ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE $I ISTORIA ARTE! CLUJ-NAPOCA ARTA, ISTORIE, CULTURA STUDI! IN ONOAREA LUI MARIUS PORUMB EDITURA NEREAMIA NAPOCAE CLUJ-NAPOCA 2003CAHLE TRANSILVANENE DECORATE CU CAVALERI. Il. CAVALERUL iN TURNIR (SECOLELE XV-XVI) Motivul cavalerului in turnir reprezentat sub un portal gotic a fost creat la mijlocul secolului al XV-lea in atelierul regal de la Buda, de unde s-a rispandit pe o arie larg in Europa centralai gi de est, preluat ca atare sau sub forma a numeroase variante create si produse pana in jurul anului 1600'. Cahlele originale sunt traforate, pentru fixarea in opera fiind prevazute cu un picior semicircular. Ele prezinta un cavaler ecvestru echipat in armura gi tnarmat cu lance gi scut, sub un portal monumental de o bund factura gotic tarzie. Alaturi de acestea atelierul a produs, intre 1454 gi 1457, 0 serie de alte cahle cu fata traforat’ sau plina, decorate cu motive diverse redactate intr-un frumos stil goti portaluri cu nige laterale pentru statui, grifonul, leul pazind copacul, cupluri de sfinfi, rozete - toate acestea cunoscand o circulafie intens& in doua jumatate a secolului al XV-lea si, in forme din ce in ce mai alterate, in intreg veacul al XVI- lea. Piesa cea mai populara a fost, fara indoiala, cea decorata cu cavaler in turnir sub portal gotic cunoscuta fn numeroase variante si pe teritoriul Transilvaniei. Din clasificarea materialului descoperit in acest ultim spajiu s-au conturat dou’ grupe distincte: I. Piese derivate din original, prin copierea direct sau intermediata a acestuia?; II. Creafii noi inspirate din produsele atelierului sobei cu cavaleri, in paginile care urmeazi vom detalia cel de-al doilea grup de 1 Motivul se bucura de o literatura extrem de bogata, din ‘are menfiondm aici doar bibliografia de baza: Holl Imre, Kézépkori kdlyhacsempék Magyarorszdgon 1, Budapest Régiségei, 18, 1958, pl. 81, p. 292 (In continuare Holl 1958); Holl Imre, A Budai Virpalota egy kézépkori Rétegsorinak elemzese, in AE, 112-113, 1987, pl. 22; Holl Imre, Spiigotische ofenkacheln, in Acta Archaeologica Academie Scientiarum Hungaricae, 50, 1998, p. 178, pl. 13 ((n continuare Holl 1998). 2 Daniela Marcu Istrate, Calle transifoinene decoraie cu cavaleri. 1. Cavalerul in turtir (secolele XV-XVI), in AT, 1999-2000, sub tipar (in continuare Marcu, Cahle cu cavaleri). Daniela Marcu Istrate piese, analizand acele creafii bazate pe schema cavalerului in turnir, céreia i sau adaugat una sau mai multe surse de inspiratie. In principal deosebim doua tipuri: A: cavalerul reprezentat sub un portal suspendat in centrul placii, si B. un cavaler cu mantie gi arbalet& incadrat de portal gotic ILA. Cavalerul in turnir reprezentat sub un portal suspendat in centrul placii, intre dowd nise semicirculare in interiorul carora se contureaza bifore gotice, circula pe o arie bine determinata, in partea de sud-est a Transilvaniei, cel mai probabil in prima parte a secolului al XVHea. 1. Cea mai reusit’ piesi pe care o cunoastem se afl in depozitul Muzeului National Secuiesc din Sfantu Gheorghe’ (catalog 1, fig. 1). Cavalerul, intors spre dreapta, este imbracat in armura si poarté pe cap un coif cu partea din fafa in forma de cioc, impodobit cu un penaj care este mai mult simbolic, semanand mai degraba cu un glob; lancea este in pozitie aproape orizontala dar a pierdut mult din lungime pentru a se fncadra in spatiul portalului. Calul este destul de putin reugit ca Proporfii, membrele din fat fiind evident mai scurte ~ probabil din intengia de a reprezenta o oarecare migcare - in timp ce harnasamentul este complicat cu multe elemente rimase in aer, copiate fir’ a fi fost si infelese. Portalul pastreaza deschiderea trilobata i este incadrat si surmontat de doua nise in interiorul c&érora se contureaz cate doa goluri cu partea superioara treflaté. Cahla are in partea inferioara o 5 Piesa a fost publicata anterior in: Gazda Clara, Figuralis ‘kélyhacsenspék a sepsiszentgyirgyi miizeum guyijteményében, 1m Aluta, I, 1969, p. 282, fig. 4 ~ cu o datare in sec. al XVII lea; Centre de olari din sud-estul Transitoaniei, vol. I, catalog de expozitie, Sfantu Gheorghe, 1997-1998, p. 47-48, fig. 1 = cu datare In sec. XV-XVI, considerata o reprezentare posibila a Sfantulai Gheorghe. minscriptie care a fost citité in mai multe feluri, dar cel mai probabil ultimele cifre sunt identice, astfel cf anul inscris este 1511. 