Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins......................................................................................................................................... 1
T1. Initierea in economix................................................................................................................... 3
1. Geneza stiintei economice si etapele de dezvoltare.............................................................................. 3
2. Ob. de st. al economixului in viziunea diferitor doctrine.......................................................................3
3. Metodele de cercetare ale stiintei economice, legile economice..............................................................4
4. Nivele de cercetare si functiile stiintei economice...............................................................................5
T2. Activitatea economica si agentii economici........................................................................................ 7
1. Premisele activitatii economice - bunurile economice..........................................................................7
2. Activitatea economica si rationalitatea activitatii (Sectoarele)..............................................................10
3. Angentii economici: functii, sursa lor de venit.................................................................................11
T3. Formele de organizare a economiei si sistemele economice..................................................................13
1.Sistemul economic si clasificarea lui.............................................................................................. 13
2. Economia naturala (traditionala, non-economica, arhaica)..................................................................14
3. Economia de schimb................................................................................................................. 15
4. Economia mixta...................................................................................................................... 16
T4. Institutiile si rolul lor in economia de piata...................................................................................... 18
1. Esenta si rolul institutiilor in dezvoltarea economica.........................................................................18
2. Proprietatea: aparitia, esenta, aspectul economic, aspectul juridic.........................................................18
3.
2. Politici antisomaj..................................................................................................................... 58
3. Cauzele si tipurile inflatiei......................................................................................................... 59
4. Politica anti-inflationista............................................................................................................ 60
Tema 11: Finanele publice i impozitele.............................................................................................. 61
1.
2.
3.
nevoile sociale (de grup), care reprezinta un ansamblu de nevoi a caror satisfactie este
posibila doar prin actiunea a diferitor grupuri sociale
2.
dupa gradul lor de complexitate :
nevoi de baza:
- inferioare si elementare
- superioare
Din punct de vedere a sociologului american Maslow exista urmatoarele tipuri de nevoi, in
care sunt evidentiate 5 grupuri de necesitati:
1.
2.
3.
4.
5.
fiziologice elementare
siguranta si securitatea
nevoile sociale
stima si statutul social
autorealizarea, creativitatea
nevoile sunt limitate dupa capacitate si volum: orice nevoie descreste in intensitate pe
masura ce ea este satisfacuta
orice nevoie se stinge momentan prin satisfactie, deci nevoile satisfacute se transforma
in obiceiuri, traditii si in interese economice.
resursele umane, omul fiind determinat prin felul sau: experienta, calificare,
capacitatea sa antreprenoriala.
abundent
deficitar
3. Dupa apartenenta:
proprii
atrase.
Insa trasatura principara a resurselor consta in caracterul lor limitat!
bunuri libere, sunt acele bunuri ale carui cantitate, raportate la necesitatile oamenilor,
apac ca nelimitate.
bunuri economice, care la rindul lor, reprezinta unr ezultat al activitatii economice si
sunt limitate.
Bunurile economice determina si urmatoarele conditii:
1. existenta unei nevoi care trebuie satisfcuta
2. proprietatile corporale (parametri functionali) si acorporale ale bunurilor (marca,
serviciul)
3. disponibilitatea si accesibilitatea
4. raritatea relativa a bunurilor economice.
Conditiile mentionate determina utilitatea bunurilor economice.
Cunoastem urmatoarea tipologie a bunurilor economice:
1. Dupa materiale:
nemateriale (servicii)
1. Dupa origine:
naturale, rare
de echipament
1. in functie de substituire
substituibile
nesubstituibile
1. din punct de vedere. complementaritatii:
complementare
necomplementare
Astfel, diversitatea economica a bunurilor economice poate fi clasificata si din punct de
vedere a criteriilor (bunurilor):
1. dupa forma de mnifestare
bunuri materiale
10
finale (o incapere)
1. dupa destinatia finala:
bunuri publice
1. dupa durata folosintei:
de folosinta curnta
de o singura folosinta
de folosinta indelungata.
Astfel marfa reprezinta un bun economic, un produs al muncii omului,care satisface o
anumita cerinta, poate fi destinata schimbului prin intermediul actului de vinzare-cumparare.
Deci, un bun, pentru a fi marfa, trebuie sa aiba utilitate sociala si sa treaca de la producator
la consumator, prin intermediul schimbului.
Marfurile pot fi sistematizate in urmatoarele grupuri
11
circulatie ( sau schimbul, care cuprinde acele activitati ce asigura miscarea continua a
bunurilor economice, a banilor, precum si a capitalurilor intre vinzatori si cumparatori. Cea
mai veche forma de circulatie o constituie schimbul de marfuri, care initial a fost efectuata
sub forma de troc. Odata cu aparitia banurilor schimbul sa diversificat, vinzare (marfa-bani)
cumparare(bani-marfa), astfel s-a format sfara circulatiei marfurilor prin intermediul banilor.
Ca o activitate specifica economiei de piata care cuprinde: - activitatea de aprovizionare, - de
transport, - de depozitatre, - de pastrare, - de comert interior si exterior.
Circulatia banilor reprezinta si totalitatea operatiunilor de incasare si de plati determinate
de fluxurile de marfuri si servicii. Astfel, circulatia capitalului cuprinde: fluxul capitalului, de
credite, de actiuni si de alte hirtii de valoare.
repartitie. Reprezinta acea componenta a activitatiie conomice prin intermediul careia
bunurile materiale si serviciile sunt orientate spre destinatie si se asigura distribuirea si
redistribuirea veniturilor. ex: plata salariilro, a profitelor, a impozitelor, a taxelor.
Consumul poate fi: -consum intermediar (materie prima, materialele, utilajele, deci pentru
producerea altor bunuri); - consum final, care se imparte in ' personal si ' social care
determina utilitatea bunului de consum si prin care se asigura existenta satisfacerii a unor
cerinte ale societatii. Ansamblul elementelor de care depinde activitatea economica, cuprinde
toate componentele si formele sociale ale activitatii de productie si anume: - mijloacele de
productie; - forta de munca ( potentialul fizic si intelectual al omului); - tehnologiile; 12
statutul juridic.
Un agent economic reprezinta o unitate institutionala, daca dispune de autonomie, de
optiune si de decizie in exercitarea functiilormsale, si anume:
de a produce
de a finanta
de a asigura
13
familiei. Veniturile menajelor provin din remunerarea muncii (salariile), din titluri de
proprietate si din transferurile efectuate de celelalte sectoare.
inst de credit shi de asigurari - includ unitatile publice, private si mixte... Veniturile
sint: dobinzile, etc.
Administratiile care cuprind institutiile cus cop nelucrativ care furnizeaza diferite
servicii sau prestatii si se grupeaza in: - administratii publice si - private. Administratiile
publice urmareasc redistribuirea veniturilor, deci si al avutiei pe baza serviciilor non marfale
prestate, care la rindul sau include: administratiile locale si centrale, deci si toate institutiile
publice. Veniturile acestui sector provin din varsamintele efectuate de catre agentii economici
din alte sectoare primite direct sau indirect. Administratiile private se refera la organizatii
private, ca ex. asociatii, fundatii. Veniturile lor deriva din contributii voluntare, cotizatii.
14
are la baza diviziunea sociala a muncii care a general specializarea agentilor economici.
Specializarea unui agent economic intr-un anumit domeniu este de terminata de: - traditia, obiceiul, - intimplarea, - experienta, insa la baza specializarii sta totusi interesul economic
sau avantajul obtinut dintr-o activitate comparativ cu alta activitate (avantajul comparatic),
ceea ce lamrindul sa inseamna ca orice decizie, actiune a oricarui agent economic este pusa
in fata unor alternative sau alegeri, ceea ce la rindul sau si determina principiul avantajului
comparativ.
Autonomia si independenta agentilor economici, ceea ce la rindul sau inseamna ca agentii
economici sunt abilitati cu dreptul de decizie. Deci instrainara bunurilor are la baza
principiul***. Astfel economia este determinata de interesul agentului economic care la
rindul sau reiesa din forma de proprietate, deci si a modalitatilor diferite de utilizare a
rezulattelor economice.
Activitatea economica in economia de schimb se realizeaza prin intermediul pietii, reiese
ca piata este principalul***. Astfel procesul separat in timp si spatiu, deci separarea
productiei de consum a producatorului de consumator creeaza si o dependenta a fiecaruia
dintre acestia. Intre productie si consum, deci intre producator si consumator ca relatie
intermediara este determinata de piata, ceea ce demonstreaza ca nici un agent economic nu
poate fi izolat de piata, de aceea si reprezinta mecanismul, institutia care determina legaturile
intre producator si consumator. In prezent, deoarece majoritatea schimburilor se realizeaza
prin intermediul monedei, economia de schimb reprezinta o economie monetara.
