ar simtl
in acest timp trupul cel fr suflare al Strigoiului i i-ar pune
de pild, capul, acolo unde i-au fost picioarele, acel otn ar fa"mneA. mort pentru totdeauna, caci venindu-i sufletul inapoi, n'ar
mai sti pe unde s intre in trupul su ca s si-1 invieze (9).
A. Gorovei, Credinti, p. 5 6 : ,,Spre Sf. An(1) lbidenz, p. 126 135.
dreiu se fac cruci pe la feresti, cu usturoiu, se ung coarnele vitelor,
c cu totii usturoiu, de care miros fug Strigoii.
(2) Sezdtoarea, XIII, p. 159.
(3) Academia Romand, Ms. no. 3418, p. 9, cred, din jud. Arges : Strigoiul
ace din copilul .cu cdita care iesd la 40 de zile sd-si omoard rudeniile
(4) $ezdtoarea, XIII, p. 159.
(5) Cred. Rom., din corn. Bazgrei, jud. Teleorrnan, impArt. de d-1 Al. SaintGeorges.

(6) Acad. Rom. Ms. no. 3418, p. 43, cred. din jud. Botosani : Moroiul se
face din copiii nebotezati ; ies peste 7 ani. La fiecare Boboteaza se toarnd aghiasmi pe mormant, ca sd nu mai lasd.
(7) Seilitoarea, 1, p. 246.
(8) Cred. Rom. din cont. Tepu, jud. Tecuciu.
(9) Sezeitoarea, I, p. 245 6 : ,,Strigoii vii totdeauna spre Sf. Andreiu se

add. afard, iar cei morti ies din mormant, ran la trei ani, i vin noaptea pe
la cisele lor, sA fad. ceva celor din casd cu cari i vorbesc, stand totdeauna
pind la miezul noptii. Uni povestesc cd chiar Strigod Ilk nu se duc toti cit
rural, ci la unii adormiud In spre Sf. Andrei, li ies numai sufletal care se

www.digibuc.ro

145

lat o povestire care se aude prin jud. Suceava:


nUnui orn ti mud ferneia in prip, i fiind el intrebat cum si
ce boala a avnl fernea lui, povestl astfel :
Asearker spre Sf. Andreiu,-Lca niciodat, nevasta mea,
Dumnezeu s'o ierte, s'a culcat mai de vrerne. Eu am mai stat ct
am mai stat dinaiktea focului si dela o vreme, sculandu-m s
mere m culc, oameni buni, boamne pazeste (omul se bt
cii palma peste
cruce de aur in caL pe gura femeii iesi
o para rosie! Mi-am fcut cruce si n'am mai v'zut nimic. Am
strigat nevasta, st se scoale, ea n'a raspuns : am inceput a o
scuturk am luat-o din locul acela, am pus-o pe cealalta lai, dar
pace bun ! Era moarta ca toti mortii, cum o vedeti i acunia.
Iar babele de prinprejur, dupa ce mai scoaser cte un suspin,
ziser :

Sarace om! De stiai tu de mai inainte ca femeia ta Ii Strigoaic, tu n'o mutai din locul in care s'a culcat, si ea rat rnuri,
cci para cea rosie a fost sufletal ei, care, and s'a intors inapoi,
n'a gsit trupul unde-1 lsase, si s'a, tot dus pe ,ceeea lume" (1).
Unii cred c in aceste cAlatorli de noapte, Dracii poart pe
Strigoi In spinare (2).
Aceste duhuri de Strigoi se vd jucnd rioaptea pe haturi ca
niste fddiufe mici sau avnd fiecare in man cte doua lurnnri (3). Trziu, se strng la. Opetenia tor unde rritura vatra, o
o seamn cu mdlaiu mrunt. Du.p ce acesta creste si se
coace, este strns, Pisat facut cu lapte, cu care se ospteaza
Stragele si Strigoii. Dupa aceasta ies pe hornuri, se 'nvolboreaz1
prin vzduh i pe sub stresini i apoi pleaca de1i insufletesc trupurile (4).
Anii spun c'd Sftigoi, imbrcati In haine roii, boaca pn 'n

zori de zi.
prefdce 'in fel de fel de anirnale; i &di -trlipul kestor Strigeri este nuttat din
loctil unite' s'a culcat, rmne mOrt, tdci SuFletti1 qntordindu-te, Si ne mai O-

s:n:1 trttpul in locul In tare Pa lsat, se duce. pt tea lume4. C. arti, p. 132,
-nota 9.
(1) $eztoarea, I, p. 247.

(2) Cred. Ront. din 13ucovina, impart. de d-na


Vbronca.
(3) $ezdtoarea, VIII, p. 18.
(4) I. Sbiera, PoveFti, Cernauti 1835, p. 139 47.
T. Pant-file, Mitologie, 1.

10.

www.digibuc.ro

146

Prin multe parti ins'a se crede cti Strigoii umbltt si sub alte
inflitis'ari, cum ar fi cele de iezi, pisici, card, purcei, soboloni (1),
ogari, lupi a. (2), cari par a se chema Prico lid (3) sau Pricorid, adic Strigoi Intrupati in animale.
Dup unele credinti, Prico liciul se face din al nourtlea frate
din noult frati lunatici, adic nilscuti in aceeas luntt a anului (4).
Dupti alte credinti, Pricoricial se face din cei ce beau ad de
orn ; cine este silit sd se clilteasctt hi gur, impotriva br,icii, cu
acest ud, s'o facti cu Wigare de sarnil, ca stt nu-1 inghit (5).
Duptt allele, Pricoliciul se face unul din sotii ce s'au luat fiind
rude (6).

(1) $ezdtoarea, VIII, p. 19 20. Ibidem, XIII, p. 157: ,,LTn can, fiind Strigoiu, a murit si nu I-a strpuns nimeni. Acest Strigoiu a meincat noud ani rudejiji; i la noua ani s'a facia Pricoliciu ogar i s'a inhaitat cu lupii". L. S:iineanu, Basme, p. 875 6: ,, Asemenea Demoni nocturni, cand sug sangele victimelor, poarta (mai ales in ladle slave) numele special de Vampir, cum se nume,te Strigoiul i in groiul macedo-roman. El e sufletul unui om viu (obisnuit
vrdjitm) sau si al unui om vrajit, si merge sa soarb sangele celor
adormiti,
cari, dupa aceasta, incep a slabi si lancezi, land mor. Aceste flit* demonice,
rand ieau o forma animald (obicinuit de lup, mai rar de cane turbat), poarld
umele cte Vdrcolaci i Pricolici, aoica "oameni-lupi" (Werwolf, loup-garron)
fincica mortii cari ies din groap, spre a suge sangele, se arata uneori in chip
de animal, Vdreolacal s'a identificaf la uncle po?aare balcaqic. (Bulgari, Albanezi, Greci) cu Vampirul sau Moroi& sugator de sange. Pe de alta parte, superuniversald cil mostrul animal (-idesea in chip de lap) devora luna si,
astfel intunecimea ei, a tacut s se atribue Varcolacilor cauza directa a eclipselor lunare. In Europa oriental, licantropia dateazd din cea mai Malta vechime si Herodot (IV, 105) raportewza despre Neuri, un popor dela nordul
Scitiei sau Basarabiei de astazi, ca oCat pe an fiecare Neur se facet hip Catev zile si reveni in urma la forma-i umand. De asemenea episcopul
Luitprand, istoric serios, puvesteste despre un- tar bulgresc, fini lui Simon,
care era vrjitor si pute lute() clip s'd se prefaca in hip sau intealta
(2) G. Grigoriu Rigo, Medicina poporului, I, p. 49: Strigoi dupa moarte
stint toti Strigoii in vieata, adica oamenii cari pand tresc, se prefac and voesc
in fel de fel de jigilnii, d. e. iepure, vile!, etc., sug i laptele dela vaci si se

duc apoi la Rotundu" in Banat, pentru a luptit cu Strigoii".


(3) Academia Romana, Ms. no. 3418, p. 9 v": Prico
poi cul sau viezurile.
(4) Gorovei, Creding p. 281.
(5) lbidem, p. 334.

((i) Arid. Rom., Ms. no. 3419, p. 91.

www.digibuc.ro

e o fantom ca

147

Pricoliciul are picioarele dinainte mai scurte ca cele dinapoi (1).


Tot Strigoi sunt Tricolicii. nTot omul care e Tricoliciu, cand
ii soseste timpul, fie ziva ori noaptea, se duce paantr'un loc,

.unde se crede a fi scutit de ochii lumii, ocolo se d de trei ori


peste cap, Isi schimbA flptura sa de orn si se preface In lup sau
i In aceast stare cAsuneaz apoi o multime de daune, ri neajunsuri celorlalti oameni, cari nu sunt Tricolici ca dnsul si pe cari ii intlneste in calea sa" (2).
Dup unele credinti,Tricoliciul se face dintelin copil din flori (3);
,dup altele este copilul unei fete gresite cu un flcu, nscut
dnsa tot astfel, clinteo mam zmislit la fel (4).
lat povestirea unui Tricoliciu, botezat aici Pricoliciu:
nUn tnr flcu care ell Pricoliciu (5) din nastere, la timp
se cAstori cu o tnr fat dintr'alt sat.,Dupii obiceiu, la sptrnna dup nunt, InjugA boii la car, puse mncare i butur in
car si luk nevasta s se ducrt pe cale 1ntoars la socrii lui, pentru a se cinstl.
Mergnd pe drum, el spuse nevestii c poate s le ias Mainte vreo fiai slbatecg, dar ea s nu se sperie, ci s pun raffia

.ciine,
utriti

pe secure, si s dea Ora la snge.


Ajungind ei pn lute() pridurice, pe unde duce drumul, el
opri boii i intr In pdure, far a fi bnuit de nevast. Acolo
se despui, se dete peste cap de trei ori si se prefc Inteun
mnz row, cu capul de oat. Dup aceea ie i srl asupra nevestii, s'o mannce. Nevasta frisk care 11 observase de departe,
puse mna pe secure, si cum se repezi el peste crut asupra
ei, Il lovi peste o ureche, fcndu-i o tietur adnc.
Indatri ce el fu sngerat, a fugit 1r pdure, i dndu-se Inapoi,
(1) Gorovei, op. cit., p. 281 : Pricoliciul, adicA un orn prefAcut in cAne, insA,
zice poporul, en picioarele dinainte mai scurle i cu cele dinapoi mai lungi,
se amested intr'un haitic de lupi, umblAnd cu ei dup prazi de vite i chiar
de oameni, mai ales dup cei nscuti din flori".
(2) Marian, Tradigi poporale romiine din Bucovina, Bueuresti 1895, p. 343.
Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 72 v Tricoliciul manAncA copiii in lipsa parintilor de-acas, insirAndu-le matele prin cuiele pretilor.
(3) Academia RomfinA, Ms. no. 3418, P. 193 v".
(4) Ibidem, p. 372 v".
(5) Popescu-CiocAnel, Patriciu i Salviu, Brapave, p. 264 : Pricolicii se cred
a fi niste oameni, cari la anumite epoci se. prefaceau in fiare slbatece i faceau
ru omului".

www.digibuc.ro

143

peste cap de trei ori, se prefdi iaras om, dupd care se imbrAcA
cu hainele i venl la caruta spre a urma drumul.
Intrebat fiind de nevasta sa, el i-a spus ca. nu stie nimic, i ca
bine a facut de a dat CU securea, cad altfel, de nu 1-ar fi sangerat, ar fi mancat-o.
Ajungand la parintii ei, le-a povestit tritimplarea pe furls, arAtnciu-le i rana dela urechea sangernda, iar parintii au priceput
cA ginerele lor e Pricoliciu i i-au luat nevasta, oprind-o la ei
acasA" (1).

WA a doua povestire :
A fost unul, i s'a facut Strigoiu, si a umblat cu hod treisprezece ani. $i s'a dus la niste Ungureni, la oi, si au sArit canii
si 1-au prins pe el,. si I-au facut sange. Si el a inceput a striga,
ca s'a fA'cut orn curn I-4 sangerat.
and 1-au auzit ciobanii strigand: Hsariti de ma scApati, ca m
mnnca canii !", I-au gasit despuiat. Atunci 1-au luat ciobanii si
1-au bagat in tarla. Atunci le-ar fi spus lor ca a fost treisprezeceani cu lupii" (2).
$i in sfarsit :
Un orn, fiind Strigoiu, a murit, si nu 1-a strapuns nimeni. A-

cest Strigoiu a mancat noua ani rudenii, si la noua ani s'a prefacut Pricolicia ogar i s'a inhaitat cu lupii.
Acest Pricoliciu, fiind in ceata cu doisprezece lupi, a urlat la
o crace de piatrd, i le-a daruit Dumnezeu sa se ducA sA manance un armAsar dintr'un card de cai pesie Olt ; i Oa' in .ziurt.
1-au mancat.

Si s'au intors pe la niste ciobani, si au sArit cnii ciobanilor


si au muscat pe Pricoliciu. 5j cum i-au fcut singe, a inceput sa
tipe, adica s'a facut orn i le-a spus ciobanilor tot ce-a fost cu
lupii" (3).

Astfel de credinti intalnirn si la Polonezi (4).


Prin jud. Covurluiu, Tricolickd apare cu nsuile Pimdritei, ca
Strigoiu,orn metomorfozat ; din descrierea lui insa, se va vedea
ca nu-i altceva decat tot un Strigoiu viu si nu un
latao povestire :
(1) PoNscu-Ciocane1, Patriciu i Salviu ,Brapalm, p. 264.

(2) $ezdtoarea, III, p. 156.


Ibidem, p. 157.
(4) Bugiel, op. cit., p.
(3)

1 1.

www.digibuc.ro

149

,,Mai inainte, oamenii aveau de Indurat multe din pricina


Acestia erau oameni in carne si oase, cari, atunci cnd
ii apuch un fel de duca-se-pe-pustiu, umblau din casA in c-rsA
si uncle gdsiau vreo fatA mare ce nu-si deriticate lucrurile, punndu-le cu gura in jos, o mncau.
Astfel se spune c un pop plecnd la trirg, ca s curnpere
cele de nevoie pentru sArbAtoarea Pastilor, si-a lAsat acasA fata,
dupA ce i-a spus ca s mearg la o prieten a ei, sA o aduci
la dnsa, si s doarrn impreunk dupti ce vor pane toate lucrurile din easel ca gura in jos,
Ziva, fata a mers la prietena ei, au lucrat impreunk dar seara,
luAndu-se cu alte celea, a uitat s o polteascA. Acas,
asezat
tot ce aveA prin dulapuri si polite, le-a pus cu gura in jos, si
numai o lingur, din cele opt, Cate le spillase, a uitat-o cu gura
in sus.
Peste noapte, iatti, se fAcir asa cum se Mar : Uil Tricoliciu veni
la casa popii incepir sA strige :
Oald, d-mi drumul, cA nu mai pot !
$i oala Ii rAspunse :
Poti, nu poti, nici eu nu pot, cA-s cu gura 'n jos !
$i Tricoliciul incepa sA strige mai departe :
Strachina, dA drumul ! Ulcic, dA drumul ! Lingurd, d dru-mul !

$i cnd zise pentru a opta oarA dingurk clA durnul !", sare
lingura a opta si Ii deschide. Tricoliciul intrA in cas i o mnncA pe fata, dupA ce ii spAnzur matele si prul prin cuiele
Cind se intoarsera popa
incuiate. FAcur ce fAcurA
cap la cele ce vAzurA ! (1).
.

i
i

preoteasa dela thrg, gAsirA portiie


deschiserk
puserd mnile in

Puterea Strigoilor este foarte mare. ,,Strigoaicele sunt date tot


de Durnnzeu", ne spune o credint bucovineank iar o alt, tot
de pe-acolo, adaog cA Strigoaicele sunt mai puternice dect insus Dumnezeu.
,,Strigoaicele, Doamne fereste, ce putere au !
Zice cA pe cnd umblA Dumnezeu i cu Sf. Petra pe lume,
(1) Culegere din com. Trneti-Jorlti, imnart, de d-I N. I. Munteanu.

www.digibuc.ro

150

Dumnezeu s'a suit pe o cruce Ina HA si le-a intrebat pe Strigoaice:


Ce faceti voi acolo ?

Noi as facem,au zis ele, cA atat vedem cu ochii, de Duminica mare s' fie brumd !
Eu nu v'oiu lAsA s faceti voi asta !

Apoi nici noi in cer nu te-orn lds pe tine, la Ispas, s te


sui !

Cnd a venit la Ispas, Domnul Hristos nu s'a putut sul, A venit inapoi la ele si s'a suit pe cruce de le-a vorbit :
Faceti voi ce faceti, si cnd yeti venl in cer la mine, v'oiu,
intrebh eu ce faceti aici !
$'apoi tocmai s'a putut Domnul Hristos sul la cer. Daca le-a
dat lor voie, i-au dat si ele lui Dumnezeu" (1).
0 Insusire caracteristicA a Strigoilor este bdtaia ce si-o facr
mai ales In noaptea de cAtre srbtorile mari, pe cari le-am pomenit.

Prin Ardeal se spune c Strigoii se ung intiu cu usturoiu sali


alcevA si apoi se duc prin vtizduh la un munte, cAlAri pe cte o
lopatd. Ei sunt In trupurile lor. Acolo dau de Mamonul lor,
cpetenia Strigoilor (2).

Mai pretutindeni insA se spune Oi inainte de a merge la loud


lor de intAlnire, Strigoii umbd prin sate si adun limbile dela melite, melifuice i melifoaie.

Cu aceste unelte, Strigoii se aduri pe haturi sau hotaruri de


mosii i sate, si acolo se eau la bdtaie.
(1) Voronca, op. cit., .866.N. I. Dumitrascu, Snoave ,Fi legende populare r
Valenii de Munte 1908, p. 7: ,,Pe cnd umbla Duinnezeu si cu Sf. Petru pc
pamnt, calsri, au 1ntalnit o vrdjitoare ce-si fierbea in drum, cu puterea ei vraitoreasca, oala, fra foc sub ea.
and o vede Dumnezeu astfel, zice:
Sta-ti-ar oala!
Si ea, de acolo:
Sta-v'ar si you'd caii !

oala a stat ; si caii lor.


Dac'a vAzut asi Dumneceu c'a" vrajitoarea are aceeas putere ca el, si-a luat
i

vorba :

Porni-ti-ar oala!
$i ea :
Plec-Var caii !"

(2) IMpiirt. de d-na E. Voronca.

www.digibuc.ro

151

Prin unele parti se zice a se bat cu sdbille (1) prin codri


locuri tinuite, pe la rscrucile dramurilor sau Imprejurul unu
foc.

Prin Bucovina se .spune c btliile acestea se II-10111prd intre


Draci i Strigoi (2), aci Dracii au mare ciud pe Strigoi. Prin

cele mai multe prti ins se spune c lupta se d numai intre


Strigoii amestecati, adia intre Strigoii vii si Strigoii morti.
N'am puted incredint daa aceast adunare i btaie se face
la porunca unui spirit, Baba Conja, regina tuturor spiritelor
rele", pe cari unii o identified cu Sanwa sau Avestifa, aripa Satanei (3).

Maki intre Strigoi incepe atunci cnd unul zice usturoiu rosu", i inceteaz cnd altul strig nusturoiu alb", sau and cnt
cocoii pentru miezul noptii (4).
Ct vreme se bat, Strigoii zic :
Dau, dar nu taiu! (5).
and o Strigoaia, dintr'o pricin oarecare, nu poate s se dued
la intalnirea cuvenit, Indearnn pe altii s'o inlocueascd. Astfel,
prin Ltd. Suceava se povestesc urrntoarele:

Ci-e a fost odat un orn care ave o femeie Strigoaia si


tocmai de Sf. Andreiu o pll de copil. Femeia zise brbatului
ski ash. :

Mi brbate, du-te de iea limba dela melitoiu, mergi la


crucile drurnului, far s vorbesti cu cineva chiail de te-ar intreb, d de nou ori in pmnt cu limba rnelitoiului i zi din gur;
dar nu taiu".
Brbatul ascult pe femeie, se duse, i in loc s zied dup cum

(1) Cred. Rom. din Bucovina, impart. de d-na E. Voronca.


(2) Voronca, op. cit., p. 863 4.
(3) Marian, Nasterea, p. 33 i urm. T. Pamfile, Stirbdtorile de toamnd, p.
100

tirm.

(4) $ezeitoarea, 1, p. 245. Academia Romana, Ms. no. 3418, p. 37 v": Strig ii se bat la hotare la Sf. Andreiu i Sf. Gheorghe. Ooamenii se feresc ungAnd peste tot cu usturoia, i strangand limbele de melife de pe-afal a.

(5) Cred. Rom. din Bucovina, impart de d-na E. Voronca.

www.digibuc.ro

152

inviltas,- de acas, el a zis : dau si taiu", si cnd et-1i acas


isi pase mnile In cap, cAci gsi femeia toatA tdiata!" (1).
Prin unele prti se crede cA h aceste bAtAlii, Strigoii se impart
pe tari, ,5i cri Ora cetei ce biruie, va avek bielsug, cki toate ploile menite pentru tara Strigoilor biruiti se vor rAvArsk peste cea
a biruitorilor (2).
Venirea Strigoilor morti pe la casele lor, pe unde au trAit, nu
este intotdeauna insotita de primejdii. Ei vin, cautit prin
mnnd ce gAsesc i varsA Mina din dpistere (3). Dad aflA usile
inchise, intrA pe cos ; dup ce beau si mnncA, dau rAmAsitile
la A, aci, i apoi plead. (4).
Povestiri de amAnunte nu lipsesc:
il

lat tin din jud. Mehedinti :


Se povesteste cA murind brbatul unei femei i fAchndu-se
Moroiu, venik noaptea la dnsa, se asezk pe pat si femeia i da
demncare, iar cnd cant cocosii, pleat fuga.
Femeia a spus vecinilor ce se intAtnplA i CA. i este tuft singurA. Vecinii i-au zis cA. dacA va mai veni, sl-i dea demncare si
sa-i tragA cismele din picioare.
Ask a si fcut : i-a tras o cismA si a pitulat-o, iar clind erk sA
o tragil i pe a doua, au cntat cocoii i Strigoiul a plecat.
Femeia a arAtat a doua zi cisma la vecini" (5).
A doua povestire din jud. Romanati :

(1) Sezdtoarea, 1, p. 247. Ion Creangli, VII, p. 24


5: Femeile
Strigoaice], ele chiar luze sa fie, spre Sf. Andreiu merg la al noulea hotar, pe
gura sobei sau pe horn, si child vin inapoi, stint toate stAlcite si ferfenitite.
Despre o dam din societatea Malta, dar cam excentrich, din Botosani, se spuueh ca de un revelion, cum erh imbrcatil cu haine scumpe, comandate din
Paris, s'a dus In odaia copiilor, si pe gttra sobii, fiu ! a tulit-o lar cnd a venit inapoi, cr atht de sdrenthroash".
(2) Voronca, op. cit., p. 861.
(3) Revista "Tinerimea ronainei", VI,
2, p.93.
(4) 5ezdtoarea, VIII, p. 18. Revue des traditions popotaires, XVI, p. 140:
creo in cei cc ies din morminte prin gauri, ca sa-si supere neamurile.
Indata se aduce o povestire ca dovad : un Mat care se strecoar pe gaura
Strigoilor (trou des Revenants). Sufletul strigoifflui se indepiirteazd )rin cetirea
preotuliii. Familia lui traeste apoi in pace.
(5) $eztoarea, VIII, p. 19 20.
1

www.digibuc.ro

153

Un roman dintr'un sat, a murit acum doisprezece ani. $i s'a


dus trei oarneni acolo, In satul acela, unde se Insurase el si au
tras in gazd . la socrul lui, unde er i nevasta lui.
Nestiind cA murise, drumetii au intrebat de dansul. ,,Ne\ a,t1
celui mort a zis :
A murit bArbatu-meu, dar vine numai Joia si Sarnbata." (1).
A treia poestire din jud. Suceava :
odat un out, care, cat a &Mt el, totdeauna la spre 7iva
de Sf Andreia se culca afark din care pricinA Ii i ziceau oamenii cA-i Strigoiu.
Murind ornul acesta, iesia In toata noaptea din groapa si ve-

nia acasA la nevasta lui, sedea panA ce ciintau cocosii de miezul


noptii i apoi pieria.
Biata femeie, ingrozit. de astA intamplare, se planse la o babA
care o sfAtui asa :
Du-te acask asteaptA panA va veni el, si cum il vei vedei
cA intr In cask tu te i apucA de te spalk te piaptanti, te oglindeste, te gAteste si nu-i rAspunde nimic, panA ce nu-i fi gata, iar
atunci zi c te duci la nunta &ate-ski, care se insoatA i iea pe
sorA-sa.

Atunci el are s zic cA nu se poate, dar tu spune-i:


Nu se poate cei morti la cei vii, dar asta se poate !
$i pe loc are sa. crape!
Un ,,multumim i bogdaprosti" ies't din gura femeii, care ducandu-se acas, i facand cum a IngAtat-o baba, a scApat de Strigoiu" (2).
Une ori Strigoii trebue
fac pAcatul" chiar i ziva.

,,Unul,ne spune o povestire, a plecat la rude, cu nevasta,


pe drum, s'a dat jos din car si s'a dus la o fantank $i i-a zis
nevestei :

and o veni un ogar, sA dai cu strAmurarea in el, cat vei


putea, sA nu-1 lasi sA te mannce !
Si el, fiind Strigoiu, s'a fAcut ogar

i i-a iesit inainte si s'a atarnat de ea s'o manance. $i ea a dat cu strAmurarea cat a putut, pan 1-a rAsbit. $i el atunci a fugit, dacA I-a rAsbit si a pie-

(1) $ezdtoarea, X III, p. 156.

Ibidem, I, p 246.

www.digibuc.ro

154

rit el. $i a iqit pe alta parte facut om i a inceput sa rcla cnd


a vazut-o.

$i el cnd s'a batut cu femeia, i-a rupt brul, i ea 1-a vazut


cu scamele in dinti, i s'a dus acasa cu el la socru-sau i s'a
cinstit.

Cnd a fost sa plece, femeia n'a mai vrut s

piece, i le-a

spus tot rostul, cum s'a intmplat !" (1).


Daca sunt lasati min plata lor", ca i
une ori
nu sunt primejdioi; dimpotriva, pot ajut cu cine tie ce daruri
pe un drumet ca acela :

Un orn veni c'un sac de malaiu dela moara, ctind vede o


hor de Strigoi nu departe de dnsul.
,ra creasca jocul 1le ura trecatorul.
51 tie sa-ti creasca malaiul !--ii rspunsera Strigoii jucaqi.

$i de atunci, inteadevar, mlaiul din sacul omului nu s'a mai


isprvit, pana cnd n'a fcut grqala i a spus i femeiei care-1
tot ispitia, taina acelei minuni" (2).
Din jud. Muscel avem aceast interesanta povestire :

Se vorbete, ca Strigoiul, venind la hora ca flacau i fiind in


joc observat de tin flacu ca i se vede o codit atarnnd pe
cap, din palarie, acesta i-a spus, i atunci Strigoiul, de bucurie c.
ca sa nu-1 mai devegheze la altii, i-a fgaduit
lucru mare, dar sa vie In cutare loc cu 11 mai bun prieten al lui.
Flcul s'a insurat i s'a dus cu nevasta, CA, cine sa-i fie mai
i-a spus,

prieten ?

La locul cu pricina, Strigoiul s'a facut un voinic frurnos, i pe


cand voinicul insurat dormilt, a sucit mintile femeii i s'a hotarit sa omoare pe barbat.
Cnd insa er sa-i dea chiar nevasta-sa cu securea In cap, Strigoiul 1-a luat de picioare i rasucindu-1 1-a deteptat :
Bine, ma, nu ti-am zis s vii cu al mai bun prieten al tau?
Nevasta nu ei-e prieten!
AA?

A venit a doua zi cu frate-sau. Dar atunci Strigoiul s'a facut


o fat frumoas i a sucit mintile frate-su, de s'au hotrit sa
omoare pe voinicul care dormi.
(1)

$ezdtoarea, XIII, p. 155 6. Vezi aici, p. 147 8 : se zicet Pricolicia.


PArvescu, Hora din Cartal, p. 104. Variant In $ezdtaarea, 1, p. 246-7.

(2) P.

www.digibuc.ro

155

lar 1-a desteptat Strigoiul si i-a zis:


Ascultd, m! Vino cu Al mai bun prieten !
Si a treia zi, ne mai avand cu cine, s'a dus la locul acela
singur.

Dar fr voie-i, s'a luat un cne dup el. Si cnele a ltrat


a mrait as de puternic, ba s'a i repezit, d n'a lsat pe Strigoiu s se apropie de voinic, pe care, ca i intAia i ca si a doua
oar, it adormise cu o boare din gurA, lsat dela deprtare.
Atunci I-a desteptat Strigoiul

i-a zis:

E, acum e adevArat. Ai venit cu l mai bun prieten at


tau.
IatA, iti fac i eu un
i-a suflat in gurA limbile pdsdrilor $i al tuturor lighioanelor din lame, dar a zis cA de-o

spune cuiv secretul lsat, moare.


NevastA-sa InsA, nu sta de asta, si de cte ori el, intelegnd
ce vorbesc vitele: iapa ca s meargA mai incet, c ele sunt patru
suflete (ea, InsArcinat, i nevasta, sus, tot insArcinatA),oaia, ca st
nu-i taie mielul, cA numai unul are, alta sA-1 taie c are destui,
rcle, de attea ori ea-1 intreb pe bArbatu-su, cA, de ce rcle?

A mi-a venitlrspunde el.


Intr'o zi ins, nevasta n'a mai rbat :
spuie, i mai multe
nu, c n'au sei mai stea la un tdciune.
Atunci el si-a fAcut lemnul, s'a gAtit, s'a pus in sicriu si a cerut lumnarea. Cnd er ins gata s spuie secretul cu limbile,
aude pe cine tot certndu-se cu coco$ul:
Cnti, mA, i te fudulesti, i stAprtul, uite, sracul,
sufletul!

Pi dad. e prost!

prosteste o femeie !

Cum?
Apoi uite, eu am douAzeci de neveste si le stpnesc petoate si el are numai una i nici p'aia n'o poate stApni. SA se
scoale, sA iea biciul i sA-i dea pe spinare: nd'astea stiu, d'astea
spun !",sA-i zicA !
Omul a auzit, s'a sculat si a fAcut cum I-a invtat cocosul.
Atunci femeia a tAcut i n'a mai intrebat niciodat!" (1).
In cAsnicia lor, Strigoii au darul s-si ascunclA insusirile lor,
fAciindu-si sotii sA nu vadA :
(1) C. 12Adu1escu-adin, hgerul Ronninului, p. 260

www.digibuc.ro

1.

156

1,0 ferneie odat et-A Strigoaick si er carn. Dar brbatul ei


n'o vedeA c er fr nas. Oamenii ii puneau, si el nu credel
Cand er aproape s moark i-a zis brbatului stiu
Brbate, In urma mea s-mi duci tu la groaptt ulciond cel
de dup horn !
El a ascultat-o ! Din intamplare pe drum, s'a rupt gatul ulcioTului. Cum s'a uitat omul la femeie, a vAzut-o c e frti nas.
Da bine, cine a rupt nasul femeii mele ?
D'apoi tu am o vezi c e carn? Cat ai trit n'ai v-

iut-o?au inceput a zice oamenii" (1).


Alte ori Ins, Strigoii ntlniti sunt hrttigosi i buclucasi ; ei se
ieau la goanti dup drumeti, dar nu-i pot prinde. Dac ornul nu
fuge, este mutit (2).
Dintre case, Strigoii aleg pe cele lurninate. Din aceast pricin

se crede c este bine ca ferestrele s fie oblonite (3). and dintr'o pricin oarecare nu poate intr, Strigoiul strigyi (4) cu glasul
unui orn pe care cel diu casti Il cunoasre, doar va ie afar,
crezndu-se cu adevrat chernat de acel orn. E bine ins ca noaptea, omul din cas s nu rspund deck la a treia 1ntrebare,
cci odaffi sau de dou ori, (Nice Duh necurat poate Intel* a

treia tusk nu poate. Unul care ar rspunde ori ar iei afark ar


fi rnutit (5), i s'ar strmb gura ori i s'ar ti picioarele. Strigoii
slobod ash, un duh rtt asupra omului" (6). Cnd ajunge la
vreo cask stria cate un lucru din caA, s-i deschid, dar romanul pune toate lucrurile cu gura In jos. Dac lucrul strigat e
cu gura in jos, s-i dea Strigoiul toat puterea lui, i tot nu-i
poate deschide" (7).
(1) Ion Dwane, VI, p. 139.
(2) $ezeitoarea, I, p. 24o 7.
(3) Voronca, op. cit., p. 1172.
(4) Insemn i urmtorul inteles al verbului a strig ti:Cand until vede la casa
altuia un lucnt de care 1i este ciudd cd nu-I are si el, incepe sit singe asupri

acelui lucru. De pild: "Ce? Se laudd cutare e are cas frumoasd! D'apoi sa
va spun eu cu banii cui a fdcut-o i cu munca cdrora a ridicat-o! Asa, ori
cine ar puted avcit nu numai cte o cas!" Este credinta cd nu merge bine unui lucru sau fiinte asupra caruia se strigei.
(5) Cf. T. Pamfile, Cniciumd, p. 33.
(6) Cred. Rom. din Bucovina, impart. de d-na E. Voronca.
(7) $ezeitoarea, XIII, p. 162.

www.digibuc.ro

157

Cnd nu pot face nici Uil ran, Strigoii fura bucatele, pe vre
mea treieratului sau imblatitului, dupa indemnul Diavolilor. Au
ei niste broa,51e mari, de coloare cafenie : pe acestea le tramit in
surile oamenilor unde st grul gramada. Ele i umplu gusile cu
grAu
aduc acasa la Strigoiu. hind ele foarte multe, i pagube
mari pot face. Pe astfel de Strigoi ii afla pagubasul as c prinde o broasca de acestea, o pune In o oala noua (ol) de parnnt
o pune la foc de se Incalzeste. Cnd Incepe a arde olul tare,
broasca Incepe a sarl si In timpul acela Strigoiul respectiv, care
a trirnis broasca sA lure, vine la casa pAgubasului si se roaga de
iertare. Daca este iertat, se duce acasA, dar nu mai poate face ce
a fcut. Daca nu se aratA, moare" (1).
and nu vrea sA faca rati, Strigoiul infra In nasul omului ; atunci omul strtinutii, streift:e-d;i atunci cei de prin prejur ii zic:
SA-ti fie de bine ! (2).

Sau Insus cel ce stranuta i ureaza:


AjutA, Doamne, cu bine si cu sanatate!

ca sa fuga Stri

goiul.

In aceasta privintA, iata o povestire:

nMult tame sA fie de pe vremurile acelea, cnd nu erai vol


nic ca sa pleci noaptea prin sat, cA erai schilodit si pocit de
ale Frumoase, de Strigoi, Miaili-noapte i aite Meitatinii de re
pAinnt. Dar acestea n'au tinut mult, cAci oamenii au aflat mes
tesugul vorbelor cari sa le zica si scapa de ele chiar In ziva de
Au fost o data tin hot i un Strigoiu.
Inteo seara de iarna, pe cnd lupii iesisera la urlatoare, hotul
a gsit vremea ca sa se duca sa fure calul popii din sat, pentru
cA sbur ca vntul. Dar ptia a ajunge la casa popii, ave sA
(5) $ezatoarea, Ill, p. 134. Cf. aici, p. 78 : Broasca
(0) lata ce nseamna Del Chiaro In a sa Istoria delle moderne rivoluzioni delln
Valacrzia, ed. lorga, p. 63 cu privire la strnutul de la Ann! non :
ver
tendosi pet-6 che, nel giorno primo di gennajo (sollenne presso de' Greci per ti
festa di San Basilio), se qualcuno de' commensali starnutasse a tavola, subita
g i si porta un bicchier di vino, e di pi gli vien donato un taglio di panno

fin() e uno di raso, per farsi abito e sotto-abito ... se starnutasse il principe (este vorba de misi lui Constantin Brancovanu) allora il Gran-Tesoriere a sp.sepubbliche sarebbe obbligato di donargli un broccato d'oro per farsi un abito".

www.digibuc.ro

153

Ireaca pe langa un tintirim. $i Ii era urit, ca auzise ca-i ies Inainte Strigoii. Se gindia: sa lase calul,er prea sprinten; st se
duca,Ii era frica ca-1 poceste.
Nu stat mult la Indoiala si o lu la sanatoasa, prin vremea
-aia urIta, rocmai pe la miezul noptii, cnd toate jigrtniile ies pe
parnnt, si mergnd, par'ca zicea cntecul asta :
Plouk ning, bat
Eu ni duc unde Tni-e gtuldul !

and fu aproape de casa popii, ii ie Inainte o moglindigi cat


-un stat de orn, cu o lulu:bare In mn. Era un Strigoiu. Ave
dinti mari ca de cal si printre gingii se vedeau firile de came
de orn; ungliiile ii erau de un sfartal, i la picioare si la mani
la fel, ca la urs, ba Inca si sub barba_avea par.
In cap ave o chiclzie la fel cu cea ce-o poart Uciga-l-toaca,
ce inseala oamenii.
Hotul, cum se vaz ea este fatil In fata cu matahala asta, In-

cepit a scuip si a se Inchin:


Ptiu! ptiu! ptiu!, ucigatecrucea! ptiu! ptiu! ptiu! ucigate
loaca dela sfnta biserica, crucea i Sf. Ilie din cer !
Se sbarlise parul pe el ca pe porc si se Ingalbenise ca tvrta
,de ceara, dar cu tot zisul si Inchinatul liii, MI a facut nimic,
pentruca erau frati de cruce. Hottil era Diavol necurat cti gridu! ru la inirn, iar Strigoiul era dub necurat de pe alta lume,
venia pe lurnea asta numai and ii era scris lui.
Ho, ho, frate, stai, frate, ce ma scuipi ? Ce, nu suntem
frati ? Nu m cunosti ?
Hotul, cnd auzl vorbele astea, parca-si mai veni o Ora In fire;

.detera mna amndoi ca si cum s'ar cunoaste de o mie de ani.


Intelegeti dumneavoastra ce-a fost aici. S'a intalnit un Olziavol

de pe lumea asta cu un alt Ghiavol de pe lumea cealalt, ca


doara hotul e Ghiavol curat pe lumea asta.
S'au gasit tovarsi hotul cu Strigoiul si au Inceput sa. vorbeasca
arnndoi de vieata lor. Hotul spunea ca se duce sa fure calul
popii. Strigoiul If Intreab ca poate sa tina minte ce a fuTat Intaiu i Intalu ? El a spus ca. a furat, cnd era copil de sase
ani, un ou dela un vecin, i pe urma un miel, un bou, o coasa,
un plug, tin topor dela un padurar i patru gaini dela neica-so
Stan. $i a spus hotul, de nu le puteai tine minte.

www.digibuc.ro

159

Strigoiul zice:
Lash, frate, cA tu ai timp s plAte$ti pAcatele astea pe cari
le-ai fAcut, dar e ru de mine, cA mie nu mi-a dat Dumnezeu
rAgaz nici ca sA pot sA-mi mArturisesc pAcatele, $i acu$ ard toatA
vieata mea In iad, Intr'un rAit mare de foc, $i ni$te $erpi Itni rod
oasele, i ni$te MOH rosii le baga $apte oarneni In mine $i iar
le scoate. Si dacA vrei s tii cine sunt Aia, sunt cele $apte su-

flete pe cari le-au luat eu: i-am omorit eu cu mna mea!


Vezi, dacA ai vrek te-ai lash de hotie $i n'ai mai cAdeh in halul in care sunt eu!
Hotul, lund bine In bAgare de sama vorbele Strigoiului, il
ntreab cA el de ce se duce ca sA iea copilul popii?
Strigoiul ii rAspunse:

Sunt trirnis de tartorul Ghiavolilor, c eu stint sluga lui, s


ieau suflete nevinovate din leagAn.
Hotul isi zise atunci In gAndul lui:
MA, sracul bietul pop ! S tie el ce are sA fie pe capul

lui in noaptea asta!


Hotul, tot ca sA afle bine, il Intreb cA cum s'a fAcut sluga
Ghiavolului i unde-i este locul lui, In care s'a nscut?
Am mncat carne de orn, zice Strigoiul, $i locul meu este
uite colo, in satul Ala: cask copii, toti,aratA In spre tintirim
Am omorit $apte oameni, frA fric de pAcat !

Odatk cnd am

vrut sA prind o fatd de cdprioard, care mi-a rupt vieata, rn'ant


pomenit cu toate stncele de pe un munte, cA s'au rostogolit de-a
prdstdvala, sfArmndu-mi picioarele; m'a dus In fundul unui
pustiu, unde au venit cei $apte Ghiavoli cari bagA totdeauna frigrile ro$ii In mine. $i ash, vezi, asta mi-i munca grea. Cine face
rAu pe lumea asta, rAu gse$te pe lumea cealaltk

Hotul, tot hot! Vzind cA nu-i face nimic Ghiavolul Asta de


frate, il intreab iar, cum iea sufletul copilului.
MA fac muscA sau scnteie $i intru pe cheia uii i merg
la leagAn i intru pe nrile nasului. El atunci strdnutd i dacA
nu va zice Doamne, ajutA cu bine!" de trei ori, ii voitt lu sufletul! Daca va zice, fug dela el, c Sf. Ilie, cum aude, vine sA
m prindA, i mA omoarA!

Pe-aproape de cntarea coco$ilor se despArtirk


Hotul e la fereasta popii, i asteaptA s zic ,Doarnne, ajutA

cu bine!" cnd va veni Strigoinl.

www.digibuc.ro

160

Un strnutat induit se aude In leagn :


Achtu! achtu! achtuuu!
De la fereast se aude!
Doamne, ajut cu bine! Doamne, ajut cu bine! Doarnne
ajut cu bine!
1ndat se wide btiind din aripi cocopl : fl ! Ml! M1 ! i cucurigu! Bate ceasul de desteptare! A pierit Satana, s'a dus in fundul pmntului sau In prpastia rului de foc, s.-1 .intepe cele
.sapte frigri rosii! Cuminte este paserea! Ea vede cele rele, noaptea, i de aia Strigoiului i-a mirosit a coco, i a fugit numai

cleat
S'a sculat popa, a aprins o lumbare, i cu toporul la 46. intreabA :

Cine-i ? Cine-i ?
Om bun ! rspunse hotul.
Om bun, intr InAuntru!

Hotul spuse toate: cu ce end a venit la el, i i-a spus i de


Strigoiu, ca venise sa iea copilul din leagn.
Popa, auzind a, i-a dat calul, pentru care venise sa-1 fure 5i
o pereche de desagi de galbeni, c pe atunci er lumea bogatk
nu ca acus.
Hotul s'a mai intalnit o dat cu Strigoiul i 1-a intrebat:
A.sh mi-ai fcut ?
De, mi ; nu am ce face!

Las, c acum avem noi leac de cojocul Ghiavolului !"


Din Bucovina avem aceste dou variante :

(1).

Zice, intia, c a fost un fecior de boier i a vrut s piece


seara la drum. Calul ii sta legat afar, numai s Incalece i sa
porneasc. Un tlhar ins, vznd cahd, se apropi s-I fure. Tocmai atunci vede sub fereasta pe un Strigoin, cum poci pe feciorul boierului, care In minutul acela a strnutat.
Sntos !a strigat ttdharul de afar, iar Strigoiul de ciud
a crapat, cci de nu-i zice tlharul cuvntul acesta, feciorul boierului er mort.
Auzind cei din cast( sgomotul, au ieit afar, intrebAnd ce
este ?

Veniti singuri

vedea! rspunse tlharul,srt v lucre-

(1) Calendaral Revelstii don Creangei" pe anul 1912, p. 154 7.

www.digibuc.ro

161

dintati ce treabA v'am facut. De nu veniam eu ca sA vA fur ca


lul, boierul cel tar& er acuma mort !
Si le arat. Strigoiul crapat !
Cu totii s'au bucurat i i-au dat de bunA voie calul.
Iar de atunci a rAmas obiceiul ca Intotdeauna sA se zica celui
ce strAnut : SAnatos !" (1).
A doua variantA ne spune urmAtoarele :

,Zice cA erau o dat doi tovarAsi : unul er tlhar iar altul


Strigoiu.

Unde te duci tu In astA searA? intrebd trilharul pe Strigoiu.


Eu mA duc sA pocesc pe feciorul cutrui om !

Nu te duce, ea acolo ma' duc eu

fur boii ; tu du-te in-

Walt loc !
Ba du-te tu In alt loc, cA eu acolo vreau sA mA due !
La ce s faci tu omului ash supArare, c doar tii cA numai pe acel copil I! are! Satul e mare ; pe altcineva nu-1 gAsesti?
Nu !

Ei bine, dar hai ca merg si eu acolo sA fur boii. S vedem


care mai degrabA va isprAvi !
S'au dus ei. Strigoiul s'a pus la usA cu eutitul, i poci, dar
tAlharul, sub fereastA, ascult. Atunci biatul a strtinutat odatA

tare, dar tiilharul de sub fereasta a strigat :


SA trAesti !

Cum a zis as, n'a mai avut Strigoiul putere s-i mai faca cea.
Pe biat 1-a bufnit sngele pe gurA si pe nas, dar n'a murit.
harul InsA a intrat in cas si le-a spus ce er sA pteascA si cum
s'a prilejuit el pe acolo," caci voi sA fure boii, 1-a scApat.
Ornul i-a multumit si i-a dat de bunA voie boii, dar de atunci
e obiceiul de a zice in totdeauna cnd strAnutA cinev : SA tresti!",
IA fie de bine!" (2).
Una din grijile Strigoilor este sA Impiedice pe oameni la pornitul plugului (3).
CInd Strigoii sunt supArati de oameni, sunt foarte indrjiti. tin
om, vAznd !aria un cimitir o StrigoaicA, a aruncat cu piatra in(1) Ion Creangd, VI, p. 51 :

obiceinl de a zice cand stranua cinevA :

nAtos!, ,,zdorov !".


(2) Ibidem.

(3) Marian, Sdrbdtorile, II, p. 174

5.

T. Parnfile, Mitologie, L

11.

www.digibuc.ro

162

teinsa. Strigoaica a dat atunci un vat

1-a trantit jos, et doi


ani dup aceea nu s'a mai vazut ornul Intreg (1).
Pe oamenii pe cari ii Intalneste pe cale, noaptea, Strigoii Ii uOra pan cnd acestora le vine In gand
fac cruce (2).
Cele mai multe credinti si povestiri, ins, ne art pe Strigoi
ca unele din cele mai primejdioase Duhuri pentru orn, si mai ales
pentru neamurile lor.
Ei sug rudelor (3), i cte o data i streinilor, sagele din
i

inima (5).

La copiii mici vin In cele dinti nopti dupa nastere. De vor


gs copilul, marna sf moasa dormind, ieau inirna copilului,
acesta apoi in veci nu se mai porneneste [om].
and copilul e mai mare si e Imbracat In cam*, care la
grumazi se strange cu dou ate numite chiotori, In toat seara
trebue acestea desfacute, caci daca nu, atunci noaptea vin Strigoii
ieau inima. .A5a, un copil neascultand de mama-sa, nu s'a

deschiotorat cand s'a culcat, i noaptea numai de-odat aude mama-sa :

Vai, inima mea !


Si iute, dnd la copil, iat-1 rece!" (5).
Altora le mnanca fieatii (6) sau rdrunchii,mai ales copiilor (7).
Sangele It suge (S) cu o tevie, ori numai cu gura lor, ca s
se intareasca.

Unora le trag sufletele pe fereasta (9).


Altora le aduc pneealei, pricinuindu-le scurgeri de sage din

(1) Cred. Rom. din Bucovina, Imprt. de d-na E. Voronca.


(2) Academia Romn, Ms. no. 3418, p. 173.
(3) $czedoarea, XIII, p. 157 : ,,A fost unul din Potel, care a rnurit acum opt
ani, i er Strigoiu, si a venit si a miincat pe tat-sau, pe md-sa i pe doi frati
In sase zile... A fost until din Bbici, Ion Tuguiu, si a murit si a mncat neva
sta si doi copii de frate intr'o sAptmnii... Acest Strigoiu a mncat noud ani
rudenii...".
(4) $ezeitoarea, VIII, p. 19.

(5) Densuseanu, Grainl din Tara Halegulni, p. 233.


(6) $ezdtoarea, VIII, p. 16.
(7) Marian, Nasterea, r 75.
(S) $ezdtoarea, XIII, p. 156 7.
(9) Academia Romn, Ms. no. 3418, p. 153.

www.digibuc.ro

163

nas, gurii, le aduc junghiuri cari se'ntetesc pana cand vine si


rnoartea (1).

Cantecul Strigoiului care suge sangele, este urmatorul,


neinteles, de altfel :

cam

Antorele, amorele,

Inima vine si striga


ea la judecata plange,
jalueste pentru tine :
Iepuri, serpi i cprioare
Nu e bun vanatoare ?
Iepuri, serpi si aprioare,
Nu e buna vanatoare ?
In imile omenesti,

Unde le gsesti, le pierzi.


Sangele lor ma Indulceste,
Carnea lor m araneste,
Arani mea asta este ! (2).

In cele ce urmeaza, dam niste credinti bucovinene, atat cu pri-vire la Strilgi, pe cari poporul le identifica cu lelele, intru totul,
cat i privitor la poceala lor care e boala numita de dnsele.
Boala de dnsele, sau dupa cum se chiama pe domneste, reumatim, e boala de tot rea. lata de ce se chiama boala asta de
sau cum li se zice la Ardeal,
dnsele : Dnsele sau Strgele,
lelele, sunt sufletele de femei cari au fost vreiji cat au fost in vieata. Acele suflete nu mai au hodin, nici stare nicairi, nici in
vazduh, nici pe pamant, pentru ca Dumnezeu nu vre s. tie de
,dnsele.

Aceste suflete se strng ate laolalta mai cu sam pe la C'eralga, pe sarbtorile Smpietrului de iarnei side yard, pe la Andreiu, pe la Ignat, pe la Todos,la Haralambi, la Arminden si loam-

na, pe 'la Colibari si la Ciada si la Cilipci, cand da in postul


Craciunului. Pe la aceste zile se strang in cete totdeauna fara
soatei,sapte ori nou. Dui-A ce se strng,dar in totdeauna pe
vrfurile muntilor, ori pe unde sunt stand mari, cum sunt bunoara la Pietrile Doamnei,

joaca; alta nimic nu vorbesc, decat nu-

mai
Nup,
Chaim!),
In casa cu usturoiu nu ma el tic !

(1) Voronca, op. cit., p. 865.


,(2) $eziitoarea, XIII, p. 156 7.

www.digibuc.ro

164

Si de aceea e bine ca In zilele pomenite mai sus, stt se ungre.


u$orii dela u$a casii cu usturoiu, i fiecare orn sit poarte usturohi
la dansul In acele zile (1).
Stragele se vad ca lumini aprinse, ca ni$te mucuri de lumina,
cari sboar prin vAzduh. Despre jocul lor, cine le-a vazut, zic
cA-i minunat de frumos : $apte sau noua lumini, dupA curn sunt
ele stranse, se In$ira. mai Intaiu In rnd i duptt aceea se Invrt
In feldefel de forme, iar la urma, cand vine ceasul sa se desparteasca, se Invrtesc roata, $i a$ de iute, In cat se pare cit se vede
un cerc de foc ca cel fAcut cu un tAciune, dacA s'ar Invart1 re-

pede cu man.
Rana ce nu se strang la olaltk Strgele nu-s primejdioase, dar,
dupa ce se despart dela joc, sunt foarte rele, cad dacA s'ar Intmplit sa treaca peste om, i lasa dureri pela incheieturi $i dolane. De trec peste o vita, acea vita cruseste,
mai pe scurt,
peste orice vietate ar trece, o ciwzge,ste. DacA s'o intampl s treactt
peste o stntt de oi, toate oile din stna mnijesc. Leac pentru

mnijit nu-i altul dect : ag-hiasrnii dela trei biserici. $i cu dnsa.


s se fac mujdeiu arnestecat cu iarbci
Stragilor nu-i bine sA le zici pe nume, cAci daca le zici, vin
pe la zilele lor i ti fac pricaz. De aceea e bine sa le zici Dansele, de unde vine $i vorba boalii de dnsele.
Cine s'ar Intampl sa le vada jucnd, sa se dea Indata de trei
ori peste cap $i sA zica:
Sapte fete cari jucati
$1 cantati,

In sapte tari
$1 sapte marl
Va deprtati !

Cine are boala de dnsele se folose$te numai de urmAtorul leac

1 se ieau apele la trei sfitr$ituri de lunk cu o cold i o lingurd noua, mergnd cu ele la prau, facnd trei matanii ; negrind
nici un cuvnt, se iea de nousprezece ori apA cu lingura, ,,de
jos In sus", gndind numai la Dumnezeu.
Cel bolnav st culcat cu fata IT sus, sub icoane; acolo i se da
iara$ pe tacute noua linguri de apa facuta cu mujdeiu de ustu(1) Pentru sezatogrea de paz a usturoiului la Sf. Andreiu, cf. si revista Gn-

duri bune, Husi 1915, no. 6 7, p. 11

3.

www.digibuc.ro

165

roitt, in trei sorbituri iar cu rama5ita ii fad cruce In palm, in


dosul mnii, in tlpi 5i in toate incheieturile.
Cutitul cu care s'a fcut mujdeiul, se implnta apoi sub patul
bolnavului.

Toate acestea se fac dupa ce cnta coco5ii.


Cel bolnav, de-i barbat ori femeie, cat i iea apele, la cele trei
sfar5ituri de luna, i anume la fiecare sfarsit de luna cate trei
zile, trebue sa traiascli In cea mai mare curatenie; s nu se supere, s mnnce nurnai lapte i oua, s nu ucida macar un purece, sa nu se ude pe picioare (1).
Copiilor mici, Strigoii sau Strgele le pricinuesc boala numita
mincatura sau mncarimea de Mime". Pentru a o descant se iea
un paharel de miere i un catit. Cu cutitul se taie bucatele mici
din foile unei flori de bujor, 5i tot arnestecand aceste foi cu miere, se descnta. Mierea cu floarea de bajor se dd copilului bolnav de mncatura sau mancarime de inima,dureri mari de stomac ,,prin dedeochiu".
lat descantecul :
11eina Cosinzeana a facut un copil
5i 1 a mancat Striiga ;

A fcut doi,
$i i-a mAncat Straga ;
A fAcut trei,
$i i-a mancat Straga ;
A facut patru,
i-a mancat Straga ;
A facut cinci,
.5i i-a mancat Straga ;
A fAcut sase,
$i i-a mancat Straga ;
A facut sapte,
$i i-a mancat Straga ;

5i nu-I gaseste,
La frate-sau a alergat,
Frate-sau In grajd de piatrd a intrit
$i calul cel bun datu-i-a,
In munte suitu-s'a,
5i-a descuiat
$i-a desalcatuit,

A fcut opt,
$i i-a mancat Stranga.
Numai cu cel de-al noualea, N., a rdmas:

In brate 1-a luat,


In munte s'a suit,
In temnita 1-a bAgat
$i 1-a 'ilcuiat
$i 1-a alcAtuit.
Straga 1-a cAutat

Trei zile 'n trei parti.


Dacd a vazut ca nu-I gabeste

nuincai inima copilului.


Mama, de dorul i focul copiil r,
Suie dealul Garaliilor,
GAseste inimile copiilor,
Deldturea drumului,
In floarea bujorului.
Cu varful cutitului
In paharul cu miere aruncatu-l-a,
Copilului
De 1-a mAncat,
SA ritmaie copilul curat,
Luminat,
Cum m-sa 1-a facut,
$1 Dumnezeu 1-a nascut (2).

(1) Ion Creango, VI, p. 145 6.


(2) Culegere din com. Tepu, jud. Tecuciu, dela Maria N. RuginA.

www.digibuc.ro

Dat.

166

Despre Moroi i despre neajunsurile pricinuite de danii, prin


Oltenia allarn urmatoarele credinti :
,,De Moroi mor copiii, flacaii i chiar oamenii mari. Se banu-

ete ea umbla Moroiul prin sat cand e bolepita mare, cand m or


oamenii pe un cap, i cand bolnavul nu se poate vindeca cu nici
un neam de buruienissau descantece.
Bolnavul prins de Moroiu, Intaiu e luat cu fior i frig, nu mananca, Il doare la inim, iesa afar subtire, galben ca ofranul,
apoi, cand i se sparge fierea,dupa curn spun babele,bolnavul
iesa afara &Inge i venin, i moare.

Boala n'are leac, pana nu se ghicete Moroiul i nu se desgroapa.

Moroi se fac babele i monegii cari au fost In vie*" juruiti


Necuratului, cari au fost vrjitori sau rai la inima, pizmai, dusmanoi i sub cari au trecut un cane sau pisica, dud erau morti,

itini pe masa In casa.


Moroi se mai fac i cei Intor,i dela tata.
Moroii au sprincenile imbinate, i cat de cat, au i o bucatica,
de coadei.

Moroii, cat traesc, sunt foarte pericul4. La cine s'or uit cu


mirare, mai cu seama din spate, numai deck se deoache, i cel
deochiat de Moroiu, cu greu se vindeca; de cele mai multe ori
moare.
Moroii, dup moarte, se arata dese ori In vis, ha chiar i aievea. 11

viseaza ai lui i vecinii, i atunci se banuete ca cel visat e MoroiuDar babele, ca sa nu mai viseze lumea pe cel bnuit de moroiu,
se duc la mormantul mortului, ii seamana pe mormnt nzieiu

de noua ani, i ii ingroap lnga cruce trei fuse de-a 'ndaratele.


Daca i dupa asta, lumea tot il mai viseaz, i boala tot mai dalnuqte, se tot Intinde mereu, atunci babele povatuesc pe oameni
sa iea un heirmeisar negru ca pana corbului, s mearga in rascrucred. Rom. din Oltenia, impart. de d-1 N. I. Dumitraru : "Se mai cunoaste ca
cinevh este Strigoiu, atunci rnd incepe s moara din cei vii ai lui, rudnii, repede repede, miinctindu-le inima, c numai auzi : Doamne, nu stiu ce sa mai
m fac, ca pe copilul meu II tot doare ininia ; I/ lot roade! bagsamd, vrennStrigoin. $i moare, sarmanelul de el ! Sau pier din vitele lui, apoi ale fratilor, rudelor i mai tarziu chiar ale satului intreg, daca nu se prinde de veste.
Se mai cunoaste i prin aceea ca in toate noptile vine in forma de Duh necurat acasa, vorbeste cu nevasta, copiii,
chiar loveste".

dac a fost barbat,

www.digibuc.ro

minanca din sac, oale,

167

cea noptii la cimitir, i s. incerce ca sa treac calare peste mormntul banuitului. Daca cel bnuit e Moroiu, armasarul sa-I tai
si nu trece peste mormntul lui, iar daca nu e Moroiu, armsarul trece in fuga mare.
Cnd s'a aflat Moroiul, oamenii desgroapa pe cel bnuit, ard
o frigare i cu ea strpung inima tnortului de 3 ori, apoi fac un
f oc mare, arunca' mortul pe foc, i dupa ce s'a fcut scrum, aduna toata cenusa inteo tristuta si o d pe o apa curgatoare.
Babele zic ea numai ash se poate scap de Moroiu, cu care dispare bolesnita din sat.
Tot pentru Moroiu, prin alte parti din Oltenia se descnta cetrei zile de trei ori, cu trei fire de busuloc cu
lor bolnavi
un ou ouat de-o gind neagrd, intr'o Smbata, pe la asfintitul
soarelui.

Se descnta. in capul bolnavului


Un om mare, rosu,
Lua o secure mare, rosie,
Injug doi boi mari,
La carul mare rosu,
Jugul rosu,
Protapul rosu,

In galeata mare, rosie


$i pleca la targul mare, rosu,
Cu lapte rosu,
$i striga in targul rosu :
Lapte rosu!
Moroii,
Strzkon,
Deochetoril,
Rnzuitorii,
Moroaicele

Roatele

Inima rosie,
Roatele
Leucele

Lisitele (1) rosii


Osiile
Toate
$1 plecar in pdurea mare, rosie,

Strivaicele,

Sa taie un copaciu mare rosu.


$i sparse copaciul mare, rosu,
$i Met) stobori mari,
$i Ii puse in carul mare, rosu.
$i injug boi mari, rosii
La carul mare, rosu
$i pleca la casa mare, rosie
$i fac un obor mare, rosu
$i inchise vitei mari,
Dela vacile mari, rosii
$i mulse vacile mari rosii

Care cum lapte din targ luar,

Deochetoarele,
Rnznitoarele
Nvalira.

Ficatii

Le plesnira,
N. rmase
Curat,
Luminat,

Ca steaua 'n cer,


Ca roua in camp,
Ca maicd-sa ce 1-a fcut !" (2).

(1) T. Pamfile, Industria casnicd la Roma?, p. 133:


(2) Gr. Grigoriu-Rigo, Medicina poporului, I, p. 109

www.digibuc.ro

11.

163

Moroiu sau Strigoiu", prin jud. Vlcea se descaritA in chipul urrnAtor, de trei ori :
Tu Moroiule,
Tu Strigoiule,
Tu sa-ti mniinci inima ta,
Matele tale
Ficatii tfti,

Carnea ta
Oasele tale,
Pielea ta,

Cu vin te-oiu uclk


Cu busuioc te-oitt aftuuk
Cu himilie te-oiu
Ca inima ti-oiu luk
Si cu cutitul oiu
Si-oiu face-o notta bucatele,
5i-oiti arunch-o peste nourt valcele,
La nouil catele ! (1).

Ct cu cutitul te-oin

Prin multe pArti se crede cA Strigoiul trebue sA rrittnnce de


se poate in fiecare noapte un orn.
latA povestire din jud. Romenati :
fost odatd o babA i un unchi4 Atia aveau ppl.e copii.
Baba asta er StrigoaicA ; i inteo zi s'a imbolnAvit greu i peste
o lunA a murit.
Duptt ce a dus-o la groapA, i dupA ce a inmormntat-o, s'a
fAcut nwse; cum a ajuns acasd cei ce o petrecuser la groapa,
s'a

luat

ea dupA ei. and a ajuns acasa, musca s'a pus pe

obrazul unui Mat, care s'a imbolnAvit i a murit. A mai trecut


nitel, i a murit i tat-su.
El el-A tot Strigoiu. Cnd 1-au ingropat, a mai stat o zi i s!a
fAcut ogar, i cnd a venit acasA, a bAut apA din vasele copiilor
lui. Copiii s'au uitat la el. and s'au uitat copiii la el, ogarill,
adicA Strigoiul, se uit la ei, le-a supt sngele i au murit toti" (2).
A doua povestire din Bucovina :
nStrigoiul, cnd e mort, e ro la fatA. El nu putrezete niciodat ; nici nu e mort, ci numai se face. lesA din mormnt, noaptea, pe la 11 ceasuri, i umblA panA la 1, ca sA suet sngele oamenilor.

Odat, un om beat trece pe langa tintiritn. Acolo vede el


Uil foc.

MA duc sa-mi aprind luleaua, zice el!


Dar, a se pAre numai a fi foc, imprejurul cAruia stAteau trei
(1) 5ezdtoarea, XIV, p. 109.
Alte desdintece de Moroiu sau Strigoiu, unde
se vorbeste mai ales despre deochiu, in Materiahui folcloristice, p. 553 4.
(2) $ezdtoarea, XIII, p. 155.

www.digibuc.ro

169

Strigoi. Omul le spune la ce a venit,sa-si aprinda luleaua la foc,


dupa prerea lui, iar Strigoii I! indemnara
Na-ti cana asta ; tine-o bine In mni i haide cu noi !
Merg intaiu la o casa, dar acolo le iesl inainte un alfel care,
nu-i !Asa. Se vede ca omul dela acea cask cnd se culcase, spusese Toted nostril.
Merg dupai aceasta la alta cask Acolo, le iesl inainte coscogea
duldu, caci se vede ca la acea cask omul spusest la culcare Inca si C'rezul.
Mai merg la alta cas si acolo le les jumatate de om. Aici, omul spuse rugaciunile nurnai pe jurnatate.
Mai merg si la alta casa si acolo intrark caci in casa aceea,
spusese seara rugaciwille. Celor din casd, Strigoii le-au
nimeni
supt sizgele, ba au mai luat i in cana.
Acurn se intorcem. Omul, care era treaz, pricepe si vedea
toate cate-i trecusera pe dinainte, si de aceea intreba pe Strigoi
iar acestia ii rspunsera :
La oamenii cari, seara, la culcare, si-au fcut cruce i s'au
rugat lui Dumnezeu, nu puteatn intrk c'aveau pazitori, dar in casi
In care am intrat, nimeni n'avusese grija s spuie rugciuni.
Si pe acei oarneni nu-i poate nirneni invia?
S'ar putea, numai dac le-ar da cineva cu sange de acesta
pe sub nas. Altfel nu !
Atunci tomii au cntat i Strigoii au pierit. Omul a mers de
i-a inviat pe toti cei din cask
Nu se cunostea de unde subsera Strigoii, decat doar ca niste
itrme de unde pisc puricii ! (1).
A treia povestire, deasemene bucovineana :
Strigoii au cte doul &dad i cnd Strigoiul moare, nurnai inima cea blind i moare, iar cealalt traeste si-1 poarta ca Strigoiu.
Odata, inteun sat, era o crsma pustie; inteinsa a mers un
om Strigoiu; cnd i-a venit ceasul s moark
aprins singur
lurnitnarea i s'a pus pe laita unde a si murit.
Pe-acolo, pe drum, a fost trecut se zice un orn i neavnd unde
s doarma, a intrat itilauntru. Macar ca a vazut mortul, drume01 nu s'a speriat, ci, dupa ce
facut rugaciunile, s'a urcat pe
cuptor si s'a culcat.
(1) Impart. de d-na Elena Voronca.

www.digibuc.ro

170

Cnd ajunse sa se apropie miezul noptii, Strigoiul se scoala


vine la dansul pe cuptor.

Hai cu mine !Ii zice el.


Saracul a ascultat. Strigoiul a luat o sabie iar lui i-a dat o can in mn, i i-a zis sa-i vie dupa. dnsul.
Au mers pand la o cas din sat, si a zis Strigoiul:
Deschideti-va, usilor!

$i usile s'audeschis. Au intrat inlauntru. Oamenii dormian ca


mortii. Strigoiul le-a fost dat cu ceva pe la nas, apoi i-a taiat
pe toti cu sabia- si le-a scurs sngele In cana, dupd care 1-a
but.

Cum au cntat cocoii, Strigoiul s'a fkut nevazut.


Omul a Minas acolo iar a doua zi cnd au venit din intinnplare altii din sat, 1-au gasit pe drumet cu cana in mna.
Ce-ai fkut?-11 Intrebara ei.
Par'ca eu?raspunse omul. Haideti
vede.
Au mers cu jandari [Ana la crisma i noaptea au pandit pe
mort, pe fereasta, cand s'a sculat. Strigoiul a mers la drumet, pe
cuptor, dar jandarii au intrat i 1-au legat jar a dou zi, ingropAndu-1 din nou, i-au ars spini de porambrei de-asupra, pe
mormnt, si mai mult Strigoiul n'a iesit" (1).
lat si a patra povestire, tot din 13ucovina.
femeie tinerick maritat numai de un an, ramasese singurI
In casa Inteo noapte, caci mai demult, fiecare orn era dator sa
fan' straja la biserick atunci cnd ti venia rndul. Astfel in noaptea aceea barbatu-sau se afla de paza.
S'a intamplat apoi ca tocmai In noaptea aceea sa-i vina ceasul
nasterii. Apucnd-o durerile, i nestiind biata femeie ce s fack
a 2is :

De mi-ar trimite Dumnezeu, un suflet In ceasul acesta ca


sa rn'ajute!

$i pe loc usa s'a deschis i In cas a intrat o femeie, care i-a


dat ajutorul de nevoie unei femei. la scaldat copilul In apa rece,
a legat-o pe lehuza, a asezat-o sa se culce i apoi s'a dus de s'a
uitat pe fereastra din mijloc.
Atunci, nevasta, cum era culcatk i-a vzut picioarele subtiri
proase, i pe loc s'a priceput cu cine are de-aface.
(1) Culegere din Mihalcea i Roa, impArt. de d-n.a E. Voronca.

www.digibuc.ro

171

Moasa s'a tutors la dnsa si a Intrebat-o :


Vrei stt mnnei carne vie sau carne moart?
Femeia,i-a dat Dumnezeu gandul cel bun, -a rspuns:
Ba carne moart!
Sti
aduc acusi 1si a iesit pe us.
Femeia, iute a pus ca(itul 1ng copil, a asezat cociorva alturi
iar dnsa, cum a putut, a dat goana la o megies si-a spus, asa
0-ash. Megiesii cum aud, Indat vin: o bab i un mosneag, Inchid bine usile si rstoarn toate lucrurile din cas cu gura in
jos. Numai hkgraul 1-au fost uitat; opaitul 1-au fost acoperit c'o
oal.

Vine Strigoaica si bate la us' ca s-i deschid, dar nu-i rspunde nimeni din luntru. Atunci incepe a strig, lucrurile din
cas, dar nu-i rspunde nimeni decht :
Nu pot cA-s intors; nu pot cAl-s Intoars!
Vine si rndul hrgului de fttcut tnmligA. Acesta, cum aude,

sare de pe vatr, dar cade jos si se stria Atunci Strigoaica, d


s intre pe cahl: intaiu a bgat un sicrie cu un copil mort,
pe care 1-a fost spat din tintirim, ca s-1 dea femeii s-1 mnnce, ca s i se implineascA vrerea de a mnc carne moart.
Mosneagul si cu baba o asteptau la gura hornului, unul cu
toporul si celalt cu coasa. Dar tocmai atunci au cntat cocosii
si Strigoaica a pierit.

Cnd a venit a doua zi btirbatul, femeia er mut. A fkut omul focul, dar fumul invlui in cas inapoi. autnd pricina, a
gsit sicriul. Apoi, Cu altii, a mers la tintirim si au gsit mormntul copilului de curnd Ingropat, precum si al Strigoaicei ce
fusese moart in sat. Au chemat oamOnii preotul si au pecetluit-o
din nou cum au stiut, iar femeiii i-a fcut rugticiuni, si pe urm
femeia a grit" (1).
Strigoii nzuesc mai cu sam la neamuri,printi si urmasi
pnt.i'ntr'a nou spit; mai Inversunati ctre acestia sunt socotiti
ca cei mai mari si mai dusmani, Strigoii proveniti din copij
Strigoi.

DacA Strigoii Imbtrnesc se crede ea' nu mai mnnc oameni, ci pseri i alte animale (2).
(1) Spus de Marghioala Covalit din Camena, impArt. de d-na El. Voronca.
(2) .Feilitoarea, VIII, p. 16.

www.digibuc.ro

172

and Strigoiul indrgeste pe cineva,


ceea ce inseamn c
vrea s-1 manance,acela viseazA noaptea rdcqte (1). Dragostea
aceasta se intampl mai ales kite Strigoii morti de flci i fetele mad, cu privire la cari, dAm urmtoarele povestiri :
Intaia, se aude prin .jud. Romanati:
fost un popil
plecat cu preoteasa la rude, si a lsat
pe fie-sa acas singur. $i fie-sa a chemat o fat a unui megies,
s doarm cu ea. PanA s'a dus fata s'o cheme pe aceea, a nimerit un om necunoscut, a intrat in casA i s'a bgat sub pat,
sub o albie. Si a venit fata cu a megiesului si a pus s man nce.
Fata megiesului a fost cu spatele la usA si cu. fata la pat. $
mancand ele, fata megiesului
aruncat ochii sub pat la al bie
si a vazut pe ornuI necunoscut sltand albia Si uitandu-se la ele.
Ea a crezut c I-a adus fata popii pentru ea, si a tAcut din gur,
dar a intrat la grije, i dud s'a culcat, i-a zis fetei popii sA nui
stangA lumanarea. $i ea n'a vrut si a suflat in ea si a stans-o.
Fata popii a adormit iar cealaltA nu, de fric. $1 sezand desteapt, s'a pomenit cA s'a sculat streinul de sub copaie si a inceput s le barce pe la cApAtaiu, sA vada dac au adormit. $i
le-a ocolit cu o Wind de om mort, cA s le amoart. $i ea a viizut tot si a iesit a afar.
Fata megiesului a pornit dupA el, binisor, si a pus drugurile
s'a intors, si a sculat si pe fatA, si a intrebat-o de el. $i aceea
a spus cA nu stie. $i au luat frigri i topoare, sA se apere.
$i cnd a venit, a gsit usa incuiatA; si a dutat sA intre pe
cos si n'a putut, dci ele au fost cu frigArile in cos. $1 a bAgat
Tuba pe fereast ca s iea drugul i fata megiesului i-a tAiat mana cu toporul (2). Cand a venit popa, i-au spus felele tot ce au

(1) Marian, Insectele, p. 41.


(2) Din familia acestei povestiri face parte si urmtoarea, intia pe care am
auzit-o in copilria mea, i pe care n'am uitat-o, cu toate ca n'am scris-o pan

actun. 0 dati pe scurt : Un preot i o preoteas plecand de-acasa, i lasa fata


sa doarm cu o vecina. Aceasta vede inainte de culcare, o mind de mort sub
o covat

astfel, Ingrijorata, nu adoarme. Peste noapte, cel de sub covata, care

era un hot, le da cu !liana de mort, fetelor, pe la ochi, i o adoarnze pe fata


popii, cari era adormita, iar fetii treze nu-i face nimic. Apoi, holul ies afard
ca s-si strige tovarasii. Fata treazd incuie usa, d ceara din pod, o topeste,

www.digibuc.ro

173

pate, i popa, de bucurie, a drult cu

daruri scumpe pe fata


megiesului. Iar acel cu mAna taiata nu s'a mai vazut pe acolo.
Peste ctivA ani a venit la pop un lup, cci [Strigoiul] se fcuse Pricoliciu, i fiind insngerat de cni, s'a feicut orn *i. a
cerut pe fata popii de sotie. 5i cum 1-a vzut, fata 1-a cunoscut
di er cu mana taiat, $i n'a voit sa-1 iea, ea er Strigoiu $i o
omor" (1).