2. Fotos, jud. Covasna. Urmatoarea pies din aceasta serie prezinti forme mult simplificate, desi in ansamblu pare ceva mai echilibrataé (catalog 2, fig. 2). Portalul deseneaz © acolad& frumoast, incheiats intr-un pinacu scurt, iar faptal c& este mai lat creeaza o impresie de stabilitate, desi nu exist puncte de sprijin. Nigele au fost indljate, eliminandu-se astfel spajiul gol de la limita de sus a scenei, dar spiritul gotic al compozifiei este mult alterat, formele caracteristice - respectiv deschiderea treflaté gi biforele - fiind inlocuite cu elemente liniare intretaiate in diferite unghiuri. Cavalerul si caful sunt prezentafi tn manier populard, tradand un mester stangaci care a incercat si copieze cu mare fidelitate un motiv a cfrui semnificatie nu a injeles-o decat parfial. Calul ocupi jumatatea inferioars a placii, cu coada lipita de latura stanga a portalului, iar pozifia lui sugereazi 0 oarecare migcare. Cavalerul este complet echipat intro armur& masiva care il transforma intr-un bloc dreptunghiular, astfel c& abia putem ghici un coif inchis impodobit cu penaj; Iancea a fost inlocuit’ cu un sceptru (faclie? buzdugan?) finut in pozifie verticala. Piesa cunoscuta din literatura de specialitate nu a mai fost gasitd, dar fragmente asemanatoare se maj pistreaz’ in depozitul Muzeului National Secuiesc din Sfantu Gheorghe (catalog 3, fig. 3). La o analiz& atent a acestor cahle se poate constata cA nu este vorba despre o degradare a motivului de baz, ci in primul rand despre un alt tip de portal. Dupa stiinfa noastra, cea mai veche aparifie pe cable a unui astfel de portal se petrece in prima jumatate a secolului al XV-lea Ja K6szeg, pe o plack de format dreptunghiular pronunjat decoratt cu Sfantul Gheorghe pedestru’. Portalul ocup’ ins toata lafimea piesei, are un pinaclu monumental $i este surmontat de nigsele semicirculare in interiorul carora sunt schifate tn partea inferioare bifore, iar in partea superioara cate 0 rozasa. Intr-o form’ mult mai elaborata, portalul «Publicata pentru prima dati fn 1929, cahla a fost reluata in mod repetat: Barbu Slatineanu, Ceramica feudal roméneascl si originile ei, 1958, fig. 80; Holl 1958, fig. 100; Istvan Meri, Figurenverzierte Ofenkachein volkstimtichen Characters aus dem mittelalterichen Ungarn, in Acta Archaeologica Academiae Scientiarim Humgaricae, 12, 1960, p. 345, fig. 1, nota 111 pentra publicapile din 1929 dupa care este preluata gi datarea pieset in sec. XV. 5 Holl 1988, fig, 20/3. m2 este reluat de atelierul sobei cu cavaleri in compozitia cahlelor nig cu statuete Iaterale (tipurile 3 si 4) portal monumental, cu coronament sofisticat, delimitat in lateral de fiale, rozasele fiind decorate cu patrulob (tipul 3) sau cu ochi de peste (tipul 4). Desi nu avem decat marturii indirecte, putem afirma cA, al&turi de cavalerul in turnir, rozeta si leul pazitor al copacului, si aceste tipuri au fost mult rispandite si imitate, inclusiv pe teritoriul Transilvaniei, O cahld plac’ descoperita la Racogul de Jos, jud. Bragov (catalog 4, fig. 4), este evident inspirati din tipul 3, preludnd portalul cu destuld corectitudine, desigur cu unele simplificari inerente care se reflect in primul rand in eliminarea nigelor prin ingrosarea montantilor portalului. O piest destul de apropiat, care a eliminat insX complet arhitectura din spatele portalului preluand din cele don’ rozase doar deschiderile, a fost descoperita la Cristurul Secuiesc” (catalog 5, fig. 5). Ambele cahle pot fi datate in prima jumatate a secolului al XVi-lea, sursa lor de inspiratie find, cu maxima siguranfi, una dintre nigele fabricate de atelierul de la Buda, direct sau printr-un intermediar apropiat. Aceasta filier’ explica intr-un fel si faptul ci interiorul portalului ramane simplu, fara un decor anume. In limita cunostinfelor__actuale, combinatia intre portalul tipurilor 34 gi cavalerul tipului 5 nu ne este cunoscutd in ‘Ungaria medievali decat