Monetarizarea economiei. De-a lungul timpului banii au indeplinit urmatoarele functii: functia de mijloc de schimb, deci banul inversat, - functia ca mijloc de plata, - functia ca
mijloc de masura, - functia ca mijloc de acumulare.
Tranzactiile intre agentii economici. In cadrul economiei de schimb intre agentii
economici in cadrul economiei de schimb intre subiectii economiei sunt determinate
permanentele fluxuri sau tranzactii fie de bunuri si inclusiv de moneda. Astfel cunoastem: tranzactii unilaterale si - tranzactii bilaterale. Unilaterale se mai numesc de transfer si
reprezinta miscari univoce de bunuri, ex: donatii, subventii, impozite, taxe, fara despagubiri.
Tranzactiile bilaterale reprezinta miscari reciproce de bunuri intre 2 agenti economici.
Marfa in economia de schimb are dublul sau caracter: utilitate si schimb. Aceasta
demonstreaza ca bunurile in economia de schimb reprezinta marfa.
Economia de schimb contemporana, asa cum functioneaza in fiecare sistem economic sau
tara, se prezinta ca un sistem economic mixt.
18
4. Economia mixta
Trebuie de mentionat ca in prezent nu exista sisteme economice pure, in care ar functiona
numai o singura forma de gospodarie. Dupa cum s-a demonstrat, economia contemporana
reprezinta o economie mixta care determina atit elemente ale economiei naturale, a
productiei de marfuri, cit si a economiei administrative de comanda. Deci in economia mixta
ar loc o imbinare rationala a elementelor economiei de piata cu elementele economiei
planificate si de dirijare de stat.
Economia mixta domina in lumea contemporana. Astfel ea reprezinta/constituie 95-98% din
activitatile economice ale lumii.
Elementul principal in economia mixta ramiine a fi piata. Insa piata nu trebuie
confundata cu haosul, deoarece ea reprezinta un mecanism de coordonare inconstienta, dar
foarte eficienta, al agentilor economici, al intreprinderilor prin intermediul preturilor si a
pietii.
Amestecul statului in procesele economice poate fi justificat numai in cazul cind
mecanismul pietii determina erori sau la determinarea orientarilor generale macroeconomice, la care structurile economice apar nu pot determina tendintele generale de
dezvoltare economica.
In Constitutia Republicii Moldova, T 4 art.26: "Economia RM este o economie de piata....
baza pe proprietate privata si proprietate publica, antrenata intr-o concurenta libera."
Trasaturile sistemului economiei mixte:
- stabilirea de catre stat a prioritatilor principale in dezvoltare
- asigurarea de catre stat a stabilitatii sociale
- varietatea formelor de proprietate
- interactiunea dintre proprietatea de stat si cea privata
- dezvoltarea infrastructurii de piata
Astfel cunoastem si urmatoarele modele ale economiei mixte:
- modelul anglo-saxon
- modelul vest-european
- modelul economiei sociale de piata
- modelul paternalist
Astfel, sistemul economiei de piata libera, are urmatoarele trasaturi:
- libera initiativa a agentilor economici in toate deciziile
- neamestecul statului in actiunile economice
- economie decentralizata
19
20
statul
religia
proprietatea
22
23
privata
publica
mixta
privata
publica
mixta
individuala
individual-asociativa
privata de familie
privat-asociativa
proprietatea statului
privat-publica nationala
privat-publica international
In economia de piata, locul central ii apartine proprietatii private. Astfel, reprezentitnd in
aproximativ 70-85% din PIB al tarilor dezvoltate, care este creat de proprietate privata.
Proprietatea publica e prezenta in toate sistemele economice in proportie de 10-90%.
Formele de instrainare a proprietatii sunt:
1. vinzarea-cumpararea bunurilor pe baza contra echivalentului
2. donatia, mostenirile
3. inchirierea, arenda, determinate de o perioada stricta de timp, prin contract
4. relatiile manageriale, temporare, prin delegarea dreptului prin contract
Proprietatea de stat apare prin caile:
cumpararea de catre stat a actiunilor unor companii sau participarea statului in calitate de
antreprenor
case de locuit
pamint privativat
institutii private
hirtii de valoare
obiecte de uz casnic
forma de organizare
potentialul economic
numarul populatiei
interventia directa a statului in solutionarea problemelor din sectorul agricol se acorda granturi
s.a.; - intervenirea asupra politicii de reglemntare a veniturilor populatiei
Ca loc i mod de efectuare a relaiilor de schimb piaa a evoluat prin urmtoarele forme:
iarmaroc, trg, licitaie, aucion, loc specializat de comer, bursa.
Pna la apariia bursei, piaa avea un caracter spontan deoarece informaie despre mrfuri,
preuri, condiii de schimb erau determinate doar n procesul de negociere.
Cea mai efecient e bursa unde se acumuleaz info despre toate aspectele ce ar putea intre att
vnztorul ct i cumprtorul.
Anume consumtorul apreciaz rezultatele activitii productorului, din aceste motive puterea
consumtorului n economia de pia poate fi considerat ca o capacitate de a determina volmul
produciei i a influena destinul productorului, deoarece n economia contemporan exist o
diversificare a nevoilor este necesar i de resurse financiare suficiente, astfel doar consumtorul e
n stare de a alege: ce de cumprat, ct de cumprat i cnd de cumprat. Ce la rndul su i
determin un proces de formare a preului n cadrul venitului disponibil deci i a determinrii a
coului bunului de consum, ce este specific pentru diferite bunuri i i asigur consumtorului o
anumit satisfacie.
Ca fiin raional fiecare consumtor e contient n maximizarea utilitii obinute din
consumul bunului cu mijloacele financiare disponibile. Alegerea consumtorului trebuie s fie
raional.
Asupra comportamentului consumtorului n determianrea alegerii influeneaz diveri
factori (individual de la o persoan la alta dar generale):
1. Utilitatea bunului achiziionat
2. Preferinele consumtorului
3. Preul bunului procurat
4. Preul bunurilor alternative
5. Procurm n limita venitului
6. Moda, sezonul
Tipuri de cerere :
Negativ - cnd pe pia nu se ntreab sau sunt ocolite. Chiar dac necesitatea persist ns
piaa nu e satisfcut ex: asistena medical
Lipsa total de cerere, exist atunci cnd consumtorul nu are interes pentru anumit marf
sau sunt indifereni
Cerere camuflat, atunci cnd consumtorii au dorina de a procura o marf ce lipsete de pe
pia.
Cererea n scdere, cnd se reduce interesul consumtorului pentru un anumit fel de marf
Cerere de uniform, care exprim oscilaiile sezoniere
Cerere de deplin valoare, cnd circulaia comerciala este satisfcut la maximum, aici e
determinat principiul calitii
Cerere exagerat, atunci cnd produsele sunt n cantiti suficiente i nu se satisfac cerinele
pieii
Cerere neraional, atunci cnd mrfurile influeneaz sntatea
Diverse modaliti de utilitate a marfei difer i dup reacia cererii la schimbul preului.
Exist situaii cnd scderea preului d o cretere proporional a cererii sau cnd la aceeai
scdere a preului, cererea sporete mai lent sau situaii de sporire mai mare a cererii de cr
scderea preului. Acest determinri a cererii la modificare a preului reprezin elasticitatea
cererii , astfel coeficientul de elasticitate e determinat ca raport ntre procentul de modificare a
cererii i preului. n majoritatea cazurilor majorarea preului cu un procent va duce la micorarea
cererii cu peste un procent. Aceast cerere reprezint o cerere flexibil, iar atunci cnd majorarea
procentului cu un procent nu modific cererea se consider c cererea lipsete. Deco coeficientul
elasticitii cererii indic cu cte procente se modific volumul cererii n rezultatul schimbrii
preului cu un procent. La mrfurile de prim necesitate cererea e neelastic , deoarece chiar i la
o modificare a preului , cererea rmne la fel.
Toate aceste corelaiei au o importan deosebit pentru a ntelege cum e influenat oferta de
diveri factori i cum acioneaz mecanismul pieii.
Ideal acest echilibru va fi in situatia cind volumul si structura cererei la un anumi pret
echilibrat si cu un anumit nivel al venitului,adica echilibru de piata inseamna ca toate marfurile pe
care le ofera vinzatorii vor fi cumparate si invers toate marfurile pe care lear dori sa le cumpere
cumparatorii sunt oferite ,prin urmare echilibru petei se determina atunci cind nici cumparatorii nu
au motive sa si modifice cantiitatea cererii sau a ofertei, deci pe piata se va determina un echilibru
cind va fi determinata o egalitate al cantitatilor iar actiunea pretului nu va influienta modificarea
cantitatii.