A doua povestire se aude prin jud. Valcea.


u Au fost o dat trei fete, si s'au dus la furcarie. 5i doua erau
mli frumoase, $i una mai urit. 5i cele douI fete aveau doi baicti, jar cea urita eil singiir, $i torce, $i nu ave baiat.
La fata cea urita a venit un baiat frumos. $i cele doua fetefrumoase erau mniate pe cea urIta, caci baiatul acela trage la
ea $i nu se duce la ele.
In a doua seara, fata il Intreaba:
De unde esti, baiete, $i ce cauti aici ?
5i el n'a vrut sa spue. $i fata I-a legat cu tin fir de tort de
picior, $i n'a simtit. 5i cnd a plecat baiatul, s'a luat $i fata duel, $i s'a dus la biserica, $i s'a uitat la el, cand a intrat In mormnt.

A treia oara iar a venit baiatul la fata $i a intrebat-o:


Spune, neica, ce ai vazut, ca daca nu-i spune, gse$ti pe
ma-ia moarta!
5i fata nu a voit sa spuna, $i s'a dus acasa si a gasit pe ma-sa
moarta.

A patra seara iar a venit biatul si a Intrebat-o:


Spurie, neica, ce ai vazut, ea vei murl tu!
si dud hotii au Inceput sa gaureascd peretii ca sd intre In cas, fata i-a opri,
cu ceard si astfel a scdpat casa de pracraciune.
Mai tarziu, until din hoti, prefcut In boier mare, cere de nevastd pe acea
fat, pe care popa o luase de suflet, si-o duce Intr'un codru, unde, dela o roa-bd a aflat cd hotii se pregAtesc s'o ardd. Fata si-a risipit salba la fntnd, ca
sd zdb oveasc de-ar cdutd-o, iar ea a plecat spre casa, Innoptnd prin copaci..
Hotii o cercau cu sulita prin copaci, si negsind-o, s'au intors acas, tocmai
uncle s'au vazut stropiti de sngele ce cursese din talpa fetei strdpunse de sulitA.
Prefcut In certor, hotul s'a incredintat mai trziu, ca fata. de suflet a popii
se afld sAndtoasd acas.

Vezi si .Feayitoarea, XVI, P. 49 56


(1) $eztitoarea, XIII, p. 158.

www.digibuc.ro

174

Atunci fata i-a spus c 1-a vazut cum intr in mormnt, siSfrigoill/ a plesnit!" (1)
A treia povestire ne Ville din jud. R.-Sarat, si are parti asAmanatoare cu cea de pAna aici sfArsitul insA Ii este de poveste:
Au fost odata Intr'un sat o fatil i un flacau cari se ibovniciau
dupa obiceiu, far tirea si placul parintilor fetei, ca pe semne
fldcaul nu prea erA de neam de cei cu osetnzei la pntece. Ash
se vede ca a fost treaba, ca la impetire, pArintii fetii cu nici un
chip n'au vrut s'auda de asA ginere, iar flAcaul, daca a vazut
a vazut c alt chip nu-i, s'a pus si s'a spAnzurat de un copac,
gata corndia!
Ae, dacez s'a splinzurat, flcdul cela s'a feicut Strigoia, i ask pute sa vie mai des la vechea lui ibovnica, i sa se indrilgosteasc in voia cea buna cu dAnsa.
Fata, fireste, de drag, drag la avut, dar acuma, cu toata dragostea, nu-i prea veni la indamana tovarasia c'un Duh necurat.
Ce sa faca, ce sA dreaga, cui
spuie i s'o invete, sa scape de
primejdie i de pacate ?
Se duse la o baba vrajitoare si baba i dAd invatatura de
;

nevoie.

Vine asA Sttigoiul inteo searA din nou la fata si se dragosteste


cu dnsa pAna tarziu. Si pe semne, cnd stiA el ca i se apropie
vremea sa plece, isi lua noapte buna dela fata i pleca. Fata,
dupA spusa babii, anina de straiul din spatele Strigoiului un ac
de care ell prins captul unei ate de pe Uil ghem mare. Pleaca
Strigoiul, ata de pe ghem incep sa se desfasoare, hai-hai, haihai, !Dana ce de-odata se oprete. Fata,
se vede cA er cu
inima,se iea dupa ata, pe ulita incolo, in colo, prta ce infra
in ograda bisericii, i de-acolo drept la un mormnt, de alAturi.
De-acolo, ata aceea intra'n pamnt, i pe urma, pacea cea buna!
Fata vine inapoi acasa, dar seara, cum Inteamurgeste, repede,
la mormnt, de-oparte, s van' ce-i si cumu-i. Nu trece mult si
numai iaca Il vede pe Strigoiu ca iesa, merge la alte morminte
si le desvAleste, mnnca inimile mot-filer, i pe urtnA pleaca in
sat la fata. Fata dupa dnsul.
Unde-ai fost aseara si ce-ai vazut ? o intreaba Strigoiul.
Unde sa fiu! N'am fost nicaieri! N'am vazut nimic!
Sezatoarea, XIII, p. 159.

www.digibuc.ro

175

lar Strigoiul. din nou:


tii ca daca nu spui, are sa moara tatal tau!
Poate s moara,raspunse fata ; eu nirnic n'am vazut, nimic
nu $tiu, nimic nu spun.
Bine !

51 cu adevarat ea a doua zi, tatal fetii a $i rnurit!


Ei ! 1-au inmormantat, I-au grijit. Mai trece ce mai trece dura.
asta $i iars vine Strigoiul la fata. Se dragostesc cat se dragostesc $i iar Ii zice fetii:
Sa-mi spui unde ai fost In cutare seara i ce-ai vazut, c
de nu, are s moar $i ma-ta.
Poate sa moara de noua ori,ii raspunse fata; cum sa spun
and eu nu stiu nimica ?
A douazi mania fetii $i murl. O'ngroapa i pe ea, II face fata
toate randuelile, mai trece ce mai trece i iaca Strigoiul ca spune ibovnicii lui :

Daca nu-mi spui ce-ai vzut in cutare seara, ai sa mori


s,i tu!

5i ? Atka pagub ! Cum! Vrei sa-ti spun minciuni ? De


unde sa le scot, vere, dad. nu $tiu $i n'am vzut nimic?
Asta era vorba, stim noi,dar ce te faci tu fata acuma, cu
moartea, c vedeti, de murit, trebuek sa moara !
Ii cheam nearnurile toate,dupa invtatura vrjitoarii, $i le
spuse ca ea are s se prapadeascail negresit. Daca moare, cand
a fi s'o scoata din cas, s n'o scoat nici pe usi, nici pe feresti,
nici pe sub stresind, ci s sparg peretele casii si pe acolo s'o
scoatd. Pe urma, sa n'o duca in intirim, ci dincolo, sub o poala
de padure, tot peste camp, de-adreptul, nu pe drum, i acolo s'o
ingroape.

A dat Dumnezeu

s'a Intamplat a$A. Fata a rnurit, neamurile

au stricat un perete al casii, au pornit-o peste camp, cu sicriul


pe nasalnie, $i au ingropat-o la marginea padurii.
Ac Dumnezeu s'o ierte i pe noi s ne apere, dar s vedeti

ce s'a mai intmplat. Pe mormlintul fetii celeia rsare, nu dup


multa vreme, o floare minunata,ce floare va fi fost: frumoasa,
frumoasti, ca nu se mai vazuse pana atunci, i nici de-atunci in
coace.

Trece pe acolo feciorul impratului

vede, $i cum o vede,

repede s'apuca $i o sapa pe dedesubt, ca s nu-i atinga rdcinile, i o

www.digibuc.ro

176

duce acasA, la
reasta lui.

castelul imprtesc, unde o rsAcieste lng

fe-

Mai trece dup asta o bucatA de vreme. Floarea-i mai frumoasA, mai minunat, dar vorba-i ca feciorului de'mprat nu-i merge
bine de loc. I s'a intunecat fata, i s'a inchis inima de-un card
de zile i singur el nu stie ce a dat peste dnsul. Nu manncA,
nu bea, nu-i orn. Mare intamplare !
Ce era Floarca dela fereasl, din floare cum Ora peste
noapte se faced fed cum fusese mai inainte, frumoasA, cum fusese odat in sat la dansa, ca ibovnicA flcului celuia. Si dac
se intruchir A, intrh pe fereast la feciorul impratului si se drgosti cu dansul toatA noaptea, fr ca cinevh din curte s afle,
si MCA ca feciorul de craiu s-si dee sama.

Asta a tinut cat a tinut, pin intr'o bunA zi, cand fata n'a mai
putut sA se stpaneascA; atunci

s'a aplecat asupra feciorului

de imprat i l-a srutat pe frunte; feciorul s'a trelit odatil din


somn, i cand a vzut mndreta ceea de copilA, a zis ,,ce-i asta!"
Ce sd fie,
SA tot tie,

vorba celuia!
Si dupA asta si-au flcut ei legmant : el sA fie al ei, i ea a
lui, cat vor fi amndoi. S'au imbrtisat, s'au mai srutat, au dat de
veste craiului i crAiesii, si toard curtea a btut din palme si a
zis, ca mai nernerit pereche nici cA se pute. S'a fcut nunta,
s'a isprvit, i ac triau de-a mai mare dragul insurteii nostri.
Toate bune, da una rea: nevasta se invoise cu toate celea,
dar din cas afarA nu se Ode nimeni s'o scoat. Doamne, apr si pAzeste, si pe noi pcdtosii : Ii er team de Strigoiu, si
pace bunA !

Pan intr'o zi. In ziva aceea o iea feciorul impArtesc cu sila,


o pune In caleascA, si mAnA! la sfnta bisericA. Cand la un colt,
iaca Strigoial. Nevasta, cum II vede, zdup! din trAsurA i fugi !
neicutA, tocmai In biseric. Fuge nevasta, fuge si Strigoiul
sA pun
dup dnsa ; fuge nevasta, fuge i Strigoiul,
mAna pe ea, cnd iaca aproape ajung arnandoi de-odat in bisericA. Acolo, nevasta s'a ascuns dupA o icoan. Strigoiul dA s

punA mna pe dnsa, da cnd vrea s'o Inhate, numai de-odat


sfnta icoanA se prAvale in capul Strigoiului

ca un fum, si se duce, si dus rmne!

www.digibuc.ro

Strigoiull se face-

177

lar nevasta ceea i cu feciorul impratului rman, pentru cat


vor fi trit, apdrati de toat primejdia si pdcatul" (1).
A patra povestire o avem din jud. Botosani, In urrntoarea cuprindere :

uZice fiecare despre Strigviu cum it ajunge capul si mintea.


Ash, unul spune una, altul alta, i indat se aratd i chipul Strigoiului : e un mort inviat, care iesd in puterea noptii, si are
coadd, i fapturd de orn ca de-ai nostri, intocmai CUM fusese in
lume, inainte de moartea cea blestemdtd, si piere cnd cntd coginile, i attua tot deocamdatd.
coll
In felul acesta se spune curn erd un viu intr'un sat si ave o

fatd, care se daduse In dragoste cu un fldetu. Flcdul insd a murit, si fie ca 1-a ajuns un pdcat mare de-al lui, fie mai degraba
ca a trebuit s se implineascd un blestem strdmosesc, s'a facut
Strigoiu.

Fata n'a mai stiut nirnic de el, palm cnd, inteo seard, printii
ei nu eVau acasd, i rmnnd ea singurd-singuricd, stanse lumi-

narea si se culc.
Strigoiul intr ori In cas necuratd, ori in cas pustie. Dar casa aceea, unde dormi fata, er curatd. Si in astfel de case Strigoiul intr cte odata, dar numai cnd nu-i nimeni in casi. Altfel, el strigd afard la fereast, si are glasul si vorba Intocmai ca
si in vieatd. Deci prinse a strigh la fereasta. Fata, proast, deschizand usa, intreb :
Cine-i ?
De-acuma, haide cu mine !

striga flcul.

Si apucnd-o de mn, as desbrdcatd cum se afl, a dus-o


departe-departe, in tintirim, la mormantul sdu care acurn er deschis.

Intr inuntru !

Ii zise fetii.

Ba nu, bdit ; intrd dumneata inainte, cd eu aid tern 1zise ea.

El a intrat In morrnant i de-abitt s'a mai auzit and a strigat


iar4 cdtre fatA :
Haide mai repede !
Mai stAi, mAri bddit, sA-mi caut mrgelele, di le-am scdpat
'pe aicea !
(I) Dela $t. Vranceanu, corn. Andrei4, impArt. de fratele meu Vasile, corn.
Tepu, jud. Tecuciu.
T. Pamfile, Mitologie, J.

12.

www.digibuc.ro

178

Si a fugit fata, si a fugit inapoi, asa c pana sa sirnteasca Strigoiul ca ea-i furase mintile, ajunse la o casa cu lumina lasata 'n
jos si cu un mort intins pe lait. Pe mort il cliema Avram.
Fata, 112 mai stiind de frica pe ce lume-i, s'a ascuns pe cuptor
si s'a culcat, dupa ce trase zavorul la usa pe dinauntru.
N'a trecut multa zabavil si Strigoiul a ajuns-o din urma, c.
treaba Strigoilor: cnd se vor legh de capul cuiva, 11 cauta
si-1 neckjesc pretutindeni, si strasnic se mai sbuciuma dupa sufletul lui, ca sa-1 faca i pe el Strigoiu, vandut Necuratului. Deci
prinse a bate la fereastd, strigand:
Avrame, Avrame, deschide usa, Avrame!

Avram cel mort vol sa se scoale, caci era si el Strigoiu. Si


numai atunci, o giiz zice cocosului;
Cnta, ea' o prapdeste pe biata copila!
Nu, cnt tu! zise cocosul, CA nu-i randul rneu.
Atunci a cantat gaina si Avram cel din casa s'a risipit de n'a
mai ajuns sa deschida usa, si nu s'a ales nimic dintr'insul, precum nu s'a ales nimic nici din flacaul ce era Strigoiu, afara. Copila a scapat caci era buna la Dumnezeu, si de sufletele de acestea, nu se lipeste nici odata duhul necurat al Strigoiului !" (1).

A cincea povestire o avem tot din partea de miazanoapte a


Moldovii :

Erau intr'o vrerne Strigoi CAM frunza si iarb si Cate coarne


in putina. Si nu se astamparau, bata-i crucea, ci iesiau noaptea
intre oameni, parca aveau migorici (2). Umblau incoace si incolo cat umblau, pana cnd, satui de meleaguri, numai ce te treziai cu dansii la sezatori. Se chiama ca la sezatori se strange' lume mult din sat, mai ales flacai si fete, jar Strigoii isi puteau
implini tabetul, aducand cu clansii spaima i sugand ca lipitoarea,
snge omenesc.

Odatd, cand sezatoarea era mai in plinul ei, iaca vine tupilus,
oaspete nepoftit si bine primit, un Strigoiu. Da nu-1 stia nimeni
ca-i Strigoiu. Era doar in chip si 'n fptura de flack', frumos si
Inca sugubat DA el binisor buna vrernea, s'aseaza pe-o laita Ian(1) D. Furtnnk Vremzeri intelepte, p. 63 4 si Ion Droner, V. p. 11 2.
(2) Prin jud. Tecucht se zice
gniscurici, in pron. pop., intelegindu-,e prin acest cuvint
cari, prin foirea lor in ranii, ne1ini,tese pe cel
ce-i are.

www.digibuc.ro

179

ga fete si infra 'n vorbl, cum ii treaba flacilor. $i fetele. si toti


cei dela sezatoare gandiau de bun credint ca el ii un flcau
de-acolo din sat, care venise la casa unde se fkuse sezatoarea.
5i as, din una, din alta, Strigoiul prinde a spune polojnii si
jtii, mai tata, c radeau fetele, de-ai fi gndit ca-s altcev. Si
prinde a juch si-a sugui si a se harjonl cu dnsele,neastmpArat LI I

Cu alte fete isi gsi hrjoana cwn isi gasia, dar c'o fata de
lng dansul, Isi fAcea de cap si de ciolane!
5ezi binisor, bdita! Ce-ti faci de urit ?
Da el o pisca meren, fail milli, hotul, sa-i rupa carnea de
pc dnsa, nu alta!

Mei, badita! Te 'ntreci cu saga. Ce? Vrei sa ma gatesti


de zile ? se mai rasteste biata fat.

5'atunci, norocul ei, c'a scapat fusul jos. and sa iee fusul de
jos, ce s-i deie ochii a vede? Imprejurul fusului, coada Strigoiului. Si a zis ea, cum a fi putut zice, unei fete de-alaturi :
Lelita, haidem s fugim, ca iuhmanal ista-i Strigoiu.
Da fata cea de-alaturi, se luase cu ziva rstilui si n'a priceput
vorbele ei. S'atunci, degrab, iesa fata 'n tinda, cu chip ca merge sa-si duel 'n pod niste valuri de pan& $i as, cu valurile de
panzal In mana, s'a dus, sarmana, s'a tot dus inteun suflet si 'ntr'o spaim, pana inteun codru vechiu ca lumea si negru ca Ondul ei de spaima.
Iai cei dela sezatoare o asteptau. S'au asteptat-o, s'au cautat-o

degeaba [Ana cnd, deja un timp de vreme, au vazut ei si-au


vazut ca nu mai vine fata. Uncle sa fie ? Dumnezeu sfntul stie.
Din pamnt sa mi-o scoateti ! rkneste sborsit si cu ochii
incruntati in sange, Strigoiul.

$i de vreme ce n'o puteau scoate de nicaieri, cei de fata, c


de unde nu-i, nici Dumnezeu nu iea,s'a apucat Strigoiul si i-a
taiat pe toti 'Ana intr'unul. Le-a supt sngele, le-a svarlit ciolanele si carnea pe sub laite, iar capetele si cu gurile rnjite, le-a
insirat pe la feresti. Cine ar fi trecut pe acolo, ar fi zis c rad
flacii si fetele... $i pe urrna, dupa ce a insirat si matele mortilor
prin cuiu, zicnd ca-s margelele fetelor, se intinde la fuga, sj
dup o cale de drum, unde s'ajung? Ajunge In codrul cel ma-

www.digibuc.ro

180

re, unde ajunsese si fata, si mai mu$1ilind pe ici, pe colo, o zareste sub un tufan de fag. Zice:
Ce sezi aici, le1it ? De ce ai fugit dela sezAtoare ?
Dar fata, saraca, ash. se Inspaimantase, c i se legase limba In
gura si nu putek zice nici mac.
VAd ca esti fricoask lelita! Ci hai cu mine mai degraba
acasa, ca are sa-ti fie bine!...
Atunci, far s vreie, a intrebat fata :
Unde?
Aici in codru. Hai mai iute,striga Strigoiul.
$i ajungand ei la o borta In fundul codrului, a priceput fata
cA aceea-i casa Strigoiului, care-i zicek mereti sa intre ea intaiu.
Nu, nu vreau ; infra tu intaiu, baclita!
$i ask cata vreme Strigoiul a intrat In borta ceea, si a mai
maturat si a mai dirdicat, fata s'a tutors spre rasarit, si a pornit la fugA, dupd ce a batut binebine valurile de panza In guia.
bortii celeia.
In fuga si 'n desnadejdea ei, zreste sarmana fata o scnteie
de lumina In departare. Spre accasta scnteie de lumina s'a tot

dus Intr'un suflet, pana cnd iaca ajunge la o casa pustie. In cas, intins pe o masa si c'o faclie la capatiu, sede Uil orn mort,
cu mnile incrucisate pe piept. Ce sa faca biata fata ? Intra in
casA, i suindu-se pe cuptor, adoarme dusa de chin si de fried.
Si mult s'ar fi hodinit ea ask daca lighioana de Strigoiu n'ar fi
ajuns-o din urma cu napastea. Caci el, svarlind In sus valurile
de panza din gura bortii, a iesit afara, i foc de ciudA si de manie, a venit c'o falca 'n cer si una 'n pamnt, tot In urma fetii
pana la casa cea pustie. 5i-atunci, intrnd In cask s'a sculat in
picioare omul cel mort. $i s'au luat ei la bataie si la cinfilit, si
s'au intins, i s'au burzuluit, si s'au bontitnit, pana au cntat co-coii, ptia s'a trezit fata.
Am, lumnarea er stnsa, omul cel mort nu mai er nicaieri,
doar greierii daca mai triau a pustietate. incolo, nimeni, tipenie, dect fata i sfntul Inger pazitor. $i ornul, cel ce fusese
mort, i Strigoiul, cel cu chipul de flacau, s'au naruit la cntatul
cocosilor, ca amndoi emu Strigoi.
Trezindu-se Intr'o ask intunecime, fata s'a uitat Infricosata de

www.digibuc.ro

181

yreo trei ori prin casa, gindind ca-i la ea, si ca i se nalucise


cevh rau prin vis, a adorrnit moarta, fara grij, fara frica.
Ciicl s'a trezit ea desdedimineata si a vAzut atata frumuseta
ingrarnadita In fundul codrului, cand a auzit ash cntec de pasari, s'a minunat strasnic i s'a crezut In raiu. N'a stat mult la
cumpene si s'a pornit spre casa parintilor ei, cu chip ca sa-i akluc si pe dansii acolo. $i ash, ajungand acasa, a prins a spune
pe uncle a purtat-o Strigoiul i ce minunatie de fericire a gasit
ea in codrul raiului.
Parintii se uitau la dansa, i cuprinsi i ei de nedumerire, au
fcut semnul sfintei cruci. Fata lor atunci a intrat In pamnt s'a
cufundat in adancul parnantului i s'a facut Strigoaica. $i cum
pute sa fie altfel? Strigoiul o vrajise, iar ei ii plcuse prea mult
farmecul fericirii din codrul locuintii lui" (1).
In sfrsit, a sasea povestire este aproape o varianta a celei de
mai sus ; ea se aude prin Bucovina, in urmatoarea cuprindere.
n La un gospodar dintr'un sat a venit Inteo zi un bdiat, care
n'ave tata, n'avea mama, nici sti din ce sat e. $i erh sarac de
n'ave altcevh decat straiele de pe dnsul. Gospodarul 1-a luat
argat la dnsul ca s-1 creasca i sa-1 hraneasca.
Cand baiatul a crescut mare si a crescut i copila mare, si s'a
facut baiatul holteiu si copila fata, s'au dat amndoi In dragoste.
Femeia, mama copilei, simtindu-i, a zis catre barbat s-1 tipe de
langa casa, s-i plateasc pe cat a slujit i sa-i deie drumul, cA
de nu, i-a face o rusine, i s'a leg prea tare de fata. Omul i-a
raspuns :

Nu-1 tip, c eu nu cred, pan nu-1 voiu vede cu ochii


mei !

Omul s'a pus sal-i pazeasc, i nenorocul a vrut ca i-a prins


dati in dragoste. Dupa ce i-a prins, a chernat pe flacau In casa,
i-a pltit frumusel i i-a spus s nu-i mai van' picior pe lng
casa lui.

De-acola baietanul s'a dus prin lume, departe, ca s se poata


hrni, dar as departe, ca fata nu 1-a mai vazut un an de zile,
lute() vreme, flacul s'a imbolnavit si a murit. Dar fata nu sti
ce-i cu dansul ; ea tri tot cu gandul la el. Nu stih ce sa faca.
(1) D. Furtun In /on Creangli; VI, p. 202

4.

www.digibuc.ro

182

ce sa dreaga, pe cum sa-1 van.' macar odata. S'a dus la o baba


ca sa-I mai vada odata.
Baba i-a spus :

Eu pot sa-ti fac, dar daca el ii mort ?


Fata i rspunse :
ce-i face, numai ada-I s-1 mai vad odatil, fie mort,
fie viu.

Bine, eu ti-oiu face. Dar daca va veni la tine in seara dins nu te duci cu dnsul, ci sa te uiti bine la el, $i-apoi
vii la mine, sa-mi spui cum era.
laca vine flcul in sara dintai, calare pe un cal ca un nazdravan, vine la dnsa si o chiama:
Hai cu mine, daca ti-a fost drag de mine !
Fata i-a spus :
Nu pot s merg acuma cu tine !Ana mni sear; a doua
seara voiu merge.
Fata s'a dus pe urm la baba $i i-a spus curn a venir flacaul
acela la dnsa. Baba a intrebat-o :
N'ai dat sama : era tot a$ la fata cum fusese mai inainte?
Tot a$a, a raspuns fata, ba inca-i mai frumos!
Daca vrei s mergi cu dnsul, i-a zis baba, atunci du-te
de-ti leaga toate straiele tale, cari vrai sa le ieai cu tine, leaga-le
toate de capete, i cnd vei merge cu dnsul $i el ti-a spune,
poate, s te bagi undeva, zi-i nbaga-te tu Intaiu!".
Dupa ce fata
legat straiele de-olalta, ash cum a sfatuit-o
baba, iata CA se face $i seara, $i fata se duce la ocol, sa mulg.
vacile. La o vreme, iaca vede ca flacaul vine tot pe calul acelar
cind ajunge la poart, o striga. Fata lasa viteii sa suga la vaci,
nu-i mai trebue lapte, 1$i iea straiele, iesa la drum, si se
duce cu dnsul. S'au pornit.
Au mers cat au mers pe pmnt, apoi s'au ridicat amndoi In
vzduh, $i s'au dus peste sate, peste paduri, de nu $tiau in ce
lume se Infunda, [Ana au ajuns pe un camp. Acolo, daca au ajuns, s'au slobozit amndoi in jos, iar alu1 sa prpadit de dinaintea ochilor lor, i ei amndoi au ramas pe pamnt.
Acolo era o bort. $i a zis flaclul catre fata:
Daca ti-a fost drag de mine $i ai venit acuma dupa mine,
baga-te acoleh In borta aceea, ea eu acole traesc!

www.digibuc.ro

18:3

Ea i-a rilspuns :

Bag-te tu Intaiu, c. tu esti InvOtat pe aici, dar eu nu! Eu


ti-oiu da straiele !
Dup ce el s'a bOgat acolo, fata i-a dat straiele i p-n ce fldcAul a gtit de tras InlOuntru straiele, fata a fugit.

Un' s fug sA se ascund ? A vnt o cAsutA In carnp, unde


se zari o zare de luminit. Intr acolo, i cad intr, [vede] crt
nu-i nime Iii casA, nime, deck un mort pe lait. Ea, ce s facA.
atunci ? $'apuc s'A intoarne toate lucrurile din casa cu gura In
jos,linguri, strchini, ceaun, i cate hararntuturi mai sunt In casd la un Oran, toate le intoarn si-apoi pune zavorul pe.us5.
se ascunde pe cuptor.
Nu mult dupA aceea iacA aude CA vine fliicul dup dnsa.
Vine, si cnd ajunge la us, usa incuiatd.
Flcul strigA atunci :
Mortule, descuie usa !
Dar mortu-i rspunse :
Nu pot cA-s Impiedecat.
Striga flcul strachin, lingur

i catre toate, cate riciuri sunt


in casA, strig s-i deschida usa, dar ele toate rspund :
Nu putem, c zuntem inturnate!
Numai din ct opaitul de pe prichiciul hornului, care ardeh
in cash', acela nu era Inturnat. Flchl strigA atunci cAtre opait,
sa-i deschidA usa. D opaitul sA alerge la usO, dar cnd a sarit
de pe prichiciu, a picat jos si s'a spart.
Atunci a strigat el a doua oar :

Mortule, deschide usa !


Mortul se scoalA de pe lait, i tip ! tup ! prin casA, se duce
srind sA descuie usa. DupA ce o descuie, flkul intrA in tindA,
curn intr, se Intampl sA cnte un coco, i atunci amandoi
se lungesc In tindA tapeni, unul peste altul.
S'a Intamplat c aceia amandoi s fie Strigoi.
Dimineata, cnd au venit oamenii la casa aceea cu mortul, ca
la mort, au gsit doi morti In tind, i o fatA stand pe cuptor.
Pe urmA, oamenii se uit bine s vad ce morti s fie aceia doi.
Pe unul II cunosc: e omul de casA, dar pe al doilea, nu. Se duc
ei

i caut prin tintirim, intreab de oameni, poate Il cunoaste

cinevh. Ferit-a Duninezeu ; nu-1 cunoaste nimeni

www.digibuc.ro

nici In tinti-

184

rim nu gsesc vro borta, de unde si fi iesit. isi aduc aminte oamenu c. un flacau este ingropat in camp, de-o parte, nu in tintirirn. Se due oamenii acolo si gasesc borta, cuin a iesit de-acolo, gsesc i straiele fetii, toate rupte si batjocorite de dansul.
Se gandesc oamenii in tot chipul:
Curn a putut s iasa de aici ? Acela numai c'a fost Strigoiu ; n'a fost orn cum se cade.
Se ieau oamenii de-i bat Aims cu ushuviu in inirnll, si la celalt tot asa, c i acela era tot Strigoiu, i dupa aceea Ii ingroapa.
DuPa ce fata si-a venit in fire, s'a pornit sa vie acasa la tat'su. Si-a trebuit sa vie sapte ani de-acolo de pe camp, i !Jana
la casa ei; ash de departe a dus-o flacaul in cateva. clipe.
Ash a patit fata care voia in ruptul capului sa poarte dragoste
chiar cu mortii, i as au s pateasca toate fetele cari nu dati
pace mortilor s doarma!" (1).
Cand Strigoii nu reusesc cu dragostea, fac ura fetelor, ca sa
fie urite de lume i astfel s le pricinueasca cele mai mari nenorociri.
Uneori

Strigoiul sileste pe orn


jurueasca, la o mare nevoie, uce are mai scump",obisnuit copilul, care si acesta, la randu-i, se va face Strigoiu i va mnch oarneni:
nUn uncha i cu matus-sa, spune o povestire musceleanil,

n'aveau copii. Erau saraci si aveau doar o vaca. Mosul a plecat la targ s'o vanza si acolo a venit un musteriu s'o cumpere.
Ii da pe ea o desaga de bani, dar cu legatura s-i mai dea si
ce i-o fi mai drag pe lume.
Se gandeste unchiasul ca nu mai are altcev deck pe baba,
si-i fagadueste.

Baba, ins, acasa, nascuse o fat frurnoasa, si asta cresteh intr'o zi ca'n dou, si 'n dou, ca 'n noua.
La vrernea de maritat, s'a dus la biserica sa se cunune cu un
dar cand sa le pue cununiile, pica jos moarta.
Daca vad ash ai casei, o pun in sicriu i o duc in biserica, s
o pazeasca trei nopti in sir, cum era obiceiul.
Dar a doua zi paznicul era mancat. De cille ? nu se stia.
Daca vede imparatul locului, trimite mereu oameni de paza,
(I)

I. E. Torontiu, A fast o data..., Cluj 1912, p. 13

www.digibuc.ro

9.

185

dar toti erau mncati pAnA a doua zi. Atunci imparatul, pus pe
gnduri, trage sorti sA se ducA Ala pe care o pi& i a picat

pe un biet soldat, pe care II chemh Ion.


El se duce de vrcme in bisericd, se roagA lui Dumnezeu sA-I
apere, $i atunci vine un mo$ batrAn.
Mow le, ajutA-mi, cA nu $tiu cum sA scap !
lea, bAiete, ceasul Asta, i cnd o fi un ceas pnA la miezul
noptii, sA te pitesti dupA icoana Maicii Domnului, c acolo n'are
sA te gAseascA Strigoiul, care nu e altul decAt fata : ea se face
Strigoiu $i el mnncA pe toti paznicii.
BAiatul ascultA, i noaptea :

Unde e$ti, loane, sa te mntinc?


El n'a rAspuns, $i nu I-a gAsit.
A doua seara, cnd se scoald fata, el se ascunde chiar in sicriu. Ea strigA

it cautA, zadarnic.

A treia noapte rnowl iar it invatA:


lea evangh.elia asta, s'o tii pe piept, sA nu mi$ti, sA nu s orbesti, iar cnd vor fi trei ceasuri pAri la miezul noptii, sa te
culci lngA sicriu.

.A a fAcut $i fata l-a strigat zadarnic pAnA and au inceput


sa cnte cocosii, i atunci de-odatA s'a auzit : poc !
A plesnit Strigoiul din fatA $i s'a rAspAndit intr'o duhoare de
n'o puteai sufer ; iar fata, a rAmas vie, tanArA $i frumoasa!
Cnd a venit lumea a doua zi, i-a gAsit, pe soldat i pe fatA,
primblandu-se prin bisericA. S'au cununat amndoi!" (1).
Pe lngA aceasta aclAugAm cA Strigoaicele full mama cmpafiler, lund Intaia brazd ce-o rAstoarnA omul pe ogorul ski $i
aruncnd-o pe ogorul lor, ieau framusetea femeilor, fetelor $i
flAcAilor pentru ele i copiii lor i ,,usucA copacii in pAdure" (2).
Luarea manii dela vaci sau luarea laptelai, priveste, se intelege, pe Strigoii $i mai cu sama pe Strigoaicele vii, dela cari,
pAnA la femeile vrtijireare, poporul nu vede o depArtare prea
mare.

Prin Tara Hategului, Strigoiul care vrea sA iea mana unei vaci
pune sare in drumul ei, vaca trece peste sare i astfel laptele ei
trece la vaca Strigoiului (3).
(1) C. Rdulescu-Codin, Ingeral Romanului, p. 261

2.

(2) Cred. Rom. din Bucovina, ImpArt. de d-na El. Voronca.


(3) Densuvanu, Grain! din Tara Hategidui, p. 107.

www.digibuc.ro

1S6

Prin Bucovina, dupa spuse, se crede ca pentru luarea manii,


Strigoaicele ieau baleg de vaca, o rup in jumatate $i apoi descanta, sau ieau surcele din poarta ornului cu vita, merg in camp,
cu un ccipiistru de string roua $i apoi slobod laptele din capdstru (1). Pentru a-$i fed vacile de Strigoaice, femeile i$i presara
vacile, la Sf Gheorghe, cu mac (2).
Prin unele prti, ca sa" poat prinde Strigoicele cari ieau mana
vacilor, unul iea $ili pune in cureA (serpar) in intaia $i a doua

zi de Pasti, lingura cu care s'au intors oule ce s'au inrosit, apoi se suie intr'un copac $i priveste intrarea in sat a ciurdei
dela psune. Unul ca acela vede foarte bine toate Strigoaicele
in ciurcl iar pe cea mai mare o vede calare pe taurut satului.
Strigoaicele indeamna pe cel din copac sa se dea jos, el Ins,
nu trebue sa le asculte, caci le poate prinde $i poate face din
ele ori$ice (3).
Credintile acestea le intalnim $i la Ratenii din Bucovina (4).

Iat $i o povestire tot din Bucovina:


,,Un Hutan l-a invatat pe A. cum sa cunoasc care e Strigoaica in sat. Tot postul mare sa zica in fiecare zi Tat& nostru
nii Crezul, apoi in ziva de Pa$ti, s nu vorbeasca la Inviere,
mic, nici ,,Hristos a inviat !", s nu zica, caci Strigoaicele se vor
pune pe langa dansul ca sa-1 faca sa vorbeasca. Tocmai cind
preotul va zice a treia oar ,,Hristos a inviat !" sa raspuncla $i
el. Atunci le va vedea pe Strigoaice cu donita in cap, $i cu siti$ca legata de picior, caci cu acestea ieau Strigoaicele frumuseta
femeilor $i mana dela ori$ice.
Atunci o s le zica:
(1) Densuseanu, Graiul din Tara Hafegului, p. 107.
(2) Ibidem.
(3) Marian, Siirbdtorile, III, p. 96.

(4) D. Dan, Rutenii din Bucovina, p. 14 5. ',S.! Gheorghe S2 crede a fi pe lupi


i aparatorul dobitoacelor, de aceea Rutenii, in preseara zilei de Sf. Gheorgher
inseamn usile gospodarilor cu dohot si pun inaintea intrrii la grajd grdpi,
ca i Romnii, cu coltii in afara, ca Strigoaicele sa nu poat infra acolo si
lua laptele dela vaci. Se crede, adica, c in acea noapte Strigoaicele se aduna
ne hotarele satelor, unde joac. Vacile se pot fell de dnsele, dacd se presara in
grajd nuic, pentru ca Strigoaicele, carora ie place macul, trebue mai intaiu sa
c uleaga toate firele de mac imprastiate, ceeace dureaza 'Anil in zori, si apoi
mi mai au timp s ajungd la vaci, spre a le lu laptele".

www.digibuc.ro

187

Eu v cunosc!"
In noaptea de Sf. Gheorghe, Strigoaicele se ung cu $moaki
se duc pe cahl. Cine vrea sa le vad, cnd vin la grajd, sI
mearg dup dnsele, s puna dou pluguri alinuri si deasupra
plugurilor o grapa, i s treac pe sub ea ca s se poatil face si
el in orisice, si shi se duc nevzut dup Strigoaice. Poate chiar
s stea si sub grap, cAci Strigoaica nu-1 poate vede acolo si
cu chipul acesta o poate prinde.
Altii, spre a-si ferl vacile de Strigoaice, pun grapa in usa
grajdului, cci de grap, Strigoaica se teme si se intoarce indart. Stpanul grajdului s fie ascuns dup 41, si cnd va vedeh
c Strigoaica o iea Inapoi, s o alunge si s o loveascA pe
spate cu un barcinar de mire, c`aci astfel fcnd, o prinde.
Altii spun ca ace grapd trebue fcuta inteanumit chip, si amime incepndu-i lucrul la Sf. Andreiu i sfarsindu-i-1 la Sf.
Glieorghe.

Un orn a fcut astfel si s'a pus de paz, dup grap, in grajd.


Vede CA vine o nultd i face cevh la ulgerul vacii. El, cum aveh bard, ii taie labele. Cnd vine dimineata in cas, peretii
plini de snge. Se uit la femeia lui, pe cuptor, si-o vede cu
copilul in brate, dar fr maini.
Mi-ai facut-o!zice ea.
D'apoi tu ce-ai cAutat In grajd?
Aduceam man pentru vaca noastr!
Ele spun 61 nu-s intru nirnic vinovate, de ceeace fac, cc
ash li este dat si musai trebue s se dun'. Dac pe o femeie
StrigoaicA ar opri-o brbatul su de a se duce, 1-ar sfasi in bucti (1).

Altii ung o roat, tot spre Sf. Gheorghe, cu tiimaie neagr si


o pun in us (2).
Prin unele prti din Transilvania, cu privire la luatul manii
dela vaci, se crede urmAtoarele :

Daca vaca, in loc de lapte, dd sange sau nu se las

s fie

muls, atunci proprietarul vacii, ca s afle cine e acela care i-a


luat laptele, nu are de a face altcevA, decht lucrul urmtor. Primvara, s ias la pdure si ,Farpele pe care I-a vedeh mai.
(1) Cred. Rom. din Bucovina, imprt. de d-na E. Voronca.
(2) Voronca, op. cit., p. 785.

www.digibuc.ro

188

inainte de Sf George, care sarpe e verde si cu flori la ureche,


la sispele acela sh-i taie capul CU un ban de argint, o bucatit
de 40 bani, sau o bane*" (pitul) austriaca de 10 sau 20 cruceri ; capul sarpelui
poarte nouh. zile In serpar, si dupd aceea s pue In gurII un cdtel de aiu (usturoiu), sd-1 shdeasch In
grdin, si dup noud spfmni va face frunze. Atunci s-I scoatd din pmnt si
puie in phlArie ca pe o floare.
Dimineata, inainte de a scoate vitele la pdsune, sII iasd deldturea satului i sd se aseze la un loc ascuns, apoi va vedeh Strigoii chlrind pe vach. Lucrul acesta trebue fcut ash in cht sd
nu fie vzut de nimeni. Aflnd odath pe Strigoiul care i-a furat

laptele, nu are s fach. altcevh., MCA, cnd mulge vaca, s-si facd
cruce
pronunte de trei ori numele Strigoiului. Atunci Strigoiului i se iea puterea i in scurt timp moare" (1).
Prin unele parti din Transilvania se crede cd Strigoaicele

-urnbl mai ales In noaptea de Siin-Oiorgiu ca sd iea laptele vamana gralui i chiar puterea oamenilor. Pentru aceea, In
preseard, fiecare orn pune In poart si la usa grajdului chte o
cloamba de rug, adic hikes, ca semn ca acolo nu pot intrh.
Strigoii. Cine va sta in noaptea aceea in gard, sub o grap cu
dintii de fier, va pute vedeh si prinde Strigoii.
Cine va prinde la Ziva-crucii un sarpe If va omori
va pune in gur un smbure sau un catel de aiu, sh.-1 pund apoi sub
pragul usii, s. Incolteasch In gura sarpeIui. Apoi acel aiu sh se
pund In pldrie, si acela s se suie In tunul bisericii, cnd vin
oamenii, si va cunoaste pe cei ce sunt Strigoi (1).
Femeile Strigoaice de prin Ungaria ieau un bcif de snger
fcnd semn chtre vacile bune de lapte, zic:
De aci putin, de aci mai mult, de aci tot!
Pe bat fac attea crestAturi dela cte vaci au luat laptele. Acash, incunjur vaca cdreia vor s-i daa laptele luat, i despletite ,
zic urmdtoarele cuvinte :
Nu iucunjur cu btul acesta vaca mea, ci mana dela vacile insemnate pe rdvasul meu. S vind laptele dela ele la vaca
mea; sh fugh laptele dela ele, precum fug oile de lupi i ghinile
tie uliu
(1) $evitoarea, III, p. 133 4.
2) Gorovei, Crediati, p. 311.

www.digibuc.ro

189

Vraja o zice de noul ori, atingnd vaca cu btal pe spinare.


Apoi incunjurd casa i fntna din ograd, de este, de 3 ori cii
batul In mn.
Cind vine cireada de vaci, Strigoaica iea un brus de sare In
calea vacilor, il pune sub o piatr
o d vacii ei in trate, ori goal.
Ca s-si fereasel vacile cu lapte de Strigoaice, unele le tin incuiate trei zile dup ftare, iar cnd le scot afar pun pe cte
o fat de 14 ani sa le inconjoare de trei ori, avnd vitelul in
brate.

Prin Bucovina, Strigoaica i leag o strecurdtoare de un picior


si mergind la vaca a crei mana vrea s'o iea zice :
Sovarv,
Sovarv,

Donita cu viirv!

Aceasta insil trebuie s'o fac inainte de miezul noptii.


Alte Strigoaice fac lucrul acesta tot In ziva de Sn-Georgiu enstritratoarea, pe imasul vacilor cu lapte.
Pentru a fi ferite de Strigoaice, vacilor a ft li se leaga de
could o bucat de postav ras, care cuprinde grdlt, twiiie, piper
i sare (1).
Prin alte prti, tot spre acest scop, a pa cu care se clteste doninta, dupa ce s'a desertat de lapte, se toarn pe gunoiu (2).
Prin altele In seara de Sf. Andreiu, femeile inconjoar vacilemuleitoare cu mac, cum merge soarele, imprstiindu-1 imprejurul
lor, de-asemeni dup cum merge soarele (3).
Strigoaicele se alung cu sgomote de bucium, cu crengi de
rug, cu cari se impodobesc ferestele i usile caselor sau cu leustean, boz ori pelin descntat. Prin unele parti se pune rug de
mdciese, hodolean sau rostopascd, cci acestea au putere impotriva
Strigoilor, al cror cntec este acesta :
De n'ar fi hodolean,
i rostopascd,
Fiere-ar lurnea toatd-a noastr!
Hodolean

(1) Gorovei, Creding, p. 345.


(2) Ibidem, p. 349.
(3) Ibidenz.

www.digibuc.ro

190

Prin alte prti, tot spre acest scop se folosesc i spinii, iedera,
slia verde, usturoial i alte lucruri (1).
Impotriva Strigoilor cari ieau mana vacilor se folosesc felurite
descntece, din cari dm in cele ce urmeaz unul care se aude
prin Bucovina:
Luatu-s'au StrigeIe
$i Scorpiile,
Siimbt desdimineata,
Pe carare rourata,
Pe carare necalcata,
Iniutate,
$i'n focate,
Cu cutite

C'acolo-i un peste mare,


De acela s sa apucati !
$i aceluia sa-i luati

Ascutite,

Pe carare necalcata,
Suprate si seal-bite,

Hrana,

$i mana!
Sambata desdimineat,

S'au luat
Pe carare rourata,

Sa iea dela vaci hrana


$i mana
Nime'n lume nu le vede,
Nime'n lume nu le-aude,
Numai Maica Domnului
Ce sta'n turnul crului,
Numal ea ca le-a vazut,
Numai ea le-a auzit.
Cerga alb a intins,
Ca lea lor ca le-a cuprins,
Si din gura ca le-a iis :

C'au fost de Strigi pangarite.


Nimen'n lume nu le vede,
Nime'n lume nu le aude,
Numai Maica Domnulm
turnul cerului,
$i ea cum mi le-a vazut,
Din gura ca le-a vorbit:
Unde mergeti, vacilor,
Suparate i scat-bite?
Mergem dup.1 hrana,

$i dupa mana,

Unde mergeti,
$i incotro v duceti ?
Voi Strigelor,
Voi Scorpiilor,

Ca Strigele
Scorpiile

Ne-au luat hrana


$i mana

Iniutate,
Si'nfocate,

Cea'ndulcita
Si zaharit,
Ce ne-a fost dela Dumneieu dai uita,

Cu cutite,
Ascutite ?

Noi mergem

$i ne-au ldsat numai zerul,


Sa nu ne pear vitelut.
Maica Precista a rdspuns,
$i din gura ash le-a zis :

Sa

Dela vaci hrana,


Si mana,

$i sa le lsam numai zerul,


Sa nu le piard vitelul.
Voi Strigelor
$i Scorpiilor,
Inapoi v intoareti

$i'n mare s v duceti.


Duceti-vii voi In mare,

(1) lbidem:

Inturnati-va voi
Inapoi,

Ca' eu hrana
$i mana

Din toate partite voiu luk


$i voila voiu da.
De-a fi in codru ratacita,

preseara Sfntului George se pune pe tomurluciul portilor

www.digibuc.ro

191

De-a fi'n cornul gardului oprita,


De-a fi'n cuptoarele Strigelor bgata,
De-a fi'n oalele Strigelor turnat,
De-a fi'n legaturile lor legata,

Eu din toate padile vomit 14


Si voua \mitt da,

Si voiu pune-o'n coarne,


Din coarne'n piele,
Din piele'n vine,

Din vine'n ne,


$i din tuite'n donit! (1).

Incheiem aceste credinte cu urmatoarea pox estire deasemeni


bucovineana:

0 baba' din Strojineti aveh lapte ca dela 10 vaci, dela vaca


ei. 0 femeie a rugat-o sa-i indrepte i vaca ei. Baba a luat wit
de al ei si de al femeii, si 1-a aruncat in apa. La untul babii
s'au adunat o multime de serpi, soparle, viermi, dihnii, si-1 trageau, dar al femeii, numai pestisari cei din apa.
Vezi ?zice baba ; ash au sa m. traga pe mine serpii pe lumea cealalla. Daca vrai s pate5ti tot ash, ti-oiu face !
Ferneia n'a vrut"! (2).
Mania Strigoilor sau Strigoaicelor nu se arat numai impotriva
cutdrui om ci
impotriva lurnii, indeobste. De aceea, ei cautri
s aduca pgubiri mii multora, de odata, i una din aceste pagubiri este oprirea ploilor, i ca urmare, Inceperea zilelor de seceta.
,,Strigoaicele, ieau roua, cci oamenii uit de Durnnezeu" (3).
Ca sa fie seceM, Strigoicele vii se feresc de a se scaldh, caci
de indat ce ar intr in ap, ploile ar incepe s curga. Mai mult
chiar, cand Strigoicele vor s nabotasca Innecurile asupra lumii
ele se arunca in apd cat de des, si cat de adanca ar fi apa, caci
nu li-i teama ca se vor innech., de oarece lor
dat sa pluteasca intotdeauna de-asiipra apelor.
Ca sa opreasca ploile, Strigoaicele pun inteo strachina tot
soiul de grane, de-asupra aseaz samanta de cdnepei, un ou, i
din toate acestea fac o turta. and vor sine turta aceasta pe cuptor, va fi secetd; daca vor tineh-o la udeal, indata se vor slobozi ploile (4).
Secetei se intampla i atunci cand moare o Strigoaic sau un
portitelor, apoi pe la grajduri, brazde cu iarba verde si crengi de rrichitil, erezandu-se c facandu-se astfel, apoi... Strigoaicele nu pot sti idt somnul copiilor,
visul fetelor i norocul
(1) Acestea si altele, mai pe larg, in Madan, Sdrbatorile, III, p. 296 24.
(2) Ion Crewzgei, VI, p. 106 9.
(3) Voronca, op. cit., p. 866.
(4) Ibidenz, 861.

www.digibuc.ro

192

Strigoiu, si tocmai aceasta este un mijloc de a sti dac5 este sau


nu cutare orn Strigoiu. De este Strigoiu, se va face cu dnsul
ceeace vorn vede. (1).

Se dd chiar cazul unei fete Strigoatce In Z5rnesti.


Prin unele parti s.e crede cA tot spre a oprl ploile, Strigoaicele full luceafarul; inteadevAr, se zice c'd ploile contenesc, dar
Incep grindinile (2).
Prin Bucovina este pe-alocuri datina ca vornicii sti ductl pe
oameni sA se scalde la vrerne de secetA, ca astfel, Intamplnduse printre dnsii un Strigoiu, sA se deschidd cerul pentru
ploaie (3).

Un alt neajuns ce-I aduc Strigoii este si acela cA ei mnncA


soarele i mai ales tuna. PitnA acolo, Strigoii, si aici se confundI cu Svdrcolacii, se suie pe firele toarse de femei nosptea, far
lumnare, (4) sau pe ata rtisucita de oameni, Duminica (5).
Din jud. Vlcea, avem urmtitoarele sire cu privire la Strigoi
Wircolaci:

Sun, Vdrcolaci vii, cunoscuti de oameni. Pe acestia li btinuesc ei, dupa figura lor palid i uscatA, dup5 adncul lor sornn,
in care, cred ei, sufletul le iesA si merge la lunA de incepe s'o
mitnnce. Se crede cA nu numai In timp de eclipse (lntunerechni), mnnc5 Vrcolacul luna, ci i cnd discul lunii este roseetec, armiu. uSngele lunii", cred ei, scapti. atunci pe la chiotorile gurii Vrcolacului si se revars'l peste tot discul ei.
CtInd sufletului de Vrcolac Ii vine chef sti. mnnce putin din
lund, omillui, care are un astfel de suflet, ti vine Intaiu o picoteald, si apoi o nesabuit poft de somn, de par'e n'ar fi dormit o sApanitina de-arndul. Sufletul ti sboar5 atunci la lund si
el rAmne ca i mort. Dad.' scoli sau misti pe Vrcolacul adormit,
el rtimne adormit pe veci, c5ci sufletul revenind din lungul sAu
drum, nu mai g5seste In acelas loc gura prin care a iesit, ca sti
poatA reintr. (6).
(1 ) T. Burada, Intnorindatarea, p. 54.
(2) Voronca, op. cit., p. 865.
(3) Culegere din Vicovul de sus, impart, de d-1 P. Cfirsteln.
(4) Idem. Voronca, op. cit., p. 1070. Candrea, Densuvanu, Speranp, Graial
nostra, I, p, 297. Academia Romna, Ms. no. 3418, p. 109.

(5) Denstwanu, Graial din Tara Hafegalai, p. 101.


(6) G. F. Ceaupnu, op. cit., p. 100 1. Cf. aici, p. 132, nota 9.

www.digibuc.ro

193

In treact, am artat chipul cum omul se poate fed de Strigoi.


Aici Il intr.egim.

In zilele cnd se $tie c umbl Strigoii, la Andreiu de larnei,


mai ales, s mnnce toat lumea usturoiu, s se ung pe la
toate incheieturile cu usturoiu, s ung crucile ferestelor, usile,
gura cuptorului, trasii portilor, coarnele vitelor $i in deob$te
toate lucrurile din gospodrie cu ustaroiu, cdci de usturoiu
Strigoii fug in toate prtile.
Unii Strigoi chiar intreab pe cei din cas :
Ati mncat usturoiu ?
Oospodarii, cu toate c au mncat, trebue s tac, spre a nu
fi pociti (1).
Prin Bucovina se spune c ude Strigoiu, de care se teme
Dracul, s te feresti purtnd usturoiu i tuna de orz cu tine" (2).
Prin jud. Dorohoiu, in noptile acelea ale Strigoilor, se crede c
oamenii nu trebue s doarmd, ci s spun povesti, fr curmare.
aceasta s'o fac mcar pn la cntatul cocosilor. Strigoii se fe2
resc de locurile unde se spun povesti (3).
La Alexti, femeile de prin Transilvania ieau o oal, o umplu
cu jar, pun de-asupra tmdie sfintit i sneapein (4), $i astfel afum casa de trei ori, ca s fie ferit de Strigoaice (5).
La Sf. Gheorghe, flcii ud fetele, pe de o parte ca s nu ailp a suferi nimic dela Strigoaice, iar pe de alta, ca nici ele s
nu se fac Strigoaice (6).
Bihorenii, la Arminden, ies afar i strig :
Auzi, m ?

Aud, mirspund altii.


--Cine-i Strigd,
Dracu-1 friga

Pe frigare
De cea mare!

(1) $ezdfoarea, I, p. 245.


(2) Cred. Rom. din Bucovina, Impiirt. de d-na E. Voronca.

(3) Ion Creangd, VII, p. 24.


(4) Pinus Mughus Scop.
(5) Marian, Sdrbdtorile, II, p, 207.
(6) Ibidem, III, p. 279.
T. Pamfile, Mitologie, 1.

13.

www.digibuc.ro

194

Se rosteste apoi a doua oar, socotind Cal astfel fcnd,


goii se vor alungA.

Stri-

Numele de Strigoiu" nu trebue pcmenit nicicdai, si mai


ales noaptea, cki celui ce-i rosteste numele, se Intmpl s-i 11sar indat inainte, si ct ar clipi, s-I drme. Cnd omul ins,
este nevoit s-i pomenease numele, sil zicA: nusturoiu sub limbA" (1).

In jurul acestora, iat o povestire:


Er o femeie care n'ar fi mncat usturoiu, Doamne fereste,

si

nici pe pat asternut,pe perin si licer,n'ar fi dormit. 0 alt


femeie a bAgat de sam -c in toed dimineata asternutul er

nestrans Acea femie s'a pus s vad pricina, cci sedeau amiindou sub acelas acoperemnt. Si-a luat o lumnare aprins si a
intrat pe la miezul noptii la ea in cas. Acolo a vilzut-o cum

donna pe laita goal, desbrkat si de amas; ave

o coadei

lung de-un cot. Strigoaica, de indat ce a simtit lumin In cas,


iute a srit si s'a repezit la ferneie:
Ce-ai venit pe la miezul noptii cu lumnarea? a Intrebat-o.
Iar ferneia i-a 1---ispuns:

Usturoiul are cruce si eu am cruce In frunte!


cu care
cuvinte a si indeprtat-o. Noroc cil i-a venit In gnd s spun
cuvintele acestea, cci dac faceA, Strigoaica ii suge rnumaidecat sangele, si nimeni nu i-lar fi stiut pricina mortii ei (2).
lat si o alt povestire in care se arat chipul cum dou femei
au scApat de niste Strigoi:
.0dat mergeau la drum o bab cu fata ei, si trziu, noaptea, au ajuns inlr'un sat. Au vzut la o cas lumin,numai acolo el-A lumin in tot satul,si au intrat. Da baba, cum a intrat
In cas, a cunoscut 01 brbatul si femeia sunt Strigoi.
Vede c-i prpdenia bor. Ce s fac? Rugkiune, in cas la
Strigoi, nu se poate spune, c ar fi omorit-o. Scoate pnea si
zice:

Doamne, cum e de muncit pnea, c mai intitiu sameni


popusoii, pe urm ii prsesti de dott ori...
Taci, bab.!zice Strigoiul.
(1) Cred. Rom. din Bucovina, 'Mil-art. de d-na E. Voronca.
(2) Aceia loc, de aceea.

www.digibuc.ro

195

Eu nu zic nimick da zic cat e de muncit panea I


.tai popusoii, Ii desfaci si-i pui in cosnit!...
El iar sti ig la bab; ea spune ca i intaiu.
Si-i scoti iarna, si-i desfaci,

Pe ur-

pui in saci...

El iar strigl; ea spune mai departe :


5i-i duci la moark
macini,
plmdesti, i dospesc,
si-i pui in cuptor, si se coace panea, i apoi o mancm.
Atunci a rupt o buctic de pane si a mancat.
Se culd. ele, dar baba nu doarme. Vede cum se scoal Strigoii
pun foc in cuptor. $i zice el femeii:
lea tevia, pune-o in urechia fetii,
trage tot Sangele in
-covat.

Strigoalca a fkut asa: a cernut fin de grau, si-a fkut trei


Aurte si le-a pus in cuptor, s se coac. De bab nu se putea apropia. pentru Ca' clela ea le mirosia a usturoiu, pentruc spusese
jumtatea cea de ragiiciane.
Dup ce au pus turtele in cuptor, s'au culcat. Baba s'a sculat
a luat fata subsioar si cele trei turte, i la fugal! Fata era
rnoartd. Ea tot i-a Mg-at Cate o bucatical de turt in gurk pan
le-a gtit, si fata a inviat.
Unde suntem ?a intrebat fata.
Nu mai intreba.; hai degrabk s fugim, c-ti voiu sriune pe
urrn.
$i asa au. scApat" (1).

Ca si Diavolii, Strigoii se tem de copii; de aceea, la Ajunul


Crkiunului si spre Sf. Vasile, cand copiii umbl cu colindatul, pe
lume nu se afl picior de Strigoiu (2).
Trecem la artarea mijloacelor prin cari Strigoii ce ies din morminte sunt Infranti. Dintre acestea de bun sam c o nouil cetire a randuelilor inmormntrii de cAtre preot, cum se foloseste
prin unele pa."rti oltene (3) sau sfintirea oaselor la desgropare,
unde trebue s punem originea acestei datine,sunt cele mai
brande.

Celelalte mijloace sunt curnplite.

Cand inteo familie mor prea multi insi pe rand sau de-odatk
(1) Voronca, op. cit., p. 198 9.
(2) Jud. Suceava.
(3) Impart. de d-1 N. I. Dumitracu.

www.digibuc.ro

196

sau numai doi insi, unul dup altul (1), cnd mor vitele oamenilor (2), cnd nu mai conteneste seceta, cnd s'aud trgnd dopotele dela biserid, de bun sam d este un Strigoiu sau
sunt mai multi Strigal In acel sat, cari trebuesc nirniciti (3).
Cea mai priincioas intmplare ar fi s se gseasc trupul mortului neintrat in mormnt, fiind apucat de vreme Ind pe lumea
noastr ; un astfel de Strigoiu nici nu trebue s se mai ingroape (4).
Aflarea Strigoiului se face in chipul urmAtor :

Intiu se cerceteaz cu de-amruntul ca s se vad care morinnt este scufundat: dintr'acela va fi iesit Strigoiul, in locul cliruea s'a prbusit pmntul.
Dac nu sunt morminte scufundate, se cerceteaz ptnntul la

dptiul lor ca s se vadd dad nu sunt gratri, pe unde sufletele Strigoilor se pot strecur, ca s se intruchipeze apoi pe pmnt (5).

Credinta aceasta o au si Francezii (6).


Fiind ins cli unii Strigoi, dup ce ies, Ii netezesc bine mormntul si nu li se mai cunoaste urma, pentru a-i afl, se ung
crucile dela groap cu miere de albine, seara, iar a douazi se ca-

ut ca s se van' dacrt mierea mai este pe cruci sau nu. Dad_


(1) Seilitoarea, VIII, p. 15.
(2) Ibidem.

(3) G. Cosbuc, Ziarul unui pierde-varli. Din bucata Strigviul, care nu corespunde in totul credintilor populare, o strof :
El intr'n sat, iea drumul peste vale,
Incep s urle-a moarte calni 'n sat
Si fug spre usi de tinzi, ferind in cale,

In turn un clopot limba url' a jale


Un dang infiorat.
(4) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.
(5) Cred. Rom. din Oltenia, imprt. de d-I N. I. Dumitrascu : se mai duc la
mormant, i dac gsesc vreo gaur langa stalp, cat sarpele de larg, este un
semn, fiindc pe-acolo ies el (Moroiul).
(6) Revue des traditions populaires, XVIII, p. 466 7 : ,,Les feux follets des
cimetires, que nos paysans appellent Revenants, taient fort nombreux autrefois, dans certain champ du repos, parce que, prtendait-t-on, le sacristain de
l'endroit, introduisait dans le cercueil, un tube dont l'orifice mergeait au-dessus de la tombe. Par ce canal, les gaz phosphorescents, se dgageant du cadavre
en putrefaction, arrivaient au contact de l'air, s'enflammait et l'elme du mort,
selon la croyance du Bocage, prenait la forme d'un fontme blanc".

www.digibuc.ro

197

-nu mai este, e semn ca Strigoiul a lins mierea, i atunci, trebue


.dires, adid desgropat si fcut cu dnsul dup dating. (L).
Prin alte prti se pune mieiu pe la duffle mormintelor. Dac
Tnieiul piere pn a doua zi, este semn ca Strigoiul 1-a man-cat (2); pe alocuri, aceasta se faee de mai multi oameni Inteo Sam-

bad seara iar cercetarea a doua se face Duminid. dimineata (3).


Dad nici cu chipul acesta nu se poate afl. mormntul Strigoiului, se caut un hdrmdsar (4) negru, fr." un fir de Or alb
mcar (5),alte ori, unul cu totul alb (6), incaled unul pe
dnsul, d ocol cimitirului de trei ori, i apoi incepe s.' treac
peste morminte. La care mormnt se va -oprl hrmsarul i va
nechezA (7) sau nu va vol s tread cu nici un chip, acolo se
crede
locasul unui Strigoiu (8).
Prin alte prti, incercarea aceasta se face cu un taur, care se
duce ca s." tread peste morminte (9).
Prin altele, se duce un cocos negru. La mormntul Strigoiului,
cocosul se opreste i cnt (10).
In sfrsit, prin alte pirti, se iea un getscan i se mn peste
rnorminte. La mormntul la care gscanul se opreste i fsie, se
crede intr'adevr d este Strigoiul (11).
Indaa ce s'a aflat mormntul unui Strigoiu, cel bolnav,cel
ce crede c Strigoiul i-a supt
pmnt din mormnt
pune la inim., ba mai bea i cu ap, avnd ndejde c astfel se va face bine (12).

(1) $ezdtoarea, VIII, p. 18.


t(2) Creci. Rom. din corn. Catane, jud. Do lj, imprt. de d-1
(3) $ezdtoarea, VIII, p. 21.
(4) Cred. Rom. din corn. Catane, jud. Do lj, imp'art. de d-1
$ezdtoarea, VIII, p. 15 si 19.

t.

St. Tutescu.

t. St. Tutescu.

(5) Ibidem.

(6) Cred. Rom. din Oltenia, imprt. de d-1 N. I. Dumitrascu.


(7) Cred. Rom. din corn. Bizgrei, jud. Romanati, impart. de d-1 AI. Saint
Ceorges.
(8) $ezdtoarea, VIII,
(9) Ibidem, p. 20.
(10) Ibidem, p. 19.

p. 15, 19 si 21.

(11) Cred. Rom. din corn. Bazgrei, jud. Romanati, irnprt. de d-I Al. Saint
Ceorges.

abilupl, I, no. 11 12, p. 25.

www.digibuc.ro

198

De cele mai multe ori insa, trebue cautat in sicriu, ca sa se


vada inc mai bine, daca mortul ingropat acolo este sau nu Strigoitt.

Semnele dupa cari se cunosc ca mortii din sicriu Knit Strigoir


vor fi urmatoarele:
Peirul pe care 1-a avut la ingropare, le pica, i In locul lui
crqte altul mai mic, dupa unii, mai lung, dupa alte credinti (1).
Unii Strigoi au gura roie ori moredie chiar (2).
Dintii le cad i in foe le cresc altii mai marunti (3), iar dupa
alte credinti, coltii li se fac mai mari, din pricina multului sange
ce sug (4).
Strigoilor morti le crqte coada, de se face cat un biciu (5).

In loc de picioare, au copite ca de capra (6). Inlauntru, estetutors cu fata in jos sau pe-o coast.
Daca AA Dumnezeu" i un astfel de Strigoiu este aflat, apoi
s'a sfarit cu el!" Oricurn, trebue mult bagare de mina', caci
daca Strigoiul nu este dovedit, el aduce moarte cumplita in intreaga familie a lui (7).
Desgroparea se face fra ca sa tie cineva In sat. Daca insa
Strigoiul se arata i altora in vis, nu se mai desgroapa (8).
Une ori desgroparea se face fara incercarile de mai sus, cand
lumea este bine incredintat c acolo locuete Strigoiul. In acest
caz, Strigoiul nu se mai desgropa la 5 ani, cum este obiceiul, ci
la 6 saptamani.
La desgropare, pentru unii Strigoi se crede ca este deajuns o,
singura cetire a randuelii de catre preoti (9); de cele mai multe
ori insa, aceast cetire nu are nici o putere.
Ca sa i se nimiceasca puterea Strigoiului, i se bate in inim
.

un par de stejar, de tisii ori de frasin (10), se inteap cu o fri


(1) $ezdtoarea, VIII, p. 15 i 21.
(2) Cred. Rom. din Bucovina, impart. de d-na E. Voronca.
(3) $ezdtoarea, VIII, p. 21.
(4) Cred. Rom. din Bucovina, impart. de d-na E.. Voronca.
(5) Idem.
(6) Idem.

(7) $ezdtoarea, VIII, p. 19.


(8) Ibidem, p. 18.

(9) Vezj nuvela Casa rea in flacdra, III, p. 268..


(10) Cred. Rom. din corn. Tepu.

www.digibuc.ro

199

gare (1), cu Ufl cuiu (2) sau un cutit (3) ramnnd astfel ca
fie pe viitor legat de sicriul in care a fost ingropat si sA nu mai
iasa din mormnt, pentru sviirsirea nelegiuirilor.
La aceast injunghiare sau intepare trebue multa luare aminte,
caci inima Strigoiului se pitula ca s nu fie intepata (4).
Dupa uncle credinti, baterea parului trebue sa se facA prin sezut (5).

Odata cu inteparea, se crede prin jud. Tecuciu ca. este bine


ca in sicriul Strigoiului sa se punA si trei capatini de usturoill (6).

Altor Strigoi li se bat cuie pe la incheeturile mnilor si picioarelor, sau In burt (7).
Altii se infiereaza dupA cap (8).

Unii Strigoi se spintec in douA cu o coas, se fierbe yin, se


toarnA peste ei, i astfel se ingroapa din nou (9). Alte ori li se
opAreste numai inima in vin (10).

Altor Strigoi, dupa ce li se spinteca burta, li se scot ficatii i


inima, se ard pe foc pAn se fac scrum si cenusa ce ies se amestec inteun pahar cu apA si se bea de toate neatnurile lor,
ca sA fie ferite (11).

Prin jud. Mehedinti Strigoii se desgroapA si se duc la munte,


tin de se aruncA sau se ingroap (12); prin alte prti se scot la
notarul comunii (13).
Altora, dup ce se taie, li se iea din peind capului si din sailge,i cu acestea se afuma toti cei bolnavi (14), daca nu s'a mul(1) $ezdtoarea, XIII, p. 159.
(2) !bide"; VIII, p. 19.
(3) Ibidem, p. 15.
(4) Ibidem, p. 18.
(5) Academia RomfinI, Ms. no. 3418, p. 241.
(6) Cred. Rom. din corn. Tepu.
(7) $ezdtoarea, VIII, p. 18.
(8) Ibidem.

(9) Ibidem, XIII, p. 160.


(10) Cred. Rom. din com. Tepu, jud. Tecuciu.
(11) $ezeitoarea, XIII, p. 161.
(12) T. Burada, inmormntarea, p. 53.
(13) $ezettoarea, XIII, p. 159.
(14) 1bidem, VIII, p. 16 i 20: Cu Moroiu ars se afumd neamurile.

www.digibuc.ro

200

tumit numai s moaie o basna In sdngele ce se g'se$te la gura


mortului, $i cu dnsa s. se afume, ca s. nu se atingl de dn$ii
bolile

Strigoii (1).

Unii ung Strigoii cu gaz $i apoi ii ard (2), altii ii ard cu miircini (3).
Unii ard numai inima, pe cnd trupul 11 toad. $i apoi 11 In
groap. (4).

Unii arund cenusa In aer, altii o pun din nou in mormnt (5)
iar altii o dau pe ap (6).
Unii toarn . var nestns peste morti (7).
La toate acestea, adugm dovezi de fapte :
Din corn. 133.zarei, jud. Romanati, avem aceast. -tire
Odat ce s'a aflat cari morminte au Strigoi, oamenii cei mai
cu curaj din sat vin noaptea, desvelesc mormntul $i dau peste
Strigoiu. Acesta $ade inteo rni. Carnea li este ro$ie ca focul
are prul i unghiile dela rnni i picioare foarte crescute. Se des:

brad Strigoiul $i se pune intr'un sac. Hainele lui se arund in


cosciug sau tron, iar mormntul se astup la loc, cum a fost,
dup ce mai Intiu a fost stropit cu
(1) $ezdtoarea, VIII, p. 19.
(2) Ibident, p. 15.
(3) lbidem, p. 18.
(4) lbidem, p. 16.
(5) Ibidem.

(6) Ibidem, p. 19.


(7) Ibidem. Ion Creangd, VII, p. 164 : ,,Neputnd umbl la el dect Snibta, fiindc In celelalte zile este plecat din mormnt, hotrise o Smbdtd spre
a-1 desgrop. Dacd n'au putut dobndi invoire dela Sf. Episcopie, II desgroap
ei singuri in acea noapte, sau chiar i ziva. Odatd desgropat, [Strigoiul] se prezint in felul urn-la:tor : Foarte rosu la fata, dupd luni i ani chiar dela inmor-

mntare, intors cu fata in jos, cu un picior sgircit, pus inteo rn, inteo dungd, s. a., cu gura mnjit de sange,dacd a pierit din neamul sdu cel viu sau
din vite, mnjit de fdind sau
dac a fdcut numai stricAciuni.
Ca sd piard, i odatd cu pieirea lui, s." nu se mai aibd grij, trebue

in-

figa o andred in buric ori in inimd, despintecadu-1, lundu-i inima i arzndu-I pe foc, spre a-1 distruge cu totul, s. a.
De el nu se prinde nici un fel de cutit spre a-1 raid, dect coasa.
Cenusa i-o iea, i amestecatd cu apd, ung copiii, vitele, cu ea, spre a nu se
mai lipl nimic necarat de ei.
Dacd se intmpld di nu se stie cine este Strigoiu, el mnncd Si face stricdciuni sapte ani, pand-si distruge tot neamul, apoi mnnc din sat, din tar,

www.digibuc.ro

201

Un om mai voinic iea in spate sacul cu Sfrigoiul i l duce


in pdure. Acolo taie Strigoiul In bucati, Ii scoate inima, arde
bucat. cu bucat, iar la urm arde i inima, cu care se afurn
cei de fat. Nu trebue s rmn nici o buctica de os nearsk
pentruc din ea creste Strigoiul la loc" (1).
Trecutul ne aduce mai multe mrturii asupra acestor credinti,
anume, privitoare la lupta bisericii Impotriva lor.
Iatfi ce se poate cetl In ,57apte taine a besearecii, despre Strigoi
nAcesta lucru zici oamenii cei prosti, iart nice Intr'un chip
nu poate s fie acesta Vrcolac, ce vrnd5 Diavolul sa amigeascl.

pe oamenii, sa faca lucruri cum nu s cade, pentru ca s s mnie D[u]m[ne]zu asupra lortl, face aciastia seamne i de multe ori

noaptia aratI oameniloril unora de le pare ca vid, cu adevratil


pre vre un omit' de carii i-au fost cunoscindti mai de[n]ainte
nci grescu cu dnsti. Altii iarsa vdti In somn vise, une
alte. Une date Vida In cale unde tuba de vatirnt pre oameni, o
vai de nebuniia lord sracii ! Cel mortti In ce chipti s omoar
pre cei vii ? Nu dia D[u]tn[ne]idu s fie aceasta lucru.
dezgroap oaAsijdere s pornescil oamenii la mormntti
sele aceluia s le vazt cum smtil. Drept aceaia de vreame ce
n'au credint curat Intru Dmzu, s inchipuiaste
Inbract inteacel trup mort si le aratI c acel trup mortti are
snge i unghi i Ord i cum vdti acesta lucru, s Insal ocaanicii (2) si s Indeamn spre rutate, si strng leamne si pun
foc de ardti aceale oase de le pierdil de totti de pre pmnt
si nu cunoscii neInteleatorii CI la venirea Domnului nostru lui
Is. Hs. la infricosata zi a giudetului s gteazt aceaia pedeaps1 asupra trupurilor acestora, ca si arz cu focul nestinsil In veci
de veaci netrecuti" (3).
La 1762, MitropolituI Grigorie al Trii Romnesti, porunci
protopopilor ns cerceteze si de ceia ce zic unii cum c mortii
s fac Strigoi, si de s va afl aceasta andevas, s le dea invdupA aceasta trece la altA limbA sau altA tara, unde se preface in onz, se insoafa, face copii, i copiii lui, dupA moarte-le, se fac tot Strigoi i mAnAncA din
peamul marnd-sa; Elul nu, se continu inainte tot astfel, multa vreme".
(1) Ion Creangii, VI, p. 110 1.
(2) ?

(3) Iasi 1645, p. 216-9, dupd Gaster, Crestomatie ronzeind, I, p. 117.

www.digibuc.ro

900

ttura ce s faca, precum scrie la pravil, cap. 378", iar na set&


arzei (1).

La 1801, Iosif, Episcopul Argesului, intervine la Domnitor ca


porunceasca ispravnicilor s nu mai ingaduie locuitorilor din

Stroesti ca sa mai desgroape pe cei bnuiti a fi Varcolaci.


Cam tot astfel porunceste i Mitropolitul Nectarie de mai tarziu, care aflase c pe-alocuri Strigoii se ard (2).
Raportul mmi proropop de plas din jud. VAlcea, catre viadica, din 1837, Sept. 10 :
,,Fac al-Mare prea sf. voastre, pentru c unii din enoriasii acestei pli, fiind rau naraviti, dac are numai unul dor in cap,
sau la inima, merg de se Imbata si ieau unii sape, altii tarncoa-

pe si merg la biserici si desgroapa toti mortii cu cuvnt ca sunt


Moroi si omoar mortii pe cei vii. Pe unii i-au tinut ate dou
saptamni desgropati, lucru impotrivitor

pravilii crestinesti...",

dupa care cere punere la cale.