prin cahlele de Ja Sfantu Gheorghe si Fotos. Cel care a inifiat aceasta varianta cunostea cel putin doua dintre produsele sobei cu cavaleri, intre care a realizat aceast’ mixturd; avand in vedere imensa raspandire a produselor atelierului regal, incercarea de a localiza atelierul care si-a asumat aceast’ inovaie ar fi in momentul de fafa hazardata. Portalul de Ja Sfantu Gheorghe (ILA.1) suport modifictri majore: ingustarea deschiderii, astfel incAt arcada raméne fra puncte de sprifin, plutind in mijlocul cahlei, precum si eliminarea rozaselor care atrage dup& sine micsorarea nigelor si crearea unui spafiu gol in partea supericara a piesei. In partea dreapta s-a copiat totusi, destul de fidel, fiala care ocupa spatiul de deasupra statuetei. Compozifia este in mod evident o imitafie, si mu este exclusd existenfa unor verigi intermediare pe care fncd nu Ie «6 Holi 1958, p. 252, fig. 78-80. Holl 1998, fig. 5.6.7. 7 Benk6 Elek: Ughy Istvén, Székelykeresztiirikalyhacsempé 15-17, szized, Bukarest, 1984, fig, 58.cunoastem. Intervalul de 0 jumatate de secol fntre soba cu cavaleri si cahla de la Sfantu Gheorghe este suficient de larg pentru a permite o astfel de ipoteza. Cahla de la Fotos a atras gi ea atentia specialistilor, bucurandu-se de o literatura relativ bogatd prin care s-au propus datari ce oscileaza intre secolele XV si XVP. I. Holl dateaza piesa in secolul al XVI-lea, considerand-o produsa sub influenta sobei de la Hunedoara’, fara s& intre in detalii gi foarte probabil fard s& cunoascé varianta 1. Compozitia nu mai are ins nici o legitura cu Hunedoara, ci trebuie sa fie 0 replic& intarziat& a variantei 1, realizatt oricum post 1511: gradul avansat de schematizare si atitudinea pasiva a personajelor ne sugereaz’ o distanfa comodi in acest sens. Datarea piesei in prima jumatate a secolului al XVilea pare coricum sa fie cea mai potrivita. 3. Acest tip de cahle urmeaza in linii mari aceeagi evolutie ca gi tipurile din grupa I, in cursul careia la un moment dat portalul gotic devine semicircular'', pastrandu-si in diferite proporfii celelalte atribute, respectiv deschiderea treflata in interior, iar in exterior cele dowd nise cu bifore. Aceast varianta este reprezentat de o cahla de la Cristuru Secuiesc’2, una dintre Pufinele piese traforate din Transilvania, prevazuta cu un picior semicilindric (catalog 6, fig. 6). Portalul ocupa aici toata latimea piesei, iar vrejurile care il decoreazA in original sunt inlocuite cu un motiv geometric. Cavalerul este cilare spre dreapta, poart4 un coif in forma de clopot, cu mana stanga fine fraul iar cu dreaptao lance masiva, ugor inclinat fafi de orizontalA. Calul este inci ugor cabrat, dar detaliile echipamentului, ca dealtfel si proportiile generale ale cavalerului prefigureazd deja husarul’, si numai prezenta portalului ne determin’ si ne raportam Ia cavalerul gotic. Piesa este datata in secolul al XVI-lea, Variantele 1 si 3 s-au dezvoltat in paralel, ele neavand comune decat schema generala si forma parti superioare, in detaliu. Modul de "Istvan Méri, op. cit, p. 345. * Barbu Slatineanu, op. cit, propune o incadrare mai larga, in secolele XV-XVI. "Holl 1958, p. 297. 11 Mareu, Cable cu caoaleri I, tipurile D-E. 12 Benk6 Elek; Ughy Istvan, op. cit, fig. 27; Benk6 Elek, A kiépkori Kereschri-scék régészeti topogrifsia, Budapest, 11992, fig, 73/7 ~ cu o datare mai larg& in sec. XV-XV1. ® Un studi de sinteza despre cahlele decorate cu husari D. Marcu Istrate, Cahle transiloinene decorate cu cavaler. 1V. Husaral (sc. XVI-XVID, tn B, 2001 (2002), p. 361-387. rezolvare a portalului este suficient pentru negarea oricarei relafii directe, ele sunt ins doua interpretari diferite ale aceluiagi model, pe care f§nca nu fl cunoastem. 