>functia-ei vor beneficia doar de domeniile unde preturile si cererea este cea mai mare .
tot o data veniturile statul trebuie sa intervina.
>functia de distribuire - care poate fi determinata
in aceste cazuri se determina ca preturile ca limita minimala in determinarea costurilor .
pretul de monopol.
Preturile de piata se stabilesc in conditiile unei concurente perfecte,fara o influienta din partea
statului sau al altor factori de constringere cum ar fi de ex monopolul
nu poate influienta in mod unilateral moddul acesteia,deoarece se formeaza ca conjunctura
dintre cerere .
astfel pretul de piata este si numit pret de echilibru,care reprezinta cea mai justa apreciere a
valorii produsului,deoarece valoarea coincide cu valoareaa lui rrea.pretl de piata reprezinta dintre
consumator
insa consumatorul procura marfa din considerentele utiilitatii,si satisfacerea unei nevoi
trebuie sa treaca prin anumitet etape de timp si daca intensitateea satisfacerii nevoii cu timpul
apoi si utilitatea acestui buna va scadea
pt a exprima aceasta situatie se utilizeaza notiunea de utilitatea marginala.prretul de piata este
compus din cheltuieliile medii care rezulta din concurenta de piata..
PRETURILE MIXTE- caracteristic econom contemporane sunt formate sub influienta tuturor
fact:intern sau extern
>pe linga preturi adm si pretul liber cunoastem urm tipologie a preturilorr :
-preturi unice al carui nivel este fix
-preturi al carei limita de variatie este stabilita
-preturi p baza unei reglementari dar a carui nivel nu este stabilit
din punct de vedere al naturii produsului sau a obiect pietiii deosebim:
a- preturile bunurilor
bc-preturile titlurilor de valoare
pe pietele externe elementul de referinta este pretul international,deci preturile practicate pe
piata mondiala pot fi preturi:
-preturi rezultate din acorduri
la rindul sau preturile negociate rezulta din tratativele dintre parteneri
in diferite forme si anumite conditii de piata
cele mai intilnite preturi negociate sunt:
1)pret de bursa
2)pretul de licitatie
3)pretul de tranzactie
lupta de concurenta este diversa in functie de numerosi factori ,este prezenta in diferite tipuri si
ku utilizarea diferitelor inst si meetode
astfel concurenta poate fi delimitata dupa diferite criterii:
-dupa subiectii participanti la schimb
dintre consumatori
dintre prod si consumatori
concurenta monopolistica
conscurenta oligopolistica.
Oferta de for de munc reprezint resursele de munc, deci potenialul de munc care l
determin pe cel care se angajeaz de a primi o surs de venit- salariul.
Pe piaa muncii asupra cererii acioneaz urmtorii factori:
1. cererea pentru bunurile produse cu ajutorul factorului munc
2. nivelul salariului, deci i a productivitii marginale
3. structura produciei
4. formele i regimul ocuprii forei de munc,
Deci, fiecare lucrtor/ angajat n parte rezolv problema ofertei individuale de munc, de aceea,
pornind de la alegerea dintre creterea venitului pentru majorarea bunstrii i a timpului liber
necesar pentru satisfacerea altor necesiti i se determin curba ofertei individuale de munc (de
desenat curba), astfel determin nr orelor de munc. Deci efectul devenit n cazul majorrii
venitului pn la un anumit nivel suficient, individual, se determin i de lucrul suplimentar n
favoarea mririi timpului pentru alte activiti, ca de ex., pentru odihn, pe cnd efectul de
substituire n cazul venitului individului, dac va fi redus, atunci individul va substitui timpul liber
cu munca. Ca de ex, mai multe ore, concomitent angajat n mai multe servicii (efectul venitullui).
n condiiile economiie de pia, cererea i oferta muncii depinde de preul ei. Deci, teoria
economic conrtemporan determin salariul ca pre al muncii., adic preul pltit pentru
utilizarea unei uniuti de munc n decursul unei perioade de timp, fie zi, or, sptmn, lun,
amd.
Deci, n literatura econ, salariul poate fi tratat din 2 pdv:
1. ca principalul venit factorial creat prin munc
2. ca salariul tarifar, Preul serviciului determinat pentru o unitate de timp
Capitalul reprezint totalitatea mijloacelor de producie i este definit capital tehnic,c are la
rndul su poate fi fizic i real
n raport cu factorii de producie (natura i munca), capitalul tehnic este un factor derivat.
b) capitalul circulant- se consum ntr-un singur ciclu de producie, dar i transmite valoarea
totalmente n valoarea produsului nou creat. De ex., semifabricatele, energia electric etc.
Pentru creterea capitalului ca factor de producie este necesar de investiii, care reprezint
totalitatea cheltuielilor fcute de ntreprinderi pentru dezvolt cvapacitii de producie.
Piaa de capital/de investiii deservete procesele investiionale i anume n sfera de producie,
n antrenarea cererii i ofertei de mijloace investiionale,
rolul acestei pieii const n concentrarea resurselor bneti n sferele de producie de
perspectiv.
Deci piaa de capital este reprezentat i prin forma capitalului de mprumut. De ex., creditele
pe termen mediu, lung i scurt, pe ct i a pieei valorilor mobiliare- aciuni, obligaiuni etc.
Principalii subieci pe piaa investiional sunt : firmele, menajul statul, bncile, companiile de
asigurri, cetenii strini, creditorii strini.
1. invest. private
2. i bancare
3. i de stat
4. i., strine
5. i. mixte
Cererea pu investiii este determinat de ctre ntreprinderi, care au nevoie de a investi, pe cnd
oferta mijloacelor de mprumut vine din partea menajelor.
Prin intermediul instituiilor financiare- bnci, fonduri de investiii, companii de asigurrieconomiile se transform n investiii de capital.
Dobnda i reprezint venitul pe care-l nsuete proprietarul capitalului bnesc ca recompens
pentru suma de bani mprumutat. Ea reaprezint preul capitalului. ns, trebuie s lum n
consideraie c noiunea de dobnd nu determin doar capitalul bnesc.!!! Astfel, dobnda
reprezint un venit care-i revine proprietarului oricrui capital care este antrenat n activitatea
economic indiferent dac acesta este mprumutat sau aparine ntreprinztoprului respectiv.
Venitul respectibv poate fi exprimat n mrime absolut (masa dobnzii) i mrime relativ (rata
dobnzii), care la rndul su i determin gradul de rentabilitate a capitalului mprumutat. Deci,
rata dobnzii reprezint un raport procentual ntre masa dobnzii i capiutalul utilizat. (transcrie
formula). Rata dobnzii depinde de cererea i oferta de capital mprumutat, de rata inflaiei, de rata
profitului, de perioada de timp pentru care se mprumut banii dar i de mrimea riscului. Astfel
se deosebete rat nominal i rat real. Rata real poate fi determinat prin recalcularea ratei
nominale n determinarea nivelului inflaiei. Rata nominal reprezint un raport ntre masa
dobnzii i capitalul utilizat, exprimate n preutrile curente.
3. este netransportabil
4. limitat n suprafa i creterea fertilitii este posibil n cazul utilizii raionale.
Terenrile agricole se deosebesc dup fertilitate economic i natural, ct i dup poziia fam
de cile de comunicaie, pieele de desfacere,.
deoarece oferta de pmnt e limitat, un rol important n formarea preului e determinat de
cerere,c are crete permanent odat cu nr populaiie, majorarea nevoilor, dezvolt activit
economice.