348, cap.
lar episcopul, la 30 Sept., ii raspunde, ca potrivit
372", va sti ca atunci
sei aflei trap ca acela, care este lacrarea diavolului, sei cheme preotii sei ceteascei paraclisul Preces-

Eli si s facei si osfestanie mice, cum si alte rndueli, in urma.


carora ,,va fugi dracul de acolo".
La 13 Oct., protopopul intervine din nou artnd cal nu de
pravila este vorba, ci de infrAnarea ereticilor. Vladica i cere aft
raport, mai amanuntit, pe care 11 i primeste, avAnd i izvodul
urmator, din Ocolestii de jos :
,,Balasa sin Paraschiv. Au desgropat-o Ion Dorobantu.
Marin Oana. L-au desgropat Ion Butu, boier de neam.
Costandin sin Uta Vaduva. L-au desgropat tot Ion Dorobantu,.

Ion Dutu si Stan, varul salt


Manea sin Mateescu. L-au desgropat tot mai sus numitii.
Ion sin Stancu Giubega. L-au desgropat Ion Plitt at Stan,.
vrul sau, boieri de neam".
Dinteun raport al ocArmuirii de Dolj, catre Episcopia de Rmnic, din 1843 :
,,Un Patru Rus din satul Dalcinul, cuprinsul acestei plasi (CAmpul) viind la subocArmuire, prin graiu au facut artare ca Insu$,
(1) N. Iorga, Studii ci documente, VII, p. 54.
(2) G. Ceauanu, op. cit., p. 131.

www.digibuc.ro

293

avnd un cumnat i o cumnat In satul Gura Ddigei, si anumeRadu sin Niculae si Floarea, sotia sa, Inca din anul trecut au
Incetat din vieata i pe la 17 ale trecutului Aprilie, desgrorandu-se de locuitorii acelui sat si gasandu-le trupurile neputrezite (1), i-au luat de unde au lost Ingropati de preot dup oranduiala, uncle despicndu-i cu o coasti, le-au luat inimile 5i turnand vin fiert p dnsii i-au ingropat acolo sub cuvant c ar fi
Moroi.

In urma careia plngeri, aducndu-se pornenitii la subtocarmuire dupal cercetarile ce li s'au facut pentru aceasta, nu s'au

t-

graduit impotriva urmare, dect au propus ca. Intr'acel sat murind

vreo ctiva oameni, au avut bnuiala ca din mortii ce au murit


nul trecut, se va fi facut vreunul Moroiu, i c speriati fiind CA,
cati oameni au murit i cti vor mai muri, mor din pricina Moroilor, au si facut cautare Ia gropisti, unde ar fi gasit mortii de
mai sus In asemenea bnuiala. Pa care, fall vreo voie data dela
stapanire, i-au dus pe hotarul mosiei Balciunu, unde despicandu-i
turniind vin fiert, i-au Inpropat acolo..."
lata i o jaloba a unei delegatiuni satesti In frunte cu ,,Popa

Ion Armasescu", tfitnis la 29 Mart 1849 protopopiei:


,,Un Gheorghe Mazilu, murind i Ingropandu-I la 10 ale acestei luni Fevruarie, au trecut pn la 25 ale acestei luni Martie si facndu-si toate sarindarele mortii legiuite, au fost bunk
ljnite pana la 25 Martie In casa nurnitului mort. Iara dela aceste 25 de zile, in ziva de Bunavestire, Intaiu au bolnavit sotia lui, cat mai aproape de moarte; asemenea a dtta zi au bolnvit i pe noru-sa i pe fecioryl lui, Nica i o VA a lor dirt
casa; si au adus un pops, Ion Bogdanescu, duhovnicu, sa-i spovaduiasca. Si spovadindu-i, care intrebandu-i ce-i doare, iar ei
au raspuns ca mor de la inima, si molesal. Ash socotind si numitul duhovnic, Impreuna u toate rudele lor ce pziau pe numitii bolnavi, ca s nu moard cu o neranduiala, asa le-au zis, ca.
(1) Se socoteste pretutindeni ca o mare nenorocire pentru sufletul celui rapo
sat, dad trupul nu-i putrezeste, si de aceea in hlstame, se aude : ,,...Si nu.
(i-ar putrezi trupul In mormnt !" Legamntul vechilor ddruitori, pentru cei ce Ii
vor strich dania, Intre altele se faced i cu aceastd afurisenie : ,,...1-ferul, petrilesa putredzascd i sa [sal rasapeasca, iar trupul aceluia sa stia intreg, nevdta
mat." (Miron Costin, I, p. 32).

www.digibuc.ro

204

sa se duch la mormntul zisului de mai sus, ca sa cerceteze.


ei, mergand acolo, au gasit o gaura in mormant, la picioarele
mortului. $i vazand bolnavii, cloi erau pe mana mortii, au navalit toate rudele lor de au dat pamntul alaturi de pe lemnal (1)
mortului si 1-au cautat si 1-au gasit nepatred. Pdrul barbii de
cum s'au ingropat ras, acum s'au gasit de doua degete crescut,
cat si pa cap asemenea, cat si unghiile destelor; ce atati oameni
1-au vazut, cat si alesii au Vazut aceasta vedenie, de care 1-au
strapuns. Si ash s'au mai intors bolnavii dela moarte" (2).
Eireste, cazuri de desgropare mai sunt si pentru alte prilejuri.
Astfel, o gazet in zilele noastre ne aduce stirea c justitia s'a
ocupat cu niste steni din corn. Slobozia, jud. Botosani, cari pentru a face sa ploaie mai curnd, au desgropat trupul unui copil
de 14 ani, adus In cimitirul satului lor de peste hotar, au turnat
_apoi peste mort fiecare ate o cana de apa, nemai avnd vrernea
trebuincioasa
taie degetul cel mic dela o mna i sh-i scoati inima.
Pentru aceasta au fost osAnditi la cte 5 zile inchisoare (3).
Incheiem acest capitol, cu urnatoarele povestiri, in cari se repeth unele din credintile pemenite pand aici :
Intaia :

nOclata muriau oarnenii intr'un sat de se stangeau, nu alta,

si

pe nimene nu-1 tai prin cap ch ce ar fi pricina. Ii descantau,


si clesfaceau, isi cetiau, i fceau sf. maslu, si tot degeaba.
Un mosneag vorbind Intr'o seara cu baba lui despre mania,
asta a lui Dumnezeu ce cazuse peste sat, i spune c el de Cateva nopti tot aude tragand clopotul la biserica.
Ian taci, mosnege,Ii raspunse baba cam suphrath ; ia, ti se
pare, unde-1 tot auzi ziva.
In vorba asta, numai ce intra i un megies.
Buna vremea!
Multamim ! Da ce se mai aude prin sat, nepoate ?
Ia rau, mosule, ca azi s'a dus i Gheorghe al lui Ion si i-a
rarnas o cash de copii.

(1) Cosciugul, sicriul.


(2) G. Ceausanu, op. cit., p. 404-10.

(3) Ion Creanget, IX, p. 32.

www.digibuc.ro

205

Un Dumnezeu si1-1 ierte" i un oftat ie1 din pieptul tuturora.

Do-ttnne, nepoate, hodinit-ai ast noapte?


Hodinit i nici prea, eici a,h, dupil ce a innoptat ht bine
numai ce aud ciinii Initand incolo'n jos, i gAndind ca nu

cumvh sa dea dihania la poiata cu oile, am iqit afara, dar nu


er nimic.

Cind dau eu s intru In cas, numai ce aud clopotcle dela


biserica. Dar oare ce a mai i asta! imi ziseiu in gandul meu,.
i mai stteam s vd: mult timp va trage? Mi se urise, stnd
afar, i clopotele nu mai incetau. Dela o vreme, m'ain dus in
casa i tot am auzit, pan am adormit. Azi dimineata m'am Intlnit cu vrul N. ,5i mi-a spus i el ca de atva vreme, tot aude tgand clopotele noaptea i de vreo doua nopti, a ascultat
i el inadins i zice c. nurnai pnii la miezul noptii s'aude tra-

and

de-acolo, sta.

Oare, ce s fie asta, mowle ?


Hm ! Da ce s fie, dragul mowlui ! la, la biserica noasti 5.
trebue sa fie ingropat un Strigoiu, care in toata noaptea ies din
mormnt i trage clopotele ; i de nu i-om pune capat, are sa se
stling tot satul!
Sracul de mine, moule! Si ce-i de fcut ?
la, mni, prt'n ziu, s mergem la pop sti-i spunem, s..
ltaini ctiv oameni i s mergem la biserica, sa cdutilm mormntul care a fi mai lsat in jos, i a avet o bort la cap, c'acela-i cu Strigoiul. Vom bate parul drept prin inima Strigoiului,
i-om da drumul usturolului pe borta dela mormnt, ca sil-i
mearg hi gura i a'a ne-om mntui de Strigoiu.

A doua zi Mai moreagul precum fglduise i de atunci nu


s'a mai auzit noaptea tritnd clopotele dela biseria dar nici
oamenii n'au mai murit ca mai inainte! (1).
A doua povestire e a unui fiu, despre tatril &ILI:
nEram ca de vreo douzeci de ani, cnd a murit tat-meu.
Rmsesem dui- moartea lui apte copii i nu tiam c tatl
nostru este Strigoiu. Dupa ce II inmormntarm, mai trec o
sptmang,muri unul din fratii mei. Nu trec mult i iata ca
i un alt frate al meu muri tot repede. Noi nu tiam ce s mai
(1) $ezeltoareg, I, p. 24S

9.

www.digibuc.ro

206

2icem, Cnd o vecin ne spuse c tata e Strigoiu. Cnd auziiu


asta, imi puseiu In end sa scot pe tata din groap i s-i arz
inima. Luaiu pe un Or al meu, si mnc altii doi oameni mai
credinciosi din sat si ne duserm noaptea la mormnt. and am
ridicat capacul tronului, am Osit pe tata Intors inteo rn si cu
sange pe fat. Stiam foarte bine cA atunci cnd am ingropat pe
tata,
rsesern dar aca era cu barb lung i ascutit. Cu un
cutit ce ave el, vdrul meu ii sparse pieptul In dreptul inimii,
care el-A calci ca la un orn viu. Ingroparrn, dup asta pe tata
la loc, i ducandu-ne acas', ne strnserrn toate neamurile la un
loc, i ne afumardm cu inima lui. De atunci nici unul din noi
n'a mai murit i trim toti pn acuma.
Dac Strigoiul rmitne nedres i nu se gseste nimenea s-i
-scoat inima, atunci el i mnnc toate neamurile, i dup ce
isprveste cu acestea, trece in strini" (1).
In sfrsit iat i alte stiri de prin Oltenia:
In corn. Afumati, la sudul jud. Dolj, acum vreo ctev zeci
de ani, murind locuitorul Mrin Mirea Ociocioc, s'a vzut c
pieriau mereu din neamurile lui vii. L-a desgropat unul,Badea
Vrjitorul, acum mort
noapte, er tocmai o iarn
creroas,si 1-a dus tocrnai la nMgura brzdat", ce este de
botar, unde l-au i mncat lupii. A doua zi i-au strns oasele
i le-au stropit cu vin, fcndu-i slujba cuvenit, si apoi i le-au
pus iars in mormnt.
De-atunci incoace a incetat de a mai muri din acel neam.
In corn. Amrsesti, in nordul jud. Dolj, a murit acurn vreo
-cinsprezece ani mama locuitorului I. Dinu Gheorghit, femeie btrn. Dup vreo chtevA luni incepe s moar din copiii
fiului ei mai mare, cu de-amruntul, apoi din cei ai celui mai
mic. Lundu-se de grij, fiii ei au desgropat-o inteo noapte, au
tiat-o In dou si au inmormntat-o iar.
Moartea ins tot n'a incetat.
S'au pus de-au desgropat-o a doua oard, i ce s vad? Corpul intreg ! Acurn, mare 1-a fost mirarea, cnd au vzut-o astfel.
Au luat-o iar, si au dus-o tocmai In pdurea Statului, sub un copac mare si dosnic. Acolo au despintecat-o, i-au scos inima din
,care curgeh stinge curat, au tiat-o in patru, au pus-o pe jr(1) $'ezatoarea, XIII, p. 160

1.

www.digibuc.ro

207

gaiu de au ars-o. Apoi i-au aruncat corpul pe foc i cemisa


dus-o de au Inmormantat-o, pe and cenusa inimii au luat-o de
au but-o cu ap.
De-atunci Incoace, moartea i-a Incetat.,

In corn. Cusmir, In spre sudul jud. Mehedinti, acurn cateva


zeci de ani, a murit un schilod, de altfel flcu. Peste catv. timp
Incepe s moar din neamuri, sau numai s." s imbolnveasc.
Se uscau din picioare. Toti, din toate prtile :
Ce e, ce e ?
Schilodul lui nenea cutare e ; s-1 desgroprn !
L-au desgropat Inteo Sambt noaptea i I-au gsit rosu-rosu,
stand intr'o ran. L-au spintecat, i-au luat msura, apoi i-au
luat din inimei i ficat, le-au ars, si cenusa au dat-o de-au but-o sor-sa si alte rude, cari erau bolnave i s'au Insntosat.
In aceeas comun Incepur s moari din alt neam. Au dovedit c cutare om btran, mort de nu stiu cand, er Strigoiu.
and I-au desgropat, 1-au gsit sezand turceste, i rosu-rosu,
para focului, c mancase aproape un nearn intreg ; i voinic, si
and au vrut s-1 scoaffi, s'au Incantrat cu ei. Vezi Necuratul !
I-au dat catev berde, 1-au scos afar, i cu cutitul n'au putut
s-1 taie. Au luat o coas i cu barda 1-au despintecat, au tdiat
din ficat i inim de-au ars, si le-a dat si la bolnavi, si s'au insntosat. Apoi 1-au Inrnormantat.
Moartea a incetat.
In corn. Vgiulesti, jud. Mehedinti, acum ctv tirnp, locuitorului Durnitru Vaideianu, de fel din Vaideni, jud. Valcea, ungurean mutat In acest sat si castorit aici, i tot muriau copiii. I-au
murit vreo sapte la numar, dup vreo catev luni dela nastere,
afar de cel mai mare. S'a luat omul de mirare, care sa fie ca-uza. L-a Invtat unul i altuI, ca s iea un armeisar alb, s se
duc trite() noapte In cirnitir sa treac cu el peste toate mormintele nearnurilor ferneii sale.
Si-a fcut asa.. A gsit un arrnsar alb si s'a dus In cimitir.
sarit calul mai peste toate, i and sa sar i peste mormantul soacr-sei, loana Marta, fost. vrajitoare renumit peste nou
mri i ri, a stat odat, btand cu picioarele pmantul, sforind,
-nechezand si neputand cu nici un chip s-1 fac s sar peste
mormant. Bag-sarn, Necuratul
Peste noapte, el si cu fiu-su, au luat lurnanri si au plecat
www.digibuc.ro

208

s'o desgroape. S'au infricosat cnd au gsit-o sezlind turceste, ctx


prul pe cap mare, ce-i atarril peste fat, proas, rosie peste

tot, si cu niste unghii, de te bgau in groaz! Au strns mrcini, surcle si bucti de cruci putrede, au turnat vin peste ea,,
au pus paie i i-au dat foc. Apoi au asezat pmntul la loc si-au
plecat acas" (1).

Credinta in Strigoi o intlnim la foarte multe popoare, dintre


cari pomenim numai cAtevh.

Polonezii Ii numesc Wieszczy iar populatiunile din vecinatate


dernonica de origiDanzigului le zic Strzyg-a sau Zmora,
ne uman", facut dintr'un copil nscut cu dinti, care, dup moarte, se Va urdt intr'o clopotnita, si de acolo va strigh pe cel ce
va vol iar acela, de aude, moare; sau dintr'un copil nenscut
ca de obiceiu, care va suge noaptea siIngele oamenilor ce
dorm (2).
Ucrainienii numesc Strigoii Upior i cred c unii provin din
morti, iar altii din vii; se nasc din oameni innecati si spnzurati_
Ei indeamn pe oameni la savarsirea rautatilor (3).
Bulg-arii au aproape credintile noastre: Ii nurnesc, probabil
dup Greci Vrykolakas sau Vucodlac ca i Sdrbii (4).
C'eremisii ,,prind sufletul de cadavru, cu cuie de fier" (5).
Trebuie s se fac deosebirea intre Strigoi i sufletele mortilor cari vin de pe cea lume cte odat, credint pe care iaras,

sub chipuri mai mult sau mai putin deosebite, o intlnim la toate popoarele (6).
(1) Ion Creanga, VII, p. 165 6.
(2) Busy,ie1, op. cit., p. 10.
(3) Revue des traditions populaires, IX, p. 424.
(4) A. Dozon, Chansons populaires bulgares, Paris 1875, p. XXIV XXV.
(5) A. Lefvre, La Religion, Paris 1892, p. 173.
(6) P. Sbillot, Le paganisme contenporain chez les peuples cello-latins, Paris
1938, p. 188 i 1Q2.

www.digibuc.ro

SUFLETELE MORTILOR.
Trupul piirrisit vremelnic de Suflet: Strigoii 0 Svircolacii. Scurta vie* plmnteascl a Sufletelor raposatilor. Aeoltarea acestora in vise. Alte aratari.

In credintile poporului roman gsim pomeniri despre desprinderea vremelnic a sufletelor de trupurile lor; una am intlnit-o
la descrierea Strigoilor vii, si a doul o intillnim acum : Sviircolacii cari rnnnd lima i soarele se fac din suflete unora ; in
trupuri se intoarn apoi sub inftisarea unor giindaci.
Mai numeroase vor fi credintele privitoare la Sufletele mortilor, pentru cari, indat dup rposare, se deschid portile iadului
sau raiului; despre petrecerea lor in aceste locuri nu putem
vor1-11 aici.

Cev despre scurta lor vieat pmnteasd. (1):


Indat dupd moarte, Sufletul se aseazd In stresina casii, pe
pnza alb a steagului infipt acolo, pn la inmormntare, pn
se meitur casa. Dui-A inmormntare. Sufletele dltoresc In curgere de sase sptmni sau patrozeci de zile pretutindeni, pe unde
rposatul a umbla in vieat si apoi, isi iea sborul in vzduh,
spre veimile sale, singur sou purtat de ingeri, spre a-si IL locul
hotrit de dreapta judecat a lui Dumnezeu.
Cei ce rmn, n'ar fi bucurosi de o prea indelungat petrecere a
Sufletelor rudeniilor lor pe Ing. dnsii. De aceea In curgerea celor
patruzeci de zile li se fac toate rnduelile,praznice si rugi,ca
s le Impace, si s se aseze Sufletele unde li se porunceste.
De bun sam di Sufletele mortilor vor supr pe cei vii mai
ales noaptea, si atunci mai ales in visuri. De aceea trebue sa se
talcueasd visurile si s se indeplineasd. deslegrile. Dac de pild mortul de curnd ingropat se arat gol, insemneaz5. cg. Sufletul este desbrcat,nu-si are straie date de pomand: i se d deci
(1) Cf. Marian, inmormntarea, capitolul respectiv.
T. Pamfile, Alitologie, I.

14

www.digibuc.ro

210

cev imbrcminte, si astfel se duce. Dac-i flmnd, i se d.


mncare, iar de-i Insetat, i se d s bea.
Cnd Ins Mortii sunt prea ,,nestiosi", adicA nu se despart de
cei vii cu nid un chip, artndu-se acestora In vis, sfdindu-se

ori btndu-se cu dnsii,omul simte a doua zi truda mortului,


se alung, clandu-i de pomanil o ceapti. Mortul se va supr
si se va duce (1).
Une ori de aceste vise sunt vinovati si cei vii, cari se gindesc necurmat la driii. Pentru aseasta, ca s-i
ce
mortul se scoate din cas, s priveascA trei ori pe fereast (2).
Une ori Sufletele rposatilor vin pe la casele unde au trit sub
form de flaturi. Aceasta se intAmpl cu sufletele copiilor, dar

cu cei de o viist mai mare. Ei cer atunci, de poman, mancare si butur,si trebuie s li sA dea, ca s plece, odihnindui Mortii, in locurile lor, iar cei vii pe la casele lor, unde
de obiceiu nu lipsesc nevoile celelalte (3).

se astfel

Neuitnd pe cei ce au pe sufletul lor pe cei morti, ucigasii


vrjitorii,
nu mai avem ce pomenl mai de sam despre
Mortii ce se despart cu greu de-ai lor, sau pe cari i cerceteaz
din cnd In cnd.
(1) Gorovei, Credinfi, p. 59 :Cnd viseazit cinevit un mort In mai multe nopti
de-a rndul, in trei zile, Lunia dimineata, sa asviirle citte o ceap pe fereast,
astfel : s se pun cu spatele la fereastk si asviirlind cu miina dreapt, s zic:
Cine m binitue pe mine noaptea, s n'aibd treab cu mine, ci cu ceapa!
ZicAnd aceste cuvinte, nu va mai visit. Din astfel de vise se poate cdptit lipitura ; vezi
(2)

p. 313

4.

Ibidem, p. 116.

(3) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

CRASNICUL.
Copil de Drac 0 de femeie.

Crasnical sau Crsnicul este un Drcusor nascut din alipirea


tmei femei cu Diavolul. El are infatisarea de parcel, care, de indata ce-i nscut, incepe a fugl prin casa tipnd.
Prin jud. Tutova se crede cd este bine ca babele s dea foc
la soba, ca sa se faca jaratec mult, si apoi sa.-1 iea la goana prin
casa, !Ana cnd, neavnd, unde sa se ascunda, Crasnicul va fi silit sa intre in soba. Atunci babele vor astup gura sobii i acest
Necurat se va preface in scrum (1).
Credinti. in Crsnic o afldm i in jud. Covurluiu. In toamna anului 1915 o preoteasa din Galati,--mi s'a spus i numele pe
care de altfel il tie toata. vecinatatea,dupa 25 de ani de casnicie stearpa, purcede grea, si nu naste nici dupa zece luni (2).
Aceasta preoteasa, prin urmare, poarta in sarcin un Ctisnic, care
se va naste la unsprezece luni cum ii este sorocul.
Crsnicul, dup nastere, purcelul, fiu de Drac,se va repezi la
cei din casa,neamuri mai ales,ui va musc si-i va ucide apoi,
in urrna va caut sa se adaposteasca unde a fost zarnislit. Pentru aceasta, moasa va ave grij sa.-1 infsure intr'un tol, indata
.dupa nastere, i apoi sa cheme neamurile i sa-1 ucidd cu ciomegile (3).
(1) Gorovei, Creding p. 82.

(2) Mi s'a povestit aceasta la 16 Decetnbrie 1915.


(3) impiirtasirea par. I. C. Beldie, corn. Fartanesti, jud. Covurluiu.

www.digibuc.ro

MAMA- PADURII.
Denumiri. Infatigri. Viespea neagrI. Grija copacilor. Ademenirea oamenilor
In pduri. oarecele apartor. Mama-pidurii pclit de-o fata. Tutunul apar
tor. Mrn Iliga aparatoare. Alte lucruri de pazil.. Boll pricinuite de Mama-plduru
i leacuri Impotriva bor. Alte neajunsurl. Mama-Adurii la alte neamuri.

Mama sau Muma-pcidurii,


Pdureana (1), I'dduroaica (2), Vlva-piidurii (3), Mama-huciului (4) sau Sunda
din pddure are infatisarea unei femei batrne, foarte unite (5),

cu par lung pana la parnnt" care ntotdeauna boceste


prin padure" (6). Uneori se intruchipeaza ca o calugeirifti cu parul despletit (7). Alte ori apare ca jumatate fetneie i jumatatebarbat (S), jumatate orn si jumatate lemn (9), dar i poate lua
orisice infatisare, curn, de pilda, ar fi cea a unui copac cracuninaltd

ros (10).

Dup unele povestiri se pare ca are o statura foarte mare, ca


poate dorml nimprejurul focului", in padure, iar in bernevigii sai
se poate ascunde de teama sa un copil cum a fost, acel Ciudil
(1) Marian, Nasterea, p. 130, 258.
(2) Gr. Grigoriu-Rigo, op. cit., I, p. 74.
(3) V. Alexandri, Poezii populare, ed. 1908, p. 258, unde se identified cu SfiintaVineri.

(4) L. 5dineanu, Basmele, p. 994.


(5) I. Pop. Reteganul, Chiuituri, Gherla 1897, p. 194 :
Uitati-vd, feciori, bine,
mea deaguta vine ;
Iatd-o in gura
Gndesti
Mwna-pdclurii !

(6) Voronca, op. cit., p. 181. Academia Romnd, Ms. no. 3418, p. 243 : Ma
pletoasd, umbld noaptea prin codri.
(7) $ezcitoarea, I, p. 151.
(8) Voronca, op. cit., p. 867.
(9) $eilitoarea, V, p. 105.
(10) Cred. Rom. din com. Catane, jud. Dolj. impdrt. de St. d-1 St. Tutescu_

www.digibuc.ro

213

Ttacit prin pdure, care apoi a si Inselat-o, pn 1-a crescut mare,


la curtile ei, Invatndu-1 vnatul i ajutndu-i apoi sa se insoare

cu zna ce se scald In lacul de lapte dulce (1).


Prin Tara Hategului se crede ca Mama-padurii este o fat batrn i primejdioas. ,,In fiecare pdure este adica In cte o tufzi
o nue groasa, cu foarte multe rmurle Incalcite ca o matura,
aceasta este a Mamei-padurii, unii chiar confunda, zicnd c
ea ar fi Mama-padurii.
Dac cinev duce acasa tufa aceasta i o pune pe foc, i se aprinde casa si-i aduce betesuguri si vrajba In casa" (2).
E de mirat cum prin unele parti din Bucovina se crede c
Mama-padurii, care pe acolo poart i numele de $tima sau Poteste o femeie foarte frumoas, avnd Insa darul de
a lu orice alta Infatisare (3).
Prin unele parti din Oltenia se crede Intr'o Suratii din pcidure, e ,,o mndreata de fata", care are Ins toate Insusirile Mameiptidurii (4).

Ea locueste In cele mai intunecate miezuri de codru, unde i


are si bordeiul, sau sta prin scorburi de copaci.
Are copiii foarte linititi. Copiii sal dorm, ca.ci dnsa, cum vom
vedek fura somnul copiilor oamenilor si-1 da copiilor sal, de oarece ea numai foarte rare ori st pe acasa. Daca nu le-ar aduce
somn strain, acesti copii ar fi nesuferiti ; odata chiar se zice c
a fost att de mult suprat de dnsii, Inct Mama-padurii i-a
blstmat si i-a prefcut In insectele veninoase cari se numesc
viespi negri (5).

Fiind mai mare peste paduri, ea are grija tuturor copacilor, pe


cari i creste, alptndu-i, ndndu-le piept", ca pe copii, si pe
cad Ii meneste sa traiasca sau s fie tiati, cum se Intmpl si
cu oamenii ; de aceea nu trebue sa se mire nimeni dad.' dintre
copaci pier mai ales cei frumosi si drepti i ramn toate strm-

(1) Voronca, op. cit., p. 705.

(2) DensuFanu, Graial din Tara Hafegulai, p. 255.


(3) Cred. Rom. din Vatra Dornii, Bucovina, impart. de d-1 T. Bizom.
(4) St. St. Tu(escu, Taina (Units, P.-Neamt 1906, p. 36 7.
0) Marian, Insectele, p. 230 : Pompilas viaticas

www.digibuc.ro

214

i toate uscAturile cioturoase i gAunoase, cari nu mai


pot sluji decal la foc (1).
Marna-padurii cautA sA ucidA sau sA sperie pe oameni, pricinuindu-le boli din spaimA. Spre acest scop ea iesti. inaintea oamenilor prin pAdure, iar noaptea Ii poate intampinh orisiunde.
Impotriva ei, omul se poate apAr fAcndu-si semnul Sf. crud.
Ascultnd-o cnd plange, un mijloc ca sA momeascA drumetii,

bAturile

s'o intrebi :

Doamna mare, de ce plngi ?


Ea-ti va rAspunde cA nu are ce manc. DacA-i dai o bucatA de
pane, ea nu are ce rAu sa-ti faca i astfel i cautA de drum.
Dndu-i pane sau ce ai la tine, prin aceasta faci sA nu fie foamete pe lume.
latA o povestire ce cuprinde credintile de mai sus :
Se povesteste din bAtrani cA un puscas rAtAci umblnd prin
pAdure, astfel cA

fu silit a se ghemul peste noapte sub un ste-

jar bAtrAn, unde si adormi. Prin somn numai ce aucle cA-1 strigl
cinevA pe nume.
Se trezeste, si uitndu-se in toate pArtile, nu vede nimic. Culcndu-se, aude din nou strigindu-I ; se uitl mai cu luare aminte si
vede sus o babA, slutenie mare, legAnndu-se pe picioare mereu,
rugndu-se la el, si chemndu-1 la alma. Aceasta er Manza-pdurii.
Puscasul cercA a pune mana pe pusca incArcatA, dar nu put,
caci frica Ii ingreuease mina i degetele Ii erau tapene. Ii venl

in end sA vare maim in sari pentru a scoate crucea ce purt la


piept, pe care, cu multA greutate scotnd-o, o puse de-asupra
rieptului. Mama-pAdurii, vdzand crucea, trite() clipd se schimbA.
Nu mai rade, ci Incep a plnge cu hohot, stergandu-si lacrimile cu pArul despletit. Puscasul, intrebnd-o de ce plnge, ea rAspunse :

Daca tu nu scoteai crucea, aveai s'o duci cu mine mute()


veselie pAnA la sfrsitul lumii, dar fiindc ai scos crucea, zile bune
nu vei mai avea. !
(1) Voronca, op. cit., p. 183. Gr. Grigoriu-Rigo, op. cit., I, p. 115: ,,Despre Mama-pdurii poporul crede c ar fi fost stdpina mortilor si a paltirilor
ar fi locuit In fundul muntilor si de acolo numai noaptea umbl i cutreier .
muntii si pAdurile. Ea se inchipueste In forma' de femeie bdtrnd, urit, mare
grozavd. Er vai de bietul orn salt femete care se Intalni cu Marna-pddurii
In cale, sau la care, din nebAgare de samd, uitnd usa descueat sau ferestele
destupate, intr in cas, cdci it miinca, le vdrsa sngele, etc.''

www.digibuc.ro

215

spun Inteadevar batrnii, c. acel orn zile bune n'a mai avut in toata a lui vieata" (1).
Din sfArsitul povestirii rezult c puterea acestei fiinte este uneori prea mare, si ca ar fi cu putinta omul s'o imbuneze, incheind cu dnsa oarecari tovarsii, dupa cum, spre acelas scop, fac
unii oameni cu Diavolul.
Iatil a doua povestire, dupa care Marna-pdurii, rnnncl o
fatal

antr'o pdure mare se afl ca padurar un orn t o femeie,


cari nu mai aveau deck o fetita de 10-12 ani. Intr'o zi de sarbatoare ei plecar la trg sa-si cumpere cele trebuincioase casei,
lasfind acasa pe micuta lor fetita, sa Ingrijeasca de psilri si de
bordeiu caci locuiau intr'un bordeiu.
Cnd au plecat de-acas, ei au sftuit pe copila ca indata ce
va apune soarele bin e, sa incuie usa, sa astupe fereasta bordeiului bine si sa nu dea drumul nimanui inuntru. Fata ins, cnd
a inserat, fiindu-i urit in bordeiu, singura, s'a suit pe bordeiu si
a inceput sa planed. Atunci Marna-padurii, care era inteun copac din apropiere, se dete jos, venl la fata si o rnngia, zicndu-i
c se culca si ea In bordeiu cu fata. Atunci fata intra cu baba
in bordeiu.
'Cum infra baba in bordeiu, se schimb la fata. Face niste
ochi mari cAt strachina, ca fata speriindu-se, Ii zise :
Mari ochi ai, matusa draga !
Ea i raspunse :
Mari, maica, ca departe trebue s vaz !

Facit niste picioare lungi, Inct unul er pe pragul tindei

si

altul in coltul sup atului. Fata i zise :


Da lungi picioare ai, matusa
Iar ea Ii raspunse :
Lungi, maick ca mult trebue s calc!
Fad.' niste dinti cAt secerea i o gur ct banita. Fata o intreba iaras :
Mare gull i mari dinti ai, matusica!
lar ea Ii raspu nse :
Mari, maica, ea' multe am mai mn cat ca tine!
!

(1) $ezeitoarea, 1, p. 151

2.

www.digibuc.ro

216

Zicnd acestea, s'a pus si a mncat fetita, lasndu-i nurnai

cit-

pna pe care o puse In fereastra, cu dintii ranjiti.


Cum venird parintii a doua zi i vazura cpttlna in fereasta, de departe, li s'a parut ca rade, iar mama ei al-Ma un sir
cu mrgele ce-i cumparase din targ. Cnd ajunsera, vazura ca
*II

fata lor a fost mncata de Mama-padurii" (1).


A treia povestire de prin Lid. Bacau:
Unii ,,erau cu vitele la deal, la pascut, i dupa ce mancar,
seara, fac foc si se aciueaza care unde poate, ca de culcare.
Deodat, ce s-ti vada ochii, mai frate? 0 namild mare si Inalt, si urita de manc din om i alta nu, veni-veni dare ei.
Ei au smomit-o care incotro. Varul meu apuca si el In spre
niste capiti dintr'un fnet, de vale, cu un taciune In marr. Dar
stafia, sa piara, de fel! El fuge, ea cat cola.. In sfitrsit a achipuit
el un focusor in carare
fridt cruce, si se facit aratarea, abia
as, nevazut.
Si iac as zice ca au tras C1.1 Marna-padurii!"

A patra povestire tot de acolo:


Un altul nera cu vitele la deal, la pascut. Cum state la foc
Inca cu un bilietas care dormi,
asta i s'a Intmplat cand era
flacauandru,numai ce aude:
Valeu, tare mi-i frig, tare tni-i frig.
Copilul se desteapt, i auzind, zice :
S chemarn crestinul cela la foc!

De chemat, n'a chemat-o, nici n'a Indernnat-o de loc, c era


pe semne tot namila aceea, Mama-padurii. Ci facnd focul bun
catev sfinte cruci, a disparut si nu s'a mai aratat bazacodia,
dar nici copilul n'a stiut ce a fost, ca &ea sti, se facea neom,
de fried' !".

A cincea povestire, dela acelas ,,rnos Spiridon, cel care n'a


stiu niciodata ce-i tearna" :
plecat odata la Targul-Ocnii, de noapte, cu sloboda.Nu era
tipenie de om pe drum, nu se auzi nici o soapta, nicaieri. Deodata drept Stnca-lui-Plop, i se arata o matahal. El nu face nimic,
deck se Intoarce inapoi. Matahala dupa dnsul. Tuseste el, tu-

(1) Adeveind, XX, no.

Salviu, Brapave, p. 265

4800, reprodus

In Popescu-Ciocanel, Patriciu

6.

www.digibuc.ro

217

seste si ea. Face el tigat,face si ea. Numai cnd a intrat, in


sat, Incepura sa se r averse zorile, cnd pied aratarea!" (1).
Uneori oamenii scana din ghiarele Mamei-padurii numai prin
ajutorul lui Dumnezeu care TA.' glas lucrurilor dimprejur, ca si
afle cei primejduiti, i astfel sa scape :
Cictid er odata o fat,--ne spune o povestire sucevean,
se duse in padure dup uscturi, si se intlni cu Mama-0,111ra.
Mama-padurii Ii zise :
Fan: bun si frumoasa, vino deseard la mine cu furca, cti
da multe bunatati pentru mncat.
Fata ascult. Se duse deci acasa, ii lu furca si mai multe
caiere, i ducndu-se In padure, dupa multe Cufari, fiindcd er
noapte, dete peste bordeiul in care sede Mama-padurii. Ea strigti
la Lisa' sa-i dea drumul, dar Maina-padurii Ii raspunse sa mai
astepte putin.

Mama-padurii frigeh o mnti de om pe foc ca sa mnnce.


dete drurnul.
Dup ce o fripse, o \dirt sub lait, apoi se duse
intrnd fata in bordeiu, Mama-padurii ii zise sa se inclzeasca :
Ca eu m duc in pod sa-ti aduc mere, pere, nuci si alune
alte,
Ii

pentru mancat. Atunci un precut ie dintr'o borta

zise fetei :

Fata mndra si frumoasa, hai cu mine in borta, CA Mamapdurii s'a suit in pod sa-si ascute dintii si s te mnnce !
Fata i lua furca, fusul, caierile si se duse cu sorecelul in borta.
Fata se duse acasa pe sub pamnt, iar Marna-padurii pe deasupra, voi s'o prinda!
Atunci fata intra in casa, incuia usa bine, si ca sti nu poata
infra Mama-padurii, rtisturna toate lucrurile din casa, cu gura in
jos!

Mama-padurii striga mai multe lacrari ca sa-i deie drumul,


dar ele rspundeau :
Nu pot, CA sunt rasturnat !
Ajunse i la litra de pe polita, pe care fata uitase sa o rastoarne, dar cnd vol sa se duca sa-i deie drumul, pica jos si se sfarma in mii de bucati. i astfel scapa de Mama-padurii, care voi
s'o mnnce" (2).
(1) Ion Creangei, VI, p. 271
(2) ,ezeitoarea, I, p. 243.

2.

www.digibuc.ro

218

Prin jud. Do lj, aceasta povestire are urmatorul cuprins:


,,A fost o femeie si-a avut o fata. Pe fata a manat-o mumasa la lemne In padure. S'a dus ea acolo. Surata din ',Mare a
vazut-o si i-a zis:

A, ghea! Hai sa ne prindem surate ; sa vii cu o tarnA de


caiere si cu o tingyi de ftse.

SA viu, surata, a zis ailalta,fata.


A venit acasa la muma-sa.
Nu stii muma, ce mandreata de fata [este] Surata din pa-

dure! Ma prinseiu cu ea surata, muma, si zise sa ma duc la ea


c'o tarn de caiere si cu o tinga de fuse!
NIuma-sa Ii zise :
SA' te duci.

AA a luat ea caierile si fusele si a plecat la Surata din padure,


a tras la cos si s'a uitat pe cos binisor. Surata din padure a fost
frigand o maul de roman.
Gaud a vazut-o,sa strige,frica-i era; sa nu strige,o simti-o
si-o prapadi-o.

0 sa strig; ce-o fi, o fi!


Ea, de colo :
Surata, surata!
Surata din padure, svac! cu maim
I, veil suratica, manca-o-as!
A iesit afara la ea, a luat-o si-a bagat-o In bordeiu.
Surata, ai venit cu caierile, sa le toarcem ?
A.A le toarsera pe loc amandouA. li toarse caierile, le fadt
tort si zise:
Surata, tu sezi aici, sa ma duc In pod, sa gatesc ceva s'l
mancam.

Ea a ramas la unghete. Surata s'a suit In pod sa-si ascuta dintii


s'o manance.
Vine un oarece:

Fa, fetico, scoalla deal, ca Surata din padure si-ascute dinsa te prapadeasca!
5oarecele iar vine:
Nu te-ai mai sculat, fa fetico? lea peria i gresia, i pleaca t
Vine Surata din pod si Infige coltii In perete:

I, aveam de gand sa ma ieau dupa tine, i unde te-oiu

www.digibuc.ro

219

prinde, te inghit, vie, nevtmata, dar tu ai fost mai mult


ca mine!
S'a luat dupa ea. Tine, tine.... Fata si-a aruncat ochii Inc larat

vazut-o. Cand o vz, arunca peria, si se faidi o padure madela pmnt, pn la cer. Si ea roade...., roade,
pan'si-a facut loc de trecut.
Mara dupa ea s'o prinda. Fata si-arunca iar ochii Inddrat si-o,
vazii; i cnd vaz c'o s'o ajunga, arunca gresia si se fcii un
steiu de piatra. Roase ea, roase, roase, pana-si fac loc. Dupa ea,
re, deasa, cat

s'o ajunga!
and s'o ajunga, fata ajunse acasa In garliciu i cocosii cantara .
cucurigu! (1)
A, te'nvatam eu s te mai prinzi cu Surata din padure !
Si ramanand cu tortul, a plecat inclarat In pdure. Si o teal si
astazi, dac n'o fi murit!" (2)
Din jud. Muscel avem acesta povestire, In care Mama-pi-auru (3) este deasemeni picalita de-o fata desteapta:
unui unchia Ii murise mtusa si-i rmsese o fata. Se
insura a cloud.' ora i matusa asta, rea de mama focului, avea.
ea o fata, i aveh. In nurpe de rau pe fata unchiasului.

Inteo zi, pe seara, se rasteste cat poate la ea :


Du-te i tu, fetica, de pune panza si tu, i du-te de ti-o tese

In argain marginea pdurii, unde tesa. muierile !


0 trimited baba, dar n'ave zor de panza, ci socota Ca' doardoar o mnca-o Mama-paclurii i o scp de ea,c Mama-paduri er o muiere mare, fcuta necumpeinit, cu o gura cat o sur
urita de mama focului.
As! Isi iea fata panza si un zeibleill (4), s puie pe lnga ea,
cnd i-o fi frig, si se duse la arga
lua i un cocosel d'acasa, i cand ajunse In padure, puse panza In arga
.

(1) In text: ,,.. fata spusd acas in &lid i cocosii: cucurigu",ceea ce Ware
Inteles.

(2) St. St. Tutescu, Taina iluia, p. 76-7.


(3) Denumirea babelor din povgti i cu nurnele de ,,Muma-padurii" nu are
intru nimic a face cu personajul dernonologic ce se trateazd aici; ex. cf. C. Rri.
dnlescu-Codin, ingerul romdnului, p. 314, nota.

(4) Pl. zablaie: tol, toluri.

www.digibuc.ro

220

Intr s tasa. Da cnd se innopta bine, ven Mama-piidurii


incep la fat cu Uil glas hodorogit i gros:
Bun lucru, fata!
Multumim dumitale, moali!

Hi ! Am sfeclit-o,se gndi fata; sa vad, n'oiu pute-o tine


de vorba ?
Se face piinza, fat mare?
Fata d. mereu din vatale i rspunde :

Se face, mo*; se face bunal


Da cum se face pnza voastra? Din ce?
Din cnepa !

Iea-i samnta, i o sameni, i o pazeti de pasari cu


crqte !
$i cnd vorbete fata, tese mereu, ca ti, vezi dumneata...
$i o culegi p'a de var, i o topeti, i o meliti, i o perii.
$i culegi apoi i p'a de toamna, i o bati, i o topeti, i o meliti, o perii, o torci i o faci caiere, o depeni, o urzeti, o
o navdeti.

$i din gull vorbi, iar din mina fata abdted de zor (1).
Bine, bine, fan'. mare! Ac pleaca-te s te mlinnc !

Nu; stai ac, mo*! Dupa ce ti-am spus astea, sa-ti spun
i o gcitoare, sa vedem: tii sa mi-o deslegi ?
Haide, spune dec !
Ascult, moaa :
Am dou fete gemene:
Una st sub acioal si o plou,
Alta sale afard i n'o plou!

Ghici, moa, ce e?

Se gndqte, se gndqte huiduma de surdal.


Hei, fan.' mare! Dac vrei sa te mai las, spune-o tu!
Ce s fie, moa! Fetele sunt cele dou mni. A care sta
sub acioal, este ceea care tine fusul ; ai vazut c st sub cair i
mereu o stropim cu gura ca s ias bine tortul. A de sta afar,
e cea care e pe fus. Cine o plou pe ea ? Iti place, moa0 ?
Imi place, Imi place, fata mare; ac, pleaca-te s te mnnc !
(1) 0 variant a povestirei de pn aici s'a dat mai sus : povestea pnii, pentru a scdp de Strigoiu.

www.digibuc.ro

221

Atunci se pleaca fata, da cand


pe ea,
Cucuriguu ! cucuriguu !
miezul noptii.

sal

puie Muma-padurii gura

cocopl de su' arga cnta de

Hi !- striga spaima lumii ! MI mcai tu pe mine, da era


sa te mnnc eu pe tine.
Si piere, p'aci 1ncolo, ducal-se pe pustii.
Ac, se face ziva i fata vine acasa cu pnza tasuta. Mama
vitrega, cnd o vede, o gasesc sdrdmbitile (1).
Hi! scapa, lu-o-ar Cel de pe scorburii!
Da unchiaplui 1i venise i lui apa la moar :

Ei, matuAzice el,ac trimite

tu pe fata ta la argea

s faca ce-a fkut a mea.

0 miu, carn matup, ca n'av Incotro.


Ii puse fie-sii pnza, i-o bzwilase (2), i-o navadi i o trimese
cu ea In padure, s'o tase In argea.
Aia se duse, puse pnza, i cnd noaptea, veni iara Mamapadurii.
Buna seara, fatal mare!
Multumim dumitale !
Se face pnza ?
Se face!

Cum se face?

Cum ii da, a se face,zise ea amarIta.


AA? Pleaca-te s te mnnc!

Si se repezi de o tubed; apoi ii urzi matele pe u*a. argelii.


Md-sa, acasa, o 4eapta la ziu sa vie, o ateapt la prnziwr
de loc. Daca vede, pleac sa-i dea de urma.
Da cnd se apropi de argea, vede matele triirate:
Hi, hi, hi! Fatal harnica ce are maica! A i tesut pnza i
ac a urzit alta.
Nu-i tin Insl bucuria mult, cal infra inauntru i-i gasi numai capul i picioarele. Turbata, ven acasa la barbatu-sau, at
/turd (3) i cu cearta..." (4).
(1) Aleibeiddile.

(2) Poale cd: "involbase, dela a Invoalbe.


(3) Gurd multd.
(4) P.-Codin, higend romdmdui, p. 114 6. Cf. mai inainte, p. 112 4.

www.digibuc.ro

299

Din Bucovina avem urmatoarele trei povestiri:


Until povesteste c dorrna cu oile la coliba, prirnavara, si In
coliba aveh. foc. Fiind noaptea cam friguroasa, nu pute dorml;
sede la foc cu tigara aprinsa. Numai ce aude c vine cinevh.
suiernd In spre coliblt, dar ash suier de frurnos, ca nu ell om
pe fata pmntului sa suiere ash. A venit pttna la usa colibii si

and a vazut c e Mama-padurii, a inlemnit cu tigara in gura.


Era o femeie minanat de framoasd, cu parul despletit, cu prut desvalit, dar unghiile la mni si la picioare erau ca la lup.
$i omul spune cil atta i-a zis Mama-padurii:
Ai noroc cit bei tabac !
A Fzut i s'a incalzit la foc, si dupa ce s'a incalzit, a pornit
.suiernd printre oi, dar oile nu s'au speriat, ci care cu m erau
culcate, ash au sezut.
Dar cand s'a invArtit cu spatele, si-a pornit In vale suiernd,
nu mai er femeie frumoas, ci o cioat invelit Zn scoartd.

Si a doua zi ppe Ulna care oi a trecut, toate au mijit!".


latt, a doua povestire a unei femei batrne :
Pe cnd er fata, la (1) camesi la prau. $i cum data came.sile In path], numai ce vede o femeie care veni cntnd de pe
prfiu, din deal. Cum ajunge la ea, tot cntnd, a luat-o de mana si a pornit cu dnsa pe prAu la vale. $i dupa ce a trecut
al treilea hotar de la casa lor, femeia n'a mai stiut nirnica. Tocmai dupa trei zile s'a trezit in mijlocul unei paduri necticate de
picior omenesc. Atunci a vzut Ca' nu poate vorbl.
A cas, a ajuns tocmai dupa nou zile.
Glasal i-a venit inapol dnd slajbe albe la ,sapte vdni (2).
In sfarsit, a treia povestire este o patanie care s'a intimplat unui orn. Dupa spusele unora, acesta lucr in padure; dup ale
altora, fiind trudit, donna la rdacina unui porn, iar dupa ale
altora, erh. treaz. Alaturi de dnsul, Meuse un foc bun, iar pe
jaratec pusese o felie de rnarnliga ca s o friga,
sa o prajeascil.

Zvonindu-se Mama-paclurii i auzind-o felia de mmdlig bo-

cindu-se, Ii spuse omului:

(1) Spdl.
s(2) Culegere din Vatra Dornii, imprt. de d-1 Teofil Bizon.

www.digibuc.ro

223

Fugi de te ascunde in copaci, ca acusi vine Mama-padurii


i te mnnca
Omul se ascunse in graba intr'o bostura de copac.
Venind Marna-padurii, trece de-a dreptul la felia de marnaliga
i o intreaba:
Pentru ce-ai tipat adinioarea ash de tare?
Pentru ca m frigeam,raspunse marnaliga.
Mama-padurii lua marnaliga, o puse de-oparte si pleca.
Astfel omul scapa din gura Mamei-padurii! (1).
Ca sa poceasai, mai ales pe feciorii neinsurati si pe fetele
nernaritate, Mama-pdurii ii striga din cask afar. ,,Ea striga cu
glas prefacut, In 99 de feluri. Dac striga pe un fecior, if strie
cu glasul tatane-su sau a mane-sa ; glasul cel de al treilea insa
este mai ascutit si nu seamna a glas de om. Pe cine Il pune
pacatul sa raspunda, II poceste, Ii iea glasul" (2).
Mama-padurii fur copiii oatnenilor din leagn, mai ales cei
ce sunt frumosi i linitii, i In loc, pune copii de ai ei, plangaciosi si uriti.
Tot astfel cred i Ucrainenii cari-si feresc copiii de Bogienca
ce fura copiii din leagn, inainte de botez, inlocuindu-i cu a i
sai (3).

Pentru ca sa nu se intmple una ca aceasta, prin Transilvania,


femeile, de ate ori sunt silite sa iasa din casa, lasa de paz1 pe
lnga copii miitura i foarfecele. Prin Bucovina, tot spre acest
scop se aseaza cruce clestele, vtraiul, mtura sau alte lucruri.
Prin Banat, ,,unde este datina ca fasa sa se faca in genere din
lanai de oaie irnpletita In trei vite si cam de 2 metri de lunga,
moasa leaga In unul din capetele acesteia un petec de panza.
noua in care se afla un ban de argint, tmie, putin prau,
praf, sare i aiu. Tot la capatul acesta mai leaga Inca si trei
(1) Voronca, op. cit., p. 181 2 : .Apoi cum gndesti cl Mama-pddurii e
! Ea mnncd oamenii ca i Cdpednii cei cu un ochiu in ceaf si unul in
frunte, ce veniau i tineau cu ai nostri btaie. Ai nostri fceau pivniti si se ascundeau in pmnt, da ei veniau i strigau :
cl s'au dus cei ce mncau oameni !
pe care iesia, Il luau si-1 duceau la dansii,
hrniau cu nuci
inn-

cau!"

(2) Cred. Rom. din Bucov ina, Imprt. de d-1 Teofil Bizom.
(3) Revue des traditions pop ulaires, X, p. 423.

www.digibuc.ro

224

toporle de metal cam de 2 cm. de mari. Toate obiectele acestea se crede a fi al-At-Moue pruncului de Mama-padurii (1).
Tot astfel i Slavii, cari cred In Vile,--Zne rele ale codrului,
fac la fel (2).
Mama-pudurii schirnb copiii, Ii omoar sau le fur somnul,
imbolnvindu-i cu boala nutnita la fel cu dnsa, cnd copiii sun

scosi din casa inainte de implinirea unui rstimp de 40 de zile


dela nastere sau cnd in ziva botezului nu se pune Ing leagnul copilului, pe cnd doarme, spre paz, un fer o auiturti,
putine Mrate i putin sputh, presrat pe jos (3).
Copiii crora li s'a furat somnul, fireste, nu mai pot dormi
noaptea, sau dorm nelinistiti, tresar si plng la aceleasi ceasuri;
sunt bolnavi ,,de Mama-pdurii".
Iat ctev descntece de Matna-pdurii, din cari se IPA alte
credinti ale poporului privitoare la aceast fiint rufctoare care
uneori vine insotit si de alte duhuri :
Se descnt la us, cu toporul in ap neinceput, cu
Hai", lemn de alun.
Tu Mama-pdurii,
Tu
Cu vacele vii,

Cu vacele s te duci,
Dela N. sA fugi !

(4).

Se pune o secere atrnat de us si se zice descntecul :


Secere secerAtoare,

Cum esti ziva tdietoare,


Sai fii noaptea pdzitoare
La N.
Prin pat,
Pe sub pat,
Prin asternut,
Pe sub asternut!

(1) Marian, Na.Fterea, p. 89.

(2) Cf. G. Ceausanu, op. cit., p. 289.


(3) Gorovei, Creding p. 214.
(4) Ion Creangei, I, p. 14.

www.digibuc.ro

225

Dup ce se zice de trei ori rndurile de mai sus, se iea trei


cArbuni, se pun in trei locuri la us, si se zice:
Voi, acesti cArbuni,
SA va faceti trei Ingeri buni,

Sd paziti prin bdtturd,


Prin casd,

Pe sub cask
Prin pat,
Pe sub pat.
Unde veti afli de Muma-peidurii,
S'o luati,
Sa o sfrmati,
Inima s i-o mncati,
In casd sd n'o mai tsati,
Cdci Muma-pddurii copilul mi-a izmenit
mi I-a prapdit !
Muma mumelor,
Muma-pddurilor,
Eu te strig,
Tu sd-mi rdspunzi ;

Eu Iti dau plnsul copilului meu,


Tu sd-mi dai odihna a lui tau,
SA doarmd ca tunul,
SA tacd ca alunul (1) ;
Cum dorm pdsdrile In tine,
Asa sd doarmA copilul la mine!

Eu ti dau.
Tu sd-mi dai ;

Apoi i se d copilul s bea

si

se afumA cu anumite buru-

ieni (2).

Se descnt numai Miercuri, Vineri i SmbM searl Se pune


pe foc Mmille i flori dela Domnul Isus Hristos din Vineria mare, se stnge cu ap" si se afum copilul i locul uncle se culcA el:
Muma mumelor,
Muma-pddurilor,

Ca porcii grohdind,

S te duci din astd noapte

Ca lupii urlnd,

Ca vacile sbiernd,

S te duci dela N., din somnul lui...(3)

Ca cnii lAtrAnd,

(1) Intr'o variantd culeas din jud. Arges, se zice :


Sa doarrnd ca lemnul,
Sa tac ca ulinul
ca fumul.
Variant. apropiatd. In $ezdioarea, XIV, p. 109.
(2) D-r Daniil lonescu si Alex. I. Daniil, Culegere de desedniece din jud. Ro-

I, p. 162 ; variantd la acest din urind, In vol. II, p. 135.


(3) Ibidem, I, p. 163.

l/muesli,

15.

T. Parnfile, Mitologie, I.

www.digibuc.ro

226
Tu coltato,
Ce vii ava spaimantat
$i despletita,
AO de grozav de urita,
Ca spaimntezi copiii,
Cu dintii ca secerile?
Cu secera te-oiu Intepa,
Cu tmie dela Boboteaz te-oiu afuma
$i In ap mare te-oiu Inneck
De pe trupul copiilor te-oiu taia,
In viint-tarbat te-oiu trimetea,

$i M. N. sa rmana
Curati,
Luminati,
Ca argintul stricorat ! (1)

fugi, du-te
In lin fantana,
Ca acolo Is fetele Doanmei,
Cari au leagan de-a te legana,
Mancare a-ti da,
Soinn de-a dorml,
Ca eu nu te pot leganit,
Nici apa a-ti da de-a bea.
N. s ramaie curat, luminat,
Cum Maica Domnului 1-a lsat! (2)

Tu Maina-padurii,

Tu urilo,
Tu groaznico,
Tu despletito,
Fugi din fata obrazului,
Din varful nasului,
Din spate, din vele,
Din piele, de sub piele,
Din toate srasmurile tele.
Cu toate junghiurile tele,
Mama-padurii,

Am trimis un semn la tine,


Dela copilul meu,
Sa-ti dau stransul cu plansul,
$i s-mi dai somnul i odihna fetii tale,
Ca sa doarma ca butucul.
$i s tac ca chiticul !
Cum dorm pasrile In padure,
Ava sa doarma copilul la mine !

Mama iea copilul in brate, cu o bucatica de mmligd iesa In


ograd, rupe nulmaliga In trei i descnta de 3 ori, aruncnd
spre padure la fiecare data, cte o bucata (3).

(1) Ionescu vi Daniil, op. cit., p. 164.


(2) Culegere din coin. Rusca, jud. Falciu. Variant apropiata In Gr. Grigoriti-Rigo, op. cit., I, p. 117.
(3) D. Lupavcu, Medicina babelor, p. 45.

www.digibuc.ro

227
Pe N. nu 1-ati mai speria.
De-o veni dela vale,

Fugi,
Mama-pAdurii cu Pduroiu,
Strigoaica cu Strigoiu,
Moroaica cu Moroiu,
Duceti-va in vi,
In corbii,

Cu cutit s se taie;
De-o veni dela apus;
SA se Intepe in sus.;

C pe toate v'oiu strangek


In cptan de cane v'oiu bga,
Pe N. nu 1-ati mai speria,
CA pe apa v'oiu da,
In feresti la N. cine sade?
Sf. Spiridon,
Cu pusca,
Cu sabia,
PAzia

strAjui dupa. N.

De leu cu leoaica,
De Dracul cu Drcoaica,
De Pddurarul cu Paduroaica,
De Muma-pdurii
Din plecatul vitelor,
Din /Vluma-padurii dela pranz,
Din Muma-pdurii dela nimiez,
Din Muma-pildurii dela chindie,
Din Muma-pdurii din scptatul
[soarelui,

Din venitul vacilor,

Dela dui,
Din cantarea cocosilor.

Fugi, du-te dela N.


Din creerii capului,
Din fata obrazului,
Din
Din rrunchi.
Fugi, buzato,

Fugi Murgild cu Murgilaaicd,


Strigoiu cu Strigoaic,
Si nu mai rAmaie nimic,
Nici cat sub degetul cel mic! (1)

Fugi, coltato,
Nu-1 mai spimanta,
Nu-I mai Liza,
Nn-1 mai gugui,
CAci are cine
II lului,
II gugul.
Tu du-te
In coadele marilor,
In coarnele cerbilor,
Acolo sii aciuezi,
Acolo s puezi,
Puii ti sa luluesti,
Puii ti s guguesti,
Pe N. s-1 lasi
Curat,
Luminat,

Ca steaua din cer,


Ca roua din camp,
Ca in ceasul in care s'a nascut.
Leac lui N. s-i fie
Nu dela mine,
Ci dela /Vlaica Domnului (2).

Descnftoarea iea copilul In brate si se duce pe un loc mai


ridicat, ca s se vadd peidurea. Acolo se ridic' in sus si se zice :

(1) Ionescu si Daniil, op. cit., I, p. 164-5.


.(2) Ibidem, II, P. 136 7.

www.digibuc.ro

228
Porcii In strat,
Ooameii In pat,
Ash sd se potoleascl toate florae
Edda N..
Curn a plans N.
De fata sau biatul tu,
Asa srt mai planga,

Tu Matna-PAdurii,

Tu urIta lumii,
Coltato,
Buzato,
Strigoaico,
Moroaico,

Cum se potolesc vitele'n sat,


$i a ta de al meu!

Apoi se afumil copilul cu muma-peidurii (1).

Se descnt cu perk In tdrte:


S-1 destepte,
Sa-1 adoarm ;

Leoaico,
Moroaico,
Coltato,

Du-te la dealul Ardealul,


La slasul tau,
La copiii tai,

Zambato,
Despletito,
Muma.pdurii
De zitt,
De noapte,

C acolo este un copaciu mare, rotat',.


SA-i razi rdcinile,
Sa-i mananci vinele ;

Du-te la dealul Ardealului,


C copilul are mama i tat,
SA-1 inconjoare,
Sa-1 infioare,

Pe copil sa-I lasi


Curat,
Luminat,

Ca Maica Precista ce I-a lsat.

Cu trtele se afum seara (2).

Copilor, cari se sperie noaptea'n somn, plng, se scoal'n picioare

i vorbesc,

li

se face de Muma-pdurii in teirdte

de-

gru.
Te'nchini si ieai copilul In brate. Il proptesti cu crestetul capului n temeiul cosului deasupra vetrii pe care ard ctiv crbuni. Cu degetul mic i cu inelarul ieai Or* dintr'un vas si le
pui pe fruntea copilului descntndu-le astfel :
Voi, cni, de la 9 stani,
S veniti asta. sear,

CA eu v dau foc de culcare,


Zahareh de mancare.

S paziti pe C.
De lei, de Smei,
De leoaice, de smeoaice,
De Muma-padurii !
(1) Ionescu

Daniil, op. cit., II, p. 138 9.

(2) Ibidem, p. 137-8.

www.digibuc.ro

229

Rasucesti apoi copilul cu fata'n jos, potrivi nd sa caz trtele

pe jratec. li pui alte trte in ceafil, tot astfel, i repeti descntecul. Rastorni si aceste tarte pe foc si ieai in urma copilul.
Se descnta de Muma-padurii si oamenilor maturi, mai cu
sama femeilor, and viseaza urn : felurite dihnii, orgii, pacatuiri nepermise, cari intristeaza duhul femeii i-i sdrobeste trupul.
Acestora li se face baierul, asupra caruea se zice descntecul de
Muma-pdurii. Se mai face baier i femeilor ai caror copii
nu traiesc sau carora le mor vitele de jug, ori psiirile din cur-te; se face in general pentru pentru pagube cari se tin mn de
mana.

In baier intra multe marafeturi. Astfel trebuie sa legi inteo carpa scoas din spetele cmasii cte putin din toate acestea: tamie neagra, tamie alba, piper, silitra, pucioas, lulachiu, sare
(dud se face baierul contra curgerii de ochi), sarpe din coiul
armasarului (vrjitoarele afirma ca In testiculele armasarilor exista
un asemenea sarpe, pe care il cunosc juganarii si-1 ieau de-1
vnd pentru as cevA.), capatind de sarpe taiat cu pail de argint

dela sarpe prins in luna lui Martie, broasca gasita In gura sarpelui, buruieni de lipitura (sau de Muma-padurii, pe care le cunosc wajitoarele), par din ceafa femeii careia i se face baierul, 4
case de paiajan culese In piez din 4 colturi ale casii, o tndarica
din pragul de jos al uii dela camera de dormit si'n sfrsit 9
boabe de gru.
Se face numai de Luni pAna Mercuri i e descntat astfel :
Tu, Muma-padurii,
Tu, Smeoaico,
Tu, leoaico,
Tu, buzato,
Tu, zmbato,
Tu, Muma-priclurii,
Deprteaza dela C.
Toate spimurile,
$i toate rcorile,
$i toate suferintile.

Tu sa socoti
Gandul care-1 are raspandit.
Din inima lui C. sa departezi
Toate fiorile,
Toate rcorile,
Sa luminezi si pe C. s-1 speli
De toate rauttile, de toate visurile.
De toate greuttile,
SI rmaie curat, luminat,
Cum Maica Domnului 1-a dat!

Baierul se crpeste si se face legaturic, care este pusa la icoana, unde sta trei zile. In urma, feineia 11 iea dela icoana i-1
coasa la bru, potrivind ca sa-i caza la sale cnd se incinge cu
brul. Astfel il poarta ct vrea (1).
(1) Culegere din corn. Principele Ferdinand, jud. Teleorman si impart. de
par. Fl. A. Drghici.

www.digibuc.ro

230

Altul :

Descantatoarea iea o mtu,, foc, un lopor i o oala cu ap..


Se aseaza pe pragul usii de afara si cat descant, se uit la un
porn. Muma copilului sade la spatele ei. Se descant numai cand
soarele e pe muchie,gata de asfintit. Cand zice: cu focul te
oiu arde", arunca focul jos ; cu matura te-oiu matura", atinge
cu ea de pardoseala ; cu apa te-oiu Innech", vars jos apa; ,,cu
toporul te-oiu taia", ciocane cu el in stalpul uii, In dreapta si Instnga.

Descantesul este acesta :


Sd nu vie la N.

Marna-pddurii,

U, Tatdl-pridurii,
Ceart-ti cnii ti,
Cdtelele tale,
Caii ti,
Telegarii ti,
Arnmarii ti,
Srneii tdi,
Smeoaicele tale,

S-1 sdrobeasca,
S-1 sdruncineasc,

Din somn s mi-I destepteze,


CA eu cu focul te-oiu arde,
Cu mtura te-oiu mdturd,
Cu apd te-oiu unnecd,

Cu toporul te-oiu aid! (1)


U, leoaico,
U, Smeoaico,
U, Muma-pdurii,
Miaza-noptii,
Iea-ti plansul i neodihna

Si sd dai somnul i linistea lui N.


S doarrnd ca mielul,
Si sa se ingrase ca purcelul !

Descantatoarea II zice de trei ori, uitandu-se spre padure.


Se iea pne, se pune ochii pe peidure i se zice de trei ori
aruncand in trei prti cu pane:
U, Murna-pdurii,
Miaza-nopfii !

Pnd astd sear a plns bdiatul meu


De fata ta,
Acum sd plngl fata ta
De Matti] meu!
Eu iti dart pne,
Tu sd-mi dai somnul
Sd doarrnd ca mielul,
Sd se Ingrase ca purcelul (2).
(1) Culegere din corn. Tutana, jud. Arges, impart. de d-1 C. M. Popescu..
(2) Ion Creangd, V, p. 231.

www.digibuc.ro

231

Prin jud. Do lj, cnd copiii plng seara, li se face ,,de MarnapAdurii". Se tine copilul in brate i in umbra lui se d cu to-

porul de trei ori, zicnd :


Fugi, nAlucd
Prin prelucd,
Prin rdzor,
Printre rdzor,

a te taiu ca dl topor !

(1).

Din jud. Covurluiu avem acest descntec, In transcriere literar :


M'am sculat Marti dirnineata,
Bund, sndtoasd,
Grasa i frumoasa,

M'am uitat s vdz soare rdsdrind


5i-arn vdzut Marna-pddurii viind
Ca o iapl nechezAnd,
Ca o scroaf gAfaind.

$i cum a venit, cu gura m'a luat,


In prnnt m'a trntit,
Frica'n trup bgatu-mi-a,
Sngele suptu-mi-a,
Oasele sdrobitu-mi-a,
Carnea mursdeatu-mi-a,
Mnile legatu-mi-a,
Picioarele Impiedecatu-rni-a,
Limba Incurcatu-mi-a,
In stobor de cdme.Fi Infsuratu-m'a,

Peste drum m'a aruncat,


M'a fcut din orn, neom.
A tipat i s'a vdicdrat,
Nimeni nu 1-a auzit,
Numai Maica Mdria, sfnta MAria

Jos din cer s'a scoborit


Pe-o scard de argint
$i-a intrebat :Ce ti-i, ce te vaiti ?
Cum n'oiu fip i n'oiu vit,
CA m'am sculat bun, sndtos,

Gras si frurnos (2).


Sa vdz soare rasdrind,
$i-am vdzut Marna-padurii viind
Ca o iapa necheznd,
Ca o scroaf gdfAind.

In gura m'a brat,


Jos c m'a trntit,
Frica'n trup bdgatu-rni-a,
Sngele butu-mi-a,
Mnile legatu-mi-a,
Oasele sdrobitu-mi-a,
Carnea rnursdcatu-mi-a,
Picioarele impiedecatu-mi-a,
Lim ba incurcatu-mi-a.

Nu OA nu te
Curnd la cutare
$i iea (3) cu foc i cu tamale
$i cu topor,
Oasele s'or desdrobl,
Carnea s'o desrnikeldri,
Frica din trup ti-o
Mnile s'or deslega,
Picioarele s'or despiedecl,

Limba s'o descura


Cu toporul oiu taia,
Cu tmdia oiu tdmaik
Cu mnile-oiu lu,

I. Zanne, Proverbile Ronidndor, IX, p. 330.


(2) Tot astfel trebue cetite i viersurile al doilea si al treilea.
(3) Cred cd :
iea..."
sd-ti facd..."

(1)

www.digibuc.ro

232
Peste mri negre-oiu artinch
Tcat boala lui,
Toata frica lui,
Toat lipitura lui,

Din inim, de sub inim,


Din creierul capului,
Din sfarcul nasului,
Din fata obrazului.
S ramie curat,
Luminat,

Ca Dumnezeu ce 1-a lsat.


Descntecul dela mine,
leacul dela Dumnezeu (1).

Prin Bucovina, pocitii de Mama-padurii, ca sa se tamadueasca,


iea apele.
mai zice Ca e bine s se petreacA
prin trei gropi sapate in feirmurea unui pArdu" (2).
Dar nu numai acestea sunt leacurile si descntecele impotriva
vtmrilor aduse de Mama-padurii (3).
In afara de aceste rautti, Mama-piidurii mai face si altele:
Astfel, dnsa iea mana vacilor, trimitnd ,serpij ca sA le sue",
cci serpii i broa$tele sunt sub ascultarea sa (4).
Cnd e ploaie,ea se urcA pe o movilA si alungA nourii.
Pe lumea cealalta ea va da fetelor cari au nscut copii din
pacate i-au omorlt, ca s mnnce acei copii; in toat curgerea unei saptmni fetele i vor mnch copiii, insa SAmbat, acei copii vor fi intregi.
Prin unele prti din Banat si Ardeal, Mama-ptidurii se socoteste ca o ZnA binevoitoare, care arata cArarea copiilor ce s'au
ratacit prin padure (5).
Mama-pAdurii o au si alte popoare:
La Neo-greci, ea impietreste cu o vargA vrajitA.
trebuie

(1) Candrea, Densuseantt i Sperant, Graiul nostra, I, p. 320--31.


(2) Culegere din Vatra Dornii, Imp Art. de d-1 Teofil Bizom.

(3) Vezi Gr. Grigoriu-Rigo, op. cit., p. 116-9 si Gr. Tocilescu, Materialuri
folcloristice, p. 595

7.

(4) Voronca, op. cit., p. 867.


(5) L. Sdineanu, Basme, p. 994.

www.digibuc.ro

233

La Sarbi, ea are o fat care prin frutnuseta ei ameteste pe tineri cu buruiene i apoi i preface in fiare.
Sacii o numesc Buschmutter (1).
Polonezii numesc Dzivozony, Mamuny (2) boginki, driadele cari
furg. copiii oamenilor,
cu ai lor (3).

(1) L. Saineanu, Bastne, p. 994.


(2) V. Bugiel, op. cit., p. 11 2.
(3) Am inalnit la Strigoi, cuvntul Mamon, in Bucovina.

www.digibuc.ro

MOSUL-CODRULUI.
Denumiri. Mopd-codrului *alit de-o fat. Mopl-codrului la alte popoare.

Fiinta brbteascA, avnd Insusirile Mamei-padurii se numeste

Mosul-codrulai, Tatill-piidurii, Pdararal, Ptiduroiul sau Marotat, dup cum 11 aflm In descntecele pe cari le-am dat, and.
a fost vorba de Mama-pdurii.
Despre dnsul se aude prin Oltenia urmAtoarea povestire :
Ci-cA erau odatA, e mult de-atunci, cnd de-a rndul erau
numai pduri,un om si o fern eie cari aveau o fat ca de 10 ani._
Intr'o zi, printii plecarA la ora dupA trgueli, si fiindcA aveau
sA rAmAnA noaptea acolo, sftuir fata sti ingrijeascA de casA, devite si de paseri, iar noaptea s gseascA pe cinevA, s steie cu ea.

Seara, fata, dup ce rnduise totul si-i venise somn, iesi peprag si incepa s strige:
Uuu, m! Cine-aude, cine-aude, sA vie sA steie cu mine !
Mares-tat din pdure :
Eu, tat, eu!

Dup ce strig de mai multe ori, fata intr In cas sA astepter


creznd cA va veni fata lui unchiu-sAu de alturi.
Peste catva timp a venit insA Mares-tatA din pdure, cu ochii

cat sita, cu capul cat tArna, cu dintii cat secerea, cu picioarelecat raschitoarele.

Da mare esti, tat!


Mare, tat, mare ! CAt lume am mncat eu, dar mite petine!

and 1-a vAzut si cnd a auzit ce spune, fata Inlemnise de fria. Ce s faca ea s scape? li veni In gaud un siretlic si Ii spuse lui Mares-tat, s'o lase s se duc s inchid vitelul, sA n'o
bat printii cnd se vor Intoarce dela oras, iar ca sA fie sigur
c se ve Intoarce Inapoi, s'o lege de picior c'o funie.
Mares-tat, care er cam prost, se invol, iar fata iesl pe uA..

www.digibuc.ro

235

Cum se vzit Owl, se deslega repede la picior, i Iega funia de


piu, apoi fugl de se culc la unchiu-sau.
Atepta MareM-tata cat atepta, i claca vazit ca nu mai vine
fata, Inceph s traga de funie. Simtind ca e grea, nu mai putek
de bucurie, la gindul ea va mnch pe fata.
and ajunse piva pe scara, Mare-tat, lacom cum et-A, crezand
c e fata, 1i infipse dintii lui cei grozavi In piva, i ramase acolo Intepenit pe loc.
Cnd venira a douil zi btrnii dela ora i vazura pe Maretata mort, iu tiur cum sa multameasca mai fierbinte lui Dumnezeu ca le-a scpat fata dela moarte, bucurandu-se mutt i de
ntelepciunea odraslei lor. Iar pe Mare-tata 1-au dus In pdurer
de I-au mncat dihniile !" (1).
Corespunznd lui Faunus sau Silvanus, Mosul-codrului 11 Intalnim i la Slavi sub numele de Lyesy, geniu al codrului (2), sam
Lesij (3).

(1) .1Veamul ronzdnesc pentra popor, VI, p. 195 6.


(2) *dineanu, op. cit., p. 994.
(3) L. Leger, Mitlzologie slave, p. 190.

www.digibuc.ro

MURG1LA, M1AZANOAPTE $1 ZOR1LA.


Purttorii celor trei conace de noapte : Murgild, Miazanoapte i ZorilA.

