Genurile literare

Definitii si trasaturi
Genul liric cuprinde operele literare in care autorul isi exprima direct, nemijlocit gandurile, ideile
si sentimentele.

Trasaturi:
-eul creator isi exprima direct gandurile, ideile si sentimentele fata de fenomenele lumii exterioare
si fata de propriile transformari interioare prin confesiune, subiectivitate
-vocea textuala este doar o conventie numita eu liric sau poetic(nu se confunda cu autorul operei) ,
care poate aparea in diverse ipostaze:indragostitul, revoltatul, ganditorul, contemplatorul, cautatorul
uni ideal,etc
-modul dominant de expunere este descrierea sau monologul liric
-subiectivitatea se exprima la nivel lexico-gramatical prin marcile eului liric:pronume, adjective
pronominale si verbe la persoana I, interjectii afective(in cazul lirismului de tip confesiv) si
pronume, adjective pronominale, verbe la persoana aIIa, substantive in vocativ(in cazul lirismului
de tip adresativ)
-au forma versificata, astfel este valorificata muzicalitatea limbajului realizata prin elemente de
prozodie (ritm, rima, masura), dar si prin figuri sintactice (repetitii, refrene) sau de sunet (aliteratii,
asonante)
-limbajul este sugestiv si expresiv, folosindu-se intr-o masura mai mare imaginile artistice si figurile
de stil, cuvintele cu sens figurat
-specificul poeziei este dat de relatia care se stabileste intre forma, limbaj poetic si continut
-speciilegenului liric popular :doinele,cantecele (care pot fi satirice, sociale, de
dragoste, de leagan sau romante), bocetele si strigaturile;
-speciile genului liric cult:a) lirica cetateneasca:imnul,oda,psalmul,pamfletul,epigrma
b) lirica intima:- elegia,cantecul, romanta, meditatia
c) lirica peisagistica:- pastelul,idila

Genul epic cuprinde totalitatea creatiilor epice, acele opere literare in care autorul isi exprima
indirect sentimentele prin relatarea unor fapte, a unor intamplari prin intermediul unui narator
(personaj, martor, mesager).

Trasaturi:
-are trei elemente definitorii: narator, actiune si personaje
-e caracterizat de unitate compozitionala; intamplarile povestite se constituie in momente ale
subiectului literar (expozitiunea, intriga, desfasurarea actiunii, punctul culminant, deznodamantul)
-actiunea poate fi relatata cronologic sau cu intoarceri in timp
-actiunea este pusa in miscare de un conflict care reprezinta o ciocnire de interese, valori, atitudini
intre personaje (conflict exterior) sau in sufletul unui personaj (conflict interior)
-relatarea se poate face fie la persoana I, naratorul fiind subiectiv, implcat ca personaj sau ca martor
fie la persoana a III-a, naratorul fiind obiectiv, impersonal, omniscient
-personajele sunt variate; difera ca numar in functie de complexitatea si amploarea actiunii; sunt

atat agenti ai actiunii, cat si purtatoare ale mesajului autorului

-mod de expunere predominant: naratiunea impletita cu dialogul si uneori descrierea si monologul
-genul epic este reprezentat prin numeroase specii literare: a)in versuri: balada
(cntec btrnesc),legenda, epopeea, fabula, cntecele obiceiurilor
calendaristice si de ceremonial (pluguorul, oraia de nunta)
b)in
proza:anecdota, schita, nuvela, povestirea, romanul, reportajul, eseul,
memoriile, amintirile, jurnalul

Genul dramatic cuprinde totalitatea operelor destinate reprezentarii scenice; autorul isi
transmite indirect ideile si sentimentele, prin intermediul actiunii si al personajelor; interventiile lui
se observa doar in didascalii (indicatiile scenice).

Trasaturi:
-ca denumire termenul provine de la cuvantul drama care inseamna actiune;
prin definitie opera dramatica este scrisa cu un scop precis si anume de a fi pus in scena;
-intamplarile nu sunt relatate, ci ele se desfasoara in fata cititorului;
-modul de expunere specific este dialogul, prin care personajele comunica idei, sentimenete,
conceptii
-naratiunea si descrierea au un rol secundar, ele aparand in indicatiile scenice sau fiind legate de
vorbirea directa a personajelor
-personajele produse ale fictiunii,tipologii umane;
-apar indicatiile scenice (didascaliile) care aduc precizari legate de loc, timp, atmosfera sau stari
sufletesti
-structural operele dramatice sunt impartite in acte si scene : actele reprezinta diviziuni care
structureaza subiectul, reprezentand o etapa a desfasurarii actiunii; scenel sunt subdiviziuni ce
marcheaza intrarile si iesirile personajelor din scena
-indentificam in opera dramatica un conflict deosebit de puternic si dinamic. Adesea conflictului
principal i se subordoneaza o serie de conflicte secundare. De asemenea putem vorbi despre un
conflict exterior, dar si de unul interior
- specii literare ale genului dramatic sunt : comedia,drama, tragedia, tragic-comedia, vodevilul,
melodrama
-operele se realizeaza in plan textual prin: dialog (schimb de replici), monolog dramatic (uneori si
aparte), iar in plan meta-textual, prin indicatiile scenice
-actiunea se dezvolta in jurul conflictului dramatic (care determina nasterea unei crize, aparitia unui
dezechilibru care trebuie rezolvat; efectul crizei este tensiunea interioara/ asteptarea, incordarea,
care declanseaza un lant de evenimente, orientat in mod necesar spre o solutie/ o rezolvare)
cand situatia dramatica nu se rezolva, dramaticul se transforma in tragic (care este legat de
fatalitate)
-intre spectator si scriitor (dramaturgul) apare o conventie, spectatorul admitand ideea ca pe scena
apar adevaratii eroi, iar comunicarea este mediata de regizor, actori si ceilalti implicati in montarea
scenica a textului dramatic
-spectacolul teatral este sincretic, prin combinarea simultana a mai multor aspecte: gestica si
rostirea actorilor, decorul, costumele, lumina, muzica, miscarea (dansul)