LR OMANIA JUDECATORIA CLUJ-NAPOCA SECJIA CIVILA Dosar nx.723/211/2012 Operator de date cu caracter personal 3185 SENTINTA CIVILA NR.4792/2014 Sedinga publica din 8.052014 Instanta constituité din: PRESEDINTE Tuliana - Cristina Velniciue Ciupinc’ Grefier Daniela State Pe rol fiind solutionarea actiunii civile formulati de reclamantul PAVEL MIHAT FLORIN fn contradictoriu cu piritii OTP BANK ROMANIA SA si OTP FINANCING SOLUTIONS BV PRIN MANDATAR OTP BANK ROMANIA SA. La apelul nominal fcut fn sedinja public a rispuns av, Simon Caterina pentru reclamant, lipsa fiind paréti, Procedura de citare este legal indeplinita. S-a flicut referavul cauzei de citre grefierul de sedinyi, La data de 21.03.2014, reclamantul prin reprezentant a depus la dosar prin. serviciul registraturi o cerere de indreptare a erorii materiale strecurata in incheierea de sedinta din data de 5.12.2013, Reprezentanta reclamantului aratd ci injelege si-si modifice pretengile solicitate raportat la concluziile raportului de expertiza efectuat in cari, respectiv la suma de 9.764,88 CHF, reprezentind sume fncasate abuziv de catre pirita in cei 3 ani anterior introducerii cererii de chemare in judecati, De asemenea solicita ca la stabilirea modului corect de calcul al dobanzii solicitacs a fi aplicati contractului de credit, instanta sa aibi fn vedere marja fix’ a bincii, astfel ‘cum aceasta a fost idemtificacé prin raportul de expertiz3. Reprezentanta reclamantului declar’ ci nu igi mai sustine cererea de indreptare a exorii materiale formulata, renumia la solugionarea acesteia. Instanta ia act c reprezemanta redamnentld rowed la sobgioruen erent de indkeptare a evovii materiale De aserenat ia ad oi remeenarta necamantei sia madificat cuantumd preenpilr solcitate in sens dispavitiilar art.132 al.2 pa.2 cprcrild, Reprezentanta reclamantului arati ci nu mai are ake cereri de formulat sau excepyii de invocat. Instanga in temeiul art.167 c:prcivili, incuviingeaz’ proba cu ‘tnscrisurile depuse la dosar, constat’ incheiata procedura probatorie si acord cuvantul pe fondul cauzei pirtilor. Reprezentanta reclamantei soliciti admiterea actiunii asa cum a fost formulata si precizata Ja acest termen, cu cheltieli de judecati. Solicit’ si se constate ci s-a depus practicd judiciara si dovada cheltuielilor de judecati la termenul anterior cind cauza a rimas in promungare. INSTANTA, Deliberind asupra cauzei civile de fats, constata urmtoarele: Prin cererea formulati la data de 12.01.2012 si furegistrata pe rolul acesteiinstanye sub nr. dde mai sus $i precizati ulterior, reclamantal PAVEL MIHIAl FLORIN fn contradictoriu cu pardta OTP BANK ROMANIA S.A. a solicitat instanyei constatarea ca find abuzive si nule de drept a clauzelor previzute in Contractul de credit pentru voi personale garantat cu ipoteca pentru persoane fizice nr, C2204/2000/6070 din 17.12.2007 intervenit intre parata OPT Bank Romania SA, in calitate de imprumuatoare si reclamant, in calitate de imprumutat, la art. 8.1, at, 88 si art. 10.5 cu consecinta constatarii nultati absolute a contractului de credit in ceea ce priveste clauzele rule de drept si deruliri in continuare a contractului de credit, fara inckdenja acestor clauze; emiterea unui nou grafic de rambursare tinand cont de clauzele contractual initial stabilite, in sensul recalculixii dobénzii de credit si implicit a ratei fn functie de marja de referinta dinmomentul fncheierii contractului plus indicele de referinga LIBOR CHF la 3 luni pe fntreaga perioada a creditului, obligarea paratei la restituirea cite reclamant a sumei de 9.764,88CHE, reprezentind sumele incasate nelegal de citre parata, aferenta perioadei ianuarie 2009 - decembrie 2611 inclusiv, precum sila plata dobanziilegale aferente acestei sume; cu cheltueli de judecata. ‘in motivare, s-a aritat ci intre reclamant si parata a intervenit la data de 17.12.2007 contractul de credit pentru nevoi personale garantat cu ipoteca pentru persoane fizice nr. €2204/2000/6070/ 17.12.2007 incheiat fntre reclamant si OTP Bank Romania SA - prin Sucursala/ Agentia AG.CIPARIU-Cluj, avand ca obiect acordarea in favoarea reclamantului a unui credit de consum fn cuantum de 60.000 CHF, reprezentind credit pentra nevoi personale, pe o perioada de 240 luni, In baza acestui contract, dobanda curenta stabilita de comun acord a fost de 57%, stabilita in forma procentwala ca rata anuala de dobanda. in cursul lunii mai 2008, reclamantul a primit 0 notificare prin care a fost fnstiintat asupra majorarii dobanzii la nivelul de 699% pe an, cu motivarea cresterii dobanziilor de referinta pe piaja financiar-bancara, Ca temei contractual s-a invocat art. 8.1 din Contractul de credit, In acest sens, reclamantul a inregistrat plangerea nr. 376/22.05.2008, prin care ta comunicat paratei faptul ca majorarea dobinzii nu a fost dispusa in conformitate cu prevederile contractuale de la art. 8.1, avand in vedere evolujia descendenta a indicelui LIBOR CHF 1M din momentul semnirii contractului de credit si pana la data majorii, solicitandu-i acesteia sa justifice fin mod concret aceasta majorare. Institutia paratei a indicat urmétorii_ param: costurilor definantare, fluctuatia cursului de schimb si a dobanzii de pe piata bancara din acesti parameuii neregasindu-se fn contractul de credit incheiat fntre parti, Mai mult, pe langa faptul ca mu au fost respectate clauzele contractuale, apreciaz’ ca acea clauza invocata de citre parata drept fundament pentru notificare (8.1) consituie o clauza abuziva in conformitate cu dispozitiile art. 4 si urm. din Legea nr, 193/2000, Aceasta clauza are un caracter abuziv $i creeazi un dezechilibm semmificativ in defavoarea consumatorului, atata timp cat una din pirtile unui contract bilateral, comutativ si oneros isi rezerva dreptul de a modifica unilateral una din clauzele contracnului de credit, si anume cuastumul prestatie celelate pani, fara ca, fn acest sens, si existe acordul celui care se obliga, Formularea exclude posibilitatea obiectiva de a aprecia asupra temeiniciei motivelor de modificare unilaterala. Ca pol de putere, banca imprumutatoare este singura care decide apatitia momentului fn care survine dezechilibrul financiar pe piaya si tot ea este cea care modifica dobiinds, astfeliincat nu exista nici negocirere, nici o egaltate de drepturi intre patti. Se invoci dispozipiile art. 9 lit. g din OG nr. 21/1992 privind provectia consumatorilor conform carora ,in contractele de credit cu dobanda variabila se vor aplica urmitoarele reguli: variatia ratei dobinzii trebuie si fie independenta de vointa furnizorului de servicii financiare, raponata la fluctuayile unor indicii de referinga verficabili, mentionayi in contract, sau la modificarile legislative care impun acest lucru; dobinda poate varia fn functie de dobanda de referinta a fumnizorului de servicii financiare, cu conditia ca aceasta sa fie unica pentru toate produsele financiare destinate persoanelor fizice ale operatorului economic respectiv si sa nu fie majorata peste un anumit nivel, stabilit prin contract; formula dupa care se calculeaza variayia dobinzii trebuie indicata in mod expres in contract, cu precizarea periodicititi si/sau a condigilor {in care survine modificarea att in sensul majorari, cat sin cel al reducerii acesteia.” Pentru a se accepta posibilitatea unilaterala a bancii de a modifica nivelul dobanzii, trebuie si qinem cont de prevederile cuprinse in lista clauzelor considerate abuzive fn Legea nr 193/2000, cat si din Directiva nr.93/13/CEE, unde se arata ca o atare posibilitate poate exista doar pentru o motivayie intemeiati si numai cu obligaria funizorului de a informa de indata consumatorul despre aceasta modificare respectiv cu dreptul acestuia din uma de a rezilia contractul, iar fn speya nu sunt indeplinite aceste conditi. Aceasti clauza nu precizeazi expres cum si cu cat se poate modifica rata dobanzii th cazul modificarii indicatorului de referinta - valoarea dobanzii de referinga - (in speya noastra, LIBOR), iar potrivit art. 1, alin. 2 din Legea nt-193/2000 ,orice dubiu asupra interpreta unor clauze contractuale, acestea vor fi intexpretate tn favoarea consumatorului"), rezulta ca banca are drepeul de a majora rata dobinzii in cazul majorarii indicatorului Libor CHF, iar majoratea ratei dobanzii trebuie sa fie proportionala cu majorarea acestui indicator.EES = ‘Un alt aspect il constituie interpretarea data de parata schimbirilor intervenite in domeniul economic. in acest domeniu, interpretarea excede limitele teorici impreviziunii $i este contrara principiului bunetcredinte (art.970 vechiul Cod civil), avand in vedere faptul ca motivul fntemeiat trebuie sa reprezinte 0 simatie descrisa clar, previzibila, furnizind posibilitatea fmprumutatului de a putea anticipa consecingele co s-ar putea produce {in situatia intervenitii respectivei situatii. Ori, in speyi, aceste clauze nu nurnai ca nu sunt clare, dar sunt formulate fntr- un mod foarte vag, astfel dau dreptul bancii de a invoca orice fel de justficare pentru cresterea dobinzii. In rispunsul transmis petentului la prima reclamatie depusa, se arati de cltre pink’ ck cresterea dobinzii s-a decis in baza unor factor’ impliciti, nespecificati in contract. Prezenta unor factori "implicigi" contravine dispozitiilor art. 1, pct,(1) din Legea ur. 193/2000. De asemenca, arati faptul ca incepind cu hina ianuarie 2009, evolutia indicelui de referinja LIBOR CHF fn. contextul economic pe plan mondial, a fost descendenta; cu toate acestea, reclamantul nu a beneficiat de nici un fel de revizuire in sensul micsoririi dobanzii. Prin inserarea in contractul de credit a clauzei de la pct 8.8., dobanda majorata urma sa se aplice la orice suma neplatita la scadenta, indiferent de natura juridica a debitului principal (debit sau dobanda). Asadar, raportat la cuantumul exagerat al acestor dobanzi (rata a doblnzii majorata cu 10 puncte procentuale fara de dobinda curenta), precum si la modul de inserare al acestei claue in cuprinsul contractului, apreciaz’ ca acesta clauza este nula, conform prevederilor art. 966 coroborat cu art. 968 din vechiul Cod civil conform carora ,Obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa sau nelicita, nu poate avea nici un efect”, iar ,Cauza este nelicita cand este prohibita de legi, cand este contrarie bunelor moravuri si ordinii publice”. In realitate, "dobinzile penalizatoare" sunt, firi doar 51 poate, aga cum rezulti din chiar denumirea acordata, daune moratorii stabilite prin intermediul unei clauze penale, menite a acoperi presupusul prejudiciu adus creditorului, Aplicarea acestei “dobitizi penalizatoare" vizeaza inclisiv debite constind dobénda, comisioane, costuri sau speze, iar acesta este un argument puternic pent interpretarea acestei clanze ca un penala, si nu per @ contrario, ‘Oricum aceasti clauzi ar fi una leonind in care creditorul a prevazut o contraprestatie in favoarea sa cu mult peste cea a cocontractantului siu, respectiv reclamantul, care dezechilibreazi serios contractul dar si 0 clauzi abuziva, fiind inclusa intr-un contract dinainte redactat de pirici, Astfel, este in interesul bancii sé prelungeasca perioada de fntarziore, cit mai mult pentru c& ar obtine, pe Hing restituirea sumei imprumutate si dobinzile negociate, substantiale sume peste prejudiciul provocat prin intarzierea achitarii debieului principal, Se mai invoca prevederile art. 1 si 2 din L 313/1879, inca in vigoare la data incheierii contractului de credit, conform carora este nuli clauza penal fn contractele de imprumut, In ceea ce priveste dezechilibrul semnificativ intre drepturile si obligayiile pinilox, apreciaz’ ci acesta este evident in cazul de fata raportat la obligarea reclamuntului la plata uno penalitati mult mai mari decat dobinda contractuala, penalitati aplicate asupra tuturor sumelor scadente, eventualul prejudiciu real adus creditoarei, fiind net inferior sumelor solicitate. Din secolul XIX pana in prezent, pozitia legiuitorului sia jurisprudentei a fost una constant: dobanzile camataresti sunt prohibite, chiar si instituyiilor financiare, nivelul chuzei penale neputand sa exceada o rata obisnuita si rezonabila, ‘in ceea ce priveste clauza de la ar.10.6 din acelasi contract, acesata constituie 0 clauza abuziva si nelegala conform legislatici in vigoare. Pozitia de inegalitate side dezechilibru semnificativ reiese in mod vadit din formularea art, 10.6. Clauza este una abuziva ab initio, fntrucit exclude, prin chiar formularea sa, dreptul consumatorului de a formula obiectiuni cu privire la pretinsa ,descrestere" a valorii garantiilor, aspect Jasat in tovalivate la interpretarea subiectiva si adesea arbitrara a Bancii. Aceasta clauza care da dreptul imprumutatorului de a modifica unilateral contractul nu este raportata la un indicator precis, individualizat, acest factor nefiind mentionat nici macar generic. Accasta modbalitate de exprimare face ca respectiva clauza sa fie interpretata doar in favoarea imprumutatorului, servind doar intereselor acestuia, fara a da posibilitatea consumatorului de a veritica daca suplimentarea garangilor creditului este judicios dispusa si daca era necesara si proportionala scopului urmivit, Pe aceasta calc, arata ca, a incheierea prezentului contract de credit, la solicitarea expresa a bancii, a constiuit in favoarea acesteia, 0 ipotecd imobiliar’ asupra unui bun cu o valoare multsuperioara valoriicreditului angajat de reclamant $i s-a incheiat $i un contract de asigurare cu societate de asigurare agreata de banca pentru ipoteza picirii bunului in cursul denul contractului de credit, iar potivit contractlui de asigurare, in situtia producer evenimentului asigurat, banca se subroga in toate drepturile asiguratului si implicit, incaseaza despigubirea previzuti in contractul de asigurare, despagubire care, de asemenea, excede valorii totale a credivului. Pe de alta parte, potrvit prinipiulu ubi emolumenum bi onus respectiv acolo unde este castig, webuie sa fie si risc apreciaz’ ca fn orice contract bilateral si sinalagmatic, fiecare dintre part isi asuma un risc legat de nefdeplinirea culpabila de citre cealaka pare a obligagilor ce-i revin potrivit contractului. Si in aceasta situatie isi pastreaza acuratetea argumentatia expusi anterior referitor Ja faptul ca aceasta clauza nu a fost negociata direct cu clientul si a fost stabilita fara a da posibilitatea consumatoruhti sa influenteze natura sa, rastrunand astfel ecuatia oricarui contract sinalagmatic, bilateral si oneros si anume aceea care impune o echivalenta a contraprestatiilor interdependente si reciproce, Dezechilibrul contractual generat de aceasta clauza este evident, deoarece opereaza un transfer anormal al riscurilor din sarcina creditorului in sarcina consumatorului. ‘Reclamantul apreciazi ca singura sanctiune aplicabila practicilor comerviale abuzive este nulitatea absoluta si partiala, Cu privice la petitul 2, arati faptul ca acesta se afla in stransa legitwi cu primul petit, astfel tncdt admiterea petivulul privind constatarea nulitatii absolute a clauzelor previzute a art. 8.1, art, 88 si art, 10.6 are ca o consecinta directa obligarea paratei la modificarea dobanzii actuale fn functie de marja de referinta valabila la momentul semnarii contractului plus evolutia indicelui LIBOR CHF la 3 luni si refacerea graficului de rambursare, efectele aulitatii producandu-se din momentul incheierii contractului, Practic, la momentul incheierii contractului de credit, marja bancii cra 2,94 puncte procentuale, iar in prezent aceasta marja este de aproape la 7 puncte procentuale, astfel inet toate riscurile valutare au fost transferate exclusiv in sarcina reclamantului. And la data formulirii prezentei cereri, marja bincii a crescut constant, in conditlle in care evoluta indice de referina a ains un record minim, ce arf jusiiat, de fapt,scaderea dobinaii creditului, Apreciazi ca trebuie avuta fn vedere, pe de o parte, vointa partlor, care au stabilit dobanda la semnarea contractului de credit. Totusi, prin constatarea si inlarurarea clauzelor abuzive s-ar ajunge in situatia in care dobinda ar deveni fixa, iar voinga partilor mu a fost aceasta la semnarea contractului de credit, Prin urmare, trebwie avut in vedere singurul criteau obiectiv, variabil independent de voinga partilor, in functie de care ar trebui sa se calculeze dobanda in contractul de credit: evoluia indicelui de referinga, In speta noastra, creditul a fost luat in franci elvetieni CHE, astfel ca apreciaeza ca dobanda ar trebui calculata in felul urmator: LIBOR CHE la 3 fini plas marja fixa de 2,94 puncte procentuale, marja care va ramane neschimbata pe toata durata contractului, dobiinda urmind a evolua in funcyie de LIBOR CHF. Considera ca marja stabilita inigial este singura care poate fi luata in considerare si la momentul actual, neexistand nici un fel de justificare plawzibila sau pertinenta pentru a aplica alta ‘marja. Astfel, pretentiile deduse judecatii rezulta din derulearea contractului de credit mentionat, mai exact din difetenya de dobnda pe care parata a perceput-o in plus ca rezukat a interpretirii art din contract, coroborat cu evolutia indicelui de referinta descrisa mai sus. La calcularea sumei de restituit, sa avut fn vedere evolutia indicelui de referinga, espectiv LIBOR CHE la 3 huni, (indicator la care a ficue referte parata in rispunsul din 04.10.2011) pe care de altfel a avut in vedere parata la modificarea dobamizi,insa numai cand evolugia indice a fost in favoarea sa, nu si in sens invers, la care s-a adaugat marja de 2,94 puncte procentuale. In ceea ce priveste actul aditional propus de banca, urmare a intritii fn vigoare a OUG 50/2010, arata ci a tefuzat