Credinti despre cei trei purttori ai conacelor de noapte: MurDe-eu-searei sau De-cu-vrenze, Miazeinoapte i Zorilei sau
De-cdtre-ziuei, i fireste, mai ales despre Miazanoapte, de vor fi
fost, vor fi Imprumutate Duhurilor rele, Diavolului, Strigoilor,

Stafiilor sau Speriitorilor cari stpnesc pmntul pn la mijlocul noptii, cnd pe toate i pe toti li mtura Ingerii sau
prastie cntatul cocopllui.
Povestile Ins, ni pstreaz pe tustrele aceste naluci. Despre
ele, si in deosebi despre cea ce poarta miezul noptii nu avem

altcev de spus, cleat ca sunt niste uriai, ingrozitori, care pot


pricinul rutati oamenilor.
Ca si fratele sau de seara si de dimineat, Miaznoapte merge necurmat, dela rsrit spre apus, cum curge i noaptea. Uneori se gseste cine s-1 princla si
opreasca, zabovind astfel

strecurarea noptii, pentru care voinicul Indrznet are nevoie (1).


Prin urmare, 11 va ajunge cel ce merge foarte repede,
va
veded, curn 11 arata urmtoarea credinta olteneasca : ca o bute
hornoneiind, hordb-hordi), inaintea omului (2).
(1) Saineanu, Basmele Romailor, p. 463: uUn orn ls cu limba de moarte
celor trei fii ai sai, sa-i fad la mormnt un foc din 99 care de lemue si din
99 care de paie. Dupa ce muri, fiii vrura s'aprinda lemnele, si negasind nicierea foc, zarira pe un vrf de munte, i cel mai mic, Crncu, pond inteacolo
dupa foc. In drum lega pe De-cu-seatei 0 tot as fad' cu Miazdnoapte0 cu Dexdtre-zind i ajunse la foc, langa care sedeau sapte nriai, cari se Invoira a-i da
foc, de le va aduce pe fetele lui Verde-Imparat. Dar Crncu, alungind la Imparatul-Verde, 0'611 pe urini si-i omort pe toti ; apoi intra la fete si ha inelul la cea mica. Lund i un taciune, se intoarse de aprinse focul, dup ce (leseg
De-cdtre-ziud, Miazdnoapte i De-cu-seard".
(2) Cred. Rom. din com. Catane, jud. Dolj, Impart. de d-1 St. St. Tutescu.

www.digibuc.ro

SAMCA.
Denumiri. Primejduirea femeilor lehuze. RugAciunea de paza. Descntece de
Same&

In afar de lucrurile stiute despre Samcei, SpurcaM sau Ayestita, aripa Satanii, nu mai putem aduce nimic. Deci rezumAm
credintile pe cari poporul roman le are despre acest spirit rufkator, din cele cunoscute (1).
Sanwa chinuie femeile mai ales in ceasul nasterii, omorindu-le

ateodatd. Pe eopiii de curnd nscuti, dad. n'au murit atunci


cnd chinuiau pe mamele lor,ii omoark sau le d, dupil trudk.
boala numit samcei, reiu, spasmei sau rutatea copiilar.
Samca se arat sub felurite inftisri, dup cum vom vedeh.;
ins, la casa in care ce vor afl scrise toate numcle ei, Samca nu

va pute intr. Aceasta a rmas de cnd Arhanghelul Mihail a


oprit-o si a legat-o de a se duce s sminteasc pe Maica Domnului la nasterea Domnului Hristos.
Pentru aceasta femeile pstreaz scris un fel de rugciune, nu-

mit prin Bucovina Rugaciunea Sf Arhanghel Mihail pe care


o poart cu dansele, de indat ce purced insrcinate i pan dup ce nasc.

Cel ce scrie o astfel de rugkiune trebue s fie btrn, ca s


nu-i poat face Samca nici un ru.
Prin unele locuri, se scrie pe pereti cele 19-24 numiri ale
Samcei.

Dintre aceste rugciuni (2), iat una, dup un manuscript dia


1809 :

nIn numele Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh, Amin !


Eu robul lui Dumnezeu, Sfrintal Sisoi, pogorndu-mal din muntele Elionului, vAzui pe Avestifa, aripa Satanei, a cruia prul
(1) /vlarian, Na#erea, p. 26 36.
(2) Cf. T. Pamfile, Sdrbdtorile de toamnd; p. 102, nota 2.

www.digibuc.ro

238

.capului li era pana la calcae si cu ochii rosii de foal si cu mainile schimonosite, si de her, si cautatura salbatic, si cu trupu
schimonosit, si era foarte strajnica si grozava. 5i trecand mai pre
urma, auzii de catra clansa si vzuiu unde o intampin Arhanglielul Mihail, voivodul ingeresc, si ii zise:
Sti, Satano, duh necurat, cu frica lui Dumnezeu !
5i ea indat sttu, si groaznic se uit asupra Ingerului.
5i ii zise Arhanghelul Mihail :
Tie IV zic, Satano, duh necurat: de unde vii si unde mergi,
-si cum iti este numele tau ?
lara ea, cautand Indrat, si groaznic sal uit asupra ingerului si
zise :

Eu sant Avestita aripa Satanei, duh necurat, si viu acum din


fundul iadului, fiindca am auzit propoveduind bune vestiri Arhanghelul Gavril, prin toate cetatile, de o precurata fecioar Maria, fata lui loachim si Anii, precum ca dintr'acea fecioara va s
nasca Isus Hristos Nazarineanul, imparatul ceresc si pamantesc,
si merg cu ale mele mari mesteguri vazute si nevazute.
Iara Mihail Arhanghelul, o apucil de parul capului si-i infipse
palosul In coastele ei si o batu foarte strajnic, cu usturime de
foc. 5i o intreb ingerul :

Tu, duh necurat, cum si in ce chipuri te fad si intri prin


casele oamenilor si le omori copiii?
Si ea zise:
and sant In somn, cu ale mele mari mestesuguri, vazute si
nevzute !

IarI ingerul se strajnici. Iara ea, de multa durere si de usturime, stria cu mare glas ca s'o mai inceteze din bataie, si i le va
spune toate pre rand.
Iara Ingerul pre loc au incetat-o din bataie. lara ea incepii a
i le descoperl toate, si a le spune pre randu:
Eu ma fac ogar si pisica eu ma fac; eu ma fac umbra si lacusta; eu ma fac paiajan si musca si toate nalucirile vazute si
nevazute eu ma fac. 5i ash, intru prin casele oamenilor de le
smintesc maicele lor cnd snt ingreuiate, si iau si fata lor
cnd sant in somn. 51 mai curnd ma apropiiu de fata care
,este ingreuiata si de rusinea lumii Isi framanta trupul si o-

www.digibuc.ro

239

moara copilul IntrInsa, i de vezevenghe (1), i de fermecdtoare, i


de care cauta cu ceard sau de care da cu bobii, i de care cauta
cu sita sau cu peria, i de care nu tine In dreptate cu brbatul
sau. Si am noaosprece nume : 1. Avestita, 2. Nadarca, 3. Salomia, 4. Nacara, 5. Avezuha, O. Nddariea, 7. Salnzona, 8. Paha,
J. Puha,10. Grapa, 11. Zliha, 12. Nervuza, 13. Hamba, 14. Glipina, 15. Humba, 16. Gara, 17 . Glapeca, 18. Tisavia, 19. Pliastia.
$i supuindu-m cu mare strajnicie, tu, sfinte arhanghele Mihaile, voivodule, iata c-ti arataiu toata puterea mea tie, Imbolditoriule care ma muncesti cu mari i strajnice munci,
dau acest zapis al meu la mna preaputerniciei tale, sfinte ingere, ca
oriunde s'ar afl acest zapis al meu, la orice casa, eu la acea cas [sa] nu m pociu apropi de sapte mile de loc i nici o treaba [sal nu am la casa !
Si-i zise Arhanghelul Mihail :
Iata ce-ti poruncesc Intru numele Preacuratei Fecioarei Mariei
care a nascut pe Domnul nostru Isus Hristos, nici de zidirea minilor lui Dumnezeu robilor acestia Nicolaie : nici de robul lui

Dumnezeu Stefan, nici de loan, nici de Stana (2) nici de tot neamul lor, nici de mestesugul lor, nici de dobitoacele lor, nici de
ogoniseala lor, nici de toate ce se vor numi ale lor, nici de casa
lor, nici de copiii lor, pana In vecii vecilor. Amin!"
Al doilea text este mai nou; cu toate ca fara deosebiri insemnate, este important prin deslusiri cari ni se dau : il scrie
Popa Sandu din Valsanestii Argesului, Intitulndu-1 si punndu-i
acolo unde trebue numele stpfinului acestui zapis diavolesc, prin
taria caniea va fi aprat de Samcl
lata-1 :

Aciast carticic este Eleonul, candu au intampinatu Arhanghel


Mihail Voevodol ingerescu pe Diavolul Avestita aripa Satani[i].

andu se au adus Prea curatii nascatoarii de Dumnezeu bunile


vestiri, Arhanghelu Gavrilu pentru nastirea D[olmnului nostru Is
Hs, Diiavolu Inca [cu gran.] si au fostu trimisu aripa lui ca s.
o sminteasca pre ia, ca pre alte fecio[a]re. lara milostivul D[u]mnez[e]u, cel ce au fcutu cu cuvntul toate si cele gandite le stie,
au trim isu pre Arhanghel Mihail i o au Intampinat-o pr[e] ia duca[n]-

du-s Ingereste Inluntriu.


(1) Pezevenck codo0.
(2) Nurnele celor In casa cdrora se pristreaz5. rugaciunea.

www.digibuc.ro

240

De cele ce au !AR Satana de Ingerul lui Dumnezeu :


IS I HS Aciast epistolie este a lui Mihaiu sin Diiaconu Sandu,
NI CA ot Vlsnesti, si este si zapisul Satanii cndu au Intmpinat-o Arhanghel Mihail pe Diavolu Avestita aripa Satanii. Care
acest zapis, unde va fi, nu &A.' poate lipi Diavolul ca la gura Eleonului. Intmpinaiu pre Avestita aripa Satanii, crtruia era paru
capului lungu pan la clce si cu ochii de foc, si cu trupul
schimonosit si cut'tura slbatic, si mergea foarte s[t]rmutata.
i iat o Intampina pre ia Arhanghel Mihail Voevodu Ingerescu si zice ctr clnsa :
Sti, Satano, cu frica lui Dumnezeu.
Iar ia Indata sttu, si gro[a]znecu s uita asupra Ingerului. ,5i
zice ei lngerul:
Tie zicu, Satano, Duh necurat ; spune-mi mie cu frica lui
Dumnezeu de unde vii si unde mergi, si cum este numele tu?
lara ia zise :
Eu sntu Avestita, aripa Satanii, si m duc ea' am auzitu
de o fecioar Mariia, fata lui Ichim si a Anii, si din aciast fecioar au vestit Arhanghelul In toate cetatile precum CA dintr'acea fecioar va s nascA Isus Nazarineanul, impratul a toat lumea, si mergu cu ale mele mari si devolesti mestesuguri, vAzute
si nevAzute ca s o zmintescu pre ea, precum am zrnintit pn
In zio de astzi pe alte fecioar cu ale mele mari mestesuguri !
Iar Arhanghel Mihail, voevodul ingerescu [zese]:
Ale tale devolesti mestesuguri s mi le spui si mie !
0 lob pre dnsa de prul capului ei si o bAtu cu bti de
[usturime de] (I) foc, si o Inpunse cu palusu In co[a]ste, si o 13ta bti de usturime cu fria, ca s i le spue toate ale ei devolesti mestesuguri. lar ia striga cu amaru si s rugh ca s o mai
inceteze de a o mai bate, c i le va spune toate pe anume:
Eu cndu me[4] voia m fac ogaru, eu ma fac paiajnu, eu
m fac ncilu,sitoare ndluciri vzute si nevAzute si mergu de zmintescu fAmeile si le iau copii[i],si le strtnutu fata lor drormind In
sornn (2) si cu alte devolesti mestesuguri smintescu maicile lor

(1) Intregiri dupa alt manuscript cirilic impart. de d-1 G. Florescu, invttor
In com. Valsnesti, jud. Arges.
(2) In alt text : uin somn dormind" ; drormind pare gresit.

www.digibuc.ro

241

candu sntu ingreoiate cu danii. 5i mai tare ma apropiiu de care


ia mana altor vite, i de care este fermecatoare, i 1de care cauta
cu steao, sau cu ciara, sau cu ptine, sau cu plumbu, sau cu sita
sau cu peria, sau cu boabe, bau cu care nu tine In dreptate cu
sotul sau, i de care este fata Ingreoiata i s bate peste totu
trupu sau. De acestea ma apropiiu mai tare de cat de alte famei.
Si am 19 nume. Cel dintaiu Avestita; 2. Nadariia ; 3. Salomiia ; 4. Cadar; 5. Nicor; 6. Avesa ; 7. Scornana; 8. Tiha; C. Puha ;
10. Grapa; 11. Zlie ; 12. Perti (1) ; 13. Hapar ; 14. Huliba ; 15.
Haba; 16. Gara ; 17. Glipina; 18. Feti ; 19. Tiia. Cu aceste 19
nume ale mele mergu de zmintescu fameile, dar unde santu numele mele scrise, eu nu m pociu apropiia de peste (2) mile de
loc i nice o treab n'am la acea cas. i la toate ale casii aceia,
i unde s'ar gasi acestu zapis cu aceste nume [muncitoriule, care
ma munceti, pre mine] !
5i zise ei ingerul :
lea poruncescu tie Satano, i te legu i cu numele lui Is.
Nazarineanul care va sa nasca din Mariia Fecioark care, tu Satano, sa nu te apropii de robii lui Dumnezeu acestea, Mihaiu (3).
Tu Satano, sa nu te apropii de ei, nici de feciorii lor, nici de

bucatele lor, nici de toate cele ce se vor numi c santu ale lor,
pang In vecii vecilor. Amin!
1838, lulie 6.
Aceasta am scris-o eu Popa Sandu ot Vlsnqti".

Boala pe care o capat cei truditi de Samc, are descntecele ei. lata unul, care se aude prin jud. R.-Sarat, dupa. care Samca sperietoare se poate izgonl de descntator :
A purces pe cale, pe carare N.
Cand la jumatate de cale,
L-a Intalnit o Samcd cu patru picioare,
Cu par de urs imbracat pana In pamant.
Bine 1-a intalnit,
Trupul i-a schimonosit,
Pieptul i-a stricat,
Ochit i-a painjenit,
Sangele i-a but.
Carnea i-a mancat,

(1) In al treilea text : uPerstita".


(2) Nu se arata cate mile de loc.
(1) Lasat apoi un rand alb, ca sa se mai poata pune
T. Pamfile, Mitologie, I.

alte nume.
16.

www.digibuc.ro

242
Toate pitterile i-a luat.
Nime nu I-a vzut,
Nimeni nu I-a auzit,
Numai Maica Domnului
Din poarta cerului
A auzit i 1-a vazut
$i 1-a intrebat :
Ce te vdicArezi

te cinezi ?

Cum nu m'oiu vdicr


$i cum nu m'oiu cdin,
Cfind am purces pe cale, pe cdrare,
Gras si frumos,
Cnd la jumtate de cale,
M'a Intlnit o Samc cu patru picioare,
Cu piele de urs Imbracat,
Trupul mi 1-a schimonosit,
Pieptul mi-a stricat,
Ochii mi-a pilinjenit,
Siingele mi-a baut,
Carnea mi-a mncat,

$i nime nu m'a auzit,


$i nitne nu m'a vilzut !
$i i-a zis Maica Donmului:
Du-te la cine stie a descnt,
Cu matura de a miltur,
Dela tine I-a deprt,
Cu acul I-a Impunge si I-a strapunge,
Dela tine s'a
Cu biciul I-- biciul,
Dela tine s'a porni,
Peste Marea Neagrii I-a arunca,
Unde popa nu toacd,
Lui Dumnezeu nu se roaga,
Acolo sd-i fie cina,si odihna.

$i N. s rmtde luminat,
Ca cristalul de curat,
Cum Dumnezeu I-a zidit,
$i mii-sa ce 1-a fcut I

Se descant In trei luni, In cte trei zile de cte trei ori, in


rachia, cu un paiu de miiturei, un ac i o bicilqc de glsit, pe
care rachiu 11 bea bolnavul i cu care se i spahl (1).

(1) Lupascu, Medicina babclor, p. 8 9.

www.digibuc.ro

243

Hasdeu, ca si Marian, identific Samca cu Baba-Coaja, pe


care cel dintiu o pune in leetar cu Kuga, cea mai teribila
baba, In mitologia sarb`a.", ce personificA In genere pe Ciuma",
pestis",dar o locutiune proverbial dovedeste CA.' are o misiune
special de a omori pe copii,
si anume, cnd cinevA ciistigA
cevA hoteste, se zice: Kupi kao Kuga dietzu", adia a cumpd-

rat-o ca Kuga pe copil" (1).


Acest spirit il are si mitologia german, si se numeste Frau
Brechla mit dem Klumpfuss.
(1) Etym. Magn. Rom. col. 2252 3.

www.digibuc.ro

SMEUL.
Denumiri. InfAtiarl Bantuirea Smeului. Leacurl

Smeul, Smdul, Sbunitorul, Al- mai-reiu, numit i Ceasul cel Mu (I),

este un spirit raufacator care, avnd infatisarea de balaur Intearipat, cea de sarpe,
ca crocodilul" (2) sau cea de parei
sau sal de foc (3), scoboara noaptea in casele oamenilor pe cosuri
chinue nevestele insrcinate sau neinsrcinate, cum si pe fetele
mari, pricinuindu-le, prin neodihn i framntare, nenurnrate vnatari pe corp, cum si o mare oboseala.
Prirt Banat, despre Al-mai-reiu se crede ca ziva sta ascuns in
butoarea de nuc, ori de alun, nefiindu-i iertat dela Dumnezeu, de
a vede lumina soarelui. Din acele butori smeul iesa intearnurg
sboar In lume dupa rele. El are solzi rotunzi, ca cei de peste,
albi, cari nu ard in foc (4).
Prin unele p'arti din jud. Braila, dacal nu curtiv se face o confusie cu beilaurul, se zice ca smeul, n care sboara pe sus, se face
din sarpele care inghite piatra scumpa ce-o fac mai multi serpi
la un loc (5). Prinznd aripi, poate sbuti. El se vede noaptea
mergnd In smnceli ca sarpele, are fata aprinsa ca fierul Inrosit
In foc, intunecndu-se spre coada, tot mai mult. Ochii ii sunt
negri (6).
Mai pretutindeni Insa se crede c Sburatorul se face din dra-

gostea cu piedeci dintre doi, un flcau


fata, dintr'un barbat
nevasta. Este une ori chiar fata care nu se poate altf el apro
pia de ibovnicul ei, sau Insus brbatul care nu se poate altfelt
alatur de draga lui.
(1) Academia Romn, Ms. no. 3418, p. 241 v".
(2) Ibidem, p. 9
(3) Ibidem, no. 3419, p. 35 v.
(4) Gorovei, Credinti, p. 383.
(5) Academia Ron-fink Ms. no. 3418, p. 137.
(6) 1bidem, p. 155 v" 6.

www.digibuc.ro

245

Intlnirea cu Smeul,
une ori se Intrupeaza din visul celui
e patimeste de focul dragostei,se petrece ca ori i ce IntAlnicurata sau necurat.' : Smeul intra pe fereasta sau se lasa
pe co i apucnd pe cel ce doarme, 11 pisd, Il musca, 11 sarut
chinuie.

Cel ce doarme, il vede aievea si a doua zi, cnd 11 dor spate'le i pieptul,
si de care durere se tamdueste ungndu-se cu
untura de pore taiat la Ignat,
prin urmare, si-1 poate aduce
aminte (1).

Femeia care este cuprins de aceast fiinta rea, sirnte pe tot


corpul ei o mare greutate, muscaturi, ciupeli si gclilituri, si din
cauza aceasta, apoi, dad se afla In stare binecuvntat, naste copilul mort".
Din poesia lui Heliade Radulescu, ce cuprinde toate aceste
tcredinti, intitulat Sbureitoral, reproducem aceste versuri:
Vezi, mama, ce m doare, i pieptul mi se bate,
Multimi de vinetele pe sn mi se ivesc,
Un foc s'aprinde 'n mine, racori m ieau pe spate,
Imi ard buzele, mama, obraji-mi se palesc.
la pune mana, mama, pe frunte... Ce sudoare !
Obrajii unul arde i altul s'a rilcit !
Un nod, colea m'apuc, ici coasta eau mi. doare,
In trup o piroteal, de tot m'a stapanit...

Prin unele locuri se spune si se arata i casa unde smeul, sub


unei limbi de foc, scoboara noaptea In casa femeilor si
fetelor, intrnd pe us, daca o afla deschisa, sau pe fereste,
In casa, prefacndu-se In om, se anina de femeie, i apoi, dupa
pacatuire, tot cu Inatisarea de pail, piere (2).
La acestea, D. Cantemir scrie, cu multa ironie:
n[Despre Sburator, Moldovenii] zic si cred ca ar fi o naluca
de orn tnr i frumos, si se apropie noaptea de fecioare, mai
vrtos de neveste tinere, i toat noaptea face cu dnsele lucru
necuviincios, si nu se poate vede de ctra cei ce-1 pndesc.Iara
noi am auzit, ca oare carii barbati mai cu inim, au prins Sbu-

(1) Gorovei, Creding p. 113.

Academia Romana, Ms. no. 3418, p. 115,

303, 371.

(2) Ion Creane, I, p. 50.

www.digibuc.ro

246

rAtori de acestia, i aflndu-i cu trup, ca

i alte fApturi, i-au pedepsit, precum li s'au czut !"


Prin jud. R.-VAlcea, chinuirea femeilor de cAtr SburAtori se
numesc bntuire (1). Tot prin aceste pArti, despre Smei se crede
Cal sunt foarte grasi. Se povesteste cA mai demult niste oameni
au simtit cA. Smeul se acioleazei inteun ciulpan (ciolpan), copac
btrAn care s'a uscat i st incA In picioare in mijlocul livezilor,
strjuindu-le cu mretia lui. S'au dus, 1-au gzuit, i cnd a venit Smeul in scorbur, i-au dat foc ciulpanului, i Ou sI prind de veste si s sboare, Smeul a si fost cuprins de bAlbiltAi. Din
scorburA se rug la ei s vinA s-1 scape, dar ei n'au rspunsnimic, cci stiau cA-i poceste".
Aceast credint o aflm i prin alte pArti. Dndu-i-se foc, in
copac, din Smeu curge o unturd care, dacA s'ar da cailor, iar face iuti ca Smeii (2).
BoalA dobAndit dela SburAtor se numeste si lipiturd. Ea se
vindec, descntnd IVIartia sau Vineria, punnd nou feluri de
buruieni inteun vas cu ap neinceput :

Avrazeasti,

Si lipitura
Si Sburtorul;
Cum se rspndesc rspntiile ;

Cristineasd,
LetWean
5i odolean,

A s se rdspIndeascI
$i lipitura

Sage de noud
larba ciutd
5i Manza-pdarii!
Cum se sparge trgul
(Cum se sparge oborul),
Ash s se spargd faptul

Si Sburtorul
Cum se rspndesc rspantiile,
A s se rspiindeascrt vrjile
$i lipitura
$i Sburatorul!

(1) Sezdtoarea, XI, p. 39 40, inceput de descntec argevan pentru boala nu

mit batucald sau "cad are &nee:


Veni Dracul, Neprietemd,
Cu ochii

5i gsl casa lui N. descueat


Si fereasta destupat
$i co.v.11 far fund

$i pe N. in aVernut.
$i I-a luat,
In pdmnt l-a trantit...
(2) Academia Romnii, Ms. no. 3819, p. 36.

www.digibuc.ro

247

Dupl ce fierbe pe foc cldarea cu cele nou feluri de plante,


pe vremea ciind se sparge Maul (oborul), bolnava se scald in
acea scldtoare care apoi se arunc cu o oal nou, rostindu-se
in trei zile, descntecul de mai sus (1).
Ca s nu mai fie cinev suprat de Sburtor, s nu spun a
doua zi visul ce l-a visat, sau, mai greu, cnd II vede a se scoboar pe cn s infig un cutit in pmtint (2).
Pentru lipitur mai sunt ,i alte leacuri.
Sburtorul il au i alte popoare.
Germanii il numesc Feuriger Drache.
Francezii cred despre el ca i noi.
Bulgarii ii numesc deasemeni Zrnei (3).
(1) Madan, Nasterea, p. 23 5.
(2) Academia Romana, Ms. no. 3418, p. 155.
(3) G. Ceauanu, op. cit., 226 7.

www.digibuc.ro

STAFIA.
Jertfirea unui suflet pentru trinicia unei zidiri. Povestiri romnesti
ine. Locurile unde apar Stall le. infAtisAri i denumiri.

sta.-

Stdfia, Stalks, Stahia sau Sticia (4) este de obiceiu duhul unui
mort care rmne legat de locul unde i s'a svrsit vieata, ca un
fel de pzitor sau stim a lui.
irnprejurrile deslipirii sufletelor de trup fiind felurite, si Stfiile se vor socotl ca fiind de mai multe feluri.
S ne amintim de cele cuprinse In legenda Mnstirii Argesului : Mesterul Manole Incepe ridicarea zidului, dar peste noapte,
tot sporul zidului se nruie :
grdbik
$ferile 'ntindek
Locu-I tndsurk

$anturi largi sal*


$i merett lucrk

Dar ori ce lucrk


Noaptea se surf*
A doua zi iar,
A treia zi iar,
A patra zi iar,

Zidul ridich,

Lucr In zdar....

versuri pe cari Alexandri le insoteste de urmtoarea lnturire :


,,Superstitiile poporului, In privinta zidirilor, sunt multe. Asa,
el crede c o zidire nu poate ave trinicie, dac nu se indeplinesc oarecari datine mistice precum de pild, Ingroparea unui
om In temelie. Pietrarii au obiceiu a fur umbra cuiv, adia a-i
lu msura umbrii cu o trestie si a zidi apoi acea trestie In talpa zidirii. Omul cu umbra furat moare pti *In 40 de zile
devine Stafie nevzut i geniul Intritor al casei" (2).
(1) Impart. de d-1 Al. Moisei, com. Vndtori, jud. Neamt.
(2) Poezii populare ale Romailor, 1903, p. 126, dupa care adaogd.: ,,Fiind
ins c acest obiceiu a produs unele nenorociri, speriind mintea celor cu umbrele furate i aducndu-i astfel la boll grele, zidarii au fost siliti
saimb.

datina. Cnd dar, este a se ridia vreo casd noul, pra a nu se asezd cea
piatrd a temeliei, se face aghiasm cu care se stropesc santurile, apoi se

www.digibuc.ro

249

Credinta este obsteasc : nsi astzi de ce se pune la poduri si


la case, ca s. tie, un suflet ? Lui i dau, Diavolului. Ca' inainte,
oamenii tot zidiau i zidiau si se stric tot ce se fAce. Pe urm le-a venit in minte s-i deie i lui cev, i ama au pace" (1)
La fel cred i Macedo-Romnii : ,,Cnd se zideste o mnstire, o cas, un pod, etc., e bine s se puie in temelie un animal
tnr, ori urmei de om, dar acesta, dup 40 de zile, cnd i s'a
luat urma, moare", cci numai as lucrul ce se va face, va ave
trinicie (2).

Primejdia de moarte se IntAmpl i atunci cnd umbra unui


orn este zidit la intamplare (3).
Nevoia zidirii unui trup de orn In temelia mnstirii, i se arat. lui Manole in vis, care zice a doua zi:
Noud mesteri mari,
Calfe si zidari,
Stiti ce am visat
De cnd m'am culcat ?
soaptd de sus
Aevea mi-a spus,
Ca' orice-am

Noaptea s'a surp

Pn'orn hotilrl
In zid de-a zidi,
Cea

sotioar,

Cea 'ntdi sorioard


Care s'a ivi

Mni in zori de zi,


Aducnd bucate
La sot ori la frate.

taie doi miei, de se face masd mare pentru zidari, cari, dupd ce ospdteazd si inchind In sndtatea stdpanului asei i Intru taria zidurilor, ingroapa crucis capetele mieilor in cloud colturi ale casei iar in celelalte dou unghiuri ei zidesc
cloud oale rosii pline cu apd neinceput. Iar dupd ce lucrul se svdrseste, Romnii nu se mutl In cas pra ce mai intdiu nu duc inauntru icoanele, zahr,
pine i sare ; i dupd mutare, ei dau masd mare de bunk' locuint".
Ion Creang, VI, p. 144 : Se zice cd In orice beciu se zideste umbra unui
om (indstira statului lui), omul acesta mult nu mai trdeste dui-A asta. De multe
ori, apoi, in crucea noptii, s'aratd umbra. SA* fereascd Dumnezeu pe cinev sl
se intalneasca cu Stahia beciului !". Ibidem, p. 208 : Dacd unui lucrtor, care
lucreazd la o cas sau la o zidrie, i se va lu umbra de ctrd un tovards, adic
i se va mdsur umbra corpului cu o sfoard sau cu o trestie si se va
ingrop sub temelia acelei case, In curnd omul acela va muri".Gorovei, Crep. 56 : and faci casd noud, se ingroapd de viu un cocos in mijlocul ei;
atunci nu se apropie Ucigd-l-crucea de casd.
(1) Voronca, op. cit., p. 401.
(2) Cosmulei, op. cit., p. 52.
(3) Ibidem, p. 53 4.

www.digibuc.ro

250

De aceast prevestire, Mesterul Manole a trebuit sa asculte. El


zidit nevasta, de vie, si astfel a putut s termine frumoasa
mnstire, care apoi, a trebuit
aduca i moartea lui.
Astfel de credinti le tntalnim si la alte popoare:
Tot cam acelas cuprins II are si urmatoarea povestire macedoromana cunoscut sub numele de ,Cntecul podului dela Narta"
Fete-ale Romanilor,
Juni ai pArintilor,
Ia 'mbrcati-va eu giubelele,
Giubelele cu nasturii,
SA plAceti mesterilor...
Mesterii CU arta mare,

$i plecarA la Scodra i Morea.


$i erau trei mesteri laudati
$i tus-trei erau frati,
Pe mesterie mult invatati.
Si cate trei mi-erau insurati.
De mult mesteri ce erau,

La toti numele li se auzi;


Cate lucruri grele erau,'
Ei puteau de le faceau.
Un orn venl de-i chernA
C impdratul Ii strigd,
$i plecara ImpreunA.
Toata noaptea urnblau pe lund.
Imparatului se'nchinara,
Cu dor mare-1 intrebara :
Ce poftesti tu dela noi ?
Noi suntern oarneni sclavi ai

Eu am auzit de voi
CA sunteti mesteri foarte mari.
Dela mine ce cereti
Podul dela Narta sA-1 faceti ?
DacA nu yeti puta sa-I faceti,
SA stiti c vii nu scapati !
Doamne, te rugArn !
Trei zile sa ne gandim.

Dupa ce mi se gandira
Imparatului rdspunserA :

Podul aista ca sa-I facem,


$apte ani de timp cerem,
Aici ce-o fi i ce-o trebui,
Imprtia sa cheltueasca.
Noi sclavii tAi s fim,

www.digibuc.ro

251

Sd nu ne last s ne jalim.
In strindtatea asta, unde suntem,
Femeile vrem sd ni le-aducem,

Pe langd noi s ni le-avem.


Toate acestea ce cereti,
Eu vi le dal cu jurrtmnt,
Pod snatos voiu,
C vd taiu pe tus-trei ca pe oi
Se scular si cdte trei
Se duserd s iea ale lor femei.
Femeile le erau din Nanta,
Le luard si le duserd In Nartx.
Femeile le erau dela munte,
Le !tiara In Narta la punte.
$i s'apucard de lucru,
Locul puntii Il preparard,
Temeliile le stipd,
Pietrele le rndui.

Toatd ziva ce lucr,


Apa, noaptea le-o' nneca._

Sase ani da li se curni,


$i podul nu li se fced.
Da-mi sedea si se gndid
$i cu lacrirni negre plnged,
C timpul li se apropi
$i podul nu li se fAced.
Intr'o zi de dimineata,
Mai-marele cnd i spda fata,.
Unde se plimba prin curte,
Vdzit o pasdre sburdtoare.
Pasdrea acolo, unde-mi sbur,
Pe-o ramur se repauz,
Pe mai-marele asd-mi privi
$i cu dor mare ciripa,
far mai-marelui
ziced :
Mai-mare, s nu te jlesti,
Dacd vrei lucrul sd-1 isprdvesti,

A micului frate nevastd s luati,


In temelie s'o bdgati,
Curtind, curnd s'o 'nveliti,
jale i mild sd n'aratati!
Mai-marele cnd mi-auzid,
Pasdrea asta ce-i zice,

Din ficat suspink


Inima-i se despicA ;

De mult ce-ave mare dor,

www.digibuc.ro

252
Pentru cea mai micii nor.
Dnsa-si ave un mic fat,
De picioare neridicat,
De ma-sa nu se despartia,
Constantin mi-I chem.
Mai-marele se gAndia,

Si mult rAu ii veniA.


La sfArsit se gaud'',
CA Dumnezeu ash ursl:
Podul asta ca s-1 fac
Lipsia nora mai mica s moara.
In casA el porund
Prnz bun sA le faca,
Nora mai mica s le gAteascd,
Prnzul cu ea sa-1 trimit.
Mai-marele ce porunceste,
Nora mai mica mi-I ascultd.
Pe Constantin si-1 scula.
De unde dormia.
destept

De tta mid satura,


'napoi pe somn II puse,
Se gati, se Imbrc,
La pod ca s se ducA pornI,
Cu mare bucurie era,
Pranzul cnd mi-1 duce;
Dar la pod cnd ajunse,
Mesterilor ea le zise:
Voi, mesteri, ah, voi amriti,
Cu noroc ! ce lucrati!
Unde-i podul ce-ati fcut
Sase ani Intregi ce-ati lucrat?
Doamna, i noi ne ciudim,
Podul de cnd l-atn inceput,
Ziva i noaptea lucram
'Si nu putem ca sa-1 ridicdm.
Mai marele ne ordond,
Cu juramnt ne jur,
Astzi prnzul care are s'aduca,
SA nu-I lsam s fugd.
In temelie sa-1 bagam
Poclul sa-1 putem sa-1 facem!

Ea, sraca, nu mi se dumiria,


Mesterii ce-i zicea.
privia
Pe barbatu-sau da
si-I vedea ci tot plAngeh,

Cu dor mare-I Intel*

www.digibuc.ro

253
Cand vedea ca lacrima:
Iubitul meu june i barbat,
Voiu sa-mi spui drept i curat,
De ce plangi i lacramezi ?
Spune-mi drept, asa sa traesti
lubito, suspinarea mea,
Nu este pentru altceva,
Imi cdzit inelul, iubita mea,
Intr'acea groapd i treci de-1 ie.
In groapd dnsa-mi intrd
Cum brbatu-sdu ii porunci.
lncep inelul a cduth,
Eird sd Vie ce are sd patd.
Mesterii mi se repezird,
Cu grabd si far' de mild,
In temehe o rostogolird
$i cu pietre mi ti-o
Ea, saraca, le tot striga:
Cu mild ii ruga,
Cdrnurile si le sfasia,
Perii din cap
rupea.
De cat nici unul nu o auzia,
Vocea ei nu-i asculta.
lard dansul le zicek
$i cat putek Ii niga:
Voi mesteri, ah, voi amdriti,
Numai o vorb sa-mi ascultati,
0 sd vd zic incd odatd,
Tata sd mi-o ldsati
Fdtul de foame s nu-mi moard.
la trinlite-ti sl mi-1 aducd,
Ca s-1 pun la tata s sugd.

a e mic

i necrescut,
Ne'mpiciorogat de mic mult.
Cunt tremur eu, amdrita,
Sa treinure i podul dela Narta!
Cati caldtori imi vor trece,
Cei mai multi sd mi se'nnece;

Cati pen in cap eu am,


Atati oameni sa se 'nece 'ntr'un an! (1)..

De obiceiu se iea msura unui om al crui nume este Oprea.


sau Stan sau al unei femei care se chiaml Stana, cAci Oprea
opre$te [Duhurile rele de a se apropi de cas[" iar de frica hit
(1) Cf. G. Ceausanu, op. cit., p. 401 3.

www.digibuc.ro

254

Stan sau Stanii, nstd" [Duhul ru la deprtare]. Cel ce i s'a luat


umbra, moare dup 6 sptmni (1) sau 40 de zile (2).
Une ori, Stafia trebue hrnit de stpanul casii, ca s nu hoclorogeasc prin cas (3), prin pod, speiliind pe cei ce-i aud tropotele.

Aceste credinte, poate, ca rar altele, sunt obstesti.


Dintre popoarele vechi pomenirn Evreii :
;in zilele lui [Ahab], rezidi Niel din Bet-El Ierilionul; pus-a el
iernelie acestuia asupra lui Abiram, Inttriu-nscutul lui, i pus-a

,portile sale asupra lui Segub, mai micul sdu fiu, dup cuvntul pre care IehovA l-a vorbit prin Iosua lui Nun" (4), adic : Si
Iosua jur In acel timp zicnd : blesternat s fie inaintea lui lehova omul care se va scul i va zidi aceast cetate a Ierihonului ; el o va Internei asupra Intaiu-nscutului su, i asupra
celui mai tanr dintre fiii si va pune portile ei !" (3).
Dintre popoarele nou cari, cel putin, cunosc aceasta credinta

pomenim:

Crag cari au si ei cntecul podului dela Arta (6), precurn si


al podului lui Petru" din Beotia;
Bulgarii cred c tot cu jertfd omeneasc s'a zidit podul depeste
Strurna ca i cetatea Salonicului ;
Setrbii povestesc la fel despre cetatea Scodrei (Scutari);

Ungurii, despre cetatea Devei, fr a socoti obiceiul de a zidi


casa pe o umbr a unui om, vndut spre acest scop, In locul
Insus a trupului omenesc, cum se practicA mai demult la Romnii
din Transilvania si la Bulgari (7). Tot astfel se povesteste si despre Brasov (8).
Muntenegrenii povestesc despre un turn din Cetinie (4) ;
Albanezii cunosc deaserneni povestiri sirnilare ;

(1) Regii,

1.

6, 14.

(2) fosua, 6,
(3) Academia Romana, Ms. no. 341S, p. 405 v".
(4) Ibidem, p. 191 v".
(5) Ibidem, p. 254 v.
(6) G. Ceauanu, op. cit., p. 37.
(7) P. Sbillot, Le paganisme contemporaine, Paris 1908, p.
(S) Mller, Siebenbiirgische Sagen, Wien 1885. p. 99.
(9) Tour de monde, 1860, no. 6, p. 86.

www.digibuc.ro

19S

201.

255

Germanii istorisesc despre castelul din Hennenberg (1) s. a. (2).


Ru$ii, despre turnul Koromyslovaia, In care s'a zidit o fatA
care aduce ap, cu coromsla (3).
Si alte natiuni (4).
Stafia, Umbra (5) sau Fantasma, cum Ii zic Macede-Romtinii (6),
care este sufletul rAposatului, va rtcl Imprejurul acelei cldiri
va apr-o Impotriva altor Spirite rele cari ar cut s o nim i ceased.

Se Intelege, umbra unui orn se iea i pentru alte constructiuni,


cari au nevoie de trAinicie, cum ar fi fntnile i pivnifile (7).
Mortii de moarte rfpasnicA,cei cu voie, se prefac dup
populare In Stafii. 1213nd la oparte Innecafii, despre cari
va fi vorba mai departe, pomeniin trsnitii, spnzuratii mai ales,
impuscatii, ceit-ucisi prin surparea malurilor, s. a. Pe locurile pe
unde aceste morti s'au Intmplat, noaptea, cu putin inainte de
miezul noptii, ies chipurile acestor oameni ca s tin calea drumetilor IntArziati, si

sparie.

Dad. avem In vedere omorurile pentru jefuire la drumurile


mari, Stfiile vor iesi mai cu sarn pe acele drumuri btute de
negustori i oarneni bogati, pe la hanurile puse In mijlocul cmpurilor, pe la mori s. a. (S).
Iat o povestire despre trei Stafii care ies pe drumul dintre
Bozieni i Sveni, la nmovila celor trei Nemti", In partea de
miaznoapte a Moldovii :

nCine merge, la vreme ttirzie de noapte pe drumul dintre Bozieni, mare lucru, s n'aud glasul celor trei Nernti, si mare lucru
(1) Revue des traditions populaires, VII, p. 692.
(2) Ibidem, XVI, p. 401 3, 441.
(3) Leger, ttudes slaves, Paris 1871, p. 87.
(4) Ceausanu, op. cit., p. 36 43.
(5) Cosmulei, op. cit., p. 7: pdn Umbre, se intelege in deobste si alte Duhuri
necurate.

(6) P. Papahagi, Basme aromdne, p. 593.


(7) Sezdtoarea, VI, p. 56. Daca la sliparea unui sant pentru zidire sau a
nei gropi pentru fiintand sau pivnifd, se va lu Indltimea unui orn lipit de perete, acela va fi Stafia acelei constructii.
Academia RomAra, Ms. no. 3418,
1).

(8) Nu putern pomeni aici Stafiile vrernelnice acute din cei bastAmati. Cf.
T. Painfile, Sdrbdtoriie de toamnd, p. 167: ,Matahala fusese fata unui craiu
vestit pe p5mnt, i fiind c intorsese vorba pitrintilor, a fost bastarnat sl se
f ac Stafie".

www.digibuc.ro

256

sa nu se sparie. Pe la jumiltatea drumului, nu departe de prttl


Baseului, se afla o movila mare, grunzuroasa, Imbrzdata de ponoare i tugueata In vrf cu trei iesituri de pamnt ca trei capete
de oameni. Asta-i movila necurat a celor trei Nemti.
Nemtii istia ii gsisera drum pe aici, pe vremea cnd s'au fost
oplosit i ei cu nravurile lor cele rele, prin Botosani, i prin alte
locuri. De.unde pa.na unde cei trei Nemti au ajuns i pe la noi, venind dela Botosani, Intr'o noapte. Si ce-a fost intre dnsii, nu stiu_
Stiu numai ca ajungnd pe aici, in partea locului, s'au incaierat rau
la bataie i s'au omorit. Desdedimineta i-a gasit lumea morti, impuscati, ca toti mortii. Ei au fost ingropati chiar acolo, In vrfuT
movilii.

Noaptea insa, drept pe la cntatorii de miezul noptii, cei trei


Nemti ies i am. Dup ce striga hoteste, grozav, in limba lor,
ei se Indreapta tustrei cu strasnica pornire spre apa Baseului care-i deprins cu glasul lor. Deprins Ins nu-i trecatorul care are
nenorocul sa fie slab de Inger si sa-i auda. Caci de-oparte decale are ,tirtirimul Bozienilor, iar de cealalt parte, poate auzi
glasul rgusit al celor trei Nemti, Ii poate vede cum se bat si
se intind vrajmseste, ii poate vede.k apoi cum o rup de fugal
spre drumul mare care coteste spre trecatorul cruia-i ttie inima de fried.
Ei stint Imbracati nemteste. Snt trei matahale cu ciubote negre, cu pantaloni albi, cu scurteice roii, cu fes albastru'n cap,
asemenea unui fund de palarie. Si degraba. infra In movila cea
necurata! (1).

Prin cont. Tepu jud. Tecuciu, Stafii ies pe drumul ce trece


,,pe la lutarie", adica pe lnga acele rpi, unde, din oamenii dusi
acolo ca sa sape lut pentru lipitul caselor, din nebgare de sam, ctivl si-au .gasit sfrsitul vietii, prin surparea malurilor.
Alta Stafie ies la locul numit ,,la Pladie", unde, odata, un Palade s'a spnzurat. Alta Stafie iesa In Dumbrava pe Valea-Tiganului, unde de asemeni, un Tigan a fost gasit spnzurat.
Credintile acestea le Intalnim aproape la toate popoarele ; pomenim Polonezii, Mongolii, Islandezii (2).
(1) Ion Creangii, III, p. 332 3.
(2) Bugiel, op. cit., p. 5-6.

www.digibuc.ro

257

SAW ile se mai fac din umbrele celor morti, neiertati In vieat,
din cei drora nu li s'au Thicut Inmormntri cuviincioase sau
dup dorinta lor, precum i din cei ce-au czut prin vrji (1).
Inatiarea Stfiilor este cea omeneasc, cu vestmnt alb, rn
negru sau galben.
Cnd cinev povestqte cA i s'au artat Sttifiile sub alte inftilumea crede cs acelea sunt Artri (2), Vednii, Vidnii, Vi&Mil (3), Naluci,Ndmetnii,Nd meal (4), Alifrdriinii (5), Mad MU
sau Budihacicari de cele mai multe oti sunt Intrupri de-ale
Diavolului ce ies prin acele locuri, spre a vtrn pe oameni,
tiind c acqtia nu se tem de alti oameni, cum se tern de Diavoli.
Se pot face Stlfii i din alte vietti, Ins se pot cunote: pdac5.-i din on], iti stinge lumnarea ; dadi-i din cocn iti sare in
obraz ; dac5.-i din berbece, te impunge" (6).
Avnd i ele nevoie ca i oamenii ca s se adune la sfat ori

la petreceri, ele i caut adpost pe-acolo pe unde oamenii nu


le pot turbur adunarea, cum ar fi tintirimurile nott i vechi, biserieile, morile, colile i toate soiurile de case rmase nelocuite
sau in ruin. Cldirile pustii, in deosebi, sunt un bun loca de
adpost pentru Srfiile rtcitoare, cari din multe pricini, nu mai
pot sta pe la locurile lor. Aceste cldiri nu trebuesc stricate nici
odat, i nici mutate, aci stricndu-le sau mutndu-le, Stliile se
impr4tie prin sat i pot pricinui atunci, tot soiul de rutti (7).
Dacti se mut, cu cldirile se mut i Stliile.
Singurul neajuns pe care il aduc Sttifiile este spaima pe care
(1) Academia Roman, Ms. no. 3418, p. 14.
(2) C. Rdulescu-Codin, Ingend Romeuudai, p. 105 : ,,Da alta acum. Pe cand

dormiau... Ardtdrile albe pleac si In locul lor vin alte trei".


(3) Culegere din jud. Valcea, Imprt. de d-1 I. N. Popescu : Despre unul care se poart ru, aspru cu altii, se zice ci. acela Ingrozeste, baga lumea In
Viddnii. Asemenea se spune i despre cel care spunand un basm cu multe ciudtenii i minuntii, face pe asculttori s. se Ingrozeasca de cele auzite, nii
bag In Viand, de o s viseze numai Cate Alea, de te'nfiori i ti se scutur
carnea cand auzi".
(4) C. Radulescu-Codin, Ingeral Romdnulai, p. 351: Fiinte fantastice i primejdioase, aductoare de spaime i nenorociri.
(5) Marian, Rdsplata, Suceava 1897, p. 37 8 : ,,Iat Insa c. pe la miezul nopiii, ceasul cel infioros al Duhurilor necurate i al Nzkrniilor..."
(6) Academia Roman, Ms. no. 3418, P. 86.
d-I A. Moisei.
(7) Culegere din Nemtisor, jud. Neamt, ImpArt.
T. Pamfile, Mitologie, I.

17.

www.digibuc.ro

253

o dau oamenilor. De aceea, pe lang acele locuri omul trebue


srt treac5 fr a se uita la dnsele i mai ales, dup ce a trecut
de dnsele, filra a se uit inapoi, ctci ne filcnd astfel, va vedeh acele Stfii, de multe ori, cu ,,tot soiul de Necurati i Cornaci"

Vedenia nu trebuete confundat cu visid, cnd totu omului


i se arat, i se nzare i poate dobncii spaimA.

0 pild este aceasta pe care i-o Insearnn in 1763 un Popa


Nicolae, neunit" din 13Algrad:
,,.... in noaptea spre mucenita Varvara, cndti ami fostti la
preotiia i s'o arltatu o vedenie, in no[ap]tea d'inilti, la dieaconiie, ca umblamti singur pri[n]tre flori. fail a doao noapte, la
preotiia amti vzutti in vis aciasta vedenie, c m dussi dup
obicial in biseric, i afiai doi arhierel... Aciasta vedenie cine

ar putea s o dezlege, plin de Diiiiult Sfantu ?" (2)


Polonezii numesc

i le socotesc ca

Duhuri rele,,,cele cu felurite inftiOri, ce sperie pe drumetii intarziati" (3).


(I) Czed. Rom. din corn. Panstireni, jud. Botopni, ImpArt. de d-1 D. FurCred. Rom. din Boroaia, jud. Suceava, Imprt. de d-I V. Popescu:
Sara s'a nu te uiti inapoi ca ti se nazare Lucrul Mu, ci sa stupesti In partea
tuna.

stanga, Inapoi".

(2) N. lorga, Studii i documente, XIII, p. 35.


(3) Bugiel, op. cit., p. 3.

www.digibuc.ro

BRHNELE.
Mici sperietori de Adore.

Dupa unele credinti pe cari le Intalnim prin Moldova, Brlznele sunt nite duhuri ce tresc prin paduri, uncle sperie mai ales pe drumetii pr4i i frico*i (1). In afar de spaima, ele nu
mai aduc calatorului nici o vatamare.
Polonezii au ca spirite de padure Borvy-le, cari In ura lor
pentru oameni, i fac
piarda drumul, Invrtindu-se Imprejurul aceluea loc.
In afara de aceasta au i alte zeitti de padure, cu caracter
mai mult sau mai putin apropiat de cel a Mamei-padurii noastre (2).
(1) Dictionarul li,nbll romiine, I
(2) Bugiel, op. cit., p. 11.

',

p. 649.

www.digibuc.ro

IELELE.
Denumiri. Legende. lnflitiOrile i Insuirile lelelor. Paza impotriva bor, le!de la alte popoare.

Un mare neajuns crede poporul ea are dela un fel de spirite


femeiesti ce poarta diferite numiri, cari toate la un loc se cuprind in acel de lele, i une ori in cel de Zane sau Rasa lii. Aceste numiri sunt inmultite de o alta credinta populara care zice
ca anele sa nu fie chemate dupa numele lor adevarat, ci cu un
alt cuviint conventional, care, fireste, dupa ce devine stiut de
toll, trebue pardsit si inlocuit prin altul. Astfel ca.' Mete se mai
chiama si Nemilostive, Diinse, lade, Fete le lui lade, Dragaice,
Se/novae, Valve, Nagede, Iredife, Vntarite, Vntease (1), Fete le
Vanteaselor, Stiipne le vntalui sau Irodiece.
Alte ori, pentru ca puterea lor sa nu fie covrsitoare, poporul

le da numiri de lauda sou de desmerdare, spre a le indupledt la

bine, cum sunt acestea : Miles/lye, Zne milostive, Maestre,


Zne mdestre, Doamne, Domnite, Bane, Paternice, Fete framease (2), Framoase, Frumasle, Fetele campalat, Fetele codrului
Fctde lid Sandru, Viteze, Harnice, Sfinte, Sfinte mart, Soimane,
sau .oinzance.
Macedo-Romnii le numesc Albe, Dzane, Masate.
Unele credinti spun ca ar fi niste babe urite; altele ca ar fi
niste fecioare frumoase; unele CA umbla Inteanurnite zile de Rusald (3) ; altele ca umbla si alte ori; in sfarsit unele credinti ne
spun ca lelele umbla prin anumite locuri numai, iar altele, ca
umbla pretutindeni.
Dup unele credinti se spune ca lelele sunt fiicele lui Rasa(I) O. Densuianu, Graial din Tara Hafegalai, p. 234.
(2) Ibidem, p. 102 : ,,Zice c umbla nite fete, a:1, in \rant, stls, i dac trec
p s'.. otn, ii iea vlasta din trup i rdmne olog. La fetel-g alea le zice Fetele
fmmoase, $oiatanele.
-(3) Vezi i Pamfile Sdrbdiorile de vara, p. 18 34 i 38 54.

www.digibuc.ro

261

lim-Impeirat i ca urasc pe crqtini, pentruca acetia, ca sup4 ai


tatalui lor, au trecut la cretinism.
Din Oltenia avem aceast legenda :
,,A fost odata un imparat mare i tare, care ave trei fete de
masa. Ele se numiau Catrina, Zalina i Marina, i erau fetele
lui Alexandru Machedon.
Aceste fete erau Tiganci, i erau att de lacome, incat, daca puneh imparatul cev de-o parte, nu se pute pra ce nu cldeau
ele ocol, sa vada ce-i, i nu gustau.
Odat, ele tot cutnd, au dat de o sticla de apa vie, i cum
au but, indat au sburat. Ele, de atunci, mereu sboara incoace
i incolo, ca s gseasca calul lui Alexandru Machedon, i nu
1-au gsit nici pn astzi, ca e ascuns in coadele meirdor. Dar
Ducipal Ware sa ias din coadele marilor pn la vremea de apoi, cnd II vor gasi Cele trei fete ce se vor duce cu el la Alexandru, i el le va sarut cu dor. Si Ale Sfinte, vor zice:
Imprate Alexandre; iaca, noi 1-am gsit!
lar imparatul va zice :
Bine, fetelor i iubitele mele, voi ati fost credincioasele
mele !

Apoi imparatul va intr cu cele trei fete in raiu, unde vor


trai in veselie.

Si de atunci nu vor mai fi oameni pociti

schilozi

pe lu-

me" (1).

Din alta povestire, reiese limpede ca ele au dat apei vie de-a
bait calul lui Alexandru Machedon, ca acesta a sburat i ca Idnele pazitoare, ca sa-I princla, au baut i ele (2).

Prin unele parti de Oltenia se crede c lelele sunt in numar de apte i ca sunt a de frumoase, ca numai Ingerii dill
cer le intrec. Ele n'au trup de carne ci sunt ,,numai niste naluci
in chip de femei tinere i vesele". Nu le poate veda nimeni, in
afara de cei buni la suflet i de facatorii de bine. Au zale pe
piept i clopotei la picioare. Cntarea lor, de frumoas ce este,
nu se poate asaman cu nici o cntare de pe pamnt. Ele sboara prin vazduh inainte de miezul noptii i trec cntnd din zale
(1) Ion Creangd, VII, p. 113-4. Cf. $ezdfoarea, III, p. 103.
(2) Cf. aici, p. 2.

www.digibuc.ro

262

si din clopotei pe deasupra caselor unde au s trimit vreo pedeaps asupra vreunui om ru la suflet si la fante.
Pe unii,flci frumosi mai ales, cari se laud cu frurnuseta
lor,Ii pun de le Cana ca dnsele s joace, si In legAtur cu aceast credint urmeazA urmtoarea vraj:

,,Curn s faci s cnti bine cu floierul,fluierul ? Ieai floierul,


plin de lapte dulce, astupat la amndou capetele si la toate gurile, s nu se scure laptele. Pleci In pielea goal cu floierul
cu doi ciini negri, dup tine ; cnii negri 1i ieai pentru c, se
zice, iti ies inainte o Plast, i dac sunt canii amndoi negri
o pot birui, iar de sunt albi, sau numai un cne alb, nu pot
birui. Ah ingropi floierul la nourt hotara, cu mnile la spate.
Il Iasi Ingropat trei zile. A treia zi te duci si-1 ieai, scotndu-t
tot cu mnele la spate, cu pielea goal i cu cei doi cni negri
dui-A tine.

In timpul ct II ingropi, il scoti, i chiar In cele trei zile, pe


acas nu e bine s vorbesti sau sa-ti aduci aminte de floier.

Nu e bine s ieai un cne alb si unul negru, de oarece cel


negru sare la Plasta iar cel alb sare la tine s te mnnce.
Indarat nu e bine s te uiti nici cnd te duci, nici cnd te Intorci acask
Dup ce-I scoti, vii acask pui floierul sub cptiu. i noaptea,
aievea vin Sfintele i te'ntreab de 3 ori.
Ce ne dai, ce ne dai?1
A treia oar le raspunzi ce crezi, de pilda: degetul cel mic
dela mna stng.

Dup aceastk cu acest floier s nu anti i nici aminte sa nu-ti


aduci de dfinsul trei zile.
Se Intelege, cu un astfel de floier poti face minuni. Lurnea,

cu drept va zice:
Cnt de parca-i luat did Sfinte (1).
Sub numele de Vnturite sau Vntoase, lelele vnturesc copiii..
,,Copilul vnturit ct va tr va fi tot morbos de cap, de picioare, hldunit de cap,nu tie ce face. In contra Vntoaselor astup toate gaurile dela cask infas copilul
astup i capuL
Un om vnturit scapa numai prin iarba-vntului" (2).
(I) Ion Creangfi, IV, p. 360-1.
(2) DensuFanu, op. cit., p. 234.

www.digibuc.ro

263

Dac joac pe pmnt, Ielele i aleg grdinile cu iarb verde


poienile Inrourate de prin piduri.
Cnd voiesc s pedepseascA pe vreun orn, Ielele It desmiard
prin cntece, II adoarme In visuri plcute, In ure joaca de trei
ori hora Imprejurul lui, blstmndu-1 fiecare, ori limba s i se
lege, ori din minte s-si sar, ori s nu-si mai dea peste leac.
De cele mai multe ori i iea mnile, picioarele, ori i strmbI
fata.

Locul unde au jucat, se cunoaste de dare unii oameni: iarba


se topeste ca si cum ar fi ars, iar mai tArziu otveste alta, Ins
cu mult mai frumoas ca cea dinti. Pe aceasta ins, vitele n'o
mnnc (1).

Ielele beau noaptea ap din fntni, i oricine va bea dup


dnsele, rmne pocit. Pentru aceasta, cnd bea cinev dimineata
ap dintr'o fntn, s lase vre-un semn acolo, ca poceala s ead pe acel semn (2).
Ca s-si pzeased gospodriile de lele, oamenii pun cte utr
cap de cal Intr'un par; astfel fcnd, Ielele fug (3).
In ziva Inti a postului Sf. Petru si Pavel, Romance le nu lucreaz. vreun lucru In cas, de oarece In aceast zi trec Frumoasele, i cari ar lucr atunci, pe aceea ar pute s'o strmbe la
trup.
Tot In aceast zi femeile leag copiilor usturoiu sau pelin la
grumaz sau le pun la tlpi, ca trecnd Frumoasele, s nu le
poat face nimic (4).
In ziva de Sf. Ion BotezAtorul, numit Sanziene sau Dreigaicti,
nu se lucreaz, Cad te poceste si vei juc ca Drgaicele.
sunt un fel de $oimane sau Rusalli cari opresc oamenii. fri aceast zi se adura disdedimineat de pe camp tot fe-

lul de burueni bune de leac peste an".


Cnd treci Smbata ori Marti seara peste ape, fai-ti cruce
sufl peste ap, ca s nu fii bonav, cAci atunci se scald Nemilostivele (5).
(1) Gorovei, Creding p. 149.
(2) Ibidem.

(3) Imprt. de d-1 St. St. Tutescu, corn. Catane, jud. Do lj.
(4) Ion Creaugei, II, p. 159.
(5) Ibidem, V, D. 339.

www.digibuc.ro

264

La Rusalii nu este bine sa te sui pe varful dealurilor, cad te


pocesc Ielele (1).

Femeile macedo-rornance se tern de Savovile pe timpul lauziei, cilci aceste spirite intra noaptea pe usile lasate deschise si
fac ca sa sece tatele lauzii, spre a nu ave cu ce sa alapteze copiii, cari astfel, trebue sa moara (2).
Pentru vindecarea rului pricinuit de lele, poporul roman are
o multirne de leacuri si descntece, pe cari nu le mai reproducern
aici. In deosebi, literatura inedicala macedo-romana, este foarte
i nteresanta.

lelele le aflam la foarte multe popoare vechi si nou. Naiadele se pot pune alaturi cu Ielele.
Slavii le numesc Vila i cred ca traesc in pduri, ape si pe
campuri,In deosebi, ape, lucru care le apropie foarte mult de
ZanelAromanilor cari le socotesc sezatoare mai ales pe la fantani
si locuri utnede. Cehii le zic Vodni Panny (Jupanese de apa) sau
ca si noi, Zeny. Polonezii traduc si le numesc dumnezeite: Bog-unki. Rusii le nurneSc Rusalka (3).
Bulgarii le numesc Samovila ca si Macedo-Romartii, si au po-

vestea feciorului care full catnaa uneia dintre ele la scaldatoare,


ca sa si-o iea de nevasta ; mai de-apoi, Zana fuge, intocmai
ca si'n povestile noastre (4).
il) Ceaupnu, op. cit., p. IS.
(2) Cosmulei, op. cit., p. 13.
(3) L. Leger, Mithologie slave, p. 178 81. Cf. Revue des traditions popuMires, X, p. 424.

(4) Dozon, Chansons populaires bulgares, p. 152 6.

www.digibuc.ro

CEASUL CEL RAU.


Denumiri. Primejdii. Descintece.

Ceasul cel rdu, Ceasul niu, Ceas-rtiul sau la pl. Ceasurile cele
rele sunt niste duhuri de noapte cari pocesc pe cei ce le ies in
cale. Ele umbll prin vzduh. Sborul lor se cunoaste dup'd un
soiu de (hilt.
Multi cred cA atunci cnd iti tiuie urechile, trece Ceasul ru si
caut s te poceasc. Dacd prinzi de veste si-ti faci cruce la ureche, nu-ti poate aduce nici o vtmare (1).
Prin jud. Covurluiu se zice CA nu-i bine s te culci noaptea
cu capul pe pragul usii dela tind, cci trec noaptea Ceasurile
sele rele pe deasupra si te pocesc (2).
Prin Ardeal Ceasul cel reiu se numeste Ceasul cel slab, crula
dupil un descnntec, i se zice:
...Ceas slab
Ceas alb,
Ceas innegrit,
Ceas nparcit,

Din prag ai srit in cas,


Din prag ai srit in masa,
Din mask' In blid,
Din blid in lingur,
Din lingur N. te-a sorbit
$i carnea i-ai betejit... (3).

Tot prin aceast parte i se mai zice si Norocirea slabii (4).


Macedo-Romitnii cred cil Para-oara,--Ceasul cel ru,nu mai
are nici o putere dup miezul noptii (5).
(1) Cred. Rom. din com. Tepu, jud. Tecuciu.
(2) Cred. Rom. din coin. Tutcani, impart. de d-1 1. 0. Zugravu.
(3) Impart. de d-1 P. Ugli.
(4) Densuranu, Graiul din Tara Hategului, p. 244.
(5) T. Pamfile, Crdciunul, p. 107.

www.digibuc.ro

266

Sunt multe descntece de Ceasrdu (1), boal care nse captI


dintr'o spaimr, ins. din descntecul urm5.tor, se vede lmurit

0' e vorba de un spirit rAu pricinuitor.


Descntecul se incepe astfel:
Ceas rau cu pocituril,
Ceas rdlt cu sgettura,
Ceas rtitt din spaina,
Ceas rdu decuseard,
Ceas rdu d ela miezul noptii,.
Ceas rdu de.cii-ziud,

C'acolo-s mese asternute


$i pahare umplute
$i scaune asternute,
Pcntru tine stint gAtite.
Acolo sd trdiesti,
Acolo s vecuesti,

De N. sd nu gndesti
CA tu de nu te vei duce,

Sa te dud pe munti,
Pe sub rnunti,
C'acolo-s a' tale curti.

$i de nu te-i del-Aral.

Unii se afutri cu Or de liliac (2).


(1) Marian, Descantece poporane romne, Suceava 1886, p. 68 si urm. T.
Parnfile, Boli i leacari, p. 22-4.

(2) Gorovei, Creding p. 163.

www.digibuc.ro

POCITA.
Flinsul i inchircirea copiilor.

Prin unele parti din jud. Botopni, Pocita se crede a' este urr
nfel de Duh scrnav", care umbl pe-afar In puterea noptii. Este

o uurttenie de nespus". Ca i Mama-pddurii, care am vzut a

se chiam .i Paca-pildurii, ea face pe copii

s'A." plng

fAr5.

curmare. Se deosebete MA. de Marna-Odurii, ad In afar de


plnset, copiilor le strArnb ate odats i gura, ori ti face s-i TWA.bueasa sngele pe nas, gull i urechi.

De obiceiu, apua pe copiii cari strig noaptea pe-afar, dar,


de multe ori, se leag i de oamenii mai in vrst (1).
Prin jud. Tecuciu, Pocita pare a se cherna Potcd; despre dnsa Ins5. se tie nurnai atta a pocete, Inchircind i slutind, adia oprind crqterea trupeasa i diformnd trupul, lucru care
reiese i din aceea a unor astfel de copii li se zice upotc",
mai ales daa sunt i ndelcoi" (2).
(1) Cred. Rom. din corn. Ungureni, jud. Dorohoiu, imprt. de d-1 V. Moisiu
(2) Culegere din com. Tepu.

www.digibuc.ro

HALEL E.
Apirarea impatriva Hale lor. Duhuri inrudite cu Hale le: Vlvele, Eresurile,
'Chime le, Boglodatele sau Lohoanele, Lucrul slab . a. Ointii, Armerii i Psirii.

Hale le sunt niste spirite cari, dad. intrA In orn, 1i pricinuesc


boala numita nducA-se-pe-pustiu,--epilepsia (1). La sing. poartA

numele de ald.
Pe empuri, daca intlnesc turmele de oi, le VatrnA; pentru aceasta, ciobanii, In seara de catre Sf. Oheorghe i afum oile cu
,,unturA de oi, cu care le-au uns la unger i In care se aflA plantele : aiu, arieu (laptele cnelui), boz, leustean, pelin, scaiu, (scaiete mare) si frunze de salde cu mdfisoare". Jarul se pune Intr'o
oalg. i acolo se arund cte o bombd de unturA, purtandu-se apoi oala pe lngA ugerile oilor.
Afumarea aceasta se face de aceea, pentru ea trecnd oile
peste vreo vale sau rurel, sA
piard laptele pe la apele
pe unde se fac frmacatoriile i umbl lialele, de oarece furnul
din plantele amestecate In untura are putere de a opr farmadtoarele si de a alungi Halele cu mirosul lui" (2).
Credem cA Halele sunt la fel cu Vedvele ce umbl pe la mie.zul noptii pe dealuri; pentru ele, ca sA le Induplece sA nu mai
umble, copiii aprind ca un fel de jertf, seara, cnd e land noud,
crengute uscate din planta numit tamaridi (3) sau lamariscii (4).

Tot alAturi vom socotl i Eresurile, dintre cari cele de noapte


stint 1ndestul de primejdioase. Copilul scAldat cu ap care a stat

(1) Didionarul limbii romine, cuv. hold.


(2) Marian, Sarbiitorde, III, p. 229.
(3) Al. Viciu, Glosar de cuy, dialectale, p. 82.
(4) Pantu, Rankle cunoscute de poporul romtin, p. 51 : Ctind
catind
tamarisecl (Trans.) Myricaria germanica, L.,Tamarix germanica L.

www.digibuc.ro

269

noaptea afara si peste care au trecut Eresurile de noapte, se Imbolnveste (1).

La aceasta alaturam Chima (2),Duh rau,despre care poporul roman prin jud. Neamt astzi nu-si mai da sama, si care e
cu putinta sa. fie .tima,--i In sfrsit Duhurile rele, cari se acioaza

noaptea mai ales In apa ce se las gall. Aceasta ap, dac se aduce In ma, se binecuvnteaza, zicnd unul :
Binecuvntati apa!

La care altul raspunde:


Dumnezeu s'o binecuvinteze !

(3).

Alte ori Duhurile necurate se prind de pelincele unui copiI


mic, ce-au fost lasate afar paste noapte. Cnd s'a Intmplat una ca aceasta din uitare, ca s nu se primejdueascal pruncii, s_
se afume scuticele cu scarial (4).
Peste noapte ferestrele trebuesc Inchise, ca sa n'aibl pe unde
intrh la cei ce dorm (5).
Cnd Duhurile rele se apropie de cas, call le simt si, atunci
Ii auzirri latrnd (6); ori cum, dupa ce cnt cocosul, ele nu mai
au putere si omul poate iesi atunci din casa. (7).
Hal este si Lucrul slab. cat timp e nebotezat copilul, se aprinde In toata seara In cas o sdreant de ln neagra si atAt
copilul, cat si mama, se afuma cu dnsa In tot acest timp, c sl
nu se apropie Lucrul slab de dnsii (s).
Prin Tara Hategului, duhurile cari cearc sa vatame copiii
de curnd nascuti se numesc Boglodate,,,Dihnii spurcate" sau
Lolwane, cari uvin numai noaptea, dup cina cea mare" pAn la
cntatul dintiliu al cocosilor. Impotriva acestora,a caror cape(I) Cre I. Ro n. din coin. Afumati, jud. Ilfov, Impart. de d-1 S. P. Colibasi.
(2) Ion Creanga, Op...re complete, Ed. ',Minerva", p. 420.
(3) A. Gorovei, Creditifi, p. 9. Facem lega ura cu Icicle:
, Donita cu apA, din care se bea, sa nu se lase noaptea afara, caci bea $oimtirikle din ea si pimarepte pe cel ce bea la urma".
,,Noaptea sa nu se aduca apa dela vreo antna, caci imprejurul ei joac Ielele, i cel care N,a lu apa, il va lua din Iele".
(4) Ibidem, p. 105.
(5) Midem, p . 109.
(6) Ibidem, p. 47.

(7) Ibidem, p. 101


(S) Ibidem, p. 28.

www.digibuc.ro

270

tenie este Iuda,strajuesc moasele. Acestea, cand aud ceva sgomot, indata aprind tamaie, i fac cruce si striga:
Cara-te de-aici, ludo si toate Duhurile necurate, in lemne
si In piatra!
,,Vin intre altele Duhurile necurate... si se Imbraca In forma
de porc, cane, lup i moinz. Ask inteo noapte s'a intamplat de
a dormit moasa. Norocul ca mani-sa nu dormi, cad iat dintr'un cot de cas iesa o moim mare, urita,
Doatnne pazeste,
gndiai ca-i Dracul,
numli ce vine catra copil. Mama striga din rasputeri, tipa, trage de moasa, in zadar:
moima aceea a fost adormit cu fermecaturi pe moasa, cat asta
nu se pute pomeni. Moima tot vine, tot vine catre copil. Doamne, urita er ! Mania aruncd in moima pricoita, perina, d cu
cingatoarea copilului, In urma cla cu picioarele, cu manile, apu-

ca moima de cap,in zadar: moima tot inainteaza si era sa


man pe copil, cand da. Dumnezeu de cnta cozosul a treia
oara,

du-te, moima se face nevzuta

Nici fried i groaza ca aceea nu a mai simtit nimeni [Anal a-tunci si pc cand se pomeni moasa, biata mama' lesina i copi-

lul era cu gura la o parte.


La alt copil a venit un porc si era sa mannce copilul, cnd,
fr veste, de sub cloni, o gaural sub vatra focului,iesa tin
btran, apuca dihania In brate si se face nevzut, cu ea cu tot,
copilul scapai" (1).

Vremea prielnica de umblat este prin urmare ori and ; pe


plac le este noaptea Sfntului Andreiu, cand oamenii se apra,
ca de Strigoi, ungndu-si g9spodariile cu usturoiu (2).
Prin jud. Dolj se crede c Duhurile rele stapanesc pamantul
-pari la miezul noptii : srdinile le simt cnd se apropie si fac
,,cru-cru-cru!" iar con*i bat din aripi si cnta ,,cucuriga !": a-tunci vin i Ingerii cari pazesc pamntul
matur de dulturile necurate (3).
Cu privire la Macedo-Romni mai adaugam Giliil, Armerii i
Psirii. Acestia se pun in legatur mai ales cu femeile de curand
nscatoare.
(1) DensuFanu, Grainl din Tara flategalui, p. 232

4.

(2) Gorovei, Credinfi, p. 344.


.(3) Cred. Rom. din corn. Valcele din Topeti, impart. de d-1 I. Ciuncanu.

www.digibuc.ro

271

nLuza nu se las singur In carner ptt la 40 de zile dela


nastere, cti se umbreste sau vin Gintii i-i omoara copilul. De
aceea e obiceiul s stea necontenit un copil lng dnsa. Cnd e
nevoie s lipseasd si aceasta, si nu se gseste nimeni In odaie,
Ii pun mdtura lana dnsa, ca s'o pzeasc.
Dad totus s'ar Intmplk Doamne fereste ! ca s vie Gintii si
s'o umbreasc, o femeie, care stie, il prepar leacul acesta: Pune
putin miere intr'un pahar de sticl i-1 las trei nopti afark ca
s-1 roureze. A treia zi pune In pahar o frunz de trandafir.
Dac frunza se suceste si iea form de cutit, bolnava va muri;
iar de nu, li d bolnavei s guste de trei ori din miere, si se
face bine" (1).
Gintii, nboala personificat", cald si pe cei ce se culd noaptea la umbra stejarului (2).
Armerii

i Psirii,-- ,,Duhuri rele",fac rat femeilor pe cari le

intAmpin in cele patruzeci de zile dup nastere (3).


(1) Cosmulei, op. cit., p. 12 3.
(2) Midem, p 50.
(3) Ibidem, p. 13.

www.digibuc.ro

SPERIETORILE.
Bija. Rica. Cm. Diudiul. Baul. Babaul. Baibicul. Bodaia.
Ca lie. Boma. Gota. Goga. Alte Sperietori.

Bo lea. Catabolea.

Inchipuirea copilreasca cunoaste o multime de fiinte nevazute


cari cauta sa ingrozeasca, pe copii mai ales, la chemarea parintilor si
a celor din preajma lor, mai ales atunci cand au facut o greseala
sau sunt gata s o fac : Un copil se tarste prin casa, jucandu-

se, si curn poate, ajunge pe vatra cu jaratec, gata sa puna mana pe un taciune. Mama lui, ca sa-i atraga bagarea de sama ca
acolo, in foc, este o primejdie, ii striga :
Baja!

Daca copilul nu intelege, pune mana pe cabune, se frige,


incepe s tipe si atunci, cum se pricepe, isi da sam di acolo
este Baja, o fiinta tainic ce locueste in jaratec,--e poate chiar
jratecul,pe vatra, in cuptor, In soba, sub horna.
and copilul se joaca in pat, ca sa fie ferit de a cadea, mania
lui, ca si toti cei din casa, in striga. :
Beim! Fugi, ca dai bca!
Daca copilul nu se fereste si cade, a doua oara, privind in
jos, va crede CA acolo, lang pat sau sub patul intunecos este o
fiinta nevazut numita Baca (1) care cauta sa-I faca sa cada, ca
sa-i pricinueasca durere.