45, Este interesant ca atelierul de la Lazarea (sau care aproviziona castelul de la Lazarea) s-a inspirat din variantele acestui tip preluandu-le, in maniera sa de neconfundat, concomitent cu scenele elevate din grupa I Prima piesa pe care o avem in vedere (4 - catalog 7, fig. 7) prezinté un cavaler orientat spre stanga, disproportionat si agezat din lateral pe un cal minuscul dar totusi cabrat. Portalul ocup& intreg campul plicii descarcandu-se pe montanfi masivi iar partea superioara este inca alungit’, 0 etapa de tranzitie spre varianta semicirculara. in fundal cele doua nise bifore au deschiderile din interior ezitante, incheiate in unghi ascufit cele din partea stdngé si in semicerc cele din dreapta Doua fiale par s& fie reprezentate intre aceste nige si varful portalului, element singular care aminteste de arhitectura coerent a grupei I Cea de-a doua piest (5)!5 este conceputa fn aceeasi manier% popular’, cu un cavaler stingaci gi minuscul pe un cal destul de stilizat dar sugerand inc& acea atmosferai de migcare ce ne trimite fa familia cavalerifor in turnir. Cavalerul fine intr-o mana o sabie, iar in cealalta un sceptru (sau tot o sabie?), si pare sa fie in armura, Portalul, care ocupa din now intreg campul, este semicircular, cu arcada descarcaté pe montanti cu baze masive. In partea de sus se ghicesc in lateral nigele cu bifore incheiate in unghiuri ascufite iar central trei reliefuri dreptunghiulare aliniate sunt gi ele o reminis- cenfa a vechiului portal. Acest ultim amanunt individualizeaza aceste doud cahle de la Lazarea sine determina sa considertim ci ele au avut 0 sursi de inspiratie intermediara, alta decat variantele anterioare, si teoretic mai apropiaté de cavalerul in turnir. Asa cum am constatat dealtfel si analizand cahlele derivate din original, numeroasele tipuri si variante ale grupei I evolueaza cel mai des in paralel, astfel c& 0 ierarhie genealogica gi cronologica este, cel pusin fn stadiul actual al cercetirilor, imposibil de realizat. % Stefan Molnar gi colab., Insemnuiri pe marginea cercettilor de la castelul feudal de la Lizerea (jud. Harghita), tn AMP, I1, 1978, pl. XIV/2. O ilustrafie mai bund la Maria-Venera Radulescu, Cahle decorate cu scene de turnir din colectia Muzeului Najional de Istorie a Romsnie, in AM, U1, 2000, p. 245, fig. 3a. 'S Stefan Molnar gi colab., op. ci, pl. XIV/4. 1136. Tot din atelierul de la Lazarea provine © alta cahlé plact ilustrand, o data in plus, evolutia principial identict a temei cavalerului pe ceramica decorativa din Transilvania, de aceasti dats exemplul referinduse la suprapunerea cu Legenda Sfantului Gheorghe. Cahla placa il prezinta pe Sfant ucigand balaurul sub un portal in acolada cu partea superioara mult rotunjita si prelungita pe vertical la acelasi nivel cu nigele bifore - 0 arhitectur& comparabil& cu cea a variantelor 1 gi 36. Raportat Ja caracteristicile acestui tip, remarcim faptul ct portalul este corect desenat, spre deosebire de variantele pandant ale grupei I care prezinta un portal deja cu modificari substantiale pe cahla de la Sibiu”, sau doar urme vegetale din vechiul portal pe cahlele de fa Draugeni, Pagiras gi Cristuru Secuiesc!8, Este interesant faptul c&, spre deosebire de cahilele grupei I care nu au avut decat ecouri vagi gi intarziate in atelierele de la est de Carpati, piesele din tipul I.A au fost foarte raspandite in aceastA zoni incepand chiar cu forma de baza in care portalul pistreaz& nigele laterale cu statui. Piese mai mult sau mai pufin elaborate au fost descoperite in diverse puncte de pe teritoriul oragului Suceava, precum Cetatea de Scaun, curtea Hanului Domnesc, curtea bisericii Sfantul Nicolae etc.19, datate in ultimul sfert al secolului al XV-lea gi la inceputul veacului urmator. Literatura de specialitate sugereaz& ca posibil prototip al acestui motiv modele din Regatul maghiar, respectiv cahlele placi din soba de la Pécs realizata intre 1498 si 1500, ceea ce ar elimina insa din discufie secolul al XV-lea pentru producerea cahlelor moldovene®, Cahla de la Pécs?t este ins o copie directa dupa originalul traforat care reprezinta capul de serie al grupei I, cu portal fara nige laterale gi fara ferestre bifore fn partea superioard. Modelul traforat a fost intr- adevitr usor corectat dupa copiere gi imbogatit 1 Idem, pl. XIV/1 1 Marcu, Cahle cu exvalei I, tipul LE. 4 Eadem, tipul LHL Paraschiva Victoria Batariuc, Catle descoperite in locuinge de orijeni la Suceaoa, tn AM, I, 1996, p. 87-88, fig 4/34. » Eadem, p. 88: ,...cahlele de la Suceava se pot data ina doua jumatate a secolului al XV-lea gi tn primul deceniu al celui urmator, mai precis dupa anul 1475 (...) avand ca posibil prototip reprezentirile din soba cu cavaleri din palatul de la Pécs (...) realizata in intervatul 1498-1500.” 