in mod expres semnarea acestuia, prin urmare acest act aditional nu poate produce nici efect. In drept, sau invocat dispoziile vechiuiui Cod civil, respectiv cel tn vigoare Ja data incheierii contractului de credit, dispozitiile Legii nr. 193/2000 si ale Legii 313/1879, in vigoare la data incheierii contractului de credit,Pirgta OTP BANK ROMANIA $.A., a formulat intampinare prin care a invocat mai uke excepfii care au fost solusionate pe parcusul judecirii cauzi)5i a solctatrespingerea cererii, ca nefntemeiati. Contractul incheiat de parti este unul preformulat, standard, insa diferentele dintre el si alte contracte se se datoreaza negocierii cu cliental si particularitailor fiecirai client in parte. Este firesc ca in activitatea de creditarea pe care 0 desfasoara parita(la fel ca toate celelate societati bancare) sa se recurga la anumite tipare, standarde si la fal de firesc este ca un anumit tip de contract sa fie schitat in linii generale. Aceasta este 0 practica la care nu recurg doar societatile bancare, dar si orice alt comerciant. Insa din fapeul ca negocierile in vederea incheierii unui contract se poarta pe baza unui anumit tipar pus la dispozitie de una dintre parti, nu se poate tage concluzia ca respectivul contract a fost impus uneia dintre pani si nu a fost in niciun fel infiuentat de cealaka parte. La incheierea oricarui contract se au in vedere particularitatile fiecirui client, nevoile acestuia, capacizatea acestuia de asi indeplini obliga, Tnsa factorul determinant in incheierea contractului i constituie voinya clienrului, in functie de care se prefigureazi si particularizeaza fiecare contract. Ca unmare a manifestirii de voinja a reclamantului, in cadrul contractului de credit incheiat se arata ca, doblinda curenta - kr data fncheierii contractului era de 5.7 % pe an, cu mentiunea ca dobinda este variabila in functie de valoarea de refering penta fiecare valuta, putind fi modificara unilateral de citre banca pe parcursul derulirii contractului. Astfel, dobinda convenita de parti la incheierea contractului este o dobainda variabila, care se poate modifica luind in considerare valoarea dobinzii de referingi pentru fiecare valuta (EURIBOR/LIBOR/ROBOR eto) si fara aexista consinamantal clientului, Desi protejat, consumatoru! nu poate invoca grava sa neglijenta in fncercarea de a cbtine foloase ce nu i se cuvin, aluminteri devenind aplicabil adagiul nemo auditur propriam rurpitudinem allegans. Imprumutatul Pavel Mihai Florin a fost informat in mod conctet si precis asupra conditilor si caracteristcilor esenyale ale produselor si servicilor oferite de pita si in cunostinta de cauza a semnat contraccul de credit, care la art. 8 prevede ca dobinda este variabila si se stabileste in forma procentuals ca rata anuala de dobinda. Totodata, stabilirea cuantumului dobinzii s-a realizar de comun acord cu imprumutatul, fara a putea fi ientificate obiectiuni sau divergente, la incheierea contractului de credit. Stabilirea cuantumului dobénzii s-a realizat de comun acord cu imprumutatul Pavel Mihai Florin care a semanat si insusit contractul de credit, in care se specifica ca pe parcursul derulirii creditului, banca poate modifica dobinda, fara consimtamantul imprumutarutui, noul procent de dobinda calculindu-se de la data modilicasii acestuia, la soldul creditului existent, consecinga fiind modificarea dobancii curente si recalcularea dobinzii datorate. In contract mu este previzuti perioada de timp la care banca este obligati la actualizarea ratei de dobinda si nici valoarea indicelui aplicabil. Banca 2 modificat rata dobi stabilita la incheierea contractului, insa in deplin’ concordant’ cu clauzele contractuale si conform cerintelor bunei credinge, notificind reclamantului modificarea dobinzii. In contract s-2 previzut un element clar, un criteriu concret care sa ii permit bincii wea unilateral a dobinzii de referinja pentru fiecare valuta, ceca ce inseanma ca modificarea nu este lisati doar la aprecierea societatii pirite, ci este raportata la un indicator precis, indivicualizat, $i anume valoarea dobanaii de releringa pentru ficcare valuta’, criteriu ce este de naturi si excluda orice arbitrariu din partea bani. Prin urmare, clauza nu este interpretata doar in favoarea bincii $i a intereselor acesteia, iar clientul are posibilitatea de a veritica daca majorarea este necesari, este reali sau proportionala cu ,revizuirea”. Banca a realizat aceasta majorare, insa a avut un motiv intemeiat, nu se poate nega faptul ca evolutia pieti a suferit modificini substanriale in sens negativ. a1 ‘Arati ci reclamantul Pavel Mibai Florin, in baza art. 8.3 din contractul de credit, avea posibilitatea, ca in cel mult 10 zile de la primirea notificari privind majorarea ratei dobainaii, sa achite ratele nescadente/ estul creditului angajat, daca nu eza de acord cu modificarea dobinzii, CGresterea dobanzii s-a produs ca ummare a cresterii costurilor de finantare, a fluctuatiei de schimb sia dobanaii de pe piata bancara, factori care sunt avuti in vedere de art8.1 din contract, unii explicit, jaralji in mod implicit,LS ~~~ 2 2 ‘Mentioneazi faptul ca singura modificare a dobinzii a avat loc anterior inti in vigoare a OUG 174/208 pentru modificarca si completarea unor acte normative privind protectia consumatorilor perioada in care modificarea unilaterala a contractului mu era supusa ceringei incheierii unui act adifional). Dupa intrarea in vigoare a prevederilor OUG nu.174/2008 pirdta nm a mai operat modificari ale contractului, in mod unilateral, respectind intocmai litera legi, Din corespondenta purtat intre parti, se poate observa ca banca a pus la dispozitia reclamantului mai ‘nmhe proiecte de acte aditional, care nu au produs efecte pentru ca nu au fost acceptate de citre dl Pavel Mihai. in prezent, clauza este desueti. Banca nu iSi putea exercita dreptusile discretionar, modificdnd unilateral. clauzele contractuale, prerogativa banci fiind conditionata de aparitia anumitor factori $i de notificarea si informarea cocontractantului in cazul intervenirii acestor factor, iat banca $i-a respectat aceste obliga ae poate afirma caracterul Jeonin al clauzei. Dimpotriva, prin continutul séu clauza mentionati este de naturi si puna fn valoare vointa parlor, exprimata fn convene, care nu contravine natutii judice a contractului. Data find aceasta situatie de fapt, pe deplin justificata si in drept, rezulta ca niciuna din condigile prev. in art. 4 alin, | din Legea nr. 193/2000 mu este intrunica. In alta ordine de idei, imprumutarul Pavel Mihai Florin a fost informat in mod concret si precis asupra condigilor si caracceristcilor esentiale ale produselor si servicilor oferite de pitita si in cunostinta de cauza a semnat contractul de credit bancar nr. C2204/2000/6070/ 17.12.2007, care la art. 8 prevede ca dobinda este variabila si se stabileste in forma procentuala ca rata anuala de dobinda, Reclamantul a optat pentru facilitates de credit oferita de périta tocmai datorita caracteristicilor considerate avantajoase. In caz contrar, reclamantul Pavel Mihai Florin putea sa refuze incheierea contractului de credit. De aici, rezulta ca pargile contractante au actionat de pe pozitie de cgalitate in raportul comercial, neexistand niciun dezechilibru/niciun tratamene preferential vreunei parti semnatare a contractului de credit nr. C2204/2000/6070/ 17.12.2007. Totodata, clauzele previzute la art8 pet. 8.2 din contract nu creeaza in detrimencul Consumatorului un dezechilibra semnificativ intre drepturile si obligayile partilor datorita cefectubai pe care il imprima contractului, iar reclamantul nu mentioneaza care sunt celelale clauze care coroborate cu clauzele previzute de art. 8 pet. 81 ar conduce la concluzia ca ne aflam in fata tunor clauze abuzive. Buna-credinta a bineii nu poate fi negatd din moment ce reclamantul. avut posibiltatea de a studia clauzele contracwale inainte de tncheierea contractuhsi, avand posibilitatea sa remunte Ja semnarea acestuia. in ceea ce priveste dreptul de a percepe o penaltate de 10 puncte procentuale precizeaz ca aceasti posibilitate intervine ca wmare a nerespectarii de citre imprumutat a obligayilor contractuale, respectiv a scadentei fiecirei rate de dobinda. Asadar aceasta prevedere are caracterul unei sanctiuni, aplcabile doar in situatia in care una dintre parti nu intelege sa isi execute obligatile, Clauza penala este este acea stipulatie sau prevedere contractuala, prin care pinjle stabilese de com acord, anticipat si prin apreciere cuantumul despigubirilor ce vor fi datorate de partes in culpa, in cazul neindepliniii ori indeplinirii necorespunzatoare a obligatilor asumate, Potrivit prevederilor contractuale, dreptl de a percepe aceasta penalitate este conditionat de nerespectarea scadentei ratei de credit sia dobanzilor datorate. Nu este vorba de 0 clauza penala deoarece mu prezinté pentru creditor avantajul ca acesta nu mai trebuie sa dovedeasca existenta si cuantumul prejudiciulu, in cazul in care debitorul nu-si executa obligatia conform prevederilor contractuale. In contractele comerciale, clauza penala are caracter obligatorius penalitatile sunt de regula, stbilite de lege, caz in care mu pot fi nici iniaturate si nici micSorate, dar parle sunt in drept sa le majoreze oni sa stabileasca penalitati pentre situati neprevazute in lege, De asemenea, in contractele comerciale creditorul are drepuul si obligayia de solicita despagubiri pana la repararea integrala a prejudiciului in cazul in care acesta mu este acoperit prin plata de penalita Dreptul creditorilor de a percepe penalitati de intarziere, pe langa dobinda contractuala a fost confirmat de inalta Gurte de Casati si Justice, care arata ca respectivul contract de credit este tun contract comercial ce are carscteristicile unui contract civil. In consecima, regulile care guvemeaza contractele civile sunt aplicabile si contractelor comerciale, in masura in care legilecomerciale nu previd o aka reglementare. Astfel, in situatia in care clientul, parte contractanta in cadrul contractului de credit, nu isi executa obligatiile, sunt aplicabile principiile generale ale contractelor sinalagmatice. Agadar penalitatile de imarziere nu duc la o disproportie intre prejudiciul cauzat si reparatia solicitata si nu creeaza un prejudiciu vadit intre parti. Referitor la caracterul abuziv al art.10.6 din contact arata ca banca si-a rezervat dreptul de a solicita garangii imobiliate suplimentare, in cazul in care valoarea proprictatii prezentate drept garantie descreste. Acest drept a fost si este conditionat de evolutia piegei imobiliare, de valoarea de piata a imobilului, de vechimea acestuia si alte conditii obiective, care influenteaza inu-un fel sau altul garantiile contractuale, In concluzie, parita nu decide, unilateral si arbitrar, necesitatea suplimentirii garantilor contractual, iar aceasta posibilitate este conditionata de incheierea unui act aditional semnat si acceptat de ambele part. Un argument in plus in sprijinul caracterul neabuziv il constivuie si reglementirile prudentiale ale BNR, care impun evaluarea preiodica a garantiilor contractuale. Gu privire la sancyiunea nulitatii parjiale a contractului de credit axata ca in speyd nu avem nici un scop ilickt $i nici o cauz’ ilicitt. Cauza sau scopul urmitit prin incheierea contractului de credit il constituie acordarea creditarii in schimbul utilizarii acesteia in scopul urmant de client si satisfacerea nevoilor acestuia. Deci cauza contractului de credit exista, fiecare dintre parti asumandu-si obligatii in considerarea contraprestatiei celeilake parti. Scopul urmirit de parti este determinat precis si individualizat, fiind in deplina concordant cu normele legale. Referitor la capatul 2 al cererii de chemare in judecata, arata ca la data semnarii acestui contract de credit in acest contract nu era definita o marja a Bancii, la acel moment neexistand 0 prevedere legala care sa oblige creditorii la indicarea unui asemenea element de cost in calculul dobanzii. Chiar daca in contractul de credit, semnat si asumat de citre reclamant, exista inserata 0 formula de calcul ce respecta prevederile legale in vigoare lk momentul respectiv, acesta nu specifica: modalitatea de acwualizare sau un termen la care pardta este obligata sa procedeze la modificarea dobanzii. Marja bancii a fost introdusa in contractul de credit in conformitate cu prevederile art. 37 din OUG 50/2010, incepand cu data de 21.09.2010, neexistand o astfel de notiune definita sau uzitata in contractul de credit la momentul semnarii acestuia. in conformitate cu prevederile art. 95(5) din OUG nr.50/2010, care a intrat in vigoare la 21.06.2010, clauzcle contractului de credit semnat cu reclamantul au fost aliniate la ngoarea prevedrilor ordonantei incepand cu data de 21,09.2010, inclusiv prin indicarea in contractul de credit a formulei de calcul previzuta in art. 37 lit. a) din OUG nr. 50/2010, mai sus mentionate, Astfel, prevederile art 8.2 din contractul de credit au fost modificate prin efectul legii incepand cu data de 20.09.2010, in prezent avind consinutul din actul aditional. Banca a notificat reclamantului faptul ca, prin semnarea unui act adigional la contractul de credit, urma sa se micsoreze rata de dobinda dupa momentul semmérii actului aditional si in care se mentiona in mod clar perioada de acwalizare automata a ratei de dobinda (LIBOR CHF 3L+6.24%), insa reclamantul nu a semnat actul aditional de conformare cu prevederile OUG ne, 50/2010. Oricum, in prezent actul aditional a fost acceptat tacit. Totodata, potrivit art. TT alin.2 din Legea nr. 288/2010, la data de 24.02.2011, reclamantul Pavel Mihai Florin a depus o notificare de renunyare la aplicarea dispozitiilor OUG nr. 50/2010, inregistrata in banca sub nr. 119/24.02.2011, astfel incat conditiile de cost aplicabile contractului de credit sunt cele valabile la data de 20.06.2010, anterior intririi in vigoare a ordonanyei. Reclamantul Pavel Mihai Florin a inteles sa renunte ke aplicarea prevederilor OUG 50/2016, intrucat a considerat ca elementele de cost cuprinse in contractele de credit corespund nevoilor sale financiare, fiind de acord cu conditiile de creditare. Totodata, aceasta a ales aceste produse de creditare in conditile in cate existau produse similare in piaa financiar-bancara. Arai c&, o data cu intrarea in vigoare a QUG nr. 174/2008, modificarea clauzelor contractuale dé a celor legate de dobinda, nu a mai fost posibila decét prin semnarea unui act adijional la contractul de credit, insa acest act normativ mu obliga creditorii sa ia masuri pentru aplicarea prevederilor acestwia, In momentul in care indicele de referinga a inceput sa scada, Banca a fost in imposibilitate de a-si exercita dreptul unilateral de modificare stabilit prin contractul de credit intrucat, ‘In ceea ce priveste capatul ni. 3 al cererii de chemare in judecata arati ca pligle efectuate de citre reclamant in contul creditulni au fost plai datorate in temeiul unui contract valabil— incheiat de parti, ale cirui cluuze au fost respectate de citre Banca. Incidemte in acest sens sunt si dispozitile art. 969 $i 1092 Cod civil. Admiterea acestei acjiuni nu poate produce efectul restituini sumelor deja achitate, Contractele de credit reprezint contracte cu executare succesiva deoarece obligayia imprumutarubui se executa in timp, prin rate succesive, iar obligatia imprumutatorului de a asa la dispozitia celui dintdi summa de bani, se intinde pe toata durata contractuala, Conform teoriei generale a obligayilor contractuale, anularea unei clauze dintenn contract cu executare succesiva, mu poate produce efecte retroactive, ex unc. In ceea ce priveste capavul nr. 4 al ceresii de chemare in judecata cu privire la cheltuielile de judecata, solicita respingerea acestui capat de cerere ca neintemeiat in condigile in care instanta vva respinge cererea formulata de citre reclamant. In drept, s-au invocat prevederile ant, 4 alin.