Datorit diversitii de utilizare a pmntului: de ex., pu activit agricol, pu construcii, se
deosebesc i 2 componente ale cererii:
1. cerere agricol pu pmnt (D agr)- este inelastic, deoarece cererea pu produsele agricole
deasemena are un principiu inelastic
2. cererea nonagricol (D non)- depinde de poziia terenului, care cteodat este indiferent i
fa de nivelul calitii/fertilitii
Cererea agregat determin sumarea cererii agricole i a c nonagricole, deci renta funciar
reprezint un venit care este nsuit de proprietarul de pmnt pentru darea n folosinb temporar
pe care o pltete arendaul. Se cunosc urmtoarele forme de rent:
1. renta absolut- vbenitul nsuit de proprietarii funciari de pe toate terenurile, indiferent de
fertiligtate i poziia lor, adic venitul proprietarulyi pentru utilizarea terenului agricol care-i
aparine. Mrimea ei este determinat de nivelul cererii,
2. rent difereniat- reprezint venitul obinut din diferena de fertilitate sau de pe urma poziiei
fa d epiei de aprovizionare, de desfacere. Ea poate fi rent diofereniat de gr 1 (de fertilitate)-
Plan
1. Noiuni/Caracteristica de baz a ntreprinderii
2. Formele organizatorico-jur ale ntreprinderilor
3. Managementul i marketingul- elementele determinante n coordonarea activitii
ntreprinderilor
4. Etapele nregistrrii afacerii n RM. Planificarea activitii de antreprenoriat
2. funcia financiar- scopul ei const n a aduna, a utiliza i a gestiona capitalul pe care-l are la
dispoziia sa
3. funcia de aprovizionare- de producere a bunurilor necesare pentru activitatea economic i
gestionarea lor
4. funcia social- are drept scop de a gestiona resursele umane, implicate n afacerea dat
5. funcia tehnic/de producere- include n majoritatea cazurilor funcia de cercetare, de
dezvoltare
6. funcia comercial/de marketing- const n studierea pieii, n comercializarea bunurilor i a
serviciilor produse.
ns, totui funcia de baz a ntreprinderii const n procesul de organizare a produciei sau de
prestare a serviciului. Astfel, un ciclu al reproduciei individuale cuprinde: perioada de iniiere a
ntreprinderii, deci de gsire a factorilor necesari pentru procesul de producie pn la
comercializarea produsului creat. Astfel, ncepe un nou ciclu al reproduciei. Deci, deoarece n
activitatea economic exist un nr impuntor de ntreprinderi, n orice sistem economic este
difereniat i clasificarea lor dup diferite criterii, i anume:
1. dup forma de proprietate
2. dup mrime
3. dup domeniul de activitate
4. dup statutul juridic, deci din pdv al dimensiunii, din pdv a domeniului
-private
-mixte
n afar de aceste tipuri sunt cunoscute i ntrepreinderi mari mixte, care pot fi n determinarea
sa n diverse domenii i pot include capitaluri din producie, servicii, comer, finane, nvmnt,
cercetri tiinifice, ocrotirea sntii amd.
Aceast form corportiv (mixt) a ntreprinderilor, are att avantaje ct i dezavantaje.
Avantajele corporaiilor sunt condiionate de superioritatea tehnic, deci i riscul economic este
m mic n realizarea intereseloe. Dezavantajele constau n cota nalt a impozitelor pe corporaii,
ct i pltit de acionari din dividende.
Formele de organizare a ntreprinderilor sunt variate n dependen i de multitudinea d e
factori, i anume : legislativi, de credibilitatea ntre parteneri, de repartiia responsabilitpilor, de
disponibilitatea de resurse, de accesibilitatea la ele, de dimensiunile pieii, structura conjuncturii
de pia.
ns, toate formele i aspectele organizatorice, ct i modul de activitate ine de cadrul legislativ.
deoarece profitabilitatea trebuie s se supun regulilor determinate de legislaie.
Pentru a avea un succes ntr-o afacere economic, este necesar a respecta anumite condiii:
1. reclama inteniilor
2. pe msura sporului volumului produciei, ct i a vnzrilor, s se realizeze i efectul
produciei, ceea ce se manifest prin: reducerea cheltuielilor fixe iniiale la unitatea de produs
3. integrarea pe vertical-includerea proceselor continue la cele iniiale
4. integrarea pe orizontal- cnd ntreprnderea i extinde activitatea pe baz de noi investiii sau
cumprarea ntreprinderilor concureniale
5. lrgirea nomenclaturii de produse, care pot determina diminuarea cheltuielilor, de ex.,
pinea(p de baz) i chiflele (adiionale)
6. sporirea vnzrilor pe conturi altor ativiti paralele cu cea de baz
7. creterea pe contul economisirii cheltuielilor- atragerea de noi angajai mai calificai
8. utilizarea tehnologiilor m avansate
9. ntrirea poziiei pe contul calitii prin recunoaterea produsului ca produs marc.
1. receptivitatea fa de cerinele societii, ale pieei, cunoaterea sau chiar anticiparea acestor
cerine
2. flexibilitatea- capacitatea de adaptare a activitii la evoluia cerinelor de consum.
3. inveniile (inventivitate)- reprezint spiritul creativ, inovator, deci i preocuprile permanente
pentru noire, modernizare
4. viziunea larg- valorificarea ciclului de producie i determinarea vitezei de rotaie a fluxului
de capital
5. eficiena maxim- orientarea crerii bunurilor i serviciilor pentru satisfacerea nevoilor de
consum n concordan cu cerinele pieii i a societii.
3. iniiat
Dac totui ai decis s deschidei o afacere de la zero, atunci este necesar nregistrarea
ntreprinderii i nceperea activitii.
Etapele de baz snt:
1. nregistrarea ntreprinderii la Camera de nregistrri de Stat, unde nregistrarea se efectueaz
cu respectarea Legii 1265 din 2000 cu privire la nregitrarea de stat a ntreprinderilor i a
organizaiilor, a altor acte normative care reglementeaz statutul juridic ale subiecilor supuse
nregistrrii. Secia oganizaiei neguvernamentale i partidele politice snt nregistrate la
Ministerul Justiiei, care la rndul su nregistreaz: asociaiile obteti, fundaiile, organizaiile i
partidele politice, patronatele, sindicatele.
2. deschiderea contului bancar.
3. punerea la evidena fiscal la Inspectoratul Fiscal de Stat
4. nregistrarea n calitate de pltior al cotei asigurrii sociale la oficiul teritorial al Casei
Naionale de Asigurri SOciale (amenzi de la 15 mii de lei n sus)
5. nregistarea n calitate de pltitor al primelor de asigurare obligatorie de asisten medical la
agenia teritoriala Companiei naionale de asigurri n medicin
Obinerea licenei pentru activitatea ce poate fi practicat n baz de licen sau obinerea
autorizaiei pentri activitatea care funcioneaz pe principiukl unitilor comerciale i de prestare a
serviciilor sociale.
Pe lng formalitile susmenionate, n calitate de antreprenor trebuie realizate i o multitudine
de activiti legate de realizarea afacereii:
1. alegerea amplasrii afacerii: ncperile pot fi construite, procurate sau nchiriate
2. pregtire spaiilor- procurarea sau nchirierea echipamentuluim, instalarea acetuia
3. stabilirea relaiilor cu furniorii
4. selectarea personalului
5. promovarea afacerii
ntocmnirea planului de afaceri , la fel ca i elaborarea de cercfetri n cadrul unei piei sau
evaluarea unor idei de afaceri este op activitate pe care foarte m uli doresc s-o ignore,dar ea
repreazint unh ndrumtor, o cluz pentru afacerea DVS. evident., acest plan trebuie s fie
ntocmit pentru a v ajuta s privii afacerea n perspectiv, s alocai i redistribuii resursele
necesare, s v concentrai asupra elementelor-cheie i s v pregtii pentru eventuale probleme
i oportuniti,.
Pu elaborarea unui plan de afaceri e necesar de adetermina urmt etape:
1. identificarea obiectivelor
2. elaborarea structurii
3., nregistrarea lui sub form scris
4. n permanen revizuirea lui conform condiiilor
5. actualizarea.
B) costuri implicite - nu presupun pli ctre teri, dar se efectueaz pe seama resurselor proprii
ale ntreprinderii, de ex. ncperi, activele nemateriale, abilitaile antreprenoriale, riscul. Aceste
costuri rezult din funcia antreprenorului, din modul de alegere a ntreprinztorului, de aceea i
reprezint costul de oportunitate, care determin utilizarea alternativelor, ca ex. i a
disponibilitilor bneti.
Deci, n ansamblul lor, costurile explicite i implicite reprezint costul economic.
Costul economic n realitate coicide cu costul de producie,
-> deci reprezint un concept mult mai divers ca costul contabil,
-> deoarece, pe lng costul explicit, el mai cuprinde si cheltuielile factorilor de producie
proprii,
-> deci costurile implicite, dar care nu sunt reflectate n evidena contabil, cum ar fi pmntul,
cldirile ce aparin ntreprinderii date, consumul de munc al proprietarului, dobnzile ce sunt
utilizate p/u sumele mprumutate.
Cu alte cuvinte, costul economic este mai mare dect costul contabil, deoarece include
nsumarea att a costului implicit, ct i a costului explicit.
n funcie de localizarea cheltuielilor, exist urmtoarele tipuri de costuri :
a. costuri de sectie - cheltuielile de utilaje p/u materia prim, ap, energie, salariile
muncitorilor;
b. costul de uzin (de producie) - include att costurile de secie, ct i cheltuielile generale ale
ntrepriderii;
c. costul complet (comercial) - costul de uzin plus cheltuielile de desfacere (ambalarea,
depozitarea, cercetarea pieii, vnzrile)
De aceea, termenul scurt reprezint perioada de timp n care ntreprinderea, de regul, nu poate
modifica dimensiunile ntreprinderilor, cantitatea utilajului.