2 Holl Imre, Neutronaktivierungsanalyse Mittelalterlcher Ofenkacheln 1, in Acta Archaeologica Academiae Scientiarum Hlungaricae, 47, 1995, pl. 12/3 ~ dintr-o soba care a fancfionat intre 1473-1505 (In continuare Holl 1995), ne cu o rozeti destul de stilizata plasata in spatele cavalerului, cu rostul evident de a diminua spafiul ramas liber prin disparifia nisei, dar diferenja intre aceste cahle gi cele din tipul ILA discutat aici ramane de fond. De asemenea rimane deschis intrebarea dac cahlele din tipul ILA au avut un singur model, sau ele reprezintA mixturi locale intre tipurile 3, 4 si 5 produse de atelierul sobei cu cavaleri de la Buda Faptul ca aceste cahle sunt mai raspandite in Moldova? decat in Transilvania s-ar putea explica prin existenfa unui model frecvent cu predilecfie in afara regatului maghiar, poate prolerat prin intermediul atelierelor poloneze. cazul pieselor analizate mai sus, este ins’ dincolo de orice indoiald faptul ct cle sunt produsele unor ateliere mai mult sau mai pufin modeste, active in teritoriul locuit de secui din partea de sud-est a Transilvaniei. ILB. Cavalerul cu mantie gi arbaleta. Piesele incluse in acest tip se caracterizeaz prin modificiri semnificative In zona cavalerului, in vreme ce fundalul arhitectonic urmeaza strict evolufia tipurilor din grupa I. Motivul pare s& fie specific oragelor sdsesti din sudul Transilvaniei, la inceputul secotului al XVi-lea. 1. Cea mai elaborat formA pe care o cunoastem, descoperit’ in zona Sibiului%, prezint& cavalerul calare spre dreapta in 2 Paraschiva Victoria Batariuc, Calle din Moldova tmedievalt. Secolle XIV-XVI, Suceava, 1999, p. 118-119, fig, 49/1-2, fig, 50/6, probabil si 50/5. Pans in prezent nu sa realizat o clasificare a cahlelor decorate cu cavaleri din perspectiva formelor arhitectonice, astfel incAt mu putem preciza cu certitudine punctele In care au fost descoperite astfel de piese. La prima vedere tipul ILA pare oricum dominant fafa de tipul 1. Cea mai tarzie dintre cahle prezinté forme mult simplificate cu arhitectura redusd fa arcul portalului si cele doua nige cu bifore din partea superioard, iar cavalerul este inarmat doar cu o sabie. Piesa a fost descoperita la Negresti,jud. Neamf si este produsul unui atelier popular comparabil ‘cu cel care a produs cahlele de la Lazarea ~ far st insinuam insa o relajie directa intre ele. Cahla a fost jataté in general in sec. XVII, dar ar trebui s& fie mai veche, cel pufin din a doua jumitate a veacului anterior, PAV Batariuc, Cahle cu reprezentiri de cxvaleri din sec. XVI XVI descoperite in Moldova, in SCIVA, 49,2,1998, p. 198- 199; Eadem, Cahle din Moldova... p.119 = cu datare in sec. XVII. Piesa este menjionata si la Horst Klusch, Zauber alter Kacheln aus Ruminien, 1999, fig. 29 ~ fara alte comentarii decdt o datare in sec. XVI. ® Horst Klusch, Die Entstehung des Kachelofens und seine Friikformen in Ruménien, tn Forschungen zur Volks- und Landeslunde, 33, 1-2, 1990, fig. 5. Piesa provine dintr-o colecfie particulara. Horst Klusch, Zauter aller Kacheln ‘aus Rumiinien, 1999, fig. 32.interiorul unui portal gotic desenat corect Ia cele mai mici detalii (catalog 8). Cavalerul poart’ o palarie cu boruri largi, jumatatea superioaré a corpului este ascunsa sub 0 mantie scurté, cu numeroase pliuri, iar incalfamintea este prevazuta cu un pinten cu tija lunga. Lancea a fost inlocuita cu o arbalet pe care personajul 0 poart’ pe umar. Calul este incremenit intro migcare destul de nefireasc&, are un harnagament cu multe podoabe si coada innodata si impletita: el este departat de calul cavalerului in turnir, aparfindnd in intregime husarilor. Cavalerul lipsit de armura exclude o scen& de turnir si chiar de parada, costumatia lui lejera, ca dealtfel gi atitudinea detasati, find proprii ‘unor ocupafii ceva mai pasnice, cum ar fi de pild&’ o vanatoare usoari. Cea mai potrivitt analogie pe care am gissit-o este dealtfel un ‘vanitor cu soim reprezentat in medalion central reliefat, 0 imagine ce pare s& fi fost folosita in Europa occidentalé. in a doua jumitate a secolului al XV-lea, dar care lipseste complet din repertoriul propriu regatului maghiar al epocii. Desigur, cu aceasta origine, este perfect posibil ca astfel de piese si fi fost cunoscute si vehiculate in Transilvania prin intermediul componente’ sisesti a populatiei acestei provincii, gi s& fi servit drept sursa de inspiratie pentru crearea unui nou tipar. Noul cavaler ba inlocuit astfel pe cel clasic, in aceeagi atmosfera gotica tarzie asiguraté de cadrul arhitectural. Aparijia arbaletei tradeaza probabil intentia de a plstra caracterul razboinic al scenei originale, desi desigur ci pentru aceasta putea fi pastrata chiar lancea. Cahla de la Sibiu a fost datata in secolul al XV-lea, dar dupa parerea noastra este pujin probabil ca ea sa fi fost produss cu mult inainte de sfargitul acestui veac, dup’ cum nu putem exclude din aceasti discufie nici inceputul secolului urmator. 2-3, Cea de-a doua variant& prezinti un cavaler cilare spre stinga sub un portal in acolada turtit’, pe care cu greu mai putem citi unele reminiscenje ale coronamentului gotic, constind int-un frunzig inegal. Varful portalului este taiat si se rasuceste de o parte si de alta in vrejuri incheiate cu flori de crin, iar pe intrados deschiderea treflata a fost inlocuita cu 0 impletitur’ de motive vegetale. Interiorul portalului este inecat de elemente vegetale al c&ror traiect mu se contureazA totdeauna prea 2 Judit Tamési, Verwandte Typen im Schwweizerischen und Ungarischen Kachelfundmaterial in der zweiten Halfte des 15. Jahrhunderts, 1995, p.55, fig. 133-135. clar, dar este evidenta aseminarea cu tipul 6 al cavalerului in turnir, aga cum se ilustreaza acesta prin exemplarele de fa Cluj si Sebes, care probabil au servit drept surse de inspirajie®. Observim totugi ci formele din deschiderea portalului sunt confuze, vrejurile nu mai pornesc din capitelurile portalului ci din montanti, singurul scop al desenatorului fiind acela de a acoperi in intregime spatiile goale. {n sfargit in registrul inferior a aparut vegetatie. Cunoastem doua variante descoperite la Sighisoara (2 - catalog 9, fig. 8)%, respectiv Rosia, jud. Sibiu (3 - catalog 10, fig. 9)”, lucrate cu tipare diferite dar atat de aseminitoare incat modelul trebuie sa fi fost cu siguranfi acelasi. Cavalerul este in principiu preluat din varianta 1, doar incalfimintea fiind lipsits de pinten, ca dealtfel si calul al cérui harnasament se reduce la liniile esenfiale, iar coada rimane impletitd. O sulifa este reprezentata stangaci in pozitie oblicd, mai clar la Sighisoara gi intr-un relief abia perceptibil Ja Rosia, gi acest element ne trimite spre cu totul alta scena, aceea a Sfantului Gheorghe in lupta cu balaurul, dealtfel nu pentru prima data folosita tn redactarea unui cavaler, Una dintre sursele de inspiratie importante pentru crearea acestui model ar putea fi acel Sfantu Gheorghe de Ja Sibiu reprezentat sub un astfel de portal’, avand in partea inferioara, sub cal, reliefuri greu de descifrat care in cazul de fafa s-au transfor- mat intr-o vegetafie coerenta. In mod evident 0 alta sursa trebuie sa fie cavalerul variantei 1 a tipului ILB, care este copiat (indirect) destul de fidel, cu exceptia arbaletei transformata intr-un obiect cu o forma mai ciudata, din neinfelegere sau datorita suprapunerii unei alte imagini. Din aceeagi familie a portalurilor cu arcul frant 1a ‘mijloc gi vrejuri in interior cunoagtem o cahla de la Eger care ill prezint pe Sfantul Ladislau ecvestru, purtand pe umér o secure cu tija foarte lung’, comparabild cu o lance® - piesi consideraté replica unui produs al atelierului de Ja Buda de la inceputul secolului al XVI-lea tm ce m&surd aceastl secure putea sugera o 2% Marcu, Cahle cu cnvaler I, tipul LE3-6. 2% Julius Bielz, Deutsoh-sicbenburgische Hafnerarbeten fir die Moldau, in Deutsche Forschung im Sitdosten, 1, 2, 1942, fig.3. 2 Thomas Nagler, Un deposit de plici omamentale descoperit a Rosia (raionul Sibiu), tn Culegere de studit Cercetiri, Muzeul Reg. Bragov, I. 1967, p. 145-146, fg. 4 % Marcu, Cahle cu eaoaler I, tipul LE.7. ® Cahla dreptunghiulara ‘cu fafa traforata si un picior semicilindric atagat. Voit Pél, Holl Imre - Anciennes carreax de péele hongrois, Budapest, 1963, p. 50-51, fig. 3. 15forma similara celor de la Rogia si Sighisoara, réméne o intrebare deschis4, al cdrei rispuns ar putea rezulta dintr-un studiu mai atent al imaginii regelui sfant pe cahlele din ‘Transilvania®, Cahla de la Rosia este singura din tipul ILB care provjae.dintr-un context clar, databil in jurul anului(J600, desigur cu posibilitatea ca tiparul sa fi Fost realizat in ultimele decenii ale secolului al XV-lea. Totusi perioada de intrebuinjare a acestor cahle se situeazA in prima jumitate a secohilui al XVI-lea, tn paralel cu varianta corespunzatoare a cavalerului in turnir, relajia dintre cele dous fiind indubitabila. Tipul ILB este si el rezultatul unei mixturi, intre cahlele grupei I din care s-a preluat portalul gotic in diferite forme - la moda probabil in momentul respectiv ~ pe care sau grefat elemente fmprumutate din alte scene mai mult sau mai pufin cunoscute, sau eventual un alt tip iconografic inci neidentificat. $i in acest caz se pare cil avem de-a face cu o creatie particulars a zonei, complet necunoscuté in Moldova, in schimb cu ecouri deloc neglijabile la sud de Carpafi, tn ansamblul domnesc de la Curtea de Arges, respectiv la vechea Mitropolie de la ‘Targoviste™. O cahla traforata de la Targoviste precum gi un fragment de la Curtea de Arges par S84 reproduci variantele 23 in care se mai pastreaza o urma de lance, in vreme ce alte doud piese de la Targoviste® sunt mai indepartate de cele transilvinene discutate aici, gi foarte probabil mai tirzii. Totusi aceste imagini sunt destul de straine in Muntenia, astfel ca fabricarea lor este pus’ pe seama unor tipare din Transilvania. in ansamblu cahlele din tipurile II.A i ILB susfin o data fn plus marea popularitate de care s-a bucurat in Transilvania cavalerul in turnir sub portal gotic, in toate mediile etnice si sociale. Ele sunt insa Snainte de toate dovada creativitApii speciale a mesterilor locali, indiferent daci atelierul pentru care Iucrau era unul urban supus rigorilor unui anume stil (precum % Desi pind in prezent nu sunt dovezi c& aceasti cahla ar fi circulat in Transilvania, nu putem exclude posibilitatea ca ea si fi fost bine cunoscuta - asemenea majoritii produselor mai timpurii ale atelierului de la Buda ~, i si fie de fapt purtatoarea acestui tip de portal % Maria Venera Radulescu, Cahle medievale din Muntenia decorate cu scena ycavalenal cu mantic" (sec. XV-XVD), in vol. In memoriam Radu Popa. ‘Temeiuri ale civitizafci roménesti in context european, Cluj-Napoca, 2003, p. 217- m2 22 Eadem, pl. 1/1-2. 6 producttorul piesei de la Sibiu), sau unul popular in care simbolul era mai puternic decét modul de prezentare (precum producatorii pieselor din zona secuiasca). Catalog, 1, Cahla placa (284 x 21,2 x Lem) cu picior (4 x 1 cm), lucrata din pasta find amestecata cu nisip, presata in tipar cu o panz si ars complet. Aversul este acoperit cu un strat de smalt verde peste angobi, strat de grosime inegalA de calitate medie, crapat la ardere; reversul pastreaz’ urme superficiale de utilizare. Decor: cavaler sub portal gotic, in partea inferioara inscripfie 1511. Locul descoperirii: ? Locul depozitarii: Muzeul Nafional Secuiesc din Sfantu Gheorghe, ne. inv. 11189. (fig. 1) 2. Cahla plact (22,3 x 17,2 cm), nesmalfuit’ Decor: cavaler sub portal gotic. Locul descope- rirli: Fotos, jud. Covasna. Locul depozitirii: ? (dupa Barbu Slatineanu gi I. Méri) (fig. 2) 3. Cahle plici fra sistem de fixare, care dupa urmele de arsurd de pe revers au funcfionat avand atagat un olan circular; fragmente din 3-4 exemplare de dimensiuni diferite. Sunt lucrate din pasté grosierd arsi incomplet, iar reversul a fost acoperit mai intai cu un strat de slem carimiziu, si apoi cu o pelicula consistent de var. Decor: identic cu piesa de la nr. 2. Locul descoperirii: ? Locul depozitarii: Muzeul Nafional Secuiesc din Sfantu Gheorghe, nr. inv. 111223, 438 a, (fig. 3 ad) 4, Cahla’plact cu fata vizibila ugor adancita, reconstituita (19,3 x 24 x 1 cm), cu picior 4,2 x 1 em); lucrata din pasta de calitate medie, frecvent pietricele si mica, ardere incompleta, presati cu Jemn sau cu panza. Ardere secundara. Frecvent striuri pe suprafafa, vizibile sub un strat compact de vopsea rosie. Decor: portal gotic cu deschidere treflat’ surmontat de nige bifore cu rozase la partea superioara. Locul descoperirii Racogul de Jos, jud. Brasov. Locul depozitarii: Muzeul Judefean Brasov, fara inv. (fig. 4) 5. Cala placa (25,2-25,5 em x 16,7-17,3 cm), fara picior, aversul simplu. Decor: portal gotic. Locul descoperirii: Cristuru Secuiesc. Locul depozitirii Muzeul din Cristuru Secuiesc (dupa Benké E,, Ughy I. 1984, pag. 69, fig. 58) (fig. 5) 6. Cahla traforats (26-266 x 20,6-21,3 cm, cu picior semicilindric (adancime 9,5 cm), smalt verde. Decor: cavaler in turnir sub portal semicircular surmontat de nige bifore. Locul descoperirii: Cristuru Secuiesc. Locul depozita-ri: Muzeul din Cristuru Secuiesc (dupa Benké E,, Ughy 1. 1984, pag. 59-60, fig. 27) (fig. 6) 7. Cahla placa (27 x 23,5 cm) cu picior scurt, aversul simplu. Decor: cavaler cu lance sub portal gotic. Locul descoperirii: Lazarea, jud. Harghita. Locul depozitarii: Muzeul National de Istorie a Romaniei (dupa V.M. Radulescu, fig. 3a) (fig. 7) 8. Cahl& placa (24,7 x 18 x 1,5 cm) fara picior. Decor: cavaler cu mantie i arbaleta sub portal gotic. Locul descoperirii: zona Sibiu. Locul depozitarii: colecie particulara (dup’ Klusch 1999, fig. 32) 9. Cahla plact reconstituit’ din mai multe fragmente (25 x 20 x 1,2 cm), fara picior. Lucrata din pasta buna degresata cu nisip, rar pietricele, uscata in straturi, ardere incompleti; presata in tipar cu Iemn gi cu mana, Pe avers slem subjire c&rimiziu-galbui. Decor: cavaler cu mantie sub portal impodobit cu vrejuri. Locul descoperirii Sighisoara, jud. Mures. Locul depozitai Muzeul de istorie Sighisoara (fig. 8) 10. Cahla placa fara picior. Pe avers urme de angoba, Decor: cavaler cu mantie sub portal gotic impodobit cu vrejuri. Locul descoperirii: Rosia, jud. Sibiu. Locul depozitarii: Muzeul Brukenthal (dupa Th. Nagler, fig. 4) (fig. 9) Carreaux de poéle découverts en Transylvanie decorés avec chevaliers IL. Le chevalier en tournoi (XV*-XVI° siecles) (Résumé) Llatticle est le deuxitme d’une série qui s’occupe avec l’évolution d’un théme decoratif trés frequent; en Transylvanie en commengant avec la seconde moitié du XV* sitcle: le chevalier en tournoi designé au-dessous d’un portail gothique. Les pices analysées composent un groupe tout fait particulier, avec deux types principaux. Le type ILA. est caractérisé par un chevalier sous un portail en accolade encadré par deux niches demi-circulaires avec des ouvertures biparties. On a découvert des pitces a Sfantu Gheorghe (fig. 1), Fotos (fig. 2) et Cristuru Secuiesc (ig. 5). Le deuxitme type (II.B.) a comme caractéristique une chevalier équestre avec manteau et une arbalete sur I’épaule gauche. La composition est encadrée par un portail a I’arc en accolade, décoré & Yintérieure avec des volutes. Les carreaux de poéle qui illustrent ce type ont été découverts a Sibiu, Sighisoara (fig. 8) et Rosia (fig. 9). Les carreaux analysés ci-dessus ont été produites vers la fin du XV¢ siécle et dans la premiére moitié du XVIe sidcle. 7H | 3a. Fragment de cahla placa de la Sfantu Gheorghe | Fregmment de carrenu de potle de tints Gheorghe 1, Cahlai placa de la Sfantu Gheorghe, jud. Covasna Carreau de podle de Sfaintu Gheorghe, jud. Covasna 3b, Fragment de cahla placa de la Sfantu Gheorghe Fragmments de carreau de poéle de Sfantu Gheorghe 2, Cahla placa descoperita la Fotos, jud. Covasna (desen dupa B. Slatineanu, fri scar) Carreau de poéle découvert a Fotos, jud. Covasna 118———- 25. Cahla placa descoperita la Cristuru Secuiesc, jud. Harghita (dupa Benk6 E., Ughy 1.) |Carreau de poste découvert a Cristuru Secuiese Y Zi RSE \ | | 197. Cahla placa descoperita la Lazarea, jud. Harghita. (Dupa MV. Radulescu) Carreau de poéle découvert a Lazarea 6. Cahla traforatat descoperitd la Cristuru Secuiesc, jud. Harghita (dupa Benk6 E., Ughy 1) Carreau de poéle découvert a Cristuru Secuiese 8. Cahla placa de la Sighisoara, jud. Mures 9. Cahla placa descoperita la Rosia, jud. Sibiu Carreau de podle de Sighisoara Carreau de poéle découvert a Rosia 120