| din Legea nr. 193/2000, art. 969 Cod civil, art. 9 indice 3 lit. g si h din QUG 174/2008, OUG nr. 50/2010, modificata si completata prin ‘Legea nr. 288/2010. La data de 23.01.2013 reclamantul sia extins pretentiile deduse judecatii si impotriva OTP FINANCING SOLUTIONS BV, aritand ci cesiunea intervenita intre parata si OTP Financing Solutions BV nu este opozabila reclamantului, avand in vedere ca nu a fost notificat in conformitate cu dispozitile legale in vigoare. Totusi, in doringa de a solutiona cat mai repede si corect cauza ce face obiectul dosarului nr.723/211/2012, precum si pentru a evita pronungarea ‘unei hotarari care sa nu poata fi pusa in aplicare, apreciaza oportund extinderea actiumii si fata de OTP Financing Sohtions BV. Pirita OTP BANK ROMANIA S.A, a formulat note scrise prin care a aritat ci din inscrisurile depuse la dosar rezulta, fara putinta de tagada, ca reclamantul a fost notificat in conformitate cu dispozigile legale, semmnd chiar documentul care cuprinde notificarea ceruta de lege. Dat fiind faprul ca normele civile impun doar cerinya notificiri debitorului cedat in privinga cesiunii, nu si obligativitatea transmiterti catre acesta a unui exemplar al contractelor de cesiune si avand in vedere caracterul confidential al clauzelor contractuale existente in aceste contracte si dispozitile legale din materia cesiunii de creanga, apreciaza ca nu se iimpune comunicarea acestor contracte debitonului cedat. Legea impune numai cerinja notificiii/informarii debitorulai cu privire la cesiune, neexistand obligayia de a comunica deditorului cedat contracte de cesiune fata de care are calitatea de tert. Daca debitorul cedat ar fi indreptatit sa afle continutul unor astiel de contracte, legea ar fi conditionat validitatea cesiunti de obtinerea consimtamantuhui acestuia, ori 0 asemenea ceringa mu se gaseste in lege. lawele comtractului de credit nu se regisesc printre exemplele de chuze abuzive prevazute le pet. 1 lita din Anexa Ia Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comerciangi si consumatori. Din prevederile contractului de credit, rezuka in mod evident atat fapral ca institutia parité a oferit mprumutatului posibiltatea de a analiza clauzele contractuale, cat si buns-credinta a institutiei OTP Bank Romvinia S.A. din moment ce reclamantul a avut posibilitatea de a studia clauzele contractuale inainte de semnarea contractelor avand posibilitatea sa renunge Ix semnarea acestora. De aici, rezulta ca panjle contracrame au actionat de pe pozitie de egalitate in raportul comercial, neexistand niciun dezechilibru/nicivn tratament preferential vreunei pari semnatare a contractului de credit. Asadar, pirdta a transpus prevederile pet. 1 lit. a din Anexa la Legea nr. 193/2000 in prevederile an, 8.1din contractul de credit. Stipalarea unei dobinzi variabile nu prezinta in orice condigii un caracter abuziv. Chiar art. 1 lit a) din lista cuprinznd clauzele considerate ca abuzive, anexa la Legea nv.193/2000, permit comerciantuhui/profesionistului sa modifice unilateral clawzele contractului, daca exista un ‘motiv intemeiat care sa fie precizat in contract, cu informarea cat mai curind posibil despre aceasta a consumatorului si cu posibilitatea acestuia din urma de a rezilia imediat contractul. Pargile au agreat ca si criteriu obiectiv de modificare a dobinzii politica Bancii prin valoarea dobinzii de referinja pentru CHF, respectiv LIBOR(criteriu justificat de necesitatea bincii de a obtine la randu-i disponibilitgile banesti necesare desfaswrarii activitati), iar ar.8.3-8.4, din contract previd obigatia bancii de a comunica imprumutatului nou! procent de dobanda prin rambursarea ratelor nescadente sau a restulai din credieul angajat si dobénzile aferemte in termen de cel mult 10 zile calendaristice de la data notificirii moditicari dobanzii, Importante sunt in acest sens si dispoziile cuprinse in ar alin.2 din lta anexa la Legea nr. 193/2000, Mai mul, dina EE—E—eee =_—= modul cum este formulata aceasta clauza se poate deduce ca prin aceasta dispozitie contractuala s-a instituit in favoarea bancii un drept, de care avesta poate uza sau nu in raport cu clienti sai. ‘Aceasta prevedere contractuala a fost stipulata in aceasta forma in contractele de credit, inteucat pana Ja intrarea in vigoare a OUG nr.174/2008, care a impus necesitatea incheierii unui act aditional cu prilejul oricirei modificéri a clawelor contractului de credit, nu era instituita in sarcina contractantilor, printr-o dispozitie legislativa implicita sau explicita, obligayia de a modifica contractul numai prin incheierea unui act aditional. Mai mult, Legea nr.193/200 nu se opune inserarii in contracte a unor clauze in temeiul carora un furnizor de servicii financiare isi rezerva dreptul de a modifica rata dobinzii platibila de cétre consumator(..) daca exista 0 motivatie intemeiata(..).”aceasta este si ipoteza reglementata de articolele a caror anulare se solicita in instanta. Astiel, modificarea ratei dob4nzit se face in raport de valoarea de referinta pentru fiec valuta-factor obiectiv, independent de voinja furnizonului de servicii financiare, sub condi informirii imprumutatului si a acordarii unui tenmen in care acesia sa isi manileste voinga in raport de propunerea fnaintata de Banca si a semnérii unui act aditional la contract. In aceste conditii exigentele bunei-credinte sunt respectate si clauza nu poate fi considerata abuziva. La data majorarii cuantumului dobanzii indicele LIBOR era in crestere, astfel ca aceasta modificare are temei contractual, Asadar, paryile contractante au actionat de pe pozitie de egalitare in raporul comercial, neexistand niciun dezechilibru/niciun tatament preferential vreunei piryi semmatare a contractelor de credit. Totodata "reaua-credinta” in modul de calcul al dobinzii nu are niciun fundament, intrucat prin semnarea contractului de credit imprumutatul a fost de acord cu modalitarea de modificare a dobinzii prevazut’ in clauzele contractuale dedicate, exprimandu-si astfel acordul asupra condiiilor de creditare. Capaml de cerere avand ca obiect modificarea dobanzii curente in sensul micgoririi acesteia de la 6.99 pe an la cuantumul dorit de reclamant nu poate fi primit intrucat contractele se incheie si se modifica prin interventia pirtilor; instanta mm poate dispune modificarea unui contract in sensul solicitat de citre o parte opunandu-se la aceasta principiul foryei obligatorii a contractului. De asemenea, incepand luna decembrie a anului 2008, ca urmare a intririi in vigoare a OUG nr.i74/2008, nicio modificare a clauzelor contractuale mu mai este posibila fara semnarea uunui act aditional, cu exceptia modificarilor impuse prin legislatie. Asadar , orice rise” de majorare a dobanzii este exclus, intrucat nu se poate presupune ca pairita, in mod intentionat, s-ar expune eventualitatii producereii unui prejudiciu patrimoniului sau ca urmare a nerespectarii acestei dispozitiilegale imperative. Tntrucat fata de dispozitile OUG nr-50/2010 reclamantul a notificat pArita cu privire la refuzul de a i se aplica prevederile actului adigional de conformare la rigorile ordonantei, a refuzat sa negocieze cu parita clauzele a ciror nulitate o invoca, in cauza nu sunt aplicabile dispozitile art. 3 din DIRECTIVA nr.93/13 CEE, intrucat nu au fost incalcate prevederile art lit b din DIRECTIVA mr. 87/102 CE si ale DIRECTIVE] nr.2008/48/CE, wanspuse si in legislatia nationala prin Legea nr.193/2000 si OUG nr.50/2010. In ceea ce priveste obligarea bancii la refacerea graficelor de rambursare avand in vedere indicele LIBOR actualizat periodic si marja fixa de la data incheierii contractului, considera ca aceasta solicitare este lipsita de obiect, din moment ce reclamantul- prin vointa sa liber exprimata, a solicitat renuntarea la aplicabilitatea prevederilor OUG nr.50/2010, cu consecinga revenirii clauzelor contractuale la forma avuta anterior datei de 20.06.2010. Intrucat, in momentul de fata, ca urmare 2 vointei reclamantului s-a revenit la clauzele contractuale in forma avuta anterior intrarii in vigoare a OUG nr.50/2010, solicita instangei sa aiba in vedere formula de calcul indicata in contract, formula aplicabila ca urmare a notificarii reclamantului care a inteles sa revina la condigile contractuale inigiale, pe considerentul ca acestea corespund nevoilor sale. _ Pirita depus la dosar note scrise prin care a reluat cele precizave pe parcursul procesului fn plus, aritat ci reclamantul nu justifici un interes in promovarea prezentel actiuni, cu atat mai mult cu cat contractul de credit modificat, in sensul in care se solicita prin actiune de citre reclamant, a fost readus la forma avuta anterior QUG nr.50/2010 tocmai ca urmare a voinjei reclamantului care a renuntat la dispozitiile ordonanyei. Toate clauze contractwale care au intrat sub incidenta OUG mr50/2010 au fost modificate de parti, insa aceste modificari nu au fost considerate de reclamant a servi interesului sau si astfel s-a renuntat la acestea. fn situatia de faa, daca s-ar admite acjiunea introductiva de instanta cu ignorarea faptului ci actiunea a rimas faraEE interes, hotardrea prin care parita ar fi obligata si modifice clauzele contractwale la care se face referire in cererea de chemare in judecata, ar riméne far3 niciun efect juridic sub aspectul vocatici cde a fi pusi in execurare, intrucat s-ar incalca voinga pirtilor consemnnata in act, iar reclamantul ar seveni pentru a doua oara asupra manifestirii sale de voinga si i-ar anihila efectele, incalcandu-se astfel si siguranta circuitului civil intrucat parle au incheiat un contract bilateral. Deoarece in prezenta cauza se solicita tomai obligarea pirdtelor la indeplinirea unor dispozitii care nu mai pot fi puse in execurare pentru ca s-ar incalca principipiul fortei obligatorii a contractului si s-ar revoca 0 vointa liber exprimata, fara ca o asemenea revocare sa dobandeasca efecte juridice potrivit legii, interesul reclamantului nu mai este actual si aceasta nu mai justifica in prezent un folos practic. ‘Mai mult, reclamantul a renuntat expres la QUG nr.50 intrucat a considerat ca dispozigiile ordonantei nu sunt conforme cu interesele sale. Chiar in cuprinsul cererii de chemare in judecata arata ca prevederile acestui act normativ care a obligat la introducerea in contractele de credit a unei formule de calcul formata din marja+indice de referinta nu ii sunt aplicabile. In ceea ce priveste sesizarea CIPC Cluj, aceasta a intervenit ukerior introducerii ceresii de chemare in jadecata si pana in acest moment instanta de judeacati nu a fost sesizata de citre aceasta autoritate. Reclmantul a depus la dosar concluaii scrise in care a sintetizat pozitia sa pe parcursul jodecirii cauzei, ‘in probayiune, s-au depus la dosar: Contract de credit pentru nevoi personale garantat cu ipoteca NR C2204/200/6070 intre OIP BANK ROMANIA SA prin sucursala/agentia AG. PARIU- CLUJ si dl PAVEL MIHAI FLORIN din 17.12.2007 (£.15-18 ), Sesizare initials citre OTP BANK ROMANIA SA inregistrata cu nr 376/22.05.2008 (f.19 ), Rispuns OTP BANK ROMANIA SA k sesizarea cu ar 376/22.05.2008 (f.19), Cereri informagi suplimentare cu privire fa rispunsul dat de OTP BANK ROMANIA SA cu nr 376/22.05.2008 din 04,06.2008 (f.19), Raspunsul dat de OTP BANK ROMANIA SA, privind informatiile suplimentare cerute (f.19- 20), Notificare citre OTP BANK ROMANIA SA, privind cererea de analizare nivel dob&nda aferent creditului de nevoi personale cu ipoteca, cu nr de inregistrare 1965/20,05.2010 (f.21), Raspunsul dat de OTP BANK ROMANIA SA cu privire la Notificarea trimisa de dl PAVEL. MIHAI FLORIN cu nr de integistrare 1965/20,05.2010 (f.21), Rispunsul 2 dat de OTP BANK ROMANIA SA cu privire la Notificarea trimisa de dl PAVEL MIHAI FLORIN cu ar de finregistrare 1965/20.05.2010 din 01.06.2010 (£21), Sesizate cite OTP BANK ROMANTA SA. fnregistrata cu nr 2153/02.07.2010 privind solutionarea rechmatiei cu nr 1965/20.05.2010 (F.22), Rispunsul dat de citre OTP BANK ROMANIA SA cu privire la Sesizarea inregistrata cu nr 2153/02.07.2010 privind solutionarea reclamatiei cu nr 1965/20.05.2010 din 12.08.2010 (f.22-23), Rispunsul formulat de cétre PAVEL MIHAI PLORIN citre OTP BANK ROMANIA SA cu privire la raspunsul dat de citre aceasta legat de Sesizarea inregistrata cu nr 2153/02.07.2010 privind solutionarea reclamatiei cu nr 1965/20.05.2010 din 12.08.2010 (£.24), Sesizare iniyiala catre COMISARIATUL JUDEJEAN PENTRU PROTECIIA CONSUMATORULUI CLUJ fnregistrata cu nr 1202/05.07.2010 (F.24), Raspuns dat de citre COMISARIATUL JUDETEAN PENTRU PROTECITA CONSUMATORULUI CLUJ cu privire la sesizarea initiala inregistrata cu nr, 1202/05.07.2010 din data de 04.08.2010 (f.24), Sesizare catre BNR fnregistrata cu nr 6313/05.07.2010 (f.25), Raspunsul dat de citre BNR cu privire Ja sesizarea fnregistrata cu nr 6313/05.07.2010 ({.25-28), Sesizare caure BNR inregistrata cu nr 12995/25.08.2010 (£29), Raspunsul dat de catre BNR cu privire la sesizarea inregistrata cu nr 12995/25,08,2010 (F.29-30), Notificare citre dl PAVEL MIHAI FLORIN cu nr de inregistrare 806/08.09.2010 (f.31), Adresa citre dl PAVEL MIHAI FLORIN cu privire la sesizatile trimise catre OTP BANK ROMANIA SA cu nr 39230/05.10.2010 (F.32-33), Sesizare citre OTP BANK ROMANIA SA inregistrata cu nr 5432/09.12.2010 privind notificarea comisionului de acordare (£34), Raspunsul dat de catre OTP BANK ROMANIA SA cu privite la sesizarea formulata de citre dl PAVEL MIHAT FLORIN cu nr 5432/09.12,2010 din 29.12.2010 (34-35), Sesizare citre BNR inregistrata cu nr "12.2010-01.2011" (f.36-37), Raspuns dat de citre BNR cu privire la sesizarea inregistrata cu nr "12.2010-01.2011" (£37), Sesizare citre BNR inregistrata cu nr "01.2011" din 01.01.2011 (38), Notificare citre OIP BANK ROMANIA SA cu ar de foregistrare 119/24.02.2011 cu privire fa sefuzul aplicarii prevederilor din Actul Adijional (£39), Raspuns formulat de citre OTP BANK ROMANIA SA cu nr de faregistrare 96/17.03.2011 cu privire la Notificarea formulata de dlHAI FLORIN (f.40), Notificare citre OTP BANK ROMANIA SA - administratia Baan ee or oan en SA -prin sucursala/agengia AG CIPARIU - Cluj + dovada trimiterii notificarii prin posta din 22.09.2011 (f41-46), Raspuns formulat de citre OTP BANK ROMANIA SA cu nr inregistrare 20415/04.10.2011 cu privire la Notificarea formulata de catre dl PAVEL MIHAI FLORIN (f.47-49), Extras de cont 01.12,2010-14.12.2011 ([.50-56), ‘Detaliere calcul sume de restituit inregistrata la Judecatoria Cluj -Napoca in 15.03.2013 8), notificare din 08.09.2010 (f.84-85), contract de cesiune (f.120-156), contract de transfer (f. 168), procura (£.169-181), detaliere calcul sume de restituit efectuata de catre reclamant (f232- 269), dovezi ale onorariului avocatial (f.689-697,711-712). . Instanta a incuviintat si administrat proba cu expertiza contabils (f.313-620). in speta, instanga a fncuviinat si proba cu fnserisurile depuse la dosar, Analiznd actele gi lucririle dosarului, instanta constata: Tn fapt, inure reclamant si parata a intervenit la data de 17.12.2007 contractul de credit pentru nevoi personale garantat_ cu ipoteca_ pent. persoane fizice nr, (€2204/2000/6070/17.12.2007 fncheiat fntre reclamant si OTP Bank Romania SA - prin Sucursala/Agentia AG.CIPARIU-Cluj, avand ca obiect acordarea in favoarea reclamantului a unui credit de consum fn cuantum de 60,000 CHF, reprezentind credit pentru nevoi personale, pe o perioada de 240 luni. in baza acestui contract, dob’nda curenta stabilita de comun acord a fost de 5,7%, stabilita in forma procentuala ca rata anuala de dobinda. Contactul incheiat este un contract de adeziune, standard, preformulat de citre pardti, consumatorul avand posibilitatea de a contracta in conditiile impuse de citre banc’, sau de a refuza oferta bincii, Brspets parita nu a dovedit ci vreuna dintre clauzele presupus abuzive a fost negociat’ direct cu consumatorul. Tn cursul lunii mai 2008, reclamantul a primit 0 notificare prin care a fost fnstiintat asupra majorarii dobinzii la nivelul de 6,99% pe an, cu motivarea cresterii dobanziilor de referinga pe piaga financiar-bancara. Ca temei contractual s-a intvocat art. 8.1 din Contracvul de credit. Reclamantul a fnregistrat plangerea nr, 376/22,05.2008, prin care i-a comunicat paratei faptul ca majorarea dobanzii nu a fost dispusa ia conformitate cu prevederile comactuale de la art, 8.1, avand in vedere evolutia descendenta a indicelui LIBOR CHF 1M din momentul semnarii contractului de credit si pana la data majorii solicitandu-i acesteia sa justifice in mod concret aceasta majorare. Instivutia paratei a indicat urmitorii parametrii: ,cresterea costurilor de finanyare, fluctuatia cursului de schimb si a dobinzii de pe piaja bancara”, nict unul din acesti Parametrii neregasindu-se in contractul de credit incheiat intre parti Unmare intriri in vigoare a QUG nr, 50/2010 OTP Bank a propus clientului semnarea unui act adigional in care dobanda sa fie formata din marja fixa 6,24% + nivelul indicehui de referinja LIBOR 3L, afirmand ca in conformitate cu prevederile art 95 din OUG nr.50/2010 contractul a fost aliniat la rigoarea prevederilor ordonantei. Consumatorul a declinat oferta bancii. Ja drepe, potrivit art. 4 din Legea nr. 193/2000: (1) O dauad cmntnactuald ame nu a fest epoca direct a4 cnsioreuanl wi fi corsicenatd abveziod duck, prin ax iesisi san inpreini cx alte preweckri cin contract, oxaded, in detrimentud corsomaaonalid si contrar cerinadlor bnena-credinge, un dezedhilibrs sermifiatiy fre dopule si obtigtile partlor. (2) O dad cmtractualé a fi consiceratd cx reid regaciatd chet ax ccrsurniornd clack acest a fot stablita fra de posite corscomctonde sa infsemteze nature, coma f contraciele starelard prforradace sau conciile gentrale ce dare prctcate de conenciarai pe pata produ sais soricidia respectia (3) Fapul ci arwarive aspocte ale daelor comractuale save numai una chrave daucze a fost regociaui divet cx consvonatond mu exclude apliauea prewaderilor prezente: lei pert restul contractii, $4 ized én car 0 eudtuare ghia conracia eiergiaes oi asta a fo prestabiit sole profsst. Dat smn profsirise preine of 0 davai standerd prefrmdau’ a fost negative on corstoratord, este de dhutorialisaprecinte pre in aes sens, (4) Lista cuprinsd in anexa care fae prt integra din precenta lege rei, cx ttn ce exerpl, davcele corsckrate ct find abucrve (5) Fra tales prevedenle preveew le, maura alicia tee dauze contractuale se eualyexzrd in fete de: a) rata prochselor seus a sertiilor cave fac objectul crate la rover incerta) tot factor cave axe deternina inchiene contracted: o alte dace ale contractads sase ale alt eontrace ce ve asta dep (6) Eeluarea nner alzecve a daroclor mse soci nici co difinives bia principal al contracts, ri cn calito cde a satisfac cringe ce esi de; ‘plata, pe de 0 parte, rei cx prods si sence oferite in chim, pe de alté parte bn misuna tn care aaste daize sent exprionte intra Fb gor ine. ‘Conform puncrului 1 It. a) din Lista cuprinznd clauzele considerate abuzive publicata ca anexa la Legea nr, 193/200, sit aorsidendte dasce alverve acle prewder cortractale core "cas depo comeriantul ce a racificevrlateral devel contracts, fara a awn vn iv fraoriat care sa fie prcizat in contrac. Precedaile aucste litere ra se opnan daze in tered cavona in fimizor de sere fswrciare isi rezerwe creptud de a mecifca rata dobro platibile de citre comsoretor ori datorata