Daca copilul cauta s intre pe sub pat, unde, de multe ori nu


prea este curat, si unde stau scaunele, cofita cu tarate ori cu cenus, closca pe cuibar, s. a.; daca copilul cauta sa iasa afara inteamurg, din preajma lid se aude numaidecat:
Fugi, ca acolo e Cdu sau Caul; nu deschide usa, Ca intra
Cdu !
(1) Dictionand limbll romdne, Toni. I, partea I, p. 407 : Pentru copii, cari
1 lai cnrancl concep notiunea concreta pamnt deat cea abstracta a carted, exclamatia lceasta Insetuneaza pamibd .

www.digibuc.ro

273

Si, fireste, copilul, Inchipuindu-si c acel Cau este o fiint rautcioas, cum ar fi mta, cnele, broasca, s. a., inchide repede
usa sau fuge dela pat, uitndu-se cu fricA intr'acolo.
Ddidiii este personificarea frigului, pentru copii, dar II denumesc astfel i oamenii In vrst, in glum, atunci cnd vd
usa este deschis:
Inchideti usa CA vine Diudiu !

Intocmai ca si Ulu sau Caua, este si:


Bezu sau Baal, despre care copiii cred c are InfAtisarea lupalui, al cArui urlet ar fi bauuu !
Babdu sau Babdua (1).
Bdbacul, Bblucul sau Barlluca, care, prin Tara Hategului
vecintate, se IntrebuinteazA
expresiunile : ,,du-te'n BMAluca", ave[al-re-ai Bblucr, Insemnnd nave[a]re-ai nevoie" (2).
Boddia, care e ,,Dracul cel pocit, care sparie i iea copiii" (3).

&lea, despre care, ca i despre Cdua sau Cetu,se cnt coapoi apucndu-i de nas de urechi,
ori, usurel de Or :
piilor, probabil

Merge Bolea pe-ici, pe ici,


face hap-Imp de ici!

Dup cum se zice:


Merge Caua pe perete,
mnned sapte fete (4).

Prin unele prti, cine se joacd cu copiii mici dc-a caua pune
i mijlociul pe leagn, albie, s. a., si purtndu-le
ca si cum ar fi niste picioare cari merg, zice:
degetul arttor

romdne, t. I, partea I, p. 403 : Cuvntul acesta e ras(1) Diefionaral


pandit In aproape toate limbele; astfel sicilianul babban, cuvnt cu care se sperie copiii, venetianul babao, idem, sard. bobao, idem, rus babd, germ. Wamvaa,
idem (cf. neo-grec..., ceh boba, idem), etc. (Poate la Inceput onomatopee de imit
tare a ldtratului unui dulu, spre a speri copiii ; apoi, de aid, cuvntul a fospersonificat ca numele unei fiin(e mitice, spre acehs scop)".
(2) Ibidem, p. 402. Din srb babd-raga, cu acelas sens".
(3) Ion Creangd, IV, p. 122.
(4) Marian, Na.Fterea, p. 342.
T. Painfile, Mitologie, I.

18.

www.digibuc.ro

274
Vine Caua din padure,
C'un topor i c'o secure,
Cure-cure-cure !,

gadilindu-se baiatul, care rade cu mare pofta (1).


Catabblea.
Calle e no fiinta inchipuita despre care cred copiii Ca' poate lib& frig cat de mare. Pentru aceea, vara, dupa ce s'au scaldat,

'Ana' se imbraca, tot inteuna o invoaca strigand:


Frigurile mele,
La Calle'n piele !" (2)

Borza, nume care se pare ca a venit dela insecta cu ace1a5


nume, Blaps mortisaga L., care se crede c prevestete nzoartea. Amenintarea este:
St! Vine Borza! (3),

despre care se cnta ca i mai sus, aproape:


Merge Borza pe perete,
mnnc'un car de fete !

(4).

Pentru descantarea celor bolnavi In urma unei spaime, se fo..losete urmatorul descantec:
Borzei trnborzatd,
Borzei blastmat,

S'o sfrm, s'o sdrobesc,

Cu dintii rnjiti,
Cu ochii beliti,
C'urechi dadlatei (5),
Cu gura cascat,

Vie* sa i-o ieu,

SAngele sa-1 beau,

Carnea sA-i mnnc,


Vieata s i-o stng !

Tu Cosm Diarnin (6),


Borza imborzat,
Borza blAstamat,
i Ceasul cel eau,
Din N. scoateti-1,
Pe mare duceti-1,

Cu mni crapacioase,
Cu mni flotocoase,
Incotro ai purces,

Cu dintii rnjiti,
Cu ochii beliti ?
Am purces la N.
Ca s'o'nspimntez,
S'o infierbantez,
s'o infiorez,

Pe l'apus de soare,
Pe marea cea mare,
Ca acolo este,
0 mrean galbena,

SA mi o Ingrozesc,

(1) Impart. de d-1 M. Lupescu, corn. Zorleni, jud. Tutova, care adaoga : ,,Nu
trebue speriati copiii de mici cu soiu de soiu de minciuni".
(2) Viciu, Glosar, p. 25.
(3) Pamfile, Lupescu, Mrejeriu, Carte pentru tineretul dela sate, BArlad 1907, p. 65

(4) Marian, Nasterea, p. 342.

(5) Dadldzata.
(6) Coruptie pentru Sf. Cosma si Damian, ,,doftorii MI-a de arginti".

www.digibuc.ro

275
Cu cuada geamana,

Si inspaimantati-o,
Si infricosati-o,
Si Infiorati-o,
Farmati-o
Ingroziti-o,
Sdrobiti-o,
Inima scoate-ti-i,
Sangele beti-i,
Carnea mncati-i,
Vieata luati-i,
Acolo locuiti,
Acolo s pieriti,

Pe-aceea catati-o,
Inspaimantati-o
Si infierbantati-o,
Frmati-o,
ngroziti-o,
Sdrobiti-o,
Inima scoateti-i,
Sngele beti-i,
Carnea mancati-i,
Vieata luati-i,
CA carnea N.-ei,

Nu e de mncat,
Cd-i de cane turbat.
Mergeti In fuga mare,
La ostrovul mare,
Ca acolo este,
O mreana galben,
Cu coada geaman.

Ca roua de soare,
Ca spurna de mare,
N. sa rmaie curat
Si luminata,
Cum e de Dumnezeu lasatd,
Sntoasa,
Si voioasa. (1).

Pe-aceea catati-o,

Cu Gota sau

Goafa, se sperie, prin Ardeal, copiii

cnd

-plng (2).

Goga sau Gogul (3).


Pentru copiii mrunti, tot In ceata fiintelor acestea intr i
Tiganca, baba, inopl ori mopeagul, Turcul, nebunul,
a., cari vin cu traista in spinare i intr din cas in cas, adunnd pe copiii cari plng :
Taci, c vine acuma Tiganul cu traista, i te iea !
Taci, cA te trimit acus la gar !
Mi-aduc aminte, eram. copil de 4-5 ani i incurcam lumea la
prit ori la secerat, cu printii, pe tarin, sub dealul viilor, spre

apus de Tpul meu, de unde se vedeau ca Inteun fund de albie luncile Warladului si ale Berheciului, Iii mijlocul crora rds-riau ctevA pete rosii : cldirile grii Berheciu.

Trenurile fluierau la sosire i la plecare, i aceasta o puteam


ti dup aburul care se vede tsnind din masini.
(1) Madan, Nasterea, p. 35 6. Cf. si Insectele, p. 65 6.
(2) Francu i Candrea, op. cit., p. 100.
(3) Dictionand limbii romiine, tom. IL partea I, p. 280.D-1 D. Gr. Furtund,
.care cunoaste foarte bine graiul botosanean, imi sera odat: ,,de cnd Naha",
spre a art vremea cea mai demult. Prin jud. Tecuctu se zice, cu acelas lute-

les ,,de and Gaga".

www.digibuc.ro

276

Auzi?mi-au spus odata parintii,auzi cum tipa?

Acolo,

unde se vede locul acela ros, acolo sunt niste caldari grozave 'in
cari se svarl copiii neastmparati!
Imi incipuiam si imi aduc aminte ca' par'ca vedeam inaintea
ochilor grozavele ghiare ale unor fiinte mari cari cldeau peste
mnile copiilor ce indrsniau sa iasa din acele cazi unde trebuiau sa-si gaseasca sfrsitul bietii copii neastmparati.
Trecnd pe lng toate lucrurile cari-si au vieata lor si mai ales
rautatea lor,scaunele, paturile, s. a., cari lovesc copiii, si pentru
care trebuesc batute (nna, na! sa nu mai lovesti baiatul !"), ne'ntorceam iar la sperietori, pentru ilustrarea carora reproducem
urmatorul ncantec" de d-1 G. Cosbuc:
A venit un lup din crang,

Eri, pe drum, un on: sdrae,


Intreba pe la vecine:
Si sa duca in pdure
,,Poart-se, copiii bine?
Pe copiii cari plang.
Dac nu, sa-i vat- In sac"!
Si-a venit la noi la poart,
5i-a venit la noi la poarta,
Si-am ieit eu c'o nuci:
Si-am ieit eu i i-am spus:
Lup flamand cu trei cojoace,
Puiul meu e bun i tace,
Hai la manta sd te joace!
Nu ti-I clau, i du-te'n pace !
En chemam pe lup incoace,
Eti sarac, dar n'am ce-ti face!
El fugea'ncotro vedea!
Du-te, du-te! Si s'a dus.
$i-a venit un negustor,
Plin de bani, cu valv mare,
Cumpra copii pe cari
Nu-i tubete mama bor.
Si-a venit la noi la poarta
5i-alerga prin sat, sa fure

Si-am ieit i I-am certat :

N'al nici tu, nici imparatul,


Bani, sa-mi cumpere blatul.
Pleaca'n sat, ca-i mare satul !
Pleacil, pleaca! Si-a plecat (1).
(1) Fire de tort, BucureVi 1896, P. 79 80.

www.digibuc.ro

P A C A.
Zeitalea tutunului, Mama Dracilor. Luleaua. Tutunul.

In afara de Catev insemnari, aceste sire ce urmeaza sunt In


Intregime scrise de raposatul S. H. Marian, sub titul de nzeitatea
tutunului" (1).

Sub Pafa sau Rica, dupa cum se numeste fiinta aceasta in


unele parti din Transilvania, se intelege Mama Dram lai sau
Zeitatea fumatulai.
Ea, dupa inchipuirea Romanilor, si'n deosebi a celor din Oltenia, jud. Valcea, este o baba batrana" cat lurnea, neagra si
ca Intunerecul iadului, cu coarne In cap ca raschitoarele, cu
nasul lung si incarligat, cu ochii umflati ca de capra Innecata,cu
colti in gura ca ai mistretului, cu ghiare ca secerile, cu coada
ca de via, lung si imbarligata, c'o lulea sau pipa mare In dinti.
pe berigatile gatlejului si pe narile nasului iesindu-i flacra de
foc, fum negru i o duhoare de tutun.
S'd scremut iadul si-a nascut-o pe dansa. Si de odaa cu dansa
a iesit din adancul iadului i un fel de fum care a prins a raspandi In lume board i moarte. Si fiinta ce s'a nascut, s'a numit
Pafa, i Pafa i-a ramas apoi numele pn. azi.
feciorii sai, voind s'o preamareasca i sa-i pomeneasca

numele, au dat nastere unei seminte, din care samannd-o in


panfant, a rasrit o burueana numia bandana Drat-alai sau tdmiiia Dram lai (1) adica tiutiunal sau tutu/wt.
i artistid, 1, no. 3.
(1) Vieata literard, 1, no. 22: nand a prima Domnul Hristos moarte i c'a
Ingropat In mormnt, i-a rAsarit tdaulie pe mormnt. Pe mormntul Diavolulni
a rasiirit tutun.
Diavolul a zis :
S11 vedem, Doamne, la care alearg lume mai mult: la tamttie sau la
tutnn.
(1) Vieafa 1iEerar

www.digibuc.ro

278

Dup aceasta s'au aoucat Dracii si-au fcut o cioab, adic un


fel de ulcicut de lut, In care s se puie si s ard burueana cea
drAceascrt, si'n loc de toartil i-au pus o tea v de soc,. ca furnul
dintr'insa, s nu ias numai pe de-asupra, i s se raspAndeasca
in aer, ci s ias i prin teve, ca oamenii ce vor vol s preamreascA si s'o pomeneasc pe Pafa, sa-1 poat trage inluntru,
apoi s-1 sloboad pe gura i e nas. $i ash s'a Merit pipa sau
luleaua, numita altmintrelea i ccidelnita Dracu lui.
$i de-atunci burueana Draculai, pus. In pipti sau luled, aprins i vArIt Intre buze si dinti, supt cu poft i slobozind du-

hul tras din ea, d nastere unui vuet sau pocnet Insotit de un
fum gros, care produce un fel de paf! sau pdc!, i care aminteste pe Pafa sau Rica, Mama Dracilor (1).
$i tot de-atunci, fiecare piptitor sau tutunar, cnd bea tutun,
sau cnd duhne$te sau pipa,cnd fumeaz, facnd necontenit
pc ! pac! sau pdca ! ptica !, vrnd-nevrnd, pomeneste pe Pafct
sau Paca, intru a cAreia aducere aminte i pomenire s'a smnat
tutunul i s'a nscocit pipa i fumatul.
Dracii Insa nu s'au multumit i Indestulat, numai cu attita, c
au facut tutunul i-au prins a-1 hula singuri intru preamrirea
pomenirea mamei lor, ci ei s'au pus luntre si punte ca s-i Invete i pe oameni a-1 fumh, ca si acestia s preamreascA i s
pomeneasc pe mama lor (2). Ba ei au Invatat pe oameni a-1 si
sfrmh maruntel si a-1 trage apoi, sub numirea de tabac, chiar
pe nas, fcndu-i prin aceasta nu numai s preamreasa pe
mama lor, ci sa i stilt-lute i s lcrmeze la auzul numelui acesteia.

Artndu-se ins nu mult dup aceasta Dumnezeu i vzndu-i


pe oamneni ceeace fac, i-a intrebat:
Cnd veni lume, a alergat mai mult la tutun, la mormntul Diavolului. Diavolul, vdznd mult lume la tutun, a zis:
SA-mi dai mie, Doamne, pe toti cari or bea tutun !
Dar Dumnezeu zice:
Ai tdi sd fie cari or bea i n'or scuip jos.
Si ash a scapat lumea de Diavol. Dar tot au rmas cari nu scuipd: ia toti
sunt ai Diavolului".
(1) Vichi, Glosar, p. 66 : ,,cd tot omul care pipit (fumeazd) trebue s'o pomeneasca, cd face piica ! pca !"
(2) Ac2astd minunatd chiuiturd bucovineand pentrt fetele ce fumeazil (D.Dan,
Straja, p. 106) :

www.digibuc.ro

279

Ce faceti voi aicea ? Pomeniti pe mama Dracului?


D'apoi uit-te, Doamne, ce ne-a dat NefArtatul !

rilspun-

ser5. oamenii, arAtandu-i mai multe ',Ouse i frunze uscate de


tutun.

Ce v'a dat? Ian arMati-mi-le si mie s vAd ce fel de frunze sunt acelea!zise Dumnezeu, mai departe.
Oamenii nu se puseili de pricin, ci i le-au dat.
Lutmd Dumnezeu frunzele i v'znd de ce fel de buruean5-s,
a amestecat vr'o ctev rtunurele de Inisuloc printre dnsele,
apoi, intorctindu-le oamenilar si dndu-le i cte o llule, i-a
Invatat ce s. faca cu dnsele si cum sa le tragei.
Si de atunci, oamenii au Inceput s." tragl din acest soiu de
lulele tiutiun de cel ainestecat cu frunze de busuioc.
E foarte curios cum popoarele apusului nu fac nici o
intre tutun i Diavol (1).
Cate fete la stransura,
Toate stau ctt pipa 'n gura.
lese Dracul de sub rapd,

Si le pune foc In pipa!,


care suna aproape la fel si in jud. Suceava ($ezdtoarea, IV, p. 237) :
Cate fete la stransura
Toate sed cu pipa 'n gura.
Dracul dinteo rapa,
Si le-a pus carbuni in pipa!

(2) Revue des traditions populaires, VIII, p. 259 si unn., 312 si urm.

www.digibuc.ro

DESPARTIREA IV.

APA
CEL-DIN-BALTA.
Apa, loca al Dracului. Scum! primejdiei. Cel-din-baltA ajutA un flacAu. Credinti mArunte. Cel-din-put.

Dracul, care traieste in apa,Ccl-din-baltd,


Dracul din Mu se ail acolo de pe vremea cnd Dumnezeu a aruncat din cer pe toti Diavolii rasvratiti. ,,Dracii ai din ape, sunt Ai
de-i scot muierile vrajitorese de-i trimit in cutare ori In cutare loc, la cutare slajba. Tot astia sunt ai de fac sg. se Innece oamenii, impiedecndu-i de picioare cand inoata, sau rastoarna luntrile" (1). Ei isi ,,au locuinte In fundul m'arilor si al apelor, i
au case si-si gtesc demncare, facandu-si ei focuri acolo. Focul

lor nu se stinge de apa ca al nostru (2).


Cel-din-balt porneste cate odata viirticuuri (3) si inneaca pe
cei cei cad In maul
Obisnuit, el nu se arata; cte odata insa, spre a insel pe tre(1) $eziitoarea, III, p. 79.
(2) Cred. Rom. din corn. VIAsinesti, jud. Dorohoiu, impiirt. de d-1 Al. Leontescu : CAncl se InvArteste apa Intr'un loc, atunci se zice Ca' acolo joacA Dracul.
Credinta aceasta se tntAlneste si prin apropierea portului Anvers, pe unde

vArtecusui ile se nurneqc ,,Dracul din apA" (Revue des ttaditions populaires, XVI,
P. 318).
(3) $ezdtoarea, III, p. 79. Ibidem, p. 101 :
fundul apelor mari, cum ar fi
de-o pilda Oltul, Dunfir:.a, Mrilenegre, 4i au Dracii, Ai de-au cAzut In apA,
casele lor, cA de-aia le i zice lor lumea : Al din baltd, fire-ai iz balt. Acolo
in apii stau ei de se prasesc, gatesc bucate, i fac mArnAligA i orice, tman

cunt fawn noi pe uscat. Focul diavolesc e altfel; el nu se stAnge de apA ca al


nostru.

Tot prin pustietAti de mdri, unde este numai listeav de apA, stall Faraonii cu
Faraonoaieele lor".

www.digibuc.ro

281

catorii de pe maluri, iea infatisarea celor ce s'au Innecat prin acele locuri.
nUn baietan, tare sarac, Hind nacjit, a zis lute() zi :

Sa stiu ca mi-ar da Dracul bani si ce-mi trebue, m'as da


lui

Iat-ma-s, da-te mie, ea-1i dau ce-ti trebue,a zis Dracul,


dara eu vreau sa fac contract.
FA i contract,a zis baiatul.
Dracul, dupa ce a facut contractul, si-a spintecat pulpa, a pus
contractul acolo

iaras si-a inchis-o.

Cand ti-a trebul ceva.,zice Dracul,vino de bate cu mciuca In balta, c Indata viu!
Baietanului H trebui straie, a batut.
Mergi, bre, de-ti iea cate vrei, prin dugheni, c lasa de ti-a
zice cinevh cevh!

El a luat i nimeni nu i-a zis nimica!


Ii trebuiau bani, a batut.
Mergi de-ti iea bani dela Jidani, cat Iti place !
A luat.

1i trebui vite, tot ash.


Acum er bogat, dar el sti ca.-i vine vremea sa se spanzure.
spune ce a facut. Baba a zis c sa-i dea
Merge la o baba
o vaca cu vitel i o cusma de bani, Ca' ea 11 va scoate dela
Dracul.

Ti-oiu da !zice el.


lea, zice baba, si fa langa iaz o borta mare In pamant,
fa o spanzuratoare i un orn de paie, imbraca-1 ca, pe dumneata
spanzura acolo. Pe urma s bati de trei ori cu mciuca In
balta i indata sa te ascunzi, caci Dracul, de va ven1 l va stupl,
nu mai esti al lui.
Face el ash, iesa Dracul si se uita.
Ptiu !zice Dracul. Da tu aice te-ai spanzurat, prostule? Eu
gandiam c tu te-i spanzur Intre oameni, nu ash !
$i s'a dus!
Baietanul a facut mormant omului celui de paie de 1-a Ingropat, si a scapat !"

(1).

(1) Voronca, op. cit., p. 482.

www.digibuc.ro

282

Cnd Cel din baltei s'apropie de orn i cauta sa-1 primejdueascd, omul Il simte numaidecat, caci i se pun &red, cari II
sgarcesc i astfel Il Impiedica de a Moth; atunci, omul trebue s
se grabeasca i sa iasa afara din apa (1).
uLa ape mari, &A nu cuteze ornul ; mai bine sA se Inchine
sa fuga, caci Dracul nu face biserici; el sta tot de bogdi4ii, Ii
pune piedic, Ii Impiedica manile si picioarele ca s se innece.

and ai sa treci vreo apa mare, fa-ti cruce In margine si roagte lui Sfete Nicolai, ea' el este mai mare peste ape" (2).
Prin jud. Bacau, atunci cnd, scaldndu-se Intr'un prau, le
infra' copiilor ara in ureche, cauta sa o scoata. Pentru aceasta,
sar Intr'un picior, si tinnd cate o piatra la ureche, zic :
Aurici,
Pacurici,

Senate apa din ureclii,


Ca ti-oi da parale vechi,
Sa le pui la chiotori,
Sa le ai la sarbatori.
Nu ma scutura pe mine,
Scutura.-1 pe AI din baltd,
Cd-i mai mare,
Si mai tare,
Cu patruzeci de picioare !

(3)

La Boboteaz, cnd se sfintesc apele, Cei din ballet' nu mai


stau acolo, ,peste noapte,se spune prin jud. Muscel,
nu le
mai d me.5i (4) sa se piteasca acolo, ash ea' sunt goniti de
lupi cari-i rnnnca mai abitir ca pe purcei" (5).
Tot la fel cu Cel din balM este si Cel din pat. Puturile
fantnile necurate se cunosc dupa un huiet; sunt insa i fantni
necurate, cari nu huiesc. Pentru aceasta, nimeni nu trebue sa

(1) Cred. Rom. din com. Tepu, jud. Tecuciu : Cdrceiul Ii Mania Diavolului,
chid te apuca In apa ca sa te Innece.
(2) Sezdtoarea, Ill, p. 101 2.Gorovei, Credinfi, p. 153 : Cnd intri In apa
sal te scalzi, fa-ti cruce, ca de nu, Necuratul pine fiare i te inneci.
(3) Culegere din coni. Larga, jud. Bacau, Impart. de d-1 C. Gh. Vartolomeiu.
(4) Nu le da mna.
(5) R.-Codin i Mihalache, Sdrbdtorile poporillui, p. 17.

www.digibuc.ro

283

meargA noaptea la fntn" ca s scoat ap, c'ci se poate In-

tmplh. ca Cel din put s apuce i s tragA de ciuturd In jos, la


dnsul, i astfel s5. Innece pe orn. Copiii, mai ales, nu trebue PA
sati pe la fntni, cAci ei, ca niste nepriceputi, sunt ademeniti cu
vorbe dulci i fgadueli, i astfel sunt travi in fntni, unde se
Innead. (1).
(1) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. Cf. $ezatoarea, XIV, p. 79.

www.digibuc.ro

STIMA APEI.
infAtisare. Stima apei i capul de orn. Strigoiul ei. Povestiri. Stima apei la
.alte popoare.

Dupa credintile poporului roman din Bucovina, $tima apei este o ferneie cu infdtisarea alba, Malta si
o cred
cat o crnila, dupa unii : jumtate femeie si jumatate peste,
dupa altii : jurnatate femeie si jurnatate brbat, iar dupa altii:
putnd lu orice Infatisare an vol. Poarta cam* cu
stergar, ce-i tine parul ei lung, pana in pmant, ce sclipeste ca

aurul. Pieptii,tatele,

sunt ash de mari, ca adeseori Ii da pe

spate.

5tima apii sta In apa, In rauri i praie si in fiecare zi cere


ca p de orn. and cresc apele si varsa pe ctunpii, ies Stima Inainte, i !Ana unde merge ea, apele rup parnntul si Inneaca tot;
cnd are attitea capete de our cate Ii trebue ei, atunci se
duce iar si se aseaz In iazuri i valtori. and e seceta si nu
cresc apele, totdcauna pela miezul noptii ea cere cap de orn" (1).
Prin jud. Tecuciu, fara a se crede trite() 5tim a apelor, se
spune cA atunci cand apa vine salbatec din pricina ploilor ori
topirii zapezilor, e stpanit de duhuri rele; pentru acestea, copiii se tern de a sta pe maluri (2).
Oltul, in fiecare zi cere ate un cap de orn (3), dar mai ales
cnd vine mare (4).
La dobndirea acestui cap de orn, 5tima este ajutata de Cei din
baltd, de Diavolii din apa. 11Apa n'ar priml pe Diavoli in ea,
dar Diavolii au fgaiduit sa dea apelor mari Cate un cap de orn

pe toata ziva. 5i de aia, cum e In Olt, de-o pilda, pe toata ziva


trebue sa se innece barim un mu.
(1) Culegere din Vatra Dornii, Bucovina, ImpArt. de d-1 Teofil
(2) Cred. Rom. din corn. Tepu.
(3) Spus de d-1 C. N. Mateescu, prof. in R.-Valcea.
(4) Culegere dela niste plutasi in R.-Valcca.

www.digibuc.ro

285

(sand trece o zi In care s nu se Innece nici un orn, Oltul Irr


Cepe sa ude, si atunci trebue sa se pazeasca omul, sal nu intre
In el, c cere cap de orn" (1).
stima iesa In fata apei la miazazi si chiama pe cei ce i vede,
la dnsa, ca sa se Innece. Alte ori, cand e land, dud vremea e
rea, iesa si pe uliti si umbla Ora pe la miezul noptii, neputnd
face nici un rau celor ce o Intalnesc. Daca Insa cinev nu i-ar
da pace, unul ca acela ar fi slutit.
Strigtul ei de Indemn, catre cei ce-o vad, este aceasta :
Ceasul a sosit,
Oirnil n'a venit !

Sau:

Ceasul a venit,
Dar ornul nu-i !

Astfel niste oarneni au auzit Stima rostind aceste cuvinte Intr'un miez de noapte, pe malul Prutului :
nNumai ce vad un flecu clare, ca veni cat put& Dar oa-

prind de mani,
menii ceia erau mai multi: iute se scoal
cad el intins la apa se duce. :
Ma rog, lasati-ma sa m duc; mkar picioarele sa-mi moiu,
cki mi-a fi mai usor!
$i numai a pus piciorul In apa, si a murit!" (2).
0 varianta, tot bucovineana, ne povesteste c o astfel de intamplare s'ar fi petrecut cu $tima Bistritei, pentru care chiar, se
gseste o ferneie care marturiseste de martora:
nand eram tnara, Iii aduc arninte ea azi, Inteo vara, pe facutul fnului, am avut niste porsori de dada numaidecat, pentru ca a doua zi er sa fie Duminica. $i pana ce am gatit decladit, er aproape de miezul noptii. Dupa ce am ispravit de cladit, mai avearn sa strng vacile la ocol i sa le mulg. Trebue
sa merg pe lnga valea Bistritii ca er mai de-a dreptul, cntnd
cu donitele In spate. $i cnd eram prin dreptul genunii, numai ce aud zicnd pe cinevA din genune :
laca' ceasul a sosit,

voinicul n'a venit!


(1) $evitoarea, III, p. 101.
(2) Voronca, op. cit., p. 8S4.

www.digibuc.ro

236

Si a a strigat pana de trei ori. Si cand a strigat a treia oar,


nurnai ce vad un voinic frumos ca un luceafr, calare pe un
,cal ca un smau. Cum venia repede, da pinteni calului s se bage in ap, dar calul nu vrea s se ha--,e.
Vzand calul ca stiipanul said Il si.te numaidecat, raceavi
odatii de s'au cutremurat munti, i nurnai de trei ori a srit i a
fost in mijlocul Bistritei, cand a fost in mjlocul apei, s'a cufun-

dat calul cu voinic cu tot. Calul a iqit plin de spume, dar voinicul a ramas in fundul genunii.
Stima apei a cerut cap de orn, i cand a sosit ceasul, cap de
orn a capatatu (1).
Povestea se aude i in Moldova.
,Odata nite oarneni treceau cu carele cu poloboace de vin pe
langA un iaz, i aud din iaz:
Ceasul a sosit,

anul n'a venit !

AO, de trei ori.


Vad ei

pe un orn ce pr4i nu departe tare, ca leapad

sapa 1 fuga spre iaz.

Unde alergi, bade?


Ma duc sa mit scald!
Da nu te mai scald amii! Las'ca te-i scalda altadat !
Ba chiar ma duc, CA nu mai pot!
$i da sa se desbrace. Oamenii Il prind si-1 tin cat pot.
MA rog, lasati-ma sa-mi bag picioarele!
5i-a muiat picicarele, dar tot il tineau. De-odata a lsat capul
jpe spate
fost gata !" (2).
Aceasta povestire se afla
ciudtenia aceasta este
foarte interesanta,i In Anglia (3).
Stima apei, se mai cunoa5te dupa un gemut al apei; atunci se
intelege ca ea cere cap de om (4).

(1) Culegere din Vatra Dornii, Bucovina, irnprt. de d-I Teofil Bizorn.
(2) Voronca, op. cit., p. 884.
(3) Revue des traditions populaires, XVI, p. 313.
(4) Ion Creangd, V, p. 270. Ceatianu, op. cit., p. 205.

www.digibuc.ro

287

$timele le intfilnim i la alte popoare.


ca i Greed, le nurnec Lamii. Ceho-slavii le zic
Vodgnie (1). La Germani i alte neamuri poart felurite num iri (2).

(I) Revue des traditions populaires, XIII, p. 86.


(2) Cf. Ceausanu, op. cit., p. 203-8.
F. Mil ller, Basme din Transilvania,
{No. 165 din Biblioteca Minervei), p. 51: Apa TArnavii ce curge pe la Sighisoara este foarte ainagitoare. in fundul rului, unde nu te astepti, stint gropi,
i vrtejuri i trage pe cel nedeprins, In primejdii. Este o
superstitie acolo c In fiecare an apa cere o fiint omeneasc; se Intampl rar
ca sIi nu se Innece cinev. Si In Sebesul ssesc se spune asemeni despre Femeia
gtirlei de acolo".
apa formeaz curente

www.digibuc.ro

INNECATII.
Intruparea i InfItiprea innecatilor. Isprvile lor. innecatii i Maica Domnului.

Sufletele celor innecati stall de-apururi in apele unde ca vii


si-au pierdut vieata pmnteasc, dac'd aceasta s'a Intmplat cu
vointa lor. Dac" ins, innecarea se datoreste intimplrii, sufletele
lor stau acolo sau ies pe-acolo numai un an dela innecare.
Dupa alte credinti, innecatii umbr pe la Iocurile cumpenii sapte
ani, iar dup altele, numai prfa' cnd i implinesc veleatutile,
anii de vieat, cari le fuseser scrisi de Dumnezeu.
Prin jud. Bacu se crede c'a" innecatii ies la uscat pe noptile senine : atunci li-i bine si lor. Prin urmare, cnd este senin, cel ce
ies noaptea afar, s'al nu sputa celor din cas'A despre acest lucru, Cci Innecatii sar iar in ape (1).
Credintele acestea le intlnim si la Polonezi (2).
InftiOrile sufletelor celor innecati sunt felurite. ate odat sunt
intocmai cu cei rposati. Prin unele prti se spune c inteun
loc, pe malul Siretului, s'a vzut o multime de femei cari intindeau pnzele pe mal, pe ciind altele sOlau cmsi. Tot astfel s'a
vzut un om splnd caii. Toate erau sufletele femeilor i brbatilor innecati pe vremuri, In locul acela.
Alte ori, aceste suflete ies sub o infAtisare de gascri sau de
ratci i Inoat. Alte ori par femei cari merg pe ap cum ar merge pe uscat.
Tot astfel cred i Ungurii despre o regin a lor, innecat cu
multe insotitoare in lacul Balaton (3).
0 fat din satul bucovinean Mihalcea, s'a innecat intr'o fntn'a.
(1) Gorovei, Creding p. 386.
(2) V. Bugiel, op. cit., p. 6 : ,,cei cari se plimb noaptea pe malul unei ape
in care s'a gdsit vreun innecat, cu voie ori din intAmplare, sunt adesea in cumpn'a ca s'A fie trasi In ap, de cei innecati".
(3) Revue des traditions populaires, XX, p. 265 6.

www.digibuc.ro

289

si la lund noud iesi si se bocia dupa oameni. Oamenii au astupat fantana, dar sunt destui cari cred di Innecata urmeaza sa
mai ias, fris mai rar.
Puterea rufacatoare a celor innecati este atunci cand ei ies
adica la lun noti, dar mai ales pe la ceasul In care s'au innecat

Aceste duhuri stria Indeamna pe altii sa se Innece, sau se prefac In oameni cari sunt In prirnejdie de a se Innech si striga pe
altii inteajutor. Daca intamplator sar drumetii sa-i scape dela primejdie, innecatii, bocindu-se ndupa pereche", fi apuca pe cei vii
de picioare si-i afund In apa, unde, fireste, fsi gsesc sfarsitul
vietii.

Cate odata, cu Infatisrile celor Innecati iesa frisus Dracul,


Faraonul,i Indeamn pe oameni sa-i curme zilele.
se zice prin Bucovina,
Ceeace-i ciudat, aceasta o face,
chiar Maica Domnului (1). Trebue Insa. sa Intelegem : ca Duhurile
Tele ale celor Innecati, spre a pute ademen mai lesne, ieau chipul
Maicii Domnului.
(1) Voronca, op. cit., p. 884 5.

19.

T.. Pamfile, Mitologie, I.

www.digibuc.ro

DA

Puiul ludii sau Vidrii. Prinderea lui : norocnl sau nenorocul pescarului, dug
colinde i cntece btrne,Iti. luda la alte popoare.

Din cuprinsul unui cntec btrnesc pe care-I avem in mai


multe variante intregi sau crmpeie, cum si dintr'al unui colind,
se pare ca poporul roman de pe malurile Dunarii crede in fiinta unui spirit ce locuesse In Dunare, In lacuri sau in mare, avnd diferite infatisari. Acel spirit cunoaste toate rosturile pescarilor i prin urrnare, Ii poate ajut sau prirnejdul la tot pasul, in
indeletnicirile lor.

Spiritul acesta se chiama Ina sau Vidra.


In colinde, unde de obiceiu se lauda insusirile gazdei care e
pescar,caci numai la casa acestora se cnta un astfel de colind,
fireste, pescarul sau navodarul va birui rutatea acelei fiinte,
pe cnd, in cntecul btrnesc luda va ies biruitor intaiu, pentru c apoi, uneori aceast biruinta sa fie rasturnata.
Intiul colind care ne spune cum gazda tsi gateste navodul
cum prinde Paid Judd pe care mama lui in urma II rascumpArA, spunnd pescarului cum sta. cu rostul pestelui, suna astfel:
Colea, Doamne, cest domn bun,
Cest domn bun, jupAn N.
Luni nAvodu-si incepuse,
Cam la prAnz il i facuse,
PAnA Marti II i lucrase
Si in mare-I aruncase.
Dete-o toan, dete cloud,

Si cu toti II ispitesc:
Spune marea dinteadAnc,
$i cAt peste,

'N mare este ?


CAnd cAtark mai departe,
VA.zurA hula bAttAnd,

CAnd fu toana a de-a treia,


Prinse Maul
mic.
51 mi-1 bat, si mi-1 dinesc (I),

VArsAnd fladr pe gurA,


Cu limba datA p'o falcA,
Si catre ei mi-alergA.

(1) Cu putinta e sA se ceteasc mai bine : casnesc, chinuesc.

www.digibuc.ro

291
astfel le cuvanta:

Nu mil bateti, n ari boieri,


CA e mic, nepriceput,
Nu stie marea'n adanc,
$i cat peste
'N mare este.
Eu cu dreptul supune-l-voiu:
Cat e statul cerului,
mat marea din adancuri,

'N mare este


iarba pe pdmnt,
Numai cu trei pesti mai mutt.
lar N. cel frumos,
El sa-mi fie sndtos,
Cu-a lui dalb jupneas
$i cu frati i cu pdrinti
$i cu dalbii coconasi,
La anul si la muti ani ! (1).

5i-atat peste

Mai pe larg, cuprinsul acestui colind 11 aflArn in alt ncolinci de

nvodar' :
Ler oi leo, dai ler oi Doamne,

lar and luda-I auzi,

Este vtav Argesanul


$i-mi are trei fete mari,
Catesi trei cu meserii,
Imi impletesc pe izvoade,
Pe izvoade
La nvoade,
La ndvoade de mdtasd.
Cu sfoard cu vita'n sase.
Plea Vineri i Sambt,

De prin mare c-mi venia,


La vtaf ca' se rdstia:
Hei, vdtafe Argerne,
De ce-mi bati tu puiul meu,
Ca vezi bine-i mititel,
Mititel si'nfrtel.
De nu-ti tii vanatul tu,
Haide sd ti-I ardt eu!
La nvodari poruncia,
Nvodu'n vase punek

Cnd fu sfnta Duminick


Cam pe toand cd-mi pleck
Dete-o toand, dete cloud
Cand fu toana cea de-a treia,
Navodul cd-rni incheiau,
Navodaril cd-1 trageau,
Pus in matife-1 duceau,
Cand vdtaful

Dupa Iuda se 14
$i Iuda c-i ardt
Lui vtaful Argesanul,
Adanc somn, potmol (2) cu crap,
$i reniFiul (3) cu cosacul.
Nvodul cd-mi intindeau,

`$i vdtaful Argesanul,

L-intindeau
5i-1 incheiau,
$ufanele c'aruncau,
$i'ncepeau,
De mi-1 trAgeau,

Astfel hite le grih:


Sriti frati,

Ei mi-1 trag pe jumdtate


Dar d'aci nu se mai poate.

De mi-1 legati.
Frumusel cd-1 judecau,
Mi-1 judecau,
Mi-1 bateau.

Notid zile peste-mi scoate,


Fac grmezi ca
Cti pescari prin targ erau,

Nici un peste nu gsi,


Dir in fundul matitii,

Gsi pe Puiul had.

'Nceph Puiul a OA

El pe toti c mi-i vestia,


()rapt de'ndestul,

(1) G. Dem. Teodorescu, Poezii populare, p. 94.


(2) Potrizol, pe alocurea se numeste
(3) Poate
partea baltii cu plante apatice".

www.digibuc.ro

292
$i cu noi cu voie bund,
La anul si la multi ani !

Iar viltaful Argesanul,


El sa-mi fie snd.tos,

(1).

Cri-ai lui frati, cu ce se afl,

Intr'al treilea colind de pescar" gsim peste tot numele de


Iuda, Inlocuit prin Vidr :
0i, ler oi, dai ler oi Doarnne,
Colo'n scheli, un pescar mare,
Pescarul jupn N.
Cat era vara de mare,

Dacd vede i vedea,


nimic nu folosia,

El p'atat nu se las.
Navodu'n mare-arunca,

Doud-trei tone Wig&


Dete una, dete
Cnd fu a d'a treilea,
Trase'n sus si trase'n jos,

Mai nimica nu-mi lurk


Ci ndvodu-si impletia,
Ndvod verde de mdtas,
Impletit cu vite sase.
Lucrd Vineri i Sambatd,
Duminicd pan' la prnz,
$i navodul de-mi isprvia.,
Luni pe mare-1 arunca.
Dete-o toand, dete cloud,

Ndvod la margene-a scos,


Iar N. pescar mare,
Sumese mninca'n cot,

$i mio bagd prin nAvod.


Cain la fundul mtitii,
Gs1 pe Plaid Vidrii.

Cand fu toana a
A tras sus, a tras mai jos,
Nvodul la mal a scos.
Iar N. pescar mare,
Luase mnica 'n cot,
Si mi-o varl prin nvod
Cam prin fundul matitii

N., cum 11 gasia,


De perisor 1-apuca,

Afar cd mi-1 scot&


Acasd dac-1 duce,

La bdtaie mi-1 lu ;
Bate-1, Wire,

cdsneste,

GAM un rac,
$i-un cosac,
Dacl vedea i vedea,

De peste mi-1 sudueste,


Cu chinuri mi-1 canuneste.
$i N., pescar mare,

Ca. nimic nu folosik


El p'att nu se rasa,

El p'atat nu se ldsa,
Pe puitil de Vidrd-1 lega.
Dupd stlpul cosului,
La dogoarea focului.

NAvodu'n mare-arunca,

$i prin mijloc mi-1 trgea.


Dete-o toand, dete cloud,

Afard dacd-mi

and fu toana a d'a doua,


Trase'n sus si trase'n jos,

$i ochii de-si d'arunch,


Cam In spre soare-rasare,.

NAvodul pand 1-a scos.

Veda pe Vidra a mare,

Iar N., pescar mare,


Sumese manica'n cot,
$i mi-o bagd prin nAvod.
Cain la fundul matitii

Din picioare scapdrand,


Din gurd vpdi Idsand.
N'apucd sd miii soseascd,
$i'ncepek ca sd vorbeascd
Tu N., pescar mare,
Puiul meu de ce-1 casnesti,

Gsi stiucd,
$i plticd.

(1) G. Dem. Teodorescu, op, cit., p. 94

5.

www.digibuc.ro

293
De ce-1 bati

Cat nisip este pe mal.


Si N., pescar mare,

suduesti?

Au, nu vezi cat e de mic,


De mic i nepriceput?

A daca-mi auzi,

Dnimul puiului dadea,

Dacd, mari, vrei


Spune-ti-oiu adevarat,
peste de vnat,

NAvod In mare-arunca.

$i la mal c mni scot&

Cd e marea la adnc,
Cat din cer pand'n pmant,
Si mult peste,
'N mare-mi este.
Cate stele sunt pe cer,

Ce vedea,

Se minunk
Lumea ea' se satur,
Praznice se prznua... (1).

Colindul Il aflm i In Ardeal, In cuprins mai scurt:


Colo josu, mai IA josu,
Colo'n sesul cel frumos,
Suntu-mi noud nvodasi,
Impletesc nvoade verzi,
Marti,
Impleti Luni,
Impleti Miercuri toat ziva.
Cndu-i joi in prnzul mare,
Nvoadele le Otani,
Si pe mare le-aruncar,
Dar nimica nu-mi vnard.
Le-aruncard-a doua oat*
5i nimica nu-mi vnara,
Le-aruncard-a trea oara,
$i-mi vanar'un Pain de Judd.

Alt

Uite'n sus si uite'n jos,


Uite'n sus spre rsdrit,
Uite'n jos catre sfintit,
Mare Inda (2) s'a ivit,
Ce-mi bateti voi fiul meu,
C'ala-i mic, nu v
spune,
Dar eu voua spune-voiu,
Cndu-i coada veacului,
Sfarsitul pmntului,

and s'or part frati cu frati,


Feciorii cu ttanii,
Fetele cu maicile,

C'or fi vii pe toate


Si-or fi morti pe toate gropi ! (3).

colind mai lmurit arat cum Puiul ludii

din pricin. c nu tie s rspund dup cari

este btut
semne se va cu-

noate sfaritul lumii :


Colo'n josu, mai in josu,
Sunt doi codri negri, mari,
Hoi leroi hoi da leroi !
Si cu noud nAvodari,

De-aruncaril-a doua oard,


$i nimica nu vanar,
Le-aruncard-a treia oard,

Impletesc, nvodesc.
Le'mpletird, le gAtir,

$i tinerii mi-I bateau,


Btrnii mi-1 ispitiau:
Spune, spune, puiu de Iuda,
Cndu-i coada veacului,

Jos pe mare le-aruncard,


$i nimicd nu vanard.

(1) G. Dem. Teodgrescu, op. cit., p. 95

$i vanar'un Pau de ludd.

6.

(2) Iuda cel mare, tatl puiului" ; credem cd urmeazd a se


Iuda.."

(3) Al. Viciu, Colinde din Ardeal, p. 78

9.

www.digibuc.ro

ceti :

Mare,

294
Sfl*tul piimntului ?
Venl mama puiului,
Din picioare scaprand,
$1 din gura foc
Ce bateti voi puiul meu,
Ca e lud (I) i e bolund (2),
$i-i tnar nepriceput.
eu voua spune-v'oiu,

Candu-i coada veacului


Sfarsitul prunntului :

Cand a da feciorn'n tata,


$i fiicuta in maicuta.
$i fmutu'n nanasutu,
$i finuta'n nanasuta,
Atunci 1i coada veacului,
Sfaritul prunantului! (3).

In cantecul vAlcean ,,Vatav Vioarr, ru spus

astfel cules,

vtavului de pescari i se spune:


Da team tu, vtav Vioara,
$iii tu cine-i Puiul ludei?
Puiul ludii l mai mare,
Rau la fire din fatare,
Ala-i rauIll ce nu fuge,
Da Dumnezeu i da cruce !

Cu mestesug la'notare, din Vidrosul cel adnc,cci


Ca clan cer ptfa'n pamnt,
Atat e Vidros de-adnc,

VioarA scoate Puiul Iudii, tocmai cnd


luda ca-mi venia,
Dupa camp, dup livezi,
Sttila de grne verzi.

Ca s-i dea drumul, luda I] Invat cum s pescueascl,avnd


bucAti dintr'un bou In undit,morunul (4) cel btrn, trgindu-I la mal cu llsapte sate", lucru ce se si Intmpl:
Dup aceasta, In urma poruncii domnesti:
A vatav Vioara. Meek
Cu carnea (5) nuntdli facea,
Dan cask' oase-i turna,
Cu solzi mi-o acoperi... (6).

(1) Prostut, simplu".


(2) Nebuu, prost"; credem ca boldnd, bolndvior.
(3) Al. Viciu, Colinde din Ardeal, p. 79.
(4) In text : norunul.
(5) Cu carnea morunului..
(6)

ezeitoarea, XVI, p. 114 7.

www.digibuc.ro

295

In cntecul Witriinesc doljean, Antofit al lui Vioard, Antofit

nu ascula de sfatul tatlui su de a nu pescul In Vidrbs, cum


vedem : lacul plin sau stApnit de Vidrii,ci pornete cu rM/oadele, prinde Puiul Iudii i Iuda, ca
scape, arat pescarului partea de apA bogat in pete. Acolo ins, vntul ce se strnqte, II InneacA.
In transcriere literar, cantecul sunA astfel :
In oras in Fildisoar,
La casele lui Vioara,
Lui Vioara, viltav mlre,

Vatav mare de nuoade,


Fruinoasd mas e'ntinsa,
C'o faclie dalb' aprinca.
Da la mas
sade?
Ai cincizeci de nvodari
Cu-di doispre'ce vatasi mari.
lar in capul mesii std.
Mos Vioar Al b thin,

Cu brbuta pan' la brat!.


Da la mas ce mannc?
Nurna cigd. i postrungd,

$i nisetru de-1 mrunt,


C'a iesit pustiul, rnult,
Ca' e lesne de prinzere,
$i usurel la purtare,
$i e dulce la mncare.
Ei beau si se veselesc,
De nimenia nu grijesc,

Numai unul nu mi-s bea,


Doar sta ca inima rea ;
Nici nu bea, nici nu mnncd,
Numai cu ochi se uit,
Da pe mune (1) cum Il chiatna?
Antofit al lui Vioar,
Cu mna la inimioard,
Parc'ar fi lovit de-o boald;
Nici nu bea, nici nu rnanncd,
Numai ctt ochii se uitd.
Iar Vioar-1 Intreb:
Antonita, fiul taicdi,

Noi toti beam si toti mncam


$i cu bine petrecem
Numai tu, taica, nu beai,
Nici nu beai, nici nu mnnci,
Numai cu orhii te uiti.
Ori de chelciug (2) ai frtrit,
Ori haine c ai ponosit,
Ori fetele nu te-au vrut,
Ori calul ti-a 'mbatranit,
Ori tie ca ti-a venit,
Vremea de casatorit?
Sa vezi, taica, dragil taica,
Eu de chelciug n'am
Nici haine n'am ponosit,
Toate fetele m'au vrut,
Calul nu mi-a 'mbatranit,
Da mie cd mi-a venit
Vremea de disdtorit.
Mi-a venit si mi-a trecut.
Sa-mi faci, taicd, nuntisoara,
Pan mai ai zilisoare,
$i mie, .taicrt, sd-mi dai,
P'i cincizeci de nevodari,
Cu-di doispre'ce vtasi mari,
Cu toate navoadele,
Cu toate luntrile,
CA eu, taica, am vzut
In Vidren peste frumos,
$apte cete de mortm,

Tot morun, peste d'el bun,


Stiucile ca vacile,
Mrenile ca grinzile.

Taid, eu de i-as yank

(1) In text : Da pe lume cum Ii chiamd,

iards bine.

(2) Chellueald.

www.digibuc.ro

296
Mare bine mi-ar rrindeh,
Vezi, cu carnea pestelui,
Pestelui, morunului,
Nunta, taicA, mi-as nunti,
Pe tine, te-as pomeni.
Dar sa vezi, cu oasele,

Puiul Iudil cd-1 scotea,


$1-1 bteh,

a mi-as zidi casele,


Cu solzii, le-as
Cu sange le-as zugrAvi,
Pe tine te-as pomeni.
Da Vioara ce-mi ziceh ?

El din gur'

chinuih,

$i de peste-I sudui.
SA vezi, luda ce Meek
In fata apii
La Antofit strigh:
Antofit 'al lui VioarA,
Ce-mi bati puiu-1 chinuesti,
$i de peste-1 suduesti?
Cum nu ti-e, frate, pAcat,
$i fricA de blestemat,
C'azi noapte 1-am castigat?
Eu in Vidros m'ain miscut,
$i'n Vidros am crescut,
Nici eu nu i-am dat de fund,
CA Vidros este adanc,
Cat din cer panA'n pilmant,
Atilt e Vidros de-adanc.
Iar tu, frate, sA te duci,
La coada Vidrosului,
Unde-i tata pestelui !

grAi

AntofitA, fini taicAi,

Eu de cand m'am pomenit,


Cu peste m'am aranit,
Cu peste-am negustorit,
Toate bltile-am vanat,
Vidros n'am cautat,
Ca Vidros este adanc,
Cat din cer panA'n pilmant,
Atat e Vidros de-adanc !
Antofita ce-mi faceh
El de tat-sAu n'asculth,

AntonitA, ce faceh?

Drumul puiului
da,
$i el, frate, se duceA,
La coada Vidrosului,
Unde-i toana pestelui.
Luntrile le Nigh,

Nevoadele le 14
lua nevoadele,
Toate catravaside (1),
Pe-Ai cincizeci de nevodari,
Cu-Ai doispre'ce vatasi mad,
$i el, frate, se duceh,
La apa Vidrosului,
Unde-i toana pestelui.

OpAciuile-aseza.

Nevoadele le-arunca,

$i 'ncepeh a trageh.
El trgeh dar nu puteh
Nevoadele de peste se'ncArch,
Cosacul se sindilid ;
Cosacul se sindileste,
Nici apa nu mai rAsbeste.
Apoi un \rant mare 'ncepeh
Un talaz mare faceh,
Toti nevodari 'nnech,
Numai unul rAmaneh :
Antofit' al lui VioarA,
Intetin pisc de luntrisoar,

and la Vidros ajungeh,


Luntrile le bAga,
Opeidui (2) cl asezh,
Nevoadele le-arunca,
$i'ncepeh a trgeh,

Unde s'alimte apa (3).


Dete-o toanA, dete cloud,

$i cand fu l'a treia toanA,


Vezi In fundul matitii (4).
Scoase Paul hula.

(1) nUneltele", poate carafusele.


(2) Lopeti.

(3) Curge mai lin.


(4) Partea din fund a navodului, impletia mai des.

www.digibuc.ro

297
Si mi-I bate vnt de yard.
Un tlaz mare-1 isbeste,
Ochii In cap 1i plesneste
$i el, frate, rtnned

Tot ca un bustean parlit,


Ca nirnenea pe pamnt.

Vioar cnd il veded


Din gura as-i ziced :
Antonit, fiul taicdi,
N'ascultasi de vorba mea,
SA-0 fie ru, nu ash! (1).

Intr'o variant fragment, culeas din jud. Romanati, Antonit


are acela sfrit In garla Vic/mitt. Vidra II orbe*te cu coada:
Antofit, lumea ta
Ori de chelciug ai isprdvit,
Ori negrul a 'mbatrfinit!
Trei divane am fcut,

La nici unul n'ai venit.


Nu stiu, mare te-ai (inut,
Sau cinev te-a mintit,
Ori tare-ai Imboggit.
Antofip ce grdid?
Alei, taica, tdicutul melt,
De stdtusi de ma 'ntrebasi,
Sd -(i pui eu mnele in piept,
Sa-ti spuiu adevrul tot.
Trei divanuri c di facut,
La nici unul eu n'am venit,
Tare nu am Imboggit,
Nici mare cd m'ain sinflit,
Calul nu mi-a Imbtrnit,
Dar de chelciug am isprvit.
De sttusi, de m intrebasi,
Ce nu-mi dai ndvoadele,
Ca s vnez bltile,
B 1We cu pestele,
Sate le cu fetele,

Si campul cu florile?
Antofitd, lumea ta,
Navoadele (i le-oiu da,
Cate ape vei Vaud,
Cate girle vei veded,
Numai In Vidroiu nu intrd,
CA Vidroiul este actinic,
Cat 1ntre cer si pilinfint,

Mai jos tot nu are fund.

Nvoadele le lud,
Vaud ici, yank coled,
Nici tin peste nu prinded.
Antofie se necji,
Nvodarii si-i certd,
Si In Vidroiu c intrd,
Paial Vidrii 11 prindea,
$i la Antofitd 11 duceit;

Bated puiul, il chinua,


$i de peste 11 sudui.
Dar Vidra ce-mi faced?

In fata apei se arat,


La Antofit strigh:
Antofitii, lumea ta,
Ce-mi bati puiul, Il cbinuesti,
$i de peste 11 suduesti?
Iea-te tu eupd. mine,
SA-0 dau muma pestelui.
Morunii stau ca bivolii,
$tiucele ca iepele,
Cosacul cu pana neagrd,
Nimeni In samd nu-1 bagd,
Albisor de l inititel,
AO Ingrosat cu el !
Antofild ce-mi Mud?
Credea cd o s fie asd.
Dupa ea cd se lud,
Merged astzi, merged maini,
Merged vreo dou-trei zile.

Pe la mijloc cnd ajunged,


Vidra cu coada 11 plesni,

De ochii in cap ii skid


$i de peste II sturd! (2).

Antofit ce-mi faced.?

(1) Candrea, Densuseanu si Sperantd, Graial nostru, I, p. 71 4.


(2) Ion Creangd, VI, p. 76 ; Biblioteca folcloristicd, no. 16 : G. Constantine,

co, Din Romanati, Balade; Corabia 1913, p. 16

www.digibuc.ro

9.

298

A doua variantA fragment o intlnim prin jud. Ilfov. Ea se apropie mai mult de cntecul doljean ; moartea lui AntofitA Ins",
este rsbunat de bttinul sAu tan, al Cdrui sfat nu-I ascultase
feciorul
Paharul cu vin umplea,

Puiul ludii cA-mi da veste,


Tot la &Ed s'atineA.
El otgoanele 'ntindeA,
$1 plutile le mAri
$i nevodul 1-aruncA.
Incep plutile-a 'nnecA.
Antofita ce strigi ?
Am umblat
CAt am umblat,
Dar acum mi s'a'nfundat.

Cu afion l-impliniA,

$i da lui tat-so de be.


Cum bca tat-so, se'inbAt,
'N soseh adormit cd-I las.
Nevoadele le'ncarca,

Pe la miezul noptii,
CAnd e ceasul mortii.
Cite ape erA,
Toate le vAna,
Nici un balwin nu prindeA.
Daca vedeh
$i vedeit,
Pe Vidros cA s'asez.
Daca nevodul trAgeA,
Nici un rac cA. nu gAsiA.

Cletele'n nevod el da,


PAn' la gura se umpleA,
Nici apA nu se mai strecurA.
SA vezi morunul cel mare,
Cu trestie verde'n spinare.
Simti c'n nevod erA,

Nevodul praf se facet,


Incepe morunul a jucA,

Al doilea cA-I bAgA.

CAnd in matita ctit,


Paint 'add cA-mi gAsiA.

Toate luntrile rAsturnA,

Nevodarii s'a 'nnecat,


Numai Antofit'a scApat,
CA-i fecior de nevodar,
Inoat ca un boddrlan.
far un mic de cosAcel,

AntofitA de pAr ca I luA,


Tot de mal cA mi-1 trAntii,

Unde pulul cd-mi rAcna,


Vidrosul de-mi turbur.
SA vezi Iuda cea btrAn,
SA vezi muma puittlui :
Antofita al lui Vioard,
Ce ti-e puiul vinovat,

Mititel,

De il bati

chinuesti?
Antofita cA-mi strigh :

Auzi, Judo, dumneata,


SA-mi dai cinci mii de clete morun,

$i cinci mii clete somn,

$i de crap pe tot ask


De salau asetnenea,
far cosacul DunArii,
Ca nisipul mArii,
SA-ti dan puittl Iudii.
larA luda ce strigA :
Antofit, dumneata,
MAreste-ti plutile,
Intinde otgoanele.

$i frutnusel,
Ca luntrea se repeziA,
In josul apei s'asez,
Coada biciu ci. mi-o fAceit,
Peste obraz cd-I loviA,
Ochii in cap cA-i albiA.
Giaba sti de'notA,
Cdci cu ochii nu vedeh.
TatA-sAtt calea-i plziA,

De pe mal cd mi-I strigA,


Dupk gut A 'ntelegek
$i'nteacolo se'ndreptA,
De-o salcie s'apuch,
$i pe uscat cA
Tat-so plAngeA si ziceA :

Las's-ti fie rAu ask

www.digibuc.ro

299
CA n'ascultasi vorba mea.
Las'sa-ti fie rau, nu bine,
N'ascultasi, taica, de mine!

La fierar c se ducek
Cinci ocA de fier cumpArk
O undita mare fcek
Un puiu de bivol frigek
$i In unditA-1 bg

$i'n Vidros o arundt,


$i pe morun cA-1 prindek

$ase bivoli injuga,


$i pe margine-1 tragek
Pe morun cA mi-1 tdia,
Cu securea-I ciopArtik
Ciori, cotofeni, II mAnca.
Cutit de argint trge,
AmAndoi se injunghik
Faca moarte,
Pentru moarte,

Ca altfel nu se mai poate!

(1).

In sfiirsit, incheem irul variantelor cu tin cntec cules dela


Rmnii din Serbia, intitulat tot dintofit-al lui Vioar, pscar,
care a luilait (2) pe apa a lui Vidos, pete frurnos". El sun.
precum urmeaza cu unele Indreptri la transcriere :
CAnd 'Warne le va umflk

Pe-ale ostroave de mare,


Este nou cdtuioare (3).
catunul lui Vioara,
Lui Vioara, vatas mare,
FrurnoasA inas-i intins,
De nAvodari e cuprinsa,

El pe loti ne va 'nneck
Patruzeci de nftvodari,
Cu Antofita patruzeci i unu,
Ei n'asculth
Ce VioarA le spuneh,
$i pe Vioard-1 imbt,

In capul mesii sedek

$i Vioar adormik
$i patruzeci de nAvodari

Vioar l bAtrAn,
btrAn,

$i ei bea, se veselik

In Malt plea

$i cu pahar cinle sluja?

Pe apa lui Vidos,


Lui Vidos, peste frumos.

Antofit' al lui VioarA !

$i toti nvodarii se vorbiau,


Patruzeci i unul de nAvodari,

and pe Vidos adormit il gsik


$i'n nAvoade-1 prindek

and in fata apii Il scotek

Pe VioarA sd-1 imbete,


Ca sd le spunk'
Baltile cu stiucele

Vidos se pornenik
$i marile umflk
Mare tlaz ridich,

$i apa cu morunii
Da Vioar Al bAtrAn le spunek :
Voi, &Wadi mei,
S'ascultati de mine,
C ett am ImbAtrAnit,
Tot umblAnd in bAlAit,

Pe toti nAvodarli innecA.

Cad cu coada plesnik

$i eu in balAit n'am fost


Pe apa lui Vidos,

Nurnai un nAvodar scAp.


$i Ala se duce
La Vioara al bAtriin,
La Ale noud catuioare,
La VioarA, tovards mare,

CA-i Vidos bdtAios,

$i lui spunek

(1) Impart. de d-1 S. P. Colibasi, corn. Afumati; vezi aici, p. 294.


(2) A vAnat peste cu luntrile.
(3) mBordeie4. Mai cu pu.int: cAtune, sate,

www.digibuc.ro

300
Ca pe Antofita-1 innecd
Vidos, peste frumos.
Vioar de-auzia
El toate navoadele lu
$i pe marea slobozi,

$i la margine-1 scotch.
Cnd Vioard-1 vede,
Pe carcuda o princla,

Pe Antofita-1 cAta,

$i

5i el nu-1 gsia,
Decal Puiul hula '11 prinde

Ea atuncea de-1 vedea,


Pe Antofita-I invia,
punea,
5i ochiul
$i Vioar drumu-i da

$i pe ea o batea, o chinui,
Sa-i pun ochii lui Antofit

$i pe mal il scotea
$i pe burta-1 btea :
Puiul st rspundil,

invieze.

La alcudd a bAtrn,
Numai cu doi dinti in gurii.

51 n'are de uncle,

a nu vede, nici n'aude.

$i pe Antofit-1 lua,

Vioard cel btran,


Cnd lu sama la vale,
Spre soare rsare,
Tare vine si soseste,
Crcuda cea bAtrana,

$i cu dnsul se duceh
La nott catuioare,
La ctunul lui Vioar,
La Vioar, vtas mare,

Numai cu doi dinti in gura

Atunci Vioarit lui Antofit-i spune.:


Antofit, puiu al taichii,
Acum eu sa-ti spun

$i alearga

Balacin btrAn.

Intreaba :
MAI Vidos, dumneata,
i

De ce bati puiul meu WI?

Baltile

De ce-1 bati
chinuesti?
Eu II bat si-1 chinuesc,

5i apa cu morunii,
$i apa lui Viclos,
Lui Vidos, peste frumos,
C eu am imbatrnit,
5i'n balit n'am fost
Pe apa lui Vidos,

S spina pe Antofit' al meu.


arAcuda de-auzia,
De-a scufundisilea'n marea se da,
$i pe Antofit-1
Nasul pestii
mnc.

and in fata

scotea,

luda, crilcuda a btrna,


De ncaz nu mai pute.
Un ochiu din cap ii scotek

stiucele,

Lid Viclos, peste frumos!


$i de-aice cu Antofit. pleck
$i mireas i-o gsi,
Nuntd fcea,
S se pomeneasc

0 poveste pescdreasc ! (1).

luda, care dup doted din cntecele de mai sus, are infatisarea
de peste, o intlnim si la Bulgari ca i la alte popoare slave, si
gresit se socoteste ca avnd o apropiere deosebit6 cu personagiul mitic pe care folclorul rus 11 numeste jaga-baba i care'n
limba polonez se chiarn" Jedza, jedzina, jedzi baba" (2).
Unele credinti liguriene ne spun despre un uDiavol de sub
mare" care trineacA pe pescari (3).
(1) C. Giuglea si G. Viilsan, Dela Romiinii din Serbia, Bucuresti 1913, p. 121-4.
(2) Leger, Mithologie slave, p. 176.

(3) Revue des traditions populaires, XVI, p. 317 8.


Cf. P. Sbillot, Le
paganisme contemporain chez les peuples celto-latins, p. 299 si urm.

www.digibuc.ro

FEMEILE-PESTI.
Femeile-pesti sau Faraonii. CntArile de pe matt Mndtorii de oameni. Credintile altor popoare.

In mare se afl un soiu de pesti, femei pe jumatate,


Faraoni, cari stau ascunsi sase zile, cat marea se framnt, iar
Smbt, cat marea se odihneste, ies de-asupra. Atunci, in locul
acela, se face o dunga rosie, una galbend si a treia albastr,
tricolorul romnesc ! Femeile incep indat sa cnte foarte frumos.

Din acele parti ale pmntului ne vin noua dintecele frumoa-

se cari se imprstie din om In om. nDe unde

ies

cntecele

Poporul crede ea' departe-departe, la rsrit, este o lighioana, jumatate peste i jumtate fata, care cnt fel de fel de cntece cu
fel de fel de viersuri. Dela dnsa furl iei-colea Cate un cntec
oamenii cei buni la Dumnezeu i cari au inima buna a spunesi altora cele auzite" (1).
Corbierii cari le-aud, se intampla ca adorm injinduiti de frumoasa lor cntare i astfel cad in apa si se inneaca.
Aceste Femei-pesti, ies cte odat pe maluri, primavara, cnd
e cald si se joaca cu sireagurile de margele i 'cumpeturi alemarii, din cari adesea uita cte eel/a, pe cari le gsesc pamntenii nostri. Alte ori le lasa inteadins, ca s momeasca lum ea.

Unii spun ca aceste Femei-pesti sunt asa de mari, el nu lepoate urni cineva nici cu 100 de boi ; ele cauta sa'nnece corbiile mari
merg la America"; acestea au cutite pe dedesubt
ca sa le taie degetele cnd ar rvnl la vieata caltorilor.
Faraonii se nasc din oamenii blastmati de parinti.
Dincolo de partea de mare a acestor Femei-pesti, este tar&
Manditorilor de oameni. Acestia caut s faca in fiecare Smbta_
(1) Cred. Rom. din corn. Vlsineti, jud. Dorohoiu, briprt. de d-1 D. Furtuul-

www.digibuc.ro

302

pod pes[e mare, cat apele contenesc din fiert, ca sa treaca la noi,
dar ostasii le zadarnicesc Incercarea (i).
Credinta In Eemeile-pesti o au si Olandezii (2). Pentru cei
vechi, Femeile-pesti se numiau Sirene, cari tot astfel, ca si cele
de azi, ademeniau pe calatori prin cantecele lor ; ele ins, cu

toate 6 traiau pe ape, erau femei la cap si pasari la trup.


Intr'un soiu de Femei-pesti cred si Francezii (3).
(1) Voronca, op. cit., p. 999 1001.
(2) Revue des traditions populaires, XIV, p. 558.
(3) Ibidem, XVI, p. 450.

www.digibuc.ro

OAMENII DE APA.
Id AtiOri. Zinn! mrilor. Credintile altor popoare.

Oamenii de apii sunt nu i noi", dar din gur nu pot rostl


dect un fel de cluit ca al ciorilor: cau-cau-cau! Cnd vd oameni pmnteni, aceste artnii fug i se ascund in stufiul

bAl-

tilor (1).
Macedo-Romnii cred inteun spirit numit Zama mdritor care

inghite oamenii i-i tine vii in pntece (2).


Pe aceti oameni de ap, Polonezii ii numesc Topich, Utopiec,

Topielec, Wodnik,brbati, i Topielica, Wodnika,femei,provenind sau din oameni innecati, sau avnd o origine suprafireasa (3).
(1) Voronca, op. cit., p. 1003.
(2) P. Papahagi, Basme aromne, p. 590. De altfel, basmele macedo-romne

prin Zn inteleg un bAtrn orbit de Zilne ; el st inteun palat din pmnt un


de ii cla vederea un voinic ajuns la dnsul, care, intrnd intea patruzecea odaie.

ur hainele anelor cari se scldau in lacul din cdaie. anele, in schimbul hainelor, ii dddurd un meir, din care gustand orbul, isi capt vederile (p. 221 4)
Cf. T. Pamfile, Graial vremurilor, p. 121.
(3) Bugiel, op. cit., p. 12.

www.digibuc.ro

PEgELE MARIII.
Lupta Dracului cu Pqtele mrii. Valurile.

On mare este un pqte foarte mare, pe care cresc buruieni ca


pe pan-fat; acela cnd ti-ar lu casa, cat e de mare, In spate, a
duce cu totul. Petele acela, cnd vede pe Dracul scaldnclu-se
in mare, se alungl dupa dnsul, i din lupta lor se fac valurile
In mare. Atunci oaminii fac borte pe la maluri, i apoi, cnd se
linitete, ramn In borte, peti" (1).
(1) Voronca, op. cit., p. 1003.

www.digibuc.ro

SOR BU L.
Innecatorul de oameni. Sorbitorul de W.

Prin Bucovina se crede O.' Sorbal este o vietate care trae$te


in ape,poate cal se aseamn cu pestii, cAci are solzi,$i care
soarbe, Inneaca pe cei ce ii gse$te pe malurile apel. Se poveste$te chiar cA un astfel de Sorb ar fi innecat o femeie $i o copil

cari splau ln in coprc, lng un iaz. Oamenii au dat apoi


drumul iazului, au gsit pe cele dou innecate, dar si pe Sorb, pe
care 1-au impuscat.
Tot Sorb este $i Sorbul meirilor, pe care Dumnezeu it trimite
din cand in cand ca s soarbei apa (1), cci dada n'ar sorbl-o,
apa, inmultindu-se, ar npdi pe fata pmntului $i ar innech-o (2).
Locuina lui este acolo unde se adun toate apele din lume (3).
Sorbul mrilor, numai sub numele de Sorb, soarbe si apa din
ruri. Aceasta o face cate odat ash de lacom, in cat soarbe apa
pan la fund, cu broa.,ste cu tot, cari cad apoi pe pinnt, din
nou, impreun cu ploaia. Pentru aceasta, dup ploi mari se vd
multe broaste (4); $i de aici vine $i zictoarea: nplou cu broa$te", care se spune atunci cnd plou indelungat, $i mai ales, tare (5).
,,... Sorbul soarbe aburii din mare..."
(2) Voronca, op. cit., p. 1003.
(3) .Feziitoarea, III, p. 1 10.
(4) Ibidern, Ill, p. 122. Zanne, Proverbile, IX, p. 277.
(5) Culegere din con" Tepu, jud. Tecuciu. Panifile, Vazdulud, 62, 94 ; cf.
i p. 160.
(1)

T. Parnfile, Mitologie, I.

20.

www.digibuc.ro

DULFUL.
Denumiri. Hotul merelor de aur i biruitorul lui, dupA colinde

cntece

btrne0i.

Despre Dulful de mare sau Dolful de mare, poporul nu-si mai


aminteste nimic astazi. 0 ramasita din vechea credinta o aflm
numai inteun colind, unde acest Du lf, numit,poate prin coMara fizegreJ,
mp-tie i Dop de mare, Duh de mare sau
iesa din ap, isi schimba infatisarea i mnnca niste mere de
aur, pe cari, fireste, trebue s le scape feciorul bun arcas, in
cinstea caruea se cnt colindul la fereasta, pentru ca, In schimbul viefii ce i-o darueste Dulfului, acesta sa-i dea ca nevasta pe
una din cele douasprezece surori ale lui, sau alte daruri.
Iata. colindele pomenite.

lntiul, in fragment, cules din jud. Tulcea.


...Je lt bun de dar,
Pe el cine-mi sade ?
Tanrul Ion.
Mai la spata lui,
Doi-trei frati de-ai lui,
Cu islice'n
Cu caii de frie.
Trag caii s mearg,
La mr mrgrint.
Vezi, vere, nu vezi?
Vdd mrul acela:
Multe mere face,
Face, nu le coace!
Dar din ce pricin?

Du lfid s'a'nvtat,
Merele-a mncat,
Luncile-a stricat,

Nimeni n'a aflat.


Ion mi-a aflat,
Acas' a'lergat,
Arcul si-a luat,
Arcul i sgeata,

La mr mi-a plecat,
Supt el s'a 'sezat.
Mu lt nu zbovir,
Dulful imi sosir.
Vru ca s-1 loveasc,

Dulful Ii rspunse:

Stai, nu m lovl,
C ti-oiu trebul.
In brate te-oiu Ink
Sus te-oiu ridick
Sus la munti cunti,
Unde iarba creste,

www.digibuc.ro

307
Creste, se 'mplineste,
Chip gitneste.

Jos te-oiu scobori,


Jos in Val adanci,
La izvoare reci... (1).
I

Al doilea colind cules tot din iud. Tulcea:


Din crescut, mi-au crescut
Doi meri nalti, ramurati,
Din tulpina deprtati.
Ion arcu'n maul
luat.
la meri s'a dus,
Subt meri s'apus.
Mu It nu zabovira,
Du (fa se ivied'.

rinse s-I sagete:

Sti, nu ma lovl
Ca ti-oiu trebul,

In brate te-oiu lua,


Si te-oiu ridick
Sus la Garalinz,
ti-oiu drui,
Cerul cu stelele,
$i ti-oiu scoborl
Jos la Garalim,
$i ti-oiu drui,
Norodul cu pamntul.
In vestea lui Hristos,
Sa fii snatos! (2).

Al treilea colind din Ortile Beal lei:


...Nscutu i mi-a crescut,

De-un merisor rosior,


Face mer'le,
'N toate ver'le,
Dar le face,
Nu le coace,

De departe 'ngenunchi
$i de-aproape-1 potrivi:

Du If cu mill roaga-si lui:


D'aleu, Ioane, frate-al nostru,
Strange arcu 'n mila ta,

Dar de ce nu mi le coace?
Din pricina unui
Cum da. soarele 'n de sear,

Nu da de m saget:
Ca noi am fost nota frati,
Noua frati
Nou surori,

Du If de mare sare-afara,

Toti au murit Impuscati,

Sare 'n \rant,


Sare 'n pmant,
Sane 'n varf de inerisor,
Prinde-si mere de-a mnch,
Rau crangi de-a drapana..
Dar si Ion, frate-al nostru,

Impuscati
Si sagetati ;

El pe-acolo ea-111i treceh,

Si pe Du If c mi-1 vede,
Iute-acas alerga,
iea arcul i sgeata
Si la Du lf s-I sgeteze.

Numai eu ca am scpat,
Numai eu
sor mai mica;
Tot Marita dela mine,
Dela mine, data tie,
Data tie,
Doamn-ti fie,

Si tie si curtilor,
Nurora printilor,
Cunmtica. fratilor! (3).

(1) Floarea darurilor, II, p. 314-5. Varianta foarte apropiata in Materialari


foleloristice, p. 1468: Dolful, i p. 1472, idem.
(2) Materialuri foleloristice, p. 1474.
(3) T. Pamfile, Cruiciumd, p. 84.

www.digibuc.ro

308

Al patrulea colind cules din jud.