Dup acest criteriu deosebim :
- costul fix (FC) - cheltuielile ce nu depind de volumul produciei obinute exist i atunci cnd
nivelul prodiciei este zero. El include costul utilajului, dobnzile la credit, uzura, salariul
personalui adminstrativ.
- costul varibil (VC) - cheltuielile ce se modific n acelai timp cu volumul produciiei
obinute, i include : costul p/u materia prim, materialele, semifabricatele, combustibilul, salariul
muncitorilor.
n ansamblu, costul de producie fix i variabil formeaz costul total/ global (TC) -cheltuielile
nominale totale necesare pentru a obine un anumit volum de producie.
Se calculeaza dupa Formula: TC=FC+VC
n analiza comportamentului productorului, se utilizeaz pe larg evaluarea costurilor de
producie p/u o unitate de produs, care pot fi costuri medii i costuri marginale.
Costul marginal (MC) - reprezint cheltuielile totale necesare pentru obinerea unei uniti
suplimentare de produs.
Formul: MC= delta TC/ delta Q
Costul mediu (AC) - reprezint raportul dintre costul total (TC) i producia obinut (Q).
Formul : AC= TC/ Q
Costul mediu/unitar reprezint costul unei uniti de produs.
El poate fi: fix mediu si variabil mediu.
Astfel, costul mediu se calculeaz ca raportul dintre costul total i volum produciei, att la
nivel de ntreprindere, ct i la nivel de ramur.
Costul mediu difer de la o periaod la alta n funcie de o multitudine de factori i n primul
rnd de dimensiunile intreprinderii.
Deci costul mediu are o importan primordial pentru confruntarea cu preurile din cadrul
pieei i p/u determinarea gradului de competitivitate.
Profitul se obine numia n urma unei afeceri economice. In economia de pia, profitul
reprezint desfurarea oricrei activiti economice.
Functiile profitului :
- este elementul/motorul oricrei activitati economice, el determin ntreprinztorii s produc
bunuri ce sunt necesare societii, adic de care societ are nevoie. Astfel, profitul determin
orientarea generala activitatii economice, respectiv se produc numai bunuri ce aduc profit.
- este sursa principal de autofinanare a ntreprinderilor - de lrgire, de modernizare, de
reutilare a procesului de producie.
- este un instrument de control al activitatii economice.
- este un indicator sintetic deoarece aceast funcie este ndeplinit prin rata profitului
- sursa de venit p/u bugetul de stat.
Produsul global brut reprezinta valoarea totala a bunurilor si serviciilor create unei economii
nationale intr-o perioada de timp, de regula intr-un an. Acest indicator se calculeaza ca suma
imtregii productii create in toate sectoarele economiei nationale. El indica duble sau multiple
inregistrari ale acestor produse. Produsul global brut este mai rar folosit.
Produsul intern brut este principalul indicator macroeconomic, astfel, PIB constituie valoarea
bruta a bunurilor si serviciilor finale create in interiorul unei tari de catreagentii economici
autohtoni si straini, de regula intr-un interval de timp, un an. Astfel PIB vizeaza teritoriul unei tari
indiferent de apartenenta nationala a agentilor economici. Toate intreprinderile aflate pe acest
teritoriu indiferent de provenienta si apartenenta lor nationala participa la crearea PIB. In procesul
distribuiri si utilizarii PIB, este destinat:
. pentru consumul personal
. consumul public
. formarea bruta de capital
. exportul net
In ultimele decenii PIB este considerat principalul indicator macroeconomic. Insa doar penntru
tarile in curs de dezvoltare. In tarile dezvolatate care au amplasate peste hotare un numar
impunatpr de agenti eonomici, prioritate se acorda produsului national brut
PNB reprezinta valoarea pe piata a bunurilor si serviciilor finale obtinute de catre agentii
economici autohtoni atat pe teritoriul tarii de origine cat si peste hotare. In acest fel produsul
national brut are drept criteriul de baza apartenenta de baza a produsului creat. La determinarea lui
nu vor fi insumate rezultatele activitatii intreprinzatoriului strain care activeaza pe teritoriul
national. PNB este mai mare sau mai mic decat PIB in determinarea soldului fie negativ sau
pozitiv a produsului brut realiazat de agentii economici straini in interiorul tarii la care se adauga
sau se scade soldul comertului exterior. Deci PNB permite evaluarea potentialului unei tari,
imdiferent daca agentii sai economici activeaza pe teritoriul tarii sau in strainatate.
In tarile dezvoltatea PNB de regula cu 10-30% este mai mare decat PIB, in tarile slab dezvoltate
din contra. Prin PNB se poate determina rata somajului.
Marimea PIB cat si a PNB sunt influentate de evolutia cantitatilor de bunuri si servicii produse,
dar totodata si de modificarea preturilor si serviciilor la produs. In scopul evaluarii proportiilor in
care indicatorii macroeconomici sunt modificati nu de dinamica lor reala ci de schimbarea, de
obicei cresterea preturilor, sunt utilizate notiunile PIB nominal si real sau PNB nominal si real.
PIB nominal se calculeaza pe baza preturilor curente, pe cand PIB real pe baza preturilor
comparative. Astfel diferenta in marimea nominala si reala, reprezinta majorarea preturilor care se
numeste deflatorul PIB de care la randul sau determina nivelul inflatiei.
PIB precum si PNB sunt indicatorii cei mai determinanti in statistica internationala. Acesti
indicatori si determina principiul de diagnosticare a cresterii economice sau criza.
Raportul PIB pe locuitor sau PNB pe locuitor permit determinarea nivelului de dezvoltare a
unei tari, precum si nivelul bunastarii populatiei. PIB cat si PNB care include si consumul de
capital fix nu poate oferi realitatea aprecierii valorii nou create pe parcursul unui an.
Daca PIB sau PNB va fi scos marimea amortizarii atunci noi vom abtine produsul intern net sau
respectiv produsul national net.
Daca PIB si PNB determina valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale produse
atunci produsul intern net cat si produsul national net include valoarea adaugata neta.
Un alt indicator foarte des utilizat in economia nationala este venitul national.
Venitul national reprezinta suma veniturilor provenite din munca, proprietate, venituri care sunt
obtinute de pe urma producerii bunurilor, astfel sous vemitul national reprezinta suma salariilor,
dobanzilor, profiturilor si rente.
Se calculeaza prin mai multe metode, dar cel mai frecvent prin insumarea salariilor agentilor
rezidenti a veniturilor din proprietate si a veniturilor intreprinderilor. Anume venitul national
determina marimea veniturilor personale a cuantumului acumularii a investitiilor si crearea de
bunuri si servicii de consum. Venitul national poate fi utilizat pentru
. cheltuielile de consum
. investitii
2. Cresterea si dezvoltarea economica
In lumea contemporana ritmul cresterii economice poate determina starea activitatii economice
date ca un indicator principal prin intermediul caruia se detemina aprecierea eficientei unui
Guvern unui Parlament sau a insasi Presedinte.
Dinamica economica este exprimata printr-un sir de fenomene diferite, de ex dezvoltarea
economica, crestere economica, progresul economic.
Astfel, cresterea economica reprezinta un proces de sporire a cantitatii de bunuri si servicii
create intr-o unitate deplina de ansamblul intregii economii nationale. Reprezinta un fenomen care
poate fi masurat. Aceasta exprima o evolutie de lunga durata in cazul careia se fac analize atat
asupra fluctuatiilor ciclice, cat si a celor sezoniere.
Stiinta economica distinge numai o crestere economica pozitiva, dar se cunoaste si o crestere
economica 0 si chiar una negativa.
Oricum exprimand o evolutoe de lunga durata ca o trasatura fundamentala a activitatii
economice, cresterea economica ramane mereu pozitiva. Astfel, cresterea economica pozitiva
reprezinta sau exista atunci cand cantitatea totala de bunuri si servicii produsa cat si PIB pe cap de
locuitor se mareste.
Cresterea economica se exprima prin producerea cantitatii de bunuri a PIB pe cap de locuitor
este in descrestere
Cresterea economica 0 in care productia de bunuri in care PIB nu se modifica.
In viata reala se mai inalneste si cresterea economica nominala ce exista atunci cand sporeste
doar marimea valorica a PIB fara o crestere a PIB a expresiei fizice. Aceasta forma de crestere
economica se datoreaza doar modificarii preturilor.
Pentru masurarea cresterii economice sunt utilizati un sir de indicatori
PIB si PNB. Atat la nivelul economiei nationale cat si pe cap de locuitor. Astfel de masurare se
face pron compararea acestora, fie la inceputul si sfarsitul unui an sau compararea anului curent cu
cel precedent.
Rata cresterii economice determina situatia cand va depasi rata cresterii populatiei, care la
randul sau va deminstra fenomenul cresterii dentrai a populatiei si a veniturilor pe cap de locuitor,
deci prin masurare se determina rata cresterii economice.