acstuia dn soma seus wuilosrea altor taxe portni seri financiare, fara 0 netfee predabila, dca exsta 0 mevswuie ireereata, in candle in cue profsionsud ete cbtigat si inforneze cit mai aiid poslil despre aceasta cddale piri contractante si aston con uri au liberia dea relia imac eontractu. An spefi, Ja ant. 8 "Dobinda”, din contractul de credit, se mentioneaza: la pet 8.1, La data incheierii prezentului contract, dobinda curenta este de 5,7%. Dobinda se stabileste in forma procentuala, ca rata anuala de dobanda. Dobanda este variabila in conformitate cu politica Bancii. Dobinda poate fi modificata in mod unilateral de ctre Banca, ludnd in considerare valoarea dobanzii de referinta pentru fiecare valuta (in cazul dedus judecafii Libor CHF) fara a exista consimtamantul imprumutatului. Noul procent de dobanda se va aplica la soldul creditului ramas de rambursat, incepand cu data de aplicare stabilita de Banea. Modificarea dobanzii va duce la recalcularea dobinzii datorate" Clauza de modificare a dobinzii in axformiate ox politicr indi are un evident caracter abuziv, intrucit nu exist nici micar aparenia unor criterii obiective gi clare in raport de care si se modifice dobiinda. De altfel, caracterulilicit al acestei prevederi rezulti gi din aplicarea principiilor generale ale contractelor, intrucét modificarea dobanvii (ca element esensial al contractului de imprumu) nu poate depinde de politica (ie. cninga) uneia dintre piri fara a fi afectaté valabilitatea obligatiei, Gitind teza a doua din clauza supusi analizei, instanta constata ci delinde amenta, poate fi sedifcata in rd wrilaveral de citre Banca, lund in corsiderave valearea dobirati de rferinta pertre fice ‘waa, O clauzi de modificare a dobinzii in raport de dobinda de refering’ a valutei ia care s-a contractat creditul nu numai ci nu este ilicité prin ea insii (intrucat indicele de referinyd este un clement obiectiv gi exterior voingei pargilor contractante), dar este o clauzi uzuali fn contractele de imprumut bancar. Totusi, pentru a fi valabili, clauza uebuie si fie formulatd astfel incit modificarea nivelului dobanzii sa se facd automat (Fira intervensia voinyei pinilor) in functie de modificarea indicelui de refering, indiferent de evolutia acestui indice. Gu toate acestea, analizind pet. 8.1 din convengia de credit, instanga constati ci nu s-a specificat care indice de refering se va lua in considerare (LIBOR 1M, LIBOR 3M..), clauza fiind redactati astfel fnc’t banca (indiferent de pozitia consumatorului) si aibi posibilitatea sa aleagi indicele care fi este favorabil, ceea ce creazi un dezechilibru contractual. De asemenea, banca pale (nu este obligata) si modifice rata dobanzii. Redactarea clauzei este deficitari, intrucét banca are posibilitatea si modifice rata dobnzii doar atunci cind o atare modificare fi profit, nu si atunci cind valoarea indicelui de referinta scade. De akfel, in sper, aceasta este si conduita pe care a urmat-o pirita (a procedat doar la majorarea ratei dobanzii atunci cind valoarea indicelui de refering LIBOR a crescut, fri a oper si o micgorare a ratei dobinzii in ipoteza in care indicele de refering’ a scizut), Sustinerile parttei cu privire lk imposibilitatea micsorisii ratei dobanzii din cauza modificarilor legislative care au suprimat dreprul bancii de a actiona din oficin (fara fncheierea unui act aditional), nu vor fi avute in vedere de citre instanga, in condigile fn care parta nu a probat (nici macar nu a afirmat) c3 ar fi propus consumatorului o scidere a ratci dobiinzii si consumatorul a refuzat aceasti oferti. Nu se specific nici la cit timp de la intervenirea unei schimbari pe piata monetari ar trebui efectuata modificarea ratei dobinzii. in acest timp, consumatorul nu are posibilitatea de a initia o proceduri de recalculare a dobinzii, fiind supus vointei discretionare a bincii, Faptul ci la data majorarii cuantumului dobinzii indicele LIBOR era in crestere, astfel ca aceasta modificare are temei contractual, nu este suficient pentru a justifica atitudinea bancii, in condigile in care aceasta nu a dovedit ci a -Sorat (sau cd a fncercat si mic§oreze) dobinda atunci cind indicele LIBOR era in scidere,Le Banca a notificat reclamantului faprul ca, prin semnarea unui act eee h saa de | jcsoreze rata de dobinda dup momencul semnarii actului adigional $i ta care endl uma se ist i ene OF 31.46.2496), ins’ reclamantul mu a semnat actul adijional de conformare cu prevederile OUG ar. 30/2010. Avind in vedere formula propusi de citre banci prin raportare la dobinda din momentul incheierii contractului de credit, instanta constati ci, in realitate, prin semnarea acestui act aditional reclamanvul ar fi "beneficiat” de o dobandi mai mici decdt cea perceputd de citre banca la momentul la care s-a propus semnarea actului aditional, dar mult mai mare decét dobanda efectiva care a fost avuti in vedere de catre parti la momentul la care s-a semnat contractul de credit, prin urmare aceasti oferta a bancii nu poate fi avuta in vedere ca find o oferta serioasi fn sensul reducerii dobanzii, iar refuzul reclamantului de a semma acest act aditional este perfect justilicat. Acceptarea actului aditional in forma propusa de banca ar fi fnsemnat inlocuirea unei clauze abuzive cu alta, la fel de abuziva, clauz’ cate cuprindea, pe lings LIBOR la CHF Ia 3 luni, o marji a bancii, revizuibila urimestrial, de 677% respectiv o marja mult mai mare decit intregul cuantum al dobanzii convenite initial—5,70%. Contrar sustinerilor piritei, reclamantul justificd un interes in promovarea prezentei actiuni, intrucdt refuzul acestuia de a semna aceste clauze contractuale este o expresie a caracterului abuziv al actului adigional redactat de catre piritd, si nu o manifestare de vointa a reclamantului in sensul de a executa contractul de credit in forma initiala. Din evaluatea clauzelor contractului analizat, rezulta o disproporgie vadita intre drepeurile si obligatile partilor, neexistind nici o clauza in favoarea consumatorului care sa echilibreze disproportia creata, evidentiindy-se faptul ca acesta a fost prestabilit’ unilateral de citre comerciant. Fara indoiala ci dobanda este circumscrisi obiectului contractului, ins instanya poate si evalueze acura abuzivi a clauzelor privind dobanda in misura in care aceasta clauzi nu este exprimati ,ntr-un limbaj ujor inteligibil”. Asufel, clauza privind dreptul bancii de a revizui rata dobinzii curente in conformitase cu politica fara a fi stipulate in mod coneret motivele care pot conduce la modificarea dobanzii in mod unilateral, far consimtamantul imprumutatului” reprezinta o clauza abuziva in sensul dispozigiilor are. 1 lit, a) din Anexa la Legea nr. 193/2000. Apazitia unor schimbiri semnificative pe piaya monetara nu echivaleaza cu motivagia intemeiats despre care face vorbire textul art. 1 lit. a) alin. (1) din anexA si modul de redactare al clauzelor este departe de a fi “usor inteligibil”, ducand, prin redactarea deficitari coroboraté cu reaua credingi a bancii, la interpreta care afecteazi grav echilibrul. contractual. Astfel, se creazi un dezechilibra contractual pentru ci, in concret, numai banca poate folosi fluctuatia monetara in folosul sau, nu si consumatorul. Din aceste considerente, instanja va constata caracterul abuziv al acestei clauze, Imprejurarea ci dupa intrarea in vigoare a OUG nr. 174/2008 modificarea unilaterali a dobinzii mu a mai fost posibié este irelevanti, citi vreme clauza care prevedea posibilitatea acestei modificisi sia produs efectele pani in acel moment, dind posibilitatea inci de a modifica in mod unilateral si nejustificat dobanda. Or, faptul c& accasti dobandi modificata nejustificat Ja acel_ moment a rimas apoi in vigoare, este de natura si fl prejudicieze pe consumator chiar si la acest moment gi in ciuda faprului ci actualmente banca nu ar mai putea modifica dobiinda, iin ceea ce priveste faprul ci consumatorii au avut posibilitatea de a analiza clauzele contractuale gi de a renunja a semmarea contractului, instanta retine ci posibilitatea de a renunta la semnarea unui contract nu echivaleaza tn niciun caz cu posibilitatea de a negocia clauzele acelui contract. A negocia 0 clauzi contractuali {nseamna a se oferi consumatorului posibilitatea de a {gi spune opinia cu privire la o amumita clau7a, precum si sanse rezonabile ca prin aceasta si duct | modificarea clauzei, ceca ce in speyi nu sa intimplat. A decide in sens contrar, $i anume cd simpla posibilitate de a renunta la semnatea unui contract fnseamna a fi negocia clauzele, ar fnsemma si se lase fara aplicabilitate practic reglementirile privind clauzele abuzive, citi vreme exist foarte purine contracte (daci nu chiar niciunul) pe care un consumator este obligat si le fncheie. Solugia de mai sus nu este influengatd de fapeul c& clientul ar fi putut sa fncheie contractual cu © alti banca, acest fapt nefiind nici el echivalent cu 0 negociere a clauzelor contractului fncheiat cu pari.| Raponat la pozitia de cgaltate pe care pirgile s-ar fi aflat la semmarea contractuli, conform sustinerilor paratei, Instanta rejine cA este evident ci o asemenea pozitie nu a existat, cf vreme banca a avut drepeul si decid daci doreste sau nu si incheie comtractul si si stabileasc& unilateral condigiile acestuia, in vreme ce consumatorul a avut doar dreptul de a renunga la semnarea acestuia, Desi a sustinut ci in momentul in care valoarea dobanzii monedei de refering a sciizut banca era in imposibilitate de a mai modifica unilateral contractul in sensul sciderii dobinzii, fiind necesar un act adiyional, instanfa rene ci pentru asi dovedi buna-credinga parita ar fi trebuit sa probeze ci ia invitat pe consumatori si semmneze un asemenea act adigional, prin care dobiinda 58 fie scizuti, iar acestia au refuzat. fn lipsa une asemenea probe nu se poate concluziona decdt ci pardta se prevaleazi de niste pe legale instituite in favoarea consumatorului, pe care, insi, {ntelege si le deturneze in defavoarea acestuia, {n ceea ce priveste principiul fore obligatorii a contractuui, instanga refine cf, potrivi art. 969 C. civ, au forgé obligatorie doar acele contracte cate sunt legal incheiate, Or, ct vreme introducerea unor clauze abuzive in contracte este prohibita de lege, rezulti ci aceste clauze nu pot avea fort obligatorie intre pin, Avind in vedere acest Iucru, nu se poate sustine nici ci sanctionarea unor asemenca clauze nelegale ar fasemna o ingeringi fn acordul de voingi a pirtilor fntrucat, a accepta 0 asemenea tezi, ar insemna sk se concluzioneze ca instanja mu poate anula niciodati o prevedere contractual fard a fi acuzati cd invervine in acordul de voingt al pirilor, conchizie care este striini de orice logica juridicg, fiind evident ci interdictia unei ingeringe in acordul de voinge al partilor se aplica doar convengiilor legal incheiate, De asemenea, nu se poate sustine cf sancyionarea unor clauze abuzive reprezinta o incileare a dreprului la proprictate al paravei, acest drept fiind protejat numai atta vreme cét bunul la care se referi a fost obyinut in ‘mod legal. Or, din moment ce dreptul de creangé al piritei s-a nascut in parte datoritd unei clauze contractuae ilcite, aceasta nu poate pretinde niciun fel de ptotecrie. La pet 8.8 din contract se stipuleaza “Pentru sumele restante datorate rezultate din prezentul contract (dobanda, principal etc), imprumutatul va plati o ratt a dobAnzii majorata cu 10 puncte procentuale fata de dobanda curenta metionata la punctul 8.1, Dobanda penalizatoare se aplica asupra soldului ratelor de credit si dobanzilor datorate si neplatite la scadenta pentru fiecare zi de intarziere incepand cu data scadentei. Dobinda Secalies ae se calculeaza la numirul de zile corespunzatoare raportate la un an de 360 a In realitate, “dobanzile penalizatoare" sunt, asa cum rezulti din chiar denumirea acordata, daune mortorii stabilite prin intermediul unei clauze penale, menite a acoperi presupusul prejudicin adus credzorulst prin neindepliniea a termen a obligate de plat. Jn mod evident nu pot fi retimute sustinerle bancii fa sensul ci nu suntem in prezenga vunei chuze penale intrucit valoarea presupusului prejudicin nu este suficient determinati— instanga considera c (spre deosebire de ake clauze ale contractului supus analize)) cuantumul dobinzii penalizatoare este foarte bine stabilit. Conform ant, 38. al. 2 din L 288/2010, "dolinds pendlizataare se cxlaieazd pe bcd de procent fre se aplici la staree rstarte in conforritate cx preedrile contract de edit, os exceptia serelor procerte din caladul dobiraii.” Aceste norme sunt in concordanta cu art. 1 $i 2 din L 313/1879, inca fa vigoare la data incheierii contractului de credit, conform carora este nuli clauza penala in contractele de imprumut. Prin urmare, clauza de la pet. 8.8 din conventia supusi controlului este oricum ilegali deoarece se prevede calcularea dobanzii penalizatoare si asupra dobinzii, aspect interzis de art. 38, al. 2 din L 28/2010, urmand a fi inlivuracé din contract. Conform art 10.6: din contractul supus controlului: ,in otice moment garantia creditului nu va fi mai mica de 133% din suma creditului. Daca Pe parcursul derularii contractului banca considera, in mod unilateral, ca valoarea proprietatii prezentate drept garantie descreste si nu mai asigura acoperiea obligatiilor rezultate din prezentul contract, imprumutatul se obliga sa aduca garantii imobiliare suplimentare astfel incdt valoarea totala a garantiilor sa acopere minim 133% din suma initiala a credituluti(...)." Clauza de la art 106 este una abuziva prin ca insisi, intrucit exclude, prin chiar formularea sa, dreptul consumatorului de a formula obiectiuni cu privire la descresterea valorii| a garangilor, aspect lisat in totaltate la interpretarea subiectiva a bined. in plus, clauza mu este raportata [a un indicator precis, individualizat, in raport de care si se poati stabili dacd aprecierea bancii nu este abuziva sau daca este necesara pentru asigurarea securitayi creditului Clauza este abuziva si prin coroborare cu restul prevederilor contractuale, intrucit banca a impus $i fncheierea unui contract de asigurare cu 0 societate de asigurare agreata de banca pentru ipoteza pieirii bunului in cursul derularii contractului de credit (in situagia producerii ‘evenimentului asigurat, banca se subroga in toate dreprurile asiguratului) $i percepe $i un cost al contractului de credit, cost care ar trebui s& acopere $i riscul neexecutirii contractului de catre consumator. Astfel, clauza de la art. 10.6 contribuie la crearea unui dezechilibru general al contractului de credit, in sensul ci banca este protejati de orice risc, in timp ce consumatorul trebuie si suporte orice eveniment imprevizibil (consumatorul suporti riscul devalorizarii imobilului obiect al garantiei, tot consumatorul suport riscul monetar etc.). Practic, aSa cum arati reclamantul, opereazi un transfer anormal al riscurilor din sarcina. creditorului (doar atunci cnd banca are calitatca de creditor) in sarcina consumatonului, Prin were, instanta wi corstata cenactenl abiziv al daveelor din Contractul de credit de newi porsonale garantat ot ipotece peran: perscane fizce, mz. C2204/2000/6070 din 17.12.2007, prontele: 8.1, 8.8 10.6, Contractul de credit de nevoi personale garaatat cu ipoteca pentru petsoane fizice, nr. €2204/2000/6070 din 17.12.2007 poate continua si existe gi dupa indepararea clauzelor abuzive constatate mai sus (Intrucit aceste clauze mu au caracter esemial), nefiind necesar ca instanya si constate nulitatea torali a conventiei pargilor, motiv pentru care, fn temeiul art. 13 al. 1 din L 193/200 instanta 2x asp irlaturaven cin Onraractl deceit de news personae gavaatat x ipoteca pent perscave fizice, wr. C2204/2000/6070 din 17.12.2007, a dawcelor contractuale carsiatate ca find abner, de la raménerea definitiva a prezentei hotarari, sub sanctiunea daunelor interese. ‘Avind in vedere clauzele constate ca fiind abuzive si raportat la prevederile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, instanta retine cA se impuone cx pairita sd fie obligati sii madifice davaa de la am. 8.1, Pentru a decide in acest fel, instanya are in vedere faptul cd, in cazul in care clauzele abuzive privesc nivelul dobanzii, acestea nu pot fi pur $i simply eliminate din contracte, intruct nu este de conceput ca un contract de credit incheiat pe termen hing si continue fir’ dobaind’ (practic, consumatorul ar beneficia de credit fara si suporce nici un cost). Intrucat clauza prev. ka art. 8.1 a fost considerata ca find abuziva tocmai datorita lipsei unor elemente obiective de care si depinda modificarea dobanzii, instanga retine c& se impune introducerea unor asemenea elemente in contract. Or, desi la momentul incheierii contractelor nu erau in vigoare prevederile legale care obligi bancile si exprime dobinda variabili printr-o marji fixa la care sa se adauge indicele de referinta, aceasta rimine totugi cea mai buna metodi de a exptima firi echivoc modul in care urmeazi si fie modificati dobanda variabila. Mai mult, aceasta metodi yine cont de vointa partilor de la momentul incheierii contractelor, intrucat chiar le au inyeles si se refere, pe Hing’ modificarea contractului in conformitate cu politica bancii, la variatia dobanzii conform indicilor EURIBOR/LIBOR/BUBOR, fara a stabili ins in concret modul in care aceasta va avea loc. Pentru a determina dobinda concreti, instanta va pomi de la dobinda prevaizuta initial in conuact, din care se va scidea valoarea indicelui LIBOR CHF 3M (instanta a ales LIBOR la 3M pentru ca acest indicator a fost propus $i de catre banca in actul aditional) de la momentul ficheierii contraccului, rezultatul