...Mar'lui, merisor de aur,
Nascutului mi-au crescut
Doi meri nalti si minunati,
De tulpini cam departati,
De varfsor amestecati.
In toate verile fac mere.
Nu le coace cum le face.

peria-1 netezia,

Dalba sea ca ii punea,


Cu sapte chingi
Fuga 'n casa se ducea,
Proaste haine desbrack
Proaste haine, proaste arme,
Scumpe haine-si Imbiaca,
Scumpe haine, scumpe arme.

Dop de mare mi le strica;


Dop de mare salt' afara,
Salta' 'n varf de merisor.
Nu man:Inca cat mi stric,
Numai frunza le-o despica.
Striga meri 'n gura mare:
Cine 'n lume s'ar afla,
S ar aID.

Pe murg bun incaleck


Si-uncle stranse, i unde framer
Tocma'n malul Mari-1 puse.
Scoate arcul
sageata,
si-mi stigeat Dop de Mare.
Dop de Mare ce-mi graia?

Sti, N., nu ma sgeth


ca noi am fost nou frati,

i-adivra (1),

Sa-mi sgete Dop de Mare?


Nime 'n lume s'ar afla,
Numai N. ft-frumos
In lume de s'ar afla,
Ar alla
Si el unde-mi auzia,
Asa bine ce-i pi-trek
Pe bunul murg cA-1 scoatek
Il scotea la teselat.

Notia frati, nou surori


Catesi noua. mi-au petit.
Tot de sageat'au murit,
Numai eu am mai ramas,
Numai eu si-o soil mica
Fie-ti tie daruit !
De'mbracata, e'nzarpata (sic).
De merge, de falfaeste,
De sta. 'n loc i zarneste... (4

Cu tesala-1 tesela,

Al cincilea colind cules din jud. Ilfov:


Icea, Doamne, colea, Doanine,
'N ceaste curti, ceaste domnii,
'N ceaste dalbe 'mpratii,
Nascut-au, Doamne, nascut,
Crescut-au, Doamne, crescut,
Doi meri nalti,
Si minunati,
L4 tulpine 'mpresurati,
La varfuri amestecati.

Nalt e mrul, pan' la cer,


Cu coaja de-argintel,

Cu mere de aurel.
Mere face,

Nu le coace.
Tot de Dulnd Mdrii negre,

CA Marea se lucla

$i din gura tot zicea :


Cine'n lume s'o aria,
S'o afla s'adivara
Merii de mi-o sageta?
Nimenia nu se d'alla.
Nimeni nu se bizuia,
Far' de tanarul N.
El, Marea dac'asculth,
Itite-acasa-mi alergh,

Sus pe scara se sui


$i din cuiu ea mi-s lim
Arcul i cu sageata.
In postwar le Nigh,
Pe cal negru 'ncalech,

(I) In text : si-ar davra".


(2) Un milnunchiu de colinde, Valcnii de munte 1910, p. 62-4_

www.digibuc.ro

309
S,i spre Mare ca pornia.
Acolo cum ajungek
Nina 'n posunar bAga,
Arc, sageald c scotea
spre meri le indrepth.
Atunci varful merilor,

Pe negrul incalech,

Merilor, miestrilor,
CAtre dansul imi graia :
Stai de nu ne sgeth,

CA-mi venia,
Si-mi alerga.

C noi tie di 0-Om da


Surioara soarelui,
Nepotica Zanelor,
Frumoasa frumoaselor.
N. se'ndupleca,
Mere nu mai sageth,

Arc, sageata ii strangea


Si 'napoi ea se 'ntorceh.
Cale mult nu rnergea,
Si 'ndArt cand se uit,
Ce vedea, se minuna.
0 domnit. smedioard,
Copilit baldioara.
Ce nici rade, nid nit joaca,
Ci plange moarte sa-si facA
PAr galben dArApAnand,

Fata alb sgariind... (1).

In sfarit, al aselea colind din jud. R.-S'arat :


Icea 'n prundul Marii negre,
Ce-a stAtut de mi-a crescut?
Crescut-a d'un merisor.
Merisoru-i rosior
Face mere 'n toate vere,
Dar desl el mere face,
Nu le tine, nu le coace,
CA aproape-i Duh de mare,

Ap 'ndoit cu sare.
Duh de Mare iesA-afarA,

Sare 'n sus, sane 'n pAmant,

Sare 'n varf de merirr.


Icea, Doamne, cest domn bun,
Cest domn bun, Uttar N.
El p'acolo cand trecea,
Crecuta-mi derpAna,

Mere 'n buzunar Nigh


'napoi se 'napoia.
acasA-mi ajungea,

El acas crt-rni intr,


Cheia 'n manil mi-o
rajd de piatr-mi descuia,
'Lese-alese suri, alese murgi,
galben cal mai bun,
Cal mai bun si mai blajin.
Bate cu picioru 'n drum.

De capastru

Mr

De mare paltin il lega,


El in cas cA intra
Altul saua i-o puma.
Altu 'n ching mi-I stiangea,
Altul frau 'n cap punea.
Tot cutare-i fdt-frumos,
El in cas cA-mi infra,
Proaste haine lepda,
Proaste haine, proaste arme.
Tinse man sus la coard,
Lu arcul
sageatd,
SA 'nsgete lumea toat.
El afard c-mi
Cruce dreap cd-si facea,
Picioru 'n scarl punek
Pe ant Incaleca,
Pe cArare-I indrept,
Trei scantei de foc 1as:a
Si la Duh cA ajungea.

Prinse Duh de-a destepth:


Nu ma, Doamne 'nsAget't,
Cci noi am fost nott frati,
Noma frati si-o sor mai mica',
N'are 'n lume potrivire.
Toti is morti insgetati,

(I) G. Dem. Teodorescu, op. cit., p. 81 2.

www.digibuc.ro

310
Numai cu ca am scapat,
Numai eu si-o sor mai mica,
Fie-ti tie ibovnica.
Tot cutare-i fat-frumos,
Sa-1 ajung'o voie buna,

Cu-o fetita mar de man,


Amandoi oameni frumosi,
Ei s fie sanatosi,
Cu-ai lor frati,
Cu-ai lor parinti ! (1).

Dup cum s'a Intmplat cu colindele despre Iuda, tot astfel


aceotea, despre Du lf, le gsim si In urmItorul cntec btritnesc,o dovad mai mult c i unele i altele au acelas izvor (2),
cules dela Romnii din Serbia, pe care-1 dam Intr'o transcriere
mai literara :
Marea-mi este mare,
Marea margini n'are,

'Ntr'al mijloc de Mare


Ostrov ca-mi era.
In Oshov ce-mi era?
O nyindra &Wed.
ea ce-mi s-clea?
'Mparatul sedea.;
'Mparatul mi-avea
Tot prin bastea
Nistc thrzalii,
Niste merdzii,
lesa poame 'ntai,
S dam la copii.

In mijloc de basta
Nu-s' ce rsaria,

Nu stiu: par ori mr.


'Ntr'iun c crestek
'Ntr'una ca
'Ntr'una ca leg
$i mere fcea,
Mere de-argintel,

5i de aurel.
Sara ea 'nserit,
Venia ce-mi venia,
Mru-1 culegea
$i mi-1 drma,
De ras mi-1 lsa.
Zma se Meek

'Mparatul plea
Plec prin bastea,

Pe la mar ca-mi da,


Marul ca-1 gasia :
Tot 1-a daramat

$i l-a faramat,
De ras 1-a lasat.
Acas' se duce,

5i el cd-mi avea,
Trei feciori avea
$i lor ca le spunea :
One este asta
De mi-a cules marul
5i 1-a darmat,
Pe min' m'a secat,
13cw, dela ficati,
Ca 1-am pus cu 'flank
Sa iea mimai muma ;
$i 1-am pus cu sapa,
Sa iea numgi tata.
Atunci ca-mi zicea,
Feciorul eel mare-mi zicea :
Mai tu, taic al men
5i-al lui Dumnezeu,
Tu mie sa-mi dai
Tot toalele tale
$i armele talc,
La mar m'oiu duce,
Mrul 1-oiu pzi
$i Foiu strajui,
Eu 1-oiu dobandi,
La tine 1-oiu duce
$i 1-oht judeca

(1) 5t. St. Tutescu, C'olinde din popor, Craiova 1909, p. 34


(2) Cf. T. Pamfile, Craciunul, p. 219 20.

www.digibuc.ro

7.

311

Pe voia ta !

De Cs mi-1 Lisa.

'Mparatul de-auzia,
Bine ca-i pareh,
Toalele ca-i da,
Armele
da,

Ziva se faaa,

Li mar se ducea.
De mar se lipia.
Seara cand sera,
Venia ce-mi venia

Marul ca-1 gasia


Tot 1-a dramat
$i 1-a faramat,
De ras 1-a lsat.
Acas' cd-mi mergea,
La copii spunea.
AI Ilijlocar ziceh

$i 1-amejaid (1)
Pe mar 1-adOrtnia,

In mar se suia,
Mru-I darama,

'Mparatul
Pleca prin basfeh,

Pe la mar ca-mi da,

Mai tu, taic' al miett

Si cntecul urmeaz povestind ca i mai sus. Vine apoi rndul copilului mai mic,
Ardin Craisor,

Pedepsit cu dor
Ardin, far' de casa
$i far' de nevasta.
Din gura zicea
Mai tu, taic' al mieu
$i-al lui Dumnezeu,
Tu mie sa-mi dai
Tot toalele tale.
La mar m'oi ducea
$i 1-oiu strajui
$i 1-oiu dobandi,
La tine' 1-oitt ducea

Trei zile venia.


In mar se suia,
Marame 'ntindea,
Mere-mi culegea.

Ardin de-mi vedea,


Pusca o'ntindea,
Pe el mi-1 vedea.
Zana mai mare,

Cu grija 'n spinare,


Din gura zicea :

$i 1-oitt judeca,

Ardin Craisor,
Pedepsit cu dor,
Ardin far' de casa
$i fara nevasta,

Tot pe voia ta!

Sal de nu da,

'MpArat de-auzia,

ne saget;

Bine ca i parea,

Noi tie ti-orn da

da,
Toalele
Armele ea-1 da,

Pe Zlina mai mica,


Ca e frumusica,
Tie ibovnicl !
Ardin de-anzia,
La mar mi-alerga,
Maria ca punea,

La mar el pleca.
Ardin de vedea,
Departe sedea,

Cat d cu dreapta.
$i seara and sera,
Lumea cnd cina
Veniet cc-mi voila,

Pe lam mai mica,


Ca e frumusica
5i lui ibovnicl... (2).

(1) Cel ce dicleazd, explica : 1-a trecut pista el"-, culegatorii cred ca e verba
de ,,a auuYgi, deteriorat". Mie mi se pare ca-i a amiji, a adormi.
(2) Giuglea si Valsan, op. cit., p. 229 si tirm.

www.digibuc.ro

312

Acest cntec, care-si are varianta lui (1), nu ne pomeneste nurude Dulfului. El este Insil Invederat cuprins In povestire : evorba
de mill- si de mare, In mijlocul cruia este ostrovul impArAtesc.
Subiectul, de altfel, il Intalnirn sub inflisilri deosebite si In povesti, unde cAte odatA, merele de aur le full o pas5.re iniastr" (2).
(1) Midem, p. 251 2.
(2) Cf. $dineanu, Baswele, p. 424.

www.digibuc.ro

BALAUR11.
BAlaurii de uscat i cei de apA. BAlaurii din povesti. Piatra scumpA. BAlaurij
vAzduhului cu nor sau ploaie.

Credintile populare ne dau mai multe soiuri de Ellauri: unii


de ap i altii de uscat, locuind i ace.stia in vi adanci i urnede, i in sfarit altii de vzduh, in legtur cu ploile.
Obinuitul Blaur este cel de poveste, in care, firete, nu mai
cred deck copiii. Acesta are inftiarea sau a unui arpe grozav de mare", care este ajutat sau ajut pe voinicul ce-1 scapa
de rnoarte din gura Sgripturoaicei, sau are inftiprea nehotrin
a unei vietti cu apte capete, de obiceiu, ce locuete lute() fantn de unde se adapt satele in schimbul darului ce-1 fac din
vreme in vrerne i care const dintr'un suflet de fecior ori fecioaTA. Pe acesta II ucide Busuioc, Sf. Gheorghe i alti voinici ai
povetilor noastre, pentru ca din trupul lui s fac apoi eke nouil
grAmezi mari cat casa!
Pe acest balaur, Bulgarii ca i Grecii, il numes Lamia, despre
care cetim urmAtoarele : nun amnunt,s'ar putea spune: bulgar

(sau poate albanez) este c eroul care-i ateart ieirea [din fantann se culc pe genunchii fecioarii sorocit ca jertf, pe care
o roag s-i caute in cap" (1).
Pare, totu cA vorbete de noi!
Acest monstru 11 aflrun i la alte neamuri.
Alt soiu de Blauri sunt cei ce fac piatra scumpei. Ei locuesc
prin prpstii, se pare di prin tara armeneascei ; de aceea stint
multi Armeni cari se indeletnicesc cu negotul de nesternate.
Cate odat piatra scump o fac i serpii (2).
In sfar,it, al treilea soiu de Maud sunt cei din vzduh.

(1) Dozon, op. cit., 154.


,(2) T. Pamfile, Sdrbdtorile de toomnd, p. 51

2.

www.digibuc.ro

314

Numindu-se uneori i Smei, se crede c-s nevAzuti. Se fac

si din serpi (1).


,,Be

se

nurnesc ale,hale,se fac pe cer

In

timpul

ploii; unde se intalnesc doul ale, incep a se bate ; drm tot


ce Intmpin In calea lor. Astfel desrdcineaz arbori, dau jos .
ptule si co$are, ieau carele ce se afl la lucru $i le duc departe.

Se zice c." altele se fac din oarnenii cari au duh necurat,

cari, in timpul furtunii se cula adormind un somn greu. In acest interval, sufletul celui adormit, fcndu-se alei, se duce deintampin pe cealalt al, care este sufletul altei fiinte, din altI
localitate, i apoi se bat amndou.
Locul unde se bat alele i localitatea alei invinse, sunt supuse furtunii i sufr mult de grindin (2).
Prin unele prti se crede c acesti Blauri sunt sorbiti de Sorbridicati in nouri de unde cad cu ploile i cu broastele (3).
Une ori Btilaurii din vzduh se vd; ei au Inftisarea de nouri, dar ucei adevrati" sunt 11Blauri ca toti Blaurii".
,Smeul, Balaurul se face din sarpe, dac n'a muscat pe nimeni doisprezece alu i n'a vazut pe nimeni; atunci capt aripi
si picioare,
Smu. Cnd iesk din pdure, copacii se plena._

inteo parte $i el se ridic In sus si se duce in nouri.


Acolo ei rnduesc cu tunal si cu fulgerul, cu ploaia i cu
piatra. Cnd se aud In cer bubuituri de tunete, hurduaturi
cnd nourii se frmnt, sunt ei. Ei umbl s omoare pe Dracur
unde-1 vld cA se ascunde, sub vit, sub orn, 11 trsnesc.

Smeii, dup ce se ridia merg la Dumnezeu i zic:


Ac trebue s prpdim lumea, Doamne, Ca' se fac prea
multe pcate!
Da Dumnezeu zice:

Inc nu, inc nu!


Ei poart ploaia i nourii. Ei se scoboar In iazuri si sug ap.
cu cari fac nourii ce cresc curn creste panea cnd dospeste.

(1) T. Pamfile, Sdrbdtorde de Maraud, p. 5.


(2) Gorovei, Creding p. 14 5.
(3) T. Pamfile, Vdzduhrd, p. 62, 94 i 109.

www.digibuc.ro

315

Curcubeul este clrumul Balaurilor. Pe curcubeu se duc la apa.


Dactt da..1 ploaie Erat, e semn crt Brilaurii au supt apa din
vreun loc Ertl-at; atunci pnea nu creste (1).
Tot prin Bucovina intflnim i credinta Ca' une ori Blaurii cad

pe ramnt odat cu piatra (2).


Mai limpede curg urmatoarele credinti hategane despre BAlauri :

n$arpele pe care nott ani de zile nime nu 1-a vazut, se face


Maur, adicd sarpe urias, care poate si sbur. Duril ce poate
sbuti, se duce pn gseste un ttt fr fund, num;t iezer, se
bag acolo si tot bea la apd pan-1 scoate vreun
olomonarii acestia sunt oameni foarte invtati, cari poart
vremile cele grele. Solomonar se face cel mai mic dintre sapte
frati augri, care merge la o scoal solornonreasc unde invat a cet1 i scrie solomonrete. Unde ezte astfel de scoal?
Aceasta numai solomonarii o stiu.
Cum leag i desleag vremurile, acestea se poate cunoaste din.
urmtoarea istorioar:

Acurn vreo treizeci de ani se artar prin satele Ohaba, Ordite, Zrticani, Bucova i Butari patru cersitori. Unii oameni i-atr
miluit cu cte cevA, altii nu. Ajungind la Bautari, nu i-a miluit
nime. Ei s'au reintors mniosi din sat. Afar din sat s'au intlnit cu popa din Bautari. Acesta i-a cunoscut i i-a dus acasa
i-a osptat. In urm ei au scos fiecare cte o carte solomonreasc si le-au artat popii, i popa a stiut ceti In ele. Apoi au
zis cersitorii:
No, domnule printe, va fi vai de hotarele acestor sate !
$i s'au dus. La trei zile dupa aceea, a venit o ploaie cu grindina ca nucile de mare, si a nimicit tarinile celor cinci sate, afaril de holdele celor ce i-au miluit.
$olomonarii adic se duc la iezere si de acole scot BlaurulUn atare iezer este si al Bistrei, In muntii Bucovei, tintori de
Rtezat.

lat alt istorioar :

(1) Voronca, op. cit., p. S03 4.

(2) T. Pamfile, Wzduhul, p. 143 4

154.

www.digibuc.ro

316

Acum vreo douzeci de ani, Ufl orn din comuna Bucova s'a
dus la munte. Acolo vz un domn cu o iap alb. Domnul venia cAtre om si-1 rug
arte unde e iezerul Bistrei. Omul
din Bucova se duse cu domnul care era solomonar, panil la ie_zero.] numit. Acolo domnul se Intoarse ctre om si-i zise:
Tine calul men cu tot ce e pe el, mimai fraul nu, si du-te
cat Ii pute de tare!
Bucovanul lu calul si se duse iute cu el, pan la un varf de
munte. Acolo se intoarse inapoi si vriz c clornntil acela cetia
tare dintr'o carte. Peste putin vreme Inceo apa a bolborosl (a
bulbucA) si iesi din ea un Maur. Domnul il ti cu fraul peste
cap, si Blaurul se MO iar In apa.
A fost prea mic.
Mai cell solomonarul dapA aceea, si ceti tot meren, pan ie
liii balaur mare. Domnul Ii puse fraul In cap si se sul pe el.
Blaurul sbur cu el spre rsrit, apoi trecit peste Tara-romaneasa. Pe unde trece solomonarul clare pe Maur, cerul er
negru de innorat, plou i fulger si btea piatra de smicurd (I)
loate tarinile pe unde trece.
Ace la s'a dus cu Blaurul la Ierusalim, unde apoi face tot dtiTabe din el, cci acolo nu ppt oamenii trl nici o zi, dacA n'au
'barem o drab din coada blaurului,atata-i de cald" (2).
Cite odat, S2 It-Ilan-17M c unii din ace-ti allauri cad din cer
-pe vremuri de ploi ce nu se mai curmeaz.
(1) Fdrdina.

42) Densiivanu, Grand din Tara Haft'gizlui p. 283 4.

www.digibuc.ro

DESPARTIREA V.

BOALA, MOARTEA.
SFINTELE.
Aduegoarele de boli.

Cnd s'au incuibat intr'un sat multe boli molipsitoare, se crede ea' prin acel sat umbla noaptea Sfnta sau Sfintele, cari trantesc la pat in dreapta i in stnga pe orisicine. Sfnta sau
Sfintele mi pleaca din sat, pana cnd nu li se curm mania. Pentru aceasta, ferneile pun mana dela mana i fac o poman pentru dnsa, dupa ce mai Intaiu, iaras cu ajutorul tuturora, au facut rost pentru un rand de haine, cu care au imbracat o fatit
mare, nevoiasa.

Aceasta ponzanti a Sfintei se face in Smbilta mortilor, in cea_


din urma saptaman a carnalegilor de dupa Craciun (1).
Tot pentru potolirea Sfintelor se pot face pomeni i aite ori;
cele mai bune zile insa sunt Miercurile i Vinerile (2).
(I) C. R.-Codin, D. Mihalache, op. cit., p. 27.
(2) Ibidem, p. 110.

www.digibuc.ro

CIUMA.
lnfatkari. Sf. Haralambie, cel ce tine Ciumile de par. Sf. Gavriil. Toiagul bobotit de Ciuma. Ciuma nemiloasa i voinicul. Ciuma la alte popoare. Paza
potriva bolii.

Ciwna, pe care Macedo-Romilnii o numesc Pav le (1), este


ca si Moartea, uo

bab.

urn, deli vine sa-ti ieai lurnea in

cap" (2).

Polonezii o cred a fi o fecioar inalt

slab, care tine in

mni o batist Insngerat (3).

Prin unele prti pare a se crede c Ciuma are msele in chip


de bani ; ele se gsesc la sparea coinorilor; despre acesti bani
se zice c nu-i bine a se lu., fiind prirnejdie de Ciurn (4).

Prin Bucovina se crede c Ciuma are un chip Ingrozitor" (5),


adica' un cap ca de orn, coarne ca de bou i coad ca de sarpe,
in al crui vtlrf se an' un ghimpe mare cu care Inghimp pe
oameni si Ii umple de boal.
Prin jud. BrAila, credinta popular, numind Ciuma nboala
Turcilor", cari n'au mai venit dela plecarea lor de prin acele parti,
si-o inchipue ca o femeie cu capul gol, cu inici codite. Ci unii(1) P. Papahagi, Basme aromiim p. 685.
(2) De aici si zicala ,,pLntru unii muind l pentru al(ii Ciuma" ce se spune
cu privire la umil care pentru o pal te se poarta cat se poate de bine, iar pentru
alta, cit se poate dc rat!.
(3) Bugiel, op. cit., p. 9.
(4) $ezeitoarea, V, p. 111.
(5) Un cantec cules din coin. Vaideeni, jud. Valcea, impart. de d-1 I. N. Popescu, iw. In com. tefanesti, acelas jade( :
Chte fete-s cu margele,
Toate-s drAgillele mele;
Cate fete-s cu cercei,
Toate-asteapta sh le ceiu ;
cAte-s cu cojoc,

Toate-asteapta sh le joc.

Dracul le poate jua


Ch sunt multe ca iarbh,
Ch-s negre tot ca noapteh
mite ca Ciume t!

www.digibuc.ro

310

le au multi copii, pe cari ii pour' in niste eirucioare trase de


tifinsele. Cosind cu coasele, ca $i cum ar cosl pe cmp, canii le
simt i latr la ele (1).
Unul, care nu s'a lsat s fie intepat, a fost Sf. Haralampie.
Crud Ciuma s'a nApustit asupra lui, el a prins-o, a legat-o cu
lant greu $i a inceput s o chinuie, punnd tot odat stpnire
asupra ei, ca s nu intepe pe oricine va vrol dnsa, ci numai
pe cine va ingdul Sf. Haralampie (2).
De aici, mai toile povestirile despre Cium se leagl de numele acestui Sfnt.
IntAia povestire, care se aude prin Bucovina, are urmtoarea
cuprindere:
uZice cA Sf. Haralampie mai toat vieata lui pmnteasc a
petrecut-o in munci 5i chinuri grele, $i mai ales la blitrnete a
avut el foarte multe i grele munci de suferit.
De aceea i Dumnezeu, vzilnd e e a de tare muncit, I-a
chemat inaintea mortii sale la sine $i i-a spus s cear cev.
dnsul, ca fasplat pentru cele ce le-a suferit in numele lui, $i
el, (nice va cere, ii va da.
Sf. Haralampie ins i-a spus cA el se va duce sA intrebe tnai
intiu pe oameni, ce vor spune acestia s cear, aceea va
cere.

Si s'a dus apoi la oameni $i i-a intrebat pe acestia ce sA cear? Si oarnenii 1-au rugat sA cear'. ca Ciuma, care i potopi pe
vretnea aceea, sA fie sub mna $i stApAnirea lui.
Dupl aceea s'a intors Sf. Haralampie iarA$ la Dumnezeu,
imprtdsndu-i cele ce i-au spus oamenii, a cerut ca
dea
Cianza pe mn.
Dumnezeu nu s'a impotrivit, ci implinindu-i dorinta, Ii dete Ciuma pe mn.

Sf. Haralampie,bucuria lui. Cum a vzut c Dumnezeu i-a


dat putere asupra Ciumii, indat a $i pus mna pe dnsa, a legat-o de grumaz cu un lant de fier, i astfel legat in lant, o
tine el ptt In ziva de astzi, i numai atunci cnd oamenii nu
serbeazA ziva lui, o sloboade pe pmnt.
(1) Academia Romnii, Ms. no. 3418, p. 156 v 157.
(2) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu: Sf. Haralambie tine Ciumile
de pr si le duce uncle vrea clAnsul. Cf. Candrea, si a., Graiul nostril, I, p. 272

www.digibuc.ro

320

Si Chum, care are aripi si o sabie latei Iii miind, cum se vede scapata din lanturile in care e Inferecatd,inclat5. alearga la oamenii cei ce nu tin ziva de Sf. Haralampie, si pe toti Ii omoara" (I).
A doua povestire nu se indeparteaza de cuprinsul celei de
pana aici :

Dumnezeu a dat fiecarui Sfnt ate o putere oaresicare. 5i


precum a dat el tuturor Sfintilor, ash i Sf. Haralampie, care einceput sahastru, Inc i-a dat putere, si anume peste

zicndu-i ca indat ce va vedd c aceasta i face de cap,


adica omoara prea multi oameni, s n'o lase a-i otnori degeaba.

$i Sf. Haralampie, din ziva in care a capatat puterea aceasta


dela Dumnezeu, cum simteste c Ciurna voeste s mearga la vreun orn, care nu e cu nirnic vinovat, ca sa-i iea zilele, indat alearga la dansa, o prinde, o leag cu lantul de grumaz i apoi
incepe a o bate pant' ce se satura. Dupa aceea, zicandu-i sit
paraseasca omul pe care voih ea ca
omoare degeaba,
drumul.

$i fiindca Sf. Haralampie are o putere att de mare asupra


Ciumii, de aceea, numai cel ce pacatueste si supar prea mult
pe acest Sfnt, moare de Ciuma. Toti ceilalti oameni ins, cari
pazesc poruncile lui Dumnezeu i cinstesc ziva acestui Sfant, sun t
scutiti de aceasta boal primejdioasa si urita, caci Sf. Haralampie
nici and n'o lasa sa se apropie de dnsa" (2).
A treia povestire o avem din jud. Tecuciu :
Sf. Haralampie a fost dintru Inceput mocan la oi.
Intr'un rand a picat la zacere, si era aproape sa moar daca
nu venia pe acolo un doftor vestit, mester In lecuirea tuturor
felurilor de boli, care l-a lecuit i pe dnsul, i l-a fcut sanatos
ca si mai inainte. Pentru aceasta, Haralampe i-a multumit din
tot sufletul, i apoi, avand inima buna, si ganduri curate, l-a rugat pe doftor ca sa-1 primeascl i pe el la slujba, ca sa invete

(1) Marian, Sdrbdtorde, 11, p. 20-1.


(2) Ibidem, p. 21-2.
Mannscriptul no. 453 al Acaderniei Romilne, din
1316, este intitulat: ,,Cinstitul Paraclis al Sfantului sfintitului mucenicHaralanzbie carele iaste foarte folositoria i apdrdtoriu de kfricopta boald a Ciumifij"..

www.digibuc.ro

321

toate leacurile i metqugurile cu cari doftorul puteh sO goneasc tot soiul d boale din trupurile oamenilor.
Si a slujit Haralambe trei ani la acel doftor, i a deprins toate chipurile de tmduire, ;Anil cnd a ieit i el doftor mare.
$i vestea i-a mers in toate pOrtile lumii, c veniau la dnsul
carduri dup carduri, bogati i sraci, dar mai ales oameni nevoiai, pentru a cror lecuire nu luh nici o plat.
Lumea folositO de pe urmele lui, vzandu-1 a de bun, 1-a fcut Sant, i Milt a rmas panil in zilele noastre.
Tri Haralambe la casa lui, cu printii, nevasta i copii
tare multumit pentru toate, cand iaca, se pomenete cu Ciuma
pe lume. Oamenii incepur sO moar cu droaia i a, in putin
vreme, se vazii singur, singurel.
Pe toti i-am putut scp dela moarte,-1i zise Haralambe,
i numai pe ai mei, nu. La ce s mai tresc!
$i ah, i fcf.i socoteal s se ucidO singur ; dar tocmai (Ind
voilt s-i indeplineasc gandul lui, i se art Dumnezeu inainte
i-i zise:

Haralambe, hai cu mine!


Si I-a luat in cer.
Acolo 1-a intrebat : peste ce s-1 pun mai mare? lar Sf. Haralambe i-a r`gspuns: s-i deie Ciurnile pe saml
Dupd voia ta fie!a intrit Dumnezeu.
$i a au Tmas Ciumile in sama Sfantului Haralambe.

De atunci Sf. Haralambe vepic tine Ciumile de Or, cl s


nuli mai fac de cap cum i-au fcut cu ai lui. Cate odat le
scap, i atunci Ciumile se Tpd in lume ca lupii intre oi. Deosebirea este numai c lupul omoar cat omoar i se duce, in
vreme ce Ciuma iea de-a randul, i pe bun i pe r.u, Ora bagl Sf. Haralambe de sam, i o strange din nou din lume, ininhtind-o de Or ! (1).
In sfarit a patra povestire o avem din jud. Muscel:
nSe spune c inteo vreme, fOcuse Ciuma atta pustiire intre
oameni, c unul nu er sO mai rAmaie.
SI ne rugm, fratilor, i lui Sfeintul Haralampie; poate ne-o
scpa el !zise un unchia.
Sa ne Tugtn, dec!rspunser ceilalti.
(1) Culegere din corn. Tepu, Imp'art. de fratele men Vasile.
T. Pamfile, Mitologie, 1.

21.

www.digibuc.ro

322

$i unde ingenunchiA norodul Intreg tnic, mare, tnr, bAtran,


si se puserA pe mtnii si rugi fierbinti ! Iar dup trei zile, iaca
se pomenesc c'un flAcAu frumos si inalt ca bradul, CA vine, si
cum IA cu ochii de Cium,o babA uritA si rea de mania focu-

lui dnd trcoale satului,o si inhatA de pr.


IntrA aici, Inqtapinti bAtranA !

$i o bAgA Inteo mica.


PAL cA sA fac aici, Haralarnpie?stria baba, icnind de
ciud.

Ia, sA te mai hodinesti, surata, cA destul ai rnncat la oameni!

$i a purtat Sf. Haralampie nuca in san trei ani i ase luni.


Atunci, dup multe rugAciuni ale ei, i-a dat voie sA jag din
nucA si sA umble prin lume, dar s nu mnnce decal rdcini.
Pentru ce s m canonesc asa, Haralampie? Mai las-rnA cA

mi-e dor de carne de om!


Nu; mai manncA i ce-ti dau, s mai slAbesti !
5i trei ani impliniti, Ciuma nu roase decat tdAcini, de

se

strepeziserA dintii in gur.

Apoi a mai canonit-o trei ani, dndu-i voie s mnnce ghindA de prin pAdure, i Inc alti trei ani, mancand pdure tn

DupA ce-si isprvl osnda, o leag c'un lant la marginea unei


ape, si acolo st legatA si azi. Iar Haralampie sfntuletul o pzeste. $i numai cand vede c s'a inrnultit lurnea i s'a fcut rea,
drumut din lant sa mai dea cate o rait prin oameni.
D'aia s. nu lucrezi la Sf. Haralarnpie, c-ti trimite Ciuma pe
oase, si te-ai dus!" (1).
Pentru aceasta, prin biserici, icoanele ni-I arat pe Sf. Haralambe tinand Ciuma sub picioare (2).
Prin jud. R.-Srat se spune crt Sf. Haralambe a lAsat cu limbA
de moarte cA unde se va afla o bucAticA din trupul lui, locul acela va fi ferit de Cium.

(1) R.-Codin i Mihalache, op. cit., p. 25.


(2) Astfel e in biserica Sf. Haralambe si Mina din Barlad.

www.digibuc.ro

323

Dupa unele credinti, Sf. Gat/rill este acela care tine Ciuma de
par (1).

Prin jud. Muscel se crede ca Ciuma are Infatisarea de abur,


dui-A cum reiesa din urmatoarea povestire:
nCiuma asta e rea, foc! Mnia lui Dumnezeu, si pace! Nici
Puternicul i cu Sintu Petre n'au avut ce-i face!
inteo zi merge pe drum Durnnezeu
cu Sf. Petre.
Inteun loc, vaznd piste abur iesind din pamnt, se oprira In
drum.

Ce sa fie! Ce sa fie!se Intreaba Petre mirat.


Petre, hai Indarat!
De ce, Doamne?
PM bine, tu nu vezi c aia e Ciuma ?
Eu nu cred; i la vreme, chiar de-ar fi Ciuma, de ce mi-ar
fi trica?

Dac nu crezi, infige toiagul ici In pamnt,In locul de


uncle fumeg.
Il Infipsera i pe urrna, ei, ocolind pe alt cale, se dusera unde
.aveau de dus.
La Intoarcere, pe seara, Dumnezeu zice:

Petre, pe colo, sa vedem ce-a facut toiagul!


Se duc. Da minune: gasesc pe toiag nouti bube.
Vezi, Petre, daca nu-ti spuneam eu s infigi btul aici,
toata lumea care ar fi trecut pe aici, ar fi murit. Ba se pute s
fi murit j noi. Asta face sodonz (2) mare'n lume; i n'are dect
un leac,cine i-1 stie i p'ala!" (3).
Se Intelege ca daca cuiv nu-i este dat sa moara de Ciurna,

nu moare, cu toate amenintarile ei,cum de altfel se va veda


In povestirea despre Holer, Moarte, Ciuma sicioban. Cel ce trebue Insa luat, nu mai scapa.
Mai la vale dam niste cntece batrnesti, cari ne arata cum

Ciuma,avem i numirea masculina de Clam sau Ciuman,intAlnind pe un voinic, 11 rpune, cu toate rugmintele lui.

(1) Academia Roinn, Ms. no. 3418, p. 391.


(2) R-05.d, pustiire.
(3) R.-Codin i Mihalache, op. cit., p. 20.

www.digibuc.ro

324
Ori vrei sd Ind ieai cu tine ?
Iar Ciuma ii rdspunded:
Chiar asd, voiniculed!
Io-s trimeas' de Dumnezeu,
Ca s-ti lean sufletul tau!
Iar Ghit ei cd-i ziced:

Foaie verde avrdmeas,


Pe ulita armeneasc
Este-o satrd tigdneascd.
Ciocaneste, bocneste,
potcoveste,
Ghitd
De grea cale se gdteste.
potcovid,
Ghit

Iea-ti calul i armele,


Nurnai lasa-mi zilele,
Cd mi-s dragi fetitele,
Cand le rasar tAtele,
Ttele ca merele,

$eaua pe el csal-si purled


$i pe yd. IncAleck,

Soseaua'n jos di pleca,

Cu Chum cd se'ntalnil
ziced:
$i din gurd
Buna ziva, Ciumd, fa!

Miros' ca gutuele!

Multmesc, voinicula!
Ce te uiti, Ciuma, la mine ?

Nu-s cerute armele,


Ci-s cerute zilele! (1).

Varianta intia:
Io is Ciuma, dragul men,

Dragul mamei fldcduas,


Dragul marnei

5i-s trirneas' de Dumnezeu,

Nit te duce la Dia (2),

Ca sd strng si bun si

C'a venit, maicri, Ciwnd,


$i ti-a perit puicut.
5'apoi, drag, vai de mine.
M'oiu face si far tine!

SA ieau

Mcar, maic, de te-i face,


Sa vdd puica de mai zace !
Dragul mamei, dar Ciunul
Nu qtie ce-i dragosted;
Trimeasl-i de Dumnezeu,

Ca sri iea si bun si ru!


Vlenas nu ascult,
El calul si-1 potcovik
Tare bine-1 Inching,
Merinde'n ddsagi puned
$i pe el Inclech,
In grea cale purceded.
Foaie verde si-o laled,
CAnd la Diia ajunged,
laca

Ciunza

Ca wad i crt coasti.


Buna ziva, mAi voinice !

Ce cauti, babo, pe-aice?

sufletul tau !

rog tie, babd slaba,


Nu umbld asd cu grabd,
Mai cu putina zdbavd;
Lisd-tn pn'n
Ca sd-mi mai vad puicut.

Geaba te mai duci la Diia,


Cd'n Diia-i numai pustia,
C'a rdmas la zece case,
Tot o babd viermAnoasii,
5i-aceea tot strig' as :
,,Cum nu mai vine Cium,
Sd-mi ridice vieata mea!"
Na-ti carboave i parale,
Nu-mi scurt viata pe cale;
Na-ti parale, irmilici,
Nu-mi scurth vIata pe-aici ;
$i mai na i glbenasi,
Ai mild de Vlenas!
Na-ti calul cu armele,
Cu toate merindele,
Cu toate podoabele,

(1) T. Pamfile, Catece de lard, p. 35-6.


(2) Dii, Vidin.

www.digibuc.ro

325
Sa-1 trimit In satul meu,
SI-1 trhnit la maica-mea,
S md plngd sdrack
C i-a pierit nAdejde.

zilelc.
Numai
CA mi-s dragi copilele.

Nu-mi trebe paralele,


Nici calul cu armele,
Cu toate, podoabele.
De ti-a fost dragd viath,
Ce-ai cAlcat tu la Dii?
N'ai auzit cd-i CiumI ?
laca sacul

Rdvdselul crt s'a scris,


Valenas ochii a'nchis,

coasI.

Eu sunt Ciuma, dragul rneu,


Trimisa de Dumnezeu,

Ca s ieau si bun si rdu,


SA ieau bdtrAn si flcdu,

Sd ieau si sufletul tdu !


la stai, Ciumo'n drumul
Ca sd scriu de-un

Da Ciuma, bat-o pustia,


A plecat la baba'n Diia.
Pus-a sacul la spinare,
Si coasa la subsioard,
Si-a luat-o pe ponoard...
Am cntat cntec deplin,
C'am stiut c'o sd beau yin;
la umpleti un pdhdras,
Pomand lui Vdlenas! (1).

Varianta a doua:
Dragul mamei, Vlculek

Nu te duce la Himh,
C iar s'a scornit Cium!
VAlcu cd nu ascult,
Calul cd-si Inalech,

Si spre Hima apuck

and la jumdtaf de cale,

Na-ti carboave i parale,


Nu-mi scurt vlata'n cdrare ;
Na-ti galbeni i irmilici,
Nu-mi scurt vlata pe-aici;
Na-ti calul i armele,
Cu toate podoabele!
lard Ciumul ce-mi ziceit?

Iatd i Ciumn'n cdrare!

Nu ieau galbeni, nici parale,

Buna zitta, VAlcule!


.Multumescu-ti, Ciwnule,
Ce cati, Ciumule, pe-aici ?

Nici calul cu armele,


Cu toate podoabele,
CA-s trimis de Dumnezeu,
Ca sd ieau sufletul tau!

Cat voinici de sama ta,


Ca sa le scurtez viat;
Si-s trimis de Dumnezeu,
Ca s ieau si bun si rdu,
Sa ieau i sufletul tdu!

la stati cArdusi pe cale,


Si dati-mi-o cdlrunare,

SA4 fac maidi o scrisoare,


CI nu Ind ma'ntorc din cale! (2).

Marl, VAlcu, ce-mi zice?

Varianta a treia:
Latd-i frunza bobului,
Da-i mai lat'a plopului.
Sus pe malul Oltului,
La curtile Vilcului,

Dar VAlcu, pind talk


Card de card-si gAti,

La tara de jos porniI.


Cnd a fost la calea mare,

(1) T. Pamfile, Unfree de turd, p. 36-7.


(2) Ibidem, p. 37.

www.digibuc.ro

326
Ina si Ciuma (1) 'n cdrare.
Incepit a se rugare:
Mai Ciumdms, moarte mare,

Vlculeas' a auzit,
Si colea s'a tnguit,
Cosita si-a despletit,

Nu-mi scurti zilele'n cale,

$i din gur' as. zice:


Ce mi-i build casa mea,
Cu arme si cu pistoale,
Dacl nu-i VAlcut In ea?
Ce mi-i bun aist grAjdut,
DacA nu-i intrIns' murgut?
Ce mi-i bun aist pdtut,

Mai lasd-mA putintel,

Ca s-mi scriu un rvsel,


SA-1 trimit pe vnticel,
SA-1 trimit de-a dreptu-a acask
La cinstita VAlculeas,
Sh-si vnd mosiile,
SA-si mrite fetele.
Eu mosli mi-am cumpArat,

Intre Nistru si 'ntre Prut,


C'acolo mi-i impala!

DacA nIt-i intr'ins' VAlcut?

Cel ce iubeste si las,


DA-i, Doamne, pedeapsA'n cas ! (2).

Aceste credinti despre Cium le au si alte popoare. Sdrbit


nu-i zic Cuga (Ciuma) ci cumd (cumdtril) (3). Ruii povestesc
despre un Oran care a purtat Ciuma In spate prin toate satele si
orasele, rAspndind moartea pretutindeni. Cnd ell s ajung si
la casa lui, s'a prbusit cu Ciuma lute() ap (4). Bizantinii a
InfAtisau prin oameni negri ce smnau moartea din loc In loc,
prin brci de foc (5).
Pentru a fi feriti de CiumA, oamenii serbeag. pe Antonie at

mare (17 Ianuarie), Teinasei de Ciumd (18 lanuarie) (6), Eftimie


cel Mare (20 Ianuarie) (7), Sf. Haralabie (8), Arhanghelul Ga-

(1) Fireste, explicatia de sub text, ,,Moartea",nu-i bunA.


(2) Ion Creangd, II, p. 87-8. Vezi si V. Alexandri, Poezii populare, ed..
1908, p. 25 -6, dupl. care Ciuma iea un voinic, o fatA si copii mArunti, fugnd
de babe.
(3) G. Ceausanu, op. cit., p. 231.
(4) A. Lefvre, La Religion, p. 443. G. D. Teodorescu, Poezii populare ro-

mine, p. 433-4.
(5) Ibidem.

(6) Candrea, Densuseanu si SperantA, Graigl nostru, I, p. 269. R. Codin i


Mihalache, op. cit., p. 20.
(7) R.-Codin si Mihalache, op. cit., p. 20.
(8) V. UrsAcescu, Monografia Comunii Nalbant, Tulcea 1910, p. 41 : Din.
cauzA ca la venirea In sat, a locuitorilor, In 1830,au murit un mitnr de 16
crestini infectati de microbul ciumii adus de Turci In toamna acelui an, s'a luat de protector al satului pe Sf. Mucenic Haralambie, al cArui hram se serbeazA la 10 Fevruarie".

www.digibuc.ro

327

vriil (1) si Andreiu de iara (2).


Prin jud. Muscel, ca leac impotriva Ciumii se scriu urmatoarele :

Cnd mor trite() cas toti de Ciurna, vecinii dela noua case
din apropiere sa sara cu mic, cu mare, sa iea o giiinei neagrd
sau un coos negru cu ei, si sa se urce card p'un deal, unde vor
face noua vetre cu noua focuri. Apoi s ocoleasca vetrele de
nota ori, unul avnd gaina tot in mn.
Daca s'ar intampl sa moara vreunul din ei, sa nu se sparie.
Sa-I ingroape acolo, pe brnci, cu gaina cu tot, iar ei sa se urce pe alt deal, sa Led alte vetre si sa urmeze la fel, pn n'o
mai muri nici unul.
Numai as se va stinge Ciuma (3).
Bandinus la 22 Noembre 1646 viziteaza satele de pe linga
granita din vecinatatea Lucasestilor si spune ca a vazut cum
nprea superstitioasa natiune romnI ridicase priapos la toate fa'spntiile drumurilor cu urmatoarea figur: taranii taiasera un stejar foarte mare, cruia mesterii 'ii dadusera forma de fata orneneasca, li pusera picioare si mini. Statua aceasta prestigioasa tiIlea in maim dreapta un sceptru, adica un arc intins cu douI
sageti, in mna stnga o lance care vibrnd, pre c ameninta
cu lovitura.
Natiunea [romnal cea ignoranta si crescuta in superstitiuni
crede Cal cu acest mestesug poate inspimnt boala Ciumii care
bntui la hotarele Transilvaniei, ca sa nu se incerce de a atinge margenile Moldovei. Aceste figuri le-a vzut insus, fiind de
fata. Pe lnga aceste, brbati foarte demni de credinta povestira
ca inteo noapte obscura 10 fete btrne (in vtista), despueate,
alergarl de mai multe ori imprejurul satelor, gesticulnd cu saltaturi si jocuri cu cntece, cari aruncau din mn bete aprinse;
acestora le iesiau inainte 10 flacai tot despueati, Inarmati cu

(1) Cred. Rom. din jud. Braila, impart. de fratele meu Vasile : Sf. Gavriil tine
Ciuma de par.
(2) T. Pamfile, Sdrbdtorile de Manta, p. 146. Pentru procesiuni cu moaste
si icoane sfinte, la molitni, cf. Miron Costin, 111, p. 158 si Al. Lapedatu, Un
mdnunchiu de cercetdri istorice, Bucuresti 1915, p. 23 si urm.
(3) R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 20 1.

www.digibuc.ro

32S

lnci sclipitoare, salutndu-se in thcere unii pe atii. Fcnd-o aceasta, Romnii cred ch Ciuma nu se va atinge de oamenii goi,
ci va aveh rqine i va cruth pe acei de etate tarfrh. Si nici er
aceasta sfaritul prostillor, chci tot acei 10 goi intr'o alth noapte
traser in acel loc un plug cu boi, brzdnd pmntul imprejurul satelor, pe cari [flchil tot pe atat de multe fete 11 precedau,
amestecnduli cntecele cu rsul. Locuitorii inarrnati cu ghioage
stteau cu fata intoars in spre Transilvania, la brazdh, ca s se
]upte in contra Ciumii" (1).
Del Chiaro, dac nu va fi confundnd-o cu Holera,i nu cred
eh o confunclit, cski scrie despre Valahi c Hchiamasi la Peste in
lingura loro : Ciuma",-- povestqte datina tmduirii prin ajutorul
chmeii de isbndh, pe care vom intlni-o *i la Holerh, cu aceste
cuvinte: ,...spero non sar diviacevole a chi legge la curioasa
cirimonia introdotta dalla superstizione allorch entra il mal
contagioso nella Valachia. Radunasi un numero determinato di
donne, e queste nel termine di ventiquattro ore filano, tesson.o
e cuciono una camicia di canape, e dipoi la bruciano nel mezzo di qualche cortile, ed in tal guisa credono che insieme con
la camicia resti consumata la Peste" (2).
(1) V. A. (Jreche, Codicele Bandinas, Analele Acad. Rom., Mem. sect. ist.,
XVI, p. 56--7).
(2) Istoria delle moderne Rivoluzioni della Valachia, Ed. Iorga, p. 45-6.
Fr. Miiller, amestec de asemeni, pentni Sasi (Basme din Transilvania, Bucuresti 1914, p. 54-5) Ciuma cu Holera. Sub titlul Catnap Cininii, vorbeste de
moliina
stinsd prin Ingroparea unei cannisi.

www.digibuc.ro

HOLERA.
Inftisare. Holera nemiloasA i voinicul. Leacuri inpotriva Holerii.

Holera se arata in unele sate sub forma de femeie barnil si


urit (1), avnd o secere in mn, cu care doveste drept In
cap" (2).
Tot astfel cred i Polonezii (3).

dntr'un sat, la casa unui gospodar, cam pe inserate, vara, cand


gospodarul pe prispa sta In jurul unei mese si ospata cu tot .
casasii si, soseste o baba despletit i urita, de nu mai era altal
pe lume ca ea.
Buna vremealzise uriciunea lumii Care meseni ; mancati
In una, i pe mine nu ma poftiti sa'mbuc cev.
Ba poftim, matusa, nu-ti fie cu suprare, zise gospodina,
ca mai avem de-ale gurii. Poftim i ospteaz, c orn gasi noi
la casa noastra atta sama de bucate!
Baba se puse la masa, mananca bine, privi crunt pe toti mesenii i apoi se scul. Drept multumit pentru oapat, baba zise:
Aflati, oameni buni, ca eu is Holera : am venit aici in satul vostru s secer toata suflarea. De voi, fiindc nu m'ati interif
dela masa, nu ma acolisesc. Fiti pe pace, ca n'am sa va fac nimic. Bgati insa de sama, sa nu va fie fried, c de multe ori
frica face mai mult rau omului ca mine.
Si sfrsind vorbele astea, se duse.
Dupa vreo cateva zile, popa din sat nu mai ave stare : pe
fiecare ceas cara Cate sase-sapte oameni. Nici casa gospodarului
unde ospatase slutenia de baba, nu scap de dijrna. Peste vreo
lun, satul era pustiu i boala i luase catrafusele de acolo (4).
(1) Culegere din corn. Tepu, jud. Tecuciu.
(2) Academia Romnd, Ms. no. 3418, p. 156 0.
(3) Bugiel, op. cit., p. 9.
(4) $ezdtoarea, II, p. 189 90.

www.digibuc.ro

330

Holera vine de secer lumea mai ales cnd Dumnezeu vrea


s'o pedepseasei pentru multele ei frdelegi (1). Aceasta se
Intmpl mai ales dup rsboaie, cnd se ivesc pe cer semnele
obipuite cumpenilor mari, precum sunt intunecimile de soare i

de land, cutremurile de peimnt, prelingerea stelelor sau ivirea


stelelor cu coadci.

In cntecele bAtrnqti o gsim ridicnd, fr nici o mil, zilele drumetilor, Intocmai cum am vAzut Ca' face i alma.
In cele ce urmeaz din un astfel de cntec, compus, se
poate, dup subiectul popular al altui cntec, in care aflm i legenda buruienii ghimpoase numit. holerti (2):
Jos pe malul Prutului,
La casele VAlculul,
VAlcu bea, se vesele0e,

Cu trei fete se'ndrage0e,


De Holerd nici gande0e.
MaicA-sa grija-i duce

$i cu lacrimi ii ziceA :
Dragul mamei, VAlcule,
Mndrule, voinicule,

Tu tot bei 0 vesele0i,


De HolerA nici gAnde0i ;
Lasd-mi-te de betie
$i de dalba veselie,
CA Holera-i chiar la Prut,
$i chiar dincoace-a trecut !

O clontatil ce rcle,
O clontatA 'nveninatA,

Cu pielea pe trup uscatl


$i cu partil despletit,
Tot cu erpi impleticit.
Ea din loc In loc sAriA,
Spini -in urmd-i rdsdrid,
Iarba cmpului ardek
Si oamenii morti cAde.
Cale bune, mai drumet.
Unde mergi aA sumet ?,
Cale 'ntoarsA, cloantA, far
Unde-alergi curnd a0.?

Merg la casa VAlcului,


De pe malul Prutului,

Valcul ei se supunek

Ca sA-i ridic zileie,

Patru boi la car puna

SI ml duc cu dnsele !

$i pe cal IncAleck
Drumul la vale-apucA ;

Cnd la cotul Prutului,


Prin mijlocul campului,

Alei, iazna cAlAtoare,


Boala rea 'ucigtoare!
Na-ti calul 0 armele,
De-mi lunge0e zilele,
SA-mi mai vAd copilele,
CA-mi stint dragi ca soarele.

El zAri, mdri, zdriA,

Na-ti 0 carul, na-ti i boi,

Apuca'n cAlAtorie,
SA facA negustorie.

(1) Sezdtoarea, II. p. 189 : S'a inmultit lumea peste mAsur i s'a rAit de tot ;de aceea ne cearcA Dumnezeu cu boale. Abieluta iese bAiatul in lume 0 e iret 0
rAu de n'are margene. Da bine face Cel-de-sus de mai trimite pedeapsa, cA
doar s'or mai pocal de rele.
(2) Z. Pantu, Plantele cunoscute de poporul roman, Bucure0i 1906, p. 121: Holord, cdtind, cholerd, cornufd, drdcild, ghimpe, lipici, pdldmidd, scaiu-rusesc, scdde muscillesc, spin muscdlesc, Xanthium spinosum, L.

www.digibuc.ro

331

Numai te du dela noi !


Nu vreau arme omenesti,
Ca eu am arme dracesti.
Am trei coase nevitzute,
Cu ciocan de foc batute,
Una pentru cei voinici,
Una pentru copii mici,
Una pentru fete mari,
Si nevaste cu stergari.
Nu vreau nici carul cu boi.
Ci va vreau pe toti pe voi,
Sa VA" umflu zilele,

Valcul, biet, se otara,


Holera la el saria,
i le'ntindea,
Si pe Valcu-1 cuprindea.

Oasele

Our pe gura puna,


Buze pe buze lipia,
Zilele i le sorbia.
Apoi cloanta iar radea,
Cu zilele purcede
$i voinicul mom cadek
Jos la cotul Prutului,
In mijlocul cmpului ! (1).

Sa ma duc cu diinsele!

Prin jud. Dorohoiu se zice c seara s nu se vorbeasa .rr


cas despre cni i despre mfti, cAci Holera, cnd aude de cni
si de mt, vine la cas. Mai cu sarn s nu se amute cnii, cci
atunci vine Holera la vreme de noapte, bocneste la fereast
la us, si dimineata se vor afl morti In cas din cei ce dormiau
acolo (2).

Impotriva Holerii, poporul cunoaste mai multe leacuri.

Unul se aseamn cu cel de Cium, ce ni-1 descrie Del Chia


ro. lat-1 ash cum se cunoaste prin jud. Constanta, prin gura unui tran.
Mai Inainte vreme, cnd umbl Holera pe pmnt, ca s sclOm de ea, iaca ce fAceh : Se apuch o femeie, lu cnep, o
torceh, o nvdi, o tesea i fce o ainza0 din ast cnep .
care o puneh intr'un par la margenea satului. Cnd venih. Holera
la satul nostru, dac gsih cArnasa la margenea satului, o W si
pleacA. Altfel nu scpam de ea.

Inteun sat, dac'a vzut cA nu mai scap de holer, oamenii au


luat un biat voinic, i-au fcut o groap In prnnt, adncA ct
el, si strmt, ash, ca s poat sta un om In picioare. Au luat apoi Matti], I-au pus In groapa si au pus pmnt peste el, de
viu, si el a murit acolo.
Ash a scApat satul de Holer." (3).
(1) V. Alexandri, Poezii populare, p. 27.
Varianta in G. Dem. Teodorescu,
Poezii populare romiine, p. 443 7.
(2) Cred. Rom. din com. Vlasinesti, jud. Dorohoiu, impart, de d-1 D. Furtund..
(3) Candrea, Densuseanu i Sperant, Graiul nostni, I, p. 379.

www.digibuc.ro

332

Prin jud. Do lj, camasa care se foloseste impotriva Holerii poar-t numele de calna$a de isbandii, i datina este urmtoarea :

Fetneile dintr'un sat bintuit de holer, se strng intr'un numr indestultor intr'o cas. Toate incep s toarc fuioare mici
de cnep, tort trebuitor i indestultor pentru o cAmas. Apoi
urzesc i nvadesc trecnd prin spat i ite tot tortul lucrat de
ele.

Il pun in rzboiu si tese pan&

Panza o ieau de pe sul i croesc o cmas. Altele coase ct mai


repede acea cAmas numita climax de isbachi.
Cnd e gata cmasa, se duc doi-trei oameni In drum sau in-tr'un loc mai larg din mijlocul sau margenea satului. Lumea vine
dup ei i pe cnd unul tine eimasa strns spre guler, toti copiii,
brbatii si femeile, trec prin ea, ca s scape de holer.
Cimasa trebue toars, tesut i cusut inteo singur zi" (1).
Tot prin jud. Dolj oamenii caut prin sat doi boi negri fdtati

Smbta de aceeasi vaaadic s fie frati, se Injug la o tnjal


inteo Smbt, doi sau trei steni dau ocol cu ei satului bantuit de Holer, cu credint c astfel fcnd, Holera fuge din sat
in alte parti (2).
Prin jud. Suceava se socotesc Intre leacuri rachiul, ("aperitif,
sarea, frictiunile cu ofet, nuqdeiul sau usturoiul intreg, rachiu cu
camforei i altele, pe lng nestrmutata credirit In Durnnezeu (3).
(1) Ion Creangd, III, p. 310-1.
(2) Ibidem, p. 311.
(3) $ezdtoarea, II, p. 190.

Alte leacuri In Gr. Grigoriu-Rigo, op. cit.,

P. 86-7.

www.digibuc.ro

MOARTE A
infAtiOri. Moartea Inchis In sac. Chemarea Mortii i dulceata vietii. Dum
nezeu hotAriite ca Moartea sA nu se mai vadA. Oamenii nu mai cunosc ziva.
rAposA rii. PregAtirea pentru trecerea din viatA. Vestitorii Mortii : slAbirea pu
terilor, vijAirea urechilor, cAderea dintilor. Moartea iea sufletele. PAharul Mortii.
Boala, ajutorul Mortii. Moartea vicleanA. Banii, cuisa Mortii. Moartea atotpu
ternicA. Sf. Haralambie cirmuitorul Mortii. Mocanul la sAlasul Mortii. Mocanul, tiolera, Ciuma i Moartea. Mi:a Mortii. Sgircitul IngAduit.

Moartea, pe cari unii o numesc prin confuzie Samodiva, Sila


Samodiva sau Salea Samodiva (1), este duhul nevzut care iea
sufleiul omului in nceasul mortii", cnd i este scris omului btrn ori tnar, bogat ori srac, multumit ori nemultumit in vieat,
ca sa-i iea rmas bun dela aceast lume trecatoare i sa mearga
pe ,,Iumea cealalta", dup voia lui Damnezeu. Aceasta se intmpla
numai atunci cnd curmarea vietii n'o face Ciuma sau Holera

singurile boli pe cari, ma i ales, rcroml le rersonifica (2).


Moartea se arat b olnavilor sub chipul unei boale hde
rite, numai ciolane, cu ochii dui in fundul capului, cu dintii
mari, cu degetele lungi i subtiri, avnd in mna o coasd (3).
Daca se zice despre cei ce se inbolnavesc greu, ca i-a atins.
Moartea cu aripa, trebue sa credem ca Moartea are i aripi.
Dupa unele credinti, Moartea este una din cele trei Ursitoare.
anume cea care taie firul tors de cea de-a doua, din furca ti
nuta in mni de intia.
Mai demult Moartea se vedea ; lucrul acesta, insa aducea mare
neajuns, caci lumea era intotdeauna infricopta, cnd ea trecea.
Adeseori chiar oamenii o prindeau i astfel Moartea avea de-

iu

(1) Ionescu i Daniil, Descdntece din Romanali, II, p. 195.


(2) Bugle!, op. cit., p. 9-10 ; vorbind despre demonologia poloneg, spin-led la popoarele ptimitive, toate bolile fiind personificate, Moartea are un rost
cu totul Vers.
(3) $ezdtoarea, III, p. 113.

www.digibuc.ro

334

-suferit tot soiul de neajunsuri, din cari, Creanga ne Impart4e5te


urmatoarele in povestea lui Ivan Turbinca, ce ave't putere s
i puna in sacul lui pe oricine.
Dupa ce pune In turbinca pe Moarte, cu porunca : Hpa5ol, Vidma, na turbinca", o face sa mannce trei ani numai padure batrana,cand Dumnezeu Ii harazise sa ucid trei ani numai oameni batrani ; apoi trei ani numai ptidure tanIra i alti trei ani
de zile numai vlastari fragezi, rchitica, smicele, nuele 5i altele
de felul acestora, ca ziceh biata Moarte:
Turbinca, manch-o-ar focul s'o mannce !Nu 5tiu ce sa mai
zic i despre Dimnezeu ca s nu gre5esc. Pe semne c'a ajuns 5i
el in mintea copiilor, Doamne, iarta-ma, de i-a dat lui Ivan cel
nebun atata putere asupra mea. Bine mi-ar parea sa-1 vad 5i pe
Damnezeu Inteo zi, cat e de mare 5i puternic, In turbinca lui
Ivan; ori de nu, macar pe Sfntul Petrea ; numai atunci mi-ar
crede ei mie".
Dupa toate aceste suferinti, Dumnezeu se milostive5te 5i hotara5te ca 5i Ivan sa moara, iar Moartea s ramaie slobodd. Deci
Ivan i face sicriul 5i a5teapt :
Ivane, gata e5ti ?
Gata!,raspunse el zambincl.
Daca e5ti gata, hai. A5eaze-te mai repede In racla, ci n'am
vreme de pierdut. Poate mt a5Leap1a i altii sI le dau rava5 de
drum.

Atunci Ivan se pune In racla cu fata In jos !


Nu a5A, Ivane!

zise Moartea.

Dar cum ?
Pune-te cum trebue sa 5eaola mortul.
Ivan se iyine Intr'o r;.'ila 5i lasa picioarele spinzurate afara.
Dar bine, Ivane, una-i vorba, alta-i treaba ; mult ai sa ma
tii ? Pune-te, mai frate, bine, cum se pune!

Ivan atunci se intoarce iar cu fata In jos, cu capul balalau Inteo parte 5i iar cu picioarele afara.
A...ra...ca de mine 5i de mine! Dar nici at-La lucru nu
tii? Se vede ca numai de blastainatli ai fost bun in lumea asta.
la fugi de-acolo, sa-ti art eu, nebunule ce e5ti !
Ivan atunci ie din racla i sta In picioare umilit. lara Moartea
avnd bunatate a dscall pe Ivan, se pune In racl cu fata in sus
cu picioarele Intinse, cu mnile pe piept, cu ochii Inchisi, zicand:

www.digibuc.ro

335

Iaca ash., Ivane, sa te asezi!


Ivan atunci nu pierde vremea si face tranc.... capacul deasupra,
incuie lacata si cu toata rugrnintea Mortii, umfla racla in spate
i se duce de-i cla drumul pe o apa mare, curgatoare".
Tot astfel cred si Ucrainenii i povestesc ca un soldat ar fi
facut la fel cu Ivan Turbinca (1).
La nevoie, unii oameni, mai ales cei btrni, o chemau, si
Moartea veni, dar de multeori, cnd o vedeau ash. de 1nfricosata,

nu stiau cum sa scape de clansa. In aceasta privinta iata o povestire :

Eli odata o baba batrana-batrana, slaba si sfrijita, ea' pe semne

ii era si Mortii scarba sa se mai anine de dnsa. $i baba aceea


avea un fecior ajuns si el orn aproape batrn, dar tot ruman si
voinic la trup. Il cherna Luca.
Intr'un rand, nu stiu cum se face ca baba era tare nacjita, si
in nacazul ei, Incepit sa se vaite si sa strige:
Of, Moarte! Moarte ! Muritu-ti-ar fi fost numele si calcatura!

Of, vino si ma iea, ca m'am saturat de viata, si mai multe nu!


Si de-odata vede baba usa deschizandu-se si intrand la clnsi
prea cinstitul chip al Mortii, cu coasa pe spinare
Iata-ma-s; am venit, ca m'ai chemat!
Iar baba, inspaimntata, 1i raspunse blajin :

Hei, Moarte, Moarte, ma ierte Dumnezeu ca te ostenisi aVila cale pana la mine. Ce sa faci c'o rogojina de baba ca mine,
cum ma vezi ? Mai bine
Du-te la Luca,
Ca-i crapa buca! (2).

lata acum o varianta musceleana glumeata.


nEra pe-aici o matus, btrana ball-Ana de nouazeci si noua
de ani, si ave doi feciori, Luca si Ispas. Matusa, incarligata si
abi ducandu-si trupul de multimea anilor si-a nevoilor, se tot
rugh. lui Dumnezeu :

Doamne, mi-o fi destul! De ce nu mai vine Moartea aceea


sal ma' iea ?
Ori :
(1) Revue des traditions populaims, IX, p. 424.
(2) Culegere din corn. Tepu, jud. Tecuciu. Baca e obrazul,
omului gras.

www.digibuc.ro

gata si. crape

336

Oh. Moarte, unde esti de zabovesti atta, de nu vii sa-mi


scurtezi ale zile?
Cei doi feciori, tot auzind-o, aduc inteo zi, acolo pe cos, unde

sta baba de se praja la foc, o dihanie urita,bufnit ori ciuhurez, ce-o fi fost,si care se uit as sperios la biata bp.b.
U, mama! Ce e aia de se uita as la mine? zise baba
speriata si fugind in colo dela foc.
Ce sa fie mama! E Moartea! N'ai chemat-o dumniata d'atatea ori? Iaca, acum a venit si vrea sa" te gatesti si sa te duci
si tu dupa ea!
and a auzit as, a inceput baba sal trernure, sa pliinga si sal
se roage:
Moarte, Moarte, ma rog, lasa-ma! Nu ma lu pe mine, ca
sunt o nevoiasa:
lea pe Luca
Ca-i crapd buca,
Ori pe Ispas,
CA e mai gras! (1).

0 alta varianta, de-asemeni glumeata, se incheie cu urmatoarea

rugaminte falcut de baba, Mortii,o bufnit prinsa de fiul sau


in clopotnit:
Moarte, nu ma mai mnch pe mine, ca-s o slbatura:
MAnAncd pe Irimia,
CA.-i spAnzurA bArbi! (2).

Tot astfel se cunoaste pretutindeni povestirea batrnului ce se


intorcea dela padure cu sarcina de gteje uscate in spate, care
isi cherna Moartea, dar careia, la sosire, ca si'n fabula lui La Fontaine, ii spuse ca a strigat-o ca sa-i ajute sa-si puna lemnele bine

pe mar :
0 variantal ne vorbeste de-o baba.
nEr odata o ferneie, si ajunsese la adnci batrnete. Ba slabaciunea, ba boala, ba suparrile si nacazurile [o fcusera ca]
batrna ajunsese deli rugh mereu Moartea. Zi si noapte vorbik
singur si zicea oftnd:

(1) C. RAdulescu-Codin, Ingend Romdnalui, p. 124.


(2) I. Adam, Pe Mngei vatni, Bucureti 1900, p. 129-31.

www.digibuc.ro

337

Of, Doamne! CAt am s inA mai chinuesc! De-ar veni


Moartea mai degrab sA rnA iea!
Intr'o zi ea strAngeA [lemne] de foc in pAdure.

FAcuse o sar-

cinA bunicica de hrescuri (1),uscAturi. DA sA ridice,nu pute.


E greu sA fii sArac, d'apoi IncA si bAtrAn !

Of, Moarte, Moarte! Da nu mai vii? De ce mA Iasi sA mA


chinuesc atta? Vino odatA!zice baba.
Moartea, la spate, face:
IatA-nfl-s! Am venit. Ce vrei cu mine?
BAtrAna se intoarce, vede pe nmamabAtrAna" cu coasA in spinare, mai gAndeste ce gAndeste, si rAspunde:
Nu, nu, draga mea... Te-am chemat sA-mi ridici sarcin asta
in spinare, cA tare-i grea!
Moartea s'a dus. Iar biata babA si-a tArAit cum a putut sarcina
de lemne pAnA acasA, tot soptind pe drum :
Hei, Doamne!
Cine moare,

Noroc are;
Cin' trAete,
PAtime*te! (2).

A trebuit o intmplare ca Dumnezeu s hotrascA mersul nevAzut al Mortii, fapt ce-1 gsim In urmAtoarea povestire care se
aude prin jud. Tutova:
Se scul mocanul disdedimineat, isi arunc gluga pe spate si
porni cu oitele dinapoi.

$i ajunge intr'o poian. Da poiana asta frumoas-frumoas !


$i cntau psri de tot soiul, cari de cari cu glasurile mai duioase si mai armonioase. Oile mocanului se imprstiaser dup
pscut, iar mocanul, ct mi ti-i de lung, se tolni pe-o coast,
isi Okla aciula pe ceard si Incep si el cu fluierul lui de trestie
o doing, mi tail, de intrec toate psrile. Cnt mocanul, stii,
cola c ac era si timpul. Grij de nevast si copii n'ave; de

voinic,ct un urs; oile,frumoase,s tot tresti, sA nu mai


mori!

Ei, unde-i Moartea ac, s se lupte cu mine !zise mocanul, si-si urm doina inainte.
(1) In text : hreturi,se pare a greit.
(2) Neamul romeinesc pentru popor, VII, p. 51-2.
T. Pamfile, Mitologie, I.

22.

www.digibuc.ro

338

Iacata-m-s, zise Moartea, inftisndu-se Inaintea lui. Si


Tnocanul, cum cnt, tres:Irl de odat si inmrmuri cnd o vzil
chiar lnga el.

Ai venit ?mai intreba ciobanul, lungind vorba.


Venit, venit,zise repede Moartea care laase chip de bai hai mai rpejor, Cal mi-i degrabA!

Ti-i degrab?zise mocanul darclind de fric i dutndu-si de vorb.


Hai, hai, leapd-ti gluga i Inchin-te, s-ti mai iert din
pAcate, de ai gust, ea' trebue s-ti taiu gtul!
Si cu repegiunea unui fulger, i i scoase sabia din teacA.
fulger o siretenie prin
Mocanul inlemni, dar nu stiu
minte, 0, cum vzit sabia, zise:
Ha! Da bun sable! Taie? Ian dl-o s'o vd i eu, s-mi
mai aduc aminte de pe cnd fAceam militie!

Baba,Moartea,i-o dete, fr mult znav, c nici nu se


uit la ei ; er cu endul cine stie unde! Cine stie pe cine ave

de end s mai doboare In ziva aceea!


Mocanul lu sabia frumos, se uit la ea, o scoase si-o mai
trase de vreo dou-trei ori cu amnarul, apoi nelund nici inteo
dun.' de cntat nasama pe bab, o puse linitit In. glug
inte.

cnd bg baba de satn, rcni odat, de se cutremur


pdurea. $i mocanul par'd nici n'auza. El cnt mereu din fluier. De cat, crp de ciud harm ! $i unde nu-mi incep a tuIng mocan, ca s-i dea sabia, dci Mil ea, n'ave nici
p
o putere.

Si nu, si nu,s-i dea sabia!


Ti-ai gsit! Mocanul nici Ca' voi s'o mai asculte, mai ales cnd
MO de sam cA flea' sabie, n'are nici o putere.

Baba 11 nedja mereu, da el tot ii arata brul, [ca i cum i-ar


fi zis upe semne vrei sa te spAnzur?".
Daca vzii i vaz c nu-i de chip, nici nu mai astept, si-o
tull de fug la Dumnezeu. li sfiliau picioarele ca la nagt...

Rupt ca vai de ea, c de cte nu se agtase ea pn acolo !cu ochii rosii de ciud, ci:
Doamne, Doamne, iat cum si iata cum, ea un obraznic de
sfrsit, Ii spuse ea toat ptania, lui mos Dumne-

mocan...,

www.digibuc.ro

339

zeu, care stte linitit In tron si tot face cu capul in semn de


intelegere.

Dupa ce gati baba de spus, Dumnezeu cherna de graba." pe


Arhanghelul Milzail
porunci ca numaidect sa fie aici cu
obraznicul acela de mocan.
Arhanghelul, de porunca; nu trec nici un minut, si se si aTara ca mocanul de par inaintea lui Durnnezeu.
D'apoi, bine, mai mocanelzise Dumnezeu; cum de te apucasi s strici tu rostul babii, s'o tii in drum, ha inc. s-i ieai si
sabia ? Hai?
$i porunci Dumnezeu lui Mihail sa.-i sboare creierii, nu alt
cev.

Mocanul o sfeclise! Tot fcnd din mni ca sa-1 mai lase, ci :


Doamne, m rog, lsati-ma, s v spuiu i eu cea.: N'am
vrut s fac nici un rau sfintiei voastre, ci Doamne, tot stnd colo
cu oile, i gindindu-ma, am vazut ca Moartea prea se intrece cu

saga. Umbra' pe drutuul mare cu sabia scoas afara de o vad


toti oamenii, de stau srrnanii totdeauna cu frica in sn.
iaca,
cine stie, s'o abate la mine!" Altul: ,13a la mine!" d3a la mine!"
Ba, Inca s'o vezi, cnd se face hor de Pasti si de Crciun,
and flcii i fetele joaca, de! ca la o zi de veselie, hai, popuc!
Moartea, se amestec printre oameni, printre flaeat i te miri
cum ii zice cinev eel/A, c i-a retezat capul ! De, Doamne. Dreptate-i asta?
Da mos Dumnezeu stt in tron si se tot uita pe furis la mocan, netezndu-si barba. Vaz c mocanul are dreptate.
Si urma mocanul:
$i cum val spuseiu, Doamne, ar fi nimerit ca Moartea s fie
nevazut i sa nu deie -in oameni cu sabia, taindu-le gatul, de
lace attea varsari de snge!

Ai dreptate, mai rnocane,fac Dumnezeu linitit. 5i porutici numaidect ca babii sa i se he'd o sabiut mititicamititica.
si baba nici sa se zareascal Si cnd i-o fi dat cuiv sa mcnra, ea sa.
A/Are sabia Incetisor inteinsul i sa--1 taie cu sabiuta pe dinaluntrti.

5i, iaca, de atunci Moartea nu se vede. Ea cu sabiuta ei mica,


de tot, te taie pe dinauntru, i tu nici gndesti, poata, de Moarte,

www.digibuc.ro

340

$i pc mocan il fhc Dumnezeu sfnt. $i de atunci, nimeni n'a


mai vzut Moartea" (1).
Tot astfel se crede eh mai Inainte oarnenii stiau chiar i ziva
cand trebue ca Moartea sh le curme vieata:
,,In dragostea lui cea mare pentru orn, Dumnezeu datu-i-a la
inceput carte cuprinzand izvodul tuturor celor bune de stiinth.
pentru vieata lui. In cartea aceea i se spuneh tot ce er spre bucuria Orintelui ceresc cum i ce er spre rnnia lui, si intre altele, i se spuneh i ceasul sfrsitului lui din lume, ca sh-si grijeasch sufletul din vreme, prin pocinth.
Dar duph o curgere de ani, cunoscndu-si omul zilla cea de
Moarte, se ddil la lene, si duceh lipsh, ca tot el, pe urina, ca un
nesocotit s crteasch impotriva lui Dumnezeu.
$i vtiziind Domnul atata ru pe phrnnt, scobori odat din cer
si trase la un orn. Dar chipul Celui-prea-inalt erh de mosneag
bkrAn, ash ch omul nostru nu l-a cunoscut cine-i :
Ce mai faceti, oameni buni?zise Dumnezeu.
la, greu, mo.sule! Dumitale ti-a dat Prea-sfntul mai mare
veleat, si ai trit mai mutt, i ai muncit, i ai cu ce trl la bhtrnete; dar de mine-i rhu. lath, peste patru zile voiti mull! De
doi ani Intregi, nici chmash n'arn vzut pe trupul meu, nici cu
mncare indestultitoare, si nici cu buturh bunti nu m'am potolit!
Dar gard la cash de ce nu ti-ai fcut, i in grhdin, de ce
nu ti-ai shmhnat legume, ca sh ai ?
Pk, stiind c'arn sh mor In curandh vreme, credeam eh voiu
puteh trl si mai ash!
Da'n cmp, fcut-ai arhturh?
N'am fhcut, eh de fhceam, trebue sh strng pane mai mult
deck imi trebue i ramnndu-mi duph. moarte, Dumnezeu mi-ar
fi dat grea osndl pentru galceava feciorilor mei dela imphrtirea rodului !