Rata cresterii economice in orice sistem economic determina nivelul de dezvoltare economica.
Cresterea economica rezulta si dintr-un sir de factori, nu numai economici, dar si tehnici,
stiintifici, organizationali, politici, culturali...
Fiind foarte numerosi acesti factori pot fi grupati si in anumite categorii
. directi
. indirecti
sau
.interni
.externi
sau.
primari
.derivati
sau
. materiali
. nemateriali
Ca factori directi, pot fi forta de munca, capitalul tehnic, progresul tehnologic, resursele
naturale, resursele informationale
Factorii indirrecti sunt determinati de rata economilor, investitiilor, de chimbarile economice si
sunt determinate de relatiile intre tari
In concluzie factori cresterii economice pot fi determinati si in urmatoarele categorii
.factorii de baza, pamantul, munca, abilitatile
. factori sociali si institutionali: spiritul de intreprinzator, sistemul de intreprinderi, de securitate,
consumul social, interesul grupurilor politice
. factori materiali: capitalul, forta de munca
. factori nemateriali: reformele religioase, mediul social, politic, legislativ
O importanta deosebita pentru tarile in curs de dezvoltare factorii cresteii economici mai sunt
determinate de factorul de timp: pe termen lung si scurt
Majoritatea determinarilor mondiale au demonstrat ca factorii cresterii economici sunt:
. inviorarea
. avantul
Cea mai pronuntata faza a ciclului este criza, deoarece reprezinta o ruptura profunda a
echilibrului dintre productie si consum cu consecinte negative: somajul in masa, destabilizarea
preturilor, dereglarea cursului valutar, diminuarea creditelor, falimentari in masa.
Faza depresiunii care urmeaza dupa criza poate avea o durata mare in timp. Nivelul productiei
se mentine mai jos in comoaratie cu starea pana la criza. Se mentine un nivel inalt al somajului.
Preturile inceteaza in cadere. Scade rata dobanzilor. Se stabilesc stocurile de marguri
Inviorarea se incepe odata cu cresterea modesta a nivelului productiei, anumite scaderi a
somajului, treptat incep a creste preturile si nivelul dobanzilor. Pe piata margurilor creste cererea
utilajelor noi.
Avantul reprezinta nivelul productiei intrece cel atins in ciclul precedent. Cresc rapid preturile,
somajul scade, insa pana la nivelul minim, deoarece urmeaza un spor posibil substantial al
salariilor. Creste cererea la produsele ramurilor care determina nivelul tehnologiilor inalte, care
provoaca sporul cresterii a materiei prime, care la randul sau va duce la noi disproportii, care
poate crea din nou criza.
Nivelul somajului poate fi evaluat in indici absoluti , si anume ca numar al somerilor in totalul
bratelor de munca a tarii. Problema aprecierii nivelului somajului este foarte dificila , din cauza ca
legea prevede inregistrarea statului de somer pe un termen stabilit, ca de ex : 1 an sua 6 luni. De
aceea nivelul real al somajului este cu mult mai mare decit datele oficiale, statisticile; deoarece
exista somaj partial (ocupatii de sezon), somaj ascuns sau somaj neinregistrat. In indici relativi
rata somajului se prezinta ca un raport : numarul somerilor in totalul bratelor populatie active *
100%(Ns/Na* 100%)
Conform legii lui Ouken poate fi determinat ca diferenta dintre marimea potentiala si marimea
reala(rata somajului), somajul natural nu este inclus , desi pierderile la un procent de somaj sint
estimate in 2,5-3% in pierderile din PIB.
Determinam diferite aprecieri a tipurilor, formelor si genurilor de somaj in dependenta de
factorii ce il determina. Ins a toate varietatile de manifetare a somajului pot fi clasificate in 3 tipuri
de baza.
1. Somajul frictional : este generat de o deplasare permanenta a populatiei dintr-o regiunbe in
alta , de la o specializare la alta, cit si de schimbarea etapelor de virsta. Acet tip de somaj este
inevitabil, pentru orice sistem economic, deoarece exprima tendintele populatieii pentru a-si
ameliora conditiile de trai , pentru a acunoaste alte zone geografice , pentru asi majora califativul ,
deci somajul frictiona exista si atunci , in conditiile utilizarii depline a fortei de munca. De aceea
el reprezint o stare benevola.
2. Somajul structural(tehnologic): are loc in cazul cind cererea si oferta fortei de munca nu
coincid. Deoarece raportul lor este diferit, si anume in diferite ramuri, sectoare ale economiei.
Somajul structural determina si modificare astructurii economice ca rezultat a modificarii
tehnologice.
3. Somajul ciclic (conjunctural) : este generat de consecintele si oscilatiile activitatii
economice. Astefel de ex in perioada declinului economic este o cerere redusa a fortei de munca
in toate ramurile, in timpul inviorarii somajul scade , deoarece creste cererea. O variata a
somajului ciclic reprezinta si oscilatia sezoniera, a nivelului ocupariui in unele ramuri. Ca de ex in
RM : in agricultura sau constructie.
In aprecierea starii de somaj se aplica si cele generate de anumite situatii specifice , astfel
cunaostem
Somaj partial: nedeplin, pentru femei paote fi considerat de ex concediile de materniatate
fara termen.
Somaj la negru : exista atunci cind cei inregistrati ca someri exercita ocupatii ocazionale :
ca de ex comert , servicii
Somaj total : cind locul de munca este pierdut definitiv si se cere o noua pregatire
profesionala.
Chiar si nivelul natural al somajului , de unii specialisti este considerat negativ, chiar si din
punct de vedere social, deoarece el determina unele tendinte de parazitism social, -- indemnizatii
de somer.
Teoria economica mondiala a demonstrat ca deseori este mai eficient de suportat consecintele
de pe urma somajului , decit de a delimita tendintele progeresului tehnologic. In RM problema
somajului este foarte acuta.
2. Politici antisomaj
Piata muncii in conditiile contemporane paote fi reglata:
De catre stat
De catre sindicate
De catre antreprenoriat
Reglarea prevede influenta asupra cerereii cit si asupra ofertei fortei de munca. Obiective ale
reglarii pot fi
1. Salariile
2. Durata saptaminii de munca
3. Durata concediilor
4. Regulile de angajare de concediere
5. Diferite forme de asigurari sociale
Astfel politicele antisomaj difera de la un stat la altul , in dependenta de situatia geografica,
nivelul constiintei populatiei , modul de viata , regimul politic. Insa principalele principii de
solutionare a problemei somajului sint aceleasi. Ca de ex antreprenoriatul influenteaza prin
mecanismul pietii, adic aprin preturi , prin profituri, prin concurenta; sindicatele in reglarea pietii
muncii determina urmatoarele:
1. Pot limita oferta muncii prin cererea introducerii restrictiilor in calea emigrarii , sau prin
contributii la adoptarea legilor despre durata saptaminii de lucru, marirea termenului de instruirea
profesionala
2. Inaintarea cerintelor de majorare a salariilor
3. Influenta asupra tarifelor vamale , care ar proteja de ex anumite ramuri nationale cum ar fi
agricultura in RM , care ar determina cerearea fortei de munca
Inflatia la inceput a aparut in situatii exceptionale (razboi , calamitati) , cind se aplica emisii
masive de masa monetara, ca de ex banii de hirtie pentru a acoperi cheltuielile aparute. In
prezent inflatia determina un fenomen cronic de aceea mentinerea echilibrului in cadurl sistemului
economic este foarte dificil. Inflatia contemporana poate fi determinata de 3 forme
1. Inflatie moderata , ea reprezinta 10-15% a cresterii pretului anual. Preturile cresc incet,
valoarea bunurilor se pastreaza de aceea acest tip se considera benefic pentru activitatea
economica deoarece impune a cheltui capitaluri banesti , a promova o politica mai eficienta , a
stabili preturile in determinarea schimbarii cererei si ofertei , lipseste riscul de a incheia contracte
la preturi nominale si deseori se consuma economiile.
2. Inflatia galopanta : incepe de la 20% dar paote ajunge pina la 200% anual , majoritatea
contractelor de afaceri se coreleaza odata cu schibarea preturilor sau conform determinarilor
valorii valutelor straine. Banii incep sa se materializeze rapid , sistemul bancar in aceasta situatie
aloca creditele, nu sint oferite la obinzi obisnuite , dar conforme modificarilor valutare. Respectiv
creste cererea fata de valuta straina.
3. Hiperinflatia : cind masa monetara si preturile creste catastrofal. De la 2000% in sus.
Agentii economici majoritatea falimenteaza , se pierde increderea totalmente in valuta nationala,
creste viteza circulatiei monetare care se egaleaza cu cresterea masei monetare, preturile cresc
vertiginos , in proportii mari . De aceea metodele stabilizare oisnuiute nu sunt eficiente, de aceea
se aplica reforme monetare radicale, ca de ex devalorizarea monetara ce reprezinta schimbarea
valutei depreciate :
Exista inafara de aceste determinari a inflatieii, care sint definite ca forme deschise si inflatie
deprimata care nu rezulta din sporirea pretului. Se manifesta prin aparitia deficitelor de marfuri. In
acest caz sporesc afacerile speculative, de aceea preturile sporesc neoficial si odata cu lichidarea
deficitului aceasta priblema dispare
4. Politica anti-inflationista
Politica de stat de reglare a preturilor poate frina inflatia , insa inflatia paote sa creasca si in
cazul daca sporesc preturile la factorii de productie. Astel prin retinerea volumului de productie
statul nu paote retine si nivelul inflatiei, deoarece preturile pot creste si mai mulkt ca in
periapoada precendeta, astfel corelatia intre nivelul preturilor si nivelul productiei este
contrainversat, intre preturi isi inflatie exista deosebiri.
Asadar daca cererea creste depasind oferta , apare un surplus de bani , ce duce la cresterea
pretului , insa somajul nu exista, deoarece capacitatea de productei se utilizeaz ala maximum
pentru a aacoper cererea crescind. Deci productia daca va determina o crestere va genera cresterea
preturilor la materia prima. Care la rindul sau va tdetermina la rindul sau o crestere a pretului.
Deci politica economica nu paote determina ca un mecanism determina in solutionare problemei
inflatieii doar reglarea pretului de consum. De aceea si se utilizeaza o multitudine de politici
statale. In elaborarea politiicii economioce antiinflationiste sint 2 alternative
In cazul politiici radicale statul poate actiona si prin manevrarea cheltuililor guvernamentale ,
cu impozitele, pentru a influenta cererea crescinda, scade cerereare dar si ritmul inflatiei insa se
limiteaza si cresterea productiei, care la rindul sau determina declinul care si va genera cresterea
somajului , politica de adoptare a inflatiei prin politica de reglementare se exercita de catre BNM
prin manevrarea cu masa monetara si prin nivelul dobinzii la credite. Statul trebuie sa aplice
actiuni deflationiste pentru limitarea cererii crescinde deoarece stimularea cererii cit si mentinerea
artficiala a ocuparuii fortei de munca duce la pierderea controlului asupra inflatiei , de regula
politica economica eficienta reprezinta o imbinare a amecanismelor unde nu se pune accentul pe
principiul monetarist sau fiscal si TE determina o varianta antiinflationista curba luui Philips . s-a
determinat ca cresterea a inlatiei peste 2,5-3% va urma o incetinire brusca a sporirii preturilor.
Astfel se paote scadea nivelul somajului pe contul sporiiri ritmului infletieii, deoarece scaderea
somajului este urmata de sporirerea preturilor , deci si a salariilor care va genera inflatia. Exista si
diferite modificari a acestei teorii intordusa de alti economisiti dar care in ansamblu sint utilizate
pentru elaborarea politiicilor economice , care este posibil o anumita ocupare a populatiei Si o
anumita stabizlizare a pretului.
-anualitatea- bugetul este elaborat n fiecare an, astfel prevederile lui vizeaz doar anul
respectiv. Veniturile i cheltuielile sunt prevzute i sunt valabile doar pentru durata de timp votat
de Parlament, adic pe o durat de 1 an;
-previzionalitatea- aceasta nseamn c snt planificate din timp att veniturile, ct i cheltuielile
pentru anul viitor;
-universalitatea- bugetul de stat cuprinde toate veniturile, ct i cheltuielile de stat. Acest fapt
faciliteaz efectuarea controlului din partea Parlamentului;
-echilibrul bugetar/regula de aur a finanelor clasice- cheltuielile statului trebuie s fie egale cu
veniturile acestuia.
Bugetul de stat se alctuiete n form de balan, i anume ntre devizul de venituri i cheltuieli
de stat, prin aa-numita metod a aprecierilor preventive.
Pentru a fi pregtit financiar la timp, ntocmirea bugetului se face cu 4-6 luni nainte de
finalizarea circuitelor economice. De regul, anul financiar trebuie s se nceap mult mai nainte
dect anul calendaristic.
Bugetul de stat este una dintre cele mai eficiente prghii de coordonare a economiei, de aceea i
poate fi determinat ca un plan de administrare, ca un instrument de prognizare a dezvoltrii
economie i este un mod de asigurare a stabilitii economice.
Deviza/devizul de venituri reprezint/include impozitele i ncasrile diverse, care la rndul su
determinp 90-98 % din toate veniturile bugetare. De ex., impozitul pe venit al ntreprinderilor i al
populaiei, impozitul pe circulaia mrfurilor, toate taxele i ncasrile, impozitele financiare,
accizele, confiscri, penaliti, i alte surse de venituri.
Divizul de cheltuieli, dup structura sa, depinde de sarcinile economice, politice i sociale. Ca
de ex., pot fi enumerate: investiiile de stat n economia naional, subvenionarea
antreprenoriatului, formarea programelor sociale, ntreinerea adminsitraiei de stat, cheltuielile de
aprare, finanarea de ocrotire a ordinii publice i juridice, toate cheltuielile legate de
angajamentele internaionale.
n RM, primul buget independent a fost ntocmit n 1991.
n perioada de tranziie, bugetele locale, n mare msur, sunt componente ale bugetului de stat,
astfel constituirea unui stat de drept, bazat pe o larg autonomie, implic ca bugetele
administraiei publice locale s fie independente.
Diferena dintre veniturile i cheltuielile statului constituie soldul bugetar. DIn punct de vedere
al soldului bugetar, n procesul executrii bugetului sunt cunoscute 3 situaii diferite:
1. buget echilibrat- cheltuielile i veniturile sunt egale. Soldul bugetar este egal cu zero;
2. buget excedentar- veniturile snt mai mari dect cheltuielile. Soldul este pozitiv;
3. buget deficitar- veniturile sunt mai mici dect cheltuielile. Soldul bugetului este negativ.
Deficitul bugetar este o stare a bugetului de stat, cnd cheltuielile depesc veniturile.
Defcitul bugetar are urmri negative asupra dezvoltrii economice. Pentru a diminua acest
deficit sau a-l elimina cu totul, n practica mondial sunt utilizate urmtoarele metode:
1. recurgerea la mprumuturi, ele pot fi interne;
2. folosirea veniturilor provenite din privatizare;
3. emisia de ctre Banca central a unei cantiti suplimentare de bani;
4. utilizarea mprumuturilor externe.
n RM, n ultimile decenii, deficitul bugetar a fost finanat din sursele provenite din privatizare,
precum i din mijloacele atrase din vnzarea hrtiilor de valoare. Deoarece procesul de privatizare
nu a luat sfrit, aceast metod ar fi o ans i pentru viitor.
Atunci cnd deficitul bugetar nregistreaz dimensiuni nsemnate, are loc o cretere a datoriei
publice.
Datoria public reprezint totalitatea mprumuturilor interne sau externe contractate de ctre
stat, cu scopul acoperirii deficitului bugetar. Datoria public nu figureaz n bugetul de stat. n
buget este nscris, la capitolul cheltuieli, doar dobnzile, uneori i penalitile, care n anul
respectiv urmeaz a fi pltite fie creditorului intern sau extern, deoarece datoria public poate fi
acoperit, n ultim instan, prin venituri acumulate sub form de impozite. n majoritatea
estimrilor avem urmtoarea afirmare: datoria fcut de ctre stat astzi, reprezint impozite care
vor fi colectate mine.
n lumea contemporan, datoria public atinge proporii impuntoare.
Despre dimensiunile datoriei publice ntr-o ar sau alt se poate judeca mrimea acesteaia n
raport cu PIB.
Astfel, la nceputul sec. XIX, datoria public n SUA, Germania, Frana, n raport cy PIB
reprezenta cca 60 %. De ex., n Japonia i Italia mai mult de 100 %.
2. Impozitele i sistemul fiscal
Indiferent de regimul economic, de nivelul de dezvoltare, de fazele ciclice sau conjuncturale, n
orice ar se practic o anumit politic fiscal. Prelevrile obligatorii globale sunt formate din
ansamblul impozitelor i cotizaiilor sociale efective.
Prin fiscalitate se nelege sistemul de stabilire i de percepere a impozitelor.
SIistemul fiscal determin cantitatea de bani prelevai ( a lua op parte dintr-un tot ntreg),
sursele i modalitile acestor prelevri, precum i determinarea provenienei acestor resurse.
Impozitul este o prelevare obligatorie, efectuat de administraiile publice n vederea susinerii
cheltuielilor publice i n vederea reglementrii economice, care la rndul su determin att
funcia financiar, ct i funcia politic.
GTaxele i drepturile reprezintp preuri fixate pentru serviciile publice specifice folosite cu
termen de impozit.
Existp diferite clasificri ale impozitelor. CEa mai general este delimitarea lor n directe i
indirecte.
Impozitele directe sunt suportate direct de contribuabil, care au vebituri. Aceste impoxite nu
influeneaz nemijlocit nivelul preului. Deci, obiectul impunerii sunt veniturile i averile
agenilor economici. Ca impozite directe pot fi: impozitul pe salariu, impozitele pe veniturile
persoanelor fizice, impozitul pe profut, de dividende, impoziele pe motenire, pe avere. De
asemenea, din categoria impozitelor directe fac parte i aa-numitele impozite reale, ca de ex.,
impozitul pe pmnt, pe hrtiile de valoare.
Cele mai cunoscute impozite dorecte n RM sunt:
/impozitul pe venit
/impozitul privat
/taxele percepute n fondul rutier
/impozitele pe bunurile impobiliare
/impozitele pentru folosirea bunurilor ,materiale
/toate taxele locatale
Impozitele indirecte sunt impoxitele aplicate adupra m,rfurilor i serviciilor i inclue ulterior n
poreurile resoective. Aceste impozite sunt pltite de ctre consumatori, dei prin intermediul
vnztorylui.
Froreme concrete ale impozitelor indirecte sunt:
-impozitul pe valoarea adugat
-taxele vamale
-accize
TOate aceste forme de impozit indirect exist li n RM. Accizele pot fi administrate doar
anumitor mprfuri, cum ar fi: beenzina, zahrul etc.
Taxele vamale se mpart:
din pdv a scopului urmrit:
1.fiscale
2. prefereniale
3. de antidoping
din pdv a originii sale:
1. taxe de exort
2. de import
3. tranzit.
Astfel, impozitele indirecte, deoarece nu in de nivekul venitukui, este iclus n preul bunului
materiuak sau a serviciului prestat.
Cunoateam i o alt clasificare a impozitelor:
i asupra producei
i asupra veniturilor
Din pdv a majoritii clasificrii impozitelor, cunoatem urmt tipuri de imnpozite:
1. naon ale
2. locale
1. reale
2. personele
1. prodgresive
2. regresive
Influena impozitelor asupra actvitii economice este foarte dificil. Astfel, fiecare sistem
ecopnomic tinde i cautp s determine o politcp fiscal conform condiiilor sistemuli economiue
dat i etapelor de dezvolatare a acestuia,.
Deci, politica fiscal reprezint un ansablu de mpsuri, de aciuni practive, bazarte pe o anumit
concepie economivcp, care la rndulspu determin categoriile de impozite folosite, locul lor n
ansamblul veniturilor bugetare.
Politica fiscala reprezintp i un model de folosire aprgjhiikor de stimulare a cactivitpii econ
omice, sau de devoltare, de soliionaer a oproblemelor sociale li politice din cadrultuk acstyu
sustem.
EXISTP mai mult4e principii de politic fiscal, care la rndul su deternin acea parte
echitabil de venit pe care oamenii o utilizeazp n scopuri ibndividuale, adic de consum, i
acea parte necesar pentru nevoile publice.
Astfel cunoateam: principiul proporionalitii- nivelul inpuneriiu trebuie s fie sgtabiloit
proporional bunurilor i serviciilor oferite de ctre stat (de ctre instituiile publice)
proncipiul diferenierii- nivelul impunerii depin de de nivelul veniturilr, de bunstarea
econ omicp
Astfel, mecanismele impunerii depin d de situaia economicp din ar, de starea geo-politic,
de modul d evia.
determine 20-30% din intrri din afar, posibilitpile ei de a fi rambursate sau de a obine
mprumuturi noi sunt foarte mici, reduse.
Guvernele rilor debitoare iau msuri petntru a nu ajunge n asemenea situaii critice.
CE MASURI AU FOST UTILIZATRE N MD
Cile i metodele folosite n acest scop sunt multiple, ns se cunosc urmt determinante:
1. calea tradiional/- achitarea datoriei pe contul rezervelor valutare de aur (doar n cazuln
care aceste rezerve rezist)
2. consolidarea - consolidarea datoriie externe const n transformarea datoriei pe termen scurt
nd atorie pe termen lung. Avedasta operaiune este posibil numai cu acodrul creditorilor
3. calea conversiei- adic prin transformarea acesteia n investiii strine pe termen lung. O
variant a acestei metofde determin participarea rii creditor la privatizarea proprietii n ara
debitor.
4.atunvci cnd rile debitoare care au fost monetarizate de ctre unele organizaii
internaionale, ca de ex., Banca Mondial, prin creterea permanent a termenului de
nerambursare a datoriilor i determin principiuyl de reglare, manipulare, control direct, dictare a
politiclor interne utilizate de ctre sistemul dat.
operatiuni financiare.
5.Banci cu specializare international-pentru reconstructive di dezvoltare.
Trezoraria-reprezinta statul in calitatea lui de debitor si creditor cu dreptul la colectarea taxelor si
impozitelor de la contribuabili si asumarea platilor in contul chelctuielilor administratiei publice.
2. Creditul. Esenta si clasificare
Prin credit se subintelege relatiile economice care apar in legatura cu acordarea unui
imprumut,fie in forma monetara sau naturala cu conditia rambursarii scadentei si de regula cu
plata.Multitudinea relatiilor de credit presupune si existent anumitor caracteristici ale creditului
care sunt urmatoarele:
1.subiectii relatiilor de credit
2.promisiunile de rambursare
3.dobanda
4.tranzactia de credit
5.termenul de rambursare
6.transferabilitatea
Plata pentru credit este definite ca o dobanda creditara,astfel marimea acestei plati se numeste
rata.
Rambursabilitatea,restituire,scandenta reprezinta termenul de plata.La procesul de creditare
participa creditori si debitori ca subiecti ai raportului de credit,astfel creditorul este subiectul care
acorda creditul,astfel drept surse pentru acordarea creditului,pot fi mijloacele proprii cat si
mijloacele imprumutate de la alti creditori.Debitorul este subiectul caruia I se acorda creditul si
care se angajeaza sa-l ramburseze dupa un anumit termen in conditiile specificate in acordul de
credit si obligatoriu platind dobanda.Persoanele participante la relatii de credit sunt
pers.fizice,pers.juridice,statul.Conditiile de rambursare a creditului presupune si anumite riscuri,si
anume de nerambursare sau imobilizare si necesita inregistrarea unei garantii.Garantiile pot fi
personale,reale.
Garantia personala poate fi simpla si solidara,care este determinate prin angajamentul luat de o
terta persoana de a plati,in cazul in care debitorul este incapabil de a efectua aeasta plata.
Garantia reala presupune garantia unui imprumut prin anumite bunuri reale,se cunosc mai multe
tipuri de manifestare a garantiei reale:dreptul de retinere,in cazul cand creditorul are posibilitatea
sa retina un bun corporal ,proprietate a debitorului atat timp cat acesta nu si-a onorat obligatiunile.
Gajarea reprezinta actul prin care debitorul remite un bun in garantia gajului.
Ipoteca reprezinta actul prin care debitorul acorda creditorului dreptul asupra imobilului,fara
deposedare,astfel ipoteca poate fi:legala,convenita sau juridica.
Termenul de rambursare poate fi foarte variat de la 24 ore pana la 100 ani.Astfel creditelor pe
termen scurt le este caracteristic rambursarea totala la scadenta ,pe cand celor pe termen lung
rambursarea esalonata.
Dobanda poate fi fixa,variabila
Dobanda fixa este dobanda acceptata de ambele parti pentru intregul imprumut si pentru toata
durata creditului.
mentinerea unei stabilitati intre volumul lichiditatilor si intre produsul intern brut ,pentru a evita
dezechilibre inflationiste sau deflationiste,astfel realizarea obiectivelor politicii monetare are loc
in stransa legatura cu coordonarea politicii economice .Ca instrumente ale politicii monetare
utilizate pentru influenta economica pot fi:instrumentele si tehnicile de interventie
indirecta,directa sau reglementarile bancare.
1.indirecte sunt utilizate pentru controlul indirect asupra ofertei de moneda,pentru accesul
lichiditatilor bancii centrale.
Tehnicile de interventie directa si indirecta se bazeaza pe urmatoarele elemente:
1.dependenta sistemului bancar de banca central;
2.corelatia dintre volumul creditelor si nivelul activitatii economice;
3.caracterul elastic al cererii creditelor fata de nivelul dobanzilor.