obtinut fiind marja de profit pe care banca a ingeles sa 0 prevadi Ja acel moment, fn continuare, aceasti masji de profit va fi transformati tn marja fick a bincii, rata urmind a fi stabilit prin adiugarea indicelui LIBOR CHF 3M la aceasta. Instanta mai are in vedere fapnul ci formula propusa de catre reclamant reprezimta optiunea cea mai apropiat de voinja pirtilor de la momentul incheierii contractului. Astfel, utilizéind acest sistem se pastreaz4 vanatia dobanzii conform indicelui de refering’, cu inlérurarea posibilitigii discretionare a bincii de a o modifica, si, de asemenea, banca obtine profitul pe care a anticipat ca il va obyine la incheierea contractului. De asemenea, prin fapoul ci dobanda va varia dup’ un indice care reprezinta dobanda percepurd pe piata imprumuvurilor inverbancare, banca este feriti de riscul pe care bar prezenta unele fluctuayii imprevizibile pe piaya monetari. ‘Totodata, acest sistem nu lasa contractual de credit fara dobanda, fiind gi in favoarea bancii. DeQQ altfel, banca a criticat sistemul propus de citre reclamant, dar nu a indicat o alti formula care si fie avut’ in vedere de cétre instanga fn cazul in care clauza privitoare la dobanda ar fi constatata ca fiind abuziva. Astfel, pittele vor fi obligate si incheie cu reclamantul act aditional prin care si modifice dobinda dupa cum urmeazi: se vor precizarea elementele componente ale dobanzii sia ‘cuantumului acestora la marja fixa a bancii de 2,949 +LIBOK CHI 3M. Se va indica modalitatea de modificare a dobanzii ca fiind exclusiv in functie de indicele de referinja LIBOR CHF 3M, cu ‘mentiunea ca marja bancii este fixa, neputind fi modificata decit prin acordul scris al pirtilor, modificarea dobancii urmand a se produce atit in sens crescator, cat si in sens descrescator, in fancrie de variatile indicelui de referinga LIBOR. In continuare, instanga va obliga piritele si recalculeze pe vitor (cu aplicare de la data cereriiintroductive) nivelul dobinzii percepute reclamantului in temeiul Contractului de credit dupi urmitoarea formula: mayja bincii fixa in valoarea avuti fa vedere la incheierea contractului de credit, respectiv 2,945 puncte, plus valoarea indicelui de referinja LIBOR CHE la 3 hu in ceea ce priveste capatul nr. 3 al cererii de chemare in judecata , instanga constati cit nu pot fi retinute sustinerile paritelor in sensul ci admiterea acestei actiuni nu poate produce efectul restituirit sumelor deja achitate. Astfel, contractele de credit nu reprezinta contracte cu executare succesiv’ deoarece obligatia principali este cea a bincii care se executi dintr-o dati, astfel incit, chiar daca obligatiaimprummutatuui se executa in timp, prin rate succesive, contractul nu devine uunul cu executae in timp. Astfel, avind in vedere ci mulitatea produce efecte si pentru trecut, capetele de cerere privind restituirea acestor sume apar ca o consecings juridicd a apliciritsanciunii nuit, a principiului retroactivitiit efectelor nulitiii, in condigile in care instanja a constatat caracteral abuziv al clauzei 8.1 din conventja de credit. Prevederea fn contract a unor clauze abuzive este o fapt ilicité iar sumele de bani reyinute fn temeiul unor clauze abuzive tebuie restitute reclamantulu. Din aceste considerente, in temeiul principiulu restiutio in imegrum $i avnd th vedere conchwziile raportului de expertiza efectuat in cauz’, instanya va obliga piritele si restituie reclamantului suma de 9.764,88 CHF in echivalent in lei la cursul BNK la data plati efective, plus dobinda legalé aferenta acestei sume. in temeiul art. 274 Cprciv, vazdnd actele depuse in probaiune $i avind fn vedere soluyia ce se va pronunta pe fondul cauzei, instanta va obliga paritele si achite reclamantului suma de 66592 lei reprezentind chelruieli de judecata (onoratiu avocayial gi onoratiu expert). PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGU, HOTARASTE: Admite actiunea precizati formulati de citre reclamantul PAVEL MIHAI FLORIN, domiciliat in posesor al CI seria emisa la data de de care ,ONP .au sediul procesual ales la sediul POP&SFERLE-S.C.A. din Chi Napoca, str. Artelor, nr. 42, jud. (Cluj, in contradictoriu cu paréta OTP BANK ROMANIA S.A, societate administrata fn sistem dualist, cu sediul in Bucure$ti, str. Buzesti, nr. 66-68, Sector 1, inregistrata in Registrul Comerqului sub nr, J40/10296/1995, cod tnregistrare 7926069, cod de inregistrare fiscala RO 7926069, inregistrata la Registrul Bancar sub nr. RB-PJR-40-028/1999, cu sediul pentru comunicarea actelor de procedura la Agentia Cipariu, dia mun. Cluj-Napoca, pta. Cipariu, jud. Cluj si parita OTP FINANCING SOLUTIONS BY, cu sediul in Amsterdam, Fred.Roeskestraat 123 Olympic plz, 1076 EE, Olanda, prin mandatar OTP Bank Romania SA, cu sediul in Bucuresti, Calea Buzesti n1.66-68, sector 1. Constati caracterul abuziv al clauzelor din Contractul de credit de nevoi personale garantat cu ipoteca pentru persoane fizice nr. C2204/2000/6070 din 17.12.2007, punctele: 8.1, 88, 10.6.Dispune fnliturarea din Contractul de credit de nevoi personale garantat cu ipoteca pentru persoane fizice, nr. C2204/2000/6070 din 17.12.2007, a clauzelor contractuale constatate ca fiind abuzive, de la rimanerea definitiva a prezentei hotarari, sub sanctiunea daunelor interese. Obligi piritele si incheie cu reclamantul act aditional Ia Contractul de credit de nevoi personale garantat cu ipoteca pentru persoane fizice, nr. C2204/2000/6070 din 17.12.2007 prin care si modifice dobanda dupa cum urmeaza: se vor precizarea elementele componente ale dobanzii sia cuantumului acestora la marja fixd a bincii de 2,945+LIBOR CHF 3M si se va indica modalitatea de modificare a dobinzii ca fiind exclusiv in functie de indicele de referinya LIBOR CHF 3M, cu mentiunea ca marja bancii este fixa, neputind fi modificata decit prin acordul scris al pargilor, modificarea dobanzii urmand a se produce atat in sens ctescator, cat si in sens descrescator, in functie de variatiile indicelui de referinta LIBOR. Obliga pardtele si recalculeze pe viitor (cu aplicare de la data cereriiintroductive) nivelul dobanzii percepute reclamantului in temeiul Contractului de credit dup’ urmitoarea formuli: marja bancii fixa in valoarea avuta in vedere la incheierea contractului de credit, respectiv 2,945, puncte, plus valoarea indicelui de referinta LIBOR CHF la 3 luni Obliga paritele sa restituie reclamantului suma de 9.764,88 CHF jn echivalent tn lei la cursul BNR la data pliti efective, plus dobainda legalé aferenta acestei sume. Obliga paratele sa achite reclamantului suma de 6592 lei reprezenvind cheltuieli de judecati. Cu drept de recurs, fn termen de 15 de zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica astazi, 08.05.2014. JUDECATOR, GREHIER, ‘VELNICIUC CIUPARCA IULIANA CRISTINA. DANIELA STATE Red IOCW/4ex./2006.2014 PTR. CONFORMITATE 7, GREFIER STATE DANF2irozo1s ‘Triburelul Specializat CLUA -Irformati dosar Portal > Tribunalul Specializat CLUJ > Informatii dosar Informatii dosar Informatii generale Parti Sedinte Cai atac Citare prin publicitate Informatli generale Nr. unic (nr. format vechi) 723/211/2012 Data inregistrarii 24.07.2014 Data ultimel modificari:, 11.12.2014 Sectie: Comercial Materie: Litigi cu profesionisti Obiect: constatare nulitate act Stadiu procesual: Recurs Parti Nume Calitate parte OTP BANK ROMANIA SA - AGENTIA CIPARIU CLUJ Recurent PAVEL MIHAT FLORIN CU DOMICILIUL ALES Intimat OTP BANK ROMANIA SA Recurent OTP FINANCING SOLUTIONS BV PRIN MANDATAR OTP BANK ROMANIA SA Recurent Sedinte 20.10.2014 Ora estimata: 8:00 Solutia pe scurt: Admite exceplia nelegalei timbréri a cererii, exceptie invocat& de intimatul PM si in consecint’: Anuleaza ca nelegal timbratd cererea de recurs formulat de recurenta O B R SA in contradictoriu cu intimatul P MF privind si pe intimata OF S BV prin mandatar O B R SA impotriva sentintel civile nr. 4792/08.05,2014 pronuntat de Judecstoria Cluj-Napoca in dosar nr. 723/211/2012 pe care o mentine in intregime. F&r8 cheltuiel de judecata in recurs. Irevocabil’. Pronuntat in sedinta publicd din 20 octombrie 2014. Document: Hotarare 578/2014 20.10.2014 Cai atac Data declarare Parte declaranta Cale de atac Inipportalustro1285StePages/Dosar.spx7id_dosar=211000000001750678id_nst=1285 12@atpbank Dwecja natca a Departament duttic JOTP BANK ROMANIA S.A) Operator de date cu caracter personal nr. 2689 iJ-HAr ees SA) JUDECATORIA Cluj-Napoca : a \ 2 1 -05- 2012 | | DOSAR NR.723/211/2012 t eb Vw Our nrmfowser 5% | TERMEN: 14.06.2012 ae DOMNULE PRESEDINTE, Subscrisa OTP BANK ROMANIA S.A., societate administratd in sistem dualist, cu sediul in Bucuresti, Calea Buzesti, nr. 66-68, Sector 1, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J40/10296/1995 si CUI 7926063, in calitate de intimata in dosarul civil nr. 723/211/2012, in contradictoriu cu reclamantul Pavel Mihai Florin, in temeiul art. 1147-118 Cod de procedura civila, formulam INTAMPINARE prin care: 1) In temeiul art.5 Cod proc.civ invocam exceptia lipsei competentel teritoriale a Judecatoriei Cluj- Napoca, Avand in vedere prevederile art.5 Cod proc.civ, conform carora: "Cererea se face la domiciliului paratului” si luand in considerare prevederile art.16.2 din contractul de credit pentru nevoi personale garantat cu ipoteca nr. C2204/2000/6070/17.12.2007: ,,In cazul care o solutie amiabiia nu este posibila, litigiul se supune spre solutionare instantelor judecatoresti competente din locatitatea in care este inregistrat sediul banci...”, intrucat sediul social al subscrisei se afla in Bucuresti,iar agentia bancara este un sediu secundar, fara personalitate juridica, va solicitam admiterea exceptiei lipsei competentei teritoriale astfel cum a fost formulata si declinarea competentei in favoarea Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti. 2) _ In temeiul art. 137 Cod de procedura civila, invocam exceptia netimbrarii/insuficientei timbrari @_cererii de chemare in judecata. Astfel, in raport de Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 32/09.06.2008 publicata in Monitorul Oficial nr.830/10.12.2008, solicitam instantei sa puna in vedere reclamantului sa timbreze cererea de chemare in judecata la valoarea pretentiilor, in conditiile art. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare. Intrucat capatul nr.3 al cererii de chemare in judecata vizeaza restituirea sumei de 4359.77 CHF, deci este evaluabil in bani, apreciem ca in cauza devin incidente prevederile art.2 din Legea nr.146/1997. Potrivit art. 20 alin.1 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru_,,Taxele judiciare de timbru se platesc anticipat.” In masura in care reclamantul nu a achitat taxa de timbru, in conformitate cu prevederile art. 2 alin.1 si 1° din Legea nr. 146/1997, va solicitam sa admiteti exceptia netimbrarii/insuficientei timbrari a cererii de chemare in judecata si sa dispuneti anularea acesteia ca netimbrata/insuficient timbrata. 3) In temejul art.159" Cod de procedura civila, invocam exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Romania SA. et ‘Aaminsvaja Convala Tete. ww panko (GTraiekt 30008 2289 ‘Adresa Sir Bu2ogl 88-60, sec. 1, 911017, Gace Totton +4021 307 88 Fax *424 907 6277 Cea une de inegiare: 7928068 Tnregitata a Registul Comerutne Jéoro29sire0s Trragistats i Regist Barca m7 RB.PIR-40.028 1098 Capa soe: 682 08 860 RON7 stpbank subscrisei. Luand in considerare faptul ca potrivit prevederilor inscrise la pct.16.3 din contractul de credit nr. C2204/2000/6070/17.12.2007, subscrisa are prerogativa de a cesiona drepturile si obligatiile izvorate din contract si avand in vedere ca societatea noastra a uzat de acest drept, cesionand creanta in favoarea OTP BANK Ungaria, care la randul sau, a cesionat creanta catre OTP FINANCING SOLUTIONS. BV, cu sediul in Amsterdam, Fred.Roeskestraat 123 Olympic plz, 1076 EE, Olanda, si, mai mult, fiind indeplinite formalitatile cerute de lege pentru opozabilitatea cesiunii contractului de credit, debitorul cedat find notificat (Anexa 4), pentru a se da eficienta practica dreptului la aparare si celui la un proces echitabil, se impune introducerea in cauza a persoanei care are calitate procesuala pasiva. Pe cale de consecinta, va solicitam respectuos sa admiteti exceptia lipsei calitatii procesual pasive a subscrisei, urmand ca judecata sa continue in contradictoriu cu persoana care este adevaratul titular de drepturi si obligatii, izvorate din contractul de credit si care are calitate procesuala pasiva. In subsidiar, in masura in care instanta va trece peste exceptiile invocate de subscrisa, va solicitam sa respingeti actiunea promovata reclamantul Pavel Mihai Florin, ca neintemelata, pentru considerentele pe care le vom dezvolta in continuare: Prin cererea de chemare in judecata, reclamantul Pavel Mihai Florin solicita instantei ,sa constate caracterul abuziv al clauzelor prevazute la art.8.1, art.8.8 si art.10.6 din contractul de credit nr. €2204/2000/6070/17.12.2007" si pe cale de consecinta ,,sa se constate nulitatea absoluta partiala a contractului de credit in ceea ce priveste clauzele nule de drept si a derularii in continuare a contractului fara incidenta acestora”. Invederam instantei ca subscrisa si-a indeplinit obligatiile asumate prin contractul de credit nr. €2204/2000/6070/17.12.2007. Potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor. La alin. 2 se arata ca o clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitate consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de — comercianti pe _—piata_—produsului © sau _—serviciului_—_respectiv. Contractul incheiat de parti este unul preformulat, standard, insa diferentele dintre el si alte contracte se datoreaza negocierii cu clientul si particularitatilor fiecarui client in parte. Este firesc ca in activitatea de creditarea pe care 0 desfasoara subscrisa(la fel ca toate celelalte societati bancare) sa se recurga la anumite tipare, standarde si la fel de firesc este ca un anumit tip de contract sa fie schitat in linii generale. Aceasta este o practica la care nu recurg doar societatile bancare, dar si orice alt comerciant. Insa din faptul ca negocierile in vederea incheierii unui contract se poarta pe baza unui anumit tipar pus la dispozitie de una dintre parti, nu se poate trage concluzia ca respectivul contract a fost impus uneia dintre parti si nu a fost in niciun fel influentat de cealalta parte. La incheierea oricarui contract se au in vedere particularitatile fiecarui client, nevoile acestuia, capacitatea acestuia de a-si indeplini obligatiile OTP Bank Remini SA ec 2 ‘Admnstsia Conrala Inmet wn tpn co (OrPaeest 0900 88 2298 ‘Acrsa’ St. Buzesl 65-65, sect 1, 011017, Bucuegt “elon. +4021 S07 58 Fax 02" 307 5077 (od une de negate 7226008 Irvaicata a Row! Comortta ne ono20611008 Invegistara a Regul Bancore RE. PUR-4G 28/1069 Capita socal 682 908260 RON7 ptpbank (pects 1wesca Bepanament re asumate si alti asemenea factori. Insa factorul determinant in incheierea contractului il constituie vointa clientului, in functie de care se prefigureaza si particularizeaza fiecare contract. Ca urmare a manifestarii de vointa a reciamantului, in cadrul contractului de credit incheiat de Parti s-au introdus la art. 8.1 date referitoare la dobanda si se arata ca, dobanda curenta — la data icheierii contractului- este de 5.7 % pe an, cu mentiunea ca dobanda este variabila in functie de valoarea de referinta pentru fiecare valuta, putand fi modificata unilateral de catre banca pe parcursul derularli contractului, Asadar premisa de la care trebuie pornit in analiza presupusului caracter abuziv al clauzelor contractuale o constituie faptul ca dobanda convenita de parti la incheierea contractului este o dobanda variabila: este 0 dobanda variabila, care se poate modifica luand in considerare valoarea dobanzil de referinta pentru fiecare valuta(EURIBOR/LIBOR/ROBOR etc) si fara a exista consimtamantul clientului in acest sens. Mai aratam faptul ca odata informat, cumparatorul in genere si consumatorul in particular nu poate fi exonerat de responsabilitatea alegerii intelepte in raport de chestiuni de fapt particulare cum ar fi: situatia financiara proprie, prezenta sau viitoare si posibilitatile de respectare a obligatiilor de plata ulterioare, precum nu poate fi exonerat nici de alegerea unui produs cu un raport calitate-pret care sa corespunda criteriilor personale ale fiecaruia dintre consumatori Prin urmare, solicitam a se observa ca dispozitiile prevazute de Legea nr.193/2000 nu sunt menite a crea 0 noua ordine de drept in care contractul sa devina lipsit de forta obligatorie, ci din contra, vine doar sa particularizeze dispozitiile generale aplicabile in rem si in personam. Raportarea urmeaza a fi facuta prin urmare la consumatorul mediu, care la art.2 lit. m) din Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorli si armonizarea reglementarilor cu legislatia europeana privind protectia consumatorului este definit ca flind consumatorul considerat ca fiind informat, atent si precaut, tinand seama de factorii sociali, culturali si lingvistici”. Prin urmare, desi protejat, consumatorul nu poate invoca grava sa neglijenta in incercarea de a obtine foloase ce nu i se cuvin, altminteri devenind aplicabil adagiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans. Imprumutatul Pavel Mihai Florin a fost informat in mod concret si precis asupra conditillor si caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor oferite de subscrisa si in cunostinta de cauza a semnat contractul de credit pentru nevoi personale garantat_ cu ipoteca__nr. C2204/2000/6070/17.12.2007, care la art. 8 prevede ca dobanda este variabila si se stabileste in forma procentuala ca rata anuala de dobanda. Totodata, stabilirea cuantumului dobanzii s-a realizat de comun acord cu imprumutatul Pavel Mihai Florin, fara_a putea fi identificate obiectiuni sau divergente, la incheieré ntractului_d credit. Stabilirea cuantumului dobanzii s-a realizat de comun acord cu imprumutatul Pavel Mihai Florin care a semnat si insusit contractul de credit, in care se specifica ca pe parcursul derularil creditulul, banca poate modifica dobanda, fara consimtamantul imprumutatului, noul procent de dobanda aplicandu-se de la data modificarii acestuia, la soldul creditului existent, consecinta fiind modificarea dobanzii curente si recalcularea dobanzii datorate. OTP Bank Rominia $A ce 8 ams Gerla rtgmat ww clptank ro (Grearoit 9800 88 2286 [Astesa Sir Suzegt nr 6658, sect 1, 011017, ucuregt {elton 4021 so7 ba Fax +4021 907 98°77 Coduni de invegaiere. 7920008 Irvegievala ia Regist! Gomori. 140/10208/005 Invoisvata ia Reps! Banca’ ry. RE: PIR-40023/1000 (Cepia social 68208000 RON,otpbank proche Jona Beparementt uric Potrivit art.8.2 din contractul de credit, modificarea nivelului dobanzii a fost stabilita conventional, prin acordul partilor contractante, ca find un drept al bancii de a modifica acest nivel, fara a exista consimtamantul clientului, Astfel, in contractul de credit semnat si insusit de reclamant nu este prevazuta perioada de timp la care Banca era obligata sa procedeze la actualizarea ratei de dobanda si nici valoarea indicelui aplicabil. Precizam faptul ca subscrisa a modificat rata dobanzii stabilita la inchelerea contractului, insa a procedat in deplina concordanta cu clauzele contractuale si conform cerintelor bunei credinte, notificand, in scris, reclamantului modificarea ratei dobanaii . Acest lucru |-a facut explicand, informand in mod transparent si complet consumatorul cu privire la cauzele ce au determinat o asemenea masura In contract s-a prevazut un element clar, un criteriu concret care sa li permita bancii modificarea unilaterala a dobanzii ~ valoarea dobanzii de referinta pentru fiecare valuta, ceea ce inseamna ca modificarea nu este lasata exclusiv la aprecierea societatii noastre. Clauza este raportata la un indicator precis, individualizat si anume,, valoarea dobanzil de referinta pentru fiecare valuta’, criteriu ce este de natura sa excluda orice arbitrariu din partea bancil. Prin urmare, clauza nu este interpretata doar in favoarea bancii si intereselor acesteia, iar clientul are posibilitatea de a verifica daca majorarea este necesara, este reala sau proportionala cu ,revizuirea”. Subscrisa recunoaste ca a realizat aceasta majorare, insa a avut un motiv intemeiat, a actionat cu buna credinta de vreme ce majorarea costurilor contractuale este fundamentata din punct de vedere economic si contractual; ca avea obligatia de a notifica pe imprumutatul in legatura cu. majorarea dobanzii, ceea ce a si facut, ca este de notorietate faptul ca bancile folosesc contracte tipizate cu clauze standard, pe care clientul, dupa informare, le poate accepta sau nu. Nu se poate nega faptul ca evolutia pietii a suferit modificari substantiale, in sens negativ, iar subscrisa a dispus de prerogativa contractuala de a trece, in mod unilateral, la modificarea unei clauze contractuale intr-un moment in care nu exista inca nicio restrictie legala in aceasta privinta, OUG nr.174/2008 intrand in vigoare la o data ulterioara modificarilor dispuse. Invederam instantei ca reclamantul Pavel Mihai Florin, in baza art.8.3 din contractul de credit, a avut posibilitatea, ca in cel mult 10 zile de la primirea notificarii privind majorarea ratei dobanzii, sa ramburseze ratele nescadente/restul creditului angajat, daca nu era de acord cu modificarea dobanz De asemenea, cresterea dobanzii_s-a produs ca urmare a cresterii costurilor de finantare, a fluctuatiei cursului de schimb si a dobanzii de pe piata bancara, factori care sunt avuti in vedere de art.8.1 din contract, unii explicit, iar altii in mod implicit. Mentionam faptul ca sinqura modificare a dobanzii a avut Joc anterior intraril in vigoare a OUG nr. 174/2008 pentru modificarea si completarea unor acte normative privind protectia consumatorilor (eerioada in care modificarea unilaterala_a contractului nu era supusa_cerintei incheierii unui act aditional) Dupa intrarea in vigoare a prevederilor OUG nr.174/2008 subscrisa nu a mai operat modificari ale contractului, in mod unilateral, respectand intocmal litera legii. Din corespondenta puratat intre parti, anexa la prezenta, se poate observa ca societatea noastra a pus la dispozitia reclamantului mal OTP Bank Romina S$ co ‘Admnistia Conral Inset wns opsan ro (OTearett 030088 9998 Aatesa: St Buz29hey 65-6, seck 1, 911017, cust {eleon. 4021 s07 50 Fay: vé021 80) 38°77 (God uni oe invegitre,Paze068 Inveievals a Ropstel Comertokin, ovio2e6t 085 inregttata @ Regist Bane RE-PLR-40-028/1086 ‘Capi soeat 682 208 $e0 RON,otpbank multe proiecte de acte aditionale, care, datorita faptului ca nu au fost acceptate de catre dl Pavel Mihai Florin, au ramas fara eficienta practica. Asadar, dat fiind cadrul legislativ actual si vointa si dorinta subscrisei de a se supuse si a respecta intocmai litera legii, prevederea contractuala prin care Banca isi »fezerva dreptul de a modifica unilateral una din clauzele esentiale” ale contractului este desueta, neproducand efecte. Mai mult, chiar si la momentul semnarii contractului de credit, societatea noastra nu putea sa isi exercite ,discretionar” acest drept de a modifica unilateral clauzele contractuale, prerogativa noastra fiind conditionata de aparitia si influenta anumitor factori care ar fi fost de natura sa determine modificare unor clauze contractuale. lar notificarea si informarea cocontractantului in cazul intervenirii unei modificari a clauzelor contractuale a fost tot timpul realizata, complet si in deplina concordanta cu clauzele contractuale, pentru a da posibilitatae acestuia de a aprecia asupra temeiniciei motivelor de modificare unilaterala a contractului (a se vedea in acest sens art.8.3 din contract). Intrucat modifcarea ratei dobanzil este conditionata de evolutia si variatia unor indici de referinta verificabili, obiectivi si independenti de vointa bancii consideram ca nu suntem in prezenta unei clauze abuzive in sensul Legii nr.193/2000. In ceea ce priveste caracterul leonin al clauzei contractuale care da dreptul subscrisei de a ‘modifica unilateral dobanda intelegem sa aratam ca specificul acestor clauze il constituie faptul ca dau nastere la drepturi (beneficii) doar pentru una dintre partile contractului, cealalta asumandu-si doar obligatii. Ori in situatia de fata suntem in prezenta unui contract sinalagmatic, care a dat nastere la drepturi si obligatii pentru ambele parti. Nu se poate sustine ca Banca a avut si are numai beneficii (drepturi), cat timp fiecare dintre cele doua parti isi realizeaza propriile interele prin contract: banca pune la dispozitia debitorului finantarea, iar debitorul obtine in schimbul acesteia satisfacerea unui anumit interes, unei nevoi personale. Clauza stipulata in art. 8.1 din contractul de credit nu este nula deoarece nu contravine scopului contractului si dispozitilor art.251-254 C.com(in vigoare la momentul incheierii contractului). Dimpotriva, prin continutul sdu clauza mentionata este de natura sa pun’ in valoare voinfa partilor, exprimata in conventie, care nu contravine naturii judicice a contractulul Data fiind aceasta situatie de fapt, pe deplin justificata si in drept, rezulta ca niciuna din conditiile Prevazute in art. 4 alin.1 din Legea nr. 193/2000 nu este intrunita. In alta ordine de idei, imprumutatul Pavel Mihai Florin a fost informat in mod concret si precis asupra conditiilor si caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor oferite de subscrisa si in cunostinta de cauza a semnat contractul de credit bancar nr. €2204/2000/6070/17.12.2007, care la art. 8 prevede ca dobanda este variabila si se stabileste in forma procentuala ca rata anuala de dobanda. Reclamantul_a optat_pentru_facilitatea_de credit _oferita de subscrisa_tocmai datorita caracteristicilor considerate avantajoase. In caz contrar, reclamantul Pavel Mihai Florin putea sa refuze incheierea contractului de credit. De aici, rezulta ca partile contractante au actionat de pe pozitie de egalitate in raportul comercial, neexistand niciun dezechilibru/niciun tratament preferential vreunei parti semnatare a contractului de credit nr. C2204/2000/6070/17.12.2007. Totodata, clauzele prevazute la art.8 pct. 8.2 din contract nu creeaza in detrimentul ‘OTP Bank Romnia SA ce 6 Aeminisiraa Gents lotamet panko (Otbeext 0260 99.2985 ‘Aes St Buzesl 66-68, eect. 1, 011017, Bucur Tetfon: 4021307 88 Fax vacey so? S077 Cod ue de nvegisvare: 7920008 Tnrgistat la Rogetul Comeruti ne. 4102961908 inrepisata fa Regal Sarcat ne RE-PlR 40.028 1589 Capa soz 082608 60 RONlotpbank root Jurca Departament ride consumatorului un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor datorita efectului pe care-| imprima contractului, iar reclamantul nu mentioneaza care sunt celelalte clauze care coroborate cu clauzele prevazuta de art.8 pct. 8.1 ar conduce la concluzia ca ne aflam in fata unor clauze abuzive. Mai mult decat_atat, din cuprinsul contract rezulta in mod evident atat faptul ca _institutia noastra a oferit reclamantului posibilitatea de a analiza clauzele contractuale, cat si buna-credinta a institutiei noastre, din moment ce aceasta a avut posibilitatea de a studia clauzele contractuale inainte de semnarea contractului, avand posibilitatea sa renunte la semnarea acestuia. Din analiza prevederilor legale anterior enuntate rezulta fara putinta de tagada faptul ca Posibilitatea majorarii dobanzii, precum si motivele care ar justifica din punct de vedere economic aceasta majorare, sunt fundamentate contractual si in mod expres permise de Legea nr. 193/200. In ceea ce priveste dreptul de a percepe o penalitate de 10 puncte procentuale precizam ca aceasta situatie intervine ca urmare a nerespectarii de catre imprumutat a obligatillor contractuale, respectiv a scadentei fiecarei rate de dobanda. Asadar aceasta prevedere are caracterul unei sanctiuni, aplicabile doar in situatia in care una dintre parti nu intelege sa isi execute obligatiile. Clauza penala este acea stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate. Potrivit prevederilor contractuale, dreptul de a percepe aceasta penalitate este conditionat de nerespectarea scadentei ratei de credit si a dobanzilor datorate. Nu este vorba de o clauza penala deoarece nu prezinta pentru creditor avantajul ca acesta nu mai trebuie sa dovedeasca existenta si cuantumul prejudiciului, in cazul in care debitorul nu-si executa obligatiile conform prevederilor contractuale. In contractele comerciale, clauza penala are caracter obligatoriu; penalitatile sunt de regula, stabilite de lege, caz in care nu pot fi nici inlaturate si nici micsorate, dar partile sunt in drept sa le majoreze ori sa stabileasca penalitati pentru situatil neprevazute in lege. De asemenea, in contractele comerciale creditorul are dreptul si obligatia de a solicita despagubiri pana la repararea integrala a prejudiciului in cazul in care acesta nu este acoperit prin plata de penalitati Dreptul creditorilor de a percepe penalitati de intarziere, pe langa dobanda contractuala convenita a fost confirmat de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care arata ca respectivul contract de credit este un contract comercial ce are caracteristicile unui contract civil. In consecinta, regulile care guverneaza contractele civile sunt aplicabile si contractelor comerciale, in masura in care legile comerciale nu prevad o alta reglementare. Astfel, in situatia in care clientul, parte contractanta in cadrul contractului de credit, nu isi executa obligatiile, sunt aplicabile principille generale ale contractelor sinalagmatice. Asadar penalitatile de intarziere nu duc la o disproportie intre prejudiciul cauzat si reparatia solicitata si nu creeaza un prejudiciu vadit intre parti. Referitor la caracterul abuziv al art.10.6 din contract aratam ca societatea noastra si-a rezervat dreptul de a solicita garantii imobiliare suplimentare, in cazul in care valoarea proprietatil prezentate drept garantie descreste. Acest drept a fost si este conditionat de evolutia pietei imobiliare, de valoarea de piata a imobilului, de vechimea acestuia si alte conditii obiective, care influenteaza intr-un fel sau altul garantiile contractuale. In concluzie, subscrisa nu decide, unilateral si arbitrar, necesitatea OTP Bank Romina $A ee 6 Aamestiaia Cenvala {rtemet win tpbank ro (OTPaivest 6800 08 2266 Ades Sir Buzoghnr 6658, sect 1, 011017, Buewrost ‘eleton. 4021307 60 Fax +4021 907 5877 (Cod unc de iegirare 7926068 Invicta Rogistul Gomer} n- onozeesto0s legit Regia Bancar nr RABUR-AG 28/1900 (Capra socal 682 908 ge0 RONotpbank Bieta Jura (Departament ide suplimentarii garantillor contractuale, iar aceasta posibilitate este conditionata de incheierea unui act aditional la contract semnat si acceptat de ambele parti. Un argument in plus insprijinul caracterul neabuziv al acestei clauze il constituie si reglementarile prudentiale ale BNR, care impun evaluarea perioadica a garantiilor contractuale, Cu privire la sanctiunea nulitatii partiale a contractului de credit aratam ca aceasta sanctiune devine aplicabila in momentul in care avem de a face cu un act nevalabil, inca din momentul incheierii sale. interesul ocrotit in cazul nulitatii absolute este unul obstese, public, iar cauzele care atrag aceasta sanctiune sunt contemporane momentulul incheierii actului si sunt stric si limitativ prevazute de lege Reclamantul solicita instantei a constata nulitatea absoluta partiala a clauzelor contractuale stipulate la art.8.1, 8.8 si 10.6 datorita faptului ca” lipseste cauza juridica, este ilicita si falsa.” Cauza sau scopul actului juridic reprezinta o conditie de fond, esentiala, de validitate si generala a actului juridic civil care consta in obiectivul urmarit de parti la incheierea acestula, Cauza sau scopul urmarit prin incheierea contractului de credit il constituie acordarea creditarii in schimbul utilizarit acesteia pentru atingerea scopului urmarit de client si satisfacerea nevoilor acestuia. Deci cauza acestul contract de credit exista, fiecare dintre parti asumandu-si obligatii in considerarea contraprestatiei celeilalte parti, Pentru ca acest contract sa alba o cauza ilicita trebuie ca scopul urmarit de parti sa contravina dispozitilor legale imperative, ordinii publice sau regulilor de convietuire sociala. Ori scopul urmarit de Parti este lit, determinat precis si individualizat, fiind in deplina concordant cu normele legale. Aplicarea legii, in litera si spiritul ei, este o necesitate de interes obstesc si de aceea actele juridice savarsite cu nerespectarea acestei necesitati sunt sanctionate cu nulitate absoluta. Societatea oastra a respectat si respecta in continuare prevederile legale incidente in materia contractului de credit, astfel incat sanctiunea nulitat pentru lipsa/ilicitatea cauzei juridice nu se justifica, Referitor la capatul nr.2 al cererii de chemare in judecata invederam ca la data semnaril contractului de credit in acest contract nu era definita o marja a Bancii, la acel moment neexistand o Prevedere legala care sa oblige creditorii la indicarea unui asemenea element de cost in calculul dobanzll. Chiar daca in contractul de credit, semnat si asumat de catre reclamant, exista inserata 0 formula de calcul ce respecta prevederile legale in vigoare la momentul respectiv, acesta nu specifica modalitatea de actualizare sau un termen la care subscrisa este obligata sa procedeze la modificarea dobanzii. in contractele de credit initiale nu era definita o marja a Bancil, la acel moment neexistand 0 Prevedere legala care sa oblige creditorii la indicarea unui asemenea element de cost in calculul dobanzi. Marja bancii a fost introdusa in contractul de credit in conformitate cu prevederile art.37 din OUG nr.50/2010, incepand cu data de 21.09.2010, neexistand o astfel de notiune definita sau uzitata in contractactul de credit la momentul semnarii acestuia. In conformitate cu prevederile art.95(5) din OUG nr.50/2010, care a intrat in vigoare la 21.06.2010, clauzele_contractului_de credit_semnat_cu reclamantul au fost aliniate la rigoarea prevederilor ordonantei incepand cu data_de 21.09.2010, inclusiv prin indicarea_in_contractul de credit a formulei de calcul prevazuta in art, 37 lit. a) din OUG nr. 50/2010, mai sus mentionate. Astfel, ‘OTP Bank Romania SA atte fAaminstate Gent feta. opbark ro (Othe 080088 2260 ‘Adresa Sic Buzegh 68-6, sec. . 911017, Bucuegé Telefon +4021 307 88 Fae 24001 997 6277, (Ged une e imegisvare Tu2s008 Inregiata is Rogie! Comer nr. ovr0296/1998 Invegavata sg Regirul Bancar rr RE.PUR-40 02011809 (Capa soe 882 908 $60 RONotpbank DBiecha Junsies Departament dure prevederile art. 8.2 din contractul de credit au fost modificate prin efectul legii incepand cu data de 20.09.2010 si au urmatorul continut conform actului aditional: "3.1 La data incheierii prezentului act oditional, rata dobanzit curente este de .... % si va fi variabila trimestrial conform urmatoarei formule de calcul:dobanda de referintatmarja banci. La data semnarii prezentului act aditional valoarea dobanzii de referinta de .....%, iar marja bancii de .....%. 3.2 Rata dobanzii se stabileste in forma procentuala, ca rata anuala de dobanda, 3.3 Rata de dobanda este variabila si se modifica trimestrial in functie de valoarea dobanzii de referinta astfel: pentru credite in RON dobanda de referinta este ROBOR la 3 luni, pentru credite in EUR dobanda de referinta este EURIBOR la 3 luni, pentru credite in CHF dobanda de referinta este LIBOR CHF fa 3 luni... 3.5 Noul procent de dobanda modificat trimestrial datorita variatiei dobanzii de referinta va fi comunicat Imprumutatului prin intermediul unei notificari, confrom cu optiunea scrisa a acestuia potrivit art.7.1 din prezentul act aditional, nefiind necesara incheierea unui act aditional la contractul de credit. In cazul in care, ca urmare a notificarii modificarii nivelului ratei dobanzli de catre Banca ca urmare a modificaril nivelului dobanzii de referinta, Clientul nu va rambursa ratele nescadente/restul din creditul angajat, dobanzile si comisioanele aferente pana cel tarziu la data aplicarii noului procent de dobanda, se considera ca acesta a acceptat noul procent de dobanda”. OTP BANK ROMANIA SA a notificat reclamantului faptul ca, prin semnarea unui act aditional la contractul de credit, urma sa se micsoreze rata de dobanda dupa momentul semnarii actului aditional si_in care se mentiona in mod clar perioada de actualizare automata a ratei de dobanda (LIBOR CHF 3L+6.24%). Insa reclamantul nu a semnat actul aditional de conformare cu prevederile OUG nr.50/2010, astfel incat in conformitate cu art.95(5) din OUG 50/2010, clauzele contractului de credit au fost aliniate la rigoare prevederilor ordonantei incepand cu data de 21.09.2010, inclusiv prin indicarea in contractul de credit a formulei de calcul a dobanzii, prevazuta la art.37 lit.a din OUG nr.50/2010: "In contractele de credit cu dobanda variabila se vor aplica urmatoarele reguli:a)dobanda de referinta va fi raportata la fluctuatille indicilor de referinta EURIBOR/ROBOR/LIBOR/rata dobanzii de referinta a BNR, in functie de valuta creditului, la care creditorul poate adauga o anumita marja, fixa pe toata durata derularii contractului.” Mentionam faptul ca potrivit prevederilor art.95(5) din OUG nr.50/2010, nesemnarea de catre consumator a actelor aditionale propuse pentru a asigura conformitatea contractului cu prevederile OUG nr.50/2010 este considerata acceptare tacita. Totodata, potrivit art. Il alin.2 din Legea nr, 28/2010 pentru aprobarea Ordonantei de urgent a Guvernului 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, “actele aditionale nesemnate de catre consumatori, considerate acceptate tacit pana Ia data intrarii in vigoare a prezentei legi, isi vor produce efectele in conformitate cu termenil in care au fost formulate, cu exceptia cazului in care consumatorul sau creditorul notifica cealalta parte in sens contrar, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi”. Precizam ca, la_data de 24.02.2011, in baza prevederilor art.Ii alin.2 din Legea nr.288/2010, reclamantul Pavel Mihai Florin a depus o notificare de renuntare la aplicarea prevederilor OUG nr. 50/2010, inregistrata in banca sub nr. 119/24.02.2011 (Anexa 1), astfel incat (OTP Bank Rorania SA cc 8 Aamniseta Gerad Intemet wow pean. ‘Gtr 9800 8 2286 Aaresa Sir Buzeq ex 56.8, sec 1, 011017, Bucwegt Teleton +4024 307 38 Fax +4021 307 8 77 Cod une de invegiare: 7920008 Invgivata a Ropatul Comer. nr. la208/5906 lovecat ie Regstl Beneat n- R PUR <0 0281009 (Captal soca 982 806 00 RONotpbank cote luce Departament une conditiile de cost aplicabile contractului de credit sunt cele valabile la data de 20.06.2010, anterior intrarii in vigoare a ordonant Astfel, rezulta ca reclamantul Pavel Mihai Florin a inteles sa renunte la aplicarea prevederilor OUG nr. 50/2010, modificata si completata prin Legea nr. 28/2010, intrucat a considerat ca elementele de cost cuprinse in contractele de credit corespund nevoilor sale financiare, fiind de acord cu conditiile initiale de creditare. Totodata, aceasta a ales aceste produse de creditare in conditiile in care existau produse similare in piata financiar-bancara. Precizam ca, in conditiile ofertei alternative a legiuitorului de_,fixare”_a_costurilor_creditelor in coordonate mult_mai_transparente, OUG nr. 50/2010, modificata si completata prin Legea nr. 288/2010, clientul a optat pentru a ramane pe vechile conditii de creditare. Aceasta confirma indubitabil faptul ca produsele bancii au corespuns din toate punctele de vedere nevoilor sale financiare si nu a considerat clauzele contractuale ca fiind de natura a periclita interesele sale pe termen lung. Precizam ca, o data cu intrarea in vigoare a OUG nr. 174/2008, modificarea clauzelor contractuale, deci si a celor legate de dobanda, nu a mai fost posibila decat prin semnarea unui act aditional la contractul de credit, insa acest act normativ nu obliga creditorii sa ia masuri pentru jplementarea prevederilor acestuia. OTP Bank Romania SA a respectat dispozitille legale care au facut imposibila aplicarea clauzelor din contractul de credit referitoare la modificarea nivelului dobanzii In momentul in care indicele de referinta a inceput sa scada, Banca a fost in imposibilitate de a-si mai exercita dreptul unilateral de modificare stabilit prin contractul de credit intrucat, incepand cu luna decembrie 2008, o data cu intrarea in vigoare a prevederilor OUG nr. 174/208, pentru modificarea si completarea unor acte normative privind protectia consumatorilor, modificarea clauzelor contractuale, deci si a celor legate de dobanda (fara ca actul normativ sa distinga cu privire la ce ar fi putut sa insemne modificarea), nua mai fost posibila decat prin semnarea unui act aditional la contractul de credit, insa materie, marja bancii, ce cuprinde costurile suplimentare ale bancii cat si marja de profit, poate fi majorata sau micsorata numai cu acordul scris al clientului. Astfel modi de acest gen se vor face numai in baza acordului clientului si prin semnarea unui act aditional, cu respectarea legislatiel in vigoare. In cea ce priveste capatul nr. 3 al cererii de chemare in judecata referitor la ,restituirea sumel de 4359.77 CHF”, precizam ca platile efectuate de catre reclamantul in contul creditului (rata de capital + rata de dobanda) au fost plati datorate in temeiul unui contract valabil incheiat de parti, ale carui prevederi au fost respectate de catre Banca. Incidente in acest sens sunt si dispozitiile art. 969 Cod civil, potrivit crora_,conventile legal facute au putere de lege intre partile contractante" si de asemenea, dispozitilie art. 1092 Cod civil potrivit carula ,orice plata presupune o datorie”. De asemenea, va solicitam respectuos a observa ca admiterea acestei actiuni nu poate produce efectul restituirii sumelor deja achitate. Contractele de credit reprezinta contracte cu executare succesiva, deoarece obligatia imprumutatului se executa in timp, prin rate succesive, iar obligatia OTP Bank Romana SA ce ‘amnistate Gents treet vor isbonk ro OTPaivent D900 88 2998 [oan Si Busey or S68, sect 1, 011017, Bucuagt Coa unc ae evegvare 7220068 Inregitats is Regul Comer re. 4ort0208/1956 leveaists fs Regiul Barcat nr RE-PUR0.022)1000 Capital soca: 882 08580 RONotpbank Direc Juin Deparaineeu uric imprumutatorului de a lasa la dispozitia celui dintai suma de bani, se intinde pe toata durata contractuala, Banca. Astfel cum un chirias nu poate restitui folosinta de care s-a bucurat a unui bun, tot astfel, nici echivalentul folosintei sumelor de bani puse la dispozitie in. schimbul Clauzelor referitoare la diferenta de dobanda, in conditile in care obligatile de plata au fost onorate la termen si in mod complet. In situatia in care numai Banca ar fi obligata la restituirea sumelor deja achitate, s-ar crea o sitwatle inechitabila, caracterizata juridic de imbogatirea fara justa cauza a imprumutatilor, Patrimoniul Scestora s-ar imbogati cu sumele de bani echivalente clauzelor eliminate, in timp ce patrimoniul Bancii ‘nu scar reintregi cu echivalentul folosintei sumelor acordate prin contractul de credit In cea ce priveste capatul nr. 4 al cererii de chemare in judecata cu privre la cheltuielile de judecata, solicitam respingerea acestui capat de cerere ca neintemeiata in conditile in care instanta va respinge cererea formulata de catre reclamant. Pentru _considerentele anterior expuse. solicitam respingerea_cererii_formulata de_catre reclamantul Pavel Mihai Florin, ca neintemeiata, ‘feclamantul Pavel Mihai Florin, ca neintemeiata. Depunem, in copie, urmatoarele inscrisuri: ~ _Rotificarea de renuntare la aplicarea prevederilor OUG nr. 50/2010, inregistrata in banca sub nr. 119/24,02,2011 (Anexa 1): 7 _hotificarea privind cesiunea contractului de credit (Anexa 2); > contractul de credit nr. C2204/2000/6070/17.12.2007 (Anexa 3); ~ _corespondenta (Anexa 4), in probatoriu, solicitam incuviintarea probei cu inscrisuri precum si a oricarel alte probe ar reiesi din dezbateri. In drept, invocam prevederile art, 4 alin.1 din Legea nr. 193/200 privind clauzele abuzive din Contractele inchelate intre comercianti si consumatori, art. 969 Cod civil, art. 9 indice 3 lit gsihdin OUG nr.174/2008, OUG nr. 50/2010, modificata si completata prin Legea nr, 288/2010. Teodora Ninof, Bogdah Stanica Set Departame t Juridie DOMNULUI PRESEDINTE AL WUBECATORIEI CLUI-NAPOCA (OTP Bonk Rominia $A Aciinisapa Corvas Inmet war pean ro (Grerekt 0800 8 2958 Aaoea Sir. Buses. nr 6658, set. 1. 011017, Bucurogt Tebton +4021 207 $8 Fax doo" S07 5877 Sod une ce ivegatrare 720068 Fregiteld a Repistul Comer nr. ovt0206/1985 lrreaisat Registul Bacar ry RB.PIR 40020908 Capt cont 682 900860 8ON ce 10@ otpbank Drecpa Jurca JUDECATORIA CLUJ NAPOCA Calea Dorobantilor nr. 2 ee Fi DOMNULE PRESEDINTE |docq aH we Asha seEsf Referitor dosar nr. 723/211/2012 pom ZS DAs ee 02106, 201 Subscrisa OTP BANK ROMANIA S.A., societate administrata in sistem dualist, cu sediul in Bucuresti, Calea Buzesti, nr. 66-68, Sector 1, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J40/10296/1995 si CUI 7926069, in calitate de parata in dosarul susmentionat, in contradictoriu cu Pavel Mihai Florin domiciliat in in temeiul art. 304 pet. 4, 7, 9 si art. 304 ind. 1 cod procedura civila, formulim prezentul RECURS Impotriva sentintei civile nr. 4792/08.05.2014, pronuntata de Judeciitoria Cluj Napoca in dosarul nr. 723/211/2012, prin care va solicitam admiterea acestuia, casarea sentintei in sensul respingeril ca Inadmisiblla a cereril formulate de reciamant, lar In subsidiar ca neintemeiata, pentru urmatoarele motive. Ca 0 chestiune prealabila precizam ca potrivit art. 1 alin. 2 cod procedura civila, in infaptuirea justitiei, instantele judecatoresti_Indeplinesc_un_serviciu de interes public, asiqurand respectarea ordinii de drept, a libertatilor fundamentale, a drepturilor si intereselor leaitime ale persoanelor fizice si petsoanelor juridice, aplicarea legii si garantarea suprematiel acesteia, Acestor prevederi nou regiementate (ines corespund dispozitille art. 2, art. 6, art. 7 si art. 10 din legea nr. 304/2004. Prin sentinta mentionata, instanta de fond, depasind atributiile puterii judecatoresti, incalcand fante in codul vechi, aplicabil prezentului dosar) le legea si aducand motive contradictorii si straine de natura pricinii a admis actiunea si a modificat contractul de credit asa cum a dorit aceasta, prejudiciind grav interesele institutiel noastre, interese, drepturi si libertati pe care avea indatorirea sa le apere. Depasirea atributiilor puterii judecatoresti consta in imprejurarea ca instanta de fond s-a erijat in parte contractanta, in speta creditor, modificand contractul de credit intr-o maniera pe care parte contractante nujau avuto in vedere, Partile contractului de credit au convenit consensual anumite clauze contractuale, intelese si acceptate de ambele parti, Contractul asa cum a fost semnat in anul 2007 a produs efecte cinci ani. Wud» OTP Bank Romania SA Admnstraja Conta | 1 ‘dss Sc Buzest 66-08, sect 1, 017. Bucregt Toten 4024 307 58 77 Fa +4021 30851 68 (ea inde lvegatrare. 7225065 Invegatataia Regiiul Comeria nr J4or0206/1888 Iveta Regt Sancar ne RB.Pl 400281000 (Capi soci 792808 80 80@ otpb ank 4 Doc sraca pots In prezent, nomaiacooptand efectele propriei lacomii din trecut, reclamantul a considerat ca actul juridic civil nu are nicio valoare, putand fi modificat in Justitie, cu incalcarea libertatii de vointa a bancii noastre. lar judecatorul fondului a achiesat la acest punct de vedere, modificand contractul asa cum si-a imaginat ca i-ar placea sa fie. Partile contractului de credit au convenit consensual ca dobanda creditului acordat sa fie de X% pe an,ara alte elemente. Notiunea de marja a bancil nici macar nu exista in limbajul juridic bancar in anul 2007, aceasta notiune find introdusa abia in anul 2010, odata cu intrarea in vigoare a OUG nr. 50/2010. Insa, instanta de judecata a aplicat retroactiv OUG nr. 50/2010 si a prevazut formula de calcul maria plus libor de la data incheier contractului. Daca ar fi fost doar atat, probabil ca nu ar fi fost asa grav, avand in vedere ca, tot consensual, partile contractante pot modifica actul juridic civil daca doresc. Insa instanta de fond a impus chiar o marja a ei, cat a vrut, fara nicio baza legala sau contractuala. Va rugam sa observati ca desi insasi instanta de fond admite ca in contract nu exista aceasta formula ,marja plus libor’, si nici nu era prevazuta de vreo lege, totusi, suplinind vointa partilor contractante, sa gandit ca e cel mai bine pentru noi. Ca noi nu putem avea opinii. Si a si fixat marja la 2,945%, cat a dorit domnul reclamant. Ca doar contractul de credit este unilateral, iar judecatorul fondului trebuie sa tina cont doar de pretentile reciamantului, banca noastra neexistand. Nici ca parte contractanta, nici ca parat in dosar, care a prezentat instantei argumente pertinente in apararea sa desfiintata de plano. ‘Al doilea aspect al depasirli puterii judecatoresti este imprejurarea ca instanta de fond a modificat Legea nr. 288/2010, astfel Reclamantul a refuzat aplicarea OUG nr. 50/2010 in termen legal, care prevedea introducerea notiunii de marja si formula de calcul a dobanzii in functie de marja si LIBOR la 3 luni incepand cu anul 2010, ceea ce inseamna ca nu mai este posibila aplicarea acestei formule. (ne referim la imprejurarea ca legal nu este posibil. Jurisprudential este posibil orice...) woh oo 4 In situatia in care reclamantul si-a exprimat optiunea de a refuza expres aplicarea noii legi, posibilitate prevazuta de art. Il pct 2 din Legea nr. 288/2010, a devenit obi jatorie respectarea contractului initial, fapt comunicat acestuia. Nu banca noastra a emis OUG nr. 50/2010 sau Legea nr. 288/2010. Art. II pet 2 din Legea nr. 288/2010 prevede urmatoarele: ,Actele aditionale nesemnate de catre consumatori, considerate acceptate tacit pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, isi vor TP snk Romana S.A 3 Remmetrata conwals 2 trgmet www ctebankro (rae 0800.88 22 ‘Reena Sit Suzogl 65-68 sock *, C1017, uewegt “elton 4024 307 83.77 Fax 4021 08 51 68. (od une de rogstraro 7926009 Frege a Roginul Comer J40/0266/605 Tpregtats a Regitl Banca RB. JR-<0-02811069 Cais soi 792.908 G80 AON@ otpbank produce efectele in conformitate cu termenii in care au fost formulate, cu exceptia cazului in care consumatorul sau creditorul notifica cealalta parte in sens contrar, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Reclamantul a optat in acest sens, devenind obligatoriu contractul in forma initiala. Prin urmare, daca legiuitorul a ordonat ca refuzul exprimat obliga la neaplicarea OUG 50/2010, Instanta nu poate dispune aplicarea OUG nr. 50/2010. ada wOS me 193 Cu toate acestea, trecand peste vointa legiuitorului, judecatorul fondului a aplicat OUG nr 50/2010, si, asa cum am aratat, nu S-a oprit doar aici, cl in mod total legal, a fixat si cuantumul marjei bancii noastre cat a vrut, fara niciun temei, nici legal, nici contractual, Credem ca o hotarare judecatoreasca trebuie sa reflecte realitatea, adevarul juridio, find data in numele legii, nu sa porneasca de la premiza ,ce-ar fi fost daca ar fi fost" si nu sa reflecte imaginatia; intrucat izvorul raportului juridic civil nascut intre reclamant si banca noastra este reprezentat de Actul juridic civil denumit contract de credit, nu de imaginatie. Incalcarea legii si aplicarea gresita a sa de catre instanta de fond rezida in urmatoarele, Instanta de fond nu a motivat de ce a inlaturat toate sustinerile noastre. Practic a retinut ca fiind temeinica actiunea, fara sa motiveze de ce nu a tinut cont de apararile noastre. Simplele afirmatii de tipul ,instanta retine ca” sau ,nu pot fi retinute sustinerile petentel" fara ca aceste sintagme sa fie 2 urmate de motivare, nu inseamna ca instanta a aratat motivele hotararii judecatoresti. Si cand ne referim la motivare, avem in vedere motive macar pertinente, daca nu reale. De altfel, acesta este absurdul valului de actiuni avand ca obiect ,clauze abuzive’. Instantele, odata sesizate, trebuie sa judece trecutul. Un trecut ale carul efecte nu mai sunt acceptate de clienti Pur si simplu. Deoarece pentru acestia, actele juridice civile nu au nicio forta, putand fi modificarte ‘dupa bunul plac, oricand, in orice conditil_lar instantele nu pot motiva pertinent admiterea lor. Oare astfel, nu se creeaza abuzuri ale consumatorilor, care isi achita datorille cat timp doresc, iar cand nu mai pot sau nu mai vor, forteaza legislatia consumatorylyj si isi modifica contractele apeland la Justitie? peli bat oleuk Revenind, practic, in lipsa expunerii detaliate de motive, a ceea ce a fost de natura sa formeze convingerea instantei, subscrisa este in imposibiltate de a combate ceea ce nu exista, iar instanta de control judiciar nu are posibiltatea analizari temeiniciei sau legalitati sentintel, pentru ca nu are la ce sa se raporteze. Nici macaf proba nus-au