$i tot ash se ORA i ghsi pricini omul cel fr chat* pe el,


iar Dumnezeu Ii luh din minte ziva sfOrsitului de veci,lui i tuturor oamenilor din vrernea aceea" (2).
De atunci, omul trebue sh fie totdeauna cu grij despre sfr(1) Ion Creangd, 111, p. 145

7.

(2) T. Painfile, Firipare de aur, p. 17 9.

www.digibuc.ro

341

sirea In cinste si'n usurarea de pcate a vietii sale, cad nurnai


astfel Moartea cea dureroas va fi isgonit, adia numai astfel
se va puteA pregati adevArata vieattl; i atunci, ornul trebue s
strige crestineste :

Fig. 3. Darmarea Mortii i a Diavolului.


13ucm A-te prea sfnt cruce, arma cea du mne7ileasca,
Stenia si sla a, coroana cca frumoasa i imparteasca ;

www.digibuc.ro

342
Bucur-te cinstitul schiptru al impratului Hristos lisul,
Ce ne-ai facut pre noi mosteani In Ierusalimul cel de sus ;
Bucura-te puternicA cruce, drugul cel de ne urmat,
Care le portile cele de durere ale iadului le-au sf-tramat ;
Bucura-te cetate si bisericA sfiint si insufletita,
Ce ne-ai indreptat pre noi la legea cea noua si sfintit ;
Bucurii-te cruce, rod,11 vietii si al traiului,
Cheia cu care ne-ai deschis notra usile raiului ;
Bucurd-te sabia cea de f04 ce pre Moarte o ai ddrdmat,
$i pre Diavolul cumplit in iad 1-ai sfrmat! (1).

Vai de cel pe care Moartea nu-I gseste pregnit! Iat ce spune una din nenumratele uratii cari insotesc cntecele de stea ale
Crciunului :
Cnd ei bea

Grdit-a Domnul
S asculte tot omul :
Sa ascultati fArd price,
Sa ascultati ce v'oiu zice :
GrAindu-v cu blndete,
Lasati inhnii s 'nvete,

$i veseli,
Atunci Moartea mi-i gAsi.
$1-1 lu din coltul luminat,
51-1 trnti far vieat'n pat ;
$1-1 lu desus, dela vnt,
5i-1 trnti mort in pmnt.

Ca tot otnul de sub soare,


and ii vine vremea, moare.
Moartea este'n lume mare:
Pe nimeni prieten n'are ;
De bogat nu se sAeste,
De gatrAn n'are rusine,
La cei tineri Inca vine.
Numai la imparati merge mai cu silk

Ca imparatii si cu craii
Fac cettile cu anii
$i 'nc tot mai zAbovesc
PAn'ce zidurile 'ntresc;
CA fac ziduri groase,
Cu turnuri frumoase,
Cu portile ferecate,

Cu lanturi de fier legate.

$i el vrea sa se mai ridice,


Dar nimica nu mai zice :
Purcede ca un om strin,
Avutiile-i rmn.

SA nu socotiti di fratii si surorile


v'or trAir
Srindare v'or plAtl,
CA fratii si surorile atta s'or invrAjbl,.
PAnA la groapA te-or pornl.

Unii te-or scoate din cas,


Altii s'or sfdl la mas;
$i te-or duce la mormnt ;
$i te-astup cA pmnt;
Iarb verde'n crestet tf-crete
$i nimic nu foloseste! (2).

(1) Versuri dintr'o cArticid veche, cit iconite, ImpArt. de d-1 C. N. Mateescur
prof. in R.-VAlcea. Textul intreg s'a publicat in Cuviintul adevdrului, VII, no.
16 (Craiova 1908). D-1 Mateescu atribue crticica lui Ghenadie Cozianul (c..
1720). Cf. Calendarul Revistei Ion Creangd pe anul 1912, p. 103 5. 0 ico

nip s'a dat si In T. Pamfile, Diavolul inbrajbitor al Iwnii, p. 7.


(2) Aceasta si altele, in T. Pamfile, Crdciunul, p, M3 6.

www.digibuc.ro

343

Iat si indemnul unui indrgostit :


Frunzulita mrcine,
Poart-te, mndruto,

Ca nu stii dind Moartea vine


5i te iea de langa mine.
Nu te'ntreab: gata esti,

$i te iea cum te gasesti.


Frunzulita foaie lata,
Ad'o mana si ma iartd,
Ca ti-oiu fi grest vreodata!

Si iat Ca as se si intmpl:
Foaie verde si-o matasa,
Anica frumoask
Pe cea vale 'ntunecoasa
Vine Moartea fioroas
Cu cutite l cu coasa,
Sa-ti iea sufletul din oase.
Ma rog, Moarte, ma mai lsa,
Ca nu mi-i barbatu-acas!

$i s'a dus pe deal la coasal


Anicut, nu se poate,
Ca barbatu-to-i departe
$i eu nu te-astept, ca-s Moarte
Na-ti Moarte, carul cu boi,
Ma mai lasa pand Joi...
Ba, nid pana mai de-apoi,
C'asa scrie'n carti la noi (2).

Cu toate acestea, Moartea i are vestitorii si:

O dat,de atunci a trecut timp cam mult,merge pe o


potecA un arias. Fr veste Il ie inainte un necunoscut
Sti pe loc! Un pas s nu mai faci ?
Cum, zise uriasul,un pitic ca tine cuteazA s m opreasc in drum? Cine esti tu de te incumeti a vorbi cu atta

indrsneal?

Eu sunt Moartea,rspunse necunoscutul. Mie, nimeni nu


mi se Impotriveste ; chiar i tu trebue s te supui!

Uriasul, nici una, nici dou, lu la trnteal Moartea, i fiindc


ea se tot opinti s scape din mnile lui, i dete odat un pumn
att de sdravn, c o ls lungit lngA un gard.
Dup ctv vreme, venindu-si putin in fire, incepit a se vicr

Ce-o s m fac eu acuma?se jeli Moartea. Oamenii n'o


i pmntul n'o s-i mai incap. Vai de zilele

*s. mai moar


mele !

Tot jelindu-se ash, iac trece pe acolo un fleiceiu cu flori la


plrie, trgnd din frunzl o doin, de inghet. apele.
Vznd pe necunoscut zcnd mai mult mort, i se fAcit mil,
(1) Impart. de d-I Gr. F. Sfranciog.
(2) Ion CreangA IV, p. 55. Variant cu sfarsit indecent In P. Trache (P.
Danilescu), Din milreicini, Craiova, p. 107.

www.digibuc.ro

344

se apropi de el, 11 ridicA pe picioare, i dete s bea putin ap


din vlceaua din apropiere si nu se misc de lngl dnsul, pn
ce nu-si ven1 In puteri.
Dar stii tu pe cine ai ajutat?intrebil de odat necunoscutul. Stii tu pe cine ai pus In picioare ?
Ba,rspunse flcul; datina noastr e s facem bine la ori
cine, fried a-I Intrebh de neam sau de credint. Nu te cunosc, si
de aceea, nici nu vreau s te cunosc.
Eu sunt Moartea,zise necunoscutul. Eu nu crut pe nimeni,
si nici cu tine nu pot s fac altfel. Cu toate acestea, ca s vezi
eu stiu s fiu recunosegoare, iti fgliduesc c nu te voiu
lu fr veste, ci-ti voiu trimite mai inthiu pe vestitorii mei, ca
s-ti spun s te pregtesti pentru cAlAtoria cea lunet.
Foarte bine,rspunse milosul tnr ; e un cstig si acesta.
Cel putin pn atunci, s nu-ti mai port de grij !
$i puindu-si pl.ria pe-o ureche, pleac In drumu-i, cntand.
Fiindc ave avere si er tnr, o duceh numai In chefuri si
petreceri, nepurtnd grij de ziva de mitni. Dar tinereta i sntatea tin numai phn la un timp. Durerile si betesugurile nu Intl! ziar s-i vie. Totus el ziceh:
Nu voiu muri, cci Moartea mi-a fgilduit s-mi trimit pe
vestitorii si cari inc n'au sosit!
Dup ce se mai intrem, in loc s judece mai sntos la viitor, In loc s-si curte sufletul de pcate, se apuc s fac tot
ceeace fcuse: chef la toart i veselie!
Cum toate au un sfrsit, intr'una din zile, pe cnd er la o
petrecere cu mai multi prieteni, tnrul de odinioar se pomeni
CA-I bate cinev pe spate, si nu micA i fu inirarea cnd vAz
Moartea.

Vino dup mine! Iea-ti rmas bun dela lume, cci ceasul
tu a sunat!
Cum,zise flcul de demult, unchiasul de acum ; ash te
tu de vorb? Nu mi-ai fgoluit c inainte de a veni tu, ai
s-mi trirniti vestitorii ti ?

Taci !se rsti Moartea. Nu ti-am trirnis unul cte unul ?


An, nu ti-au slbit puterile? N'ai avut aineteli la cap? Nu ti-au
vjit urechile? N'ai simtit junghiuri si dureri prin oase? Uinta
nu te-au durut si ti-au czut Parul nu ti-a albit? Vederea ochilor nu ti s'a intunecat?
www.digibuc.ro

345

Ne mai avnd ce sir ispund, rnosneagu1 cu pricina


cat capul si a triers duril Moarte!" (1).

pie-

Fig. 4. ...Moll-tea mi-au sosit i Dracut m'au napadit...

Cnd Moartea vine la orn, fail a se aritta, fireste, acesta se inare un treinur: sernn ca i s'a uitat Moartea in ochi (2),

fioara,

(1) Revista Prittenul nostril, H, p. 185 7.


(2) Gorovei, Cratinfi, p. 10. Cred. Rom. din com. Zorleni, pd. Tutova,
Imp Art. de &I T. Pcpovici.

www.digibuc.ro

346

Alte ori gseste la cAptaiu, dup unele credinti, pe Inger, Inge-

rul pcizitor sau Arhanghelul Mihail,sau pe Diavol, gata de a


lu sufletul omului si de a-1 duce in raiu sau in iad, duptt faptele celui cruea Moartea Ii ridic vieata. Si vai de cel ce zice :
Iata Moartea mi-au sosit
$i Dracul m'au napadit !
Unde sa fug si sh scap,
Ca pacatele ini-au ajuns la cap!
N'arn de unde sa ni inval,
Umblu calare pre bath,
Ca tin copil In mini thud sfirleaza,
Cu ochii legali, sa nu cazd... (1).

Moartea iea sufletul oamenilor in mai multe feluri:


Pe unii ii gtuie, CUM spune o gcitoare a Mortii:
Am un iepuras
Cu urechile de cas;
Eu vreau sa i le mAninc,

Ea ma apuca de git! (2).

In aceast imprejurare, rdarea sufletului",agonia,este fioroas, csaci intre Moarte i muritor se incinge o lupt groaznic.

Pe altii, Moartea ti taie cu coasa,cki Moartea coseste,sau


cu secerea,Moartea secer. De aceea, prin unele prti este datin ca dup trei zile dela inmormntare, s se vrueascA odaia
in care a rposat cinevA, ca s nu rmn pe pereti, chiar i nevzut, sngele care a tisnit din orn, atunci cnd Moartea l-a intepat (3).
Acesta se intmpl i atunci, cnd Moartea trage In orn cu sii-

geata,Moarte sgeteazei (4) sau tnstigeteazd,sau cnd il injun(1) Crticica cu iconite pomenitd.
(2) N. Psculescu, Literatura populard romtincl, p. 90.
(3) $ezdtoarea, III, p. 114. Ion Creangei, V, p. 178: ,,In cele trei zile dupA
ingroparea mortului se grijeste prin case si se vdrueste, ca Moartea, cAnd vine
iea sufletul oinului, el se luptd cu ea, si haina, daca vede cA nu-1 poate dovedi, i taie capul cu coasa, de tAsneste singele pe pereti. Si de aceea se grijeste casa si se chiama preotul sk faca aghiasm ca s'o sfinteasca, ca prin grijire
varuit, se acopere stropii de singe din casa, iar cu aghiasma se sfinteste casa

ca din nou".
(4) Marian, Inmormtintarea, p. 7:
Mai femeie, draga mea,
Draga mea, iubita mea,
Cucu'n spate mi-a cintat,
.57 Moartea m'a siiketat !

www.digibuc.ro

347

gize cu junglzerul, un fel de cutit nevazut, ca i celelalte unelte


tioase ale Mortii.
Acestea se intampla nla vrernee cuvenita", and nscrie in cartea vietii" muritorului, dar i in clipe neprielnice, pe care ornul
trebue s le stie, si de cari trebue sa sa fereasca. Astfel Moartea
paste pe cel ce iesa noaptea afara in timpul cntatului coco$11or (3).

Altora, Moartea le cl s soarba din pahar, piiharul mortii,


o butura amar si otravitoare. nCand se arata ornului, ea-I pofteste s bea dintr'un pahar o butura amara, cum e focul. De
gust omul, zilele i s'au sfarsit. De nu gusta cu voie, la face de
nevoie s guste din pahar. Atunci sufletul se deslipeste de trup,
ies din om ca un fum albastru i indata fuge pe pustiu" (2).
Cu privire la paharul mortii, iat o povestire moldoveneasca :
nAc, ci-ca er odata Intr'un sat un bogatas care aveh mosie,
si de eke ori se afl la munca cmpului intre oatneni i auzia vorba despre Moarte, sari tantos de colo i spuneh la lume:

Eu, mai oameni buni, nu stiu eu de ce va prostiti ash de


rau i v temeti as de tare de Moarte! De-ar fi s'o Intalnesc eu

in carne i oase, rau as mai stalci-o!


Cum se brodl o treab, eh' nu mult dup spusa lui, iinteo bun

zi, pe and se plimb mosierul prin lanul lui de grail, iaca se


intalneste cu o femeie care tot rataci prin gru, plindu-1 la
pamnt.

Boierul, cum o vazit, prinde a sbiera la dnsa, sa iasa din grau


ca. o stalceste In bataie.
lar femeia ii zise :
Am auzit cA vrei sa ma cunosti ; de aceea am verlit.
Dar cine esti tu, obraznico, de vorbesti ash ?
Eu sunt Moartea ion carne i oase, ash cum doriai s ma
Intalnesti !

Tu esti Moartea ? Ei bine, stai sa-ti arat eu tie, ca-ti prea


bati joc de oamenii cei fricosi !
Cand vru boierul s-i dea una, Moartea, numai cat s'a otrit
la dnsul, i Indata a si venit de-a rostogolul boierul, si a cazut
mort la pamnt.
(1) Cred. Rom. din com. Vrata, jud. Mehedinti, impArt. de d-1 Od. Apostol
(2) $ezdtoarea,

V, p. 113-4.

www.digibuc.ro

348

Dup moartea boerului, mosia a rmas fr stprt, cAci el nu


.ave nid Uil soiu de neatnuri, din care pricin, i boierul a putrezit acolo unde a murit, neavnd cine srt se Ingrijeasc de
dnsul.

Mai apoi, dup o Indelungat vreme, pe cnd Isus Hristos


cu Sfntul Petru umblau pe prnnt, i avnd drumul pe acea
mosie, s'au oprit In locul unde murise bogtasul, despre care ni-i
vorba. Si Domnul Hristos l intreb'd pe Sf. Petru :
Stii tu, Petre, cine zace mort In locul acesta?
Tu tii, Doamne,rspunde Sf. Petru.
Aici,zise Isus, este mort sthpnul mosiei acesteia, si pe
care as vol s-I aduc la vieat'.
Chiar bine ai face, Doatnne, s-1 inviezi, cci e pcat de
as mosie s stea prginit !
Atunci Isus II strigrt pe nume. $i a si iesit mortul In carne si
oase In fata Mntuitorului, care i-a spus c l-a chemat ca s
mai traiased pe fata pmntului, pentru a-si mai vedeA de mosie.

Multurnescu-ti, Doamne, de buntatea ce arti pentru mine,


mosierul, cunoscnd cu cine are de-a face,dar, rogu-te,
las-md s-mi urmez odihna aici, unde m aflu, pentru di tare
Ind ingrozesc cnd giindesc cd va trebul sd mai beau incd odatd
pdharul mortii! Sunt treizeci de ani de cnd m'am mutat din
lumea pmntease, i credeti-m., c nici acuma n'a iesit amrciunea din oasele mete. AO de amar fuse paharul ce I-am Inghitit la moartea mea!" (I).
zise

Une ori oatnenii cari trebue s mall, nu se dau,

atunci,

Moartea trebue s alerge la ajutorul bailor cari vor doborsi pe


cei IndriFtnici. In aceast privintri iat ce ne spune o povestire:

Ci-c Moartea nu se Incumet s dea piept, s rpuie un om


voinic. Si cnd se tot cin ea c e slab, iat crt se Intlneste
cu Frigurile. li dau binete, ca prietene ce erau i Frigurile intrean pe Moarte de ce este as de amrIt. Le spuse ea, Moartea, trsenia, iar Frigurile ii ziser:
S vii
iei dup o sptmn; ti-1 punem noi bine!
$i Frigurile s'au tinut de vorbA i calea Morvi a fost usurat" (2).
(1) Ion Creangd, V, Ill

2.

(2) G. Ceauanu, op. cit., p. 241.

www.digibuc.ro

349

Alte ori Moartea umbl cu alte Inselaciuni:


nO data Moartea a plecat cu un orn la drum. Ea, cum sa faca.
sa-1 Inse le, sa-i iea sufletul? A mers pe drum, a mers sa [sel
duc la Dumnezeu In cer, si le-a venit sete. A dat la o fntana

O. bea apa. A scos omul ap si a baut Moartea. Cand sa bea


omul, Moartea i-a zis sa sufle gunoaiele din apa, sa nu-i dea In
gur.

and a suflat ornul, Moartea i-a luat sufletul. Trupul i-a cazut
jos, acolo, iar cu sufletul s'a dus la Dumnezeu In cer.
Dumnezeu a Intrebat-o ca de unde a luat sufletul as neprimenit, si a trirnis-o s-1 duca Inc Milt, de unde I-a luat.
and a ajuns la fantan, la trup, Moartea i-a al-Mat sufletuluf
trupul, O. intre acolo, ca de acolo 1-a luat.
Sufletul a zis ca n'a iesit de acolo; n'a vrut s mai intre In
trup, si s'a dus iar la Dumnezeu" (1).
Pentru Tara Hategului, povestirea aceasta are urmtorul cuprins :

A venit odat Moartea la un orn si i-a poruncit sa mearga


cu ea In cea lume. Omului i-a parut tare ru de lumea asta si
s'a rugat de Moarte sa nu-i iea sufletul, ori sa nu-I duel b(4 (2)
acum, ca ar vrea sa mai triasca.
Moartea 1-a lsat, dar peste un an a venit si a zis catre orn:
No vino, ca acum nu te mai las!
Ornul s'a rugat cat a stiut el, dar tot n'a folosit nimic, ca
Moartea 1-a dus cu sila pe o cale prin niste paduri.
Bietul orn se tot plangea si se vier ca ac-si pierde sufletul.
Apoi se uit la manile lui, la picioarele lui, la capul lui, si zice:
Sarac trupul meu, cat te-am hrnit si te-am splat si te-am
Imbrcat, si acurn o s pied!
Apoi se andi la sufletul lui, si nu credek ca daca o ies1 din
trup, sa mai poata tral, si de aceea era el suprat, si n'ar fi vrut
s moara nici deck.
Si ajunse el si Moartea la o apa mare, la un tu. Ad omul seruga de Moarte sa-1 lase sa bea Inca mai odata In lume apa..
Moartea II las, dar cand se pleca omul cu gura la apl, cum er.
(1) St. St. Tutescu, Taina luia, p. 35.
(2) Chiar.

www.digibuc.ro

350

el pus In dou picioare i dou mni, Moartea if atinse cu maim


si Ii lutt sufletul. Trupul lui czit cu nasul in mocirl, ca un drab de lemn.
S'a intamplat de tot acel suflet peste un an a venit cu Dumnezeu pe la apa aceea. Acum erau pe cellalt trmure, i Dumnezeu bine vede c trupul sufletului cu care umblh pe aici, e
dincolo, pe trmure. Intreb dar Dumnezeu :
Da stii tu ce e dincolo?
lar sufletul zise:
Zu, Doamne, nu cunosc ce s fie acolo; vAd numai cA
mortAciune urit. 0! cum pute! S rnergem de aici!
Dar Dumnezeu trecir cu sufletul dincolo de ap, unde era mortciunea. Aci, ash sete cuprinse sufletul, cat se rug lui Dumnezeu s-1 lase sit bea ap. Dar cat de tare se spri and vzir c
mortAciunea aceea e trupul lui din haia lume (de pe prnant).
Dumnezeu zise:
Baga-te aici in trupul Ala!
Dar sufletul plangea si se rugh. de Dumnezeu s nu-I bage iara

in spurcaciunea aia de trup. Dumnezeu ii ascultd rugaciunea. Atunci zise sufletul:


Nerodul de mine, cat am fost eu de prost, cA nu vream s
m scoat din acest trup. 0, eft e de urit! Si cat is eu acum
de slobod!" (1).
Tot acest lucru ni-I arat i urmatoarea povestire, in care
Moartea se preface inteo grmad de bani, ca dela dnsa s se
-omoare doi insi :

nMoartea, obosit de mult lucru, a ajuns odat in Valea-rea


s'a asezat ca s se odihneasc sus, in coast, de-asupra

Ca sa doarm mai bine, si-a fcut un pat verde de mrcini si scaeti, se asez pe el si puse capul pe un rnusuroiu de
crtit.

Bun loc gsise cotoroanta! Umbr i ap rece. Dar nu apuc


bine s atipeasca, si de pe drum vine spre fntn un roman voinic, cantand cat Ii lu gura. Ea slt numaideciit capul, se
in picioare i privi pe roman.
Romanul, dup ce b ap rece, se apuc s se spele pe ochi,
ash, fr nici o grij, i fr s bage de sam c Moartea e de
(1)

DensuFanu, Graiul din Tara Hafegului, p. 244 5.

www.digibuc.ro

351

asupra capului sAu. Cnd s'A se steargA pe ochi, el vede Moartea stnd dreaptA in picioare i uitndu-se spre el. Rerede isi
imparti el mintea in patru, se inchin de zor si o crol la fugA
spre padure, lAstidu-si cAciula la izvor.
SA-1 fi vAzut cum fugi, saracul, de nu i se mai vedem picioarele ! Par'crt erh. titirez. Fugi romnul de frica Mortii, fArA sA

stie crt Moartea, dacA vrea, Il gasi ori unde. Dar ea a fost bunA
de data asta, s'a uitat doar la el si 1-a lAsat sA-si vadA de drum.
Apoi s'a intins iar pe patul ei de spini, cAutnd sa doarmA si ea.
Dar romnasul! Voinic, voinic er, dar er cuminte bAiatul.
Sti el el. cu Moartea si cu Dracul, sA nu te apuci. De aia o
croise ash repede in pAclure. Acum, el fugi mereu, fItr srt se
mai uite iindArat,as't groazA bApse Moartea in el. La o cotitura
11 opresc insA doi oameni
cu pustile la spinare armati
in dinti, cu pistoale i cutite. Eratt doi hoti, mai rai decit
Moar ea, cAci ei nu iertau pe nimeni. Vai de mama crestinului
ce c ,deh. in mAna lor !
Ce ciuti pe aici, bAiete ?
Nenisorilor, nu mA mai opriti, ci m'ajun e Moartea!
Ce, esti nebun ?
Ba nu-s de loc nebun; e 1 icra Arl,n/Arat. Vaz tiu Mo-rte a
de-isupra Fntnii-reci; sta in coastA si se strmb la mine.
Si le povesti el toat istoria apoi.
Hai, bre, de ne-o aratA i noua i ziserA hotii.

Nici mort nu ma mai intorc acolo!le rAspunse romfinai o crol iar la fugA.
De geaba II strigar hotii, cA el se depart.A mai adnc in pdure, ca un iepure scApat dela ogar.
Hai sA mergem noi
zisera tlharii. Ce e aia
Moarte? Moartea nu se vede ; nebunul asta, cine stie ce-a vrut
sA ne spuie!
$i hotii o luarA incetiriel pe potecA spre Valea-rea, locul de
intalnire al tuturor haiducilor. Binisor, binisor, ajunserA la Hinsul ;

tana-rece, unde gAsir cAciula romnului.


Moartea din coastA i-a zArit de departe. Ptia a nu ajunge ei

la fntnA, ea i luA coasa dintr'un gorun, i o ascunse in mArAcini, iar ea se prejach In bani de aramii. Pe patul ei rAsArirA
ca din pAmant numai sgripfuri rosii de bani turcesti. Dar bani,

www.digibuc.ro

352

nu glumA: grmezi stranse cu lopata. Prin mArAcini mai erau


inch' risipiti cativa bani, cari sclipiau de-ti luau ochii.
Hotii, dela fAntanA, suirA in deal, la poiana de langA gorun,
si ad, ce poti zice, gsirA comoara de bani. Pe patul, unde dormise Moartea, era o grAmada mare.
lati, mA, norocul nostru,zise un hot. BAiatul Ala trebui
sA fi fost nebun !

Noroc, da nu glumA, vere! Asa sumedenie de bani, n'am


mai vAzut,ii rAspunse celalt hot.
Hotii stranser banii degrabA, fAcurA o grAmada cat porcoiul
de fan, si apoi o ImpArtirA pe din dou. CAciula romanului, gAsit. la Eluting, o luarA drept oca i rnAsurarA cu ea.
Acum, sA bem ceva, vere,zise hotul cel mai mare; noroc
fr adAlmas nu merge. Du-te tu la carciuma din Poieni i adA
de acolo doti sticle de basamac; dar bagA de sam: spune carciumarului sA mai toarne o tarA de spirt din clondir, sA-1 facA
tare, cAci am sA m imbAt la noapte. MAi, da nu uit : spune-i
cA-i sucesc gtul dacA nu mi-o da rachiu tare.

Bine, am sA mA duc,rAspunse celalt hot,dar ceva mai


pe inserat, nu acum.
S pleci chiar acum ; ash vreau eu : vreau sA beau mai repede. Nu-ti fie fric. Acum avem si bani! Pe toatA potera o inseli cu bani, chiar de ar fi sA te prindA. DacA iti pare rAu, dau
banii dela mine !
Hotul cel mai tanAr, auzind as vorbe, se sculA i plecA cu tAgarta plinA de bani, spre carciuma din Poieni. In urma lui, celalt
hot striga:
MA gAsesti in deal la Copacul-lupului !
Pe drum, spre carcium, hotul se gAndi mult la banii hotului
din pAdure.

Hot e el ca si mine, dar el a luat bani mai multi,; n'a


impArtit drept.

Planul de a-i rApl banii, Il mund mult. La carciuma ajuns odatA, intrebA pe carciumar de rachia tare i de precie.
Dar ce sA faci cu precioaica?il intreb carciumarul.

Imi trebue pentru leac, i-a rAspuns hotul; am flcut niste


lighioane pe trup, i trebue sA mA curAt.
Peste putin timp carciumarul umplit douA sticle cu rachiu tare

www.digibuc.ro

353

si le duse acolo unde II a$teptd hotul. Tot atunci ii dete $i un


fi$ic cu sorecie pisat mdrunt, cu care el trebui sli omoare
tovarsul.

Nu-I pot omort cu bta, dar cu otrava ii fac de cap. Am


mai omorit eu ctiv ca el.
Gust putin rachiu $i viiri in sticld $orecie.
Asta e sticla lui; are s-i vie bine, dacd va bea!
Hotul cel bdtrn din pIdure, isi fkuse $i el rlanul lui. Tovarsului trimis la carciumd, socoti cd i-ar fi dat prea multi
bani.

Dar nu e nimic, 1$i zice el; am s mi-i ieau inclrt. Cnd


s'o Intoarce, am sd-i trimit din deal un glonte in cap.
$i ash fc. Hotul mai tnr suid dealul la Copacul-lupului.
Prin intunerec, Old Inoptase bine,luleaua de tutun ce tined
In gurd art hottllui bdtrn capul ce hotrise sd sdrobeasc.
Unde e$ti md ? strigd hotul de jos.
Aici, aici,ii rdspunse cel de sus. Mai $ezi putin, A viu
eu la tine.
Cu pusca la ochi, el se apropid putin cte putin de hotul ce
veni incdrcat dela crciumd.

Cnd arma de foc rsund In Valea-rea, poc! un hot cdz in


poteca ce duce'. la Copacul-lupului. Hotul cel bdtrn cobori din
deal si-I OM in potecd cu capul sdrobit.
Alturi, dsagii cu sticlele de rachiu $i cu banii tovarplui
fur cea din urm pradd ce mai put adund. BM cu putere dintr'o sticl, ca omul care a muncit toatd ziva. Peste putin 'MA
stomacul incepii sd-I ard. Pielea de pe trup I] ustur grozav,
capul $i tmplele ii svcniau cu putere. Isi rupse hainele, se lovi
de copaci, pnd ce focul din stomac il cuprinse $i-I pironl pe
loc. In cele din urm, obosit $i zdpkit, cu mnile pe stomac,
muri $i el tot In potecd, putin mai departe de locul unde adormise celalt hot.
El, fdrd s $tie, murid otrdvit cu sorecie; nimerise tocmai sticla ce i se pregtise din vreme.
Moartea se fc singurd la loc. Din bani i$i fAcit iar trup de
oase, cum erd la inceput, cu cap, cu picioare $i mni. Lu stidele cu rachiu tare, le vrsd peste trupurile hotilor, si lundu-$i
apoi coasa, plea mai departe.
T. Pamfile, Mitologie, 1.

23.

www.digibuc.ro

354

De rndul asta, ea lucrasc destul de bine si de frumos!" (1).


Aceast povestire oltean se nude si prin jud. Neamt.
Se povesteste c intr'o pdure, trei pdurari, cum marcau ei
iaca vAd un ailugdr sihastru, fugind cat puteh printre
copad, Impleticindu-se de crangi si gafaind de oboseal. 5i atunci pdurarii Il opresc
Intreaba:
Ce fugi, parinte, ca un smintit?
Fug de Moarte, zice el.
Cum, fugi de Moarte? Unde-i Moartea?
laca col, In urina, la un copac.
Hai cu noi i ne-o arata,zic paclurarii; noi nu ne temem
de dansa; o taiern cu toporul.
faceti ce titi, dar eu nu rnerg!
Duceti-va,
Bun ; nu mergi? Da de frica nu stii?
$i as, luandu-1 cu sila, cu vai-nevoie se duce si le arata o
movild de bald, pusa de demult, cine stie de cine, In gaura untii
copac, care cu tirnpul, facandu-se tot mai scorburos, a facut ca
banii sa cada gramada, jo3. 51... calugirul, bucuros ca a scapat
nechelfanit, o tuleste iar la Nei nebuna spre schit.
Mai, da prost calugar!zice unul din padurari. Mare ti-i
minunea! Aici este o gramada de bani, si el, sireacul, zice ca-i
Moartea! Salbatec calugar i nauc! Zau, bre! Ti-a mai dat ochii
sa vezi o lir,rhioaie de oin as, pana acii? Sireaca Moarte, unde
a fi ea am!

Da ce mai la deal, la vale! Ce s mai judecam pe calugr!adauga altul. De am, iaca, nu ne mai trebue slujba, ea
vezi, cine stie a cui bogatie a intrat In mnile noastre!
Hai sa bern cevA, c toata ziva am muncit i cu tara de
bauturai nu ne-am udat gura!--zice al treilea.
5i atunci, iea unul un galben si pleaca In sat dupa rachiu. Dar
Diavolul, hei! stie ce face, ce lucreaza!

Until din cei doi ramasi cu imparteala banilor, ii da cu


ca rnai bine ar fi s Imparta amndoi banii, i cand va sosi
celalt, sa-1 Impuste,si pace!
GaLa!zice al doilea.
S'au inteles minunat. Dar Diavolul umbl pe la urechile tutu(1) Ion Creangd, III, p. 238 40.

www.digibuc.ro

355

ror,c si cel dus in sat fAureste un gnd ru. MergAnd dup5.


butura Incornoratului, i zise:

MAL da oare de ce n'as lu eu toti banii ? AdicAtelea de


ce nu m'as imboggi numai eu? Mai bine curnpr si niste otrav,
o arnestec cu rachiu si apoi, eu, cum nu prea beau, tovarrtsii o
-s rn creadk si as n'are s le pall ru c n'oiu gust de loc.
Si apoi, umple-ti traista de aur si argint, mi Costache. Du-te acask mnnc si bea ce poftesti, si te plimb toat ziva.
Ash! Tam vine cu rachiul
d celorlalti. Dupil ce aceia pri-mesc ulciorul, intind pustile spre el. Gata! Omul cade scldat In
Ange; apoi, II ieau In grab
ingroap lute() vgunk ca re
un cane.
$i am, ce grij aveau dect a ulciorului cu rachiu, c doar
banii nu fugeau ; aveau cnd s-i Imprteasck ziceau ei.
S'au pus pe cinste, si cum au gustat din butura ucigatoare
si dint, sbtndu-se ca pestii in vrs. N'au mai avut cnd
s Imprteascg. banii.

$i iac as, poate, cnd i dcleau sufletul, s'or fi gndind la


.cAlugrul pustnic, care fugi de Moarte, si de care ei rdeau cu
atta poft!" (1).
In afar de acestea, subiectul, rail a mai pomeni numele Mor-tii, Ii aflrn si In alte povestiri (2).
Mai de mull, se spune c Moartea lucr dup socotinta i pofta
fr a da nimnui socoteala :
,Zice cA pe timpul acela, cnd tri. Sf. Haralanzpie, er rnnia lui Dumnezeu ce fAce. Moartea. Cosi cu coasa ei cea ascutit mai pe toti oamenii din lume.
Vzand dela un timp Dumnezeu c Moartea ii face de cap,
c ea iea cu mult mai multe suflete de orn dect i-a fost dela
1nceput porunca s iea, a mnat pe Sf. Haralampie s'o princl
s." n'o lase mai mult a face ceea ce-i place.
Sf. Haralampie, supus i asculttor ca totdeauna, s'a dus, si fand ce va fi fcut, a pus Infirm pe moarte, a legat-o bine cu un
lant de fier, i astfel legatk o tine si o poart el pn in ziva
ode azi, neslobozind-o nici cnd din mn, cAci cum ar slobozi-o,
(1) Ion Creangd, VII, p. 181 3.
(2) Calendarul revistei Ion Creangii pe anul 1912, p. 133
wminesc pentru popor, VI, p. 707 9.

www.digibuc.ro

5. Neamul ro-

356

Indat ar cosi cu coasa sa, pe care o poart totdeauna la sine,


pe toti oamenii, ci el o sloboade numai atunci cnd Ii spuneDumnezeu, i numai la acei oumeni pe cari ii voeste Dumnezeu,
sau cari, prin purtarea lor cea rea, 1'1 supr din cale afar, att
pe Dumnezeu, ct i pe dnsul.
Ornul acela Ins, care nu-I supr. prea tare pe Dumnezeu,
precum pe Sf. Haralampie, treste cu mult mai mult dect
ceilalti oameni, pentru c Sf. Haralampie ii incunjur cu Moartea" (1).

0 clan.' a luat sufletul unui fin al lui Dumnezeu :


avut Dumnezeu un fin
er fric de Moarte. El a fcut
un tron de piatr si s'a bgat acolo, s nu-1 gseasc. Moarte&
Ii duceh nevasta de mincare acolo, cnd i cnd.
Moartea, ce numai i-a mirosit si I-a gsit. S'a dus la el, zicnd
c e Durnnezeu si a strigat:
M, fine; m! la iesi afar !
El a descuiat usa si a iesit. Samodiva 1-a luat i pe ici i-a fost
drumul; s'a dus la Dumnezeu In cer cu el.
Dumnezeu I-a cunoscut c e finul su :
Ce, aoleo, Asta e finu-meu!
Nu stiu, c abi il scoseiu, zice Samodiva ; er incurcat Intr'o piatr In prnnt !
A mnat-o s-i aduc sufletul indrt. S i-a fost fric s mai
vie !" (2).

Astfel, supus poruncitor lui Dumnezeu sau Sf. Haralambe (3),


Moartea a lui Dumnezeu,
Culege si bun, si rdu,
(1) Marian, Siirbizlorile, II, p. 22.

(7) $t. St. Tutescu, Taina duda, p. 68.


(3) $ezdtoarea, 111, p. 114 : ,,De nimeni n'are fricd Moartea ca de Sf. Hara-

lampie. El e mai marele ei si acolo unde Sfntul Ii porunceste sa nu se duck


ea-1 ascultd, cad val i amar de ea, de nu face pe voia Sfantului. Cilnd Moartea nu ascult de el, Sfntul o pune la pedeapsd i o calcd in picioare. Moartea nu vine fall pricind la om ; chiar i cei ce se blued' si se spinzurd, cum
cei ce mor grabnic, incd trebue sd fi avut vreo pricind, ca s le vie Moartea
Nunt fArd minciund,
Si moarte fArd pricind,

nu se poate".

www.digibuc.ro

357

necrutnd pe nimeni, nenpastuind pe nimeni. Cnd cAte odata


ornul crede ca Moartea 1-a cercat i totu$ nu moare, s. se $tie
cA nu Moartea 1-a incoltit. nCnd are omul zile, nu moare", chiar
.daca Moartea Ii da trcoale
nUn mocan,spune o povestire,-1$i avea turmele la munte
sus... $i nu-i mergeh de loc bine mocanului cu oi, c azi ii pieri un
nici urma de hoti,mni II pieri o
nici
urrn de lup,poimni i se imbolnaviau zece i muriau pn
seara, si pricina nu er chip s'o afle.
Intr'o zi, sttea el a$A, ostenit ingindurat lnga tArla, $i aude
f$-f$ printre frunzele pdurii. 5 salbatciune nu er,
pentru ca fiarele nu au a$ de mare indrsneala, i nici mers de
om nu el-A, pentru ca poteca nu er pe acolo. Trziu tocmai,
-iata crngile bradului ca se dau inlaturi i chipul cel urit al
Morgi iesa la lumina.
numal os,
Eu, Moartea n'am vazut-o, dar imi inchipuiu
atta, cu coasa In spinare, $i atta.
$i Moartea, facuta, sare repede gardul tarcului, la oi, apuc un
miel $i intr cu dnsul in padure.
Mocanui, ca ori $i care orn in locul lui. Intiu, ramne de
lemn, iar mai pe urm, socotind ca-i tot una pentru dnsul, in

saracia lui cea lucie, i iea inima In dinti, $i pas cu pas dura
Aloarte.

Mergea Moartea, mergeh.

$i

el

dup dnsa Meet; o croi

Moartea cumv la fuel, sburh i mocanul dupa dnsa. $1 hai-hai,


ajung i ei, a$h, pe la miezul noptii, intr'o gura de prp asti e.

Moartea st o clipa pe mal, se uit inapoi, i face Oat $i sare


in gura prapastiei ; mocanul sta $i el o clipa, se uita In jos, i$i
face vat $i sare $i el In gura prapastiei.
$i ajung amndoi la fund. Moartea er teafr, pentru ca erh.
fr moarte, $i mocanul, viu, nevatmat, pentru ca nu-i sta scris
sa moara in prapastie.
$i de-acolo, alta fugreall prin fundurile prptioase ale intunerecului, pna cnd Moartea isbe$te cu oasele mnios in lespede de piatra i intr Inluntru. Mocanul pune umrul, se umfla In piept, intepene$te picioarele, i cand a icnit odata, stana
de piatra s'a dat peste cap, $i bietul necajit se pomene$te In
Mortii.

www.digibuc.ro

358

...Salasul Mortii din fundul paintintului este intunecos i rece,


nurnai peretele de catre sfintit e plin cu fclurite lurnanari
candele. Acestea-s vietile oanienilor pmtinteni. Cele de aur si

argint sunt ale fericitilor; cele de coaja de brad sunt ale saracilor; cele necurate sunt ale necuratilor ; cele pline sunt ale celor
cu vieata indelungata, iar cele deserte arata sfArsitul celor ale carora sunt.

Se apropie mocanul si le petrece din ochi pe rand, le numar


pe tri si sate si tocmai Intr'un trziu gaseste si candela lui, tainuita inteun colt. Se uita si vede ca-i plina, se intoarce i striga
Moartea, si Moartea vine pe data. li porunceste mocanul s'o citrate, i Moartea face dup porunca ; se intoarce mocanul catre
Moarte si-i arat pumnul, i Moartea Incep s tretnure. Iar cnd
a 'fflratat-o de furca pieptului si-a trantit-o de doua ori in pamnt, Moartea a ramas in genunchi i s'a rugat mocanului
ierte. I-a dat apoi mielul inapoi, i-a dat galbeni ca sa-si rscumpere atatia ani de neajunsuri, i-a sarutat poala saricii i vrful opincii, i mocanul a iesit din salas, a sburat afar:A din prpastie
si de acolo in muntele cu oitele lui.
De atunci, inahnire n'a mai avut, pagube n'a mai Indurat, si
toate i-au mers in plin" (1).
Alte ori Moartea, In aceste imprejurari, se vede insotita de
Cianui

Era pe vremea cnd... umbla pe pacatosul ista de pamnt


Holera si Moarte si Cium i toate.
lata ca inteo zi de primazara se Intalnesc pe la miezul noptii
Intr'un tintiritn, Moartea, Ciuma i Holera si se ieau la cioanda, ca
ciobanul din marginea satului, cu oi mndre si miei grasi, gras
voinic si el cat un brad, nu vrea (2) sa le deie cte un miel
gras de pomana.
Porneste la el intiliu Holera, care se Min c i-a face ea pe
fel ciobanului, i trebue sa-i deie mielul cel mai bun. Ajunge la
cioban:

Ce vrei dumneata dela mine,zise ciobanul catre baba


ce venise la el, urIta ca Moartea i cu niste ochi ca de Holera..
Eu is Holera ; am venit sa-mi dai mielul cel mai gras, c'apoi cu mine ti-i In Card !
(1) Culegere din coin. Tepu, jud. Tecuciu.

(2) In text : In loc de au vrea", este mare'.

www.digibuc.ro

359

Nu m tem de Ho ler, c'am s minnc ustarolu ;i bucate


chiprate!
s'a dus Holera, Dracului. Holera n'a mai avut ce hce si s'a
dus pe munti si pe pustii, si cnd s'a intlnit cu .surorile ei,
Ciuma si Moartea, le-a spus patania si s'a cam mai dus.

Las'd. m duc eu, zise Ciuma ctre Moarte; s vezi cum


am s5.-i viu de hac!
Intr'o zi, pe la amiaz, laca soseste la stana cioanului o urlciune de baba% de nu s'a mai vzut de cnd lumea as. slutenie.
Ce vrei, babo ? Ii zise ciobanul.
Am venit s-mi dai mielul cel gras din turm, c'apoi cit
mire ti-i In Card!
Da cine esti dumneata, de poruncesti ca lute() cas pustie?
Nu vezi ca eu is stapiln aici?
Eu is Ciutna, si de nu-mi dai ce-ti cer, ata a ti-i leacul
De ciumrt nu-mi pas nici atftt ca de Holer ; am s dan foc
la toate gunoaiele, am s sed in fum, i las' de mi-i pute ). face
ceva !

Ciuma, cnd a auzit ask s'a dus la Moarte intr'un suflet si i-a
spus toat piliarania cu ciobanul.
Las' ca m due eu,zise Moartea cu mndrie. Dacrt nici
mie nu mi s'o inchina si nu mi-o da mielul cel gras, apoi o implineste !

Ciobanul ospt. Numai ce iaca vine la dinsul o dihanie nui c'o coaset in mn.
One esti i ce cauti la mine?
Eu is Moartea! Am venit la tine sa-ti cer un miel gras;
si de nu mi-1 dai, pregAteste-te s vii dup mine.
Ti-I dau, ti-I dau cu toat inima, i meig si cu dumneata
s ti-I duc acas.
Ciobanul iea un miel gras si se duce s-I duca Mortii acac.
Casa Mortii era foarte mare si c'o multime de cuie in cari erau atarnate cate un ghem: uncle mari, altele mijlocii si unele de
mai oase,

tot mici.

Ce-s acestea?intreb ciobanul pe Moarte.


Acestea sunt gizemele ea find viefii fietyirai om; cind s'a
mntuit firul, traiul omului s'a situ-sit i eu rn duc de-i ieau sufletul.

www.digibuc.ro

360

$i care-i ghemul vietii mele?--Intrehrt ciobanul pe Moarte.


Aista!

Ghemul vietii ciobanului era foate mare. Ciind l-a vAzul el asA,

stiind cA alai are zile de trait, a luat mielul in brate si-a spus
Mortii:
Dac mai am zile de trit, lasA mielul la mine, c am fe-

meie si copii4 si le trebue demncare, c mie nu-mi aduce nimeni de poman, i trebue sA muncesc ca sA le astup gurile!
$i s'a dus acasA.
Ho lera, Ciuma i Moartea s'au indrricit de ciudA cA le-a pAcrtlit ciobanul" (1).
Aceast povestire moldoveneasc se aude i prin Oltenia, unde
se 5pune cA ciobanul plecat dupA Moarte, ca s-i ducA oile cele
grase, a vzut fiicliile vietilor omenesti (2).
NeindurAtoare i neiertAtoare, Moartea ica pe cel ce trebue sit
moarA. In aceastil privintA avem cunoscutele cntece ale voinicu-

lui care, fiind Intlnit de Moarte,ca mai sus, de CiumA,nu-1


IngAdue nici sA-si vesteasa mania prin rvas, cu toate c ii fAgAdueste o multime de lucruri. Ace las lucru se InttimplA chiar si
cu un fin al ei; dupii. cum se vede din urrnAtoarea povestire:
nEr un om srac, sArac i ave o spuzA de copii. Incoteo apuck tot de sArAcie aveA parte. De aceea, ce se gindeste intr'o zi?
Mal, se vede treaba c numai nasul copiilor mi-a adus nenorocul in casA. la sA-1 mai schimb, sA caut altul!
$i dupA ce zice astei, nu trece mult si nevasta ii mai naste un
copil. PleacA deci sracul

facA cumAtru nou.

Merge si merge la drum cu pruncul In brate prin sate, prin


orase, pe dealuri i pe vAi, cAutand, doar o Mtn-1i pentru fiul
sAu un nas mai de Doamne-ajutA. Cu cine se tut:A lni Ins, tot
nu se impogodia.
DupA vreo trei zile, se IntAlneste c'o femeie.
Buna ziva!
Multumim, omule! Ce cauti?
Caut pe cinev sA-1 pun nas la copilui Asta!
Pune-m pe mine.
(1) Ion Creanga, IV, p. 76 7.
(2) Ibidem, V, p. 44 5. Cf. C. Rdulescu-Codin, Ingerul Ramat: lul, p. 123'

www.digibuc.ro

361

NI cine eti?
Cum, nu m cun4i? Sunt Dreptatea.
AO? Nu te puiu, Dreptate, cA nu e0 dreapt cu toti.
0 lasd i merge mai departe. Dui- alte trei zile, se IntAlnete
cu alt femeie.
Pune-m pe mine, omule, na; s ti-I botez
crim!

s ne cus-

Dumneata cine e0?


Moartea.
Bine, dar. Pe dumneata te puiu, c' eti dreapt.

Leal

de-a

rndul, i pe bogat, i pe srac, i pe lAtran, i pe tinr, i pe


Imprat, i pe cioban.
Si a botezat Moartea copilul sracului, de au fcut apoi cumetrie i zaiafet mare.

Acit, fiind c qti srac lipit,zice inteo zi Moartea catre


-cum.tru-stu, sa-ti dau un dar in lume, s te imbogAteti.

Ce dar?
la, sa te faci doftor; s'al vindeci lumea...

Cum a0, c eu nu tiu carte.


Nu face nimic. Iti dau eu stida asta. La care bolnav tri-i
vedeA la cap, uitndu-te prin sticl, s-i spui c'd moare; la care
nu ma-i vedea, ori m.-i vede la picioare, s-i dai doftorli din
stickl, c se indrepteaz.

A luat sracul sticla i a fcut dup cum l-a povtuit cumrttra-sa.

La inceput, mergeh pe drum i strig: ndoftor bun! doftor


bun!". Oamenii cu psuri,cl cine n'are,il chemau in cas, i
a, a vindecat sracul mult lume. Pe urm s'a dus vestea despre mqteugul lui, ba s'a fcut i bogat, de n'ave pereche.
and mai imlAtrni o leac, mai veni Moartea pe la cum:Atru-su, i dup ce osptar impreun, apucar amndoi cumetrii

s se plimbe o leac pe o vale in jos.


Acolo omul vede nite lumneiri aprinse, inteo poienit; unele
mai mari, altele mai mici.

Ce e acolo, na0?
Zile le oamenilor. Care are lumnarea mai mare, trAete mai
mult.

AO? Mare minune!

www.digibuc.ro

362

In mijloc era o lumanare mai mare, rAsili itA din celelalte.

Lurnanarea din mijloc a cui e, nap ?


A fiului,copilul tAu pe care 1-am botezat eu.
Dar aia care abia licAreste,muculetul Ala pe sfarsite, aI
cui e?
A ta. D fuga acas5, cumetre, primineste-te, impArtAseste-te
cA azi Ili ieau viata.

A, nap! PAcatlzise spei iat omul si incepand a plange.


Fie-ti mil! Mai lungeste-mi vieata! Mai rupe dela copil!
Nu se poate, fine! Nu m'ai ales tu cea mai dreapt5.?
Si abia 1 a asteptat de s'a dichesit omul, i cumAtra Moarte
nu i-a mai cAutat. I-a luat vicata chiar in ziva aceea!" (1).
AceastA. pcvetire musceleanA se aude si prin Moldova (2).
Povestirei, de altfel, o intalnim si la Francezi, aproape Intocrnai (3).

OdatA, se spune, trecand peste poruncile lui Dumnezeu cau ale


Sfintului Haralambie, care o cl-mueste, Moartea a vrut sa crute
o femeie.
Iata povestirea rnacedo-romanA:

uMoartea,flarlu, adied Charon,Inainte nu era surdA, cum


e te acuma, dar intr'o zi o trimise Dumnezeu sA iea sufletul
neveste, frurnoasA de tot. La capul nenorocitei neveste plangea o mAtus, cAci nevasta nAscit doi bAieti, i despre barbatul
ei sosl stirea cA
Cand infra Moartea i vAz nenorocirea ce se face, i-a fost asa.

de mult mila, c nu cutezA sA-i bage eugtal i sA-i iea sufletul,


ci se Intoarse din nou la Dumnezeu.
Acesta, firdat ce o vAzir, ii zise:
Unde-i nevasta ?

Doamne,grAi Moartea, latA si iatA ce se petrece. Biata de


nevastA, ducandu-rnA sl-i ieau sufletul, nAsc doi bAieti. Pe de
altA parte fi sosi stirea cA bArbatul sAu, In strAinAtate, unde era,
dete ortul popii. In casA, sArAcie as de multA, In cat, cu sacul
(1) C. Rad ulescu-Codin, ingend romaidui, p. 119 21.
(2) I. S. Ionescu, Povesti, anecdote, . a., 14 1905, p. 60 3.
(3) Revue des traditions populaires, X, p. 594 si XIII, p: 664. Cf. F. M. Luzel, Lgendes chrtienes de la Basse-Bretagne, I, Paris 1882, p. 262 si Archivio,
per lo studio delle tradizioni popolari, IV, p. 422 32.

www.digibuc.ro

363

s cauti s o arunci afara si tot nu se arund. Rude si oameni


de aproape nu are pe nimeni, afara de o mtusl, i aceea batrn i saracti, 'Meat n'are pentru dansa ce mind, nu s dea
s ajute i pe altul. Dac i-as fi luat sufletul bietei neveste, glidiiu: cine va Ingriji de pruncii cari vor rAmanea dupti dansa!
Dumnezeu incrunta din sprincene odata, se posomorl si i
porunci Mortii sa se afunde In mare si sa-i aduca de acolo o
stanc mare cat o casa.
Moartea sbur dinteodit, se afund in mare, tranti stanca pe
umr, si pan s te freci la ochi, iatA-o In fata lui Dumnezeu.
Despic'o!

ordonA Dumnezeu.

Si cnd o despicti, ce sa gaseasd inauntru ? Doua fiinti, doi


viermi, cari se miscau vii inuntru.
Cine Ingrijeste de fiintile acestea? Intreaba Dumnezeu.
Tu, Doamne,grAl Moartea.
DacA eu, si nu altul,relu Dumnezeu,
ce te amesteci
ca s intrebi si vrei sa afli ce nu-i menit sa stie alrul afir de
mine ?

Drept e, Doamne! grl Moartea.


Atunci Durnnezeu o fc surd)." i o trimise s iea sufietuf
nevestii, i apoi o conchinn smi trAiascA pe pinfint, pAn ii va_
veni mintea.
Pe pAinnt, Moartea intr la o manstire, tria acolo si se
ruga zi i noapte la Durnnezeu ca s'o ierte si s se suie iartis
la cer.
Dupd ce trecur treizeci de ani din ceasul de cand Moartea
tri la mnstire, as cuin nu doria, intr'o zi btaretul o trirnise

In oras, s aducA cine stie ce. Pe dud se ducea, ce s vada ?


In targ, toat. lumea be da la o parte ca sti tread arhiereul,
toti sedeau, se Inchinau i ctiptau binecuvntarea.
IntrebAnd i pe unul i pe altul, Moartea, care vede si nu aafl cmi acel arhiereu nu este altul decat unul din pruncii
nenorocitei neveste, moart la nastere.
Rase atunci, i zise:
Mare ti-i slava, Doamne !
La Intoarcere, spre mnstire, ce s vad? Lumea toat iesise
sA trimeat pe cel mai vestit om din acel loc, la imprat, ca sA fie mn dreaptti.

www.digibuc.ro

364

Din unul, din altul, Moartea afl ca omul acela nu-i altul decilt fratele arhiereului.
Rase iaras si zise:
Mare ti-i slava, Doamne !

Dumnezeu o chiam atunci pentru a doua oara si-i zise:


Ei, ce vazusi cat sezusi pe painant ? Prinsesi tninte ?
Doamne, mare ti-i slava! gral Moartea.
Lui Dumnezeu Ii fu milli de Moarte, o iart si o baga iaras in
slujba, dar spre pedeaosa, ca sa nu se Insele si alt data, de a
lace ce fac treizeci de ani inainte, o lasa surda.
De asta, omul nu trebue sa se plnga nici odata de ce-i trimite Dumnezeu, ca ce-i trimite, pentru binele lui Ii trimite. Astfel, de cei doi prunci, dup ce ramasera orfani, auzind un orn
bogat, dar fra copii, ii lua de suflet, si-i cresc !Ana ajunsera
mad si vestiti peste tot pmntul astfel cum n'ar fi ajuns nici odata, daca le tri parintii, cari, sa fi vrut s-i invete si sa-i procopseasca, si nu ar fi putut" (1).
Povestirea aceasta o aflam si in Bucovina:
',Pe Moarte, zice &A odata Dumnezeu a trimis-o la o femeie
cu opt copii; patru sedeau de o parte si patru de alta parte si
pllingeau.

Mortii i-a fost jale, si s'a dus la Dumnezeu sa spuie ca nu


s'a Indurat sa-i iea sufletul; ce vor face copilasii?
Atunci Dumnezeu i-a spus :
Vezi piatra ceea?

Acolo jos era o piatra cat un ou, si pe ea niste gazute.


Vezi gzutile astea ? i de acestea port grija eu. Du-te
Inapoi la femeie si o iea!
Moartea s'a dus si 1-a luat sufletul iar din copii au luat oamenii, cari erau gospodari mai buni, cate unul, i-au crescut si
i-au facut oameni" (2).

0 variant o avem din jud. Tutova; ea se spune tuturor, cnd


cinev vrea sa incredinteze ea' ,Dumnezeu poart grija de fiecare" :

(1) P. Papallagi. Din literatura popularli a Arondinilor, Bucureti 1900, p.

806-9.
(2) Voronca, op. cit., p. 622.

www.digibuc.ro

365

Era odat o femeie saraca s tare necajita. Pe de-asupra tuturor necazurilor, Dumnezeu Ii mai dete i doi copii gemeni, tare
frumusei. Munci curn putek saraca, de-si creste betii. Cnd Ii
vede ask cuminciori, uit toate necazurile i se umple inima
de bucurie. La cte nu se gandia sufletul ei de mama, cnd or
fi bieii mari ?
Dar intr'o zi, Dumnezeu cheama pe Moarte la el
dete porunca sa iea sufletul mamei i sa lase pe baieti fr mama.
Moartea yea Cnd vaz Ins pe mama dormind cu fata tn
sus si pe copii sugnd unul de-o parte si altul de alta, i se fac mul i ei de dnsii si se duce dela femeie.
Peste ctevA zile Dumnezeu cauta In raiu sufletul femeii
nu-1 gaseste. Repede pofteste pe Moarte la sfintia sa
IntreaIA' de ce nu i-a ascultat porunca ?
Mi-a fost mil, Bunule, de copii, caci femeia dormia
copilaii sugeau la ma-sa : unul de-o parte si altul de alta parte..
Cine va mai Ingriji de ei, de va muri maica lor ?
Dumnezeu porunci Mortii sa se duel la mare si s-i aduca
un bolovan. Moartea Indeplini voia Ziditorului.
Crapa piatra in doua i vezi ce-i acolo ?
Moartea crapa bolovanul drept In dou, In mijlocul caruia gasi doi viermisori.

Cine Ingrijeste de acestia ?Intreaba Stapnitorul lumii pe


Moarte ?
Bunatatea sfintiei tale!

Du-te dar de f cum ti-am poruncit, si cel ce Ingrijeste de


viermii din piatr, va ave grij si de acei doi copii (1).
In variantele acelor povestiri, intlnim de multe ori pe Arhanglzelal Mihail (2), pe Sfntal Arhanghel sau pe Inger, cari iea In
locul Mortii, sufletul oamenilor, cum am si pomenit In alta parte, iar alte ori, Arhanghelul Mihail este Insotit de Moarte, care,
prin Bucovina, se crede el este cea fr mila. Sf Arhanghel intotdeauna zice:
Sa-1 mai lasam un ceas, doua!

Si numai dupa acest rstimp i se taie omului capul (3).


(1) impArt. de d-1 M. Lupescu, com. Zorleni.
(2) T. Pamfile, Sdrbdtorile de toammi, p. 77
(3) Ibidem, p. 95.

urm.

www.digibuc.ro

366

Incheiu aceste sire cu urmtitoarea povestire In care se arata


cum unul a cautat s pacaleasca Mcartea:
un boier sgArcit, Imbolntivindu-se odatti, se trezi cu
.Moartea la capattnu.

M. rog, Moarte,se ruga sgrcitul, mai lasa-mti trei ani,


ca sti ma grijesc i eu ca tot crestinul, sa-mi dan de pomana,
sa-mi fac vreo fnttma, ca nu mi-am dat nimica, si slava Domnului, cd am de unde i cu ce!
La aceste vorbe, Moartea se Indura si-1 lasa cu vieatti. S'a In-

i ce credeti a a facut ? Poate c cele

stintitosat sgArcitul acela

fgtiduite... Ti-ai gsit! El, mai tttica, cauta pietrarii cei mai
mesteri si mai iscusiti din lume i i puse sa-i faca o casa de
piatrti, cu usa de piatr, i geamuri groase de cristal, apoi bliga
infinaruri i buturi de toata mna, si and se apropiara cei
trei ani, se baga acolo. Si petreceh far grija, neptisndu-i de

Jvloarte. Cum state el acolo cu tigara In gur, numai iaca si


.Moartea cu coasa de-a spinarea inaintea lui.
Cnd o vazit sgrcitul, abih puteh.
:
Da si aici ai venit?
Ti-ai dat de pomana ?
ii zise Moartea. Te-ai grijit, ti-ai
facut fntan, cum ai ftigaduit acum trei ani?
sercitul.
Hai si-ti vei da samti inaintea lui Dumnezeu, dela care am
poruncti s-ti ieau sufletul !

Si-I gtisira pe boier teapan, pe scaun, cu tigara'n gur, In casa


lui de piatra (1).
(1) Ion Creangd, III, 303-4.

www.digibuc.ro

CATELUL PAMANTULUI.
Denumiri. Credinti marunte. Tneul pmntului i zidirea

Cdtelul peindintului, Cne le ptimntalui (1), Tncul sau Tinctil


pundintului, Orivan sau Orbtele peuneintului (2) este o vietate,
se pare astimanatoare cnelui, daca nu chiar un cane, care traes-

te in fundul pamntului, departe de sate, deci de locurile pe


unde se fac fntni.
ate odata iesa noaptea pe fata lurnii, i prin latraturile lui,
daca nu si prin muscatura, cauta s inspaimnte ori sa vatarne
pe drumetii rtaciti, cind intunerecul este mai greu.
Sunt oameni cari povestesc c 1-au vazut, ca. 1-au auzit ; altii
spun Ca chiar 11 aud latrnd in fundul pamntului, daca pun urechea la pamnt.
Eminescu, dup aceste credinti, scrie in llStrigoii":
In numele Sfantului,
Taci s'auzi cum latrd
CMelul pdrnntului

Sub crucea de piatr!

Cel mai mare neajuns ins, 11 pricinuesc aceste fiinti necurate


celor de curnd morti si Ingropati, carora, prin latrtura lor, cauta sa le turbure somnul sau sa-i mnnce. Pentru aceasta prin
unele parti din Transilvania, dupa inmormntare, merg douatrei neamuri la mormint, Il stropesc cu apa, il tamiaza i fac
15 matanii, in timp ce toiagul arde, pentru ca mortul sa nu fie
latrat de Catelul pamntului (3).
(1) Drum drept, X, D. 250. Strigiltul lui Stefan Gheorgbe-Vodd, Care Domnul muntean, privitor la primejdia Pasii de Silistra, care ameninth cu oaste de
10.000: ,,Iar de Pasa, mai putind grijd ne-ar fi, c Inaintea Paii, pare-mi-se c
n'am dosi. Mai bine sii ne maiince &nil pdmantulni nostril, dealt pre alte locurt strdine sd izidim !"
(2) Convorbiri literare, XLIV, p. 508.
(3) Marian, Inmornuintarea, p. 155-6 si 246.

www.digibuc.ro

:368

Prin jud. Tutova se crede c trei zile i trei nopti de,a randul, cat st mortul la Inceput In groapa, vine la el Tincul prnntalui i-1 Intreba:
Ce-ai venit peste mine ?
Mortul Ii raspuride :
Am sa-ti pltesc!
Dar Tincul pamntului nu-1 slbeste, si trei zile
tot 11 cihaeste
trage de nas. A treia zi el zice :

trei nopti

Plateste-mi !

*i mortul, de are un ban In mn, ii plteste; de nu, i se roade


nasul, de merge omul slut la judecata de apoi.
Cele de mai sus, Tincul parnantului 11 Intreaba pe orn numai
noaptea (1).

Cei vechi credau In Gerber, pe care multe popoare II au si


astazi sub alte forme si nurniri (2).
Incheiu acest capitol cu urmatoarea povestire cosmogonica, fari a Incredint c Tncul pmntului, despre care se vorbeste, este cel despre care am vorbit Ana aici.
Zice ea Dumnezeu, cnd a urzit lumea, a urzit prea mult
nu Incapea sub cer. Ce sa fac, ce sa dreag? tea i trimite albina sa ispiteasca Tncul prnntulai.
Albina a mers la Tncul parnntului, dar acesta n'a voit
spuie; zice :
Daca-i Dumnezeu, las c stie singur ce s facd !
Albina, cuminte, nu s'a dus, ci s'a ascuns HMO poarta lui.
Tncul pamntuluil creziind c-i singur, zice nla sine":
Hm !

El ma Intreaba pe mine ce sa faca. Da de ce nu

strange parnantul In mn tot, ea' s'ar face ici dealuri, colo vai
ar Incape!
Albina, cum a auzit, a sburat la Dumnezeu si i-a spus. Dumnezeu pentru lucrul acesta a blagosiovit-o ca s faca miere
oamenii sa mnnce. *i de aceea e albina buna la Dumnezeu (3).
(1) Ion Creangd, V, p. 177--8.
(2) Cf. G. CeauFanu, op. cll., p. 146 i urm.
(3) T. Painfile, Poyestea lumii de demult, p. 29.

www.digibuc.ro

ADAOSE.
Invltura pe scurt in potriva a multor rele inchipuiri, carii
nestiind, fac uunii din crestini, i dovediri de unde sa trag acele
rele si ce inchipuesc (1).

Stim bine ea' fieste cruia adivrat crestin urt le este si cu


cuvntul a pomeni de idoli sau de diiavol, dar Inc As sa-i cinste[a]sc sau sa cre[a]za
sau macar sa urmezi obiceiurilor Inchintorilor de idoli. De aciasta stiinda dar noi, nu voim
mai mult a zice sau a pomeni, atta de uratul i urgie ce-au avut si are adic Dumnzu asupra diiavolului si a idolilor, cat
si asupra celor ce s'au Inchinat i s Inchina lor, si de munca
ce le sta gtit. Si nu zicem noi aciasta pentru toti cee ce s'au
inchinat lor, caci la Inceputul pravoslavnicii crediintii noastre,
pana au fost H[ristojs cu trupul pre pmnt i dupa a sa slavita Innltare prin propoveduire[a] apostolilor si mai Inco[a]ce a
altuturor sfinti parinti, cei mai multi ce au venit la credint, au
fost din Inchinatorii de idoli i acum sufletele lor sint In maim
lui Dumnazau, ce aciasta zicem numai pentru cei ce necrezind
adevrul, au murit In ratacire lor i pentru cei ce i crezind,
provoslavnici numindu-s, fac unele din cele ce fac inchinatorii
de idoli, care anume sint aceste :
CAP. 1
Dumnazaii limbilor elinesti er foarte multi dintre care unul
er anume Perun, carile se numi dumnazaul focului, ca si In
(1) Academia roman, Ms. no. 34, p. 107 16 v. E o prelucrare dup Istoriia Rosilor, capitolul De idoli; Ci. Gaster, Clirestomage ronuind, vol. 1, 1911
p. XL1V ; textul, vol. II, p. 50-3.Copie, Manuscrittul no. 474, dela Acade:
mia RomAna, p. 36 v-38 v'
T. Pamfile, Miklogie, 1.

24.

www.digibuc.ro

370

mna lui tin o piiatr scump, care piiatr, dup felul ei, lurnin
ca jeratecul. Inc si foc de apurure ard innaintea lui iar
ntorii lui fc focuri si s petrec peste clnsle, inchipuindri adeck' cum c. s'ar da singuri pre sine jertv acelu[i] idol Perum.
Ace les inchipuiri fac i unii din crestini pn in zioa de astz,
adec focuri cu bJii in zioa de Joi-mari si s'. petrec peste dn&Ale, ins nestiind ce inchipuesc (1).
CAP. 2

Alt idol ell ce[-i] zic Lado. Pre acesta Il av durnnezul


vesliilor si a bunei norociri. Acestue ii aduc jertve cei ce av
a face nunti i vestli, prndu-li-s .
cu agiutoriul lui Lado
4 vor cstiga veselie frumoas si vieat cu dragoste. Asemene
aciasta o cnt crestinii ce-s la nunti. Pentru aceia dar s cade tot crestinul s s fere[a]scil de aceste, ca Sil nu fie pedepsit
de mniia lui Dumnzu (2).
(1) Istorlia Rosilor, dupa Gaster, op. cit., 1, p. 50-1 : NM au ridicat un idol mai mare anume Perun, dumnezaul tunetului, al fulgerului si al norilor celor de ploae Intr'un. deala nnalt, langa riul Buriul, dupa asamInarea crnului
Trupul lui era varsatu de argintii, urechile de aur, picioarele de fier, i in miini tine o piatra aseamene ca piatra trsnetuluT, cu robinuri si cu aifrax [ce iaste piiatra In chipul foculuil inpodobita, si innaintea lui p[u]rurea ardea
Iara de sa. Intimpla pentru nepurtarea de grije a jirtvitoriului s. sil stinga focul, atuncea pentru aceaia pre jirtvitoriul acela ca pre un vrajmas al dlujmnezilului sau cu moarte il pedepsiia".
Textul insira apoi :
doilca idol al fost Volos, dumnezaul dobitoacelor.
Al treilea : Pozvizdil, pre carele unii it chiem Polivint, altii Vihor, mrttirisindu-1 pre dinsul a fi duninezaul vazduhului, al vremii bune si al vremii
reale".

Despre cultul lui Perun, cf. L. Leger, La Mithologie slave, Paris 1901, p.
8, unde se citeazi. un pasaj din lucrarea lui Quagnini, italian poloniza, intitulata Sarmatiae europaeae descriptio, publican in 1578, foarte asamanator cu
textul romanesc de mai sus: ,,In aceast parte se ridia odat idolul lui Peru* acolo uncle astazi este mnstirea lui Perunii, numit astfel dup5. numele
acelui idol. El er adorat de Novgorodieni. Represent un om tinnd In mni
o piatra de foc, asemintoare cu trsnetul, cci cuvntul perimii, la Rusi si PoJonezi
trilsnet. In cinstea acestui idol ardea un foc de lemn de stejar,
ziva i noaptea; dad. acest foc se stInge prin negrija slujitorilor Insatcinati
privigheze, erau osanditi, fail milk cu moartea".
(2) Ictoriia Rosilor, loc. cit., p. 51, dup textul de mai sus: ,,A1 patridea
dol lerAl Lado, si pre acela 11 avea duninezul nuntilor si a toatii norocirea,.
54

www.digibuc.ro

371

CAP. 3.

Mai jertfue unii dintru acei inchinAtori de idoli i apelor, adec[] bltilor [si] izvo[a]illor, numindu-le si pe .acele dumnezi.
De unde et- apa aproape, ei s'aduna o dat. inteun an si merg
.de-s[] arunc unii pre altii in ap, iar unde er apa departe, is
turna ap pe dnsii unii altora. Aciasta acum si la unii crestini
-vedern fcndu-s, adeed a doazi dup Pasti, numindu-s[] trasul In vale, dintru care tras in vale, prin Indemnare diiavolului,
s fac multe sfzi, glcev[i] si bti (1).
CAP. 4.

Alti ari alt dumnezu ce-i zice Coleda. Care ei adunndu-s[]


la praznicile i zborurile lor cele idoleti, cruit ludnd pre acel

idol Coleda, pomenindu-i de multe ori numele lui. $i aciasta o


videm c s tine la unii crestini i pn astz, c priimesc pre
aduce lui jirtve ceia ce s. gtiia s. si. insoare, sorotind c cu ajutoriul lui
Lodo, nunt bunk' si vieat drgastoasa vor dobindi. i aciasti mscriciune de

la slujitorii idolilor celor didemult s'au tras, carii pre unii din idoli, Leliia
Poleliia Ii chiema, a crora urtul de durnnezeu nutne i pan astzi pnn oare
-care laturi, prin adunari i prin jocuri cIntind : Lelio, Lelio, Polelio, precurn
la noi zic : 1.elio, Lelio, it chiam. Asijderea si pre muma lui Lelea si a lui
Polelia: Lada o cnt anume : Lado, Lado.
aciast inseldciune veachie dievoleasc a acestui idol tragIndu-s, la veseliile ceale de nunt in mImi plesnind si
in masa btind, cintd. De care pravoslavnicului crestin in totil chipul i sa cade
s pzeascri, ca sl nu faca inarItarea pedeapsii lui D[ulmnezeu pre dinsul".
Dimitrie Cantemir pomeneste, in sama prostimii" din Moldova, intre Awnnezeirile necunoscute i duhluitoare de idoli" pe Lado si Mano, al cdror nume
le cantit mai ales la nunt, i pentru aceea se vede el se inteleg a fi Venera
i Cupidon".
In afar de un antec din colectia lui Alexandri, care incepe :
Frunzd verde Idcrimioar,

Lado, lado, sorioar


Du-te 'n bailie de mireas.
La brbatul tau acas...,
pomenirea unui Lado n'o mai Intalnim. Hasdeu Il pune in chestionarul slat,
,dar capt un rrtspuns ca acesta : nLada la nunti se cant a doua zi dup cu-nunie, adicri Luni. Cantarea aceasta se face ldzii, ins se atribue
(1) Ibidem, p. 52, dupa ce trece peste A cincifea idol, Cupalo...", sub titlul
,,De udarea cu apd la Pasti" :
Oare cafii dih frri de legile ceale de demult, pentru inmultirea roadelor pitaducea jirtve izvoarelor i iazerilor, bard uneori si pre oameni afun4a

www.digibuc.ro

372

zioa Naterii lui H[ristols de le cnt Tigani numindu-s colindtorn i MCA.' mai priimesc la casle lor turca sau prezae, (sic) avnd.

cu sine i mscrici ghidu, caril[e] schimbndu- fata sa c dupa chipul lui DumnAzu zidit, cu gura zice cuvinte urte, scrnave, iar cu trupul face chipuri grozave i spurcate, atta ct
pre cei fr de minte o[a]meni bucurndu, iar pe cei MCA derutate copii spriindu (1).
CAP. 5.