S-ar putea să vă placă și

• Contract de Credit Ipotecar Cu Novatie Si Tranzactie Otp

  

  Document22 pagini

  Contract de Credit Ipotecar Cu Novatie Si Tranzactie Otp

  AntiOtpGrupul

  Încă nu există evaluări
• Detalii - Jurisprudenta - ICCJ - Dosar Dosar 38099/3/2012 - CEB - Denominare - Casare Cu Rejudecare

  

  Document7 pagini

  Detalii - Jurisprudenta - ICCJ - Dosar Dosar 38099/3/2012 - CEB - Denominare - Casare Cu Rejudecare

  AntiOtpGrupul

  Încă nu există evaluări
• Informatii Standard La Nivel European Privind Creditul Pentru Consumatori

  

  Document14 pagini

  Informatii Standard La Nivel European Privind Creditul Pentru Consumatori

  AntiOtpGrupul

  100% (1)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Irevocabila ICCJ - OTP vs. Cercel, Poenaru

  

  Document21 pagini

  Irevocabila ICCJ - OTP vs. Cercel, Poenaru

  AntiOtpGrupul

  Încă nu există evaluări
• BR - IASI - Respingere TRimitere Intrebare Preliminara Curtea de Justitie - Cauza Cilfit

  

  Document11 pagini

  BR - IASI - Respingere TRimitere Intrebare Preliminara Curtea de Justitie - Cauza Cilfit

  AntiOtpGrupul

  Încă nu există evaluări
• Stabilirea Competentei Teritoriale - ICCJ - NITA MARIANA vs. OTP - S2Civ Dec 4075 Noiembrie 2014

  

  Document6 pagini

  Stabilirea Competentei Teritoriale - ICCJ - NITA MARIANA vs. OTP - S2Civ Dec 4075 Noiembrie 2014

  AntiOtpGrupul

  Încă nu există evaluări
• Munteanu vs. BCR - ICCJ Irevocabila

  

  Document18 pagini

  Munteanu vs. BCR - ICCJ Irevocabila

  AntiOtpGrupul

  Încă nu există evaluări
• Conflict de Competenta Teritoriala DAMIAN IONUT vs. OTP Botosani

  

  Document6 pagini

  Conflict de Competenta Teritoriala DAMIAN IONUT vs. OTP Botosani

  AntiOtpGrupul

  Încă nu există evaluări
• ICCJ - Clauză Atributivă de Competenţă - Natura Abuzivă. Efecte. Conflict Negativ de Competenta Teritoriala PIRAEUS

  

  Document3 pagini

  ICCJ - Clauză Atributivă de Competenţă - Natura Abuzivă. Efecte. Conflict Negativ de Competenta Teritoriala PIRAEUS

  AntiOtpGrupul

  Încă nu există evaluări
• 62001J0224 Kobler

  

  Document22 pagini

  62001J0224 Kobler

  dragosdaniel

  Încă nu există evaluări
• Ihora Maria Sorina vs. Otp - Tribunalul Sibiu

  

  Document4 pagini

  Ihora Maria Sorina vs. Otp - Tribunalul Sibiu

  AntiOtpGrupul

  100% (1)
• Irevocabila ICCJ OTP Clauze Abuzive Tomescu

  

  Document17 pagini

  Irevocabila ICCJ OTP Clauze Abuzive Tomescu

  AntiOtpGrupul

  100% (1)