In cetate Sodostal, apro[alpe de apa Istrului, In vremele inchintorilor de idoli s afl un idol anume Cronu, adic dunmnez'Aul mortilor, care acela era un elen mortu, Intru caril[e] Incuibndu-s[] diiavolul de mult vreme, il tin neputred, fcnd
multe nluciri. Acelue dar 1i jrtvu acei o[a]meni rtciti 1ntru

acest fel, adec de bt trupurile sale *fa' la snge i chiu i


striga i toat alt fr de legi fc, i cu singele ce- vrs Inchipu cum O.' cu singe este Cron dumnezul lor, pentru c'
aratii a fi rumn la fat, iar fr de lege ce o face zice cA o
vedi Cron, aci tine ochii Inchii, nici aude strigrile cci este
mort. Asemene rtcire videm i acum la unii din cretini, c.
precum acee s strng la acel mort de s bt i chiu, i toain apl. Prin oarecare parti rusesti ind i pn acum a acelui lucru netreabnir
de demult i s innoiaste pomenirea, ca pe vremea zilii cei luminate a Invieril
lui Hs, adunindu-sl tineri i batani, parte MI-Weasel si fameiasca, unul pre
altul dupa aseminarea unii mingled oare-criia, s arund in ap i sa intimpleaza celui aruncat in ap, dupa lucrarea dievoleasd, de s loveaste au de piiatr,

au de lemnii, si au I d sufletul su. lara altii mcar c nu-i arund in apar


dar aduc ap, innoind jirtva aceluias drac, dup obiciuintele sale ceale de de
mult, mcar cl fac spre obiciaiu de mngliare, iara nu jrtve idoliloi ; ins mai
bine ar fi i aciasta de nu ar fin.
(1) Ibidem, p. 52-3.
Al saselea idol, Coleada, dumnezul praznicelor, cruia praznic mare in luna
lui Dechemvrie in 24 de zile fce, ins macar cA norodul rusescfi s'au i luminatil C11 sflIntul botez i idolii i-au surpat, dara unii pomenirea acelui drac,.
Coliada, i pn acum nu inceteazI a o innol, incepind de la nasterea Dbolmnului nostru Is Hs pentru toate zilele ceale sfiiInte, adunindu-s la jocuri mite
lui Dlubmnezau, cintd cintri i inteinsele, mcar c si de nasterea lui Hs far
pomenire, daa si pre Coleada, insellciunea cea veachie dievoleascii de multe orf
WI de leage pohtorind, Il inpreun. trial la aceale adunri ale sale cdlcatoare
leage si pre un satana : Turicla (in text : Tura , n. a.) oarecarele i alte
mdsdriciuni urite lui Dlulmnefau pomenescii. Altii featele sale si toat podoa-

www.digibuc.ro

373

alta fr de lege fc, asa i acum crestinii fac pe la morti


lor, strang.'ndu-sa clac de nebuni, de-s[i] bat spetele cu lopti
chiuiesc i joaca, si [fac] altele multe ghidusli, care nici a sa
mai scrie sau a s pomeni nu sa cuvine. Deci [de] toti sa poate
cuno[a]ste ca nu esti lucru cuvios adica la vreme de plansu,
sa sa fac rasuri si hohote, si la vrem[e] candu toti aceia ce sa vor
-fi strnsu ca s s ro[a[ge lui Dumn[e]zau i sa pldnga, ei atunce sa gio[a]ce i s chiuiasca, i atunce cand ar trebui acel su-fief a sa usura de pacate prin milostenie i prin rugi, el atunce
mai vartos sa sa insarcineze cu celelalte necuvio[a]sa fapte ce
-s'au zis. Or cuviinta este la mort, adunandu-sa rudeniile si altii,
sa fac plngere cuvioas, nu atta pentru ea au numit, cat
pentru ertare pacatelor, i ca sa i sa asezi sufletul lui unde dreptii s odicnesc. Iar la privighere acelui mort s cete[a]sca preoti, s fie si miren[i] privighind, cu cuviinta vorbind cel[e] de
folos sufletului, iar nu vorbe deserte, lumesti, au giocuri sau
alte gliidui. Ce aceste toate de acum sa lipseasca.
CAP. O.

Altii cinsti pre un idol anume Cupal, pre carele II numi


dumn[e]zaul rodurilor parnantului, care la parga secerisului, la o
2i a lor insmnata, Ii duc jertve, i adunandu-s[a] barbati si muieri, inpletindu cunun[i] de burueni, 4 pun in cap si sa i incing cu burueni. Sj unii din barbati sa inbrac. In haine mueresti, ca putand ei a giuch mai grozav si mai rsfatat de cat
muerile, sa poat indemn pre privitori si pre tot norodul spre
toat pohta spurcatei curvii, dup cum place si diiavolilor ce locui in boz, i asa jucand i sarindu adesa ori pornen zicand :
Cupal! Cupal! Aciasta urta inchipuire si pan acum tine aice
In tara noastr pre la unele orasa si sate, de sa inbraca. barbati
In haine mueresti i s numescu cuci sau caluceni, facandu-s
ba omeneasct cea fcut dup. chipul i dupit aserninarea lui D[u]rnnezu cu
niste chipuri oarecarele groaznice, tocmite spre inchipuirea diiavolului acopere featele, ingrozind sau i veselind pre oameni, iar pre facdtoriul s ziditoriu

sii odirind, ca cunl ar ur

s'ar sdrbi de facerea miinilor lui. Care datori

iaste tow crestinul a o rasa, i dup chipul care ne-au fcut pre noi Dlulmnexdu a umblk a flU ni s cade alte uriciuni protivnice lui Dluhnnezu a izvodl.
Alan de acei idoli, chipuri drdcesti, incd si alti idoli multi erk anume Usliad, Cursa sau Hors iproci".

www.digibuc.ro

374

acestie cununi de burueni, anume pelini, iar cei mai multi ce nu


gioaca, iar pelini tot i$ pune in bru. Si iata cu asamanare o
videm [ca] inchipuesc ace[le]i de atunce sarbatoare draceasca
prenoire idoleasca (1). Altii iar i$ fac alta. aratare

izvodire

draceasca la vrem[e] de secita, adica tut orn cu piele go[alla $i


tri$irandu burueni verzi pe ata, s infpra de sus ptia gios, $i
pre cap pun iara$ cununa de burueni. Si aciasta Inca $[i] pre la
cas[a] giucnd, arunc toti cu ap intrInsul inchipuind cum ck
si de la dansul apa cer, adeca plo[a]e. Deci prostirne la aceste
doao atata s In Fla, cat adica de la cuci cum c ar lua vindecari de toate neputintle sale prin clcare cucilor iar Papaluga
cum Ca ar av putere ca aceia adica. [s] poronceasca noorilor
s pl[oale. Cade] mai ales la aceste doo pricini nu trebue mai
mult inchinari de idoli, cad destul este la acei ce cred, a$a adied c precum cred credinciosii ea prin atingere[a] Sfintilor Apostoli cu numire lui Hs s'au dat vindecri celor bolnav[i], a$a
acurn s'ar da prin calcare spurcatelor picio[a]re ale cucilor. Si
acestie cei mai multi sint Tigani pucio$i. $i iara$ precum Ilie
Prorocul i alti Sfinti multi prin mult post $i rug, cu numire
dumnezaescului nume au pogorat plo[a]e, a ar put i acel
mscarici mnsalator, Papaluga, ca sa pogolake plo[a]e cand ar vr.
Deci fiestecare ce v numiti adevarati crestini, $i n'ati i tiut
sau n'ati cunoscut pan acum, iara de acum inainte sa stiti"$i
cuno[a]$teti, cum ca toate aceste fapte a unora din cre$tini ce
s'au fost facandu, dup cum am aratat mai sus, sint chiar drace$ti izvodiri i avidoma inchipuiri a celor de demult idolesti in(1) Ibidem, p. 51 2: ,A cincilea idol, Cupalo, pre carele socotiia a fi dualnezaul roadelor pdmintului, i lui, celui Intunecat, cu Inselciunea drciasa aducea multiimite si jirtve, la inceputul secerisului. A aceluia dumnezku Cu-

palo, sau mai adevrat drac numindu-I, pomenirea lui pna acutn prin oarecaTe prti rusesti nc s tine, mai ales in sara nasterii Sf[l]ntului Joan Botezdtoriului, adunindu-s sara tineii, parte brbteasc si muereasca, 4 inpretesc (sic)

cununi tor, dinir'oare care buruiand, si le pun pre capu-s si s si ncing cu


dinsele; si Tuck la jcc drAcesc fac si foc si imprejurul lui luindu-s de mink
umbra' ca niste necurat[i] si joacii; si cintdri cint ale spurcatului Cupalo. Adease pohtorindu-le si skrind peste joc (= foc), pre sine singuri aceluias drac Cupalo jrtv s aduc. i alte lucruri dievolesti multe in adunrile ceale spurcate
fac, care a le scrie nu iaste cu putint. Dup. praznicul acesta al Sfintului Joan
Botezatoriul, Ina si la praznicul Sfjilntilor Apostoli al lui Petru si Pavel, cur-

www.digibuc.ro

375

Deci dupa cum am zis la incepulul invataturifor acestora, adica cum ea la un adevarat crestin urt este si CU cuvantul a pomeni de idoli sau de diavoli, dar inc sa-i i cinste[a]sca.
sau s cre[a]zca
sau macar sa urmezi obiceiurile inchinatorilor de idoli, pentru aceia dar purtandu numele cel crestinesc, s va fie si vieata si faptele crestinesti, ca nu unii ca acestie, cu nestiita lor aice asamnndu-s[] dobito[alcelor, iar t
cela] lume, cu muncile sa fie partas[i] Elinilor.
sa sa diiavolul o tinde prin leagene pentru c celora ce s leagina de multe
ori s. intirnpl de cad ma de veaste in parnintii i morti i ru Red de pocitint sufletul si-Idau. Pentru aceaia si de leagenele acealia ca de niste curse dievolest3 a s fed fieste caruil om credincios s cade, ca s. nu C;17k' sa s. Inclime intr'insele".

www.digibuc.ro

IL (1)
PATICII DE MUNTE.

Hronicile vechi a mai tuturor popoafalor, mai virtos de cAteal


Nord, aduc minunate povesti despre un clas de Patici, Ricuitori
ai muntilor, cari cu statornicie s Indeletnicesc fknd arme feriate. Acestea s'a pot privi ca niste soiuri de gnomi cunoscuti
supt numire de ergas care slut sau prea folositori, sau prea
oamenilor, precum i oamenii de pace din Scotia sau
daoinehie, cari stilt mai totdeauna nevLuti, i pe care trebue
foarte a s'Al p'a'zi de a-i ocArli pr vorbe necuviincioase. Muntenii
vorbesc deci numai cu cel mai mare respect.
Scotienii au Patici carei slut Inc mult mai infricosati. Sint
capritiosi i tirani. Protimissc a lungi dealurile conice. Incredintaz unii c niste srtmne circulare fac a cunoaste locurile in care
dntuesc noaptea (2).
STAFIE SAU NLUCA.

Toti cunosc povestirile fabuloase ce es In toat vremea asupra


Stafiilor i Nlucilor. Aceastal credint er adinioar ash. de Intip`drit" cit s'ar fi socotit de uprelestit dac' s'ar fi Indoit cinevh..

Nu este tirgusor, sat sau cetate In Franta, care O. nu fi dat pricira istorisirii despre steorie sau despre vre o artare de nAlud.
(1) Manuscriptul rondinesc, no. 573 ce se pistreaz5. la Academia Rornn, cu-

prinde, pe foile 60-79, In scris cirilic, ceeace se d aici Ilespre ,,Paticii de


munte" (foaia 60), despre ,,Stafie sau nluc" (foaia 60 v) i despre ,,StrigoiVampire" (foaia 61-66 v"). Dup o ,,povestire pe scurt",consideratiunile
stiintifice asupra celor de mai sus,se d un mic tratat de fisic i chimie
(foile 70 79).

Dup limb i locul de gsire, manuscriptul este moldovenesc. Pentru vremea cnd este scris (c. 1830-40), ca si pentru amanuntele comparative ce le aduce, am gsit folositor s se tipreascl aici.
(2) Nu m'am putut hotrl s trec
printre dusmanii omului. i identific
cu Piticii sau
soiu de oameni mrunti la statur. Patic, ca adjectiv,1-am
intAlnit In jud. Tecuciu : gdin paticd, ce are picioarele foarte scurte.

www.digibuc.ro

377

pre care apoi urmarea traditiei au fcut s treac On'

la noi.

.1\li -"car csa propsirea tivilisatiei au desarnAgit pre oameni asupra

acestii credintl, totus smut inc locuri molevsite de acest superstitie, mai virtos la cimpti, inc si la trguri In popor. A s
vede in Franta de ctr miizzi oameni cunoscuti supt numele
de gicitori care nu 1ips5sc de a da sfat cind slut intrebati dy
oarecare ce crede cI ar fi avut oarecare arjri de noapte, sau
cnd oarecare duh slab si lesne creztor ar fi avut-o in vis oarece videnii pre cari socotesc la a lor desteptare nu pentru un
vis, ci pentru o re ilitate, atta inchipuirea lor este deplin. A
doua zi ei nu lipssc de a merge si a intreb pre gicitori, cari
cunoscind timplrile ce s intirnpl in fieste care familie, nu lipssc de a spune c aceasta este sufletul bunicului lor, bunicii lor,

a tatalui lor, a rnaicii lor, a mtusii sau mai de multe

ori a

oarecruea mare sau mica rudenie, care sufere In purgatoriu si


cari cer cutare numr de leturghii si de litii sau oarecare jrtfire la Sfinta Fecioar sau la oarecare Sfint, s. a.
Gicitoriul rrimeste pentru aceast slujb oarecare rspltire si
I.-itrebtoriul s cred slobozi de stafie, din pricina influentei ce
au fcut acel.... asupra inchipuirii sale. In oare care locuri slut
de acesti gicitori la cari vin oarneni foarte de pe departe de-i
intreab, si a crora putere s intinde a descoperi obiecturile furate si pe prdtori. In departamentul de Lod, gicitorii de Narbn si de la tirgusorul Luc sint foarte vestiti prinprejur.
STRIGOI-VAMPIRE

Din cea mai inalt vechime s'au dat numire de Strgoi la trupurile ce es din mormintul lor pentru a suge singele oarnenilor
cari cad degrab intr'o stare primejduitoare de uscciune. Sa ascultm descrierea ce au fcut despre acestea Biron In Ghiaur :
Dintiiu trmis pre pamint ca un Strigoi, trupul tu va scp
din mormint, fcndu-te groaza locului In care te-ai nscut, calant
tale, a surorii tale si a copiilor ti. Vei merge in umbra noptii ca s te adpi cu groazil din singele familiei tale. 0moritii ti vor cunoaste pe tatal lor mai inainte de a mull, it vor
blstma, s si vor blstm de el. Fetele tale vor pieri In floarea
virstii lor, dar, va fi una la care mai virtos p`acatul tu va fi
mare. Aceasta va s fie cea mai tInr, cea mai fraget iubit. Ea
inc te va nurni ntailil mieu" si acest nume sfintit va sfsi tirawww.digibuc.ro

378

nicqte inima ta. Tu ai voi in zdar a o crut. 0 vei vide vestezindu-sa putn cate putan, cea din urma scintee a ochiulor ei
stangandu-sa pe totdeauna. Tu atuncea vei stnulge cu o mut
nelegiuita pletele prului ei cel lung. Unul din acesti zuluhi er
odinioara amanetul cel mai fraget al amoriului ; tu 11 vei pura
ea tine ca pe un suvenir vesnic a turbciunii tale. Dintii tai vor
scrasnl de diznadejduire si buzale tale sa vor desgust de singele tau cel mai curat. Intoarce-te In alth intunecatil mormint; du-te
de te uneste cu trupa geniilor rai, cari vor fugl cu groaza de a
naluca as. urit".

Superstitia despre Strigoi este Inca de obste la Rsarit. Turcii


nurnesc pe strigoi ,,vardulaha". Aceasta zicere Grecii o zic numai cu groaz. Sint mii de istorii ciudate .despre Strigoi. Povestea Strtgoiului cu viclesug dat la Lord Biron, este intimiet pe
aceasta superstitie. Strigoiul, parte data [a] lui Lord Biron, este a
unui tnar doftor anume Poldor. Superstitia care slujaste de
temeiu la aceast poveste este de obste imprastieta in Rasarit. Se
pare c este foarte comuna la Arabi, dara In Grecia s'au introdus numai dup asezarea crestinttii si dela despartirea bisericii
grecesti de cea romana. La aceasta epoca sa crede de obste
trupul unui latin nu puteh putrezi daca s ingrop inteun pmnt grecesc. Usoara credinta s adaoga treptat si au dat nastere la mai multe povestiri ciudate, precum fac astzi despre 1-north ce es din mormanturi i sug sngele tineri[eli si a fiumusetii
Aceasta superstitie fu primita in partea de catre vest a Eurorei
cu oarecare modificatie. In Ungaria, In Polonia, hi Austria si in
Lorena cred c Strigoii sug in fiestecare noapte oarecare catime
de singe din jrtvile lor, care sa invitionesc, pierd puterile i mor
degraba, de uscaciune. In aceeas vreme Strigoii s Ingroas, vinile lor s disting prin sngi, in CA aceasta umizal curge prin
toate caile trupului i asucla inc i prin pori... In oare care parte a Greciei strigoimea este socotita ca un fel de pedeaps la
care este osindit dupa' moarte [ornul], pentru a rsplati oarecare
pacat mare facut In vieata. Strigoiul este osndit a prigon mai
cu satnut pe toti acei, ce-i iubi mai mult cu care er legat
prin legaturi a naturii, a amorului si a prieteniei. Cu aceasta saman un loc in Ghiaur care s'au zis mai sus.
Desudei (2) asnnnea u vtrit in poema sa de talaba (.2) o fat.

www.digibuc.ro

379

tAnArA arabA anume Oneiza fAcut Strigoiu. El o Inflosaz esinct

din mormint pentru a milui pre omul ce iubise mai mult in vieat. Dar aicea nu s. poate crede c aceasta fu o rAsplAtire a
oarecAruea pcat, cAci Oneiza au Iost pururea un model de nevinovAtie. SA mearA cineva, dud iubitoriul de a zice adevr, TArnefort (2) In al sAu voiagiu la RAsArit, povesteste mai multe IntAtnplAri minunate despre strigoiztn, despre care el Incredinteazti
cA au fost martur ochilat. i Don Calmet in cartea sa cea maredespre strigoizm, in mijlocul a mai multe anecdote si traditii cari
le tlcueste isprAvile, au smnat oarecare dizertatii In care dove-,
deste cA aceastA jalnicA prejudecat este rvrsatA si la natiile invatate, ca i la barbari.
In Evropa, la Alemania au aflat strA[golizmul mai multA credint. Cu adevArat nici sA afl, zic Letandro (.2) fl toatA vcchimea_
vreun spus magic mai necrezut decit acee ce s'au publicat la

1736 in Mercur de Franta prin D. Ruset care fu incredintat prin


doi ofiteri a tribunalului din Belgrad, carii au fAcut o cercetare
la fata locului, si de un ofiter din trupele ImpAratului, martur ochilat a cercetArii. latA istoria acestii fapte. Intr'un sat din Chisinova, trei miluri deprtat de Gratisca au cAzut bolnav de nAprasnA cinci sau sase oameni si au murit unul dui-A altul In putine
zile. DupA cAteva arAtAri a unui bAtrn care s ingropase nu demult, s'au deschis morminturile acelor ce murisd de sasa sAptAmilni Incoace. and au venit la mormAntul bAtrAnului, 1-au aflat
cu ochii deschisi, cu fata rumn, avnd o rAsuflare natural.
si cu toate acestea nemiscat i mort. S'au hotrt cA el es1
Strigoiu. Gelatul i-au inlipt un par In inima, au fAcut o grmadA_
de lemne i s'au prifAcut trupul In cenus. in nurnrulii epi torului (sic) din 3 Mart 1742, asmine sA citeste articolul urmAtoriu.

inteun tAnut al Ungariei aproape de Tocai, poporul cunoscut


supt numirea de haiduci crede cA oarecare morti, pre cari-i numeste Strigoi, sug sAngele viilor ash cIt acestia vitionesc vizand.
Cu ochii In vreme ce cadavrurile au indestulare de singe In atfa inbelsugare, ell se vede esind prin pori. Aceasta socotint
s'au adiverit prin mai multe fapte. Sint ca 25 ani de cind un haiduc din Medreiga anume Arnold Pavel fu zdrobit prin cAdere&
unui car cu fAn. 0 leacA dupA moartea lui, patru persoane au
www.digibuc.ro

380

rnurit destul de grabnic si in chipul precurn mor aceea ce snt


loviti de Strigoi. Atuncea s'au adus arninte c acela Arnold adesa ori istoriss c inpregiurrile de Kolova si pe hotarle
Serviei turcesti el fusgs' chinuit prin un Strikoiu, da el aflas
rnijlocul de a s vindeca, rnncnd prnnt din mormintul Strigoiului si frecndu-s cu sngele su. Dup aceasta el a fost in
prepus de Strigoizm cci s cred c acei ce au fost loviti de
Strigoi In vieata lor, stilt Strigoi dup moarte. Arnold daril
au fost desgropat dup 40 de zile de la moartea sa si toate
semnele de strigoizrn s'au aflat pe cadavrul su. Era rurnn,
unghiile sale, perii .5i barba iimite sau i crescuse. Er plin de

snge fluid si curgeh in toate partite trupului su pe panza


cu care er Invalit. Dregatoriul locului, foarte stiutoriu in strigoizm poruncl sa inplinte dupa obiceiu un par ascutit in inima cadavrului, care I-au strhtut si 1-au fcut de-au strigat infricoat;
apoi i-au tiat capul, pre care 1-au ars cu trupul su, si cenusa
au fost aruncatil in Sava. Aceasta s'au svarsit si la alte 4 persoane moarte de strigoizrn, de fric ca s nu s fadi de iznoav
Strigoi. atr sfirsitul anului 1731 adicA la captul a 5 ani, aces-te minuntii s'au artat iars. In timp de trei zile, saptesprezece
persoane de deosbit vrst, brbati si femei, au murit de strigoizm. Hirurgii si doftorii au cercetat cum au putut a s naste
iars strigoizmul dup ingrijirile ce s luase. Dup cteva cercetiri au agiuns a descoperl Ca Arnold supssti nu numai pre cei
-patru mai sus pomeniti, ci si mai multe dobitoace din care mincase Strigoii cei noi. Dup aceasta s'au desgropat toti acei ce s
ingropas de la o hotrt vreme i s'au aflat saptesprezece cu
toate samnile cele mai inviderate de strigoizm. Li s'au strpuns
inima, li s'au tiat capetele, apoi i-au ars si cenusa lor s'au aruncat in ru. Toate aceste instiintri executatii s'au fcut regulat si
jude... prin mai multi ofitri, hirurgi, maiuri din reghimentul lor,
dregatoriul locului si cei de apetenie lcuitori ai locului, si proteul verbal s'a trimis ctr sfrsitul lui lanuarie 1732 la sfatul
de rzboiu imparatesc la Viena, care rnduise o comisie militreascA pentru ca s cerceteze adevrul acestor fapte. Dup asA fel
de povestiri publicate in jurnalele cu de aceste mrturii, cum duburile superstitioase plecate spre a priml orbeste tot ce s depreteaz de legile de rnd ale naturii, cum zic, asmine oameni, ha

inc5 si alte multe persoane cari protemissc a crede c din cer-

www.digibuc.ro

381

cetarea putintii estimii (fiinte0 faptelor n'ar fi siliti a primi de


bune niste aseminea povesti ? Ceea ce ne pune in mirare estec au fost spuse Inteadins si primite in jurnalul cMr mijlocul
veacului al optusprezecelea si mai vrtos c doftori i hirurgi, li
cari trebue s socotim c s afl cuitv invttur au putut Intri
fel de buirraciri! Noi credem c putern Mari c la Paris, la Londra, la Viena, la Berlin, nici la Stocolm nu s'ar fi aflat ucenici de ai lui Ipocrat ca s le mrturisascA oarecare persoane pot fi lovite tot triteo vreme de oftic ascutit de plmni
sau iute sau hronick care poate a s arta In oare care Inpregiurare atmosferick nimicil mai de rnd nu este. Un pmint
foarte btut ca pmtintul hleos, nesloboznd sut treac aerul nici

apa, pot s scape trupurile mai mult sau mai putn de putrezime. Este o urmare a legilor himicesti care ne invat cut apar
cificlura i aerul priesc putrezimii i c trebue prin urmare o vieme destul pentru ca trupurile puse in pmnt uscat s poat a
putrezi deplin. lat darl cA rninunea pzirii trupurilor dat[] strigoizmului s tlcueste natural prin legile himiei naturale inaintea
cArora trebue a cde ipotesurile, prejuditiile i superstitiile.
Nu vom Intinde mai departe aceast rsturnare ; ne vom mr-

gini a da o privire a ideii ce trebue a-si face cinev despre stiintele ascunse si despre a lor isprvi (1).
(1) Urtneazd apoi apretierile autorului, publicate in Neamal ronutnesc pentrie

popor, VI, p. 38-43, de d-1 D. Furtund.

www.digibuc.ro

INDICE SI GLOSAR (1).


armeri, s. pl., 271.
Arminden, s., 165, 193.
asmd, s., azimk 80.

A.

Abate, v. a-, p. 220.


.ac, s., 73.

aciolare, s., 246.


agiziasmel, s., 141, 164.
ahotnic, adj., 121.
ala; s. usturoiu, 134, 188, 223, 268.

avnimeasii, s., 246.


azina, azmd, s., 6, 80.
B.

ald, s. halk 168, 314.


rib, adj. slujbd albd, 222.
albind, s., 368.
Alexandra Machedoa, 2, 261.
alici, v. a , 87.
s., 244.

alit; s., 80, 244.

metal, v. a-, 311.


.amefeald, s., 344.
anzorele,?, 163.

.anclaz, s., 84.


Andreia,
Sf.-, 133, 143,153, 163,
187, 193, 270 ; de lanai, 327.
Antonie cel mare, zi de srbAtoare,
326.

s., 4, 6, 24, 80; a lad apele,


332 ; apd vie, 261 ;

atdrnd, v. a se -, a nraul, 153.


aveslifa, aripa satanii, B1, 237.

aameni de-,

303.

aplecd, v. a un copil, a-1 pune

Baba, s., 101, 275 ;


bdbdc, s., 273.
babaluc, s., 273.
belbdiaca, s., 273.
&Mau, s., 273.
bdca, s., 272.
baier, s., 229.
s., 299.
ball, v. a , 299.
bdja, s., 272.

&Muir, s., 52, 244, 313 si unn.


balegcl, s., 186.

balM, s., cel-din-, 280.


ban, s., 5, 7, 84, 188, 223, 254.
bdntal, v. a , 246.
blintaire, s., 246.
bdnui, v. a , a dIrti, 85.
brbat, adj,, harnic, 103.

&frail, v. a- ,

sugii fat, 1.
.ariitare, s., 58, 257.

Arhangitel, s. Sf. ,365.


arien, s., 268.
aripd, s., 333.
.armd, s., 7.
armdsar, s., 207; v. luirmdsar.

Coaja, 151, 243.

172.

blircinar, s., 187.


bay, adv., 349.
bcisted, s, 310.
s., 273.
bete, s. 1)1., 6.

befiv s., 49.

(1) Cuvintele se pot usor O in text, unde se afl tipArite u cursive. Initi:alele unora dintre cuviate, nu se mai pot prIstr aici tiprite cu capitale.

www.digibuc.ro

383
hiciascd, s., 242.
s., 4.

cmp, s. mana ctimparilor,


tele cdmpului, 260.

boald, s., 348; Turcilor, 318.


bodaie, s., 273.
boddrlan, s., 298.
bogdfie, s., 96.
.boglodate, s. pl., 4, 269.
bojd, s., 119.
bblea, s., 273.
bola vi, v. a , 203.
bambd, s. de_untur, 268.
bontdni, v. a , 180.
borzd, s., 274.
botez, s., 28, 29.
boa, s., 332.
boz, s., 189, 268.

cance, s., cancr,e, 35.

s., pl., 4.
brtincd, s., 146.
brtinzd, s., 134.
Brasov, s., 87.
brhne, s., pl., 259.
broascd, s., 78, 157, 232, 305.

brwnd, s., 150.


budihace, s., 257.
bubd, s., 71.
bajor, s., 1o5.
bune, s. pl., 260.
burueand, s. dracului, 277.

185 ; fe-

ccine, s., 95, 102, 135, 138, 142, 146,


155, 205, 269, 319, 331; laptele
cnelai, 269; ctinele pnu2ntului,
367.

cdnepd, s., 191.

catec, s., 301.


cap, s., calm! lurnii, numele uneia
dintre ursitoare, 8 ; cap de mort,

cap de mark, capul morfilor, 137.


cdpitsfru, s., 186.
cdpciine, s., 223.
caprd, s., clatina urnbrrii cu
s., 282.
cdrligdficd, s.,

34.

planta numit prin

Bucovina si rddcina sarpelui.


cdrpd, s., 106.
carte, s., 5, 71 ; cartea viefii, cartea
sorfii, 1, 17 .

casd, s., 106; sarpele, stima sau ceasornicul casei, 76 ; pustie, 85.
catabolea, s., 274.
cdfcl, s., 169; &Mid pdmatului, 367.
i-- map, 103, 107.
catravase, s. pl., 296.

Catrina, s., numele uneia dintre rusalii, 261.


can, s., 272.
s., 272.
ceapii, s., 5, 61, 81, 133, 210.

busnioc, s., 5, 166, 278.


butoare, s., 244.
C.

ceas, s., numele uneia dintre ursi-

Cacaddr, s., 34.


cdcitdd, s., 130, 142.
cahal, s,, 23.
cdifd, s., 70, 130.

toare, 8 ;rdts, 264 ; ceasul eel rdu,


244, 264; ceasul cel slab, 265.
ceasornic, s., casii, de casd, morfli, 76.

cal, s., 246, 2o3.

cel-de-pe-scorburd, s., dracul, 38, 221.


s., 280, 284.
s., 282.

s., 7.

cdloni, s. pl., 270.

calfdl, v. a, 180.

s., 128.

pl., 139, 140 1.


cdlugdr, s., 100, 354.
cdlagdrifd, s., 212.
ctimasd, cdmesd, s., 70, 106, 130, 133,
s.

331; de isbadd, 332.


camford, s.,332.

cenusoard, s., podbal, Tasilago Far-

fara, L.
cer, s., 32, 71.
certor, s. cersitor, 173.
Cercugi, s. pl., 163.
cernifel, s. planta Getun urbanunz, L.

www.digibuc.ro

384
cheie, s. cheile

gltizdelele, 8.

cofd, s., 31, 164.

cheji, s. pl., 101.


chelciug, s., 295, 297.
chez, s., 29.

colac, s., nde ", 102.


coldd, v. a , 102.
Colibari, s. pl. nume de s'arb'toarer

chichie, s., 158.


chirnd, s., 268.
chiper, s. piper, 332.
S. pl. ceapit faiat : se taie
ceapa in cloud i apoi junlttile,

comoard, s., 318, 352.


,,copacul btrn are
copac, s.
addcind adnd.", precum si pe

puse cu taietura pe mas, se taie


transversal si paralel, astfel c." fie-

care bacat de foaie ce se desprin-

de, are forma unui

chitic,

pes-

tisor.

chitie, s., 130, 138.

Caipci, s. pl. Filipi, 163.


cind, s , 269
cinisoard, s., 5.
cioard, s., 36.
dujdi, v. a, a ciull urechile (despre cai).

clam, s., 323.


ciumd, s., 318, 358.
ciuman, s. diminutiv: ciumlinas, 323.
Ciuda, s. nume de srbatoare, 163.
ciungi., v. a ,164.
ciusnup,?, 163.

163.

vorba omului btran se poate pu


ne temeiu.
copil, s., 229, 232 ; rdutatea copalor
237.

copild, s., urare :


noroc i islAnd
piept de copild blnd !
s., 198.
corn, s., 80.
cornaciu, s. drac, 258.
Critelli); s., 74.
crdsmil, s., 29.
crasnic, crsaic, s., 211.
crezul, s., 164, 186.
cristineasd, s., 246.
cruce, s., 30, 31, 43, 45 7, 73, 85.
118, 148, 214.
crucer, s., 4.

crus, v. a, 164.

cleste, s., 223.

cucuruz, s., 4.

clad, s., 298.


s., 4.

cucuveicd, s., 101.

s., 188.
clopot, s., 196, 204.
closcovenie, s., 121.

eau, s., 199.

cuib, s., 95.


cuibar, s., 95.
curcubea, s., 315.
cusdturd, s., 6.

coace, V. atori, 110.


coadd, s., 139, 164, 177, 178 ;

mei-

nY, 261.

coasd, s. 199, 203, 319, 333, 346, 359.

cobi, v. a, 95.

ClIfed, s.jidoveasck 23.


cutit, s., 34, 140, 161, 165, 171, 199,
362.

cutremur, s., 330.

cobilete, s., 108.

D.

cociorvd, s., 171.

cocos, s., 106, 143, 151-2, 155, 177,


197, 221, 236, 249, 269, 270.
cocoseste, adv., 95.
cocosneafd, s. coconeat, 96.
cocostiirc, s., 74.

Dase, s. pl., 163 4, 260.


datd, s., soarta, 72.
de Mt, adv., 338.
de-cdtre-ziud, s., 236.
de-cu-seard, s., 136.

codru, s., mosul codraui, 234 ; fetele


codrului, 260.

degetar, s., 7.
deodecd, s., 130.

www.digibuc.ro

385
deoclzetoare, s., 167.
deochetor, s., 167.

eres, s.

deochiu, s., 130, 138, 142, 164.


despintecd, v. a , 200, 206.
dest, s. deget, 103.
deveghid, v. a , a destinul, 88, 154.
diavol, s., 23, 28, 29, 86, 195, 210,
236, 249, .344.

dihanie, s., 205.


dude, s., 198, 344.

direge, v. a un mort, 197.


s. 273.

doamne, s. pl., 260.


dop, s. de mare, 306.

dolf, s. de mare, 306.


domneste, adv., 163.
domnite, s. pl., 260.

drac, s., 43, 82, 85, 90, 145, 277,


289, 304, 314, 280; zicala: i-a
spart dracul opineile" 91; burueana

dracalui, amdia dracultd,

277 ;

dracul din baltd sau din tan, 280 ;


spasid, spata dracului, 92 ; mama
dracului, 2,77.

drcrie s., 87.


drdgaicd, s., 260, 263.
drege, v. a mortul, 138 9.
dreptate, s., 361.
dres, s., dresui mortutui, 138.
dricul, v. a , 38.
drum, s., 151; zical
Cu dru in ul de noapte,
.Ajungi mai departe !
Ducipal, s. numele calului lui Alexandru Machedon, 261.

Dub, s. Sf., 46 ; de mare, 306 ;


ritu, 269 ;

necurat, 269 70.


dahdni, v. a , 278.
s., de mare, 306.

Damara, s.

, 13.

Dumnezeu, s., 8, 15, 47, 66, 149.


dusmatz, s. dracul, 49.
dust, s. pl., 101.
E.

Eftime cel mare, s., 326.


eghipturoaicd, s., 101.

de noapte, 268.
F.

s. pL, 106.
fdclie, s. vietii, 360.
fdcliafd, s., 145.

fdind, s., 4.
fdatdud, s., 255, 263, 367.
faraon, s., 289, 301.
braonoaicii, s., 280.
fdrmdcdtoare, s., 239.
farmec, s., 85.
fatd, s., 238; fetele doamnei, 226 ; fetele lui Iuda, 260 ; fetele vtintoaseloi; 260 ; fetele frumoase, 260; fetele ciimpului, 260; fetele codruhti,
260; fetele lai .5andru, 260.
felted, s., 92.
femeie, s., 34 ; paste, 301.
feregd, s., 92.

fericd, s,
ferigd, s., 92.
fetie, s. zicall: odat mi-am pierdut
fetia ; de-acum oiu ti eu sa mi-o

spre a ha in rs pe cei ce
cred c pot indrepth un rku ce nu
se mai poate indrepa.
ficat, s., 162, 199, 207.
fier, s., 224.

fiert, adj.
la trup", biltran ;
la
cap", de,tept.
Filipi, s. pl., 143.
Akan, s. ce ajut moartea, 343.
floare, s., 6; de ferig, 92; copii

nscut din flori, 147; ftoarea naroacelor, 61.

floier, s. fluier, 262.


fluture, s., 210.
fotafece, s., 6, 223.
foc, s., 106, 151, 230.

franc, s., 6.
frdnghie, s., 101.
frasin, s., 198.
frate, s. de cruce, 158.
frigare, s., 167, 198.

friguri, s. pl., 348.


framoase, s. pl., 157, 260.

T. Pamfile, lififologie, I.

25.

www.digibuc.ro

386
hlduni, v. , 262.

frumusele, S. pl., 260.


frumuseld, s., 185 - 6.

hdlg s. ph, clti, 104.


Haralamb, Haralambe, Haralambie,
Haralampie,s.Sf ,319 i urm, 355.
Haralambi, s. pl., nume de silrbl-

fuior, s., 6.
finger, s., 314.
fum, s., 359.
fumat, s., 277.
furcutd, s. de lemn, 140.

furustiuc, s. friustuc, gustare de dimineata (Oltenia).

fus, s., 140, 166.


G.

toare, 163.
heirmdsar, s., 166, 197.
harnice, s. pl., 260.
hartap, s. bucatil, 123.
hrtie s., 7.
hat, s., 150.

hodditd, v. a se

105.

Gaga, s., ,,de cnd ", 275.


gdind, s., 135, 167, 177, 178, 270.
Gall leu, s., manfii Gall leului, 118.
gdadac, s., 209.
Garalim, s., 307.
119 ;
Gara
Garaliu, s.,
munfii Garaliilor, 165.
gard, s., 104.
Grguf, s.,
Grgdufului, 110.
gdscd, s., 288.
gdscan, s., 197.
,
Gavril, Gavriil s. Arlz. sau

hodolean, s., 189.


holza, s., 275.
holerd, s., 229, 358.
hordo, interj., 236.
lzorholind, s. In cntecul :
Mritl-te horholind,

22, 323, 327-8.


gilzul, v. a-, 246.

prin tiare la curtit; se pun pe


; cf. hreapcd.
garduri, pe
hudumac, s., 58.
huidwnd, s., 220.
hustupind, s., 322.

C'ai rimas cte btrin,


sa mi cnii c'o prjin !
hornondi, v. a-, 236.
horstild, s. mustar slbatec.
hotar, s., 150, 262.
hripcd, s. curpeni de vit de vie, scosi

ghem, s. glzemul vietii, 359.


Gheorghe, s. Sf.-, 13, 131, 134, 139,
143, 186 8, 193, 268.
ghiavol, s., 158.
ghibrdeiu, s. ghibirdic, 40.
s., 190.

lad, s., 209.

ging s. pl., 291.

iarbd, s.-qmpelui, 92; rosie, 164;

gog, s., 275.


gogd, s., 275.
gofd, s., 275.
grapd, s., 187.
great, s., 4, 80, 188 9.
gresie, s., 218.
grindind, s., 192, 315.
grivan, s., 367.

-clad, 246; vantului, 262 ;


porceascd, Hypochocris radicata, L.
iazmd, :, 200.
Ichinz, s. loachim, 240.
icoand, s., 85, 249.
ied, s., 146.
federd, s., 190.
iele, s, pl., 154, 163, 260, 269.
iezer, s., 315.
Ignat, s., 126, 245.
Ilie, s., Sf. , 25, 142, 159.

gugui, v. a

227.

gunoin, s., 74.


H.

Haidos, adj., 38.


hald, s., 268.

I, I.

imprg v. a

a ursi, 5.

impiciorogat, adj., 253.

Imp/di, v. a-, 117.

www.digibuc.ro

387

impogod, v. a se, 360.

ldibdrac, s.

Judtoarea, s. numele unei zile de sat.batoare, 126.


Incailea, adv., 39.

land, s., 4.
lapte, s., 139, 145, 185, 188; laptele

v.: mi s'au Incetit ochii (mi


s'a pus pe ochi o ceatA)si mt mai

Incef i,

Arad.

Inchichinl, v. a, 99.
lncontrd, v. a se , 207.
Inet, s., 136.

Infrgre, s., 140.


Inger, s.,

8,

20 si urm., 236, 365;

,,tare de ", 32 ;rda, dracul, 33.


Ingeras s. ursitoare In chip de, 14.

cdnelui, 268.

histun, s., 71.


leftere, s. pl., 103.
lemn, s. sicriu, 155, 204.
lesie, s., 117, 121.
leustean, s., 141, 189, 246, 268.
licuriciu, s., 27.
s., par de , 266.
lingurd, s., 6, 164, 186.
lipiturd, s., 246.
listeav, adv., 280.

s., al, 169, 199, 203, 207.


Intiltarea Domnului, 139.
inner, s., 191.
Innecat, s., 288.

litrd, s., 217.

interi, v. a, a isgonl, 329.

Luca, s., Evanghelistul, 48.

Intunecime, s., de soare i lunk 330.


Intunerecime, s., 192.

luceafdr, s., 20, 192.


luci, adv. sarac , 15.
lucru, s. rdu, 258; zicala: eti

insemnat, adj. orn

cu un defect

lohoane, s. pl., 4, 269.


lopatd, s., 150.
loptd, s. lupta, 113.

rau", our de nenteles, ticalos ;

fizic, 100.

Invinci, v. a se--, 57.


loan, s. nume de rege din vechime,

2; Sf , 48.
Jordan, s. Botezul Dotnnului, 22.
irodiece, s. pl., 260.
s., 260.

s. pl., 35.

s., 290 ; fetele lui, 260; puiul


290.
hide, s. pl. 260.

slab, 269.
s., 35, 278.

v. a, 227.
lumdnare, s., 5, 6, 28, 224 ;

hmd, s., 192, 209, 268, 285, 289.


lunatec, adj., 136, 140.
Luni, s., 48.
up, s., 129, 131, 141, 146, 148, 173,

276; ,,se linge lupul pe bot", e

iudl, v. a, a Indernnk 29.

frig, cu toate ca par'cl n'ar trebui.

julunan, s., 179.

M.

J.

Mac, s., 186, 189 : unu zice nici

Jidan, s., 23, 38.


Joi, s., 106; marl, 103, 105.
joimaricd, joimdricd, s., 103.

joimarigi, s., 103 si urm.


jugastru, s., 80.
jumdtate-om, s., 167.
jungher, s., 347.
L.

La, v. a, 117.

viegi,

361.

",

180.

mdc4 s., 34, 189.


marled, s., 123.
Maica Don:nut:1i, 47, 289.
mdiestre, s. pl., 260.

s., 5, 145.
mamd, s. pddurii, 104, 212, 228;
hacialui, 212.
mdmdligd, s., 223, 226.
mamon, s., 150.

www.digibuc.ro

3SS

maul, s., 185, 187, 188, 231.

339, 346, 365.

mtincator-de-oameni, s., 301.

mifi, v. a-, 222 ; vezi a mall.

macdrime, s.-de Wind, 165.


mncdtard, s.- de &had, 165.

millocar, s., 311.


milostive, S. pl., 260.

nzeir, s., 72.

Minah, s., Sf.

marafet, s., 229.

nzinte, s., 65.

mare, s. ztinal !ardor, 305; pestele

mnifi, v. a-, 164.

96.

-, 306.
mares-tald, s., 234.

miscorid, s. pl., 178.


moarte, s., 36, 274, 333, si unn.; numele uneia dintre ursitoare, 8; ceasornicul mortii, 76 ; cap de , 137;.flutarld mortii, 137.

mdrgehintd, s. planta Bettis perennis, L.

moasei, s., 131.

Mdrina, s., 261.


marmard, s., 139.
marseara, s., 109.
marti-seara, s., 109.
martote, martolea, s., 109.
masa-rabdal, s., 72.
s., 95, 112, 135, 331,
meth/hag s., 257.
mdtdhanie, s., 157.
s., 5, 6.
mdlisor, s. de salcie, 268.
matitd, s., 291.
nuitard, s., 223 4, 230, 242, 271.

nzogiindig, s., 158.


moand, s., 270 ; un'are nici o ", nici
un rost.
mornu2nt, s., 196.

nand, 304; sorbal maid, 305;- dulf


de , 306; dah de , 306; dithal
meinY, 306; dop de , 306 dolf de

mdtreigund, s., 246.

-mecia, s. masternic, muc de opait;


festila din pacisle de in, scoase
din dintii pjeptenilor, toars.1 desapoi; se risuceste In
trei vite (j. Suceava).
s., 150.

mornia, v. a

198.

moroaicd, s., 127.


nzoroi, v. a , 131.

moroiu, s., 127 si urm.


mort, s., 135, 210 ; cap de

mind

moililor, 137.
morun, s., 294.
mos, s., 275 ; mosul codrului, 234.
mosneag, s., 275.
majdcia, musdeia, s), 164, 332.
s., 227, 236.
margiloale, s., 227.
maroaicd, s., 127.
muroiu, s., 127.

marslcd, v. a-, 231.


nut&i, v. a , 180.

melitoaie, s., 150.


melquicd, s., 150.

N.

merdzii, s. pl., 310.


mersind, s. scorus de munte.
miazdnoapte, s., 157, 236.
miaza-noptii, s., 230.
micd, s. ,,pe , pe ceas", 111.
s., 138, 140, 166, 197.
s., 249.
Miercuri, s., 109 ; Sf. , 109, 115.
micre, s., 165, 271.

Nafarei, s., 85.


nagodd, s., 260.
malted, s., 257, 376.

miertic, s. are frumos ", bun venit din daruri, clzichs.


Mthail s. Sf. , Ariz. , 23,36, 237,

Nechita, s. Sf.-, 48.

ndmetenie, s., 257.


neinzetie, s., 257.

ndroci, v, a-, 18.


udvalnic, s., 92.
eizdranie, s., 257.
nebun, s., 275.
necumpluit, adj., 104, 219.
necurat, s. drac, 20, 23, 29, 32, 81.

www.digibuc.ro

389
negastor, s., 276.
menzusug, s., 92.
nepriebzic, s. drac, 246.

pafd, s., 277.


pdlzar, s. pharul mortii, 347.
pair; s., 101.

neveistuicd, s., 124.

pdmat, s. cdfelul pdi,zntului,

Nicolae, s. Sf. , 42, 282.


nocofed, s. un nume de floare.
noduraria, s. troscot.
noroc, s., 49 si urm., 77, 101.
norocire, s., 49, 70 ; slabd, 265.
nour, s., 230, 314.
nuc, s., 244.
numai, adv. de sigur, 184.
;nu
s., 71,
nup ?, 163.

nele peimeintalui, facul pdmtintului, fined peindintului, orbetele pdmantalui, 367.


pand, s., de scris, 7 ; ,,a lu pe cinev prin pene", 90.
pine, s., 4, 5, 24, 80, 91, 141, 220,

O.
Oa ld, s., 81, 249 ; zical: Invtat5,
oala de toarta.'",

gospodAria ei.
odrzda, adj., alb-rumAn.

ochiu, s., 129, 344.


odolean, s., 246.
ogar, s., 129, 146, 168.
oglizzdd, s., 4, 73.
ologi, v. a , 15.
onz, s., 137 ;
Insemnat", 100; manccitor de oameni, 301 ; owneni de
apt!, 303 ; srac, 276.
opdciui, s. pl., 296.
opal?, s., 118, 121.
Oprea, s., 253.
oseinzei, s. nom Cu ", bogat, 174.
ofet, s., 332.
oticni, v. a , 41.
ou, s., 71, 81 3, 85, 91, 167, 191.
P.

Pdcd, s., 277.


pddarar, s., 227, 234.
pddure, s., 227, 230; manm-pddarii,

212; mama-pddurii, 212; surata


din , 212; vidma-pdclarii, 212 ;
potca-pdarii, 213 ;
213 ; latdl-peiduriz, 234.
peidumand, s., 212.
pciduroaia, S., 212.

pdduroin, s., 224, 234.

cd-

230, 249.

s., 4, 220.
pdpusd, ss., 279.

par, s., 205.


pr, s., 6, 71, 74, 141, 198

9,

204,

344.

pdrdsit, adj. ott, 81.


parte, s., 68.
paseire, s., 102, 229; neagr, piaz
rea, 99.
peisdricd, s. ursitoare in chip de

14.

Pasti, s. pl., 137, 143.


peisuld, s., 4.

paten, s. pl., 80.


patici, s. pl., 376.
Patruzeci de macenici, 106.
pecingine, s., 71.
pelin, s., 189, 263, 268.
pelincd, s., 269.
perded, s., 130.

perk, s., 218, 228.


Petra, s. Sf. Sapetra, 12, 16, 24,
60, 149, 348.
piatrd, s., 133, 314 5; scampit, 53,
313.

piazd, s., band si rea, 49 si urm.


picior, s., 73.
picoteald, s., 192.
pieptene, s., 4, 35.
s., 101, 138 140.
pip, s., 278.
pipdtor, s., 278.
piper, s., 189.
pizpiria, adj. ,,Imbrkat 0, subtire,
pentru o vreme aspra.
s., 135, 146.
pitd, s., 4.

www.digibuc.ro

390

racheza, v. a

s., 255.

pocanie, s., 89.


poceald, s., 162.

pbchk, s. ,,nu erit alt om In tinutul


nostru, in lui", In felul lui.
pocitd, s., 267.
pocitard, s., 129.
pod, s., 134.
pogace, s., 4.
pomund, s., 210.
pomeni, v. a se , 270.
pomost, s., 87.
p0pi4 s., 100.
popuc, interj., 339.
porambel, s., 141.
postal', s., 189.
poled, s., 267; pdclurii, 213, 267.
poveste, s., 193.

praf, s.- de puscit, 141.


prdstdvala, adv. de-a-, 159.
preot, s., 100-1.
preapos, s., 327.
pricaz, s., 164.
pricolid, s., 270.
pricolicia, s., 146, 153.
pricoriciu, s., 146.
prieten, s., care e cel mai
omului, 154.
prilejul, V. a se , 161.
procovild, s., 103.
psin, s. pl., 271.
s., 81, 85.
parcel, s., 146, 211.

put, & cel din , dracul, 282.


patere, s., 344.
paternice, s. pl., 260.
R.

Rachia, s., 242, 332.


rddascd, s., 25, 172.
raja, s., 209, 261.
rmnitoare, s., 167.
s., 167.

rdsfierbe, v. a-, 91.


ratd, s., 288.
rtia, s., 237.
rdutate, s. copiilor, 237.
renisiu, s., 291.
riciun; s. pl., 283.
roatd, s., 112..
rostopased, s., 189.

road, s., 49, 191.


radii, rudenie, s., 138.
rug; s., 139, 189.
rugdciune, s., 169, 195.
rape, v. a , 89.
Rusalim-impdrat, s., 260
rusalii, s. pl. 260.

1.

s,

bun-al

pascd, s. praf de-, 141.

286.

riindunicd, s., 71, 91.


rdrunchioard, s. planta Glee/mina Hederacea, L.
rdrunchia, s., 162.
rdsloj, s., 39.

plastd, s., 262.


s., 133, 191, 232, 314.
plug, s., 162, 187.

Sabie, s., 151, 338.


siicdricd, s., 269.
sdgeatd, s., 346.
saltagnila, s., 96.
salcie, s., 268.
salea samodiva, s., 333.
Sdntbdtd, s., 197.
samcd, s., 151, 237.
samodiva, s., 333; sila sau salea-,
333.

samovila, s., 260.


Sermpictra, s., 163. vezi Sf. Petra.
&Moduli, s., 72. vezi siinziene.

$andru, s. fetele lui-, 260.


&Inge, s., 138, 162, 178, 199, 200;-

de 9 frati, 246.
sfinger, s., 188.

stink, s., 5.
Seuzziene, s., 263.

sdrdcie, s., 96.


stirdcl, v. a , a nenorocl, 134.

sare, s., 4, 6,

27, 35, 185, 189, 223,

249, 232.

farpe, s., 25, 41, 83, 82, 95, 101,133,

www.digibuc.ro

391
134, 187, 232, 313; bdlaur, 41 ;
.sarpele easel, 76, si urm. ; iarbasarpelui, 92.
_satand, s., 130.

zburdtor, s., 244.


scaiu, s., 72, 268.
scalus, s., cal us.

305.

spdhnd, s. at de cusut, fAcuta din


fuior de in, ca s fie tare.
spasmd, s., 237.

scris, s., scristi, soart, 17, 72.


Tn cer, 25.

sdrambite, s. pl., 221.

sperietoare, s., 236.

secere, s., 136, 224,246.


secetd, s., 133, 191, 196.
_sferind, s

a dat

sfaina, a

spine, s., 141, 170, 190; spin plecat,

dat de

veste ; cnd a auzit c vin Ttarii,


sfAina!

soimiiri, v. a-, 269.


soimdritd, s., 269.
solomonar, s., 315.
sorb, s., 305. 313; sorbal mdrilor,
sorecie, s., 352.
sorecioaird, s., 352.

s., 80.
scriunecia, s. scueas.

scrisoare, s.,

soimane, s. pl., 260.


soimance, s. pl., 260.

la pdure! (au fugit

re-

pede).

sjiintd, s., 317.


sfartal, s., 158.
sfic, s., 99.
sfinte, s. pl., si mari, 260.
Sling S. pl., 317.
sgrebeni, s. pl., 103, 124.
sgripturoaicd, s., 313.
sgripturi, s. pl, 351.

scaiu (Bucovina).

Spiridon, s. Sf.-, 227.


spiridus, s., 81.
spiritus, s., 81.
spors, s. troscot (Bucovina).
sprinceand, s., 166.

spurcat, adj. femeie spurcat", 34.


spurcatd, s. 237.
spuzd, s., 224.
stacie, s., 248.

s., 84.

4indili, v. a se (despre peste), 296.


.sirsinle, s. pl., 97.
4iscr7, adj., fein. 105.

44coiu, s., 127.

shift, stafie, s.. 135, 236, 248, 376.


stahk, s., 248.
Stan, Stana, s., 253.
string, adj. mAna stangil, piciorul
27; partea stangg, 30.
stagacirt, s., 32.

Sisoie, s. ,Sf.

stdprinei, s. stelpiinele vdntului, 260.


stiirpiturd, s., 82.

sloane, s. pl., 40.


snail, smelt, s., 244, 314.

stea, s., 26, 330.


stejar, s., 271.
stimd, s., 269; pridurii, 213;-apei,

, 237.
4iufdni, v. a , 291. vezi .Frifane.

.smicuret, v. a , 316.
smoald, s., 187.
smomi, v. a la fuga, 214.

284.

4neapdn, s., 193.

stimi, s. pl., 124.


stobor, s., de camesi, 231.
streifigri, v. a , 157.

4oadc?", s. minciun, jtie.

graph:, s., 127.

soare, s., 29, 74, 192, 209.


soarece, s., 135, 215, 218.
soartri, s., 2, 63.
_soarte, s. numele uneia dintre ursitoare, 8.
4obolan, s., 146.

streinutri, v. a

.sofile, adv. 123.

, 157, 159.
strecureitoare, s., 189.

strigd, s., 137.


strigd, v. a asupra cuiv, 156.
strigoaicd, s., 127 si urm.
strigoaie, s., 127.
strigoies, s., 137.

www.digibuc.ro

392
strigoia, s., 127 si urm., 236, 379.
stroflocd, v. a , 113.
stabeia, s., 110.
,suief, adj., 124.
suflet, s., 36, 132, 144, 314 ; de strigoiu, 137.

said, s., 138.


suratd, s. din pddure, 212.
surced, s., 141, 186.
svtircolac, s., 192, 209.

$tefnesti) :

Frunz verde de costrei,

and fu leat cincizeci

trei,

Puneai plugul uncle vreai

$i arai pe ct puteai.
lar cnd fu la saizeci s'patru
Cind a lilat pmntul statu'
$i s'a dat delimitare
De casil, patru pogoane,
Numai vAi, numai lopane,

T. T.

Thbac, s., 222.


tdeiune, s.
cinevh", 155.

(inprt. de d-1 I. N. Popescu, dins

,,a sta la tin cu

tdcliia, *man, s. deal cu spinarea


ascutit.
s., 80, 133, 137, 187, 189,
193, 223, 225, 277; . dracului, 277.

tamaried, s., 268.


tamariscd, s., 268.
Muria, s tontillau, prostilnac.

Aim; (tined, s.) 28 ; lam! piimiintalai, 367.


teinddlos, adj., 104.
33, 131.
lard, s. armeneascd, 313.
trirdfd, s., 224, 228.

De-ti mor copiii de foame t


topor, s., 224, 230.
tort* v. a , a toarce, 103.
tort, s., 116.

trandafir, s., 271.


trifoia, s., 71.
tided, s., 5.
tun, s. tunet, 314.
Turc, s., 275 ; bode .Turcilor, 318..
turtd, s., 6.
Wan, s., 277.
tutunar, s., 278.
U.

Ud. s. urin, 146.


s., 156.

Almon', v. a -, a da trcoale.
Mromi, v. a -; n'o mai pot , din
pricina btrinetelor, n'o mai pot
duce.

Was, s., 184.


Tatdt-nostru, s., 169, 186.
feapd, s., 139.
temeiu, s, temeiul cosulu i, 228.
fiboacd, s., 33.

s. tincul piinantului, 367.


tichie s., 79, 130.
Tigan, Tigancd, s., 275.
tingd, s., 218.
tisii, s., 139, 198.
tiutirm, s., 277.
toarce, v. a , 110, 117.
Todos, s. nume de s'arbiltoare, 163.
tomurlucia, s., 190.
lopane, S. pl. in cntecul vlcean

ulger, s. uger, unger, 187.


umbrd, s., 230, 248, 249.
umbri, v. a -, 271.
undevas, adv., 201.
undrea s., 138.
unghete, s., 218.
unghie, s. 103, 117.
ant, s., 4.
untdelenuz, s., 4.

unturd, s., 4.
ureche, s., 265, 344.
urechifd, s. planta Sempervivum tec-

torunz, L
arias, s., 343.
amid, s., 249.
ursd, s., ursit, 2.
ursd, v. a , a ursi, 15.
ursald, s., 8.
ursdloare, s., 1.
urseald, s., ursit, 2.

www.digibuc.ro

393
urs, v. a

2.

nrs, v a , 2.
ursitd, s., 12.
ursitoare, s., 1, 333.
ursitor, s., 16.
ursiu, adj. coloare ursle, precie.
ursoaicd, s., 1, 15.
ursoaie, s., 1.
ursoand, s., 1, 4.

ustunau, s., 439.


usturoiu, s., 34, 35, 103, 115, 133,

videnk, s., 257.


vidma, s., 129 ; *Ward, 212.
vidri, s., 290 i urm.
vidroiu, s., 297.
Vidros, s., 295.
Vie, s., 80.
vierme, s., 178.
viespe, s. neagrd, 213.
vin, s., 5, 6, 91, 141, 199.

Vineri, s., 109 ; Sf

138, 144, 150, 163, 164, 184, 190,


193, 194, 199, 205, 263, 270, 332,

, 117 i urm.
vis, s., 33.
vitd, s., 8, 102, 155, 196, 138, 229.
vitel, s., 146.

359.

vikze, s. pl., 260.


viziclu, s., 112.
vralitoare, s., 150, 185.
vrdjitor, s., 86.
vreynuisos, adj., 98.

V.

Vacd, s., 112, 232.

Wand, s., 222.


val, s. din ce se face, 304.
viilvd, s., 260, 278 ; padurii, 212.
vamd, s. vdzduhului, 209.

vampir, i, 128, 377.

vrasc! interj., sdup !


vreme, s. de apoi, 261; grea, 315,

la

", 323.
Z.

vant, s., 162 ;turbat, 226 ; WO-

nele vatuhd, 260 ; iarba viintului,

Zdb!du, s., 219.

262.

viinturi, v. a, 262.

zahdr, s., 249.


Zalina, s. numele uneia dintre rusalii, 261.
ilin, s. vim! mdrilor, 303.

vdnturild s., 260.

zeiful, s., 1 ; vine, 260 ; zemele (rune,

viintoasd, s., 113, 260 ; fekle vdntoaselor, 260.

zebu* milostive, 260 ; zemele md-

viircolac, s., 127, 202.

vdrsd, v. a, vasul cnd se usucil


1i varsa doagele.
viirticus, s., 280.
Vartotomeiu, s. Sf.

Vasite s., Sf. , 143.


vatraiu, s., 223.
vedenie, s., 257.
vezevenghe, s., 237.
vidanie, s., 257.

48.

iestre, 260; fdr'de tatd, 16.


zemisoard, s., 1.
zdrzcilii, s. pL, 310.
zecerin, s., 4.
zi, ziful s., 8, 109.
zivatec, adj., 140.
zoaie, s., 121.

zodie, s., 8, 15.


zorild, s., 236.

www.digibuc.ro

CUPR1NSUL
Despartirea L Soartk, Ajutor, Noroc.
Pag.

Ursitoarele

1 -19.

Denurniri, 1. Nurnrul i menirea Ursitoarelor, 1--2. Cele cloud


servitoare ale lui Alexandru Machedon, 2. Un cioban le afl casa
si le vede traiul, 2 3. Masa Ursitoarelor la casa pruncului de curand nscut, 4 8. Ul-sirea, 8. Tria ursitei, 8. Ursitoarele sau Zodiile primesc in fiecare seard pm-unca lui Dumnezeu, 8 12. Osndirea celor ce ascult ursirea inteadins, 12-14. Dumnezeu, frd a
schimbit ursita, ajut pe cei in nevoie, 15. Cei trei mocani Ursitori aduc ursirea la indeplinire, 16 17. Ursitoarele la alte neamuri, 18 19.
Ingerii

20 48.

aderea lui Lucifer, 20-21. Inmultirea Ingcrilor, 21 2, Rostul


lor in cer, 22. Intiul Inger pzitor al omului, sprijinul lui Hristos, 23 24. Ingerii, mijlocitori lute Durnnezeu i oameni, 24-25.
Legenda rdascelor
licuricilor, 25-27. Ingerul sau Ingerii pzitori i ursita pruncului, 27- 29. Diavolul din stnga omului
lupta lui cu Ingerul pzitor, 29-33. Fuga Ingerului pzitor, 33-34.
lncheerea socotelelor in cer, 34-35. Luarea sufletului i preumblarea lui, 35 37. Paza mormntului, 38-42. Ruglciuni dire Ingenil pzitor s. a., 43 48.
.
Norocul
Lumea i inftisarea Noroacelor, 49. Norocul culegktor de rou,

50. Norocul unui ImpArat, 50-54. Norocul unui frate bogat si al


altui frate srac, 54 57. Btaia intre doui Noroace, 57-60. Norocul silit s'aduck bogAtie, 60. Un orn merge la scorbura Soartei
si se incredinteaz c nu se poate schimb ce-i este parka, 61 65.
Noroc WI parte, 66 68. Noroc i rninte, 68 70. Semne de
noroc, 70- 72. Urdri de noroc, 72. Pstrarea norocului, 73-74,
Cntece, 74

75.

www.digibuc.ro

49 75.

106
$arpele easel
Denumiri, 76. InfritisAri, 76-77. Credinti, 77-78. Sarpele casei la
alte popoare, 78. Broasca onuilui, 78.
Ziinele bane

76

78.

79

SO.

81

93.

Doul fete frumoase ajuttoare, 79 -80. Cele trei fecioare sfinte,


80. Paterii, 80.
Spiridusul .
.
Puterea Spiridustilui, 81. DobAndirea Spiridusului din on, si in81 --84. Ancluzul (Spiridusul ban), 84 -85. Curnpilftirile
rarea i lntretinerea Spiridusului, 85- 86. Povestiri privitoare la ajutorul i primejdia Spiridusului, 87 91. MAtrAguna, 91 92. Floa-

rea de fereg, 92 -93. Spiriduvl la alte popoare, 93.


.
Piaza rea i Plaza band .
Piaza rea, potrivnica Norocului, 94. Intruparea Piezii rele In
sarpe, due, mAta, gAin i om, 95 -96. SArAcia legata de casA

94 102.

Indeprtarea ei, 96 100. Piezile rele obstesti : NAlucile, oamenii


,,Insernnati", preotii, cucuveicile, eghipturoaicele i paserile cu ciocul de fier, 100 101.
Piaza bun, 101. Intruparea ei, 102.
Despartirea II. Munca.

Joimarita
Denumiri, 103. Pedepsirea femeilor si-a fetelor gsite eu cnepa
netoarsA, 103 106. Alte soiuri de lene ferneiascA, 106. Paza femeilor, 106. ColindAtorii join-fat-4H, 106 108. Alte prilejuri de venire
ale Joirnilritii, 108. Sperietoarea, 108.

103 10S.

Marti-seara
.
.
Dentimiti, 108. Pedepsirea lucrAtoarelor de Marti seara, 108. Povertiri cu neisbutirea rAufAcioasii Marti-seara 108 116.

109

116.

Sfnta Vineri .
Pedepsirea lucrAtoarelor de Joi searA, 117. Povestiri cu neisbutirea Sfintei Vineri, 117 125.

117

125.

Indtoarea .
Pedepsirea lucrAtoarelor cari nu serbeaz ziva Ignatultii (20 De-

126.

cembrie), 126.

Despirtirea Ill. Pmintul i vzduhul.


Srigoii

127 208.

Denumiri, 127- 9, Nasterea Strigoiului, 129 132. Semnele dupit


OH se cunoaste Strigoiul vitt si mijloacele de a-1 desroperi,

www.digibuc.ro

107
134. Privigherea mortilor b'aimiti a se preface in Strigoi,
135-137. Intruparea Strigoilor indat dupl moarte, 137. ,,Ingriji112

rea" sau ,,dregerea" acelorasi rnorti, 137.Vremea de noapte pentru iesi-

rea Strigoilor din mormnt, 137 142. Zilele potrivite pentru aceleasi ieiri i sorocul lor, 142 144. Iesirea din mormnt, 145. Prefacerea sufletului de Strigoiu viu in Tricoliciu i reintruparea lui.
Tricolicii i isprvile lor, 146 149. Strigoii deopotrivl de puternici ca Dumnezeu, 149 150. BrItliile Strigoilor, 150. Povestiri
despre aceste btlii, 151 -152. Venirea pasnicl a Strigoilor pe la
ai lor, 152. Povestiri, 152-155. Aprarea casei impotriva Strigoilor, 156-157. 1-i-otul, Strigoiul i strnutarea, 157-162. Primejdii
mari : suptul stingelui, poceala i altele, 162 163. Leacuri impotriva acestor bolt, 163 168. Povestiri deosebiter 168- 185. Isprava
Strigoaicelor : seceta, piatra, luarea manei cimpurilor, frumusetei i manei vacilor, 185 186. Prinderea Strigoaicelor i vrji
pentru adusul manei inapoi, 186-191. Seceta, 191 192. Grindina,
192. VtIrcolacii i intunecimile de soare i lunk 192. Paza indeobste impotriva Strigoilor, 192 194. Povestiri, 194-195. Aflarea
mormntului cu Strigoiu, 195 -197. Desgroparea i dregerea Strigoiului, 197 200. Mrturii istorice, 200 208. Strigoii la alte popoare, 208.

Sufletele mo4ilor
.
.
Trupul prsit vremelnic de Suflet : Strigoii i Svarcolacii, 209.
Scm-ta vieata pmnteascI a Sufletelor fposatilor, 209. Ariitarea
acestora in vise, 209 210. Alte artri, 210.
Crasnicul

20 210.

211.

Copil de Drac i de fern eie, 211,

Mama plidurii
Denumiri, 212. Inftisri, 212 213. Viespea neagril, 213. Grija
copacilor, 213 -214. Ademenirea oamenilor in paduri, 214 -217.
5oarece1e apArator, 217-219. Mama-Odurii pficAlit de-o fatii,
210-221. Tutunul apArator, 222. Milmliga apiiriltoare, 222-223.
Alte lacuri de paz, 223 224. Boli pricinuite de Mama-pdurii
leacuri Impotriva !or, 224 232. Alte neajunsuri, 232. Mama-pdurii la alte neamuri, 232 233.

212 233.

Mosul-codndui
Denumiri, 234. Mosul-codrului pficAlit de o fat, 234 235. Mosul-codrului la alte popoare, 235.

234 235.

Miazd-noapte i Zorild
Puratorii celor trei conace de noapte : Murgil, Miazit-noapte
Zorilii, 236.

www.digibuc.ro

236.

398
Samca

237 243.

Denumiri, 237. Primejduirea femeilor lehuze, 237. Rugciunea


de paz, 237 241. Descntece de Samcil, 241 242. Samca la alte
popoare, 243.
.
Smeul
Denumiri, 244. Inftisri, 244. Bntuirea Smeului, 244 246. Lea-

244 247.

curi, 246 -247. Smeul la alte popoare, 247.


Stafia
.
Jertfirea until suflet pentru tritinicia unei zidiri, 248 249. Povestiri romnesti si striiine, 249 255. Locurile unde apar SLIM le,
255 256. InfAtisri si denumiri, 257 258.
Brhnele

248 258.

259.

Mici sperietori de pdure, 259.


lelele

260-264.

Denumiri, 260. Legende, 260 261. Infiltisarile si Insusirile lelelor, 261 263. Paza impotriva lor, 263 269. Icicle la alte popoare, 264.

Ceasul cel rda


.
Denumiri, 264. Primejdii, 264. Descntece, 265 266.

Pacita
Plnsul si Inchircirea copiilor, 267.
Hale le

265 266.

267.

268 271

Ap Ararea impotriva Halelor, 268. Duhuri Inrudite cu Halele :


Valvele, Eresurile, Chimele, Boglodatele sau Lohoanele, Lucrul
slab, . a., 268 270. Gintii, Armedi, Psirii, 270 271.
Sperietorile

272 276.

Bja, 272. BAca, 272. au, 272. Diudiu, 273. Bau, 273. Babaul,
273. Bbacul, 273. Bodaia, 273. Bolea, 273. Catabolea, 274. Calie,
274. Borza, 274. Gota, 275. Goga, 274. Alte sperietori, 275 276.

Pika

277 279.

Zeitatea tutunului, Mama Dracilor, 2.77. Luleaua, 278. Tutunul,


278

279.

DespIrtirea IV. Apa.


.
.
.
Cel-din-baltd .
Apa, locas al Dracului, 280. Semnul primejdiei, 280. Cel-din-balai
ajuta un flAcAtt, 281. Credinti mrunte, 282. Cel-din-put, 282 283.

www.digibuc.ro

280 283.

399
Stinta apei

284

287.

InfAtisare, 284. stima apei i capol de orn, 284. Strigoiul ci, 284.
Povestiri, 285 286. $tima apei la alte popoare, 287.
Innecatii .
.
.
i
inftisarea
Innecatilor,
288. Isprvile lor, 288 289.
Intruparea
Innecatii i Maica Domnului, 289,

288 289.

luck
Puiul Iudii sau Vidrii, 290. Prinderea lui : norocul sau nenorocul pescarului, dupa colinde i cntece btrnesti, 290 300. Iuda
la alte popoare, 300.

290 300

Femeile-peFti

301 302.

Femeile-pesti sau Faraonii, 301. Cntrile de pe mAri, 301. WmcAtorii de oameni, 301 302. Credintile altor popoare, 302.
.
Oamenii de apd
InfAtisri, 303. anul mrilor, 303. Credintile altor popoare, 303.

303.

Peqtele mdrii .
Lupta Dracului cu pesiele mArii : Valurile, 304.

Sorbul
.
InnecAtorul de oarneni, 305. Sorbitorul de apd, 305.

304.
305.

Dulful
.
Denumiri, 306. Hotul merelor de aur i biruitorul lui, dupg. colinde i cntece btrnesti, 306 -312.

306 312.

Balaurii .
Blaurii de uscat si cei tie apA, 313. BAlaurii din Dovesti, 313.

313 318.

Piatra scurnp, 313. BAlaurii vzduhului cu nor sau ploaie, 313 316.

DespArtirea V. Boala, Moartea.


Sfintele

317.

Aductoarele de boli, 317.

318-328.

Ciuma
InfAtisari, 318

319. Sf. Haralambie, eel' ce tine Ciumile de pr,


319-322. Sf. Gavriil, 323. Toiagul bobotit de cium, 323. Ciuma
nemiloas i voinicul, 323 326. Ciurna la alte popoare, 326. Paza
impotriva bolii, 326 328.
Holera .
Inflisari, 329 330. Holera nemiloasA i voinicul, 330 - 331. Lea'curi impotriva Holerii, 331 332.

www.digibuc.ro

329 332.

400
Moartea .
.
.
InfAtisilri, 333. Moartea Inchis in sac, 333 335. Chemarea mortii si dulceata vietii, 335 337. Dumnezeu hotaraste ca Moartea sk

333 366.

nu se mai vadk 337 340. Oamenii nu mai cunosc ziva rApogrii,


340. Preglirea pentru trecerea din vieatk 340 343. Vestitorii Mortii: slAbirea puterilor, vajairea urechilor, dderea dintilor, 343 345.
Moartea iea sufletele, 345 347. Paharul Mortii, 347 348. Boala,
ajutorul Mortii, 348. Moartea vicleank 349 350, Banii, cursa Mortii, 350 355. Moartea atotputernia si Sf. Haralambie, cnnuitorul Mortii, 355-357. Mocanul la Salasul Mortii, 357 358. Mocamil, Holera, Ciuma si Moartea, 358 360. Mila Mortii, 360-365.
Sgircitul IngAduit, 366.

Ciitelal pinntalui
Denumiri, 367. Credinti nfrunte, 367-368. TAncul pmntului
-si zidirea lumii, 368.
Moose

367-368.

369-381.

I, 369. II, 376.


Indice i glosar
Cuprinsul

..11.+.01.

www.digibuc.ro

382.
395.

INDREPTARI
Pag.
11

ll
II

20, rndul 20, in loc de cerui, trebue ceriu.


43,
11, s se ceteasc : Inger, Ingemul meu.
II
71,
10, in 1 oc de tr foiu, trebue trifoiu.
II
115,
10, ,, ,, ,, Miercur
Il
,,
Miercuri.
118,
2,
,,
,, cuneisbutirea trebue cu neisbutirea.
ll
127,
14 15, s se citeasc. : Leacuri "impotriva acestor boli. Poll
vestiri deosebite. Despre isprava Strigoaicelor...

26, in loc de mama trebue mana.

185,

202,
266,
333,

If

1;

I)

1,

,,

I)

II

11

sdi-,
Ceasrdu,

sd-i.

Ceas rdu.
7, s se ceteasca : ... atotputernicd si Sf. Haralambie...
,,

,,

,,

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro