****INFRACTIUNI CONTRA

VIETII****
ART 188-OMORUL-(1)UCIDEREA unei persoane se pedepseste cu inchisoarea de la 10
la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.tentativa se pedepseste.
obiectul juridic generic il constituie relatiile sociale care privesc apararea persoanei
privite sub totalitatea atributelor sale(viata,integritatea corporala,inviolabilitatea
sexuala,libertatea).
obiectul material corpul, in viata, al persoanei (nu
intereseaza daca victima era sanatoasa sau in o stare avansata de boala);
- subiectii infractiunii:
o subiectul activ acea persoana care savarseste direct si nemijlocit
fapta sau participa la savarsirea faptei ca instigator sau complice;
daca in raport cu victima faptuitorul are o anumita
calitate, aceasta va fi incadrata ca omor calificat;
participatia penala este posibila sub toate formele;
(coautorat,instigare,complicitate)
pentru existenta coautoratului este irelevanta
imprejurarea ca cei doi faptuitori au folosit
instrumente diferite, atata timp cat sub
aspectul laturii obiective si subiective acestia
au actionat in mod identic;
complicitatea poate fi materiala sau morala.
o subiectul pasiv (victima) poate fi orice persoana.,dupa consumarea
omorului subiectul pasiv nu mai este o persoana ci o vicitma
- latura obiectiva elementul material implica o actiune de ucidere a unei persoane
prin orice mijloc, omorul fiind o infractiune de regula comisiva;
o actiunea de ucidere:
directa atunci cand faptuitorul actioneaza direct
asupra victimei, provocandu-i moartea;
indirecta cand pentru provocarea mortii, faptuitorul
recurge la un mijloc indirect, activat de o forta straina.
o inactiunea (omorul prin omisiune) atunci cand faptuitorul, cu
stiinta, nu actioneaza pentru inlaturarea cauzei care a provocat
moartea victimei (ex.: uciderea prin neadministrarea medicamentelor
unui bolnav);
o urmarea imediata consta in producerea mortii victimei (imediat sau
mai tarziu);
o raportul de cauzalitate (legatura de cauzalitate) sa existe intre
actiunea faptuitorului si moartea victimei;
va exista legatura de cauzalitate si atunci cand la
producerea mortii au concurat si alte cauze:
preexistente (boala);
concomitente (actiunea factorilor atmosferici);
ulterioare (complicatii ivite in cursul
tratamentului medical).
- latura subiectiva:
o forma de vinovatie omorul se savarseste cu intentie directa sau

indirecta (aceasta rezulta din modul cum faptuitorul a savarsit fapta);

o mobilul infractiunii nu prezinta importanta, deoarece se are in
vedere individualizarea pedepsei;
o scopul infractiunii lipsita de un anumit scop in cazul omorului
simplu (existenta scopului determina schimbarea incadrarii faptei de
omor).
formele infractiunii:
o actele preparatorii desi posibile, nu sunt incriminate;
o tentativa se pedepseste, chiar daca atunci cand faptuitorul a inceput
executarea actiunii de ucidere dar aceasta a fost intrerupta sau nu si-a
produs efectul;tentativa intrerupta(cand actvitatea autorului a fost
oprita si impiedicata sa se desfasoare din cauze exterioare de vointa
faptuitorului.tentativa perfecta atunci cand faptuitorul a executat in
intregime actiunea tipica insa rezultatul-moartea vicitmei nu s a
produs)tentativa relativ improprie care se caracterizeaza prin
caracterul impropriu sau inapt al mijloacelor folosite precum si prin
lipsa obiectului de la locul unde faptuitorul credea ca se afla.
o consumarea infractiunea se consuma in momentul in care s-a
produs moartea victimei (pana la producerea acestui rezultat suntem
in faza de tentativa de omor).lovitura deviata si eroarea cu privire la
persoana victimei nu inlatura raspunderea penala

ART189-OMORUL CALIFICAT
(1) Omorul savrsit n vreuna dintre urmatoarele mprejurari:
a) cu premeditare;
b) din interes material;
c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la raspundere penala
sau de la executarea unei pedepse;
d) pentru a nlesni sau a ascunde savrsirea altei infractiuni;
e) de catre o persoana care a mai comis anterior o infractiune de omor sau o tentativa la
infractiunea de omor; f) asupra a doua sau mai multor persoane; g) asupra unei femei
gravide;
h) prin cruzimi, se pedepseste cu detentiune pe viata sau nchisoare de la 15 la 25 de ani
si interzicerea exercitari unor drepturi.
(2) Tentativa se pedepseste.
obiectul juridic dreptul la viata.obiectul material corpul, in viata, al persoanei (nu
intereseaza daca victima era sanatoasa sau in o stare avansata de boala);
-subiectii infractiunii:
o subiectul activ acea persoana care savarseste direct si nemijlocit
fapta sau participa la savarsirea faptei ca instigator sau complice;
daca in raport cu victima faptuitorul are o anumita
calitate, aceasta va fi incadrata ca omor calificat;
participatia penala este posibila sub toate formele;
pentru existenta coautoratului este irelevanta

imprejurarea ca cei doi faptuitori au folosit

instrumente diferite, atata timp cat sub
aspectul laturii obiective si subiective acestia
au actionat in mod identic;
complicitatea poate fi materiala sau morala.
o subiectul pasiv (victima) poate fi orice persoana,.
latura obiectiva elementul material implica o actiune de ucidere a unei persoane
prin orice mijloc, omorul fiind o infractiune de regula comisiva;
o actiunea de ucidere:
directa atunci cand faptuitorul actioneaza direct
asupra victimei, provocandu-i moartea;
o urmarea imediata consta in producerea mortii victimei (imediat sau
mai tarziu);
o raportul de cauzalitate (legatura de cauzalitate) sa existe intre
actiunea faptuitorului si moartea victimei;
va exista legatura de cauzalitate si atunci cand la
producerea mortii au concurat si alte cauze:
preexistente (boala);
concomitente (actiunea factorilor atmosferici);
ulterioare (complicatii ivite in cursul
tratamentului medical).
latura subiectiva:
o forma de vinovatie omorul CALIFICAT se savarseste cu intentie
directa
o mobilul infractiunii nu prezinta importanta, deoarece se are in
vedere individualizarea pedepsei;
o scopul infractiunii o actele preparatorii desi posibile, nu sunt
incriminate;
o tentativa se pedepseste, chiar daca atunci cand faptuitorul a inceput
executarea actiunii de ucidere dar aceasta a fost intrerupta sau nu si-a
produs efectul;
o consumarea infractiunea se consuma in momentul in care s-a
produs moartea victimei (pana la producerea acestui rezultat suntem
in faza de tentativa de omor calificat)
i

Omorul comis cu premeditare. n sensul obinuit al cuvntului, o fapt

premeditat nseamn o aciune ndelung gndit sau desfurat pe baza unei
deliberri anterioare, a unei chibzuine anticipate.n doctrina penal,
premeditarea este considerat ca o reacie pur subiectiv, constnd ntr-o
chibzuire mai ndelungat i ntr-o stare de relativ calm cu privire la aciune
(inaciune), timpul, locul i modul de comitere a faptei precum i trecerea unei
perioade de timp de la luarea hotrrii pn la punerea ei n executare,
pentru a exista ct mai multe anse s se produc urmarea dorit.innd
cont de cele prezentate, putem spune c pentru a exista premeditarea trebuie
ndeplinite cumulativ trei condiii:1)trecerea unui interval de timp din momentul
lurii hotrrii de a comite omorul i pn la momentul propriu-zis al
comiterii. Durata acestui interval de timp nu este fix i nici nu poate s fie

stabilit anterior, deoarece n fiecare caz concret se va stabili dac este

ndeplinit condiia, organele innd cont i de fptuitor, deoarece, de la caz
la caz, persoanele pot avea nevoie de mai mult sau mai puin timp pentru a
pune la cale comiterea infraciunii.n orice caz, acest interval de timp trebuie s
fie suficient de mare .
Practica judiciar a considerat c este ndeplinit aceast condiie n situaia inculpatului care,
n urma unui conflict avut cu victima, a mers acas i, dup ce s-a narmat cu un cuit, a revenit
la locul unde tia c se afl aceasta, a pndit-o o or i la apariia acesteia, i-a aplicat o lovitur
cu cuitul n inim.
n sens contrar, s-a statuat c intervalul de timp nu a fost suficient pentru a se putea reine
premeditarea n situaia n care inculpatul, dup ce s-a insultat i mbrncit reciproc cu victima
aflat n stare de ebrietate, fiind desprii de cei prezeni, inculpatul a plecat spre cas, unde a
luat un par i s-a deplasat n apropierea locuinei victimei pe care a ateptat-o 20-30 minute,
iar la sosirea acesteia i-a aplicat o lovitur n regiunea capului i mai multe n zona picioarelor, cu
consecina decesului acesteia.2)efectuarea unor acte de pregtire material n vederea comiterii
faptei. Actele trebuie s constea n procurarea instrumentelor necesare comiterii aciunii
(achiziionarea pistolului, ascuirea lamei toporului), strngerea de informaii n legtur cu victima
(pndirea victimei) etc.Aceste acte trebuie realizate n intervalul de timp cuprins ntre momentul
lurii rezoluiei infracionale i momentul svririi faptei.3)activitatea psihic a fptuitorului de
gndire asupra modului n care va comite infraciunea. Fptuitorul, n intervalul de timp dintre
momentul lurii rezoluiei infracionale i momentul comiterii infraciunii, trebuie s mediteze, s se
gndeasc la cea mai bun metod de a comite omorul.
Instana Suprem a considerat c sunt ndeplinite condiiile premeditrii atunci cnd
ameninarea repetat a unei persoane cu moartea, o durat mai mare de timp, este urmat de
deplasarea inculpatului narmat cu topor i cuit la domiciliul victimei i uciderea
acesteia.Premeditarea nu poate fi reinut n situaia n care fptuitorul nu a putut s mediteze, s
cntreasc posibilitile de realizare a hotrrii luate.
n practic, s-a stabilit c nu poate fi reinut ca omor comis cu premeditare fapta
inculpailor care, n urma unui incident cu victima, produs ntmpltor la ntlnirea lor cu
aceasta, n afara localului unde se aflaser mpreun, folosind ciomegele i cuitul care le
aveau asupra lor, deoarece inculpaii nu au fost n situaia de a medita cu privire la svrirea
infraciunii, asupra timpului, locului i mijloacelor de realizare a faptei.Pentru a se putea reine
premeditarea, cele trei condiii trebuie ndeplinite cumulativ. n caz contrar, agravanta va fi
nlturat, iar fapta comis va constitui infraciunea de omor n form simpl.
Premeditarea poate fi reinut chiar dac s-a reinut n aceeai cauz i provocarea, sau dac se
stabilete c fptuitorul era n stare de beie complet voluntar i chiar i n situaia n care
fptuitorul s-a aflat n eraore cu privire la identitatea victimei.n literatura de specialitate, pe lng
teoria prezentat, denumit i teoria obiectiv, susinut de majoritatea doctrinei, a mai aprut o
teorie- teoria subiectiv.Adepii acesteia au susinut c pentru a se putea premeditarea sunt
suficiente dou condiii:existena unui interval de timp ntre luarea rezoluiei infracionale;stabilirea
existenei actului de chibzuin n acest interval de timp.n favoarea acestei opinii s-a argumentat c
actele preparatorii nu constituie elemente componente ale premeditrii, ele fiind elemente de
prob cu ajutorul crora se poate dovedi premeditarea.Adepii acestei teorii preiau sensul literal al
cuvntului premeditare i anume gndire anticipat asupra unei activiti viitoare.in ceea ce ne
privete nu suntem de acord cu aceast opinie i considerm c premeditarea, n sens juridic
nseamn mai mult dect o gndire anticipat i de aceea, nu este suficient s se stabileasc doar
faptul c infractorul s-a gndit s acioneze ntr-un anume fel ntr-un anumit interval de timp, ci
trebuie s efectueze i anumite acte de pregtire, adic hotrrea infracional s se transpun
ntr-o activitate concret.Numai astfel se poate stabili fr dubiu c fptuitorul a premeditat fapta de
omor.b)Omorul comis din interes material. Legiuitorul penal a considerat c cel care ucide o
persoan pentru a dobndi un avantaj patrimonial denot o periculozitate crescut, reprezint un

pericol pentru societate, astfel c a introdus ntre circumstanele care agraveaz fapta de omor i
omorul comis din interes material.Interesul material l constituie orice avantaj patrimonial pe care
fptuitorul l poate avea de pe urma morii victimei.El poate consta n bunuri, bani, avantaje la
locul de munc, stingerea unei datorii, .a. i, fptuitorul le dobndete pe cale aparent legal.
n practic s-a statuat c n cazul omorului svrit din itneres material, autorul acioneaz cu
convingerea c, svrind omorul, interesele sale materiale vor fi satisfcute pe cale aparent
legal, ori c banii sau lucrurile victimei i vor reveni de dreptntr-o alt situaie s-a stabilit c
fapta inculpatului de a-i ucide soia, hotrrea de divor nefiind definitiv, s-a comis cu
premeditare i din interes material, ntruct autorul a reflectat asupra curmrii vieii victimei,
a gndit asupra ascunderii urmelor infraciunii i c el a fost preocupat c n urma partajului
va rmne fr o parte din bunuri, despre care afirma c i aparine n totalitate, soia neavnd
nici o contribuie.Nu este necesar ca folosul material ce l urmrete fptuitorul prin comiterea
infraciunii s fie realizat ci este suficient ca la momentul comiterii omorului mobilul s fi
existat.Omorul se va considera ca fiind comis din interes material atunci i cnd aciunea inculpatului
care urmrea uciderea unei persoane n realizarea unor interese materiale nu a dus la
uciderea acelei persoane ci a alteia.Cu alte cuvinte, agravanta poate fi reinut i n cazul
infraciunii deviate, att n cazul erorii asupra identitii persoanei (error in personam), ct i n
cazul mnuirii defectuoase a instrumentului vulnerant (aberratio ictus), deoarece mobilul este cel
care a stat la baza lurii rezoluiei infracionale.Agravanta nu va putea fi reinut dac omorul este
comis din alte motive, precum rzbunarea sau gelozia, chiar dac moartea victimei i-ar aduce
fptuitorului un avantaj material.Aceast circumstan este personal, ea privete latura subiectiv
a infraciunii i, prin urmare nu se rsfrnge asupra participanilor la infraciune dect n msura
n care se stabilete c i ei au comis fapta din acelai motiv ca fptuitorul, deci, din interes
material.c)Omorul comis pentru a se sustrage sau a sustrage pe altul de la tragerea la rspunderea
penal sau de la executarea unei pedepse. n ceea ce privete agravanta prevzut de art. 189
lit. c) NCP, se poate observa o diferen fa de legislaia anterioar n sensul c circumstana
avea urmtoarea form: pentru a se sustrage ori a sustrage pe altul de la urmrire sau
arestare, ori de la executarea unei pedepse.Rspunderea penal poate fi definit ca fiind o
instituie juridic ce cuprinde totalitatea normelor juridice ce reglementeaz raporturile juridice,
care formeaz obiectul dreptului penal i, care se nasc n sfera activitii de tragere la
rspundere penal a tuturor celor care ncalc sau ignor ordinea de drept, svrind
infraciuni.Aceast activitate se desfoar de autoritile publice n temeiul legii i este guvernat
de principii proprii avnd drept scop aprarea valorilor sociale eseniale, n vederea
promovrii ordinii juridice i a binelui publicTragerea la rspundere penal reprezint un
fenomen complex, care n practic se concretizeaz n cteva etape: arestarea, nceperea
urmririi penale, dobndirea calitii de inculpat a nvinuitului, pronunarea hotrrii de
condamnare, executarea pedepsei i expirarea termenului antecedentului penal.Se poate deci,
observa c noua reglementare este binevenit, ea fiind mult mai detaliat dect cea actual, care
cuprinde urmrirea, arestarea i executarea pedepsei.d. Omorul comis pentru a nlesni sau a
ascunde svrirea altei infraciuni. Agravanta este condiionat de scopul pe care fptuitorul l
urmrete, adic nlesnirea comiterii unei infraciuni sau ascunderea unei infraciuni pe care
acesta a comis- o.n textul legal nu se face nicio limitare n privina infraciunilor care ar putea fi
ascunse sau a cror comitere ar putea fi nlesnit prin comiterea omorului, astfel c putem
concluziona c se ncadreaz n dispoziiile acestui articol orice infraciune.Nu are nicio relevan
mprejurarea dac fptuitorul a participat sau nu la comiterea infraciunii pe care a ascuns-o sau a
crei comitere a nlesnit-o uciderea persoanei. Nu conteaz nici calitatea pe care acesta o are n
cadrul infraciunii ascunse sau a crei comitere a fost nlesnit.Nu prezint importan nici dac
scopul a fost atins sau nu sau dac infraciunea s-a consumat sau a rmas n faza de tentativ.
De asemenea, dac infraciunea a crei nlesnire s-a urmrit a fost comis de autorul omorului,
se aplic regulile de la concursul de infraciuni.e.
Omorul comis de ctre o persoan care a
mai comis anterior o infraciune de omor sau o tentativ la infraciunea de omor. Agravanta exist

atunci cnd subiectul activ este calificat, acesta fiind o persoan care anterior a mai comis un
omor.Agravanta se justific prin aceea c fptuitorul d dovad de persisten n activitatea
infracional, el avnd un antecedent pentru acelai tip de infraciune, dovedindu-se astfel,
c prezint un o periculozitate sporit pentru societate.Pentru reinerea agravantei nu conteaz
calitatea pe care fptuitorul a avut-o cnd a comis primul omor. De asemenea nu intereseaz nici
dac a fost reabilitat i nici dac a intervenit amnistia, prescripia sau dac exist circumstane
atenuantesau vreo cauz care nltur caracterul penal al faptei.
Nu vor intra n coninutul noiunii alt omor faptele care nu sunt incriminate n legea penal sub
denumirea de omor i anume: uciderea din culp, lovirile sau vtmrile cauzatoare de
moarte,etc..Circumstana este personal astfel nct ea nu se va rsfrnge asupra celorlai
participani la comiterea infraciunii dect n situaia n care i acetia au mai comis
anterior o infraciune de omor sau o tentativ la aceast infraciune.Trebuie menionat i
faptul c odat cu adoptarea acestei forme a agravantei s-a pus capt i controverselor iscate n
doctrin i practic n reglementarea anterioar, cnd o parte nelegea s aplice agravanta att
pentru forma consumat a infraciunii ct i pentru tentativ, iar cealalt parte, nu o
aplica dect pentru forma consumat.f.
Omorul comis asupra a dou sau mai multor
persoane. Agravanta este condiionat de numrul de victime ale infraciunii.Astfel, pentru a putea
fi reinut, trebuie s fie dou sau mai multe victime ale omorului comis de ctre fptuitor. Pericolul
social foarte ridicat al faptei deriv n acest caz din numrul persoanelor ucise i din temerea
pe care o inspir persoana fptuitorului.
Dac uciderea unei persoane constituie ea nsi o fapt grav, este firesc ca uciderea mai multor
persoane s constituie o fapt deosebit de grav care prezint un grad de pericol social
sporit.Aceast agravant se refer la pluralitatea de victime ale infraciunii i ia n considerare
omorul comis asupra a dou sau mai multe persoane comis prin aceeai aciune sau prin diferite,
dac s-a produs cu aceeai ocazie, n aceeai mprejurare.Circumstana este real i se rsfrnge
asupra participanilor n msura n care acetia au cunoscut-o sau au prevzut modul n care va
aciona autorul.extul legal nu ofer mai multe detalii n legtur cu aceast agravant, astfel
c s-au format dou curente deopinie.O parte a teoreticienilor a statuat c moartea a dou sau
mai multe persoane trebuie s fie rezultatul unei singureaciuni, cum ar fi punerea de otrav n
mncare, sau folosirea unei explozii care cauzeaz moartea a dou sau mai multe persoane.2.
O alt parte a teoreticienilor consider c agravanta poate fi reinut i dac moartea a
dou sau mai multe persoane se produce prin aciuni diferite ns n aceeai mprejurare.n ceea ce
ne privete suntem de acord cu cea de-a doua opinie. Aceasta o considerm a fi corect,
deoarece, prin interpretarea in extenso a textului legal concluzionm c trebuie s se rein
agravanta i dac fptuitorul ucide dou sau mai multe persoane prin aciuni diferite ns n
aceeai mprejurare, altfel, s-ar ajunge ca acestuia s nu i fie aplicat o just sanciune,
proporional cu rezultatele faptei sale.n plus fcnd aplicarea principiului ubi lex non distinguit,
nec nos distinguere debemus- unde legea nu distinge nici noi nu trebuie s distingem, statum c
deoarece legiutorul nu a prevzut n textul legal n ce mod se va aplica agravanta, putem s o
aplicm i pentru cazurile n care moartea a dou sau mai multe persoane se produce prin aciuni
diferite., cu scopul de a acoperio palet mai larg de nclcri ale legii penale.De altfel, i fostul
Tribunal Suprem, printr-o decizie de ndrumare a recomandat instanelor s aplice textul legal n
acest sens.g.Omorul comis asupra unei femei gravide. Circumstana agravant se refer de
aceast dat la subiectul pasiv al infraciunii, femeia gravid. Gradul de pericol social este unul
sporit, deoarece prin uciderea unei femei gravide se suprim viaa acesteia i, n acelai timp
produsul de concepie.Cu toate c ftul, n legislaia noastr nu este considerat o persoan n
via, putem considera c acesta reprezint o
via n devenire, astfel c fptuitorul prezint o periculozitate crescut i d dovad de lips
de respect pentru viaa uman.Starea de graviditate trebuie s fie real. n situaia n care
fptuitorul a crezut c femeia este gravid, ns n realitate aceasta nu era, agravanta nu se va

putea reine.De asemenea, pentru a se putea reine, fptuitorul trebuia ca la momentul comiterii
faptei s fi cunoscut c victima este o femeie gravid.Cunoaterea de ctre fptuitor a acestei
circumstane se va stabili n concret, n funcie de mprejurrile concrete ale fiecrei
cauze.h.Omorul comis prin cruzimi. Aceast sintagm nu a fost explicat de legiuitor, astfel c a
revenit doctrinei i a practicii judiciare sarcina de a o defini.
Omorul se consider svrit prin cruzimi atunci cnd fptuitorul a conceput i executat fapta n
aa fel nct a produs victimei suferine mari, prelungite n timp, care depesc cu mult
suferinele inerente aciunii de ucidere.Fostul Tribunal Suprem, a stabilit prin cruzimi
trebuie s se neleag nu numai provocarea de suferine fizice victimei, dar i aspectul de
ferocitate, ieit din comun, cu care infractorul comite omorul, trezind n contiina cxelor ce iau la
cunotin de aceast fapt un sentiment de oroare.
ntr-o alt decizie, aceeai instan a statuat c prin cruzimi se nelege o aciune violent
svrit ntr-un mod neomenos, nemilos, cu ferocitate, care inspir oroare, groaz, att
victimei, ct i persoanelor n a cror prezen se svrete ori care afl pe alte ci de comiterea
ei.n practic s-a stabilit c reprezint infraciunea de omor deosebit de grav svrit prin
cruzimi, uciderea victimei prin lovituri aplicate cu pumnul, prin lovituri cu o curea pe tot corpul
sau fapta inculpailor de a lovi cu totprul i cu parul cu o deosebit intensitate, pe o durat mare
de timp i pe aproape toat suprafaa corpului i lsarea victimei pe timpul nopii n zpad.
Suferinele victimei pot fi att de natur fizic ct i psihic. Nu prezint importan dac
suferinele au dus la moartea victimei sau doar au fost folosite pentru a chinui victima, ele trebuind
totui s fie anterioare omorului.Actele preparatorii sunt posibile, dar legiuitorul a ales s nu le
pedepseasc.Tentativa este posibil i se pedepsete n conformitate cu dispoziiile art. 189
alin. (2Consumarea are loc n momentul producerii morii victimei sau victimelor.ASPECTE
PROCESUALE. Aciunea penal se pune n micare din oficiu. Competena de judecat n prim
instan revine, conform art. 36 alin. (1) lit. a), tribunalului.

ART190-UCIDEREA LA CEREREA VICTIMEI

Uciderea svrit la cererea explicit, serioas, contient i repetat a victimei care
suferea de o boalincurabil sau de o infirmitate grav atestat medical, cauzatoare de
suferine permanente i greu desuportat, se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani.
Obiectul juridic, consta in relatiile sociale referitoare la dreptul la viata, valoare
fundamentala protejata in mod egal, indiferent de titular. Potrivit art. 22 alin. (1) din
Constitutia Romaniei, dreptul la viata este garantat.Obiectul material, este reprezentat
de corpul victimei, persoana in viata.infirmitate grava atestata medical.starea medicala sa
il;
tulbure pe subiectul pasiv .Subiect activ, poate fi orice persoana.Subiect pasiv, este
reprezentat de persoana care sufera de o boala incurabila sau de o infirmitate pt
care nu exista remediu medical.Prin boala incurabila se intelege acea boala care nu
poate fi vindecata, firmitatea grava consta intr-undefect fizic, congenital sau dobandit
in urma unui accident, a unei boli ce consta in lipsa unei functii. : Acestea trebuie sa
fie atestate medical, pe baza unui certificat medical emis de catre o unitate medicala
sa fie de natura sa provoace suferinte permanente si greu de suportat de natura
sa-l determine sa staruie in cererea sa adresata unei alte persoane de a-l ucide;
Latura obiectiva
1. Elementul material al laturii obiectiva consta in uciderea persoanei la cererea
acesteia ce se poate realiza atat printr-o actiune cat si printr-o inactiune.

Exemple:
prin actiune, deconectarea de la aparatele medicale ce tin o persoana in viata, la
cererea acesteia;
prin inactiune, neadministrarea
tratamentului necesar pentru a tine
respectiva persoana in viata, la cererea
acesteia. Pentru a ne afla in situatia
prevazuta de art. 190 N.c.p., cererea
victimei trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii :

cererea trebuie sa fie

explicita, in sensul ca ea trebuie sa fie

exprimata in mod limpede, deslusit, din ea sa
reiasa in mod neechivoc dorinta victimei de a
i se pune capat vietiiii ;

o alta conditie a

cererii este aceea ca trebuie sa fie serioasa,

astfel nu este respectata conditia daca
cererea a fost facuta in gluma;daca pe baza
expertizei se constata ca persoana nu avea
discernamant se va retine infractiunea de
omor in cele doua forme prevazute in
N.c.p.

cererea trebuie sa fie

repetata. Aceasta conditie reliefeaza

staruinta victimei in cererea sa, dorinta

puternica a victimei de a i se curma suferinta

puternica. trebuie sa provina ca urmare a
unor suferinte permanente si greu de
suportat.
. Urmarea imediata, consta in decesul victimei..latura subiectiva presupune intentia
directa si indirecta adica autorul sa prevada moartea vicitmei.
3. Raportul de cauzalitate, dintre fapta autorului si moartea victimei trebuie sa existe.
Raportul de cauzalitate este intrerupt daca, ulterior savarsirii faptei, intervine o cauza
care, prin ea insasi si independent de activitatea faptuitorului, produce moartea
victimei.

ART 191-DETERMINAREA SAU INLESNIREA SINUCIDERII

(1) Fapta de a determina sau nlesni sinuciderea unei persoane, dac sinuciderea a avut
loc, se pedepsete cu nchisoarea de la 3 la 7 ani.
(2) Cnd fapta prevzut n alin. (1) s-a svrit fa de un minor cu vrsta cuprins ntre
13 i 18 ani sau fa de o persoan cu discernmnt diminuat, pedeapsa este nchisoarea
de la 5 la 10 ani.
(3) Determinarea sau nlesnirea sinucideri, svrit fa de un minor care nu a mplinit
vrsta de 13 ani sau fa de o persoan care nu a putut s-i dea seama de consecinele
aciunilor sau inaciunilor sale ori nu putea s le controleze, dac sinuciderea a avut loc,
se pedepsete cu nchisoarea de la 10 la 20 de ani i interzicerea exercitri unor drepturi.
(4) Dac actele de determinare sau nlesnire prevzute n alin. (1)-(3) au fost urmate de o
ncercare de sinucidere, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumtate.
ntre infractiunile contra vietii, o pozitie speciala ocupa infractiunea de determinare sau nlesnire a sinuciderii,
reprezentnd o modalitate particulara a omuciderii. Pozitia deosebita a acestei infractiuni consta n aceea ca ceea ce
se incrimineaza nu este actiunea unei persoane care n mod direct si nemijlocit suprima viata alteia (n cazul de fata,
viata proprie), deoarece sinuciderea nu constituie o ncalcare a dreptului la viata (sinuciderea este o autolezare, ea nu da
nastere unui conflict juridic), ci ceea ce n realitate se incrimineaza este o contributie la omucidere, adica determinarea
sau nlesnirea sinuciderii unei persoane, considerndu-se pe drept ca asemenea fapte aduc de asemenea atingere
ntr-un fel, dreptului la viata al altei persoane. Fapta de a determina pe cineva, n mod direct ori n ascuns, sau a-l
ajuta n orice fel sa savrseasca un act att de grav cum este sinuciderea, echivaleaza cu o interventie n sfera
valorilor protejate de lege - respectiv viata persoanei - ceea ce nu poate f i indiferent legii penale.Evident ca cel care
apeleaza la un act de autoagresiune de natura a-i cauza moartea trebuie sa posede grave deficiente n structura lui
psihofizica, unite cu motive de disperare aflate la limita, care nu-i permit ntr-un anume moment, sa intuiasca
semnificatia actului. n general, n absenta formelor tipice maladive, sinuciderea este un act la care recurg persoanele
aflate ntr-stare de grava depresie psihica si care, din motive imaginare sau reale, nu mai concep sensul si valoarea vietii.
La baza acestui act pot sa stea mprejurari dramatice, stari de dezamagire, care sa apara sinucigasului nerezolvabile,
dupa cum hotarrea subiectului poate sa-si aiba sorgintea n crize de constiinta de natura mistica, ca urmare a unor
convingeri formate de-a lungul vietii, faptuitorul considernd ca ar f i mai fericit ntr-o alta viata. Oricare ar f i sursele
hotarrii de sinucidere, actul n sine contrazice datele naturii, se opune intereselor societatii, nu numai prin pierderea
ca atare a individului, ct si prin ceea ce exprima actul respectiv, prin modul de rezolvare a conflictelor si dramelor
individuale la care apeleaza subiectul si care nu poate si nu trebuie sa f ie o solutie demna de urmat. Sinuciderea devine
o solutie a celor nfrnti, a celor lasi care se tem sa nfrunte greutatile vietii si sa-si urmeze destinul propriu.

Conditii preexistenteA.Obiectul

juridic special al infractiunii, care este o varianta de specie a omorului, este

si el similar infractiunilor de omucidere si consta n relatiile referitoare la dreptul la viata; aceasta valoare sociala
este ocrotita prin incriminarea faptei mentionate si prin aceasta sunt aparate si relatiile sociale care se nasc si se
dezvolta n jurul valorii sociale respective.
B. Obiect material consta n corpul persoanei care s-a sinucis sau a ncercat sa se sinucida.

C. Subiect activ poate f i orice persoana care ndeplineste conditiile pentru a f i subiect activ al infractiunii.
Participatia penala este posibila sub toate formele (coautorat, instigare si complicitate).
D. Subiectul pasiv poate f i, de asemenea, orice persoana asupra careia se efectueaza actiunea de
determinare sau de nlesnire a sinuciderii. n cazul formei agravate, subiectul pasiv nu poate f i dect un minor sau o
persoana care nu era n stare sa-si dea seama de fapta sa ori nu putea f i stapna pe actele sale.

3.

Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al laturii obiective implica o actiune

de determinare sau nlesnire a sinuciderii unei persoane. Pentru existenta
infractiunii este suficienta una dintre aceste actiuni. Prin determinarea la
sinucidere se ntelege actiunea de convingere a unei persoane de a se
sinucide. Nu intereseaza daca ideea sinuciderii a fost sugerata victimei de
catre faptuitor, sau daca aceasta idee aparuse n mintea victimei mai nainte,
iar faptuitorul a reusit sa nlature eventualele ezitari ale victimei, determinnd-o

sa ia hotarrea de a se sinucide; ceea ce intereseaza este ca faptuitorul,

prin activitatea sa, sa fi determinat victima sa ia hotarrea de a se sinucide. De
asemenea, nu intereseaza mijloacele prin care s-a realizat actiunea de
determinare (rugaminti, ordine, constrngere fizica etc.).De asemenea, nu
prezinta interes faptul ca sinuciderea este admisa traditional ca un mod de
rezolvare a unor chestiuni de onoare n unele tari (daca un japonez ndeamna pe
un conational sa se sinucida pe teritoriul tarii noastre pentru o chestiune de
onoare, fapta va constitui infractiunea prevazuta n art. 191).Determinarea la sinucidere se
poate realiza asadar nu numai prin ndemnuri sau amagire (de pilda prin exagerarea tendentioasa a unor pericole, a unor
necazuri, conflicte), ci si prin acte de tortura, prin supunerea la chinuri repetate, scandaluri si batai, care pot sa o aduca
pe victima n stare de disperare, culminnd cu sinuciderea sau ncercarea de sinucidere. De exemplu, inculpatul a avut
fata de sotia sa o comportare total necorespunzatoare: ntr-o zi a lovit-o si a constrns-o sa doarma peste noapte, n
frig, ntr-o camera neamenajata, fara ferestre si fara pat, n alta zi a lovit-o si a amenintat-o cu moartea, iar n ziua
urmatoare, dupa alte amenintari, i-a interzis sa se culce n casa. Disperata de comportamentul sotului, victima a ingerat o
cantitate de soda. Desi a observat starea grava a sotiei, inculpatul nu i-a dat nici un ajutor si nu a solicitat interventia
medicului, astfel nct aceasta a decedat. Asemenea acte care depasesc cu totul limitele unor relatii ct de putin umane
au fost socotite ca ntrunind elementele infractiunii de determinare la sinucidereCnd constrngerea victimei este de
asemenea natura nct nu lasa acesteia nici o posibilitate concreta de a actiona altfel, ori de a se mpotrivi, faptuitorul
va raspunde pentru infractiunea de omor. Cel care sileste o persoana sa se sinucida (de pilda o obliga sa se mpuste,
sa ia otrava, sa sara de la etaj etc.) savrseste infractiunea de omor; aceste metode nu difera cu nimic de orice
actiune, de asta data prin folosirea energiei f izice a victimei, prin care se suprima viata unei persoane, de ucidere. Nu
este nici o deosebire ntre faptul de a trage cu arma n victima sau a turna otrava n mncarea victimei si a o sili sa
manncePractica judiciara confirma aceeasi solutie. Inculpatul aflat sub influenta bauturilor alcoolice si dominat de gelozie,
dupa ce si-a lovit grav sotia i-a cerut sa plece din casa sau sa se arunce pe geam. Desi victima voia sa plece,
inculpatul a deschis fereastra si dupa ce a obligat-o sa se urce pe tocul acesteia i-a cerut: "ori te arunci singura, ori te
arunc eu". n aceste conditii de violenta, mai ales pentru ca inculpatul statea lnga fereastra pentru a-si pune amenintarea
n aplicare, victima s-a aruncat de la etajul 9, decednd. Fapta a fost ncadrata n infractiunea de omor, deoarece
victima, datorita violentelor, nu a avut posibilitatea sa decida n mod liber asupra ac- tiunilor sale.Nu ne aflam n prezenta
infractiunii de determinare la sinucidere nici n situatiile n care actele de constrngere mbraca forma altor infractiuni, cum
ar f i privarea de libertate care a avut ca urmare sinuciderea victimei, ori violul care a avut drept urmare sinuciderea
victimei sau altele. n asemenea situatii exista o unitate complexa ntre infractiunea intentionata de baza (privarea de
libertate a persoanei, violul) si urmarea praeterintentionata constnd n moartea sau sinuciderea victimei. n consecinta, n
asemenea situatii, se va face aplicarea agravantelor de calificare mentionate, si nu se va retine infractiunea de
determinare la sinucidere n concurs cu violul sau privarea de libertate a persoaneinlesnirea sinuciderii unei persoane
presupune orice actiune de sprijinire a subiectului pasiv n realizarea hotarrii sale de a se sinucide. Hotarrea apartine
deci subiectului pasiv.nlesnirea se poate realiza numai prin acte pozitive (comisiune), o atitudine pasiva (omisiune) fata de
persoana care ncearca sa se sinucida neputnd fi considerata o nlesnire a sinuciderii, si deci susceptibila sa realizeze
elementul material al infractiunii (de exemplu, nempiedicarea unei persoane de a sari de la etaj, de a se neca)nlesnirea
poate consta n procurarea sau pregatirea mijloacelor necesare, n darea de sfaturi, n nlaturarea piedicilor materiale (de
exemplu, tinerea de vorba a supraveghetorului pus de familie), n aducerea la ndeplinire a unor dorinte sau conditii puse de
victima etc. nlesnirea nu se confunda cu cooperarea la activitatea de sinu- cidere. n acest caz (de exemplu:
descarcarea unui foc de arma n sinucigasul care s-a mpuscat superficial, pentru a asigura rezultatul, deschiderea
venelor cu o lama, turnarea pe gt a restului de otrava nebauta) fapta va constitui o infractiune de omorAtunci cnd
doua persoane se nteleg sa-si acorde una alteia ajutor n vederea suprimarii vietii lor (sinuciderea prin consens), daca
una dintre aceste persoane ramne n viata, se ridica problema raspunderii ei pentru nlesnirea sinuciderii celeilalte. De
exemplu, o infirmiera, sub influenta unei depresii sufletesti prelungite, decide sa se sinucida si determina la aceasta si pe
alta infirmiera, hotarnd sa se injecteze fiecare cu o substanta mortala. Cea care se injecteaza prima moare, cealalta, mai
stngace, se salveaza si este trimisa n judecata pentru refuz de ajutor cuvenit unei persoane aflate n pericol. n
comentariul spetei, se arata ca ajutorul victimei se impunea, dar este discutabil daca a existat aceasta posibilitate, ca
urmare, inculpata n-ar f i putut sa fie trasa la raspunderen raport cu legislatia noastra, de asemenea s-ar fi pronuntat o
solutie de achitare, deoarece nlesnirea sinuciderii celeilalte persoane putea fi comisa numai cu intentie; or, nereusita
celei de-a doua sinucideri nu implica automat intentia de nlesnire ori determinarea sinuciderii primei persoane.Numai daca a
doua persoana ar fi simulat sinuciderea pentru a o determina pe prima sa se sinucida, s-ar fi putut ncadra fapta acesteia n
art. 191 C. pen.Att n cazul determinarii, ct si n cazul nlesnirii, activitatea de suprimare a vietii trebuie sa f ie n
exclusivitate opera sinucigasului. n masura n care suprimarea vietii este rezultatul unei cooperari cu o terta persoana,
aceasta va raspunde pentru omor.b)Urmarea imediata. n cazul infractiunii de determinare sau nlesnire a sinuciderii
trebuie sa se produca un anumit rezultat, fie sinuciderea victimei, f ie ncercarea de sinucidere a acesteia, rezultate pe
care legea le prevede explicit n continutul incriminarii. Deci, n situatia cnd persoana respectiva, chiar daca a fost
convinsa si determinata sa se sinucida sau i s-a nlesnit sinuciderea, nu trece la punerea n executare a actului ori
numai o simuleaza nu ne vom afla n prezenta acestei infractiuni.)Legatura de cauzalitate. De asemenea, este necesar ca
ntre actiunea de determinare sau nlesnire si rezultatul produs sa existe un raport de cauzalitate. Daca sinuciderea sau
ncercarea de sinucidere s-a datorat altor cauze, fapta de determinare sau nlesnire nu va constitui infractiune.B. Latura
subiectiva. Fapta de determinare sau nlesnire a sinuciderii pentru a fi pedepsita trebuie sa f ie savrsita cu intentie directa
sau indirecta, este necesar prin urmare ca faptuitorul sa prevada ca victima, ca urmare a activitatii sale, de ndemnare ori
nlesnire, se va sinucide si sa doreasca sau sa accepte acest rezultat. Intentia de determinare sau nlesnire a sinuciderii
rezulta din caracterul actelor savrsite, din mprejurarile concrete n care s-a actionat si starea psihica n care s-a

aflat persoana care s-a sinucis sau care a ncercat sa se sinucida.Forme. Modalitati. SanctiuniA.Forme.
Desi infractiunea de determinare sau nlesnire a sinuciderii unei persoane este susceptibila de acte de pregatire si
tentativa, aceste forme imperfecte de infractiune nu se pedepsesc. Fapta se consuma n momentul n care sinuciderea
sau ncercarea de sinucidere a avut loc..Modalitati. n alin. (2) al art. 1 91 sunt prevazute doua modalitati agravate ale
infractiunii, si anume, cnd fapta s-a savrsit fata de un minor cu varsta cuprinsa intre 13 si 18 ani sau fata de o
persoana fara discernamant precum si alin(3) fata de un minor care nu a implinit varsta de 13 ani sau fata de o persoana care
nu a putut sa si dea seama de consecintele actiunilor sau inactiunilor sale ori nu putea sa le controleze.n ambele
modalitati agravate este necesar ca faptuitorul sa f i cunoscut ca victima este un minor sau o persoana iresponsabila sau
sa f i existat suficiente indicii din care faptuitorul sa-si fi putut da seama de conditia victimei. n lipsa acestei cerinte
esentiale mprejurarea agravanta nu se poate retine.

Art. 192. UCIDEREA DIN CULPA

(1) Uciderea din culpa a unei persoane se pedepseste cu nchisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Uciderea din culpa ca urmare a nerespectari dispoziti lor legale ori a masurilor de
prevedere pentru exercitiul unei profesi sau meseri ori pentru efectuarea unei anumite
activitati se
pedepseste cu nchisoarea de la 2 la 7 ani. Cnd ncalcarea dispoziti lor legale ori a
masurilor de prevedere constituie prin ea nsasi o infractiune se aplica regulile privind
concursul de
infractiuni.
(3) Daca prin fapta savrsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane, limitele
speciale ale pedepsei prevazute n alin.1 si alin.2 se majoreaza cu jumatate. obiectul juridic il
constituie relatiile sociale a caror dezvoltare si desfasurare nu ar fi posibila fara ocrotirea vietii
omului(dreptul la viata);
- obiectul material il reprezinta corpul victimei;
- subiectii infractiunii pot fi orice persoane, atat in cazul subiectului activ
(faptuitorul), cat si al subiectului pasiv (victima);
o daca faptuitorul are o anumita calitate, infractiunea exista in forma
agravanta
o participatia penala este posibila sub forma participatiei improprii
(adica exista participatie si atunci cand autorul actioneaza fara
vinovatie), deoarece fapta se savarseste din culpa.
- latura obiectiva elementul material se realizeaza prin o activitate de ucidere, care
poate consta in o actiune sau inactiune, dupa cum faptuitorul face ceea ce legea
interzice sa se faca sau, dimpotriva, nu isi indeplineste o obligatie legala;
o urmarea imediata consta in moartea unei persoane;infractiune
comisiva si o infractiune materiala(de rezultat)
o raportul de cauzalitate interventia unor altor factori cu rol cauzal in
producerea rezultatului nu inlatura raportul de cauzalitate, care
trebuie sa existe in toate cazurile (anume legatura dintre activitatea
de ucidere si rezultatul produs de aceasta).
- latura subiectiva presupune culpa, in cele doua forme:
o in cazul culpei cu previziune faptuitorul a prevazut posibilitatea
producerii rezultatului periculos, dar a sperat ca acesta nu se va
produce;
o in cazul culpei simple faptuitorul nu a prevazut rezultatul, desi
putea si trebuia sa il prevada;
o daca, culpa faptuitorului, in una din cele doua forme, nu poate fi
stabilita, fapta nu constituie infractiunea de ucidere din culpa;

o culpa concurenta a victimei, care contribuie la producerea

rezultatului, nu inlatura raspunderea penala a faptuitorului;
o culpa exclusiva a victimei la producerea rezultatului inlatura
raspunderea penala a faptuitorului.
formele infractiunii:
o tentativa infractiunii nu este posibila, deoarece fapta se savarseste
din culpa;
o consumarea infractiunii are loc in momentul producerii mortii
victimei.
forme agravate infractiunea de ucidere din culpa are 2 forme agravate, si anume:
o uciderea din culpa calificata consta in uciderea din culpa ca urmare
a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere
pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei
anumite activitati; conditii de aplicare:
faptuitorul trebuie sa desfasoare in concret o profesie,
meserie sau activitate;
fapta sa fie savarsita in exercitiul profesiei, meseriei ori
in indeplinirea respectivei activitati;
sa existe anumite dispozitii legale sau masuri de
prevedere pentru exercitiul profesiei, meseriei ori
pentru efectuarea acelei activitati;
fapta sa fie urmarea nerespectarii acelor dispozitii
legale sau masuri de prevedere.
o uciderea din culpa prin care s-a cauzat moartea a doua sau mai
multor persoane singura conditie este ca sa fi decedat 2 sau mai
multe persoane, in aceeasi imprejurare;
daca autorul comite mai multe fapte de ucidere din
culpa in imprejurari diferite se va retine un concurs de
infractiuni intre fiecare dintre acestea.

INFRACTIUNI CONTRA INTEGRITATII CORPORALE SAU SANATATII

Art. 193. LOVIREA SAU ALTE VIOLENTE
(1) Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice se pedepsesc cu
nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectata sanatatea unei persoane,
a carei gravitate este evaluata prin zile de ngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se
pedepseste cu
nchisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amenda. (3) Actiunea penala se pune n miscare la
plngerea prealabila a persoanei vatamate. Se sanctioneaza n varianta tip actiunea de
lovire indiferent de producerea unor leziuni, elementul material al infractiuni fi nd
actiunea de lovire. n aceasta varianta tip, urmarea imediata a faptei o reprezinta cauzarea
de suferinte fizice. n varianta agravata, este sanctionata aceeasi actiune, de lovire a
persoanei, care nsa are ca urmare imediata producerea de leziuni traumatice. Astfel, orice

fapta prin care se produc leziuni traumatice unei persoane, evaluabila prin zile de ngrijire
medicala, care pot fi de la o zi pna la cel mult 90 de zile, constituie infractiunea de lovire
sau alte violente. este eliminata posibilitatea impacarii intre inculpat si partea vatamata.In
practica, lovirea presupune o multitudine de acte de agresiune ale unei persoane
impotriva altei persoane, prin folosirea fie a corpului propriu, fie a unor obiecte
contondente sau chiar a unor acte de violenta morala. Constituie infractiunea de lovire si
aruncarea in victima cu un obiect, dar si lovirea acesteia cu palma, piciorul ori alta parte a
corpului, ca si amenintarea victimei care in fuga cade si se loveste. Ca exemplu de act de
violenta poate fi asmutirea unui caine asupra victimei, care are ca urmare muscarea sau
trantirea la pamant a acesteia, precum si tragerea de par, de urechi sau chiar punerea unei
piedici urmate de caderea victimei. S-a retinut ca act de violenta chiar si suferinta
pricinuita de victima ei insesi printr-un accident, daca acesta constituie rezultatul
constrangerii infractorului. Nu intotdeauna violenta sau lovirea sunt rezultatul unei
actiuni, ci pot fi si urmarea unei inactiuni, spre exemplu cand infractorul are cunostinta de
faptul ca un scaun este stricat insa nu opreste victima sa se aseze pe el. obiectul juridic il
formeaza relatiile sociale care se refera la ocrotirea integritatii corporale sau sanatatii
oricarei persoane,,impotriva faptelor care aduc atingere integritatii corporale sau sanatatii
persoanei,indiferent ca este o persoana oarecare sau un membru de familie.obiectul
material:il reprezinta corpul persoanei privit in integritatea sa psihofizica.subiect activ
poate fi orice persoana ,daca insa aceasta are o anumita calitate(functionar public) atunci
infractiunea va fi de purtare abuziva.subiect pasiv poate fi orice persoana.
Forma agravata a infractiunii
Constituie aceeasi infractiune, dar in forma agravata, fapta prin care se produc leziuni
traumatice sau este afectata sanatatea unei persoane ,a carei gravitate este evaluata prin
zile de ingrijiri medicale de cel mult 90 de zile" Dovada lovirii si a altor violente
Lovirea este mai usor de dovedit, prin vanataile, ranile sau echimozele produse de actul
in sine. In cazul altor violente insa, trebuie stabilit cu exactitate care este suferinta
produsa de actul infractorului. In plus in ambele cazuri este esentiala pentru existenta
infractiunii, dovedirea legaturii cauzale intre lovire sau o alta violenta si suferinta produsa
victimei. Cu alte cuvinte, se cere ca suferinta sa fie efectul obligatoriu al lovirii sau
violentei. Dovada infractiunii in forma simpla sau agravata se poate face prin certificatul
medico-legal, care atesta care au fost ingrijirile medicale acordate si durata lor, insa nu
este exclus si orice alt mijloc de proba. Nu este obligatoriu ca ingrijirile sa fie acordate de
un medic sau de o persoana cu pregatire sanitara, atat timp cat se dovedesc ingrijirile
acordate. De retinut ca nu are valoare probanta concediul medical, pentru ca nu este
relevanta perioada de concediu in dovedirea ingrijirilor medicale efectiv primite si a
zilelor afectate acestora. De asemenea, vor constitui infractiune numai acele loviri si
violente savarsite cu intentie(directa sau indirecta), intrucat codul penal nu sanctioneaza
tentativa ori actele pregatitoare la aceasta infractiune. mobilul si scopul nu prezinta
relevanta la aceasta infractiune.intre activitatea faptuitorului si rezultat trebuie sa existe
raport de cauzalitate.

Art. 194. VATAMAREA CORPORALA

(1) Fapta prevazuta n art. 193, care a cauzat vreuna dintre urmatoarele consecinte:
a) o infirmitate; 1 Potrivit art. 177 al.1 lit. c n care este definita notiunea de membru de
familie, sunt membri de familie si deci pot fi subiecti pasivi ai infractiuni de violenta n
familie, n oricare dintre variantele ei, persoanele care au stabilit relati asemanatoare
acelora dintre soti sau dintre parinti si copi , n cazul n care convietuiesc, cum sunt, spre
exemplu, concubini .
2 Pentru infractiunea de violenta n familie, n varianta prev. de art. 199 rap. la art. 193
alin.1 sau 2, dupa caz, actiunea penala poate fi pusa n miscare si din oficiu. 3 Pentru
infractiunea de violenta n familie, n varianta prev. de art. 199 rap. la art. 193 alin.1 sau
2, dupa caz, este posibila mpacarea partilor, conform art. 199 alin.2.
b) leziuni traumatice sau afectarea sanatati unei persoane, care au necesitat, pentru
vindecare, mai mult de 90 de zile de ngrijiri medicale;
c) un prejudiciu estetic grav si permanent;
d) avortul;
e) punerea n primejdie a vieti persoanei, se pedepseste cu nchisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Cnd fapta a fost savrsita n scopul produceri uneia dintre consecintele prevazute n
alin. (1) lit. a), lit. b) si lit. c), pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 10 ani.
(3) Tentativa la infractiunea prevazuta n alin. (2) se pedepseste. Elementul material al
infractiuni este identic cu cel al infractiuni de lovire si alte violente, diferenta constituindo
urmarea imediata, n variantele alternative prevazute n text.(infirmitate,leziuni
traumatice,...un prejudiciu estetic permanent si grav,avortul,punerea in primejdie a vietii
persoanei) Fapta constituie infractiunea de vatamare corporala daca produce leziuni
traumatice sau afectarea sanatati unei persoane care necesita pentru vindecare mai mult
de 90 de zile de ngrijire medicala (al caror cuantum urmeaza a fi stabilit pe baza unei
expertize medico-legale).
Din punctul de vedere al laturi subiective: -infractiunea poate fi comisa, n varianta
prevazuta de alin.1, cu intentie indirecta, sau praeterintentie - b), in cazul alin(2) avem
intentie directa calificata prin scop . n cazul savrsiri faptei mpotriva unui membru de
familie, limitele de pedeapsa se majoreaza cu o treime, potrivit art. 199 alin.1. Actiunea
penala se pune n miscare din oficiu, neexistnd
posibilitatea parti vatamate de a se mpaca cu faptuitorul. Potrivit art. 201 alin.2 din noul
Cod penal, ntreruperea cursului sarcini , savrsita n orice conditi , fara consimtamntul
femei nsarcinate, se pedepseste cu nchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitari
unor drepturi. subiect activ poate fi orice persoana.participatia este posibila sub toate
formele(coautorat,instigare,complicitate)subiectul pasiv general este societatea iar
subiectul pasiv secundar este persoana careia,prin fapta subiectului activ i s a cauzat o
vatamare corporala.nu sunt prevazute cerinte cu privire la locul si timpul savarsirii
infractiunii.
ART195-LOVIRI SAU VATAMARI CAUZATOARE DE MOARTE(1)daca vreuna din faptele prevazute in art 193 si 194 a avut ca urmare moartea
victimei ,pedeapsa este inchisoarea de la 6 la 12 ani.Obiectul juridic. Obiectul juridic

special al infraciunii const n relaiile sociale referitoare la dreptul la via al persoanei.

Obiectul material. Obiectul material al lovirilor sau vtmrilor cauzatoare de moarte l
constituie corpul victimeiSubiectul. Nu se cere o calitate special fptuitorului,
infraciunea putnd fi svrit de orice persoan. Participaia penal este posibil sub
toate formele : coautorat, instigare sau complicitate. Latura obiectiv. Elementul
material al infraciunii de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte se realizeaz prin
aciuni sau inaciuni identice cu cele prin care se realizeaz infraciunile de lovire sau alte
violene de vtmare corporal i vtmare corporal grav i trebuie s aib ca urmare
moartea victimei. ntre aciunea sau inaciunea fptuitorului i rezultatul produs este
necesar s existe o legtur de cauzalitate.Latura subiectiv. Infraciunea de loviri sau
vtmri cauzatoare de moarte este o infraciune praeterintenionat, pentru c numai
lovirea sau fapta de vtmare corporal se svrete cu intenie, iar urmarea mai grav
produs, moartea victimei, este datorat culpei fptuitorului.Consumarea. Tentativa nu
este posibil, iar infraciunea se consum n momentul producerii morii victimei. daca
moartea vicitmei nu va surveni ,fapta va constitui infractiune consumata de lovire sau
vatamare corporala.

Art. 196. VATAMAREA CORPORALA DIN CULPA

(1) Fapta prevazuta n art. 193 alin. (2) savrsita din culpa de catre o persoana aflata sub
influenta bauturilor alcoolice ori a unei substante psihoactive sau n desfasurarea unei
activitati ce
constituie prin ea nsasi infractiune se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la un an sau
cu amenda.
(2) Fapta prevazuta n art. 194 alin. (1) savrsita din culpa se pedepseste cu nchisoare de
la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
(3) Cnd fapta prevazuta n alin. (2) a fost savrsita ca urmare a nerespectari dispoziti lor
legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesi sau meseri ori pentru
efectuarea unei anumite activitati, pedeapsa este nchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau
amenda.
(4) Daca urmarile prevazute n alin. (1)(3) s-au produs fata de doua sau mai multe
persoane, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime. (5) Daca nerespectarea
dispoziti lor leg ori a masurilor de prevedere sau desfasurarea activitati care a condus la
comiterea faptelor prevazute n alin. (1) si alin. (3) constituie prin ea nsasi o infractiune,
se aplica regulile privind concursul de infractiuni. Actiunea penala se pune n miscare la
plngerea prealabila a persoanei vatamate.
Comentariu: elementul material presupune:loviri si alte violente si vatamare
corporala.
1. Lovirea si alte violente comise din culpa potrivit art. 193 alin.1 al N.C.p. respectiv
fara producerea unor leziuni nu se pedepseste penal.
n situatia n care, urmare a acestei fapte comise din culpa, se produc leziuni de cel mult
90 de zile, fapta constituie infractiune doar n ipoteza n care: -a fost comisa de o
persoana aflata sub influenta bauturilor alcoolice ori a unei substante psihoactive; -a fost
comisa n desfasurarea unei activitati ce constituie prin ea nsasi infractiune. Limitele

speciale ale pedepsei se majoreaza nsa cu o treime n cazul n care urmarile faptei s-au
produs asupra a doua sau mai multe persoane. Este pedepsita ca forma calificata a acestei
infractiuni fapta care este savrsita ca urmare a nerespectari dispoziti lor legale sau a
masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesi sau meseri ori pentru efectuarea
unei anumite activitati; n consecinta, fapta este considerata mai grava numai n anumite
circumstante. Daca nerespectarea dispoziti lor legale ori a masurilor de prevedere sau
desfasurarea activitati care a condus la comiterea faptei constituie prin ea nsasi o
infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni. a fost dezincriminata
comiterea faptei de vatamare corporala din culpa, n situatia n care fapta a avut ca
urmare producerea de leziuni ce necesita pentru ngrijire cel mult 90 de zile de ngrijire
medicala, atta vreme ct subiectul activ al infractiuni nu se afla n situatia prevazuta de
lege, respectiv: -nu se afla sub influenta bauturilor alcoolice; -nu se afla sub influenta
substantelor psihoactive. De asemenea, fapta nu se pedepseste de legea penala,
daca
nu a fost comisa n desfasurarea unei activitati ce constituie prin ea nsasi infractiune.
2. Vatamarea corporala n forma noua prevazuta de N.C.p.
Si n cazul infractiuni de vatamare corporala din culpa, s-a realizat o simplificare a
reglementari , corespunzator cu aceea n cazul ucideri din culpa, si a fost introdusa o
incriminare
complexa, incidenta atunci cnd doua sau mai multe persoane au fost vatamate. Daca
nerespectarea dispoziti lor legale ori a masurilor de prevedere sau desfasurarea activitati
care a condus la comiterea faptei constituie prin ea nsasi o infractiune, se aplica regulile
privind concursul de infractiuni. toate faptele ce constituie infractiunea de vatamare
corporala din culpa, indiferent de gravitatea lor, se cerceteaza numai la plngerea
prealabila a persoanei vatamate.
Art. 197. RELELE TRATAMENTE APLICATE MINORULUI
Punerea n primejdie grava, prin masuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltari fizice,
intelectuale sau morale a minorului de catre parinti sau de orice persoana n grija careia
se afla minorul se pedepseste cu nchisoarea de la 3 la 7 ani si interzicerea exercitari unor
drepturi. subiecti activi ai infractiuni , respectiv calitatea subiectului activ al infractiuni de
a fi: -parinte -orice persoana n grija careia se afla minorul, ceea ce include att persoana
care a fost desemnata de autoritati pentru a avea minorul n ngrijire, ct si persoana care
are minorul n
ngrijire n fapt . Subiecti pasivi ai infractiuni pot fi: -un membru de familie -minori
internati n centre de plasament sau n alte forme de ocrotire n aceasta din urma situatie,
subiect activ al infractiuni este persoana desemnata cu ngrijirea acestora n cadrul
institutiei de plasament sau ocrotire.
Obiectul juridic . Valoarea sociala ocrotita este dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a
minorului si relatiile sociale a caror desfasurare este corpul minorului asupra caruia se exercita relele
tratamente.obiect material-corpul minorului cu toate atributele sale fizice,intelectuale si morale.
.Continutul infractiunii. Savarsirea infractiunii presupune preexistenta unui raport juridic in temeiul
caruia cresterea si educarea unui minor cad in sarcina unei anumite persoane. Elementul
material consta in actiunea de aplicare a unor masuri sau tratamente de natura sa puna in pericol
dezvoltarea minorului. Pot fi acte comisive: batai, torturi, lovire, alungarea din locuinta, expunerea la
imbolnavire, lipsirea de libertate, indemn la cersit sau prostitutie, expunerea la scene cu caracter
obscen etc. pot fi acte omisive: nu-I da hrana, imbracaminte.Forme si sanctiuni. Consumarea are
loc in momentul crearii starii de pericol pt dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala a minorului.
Infractiunea poate avea forma continuata, daca relele tratamente se repeta in baza aceleiasi
rezolutii infractionale. urm area imediata consta in punerea in primejdie grava a dezvoltarii
f izice, intelect uale si morale ale minorului.daca fapta are ca urmare o vatamare a
integrit at ii corporale sau a sanatatii minorului se vor aplica regulile referitoare la

concursul de inf ractiuni. latura subiectiva presupune intentia directa si indirecta.actele

preparat orii si t entativa desi posibile nu se pedepsesc.

ART 198-INCAIERAREA- (1) Participarea la o ncierare ntre mai multe persoane se

pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend. (2) Dacn cursul ncierri
s-a cauzat o vtmare corporal uneia sau mai multor persoane i nu se cunoate care
dintre participani a produs urmrile, se aplic tuturor pedeapsa nchisori de la unu la
5ani, cu excepia victimei, care rspunde potrivit alin. (1). (3) Cnd prin fapta svrit n
condiile alin. (2) s-a cauzat moartea unei persoane, pedeapsa este nchisoarea de la 6 la
12 ani, iar dac s-a cauzat moartea a dou sau mai multor persoane, limitele speciale ale
pedepsei se majoreaz cu o treime. (4) Nu se pedepsete cel care a fost prins n ncierare
mpotriva voinei sale sau care a ncercat s-i despart pe ali.
Obiectul juridc special il constituie relatiile sociale referitoare la persoana si anume cele
legate de viata ,integritatea si sanatatea acesteia.infractiunea are obiect material in cazul
in care actiunea participantilor la incaierare s a rasfrant asupra unor unor obiecte
materiale sau asupra corpului persoanei provocand distrugeri(de haine,ale obiectelor
aflate asupra perosanelor care participa la incaierare )sau vatamari ale integritatii
corporale ori moartea victimei.subiectul activ nemijlocit al infractiunii poate fi orice
persoana.incaierarea este o infractiune cu pluralitate de subiecti activi(pluralitate naturala
de infractori)pot exista insa si instigatori si complici(pluralitate ocazionala.)subiectul
pasiv principal este statul iar subiectul pasiv adiacent este reprezentat de persoanele care
au suferit vatamari corporale sau si au pierdut viata ca efect al actiunilor celor ce
participa la incaierare.elementul material al laturii obiective se caracterizeaza printr o
actiune de participare la o incaierare intre mai multe persoane.actiunea de participare
trebuie sa fie asociata cu savarsirea sau incercarea de a savarsi acte de
violenta(loviri,imbranceli)nu se cere ca participarea tuturor persoanelor intre care are loc
incaierarea sa fie simultana,si nici sa dureze de la inceputul pana la sfarsitul
incaierarii.este considerat participant la incaierare si persoana care intervine dupa ca
incaierare a inceput ,precum si cea care se retrage inainte ca ea sa fi luat sfarsit..exista
incaierare numai atunci cand mai multe persoane impartite in grupuri adverse isi aplica
unele altora lovituri sau alte violente ,cand toti au calitatea de subiecti activi si de
asemenea toti pot avea calitatea de subiecti pasivi.urmarea imediata consta in in
vatamarea integritatii corporale,a sanatatii,ori in uciderea unei persoane.intre actiunea
faptuitorului si urmarea imediata trebuie sa existe raport de cauzalitate .daca urmarea
consta in crearea unei stari de pericol legatura de cauzalitate rezulta implicit din
activitatea infractionala.daca urmarea imediata consta in vatamarea corporala sau moartea
unei persoane legatura de cauzalitate trebuie stabilita intocmai ca la infractiunile contra
persoanei.latura subiectiva presupune intenta directa si indirecta iar in cazul formei
agravate praeterintentia.atat actele preparatorii cat si tentativa desi posibile nu se
pedepsesc.consumarea infractiunii are loc in momentul in care mai multe persoane sau
incaierat,adica atunci cand mai multe persoane sunt angajate intr un conflict violent ,in
asa fel incat actiunile lor se impletesc,si sunt greu de delimitat.
*****************INFRACTIUNI SAVRSITE ASUPRA UNUI MEMBRU DE
FAMILIE *************************
Art. 199. VIOLENTA N FAMILIE

(1) Daca faptele prevazute n art. 188, (omor)art. 189(omor calificat) si art. 193
195(loviri sau alte violente,vatamare corporala,loviri sau vatamari cauzatoare de moarte)
sunt savrsite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevazute de
lege se majoreaza cu o patrime.(1/4)
(2) n cazul infractiunilor prevazute n art. 193(loviri sau alte violente,) si art.
196(vatamare corporala din culpa) savrsite asupra unui membru de familie, actiunea
penala poate fi pusa n miscare si din oficiu. mpacarea nlatura raspunderea penala
penala. Textul instituie un regim sanctionator diferit n cazul anumitor infractiuni
mpotriva vieti persoanei si stabileste majorarea maximului special al pedepsei n cazul n
care sunt savrsite asupra unui membru de familie cu referire la infractiunile de: - omor
prevazut de art. 188 - omor calificat prevazut de art. 189 -lovire si alte violente prevazut
de art. 193 -vatamare corporala prevazuta de art. 194 -lovituri cauzatoare de moarte
prevazuta de art. 195.Subiecti activi si pasivi ai infractiuni de violenta n familie pot fi
membri de familie, n acceptiunea art. 177 alin.1
lit. c n care este definita notiunea de membru de familie: sunt membri de familie
persoanele care au stabilit relati asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si
copi , n cazul n care convietuiesc, cum sunt, spre exemplu, concubini , sau copi i
concubinilor. n cazul infractiunilor de lovire si alte violente si de vatamare corporala din
culpa, comise asupra membrilor de
familie, actiunea penala poate fi pusa n miscare si din oficiu, nsa legea permite
mpacarea partilor, numai cu privire la aceste doua infractiuni.
obiectul juridic special il formeaza relatiile sociale care se refera la ocrotirea
vietii,integritatii corporale sau sanatatii fiecarei persoane impotriva faptelor care aduc
atingere integritatii corporale sau sanatatii unui membru de familie.obiectul material il
reprezinta corpul persoanei privit in integritatea sa psihofizica.intre activitatea
faptuitorului si moartea victimei trebuie sa existe raport de cauzalitate.latura subiectiva
presupune:arrt (intentie directa,intentie indirecta,praeterintentie,intentie directa calificata
prin scop.
ART-200--UCIDEREA ORI VATAMAREA NOU NASCUTULUI SAVARSITA DE
CATRE MAMA (1) Uciderea copilului nou-nscut imediat dup natere, dar nu mai
trziu de 24 de ore, svrit dectre mama aflat n stare de tulburare psihic se
pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Dac faptele prevzute n art. 193-195(loviri sau alte violente,vatamare
corporala,loviri sau vatamari cauzatoare de moarte) sunt svrite asupra copilului nounscut imediat dupnatere, dar nu mai trziu de 24 de ore, de ctre mama aflat n stare
de tulburare psihic, limitele speciale ale pedepsei sunt de o lun i, respectiv, 3 ani.
Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale care ocotesc dreptul la viata
,integritatea corporala,sau sanatatea copilului care sunt vatamate sau puse in pericol prin
savarsirea acestei fapte.obiectul material consta in corpul copilului nou nascut.subiectul
activ este calificat ,respectiv mama nou nascutului insa aceasta poate fi instigata sau
ajutata la uciderea sau vatamarea nou nascutului de catre o alta persoana straina fata de
copilul ucis sau dimpotriva ruda apropiata a acestuia(tatal,bunica copilului etc-)subiectul
pasiv al infractiunii este calificat putand fi doar copilul nou nascut indiferent ca este din
casatorie sau din afara casatoriei.elementul material al laturii obiective consta intr o
actiune,inactiune de ucidere sau vatamare exercitata asupra copilului prin orice mijloace
apte sa suprime viata copilului-rezultat care se confirma de regula prin acte medico

legale.infractiunea se poate savarsi,si prin omisiune(nehranirea copilului,lasarea in

frig,abandonarea copilului intr un loc sau mod care l expune la moarte.intre actiunea,
inactiunea mamei si uciderea nou nascutului trebuie sa existe raport de
cauzalitate.urmarea imediata actiunea sau omisiunea mamei trebuie sa aiba ca rezultat
moarte copilului nou nascut.

*******************INFRACTIUNI CONTRA LIBERTATII PERSOANEI

***************************
Art. 205. LIPSIREA DE LIBERTATE N MOD ILEGAL (1) Lipsirea de libertate a unei
persoane n mod ilegal se pedepseste cu nchisoarea de la unu la 7 ani.
(2) Se considera lipsire de libertate si rapirea unei persoane aflate n imposibilitatea de asi exprima vointa ori de a se apara.
(3) Daca fapta este savrsita:
a) de catre o persoana narmata;
b) asupra unui minor;
c) punnd n pericol sanatatea sau viata victimei, pedeapsa este nchisoarea cuprinsa ntre
3 si 10 ani.
(4) Daca fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este nchisoarea de la 7 la 15
ani si interzicerea exercitari unor
drepturi.
(5) Tentativa la infractiunile prevazute n alin. (1)(3) se pedepseste. Este asimilata
variantei simple a infractiuni si situatia n care fapta este comisa prin rapirea unei
persoane aflate n
imposibilitatea de a-si exprima vointa ori de a se apara (comiterea faptei prin rapire nu
mai constituie varianta calificata a infractiuni ).
2.
Conditii preexistente).Obiectul juridic. Infraciunea are ca obiect juridic special
relaiile sociale referitoare la libertatea fizic a persoanei, adic la dreptul acesteia de a se
deplasa i aciona n conformitate cu propria sa voin, precum i n relaiile sociale
referitoare la integritatea corporal i sntatea persoanei, n cazul formelor agravate.
Obiectul material. Lipsirea de libertate n mod ilegal are obiect material, constnd n
corpul victimei, doar n cazul unor forme agravate ale infraciunii, cnd, de exemplu,
victima este supus unor suferine.Subiectul. Subiect al acestei infraciuni poate fi orice
persoan. Participaia penal este posibil, att forma coautorului, ct i n forma
instigrii sau a complicitii.Latura obiectiv. Lipsirea de libertate n mod ilegal
presupunere o fapt prin care o persoan este lipsit de libertatea fizic, adic de
posibilitatea de a se deplasa i aciona n conformitate cu propria sa voin.Elementul
material se realizeaz printr-o aciune (de exemplu, fptuitorul nchide persoana ntr-o
ncpere mpiedicnd-o astfel s se deplaseze, sau, dimpotriv, o urc ntr-un vehicul,
silind-o s se deplaseze) sau printr-o inaciune (n cazul nepunerii n libertate a persoanei,
care a fost lipsit de libertate n mod legal, dup ncetarea cauzei care a determinat luarea
msurii). Pentru existena infraciunii, nu intereseaz locul i nici timpul svririi faptei
sau mijloacele folosite de fptuitor.Nu are importan dac victimei i s-a lsat ori nu
libertatea de micare ntr-un anumit perimetru i nici dac locul unde s-a produs privarea
de libertate era nchis sau deschis, stabil sau mobil (ex. un autoturism).De asemenea, nu
prezint interes faptul c regimul la care a fost supus victima a fost mai blnd sau mai
riguros, ori dac acesteia i s-au ngrdit unele liberti.Lipsirea de libertate trebuie s
dureze att ct victima s fie mpiedicat n mod efectiv de a se deplasa i aciona n
conformitate cu voina sa i s aib un caracter ilegal.O lipsire de libertate de o durat
chiar extrem de redus va constitui infraciune, dac victima, avnd de efectuat un anumit
act, nu l-a putut ndeplini datorit lipsirii ei de libertate (de exemplu, victima trebuie s se
prezinte la un concurs.ntre aciunea sau inaciunea fptuitorului i urmarea produs

trebuie s existe un raport de cauzalitate.Latura subiectiv. Lipsirea de libertate n mod

ilegal se svrete cu intenie directa sau indirecta. Consumarea. Tentativa la
infraciunea de lipsire de libertate n mod ilegal este pedepsit, consumarea infraciunii
are loc n momentul n care se produce urmarea faptei, adic momentul n care persoana
este lipsit de posibilitatea de a se deplasa i aciona n conformitate cu voina sa., subiectul
pasiv poate fi lipsit de libertate n propria sa locuinta sau n alt loc, pe timp de zi sau de noapte. De asemenea, nu
intereseaza mijloacele folosite de faptuitor, care poate utiliza forta, constrngerea, inducerea n eroare etc. Totusi, daca
mijlocul utilizat de faptuitor consti tuie prin el nsusi o infractiune, vor fi aplicate regulile de la concursul de infractiuni.Nu
intereseaza nici daca victima a avut parte de un tratament bun, civilizat ori is-a aplicat un tratament dur, n aceasta ultima
situatie putndu-se retine o circumstanta agravanta.n mod obligatoriu, lipsirea de libertate a persoanei trebuie sa aiba
caracter ilegal, adica sa nu fie expres sau implicit admisa de lege. Daca lipsirea de libertate are caracter legal, fapta nu
constituie infractiune. Nu vom fi n prezenta unei infractiuni de exemplu, n cazul persoanelor atinse de boli contagioase si
care au fost internate pentru tratament mpotriva vointei lor, al persoanelor retinute n carantina, al copiilor minori n
privinta carora s-au luat masuri corectionale si justificate de restrngere a libertatii de catre parinti sau de catre cei
asimilati acestora etc.b)Ca urmare a actiunii (inactiunii), faptuitorul trebuie sa produca lipsirea de libertate a victimei,
imposibilitatea acesteia de a se manifesta potrivit vointei sale. Lipsirea de libertate (ca urmare imediata a infractiunii)
trebuie sa dureze att ct sa rezulte ca persoana a fost efectiv mpiedicata de a se deplasa si actiona n conformitate cu
vointa sac)ntre actiunea faptuitorului si urmarea imediata aratata mai sus trebuie sa existe o legatura de cauzalitate, care
trebuie demonstrata de fiecare data.Este posibil ca lipsirea de libertate a persoanei sa fie absorbita n mod natural de o alta
infractiune, pierzndu-si, astfel, autonomia, existnd astfel o singura infractine, si anume, cea absorbanta. Astfel, n cazul
lipsirii de libertate a persoanei de sex feminin ca modalitate de constrngere la raport sexual, inculpatul va raspunde numai
pentru infractiunea de viol. Daca, nsa, dupa viol inculpatul a continuat sa retina victima (de exemplu, a ncuiat-o n camera,
lundu-i rochia, geanta si actele de identitate, pentru a o constrnge sa nu paraseasca ncaperea cteva ore), va exista
infractiunea prevazuta de art. 205 C. pen. n concurs cu aceea de viol, deoarece prima nu se absoarbe n aceasta din
urma infractiune.n ipoteza n care faptuitorul, prin actiunile sau inactiunile sale a privat de libertate mai multe persoane,
vom fi n prezenta attor infractiuni cte victime au fost lezate.
4.

Forme. Modalitati. Sanctiuni

Tentativa faptelor prevazute

n art. 205alin (1)-(4) se pedepseste. Asa cum rezulta din interpretarea
textului, infractiunea se consuma n momentul n care se produce
urmarea imediata - lipsirea de libertate, subiectul pasiv fiind adus n
situatia de a nu se putea misca si actiona n mod liber, conform
vointei sale; daca lipsirea de libertate continua dupa consumare fapta
va avea caracterul unei infractiuni continue pna la redarea libertatii
victimei. Fiind o infractiune continua, infractiunea va avea, prin urmare,
si forma epuizarii activitatii delictuoase: aceasta se produce cnd
starea de lipsire de libertate a ncetat.B.Modalitati. Dispozitia din alin. (1)
al art. 205 C. pen. incrimineaza fapta n modalitatea simpla. n dispozitiile
din alin. (2)-(4) sunt prevazute modalitati agravate ale infractiunii de
lipsire de libertate n mod ilegal; acestea sunt particularizate prin
anumite situatii care sporesc gradul de pericol social, ceea ce justifica
o nasprire a pedepsei. Circumstantele care agraveaza infractiunea
vizeaza fie latura sa obiectiva (de o persoana inarmata etc.), fie subiectul
activ sau pasiv al infractiunii (cazul cnd subiectul pasiv este minor sau
persoana aflata in imposibilitate de a si exprima vointa ori de a se apara).

Privarea ilegala de libertate dobndeste un pericol sporit si cnd este comisa de o persoana
narmata. Legea [art. 205 alin. (3) C. pen.] nu cere ca autorul sa fi ntrebuintat arma aflata asupra sa
pentru a nlesni savrsirea infractiunii, fiind suficient ca autorul sa f ie narmat. n ceea ce priveste
faptul daca arma trebuie sa fie vizibila sau nu pentru victima, trebuie sa facem unele distinctii n
raport cu prevederile art. 151
C. pen. Potrivit textului citat, prin "persoana narmata" trebuie sa ntelegem persoana care are asupra
sa un instrument, piesa sau dispozitiv declarat arma prin lege, pre- cum si persoana care are
asupra sa orice obiect de natura a putea f i folosit ca arma si pe care l ntrebuinteaza n mod efectiv
pentru atac. n primul caz, fiind vorba despre o arma propriu-zisa, este suficient ca, n momentul
savrsirii faptei, faptuitorul sa aiba asupra sa o astfel de arma, care sa fie vizibila pentru victima. n al
doilea caz, fiind vorba de un obiect care devine arma numai prin folosire, este necesar ca faptuitorul
sa foloseasca efectiv acel obiect mpotriva victimei. Efectul intimidant pe care l produce asupra
victimei arma propriu-zisa detinuta de faptuitor, ct si folosirea de catre acesta a obiectului susceptibil
a servi ca arma fac ca fapta sa fie savrsita mai usor.Minoritatea subiectului pasiv reprezinta o alta
forma agravanta a infractiunii. Starea de minoritate a victimei (sub 18 ani) trebuie sa existe n
momentul savrsirii faptei si sa fie cunoscuta sau prevazuta de autor. Infractiunea este, n acest
caz, mai grava, deoarece fapta poate avea consecinte deosebit de daunatoare asupra dezvoltarii f
izice si psihice a victimei. Daca faptuitorul nu a avut posibilitatea sa prevada minoritatea victimei,

agravanta nu va fi incidenta.Lipsirea de libertate este mai grava si atunci cnd victimei i sunt puse n
pericol sanatatea sau viata. Exista aceasta agravanta atunci cnd s-a creat posibilitatea ca victima
sa sufere o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii ori ca ea sa-si piarda viata. Starea de
pericol poate rezulta din modul cum s-a executat infractiunea sau din tratamentul la care a fost
supusa victima. Daca victima sufera o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii, va exista
concurs de infractiuni.fapta este si mai grava daca a avut ca urmare moartea victimei-praeterintentia.

Art. 206. AMENINTAREA

(1) Fapta de a ameninta o persoana cu savrsirea unei infractiuni sau a unei fapte
pagubitoare ndreptate mpotriva sa ori a altei persoane, daca este de natura sa i produca
o stare de temere, se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, fara ca
pedeapsa aplicata sa poata depasi sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea care a
format obiectul amenintari .
(2) Actiunea penala se pune n miscare la plngerea prealabila a persoanei vatamate. 2A.
Obiectul infraciuni : obiectul juridic generic - este identic ca la celelalte infraciuni
contra persoanei; - obiectul juridic special - este format din totalitatea relai lor sociale
careo crotesc libertatea psihica oricarei persoane. Faptele de ameninare creaza o stare de
temere, de nelinite a persoanei ameninate. obiectul material - nu exista.
2B. Subieci infraciuni :- subiectul activ - orice persoana. Participaia este posibila n
toate formele sale.
- subiectul pasiv - este persoana ameninata. n doctrina juridica s-a apreciat ca noulnascut, bolnavul n stare de coma, ori alienatul mintal sau cel aflat nstare de beie
completa nu pot fi sub. pasivi ai infraciuni de ameninare deoarece nu au capacitatea de
a contientiza acest lucru.
3. Coninutul constitutiv:3A. Latura obiectiva:- elementul material - consta ntr-o aciune
de ameninare a unei persoane de insuflare a temeri ca victima va fi supusa unui pericol
sau ca o alta persoana va suferi un rau. Aceasta aciune poate fi savrita direct, prin
orice mil oace de comunicare: cuvinte, gesturi, fapte sau indirect, adica printr-o tera
persoana. n orice caz aceastea trebuie sa aiba o relevana penala, sa aiba ca obiect
savrirea unei infraciuni sau a unei fapte pagubitoare indiferent de gravitate. Daca din
atitudinea faptuitorului rezulta ca nu va trece la savrirea faptei , nu va fi incident acest
articol. Daca ameninarea se refera la savrirea unei infraciuni i apoi se trece la
savrirea acesteia, atunci infraciunea de ameninare este absorbita n infraciunea care
s-a savrit. n cazul n care faptuitorul ameninta victima cu moartea, aratndu-iun cuit i
spunndu-i ca o va omor, fara a trece nsa la executarea acestei fapte - fapta se
ncadreaza n acest art. n situaia n care acesta trece la savrirea faptei, fara a se
produce moartea persoanei, fapta va constitui tentativa de omor. - urmarea imediata consta n crearea unei stari de alarmare a victimei. intre actiunea faptuitorului si urmarea
imdiata trebuie sa existe legatura de cauzalitate.
3B. Latura subiectiva:
- forma de vinovaie - intenia directa sau indirecta. Exprimarea unor cuvinte din culpa
susceptibile de a fi interpretate de o persoana ca alarmante pentru ea nu constituie
infraciune.
1. actele preparatori - sunt posibile dar nu se pedepsesc; 2. tentativa - nu se pedepsete;
fapt consumat - fapta se consuma atunci cnd se produce rezultatul periculos cerut de
norma de incriminare i anume insuflarea unei temeri persoanei ameninate

ART207--SANTAJUL (1) Constrngerea unei persoane s dea, s fac, s nu fac sau s

sufere ceva, n scopul de a dobndi ar, n mod injust un folos nepatrimonial, pentru
sine ori pentru altul, se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani. (2) Cu aceeai
pedeaps se sancioneaz ameninarea cu darea n vileag a unei fapte reale sau imaginare,
compromitoare pentru persoana ameninat ori pentru un membru de familie al acesteia,
n scopul prevzut n alin. (1). (3) Dac faptele prevzute n alin. (1) i alin. (2) au fost
comise n scopul de a dobndi n mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru
altul, pedeapsa este nchisoarea de la 2 la 7 ani.
Coninutul infraciunii
Obiectul juridic principal l constituie relaiile sociale care privesc libertatea psihic a
persoanei.Obiectul juridic secundar (adiacent) l constituie relaiile sociale cu caracter patrimonial
sau nepatrimonial care sunt periclitate sau lezate prin scopul ilicit urmrit de fptuitor de a
obine un folos injust.Obiectul material nu exist, dect n situaia svririi faptei prin violene
fizice (obiectul material nu trebuie confundat cu folosul care
constituie scopul
antajului).Subiecii subiect activ i subiect pasiv poate fi orice persoan.Latura
obiectiv:Elementul material const n aciunea fptuitorului de a constrnge o alt persoan s
dea, s fac, s nu fac sau s sufere ceva. Constrngerea se poate realiza prin violen sau
ameninare.
Constrngerea, ca element material al infraciunii, trebuie s ntruneasc dou trsturi: s
fie de natur a prilejui o stare de temere care s nlture opunerea persoanei antajate de a
face ce i se cere. Starea de temere trebuie s persiste pe parcursul unui interval de timp, iar
pericolul cu care este ameninat victima nu trebuie s fie iminent. Dac prin constrngere se
pretinde imediat remiterea unui bun, nu va fi antaj ci infraciunea de tlhrie. trebuie
efectuat n vederea obinerii unei anumite comportri din partea celui constrns.Urmarea
imediat const n insuflarea unei temeri, deci a unei stri de siluire psihic.Legtura de
cauzalitate exist atunci cnd ntre aciunea de constrngere i starea de temere a victimei
exist o legtur de la cauz la efect.Latura subiectiv. Forma de vinovie este intenia direct.
O cerin esenial a inteniei const n scopul fptuitorului de a dobndi un folos ilicit,
pentru sine sau pentru altul.Foloasele obinute prin antaj vor fi restituite victimei sau, n caz
contrar, confiscate special.la alin 2 elementul material al laturii obiective consta in amenintarea
cu darea in vileag a unor fapte reale sau imaginare,compromitatoare pt persoana amenintata ori
pt un membru de familie al acesteia in scopul obinerii unui folos injust pt sine sau pt
altul.agravanta de la alin(3)presupune intentia calificata prin scop. urmarea imediata consta in
ingradirea libertatii psihice a victimei de a actiona potrivit vointei sale,creindu se o stare de
temere.intre actiunea faptuitorului si urmarea produsa trebuie sa existe raport de
cauzalitate.tentativa este posibila insa nu se pedepseste.

**************INFRACTIUNI CONTRA LIBERTATII SI INTEGRITATII SEXUALE

*****************
Art. 218. VIOLUL
(1) Raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoana, savrsit prin constrngere,
punere n imposibilitate de a se apara ori de a-si exprima vointa sau profitnd de aceasta
stare, se
pedepseste cu nchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitari unor drepturi.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza orice alte acte de penetrare vaginala sau anala
comise n conditi le alin. (1).
(3) Pedeapsa este nchisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitari unor drepturi
atunci cnd:
a) victima se afla n ngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului;
b) victima este ruda n linie directa, frate sau sora;

c) victima nu a mplinit vrsta de 16 ani;

d) fapta a fost comisa n scopul produceri de materiale pornografice;
e) fapta a avut ca urmare vatamarea corporala;
f) fapta a fost savrsita de doua sau mai multe persoane mpreuna.
(4) Daca fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este nchisoarea de la 7 la 18
ani si interzicerea exercitari unor drepturi.
(5) Actiunea penala pentru fapta prevazuta n alin. (1) si alin. (2) se pune n miscare la
plngerea prealabila a persoanei vatamate.
(6) Tentativa la infractiunile prevazute n alin. (1) (3) se pedepseste. n continutul
acestei infractiuni se va include, ca act material al laturi obiective: -raportul sexual n
ntelesul pe care aceasta sintagma la cunoscut n mod traditional n dreptul nostru, acela
de conjunctie a organului sexual masculin cu cel feminin sau ceea ce se numeste n limbaj
comun, nejuridic, act sexual normal. -actul sexual oral -actul sexual anal (indiferent daca
n aceste ultime cazuri este vorba de un act heterosexual sau homosexual) -actele de
penetrare vaginala sau anala, realizate n
alte modalitati (prin introducere de obiecte, degete etc.). Pentru existenta infractiuni de
viol, este necesar ca actiunea ce reprezinta actul material al laturi obiective sa fie comisa
ntr-una dintre modalitatile prevazute de lege: prin constrngere prin punerea victimei n
imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa profitnd de imposibilitatea
victimei de a se apara sau de a-si exprima vointa. Astfel definit, violul acopera toate
actele de penetrare, indiferent daca au fost comise de agresor asupra victimei sau daca
victima a fost obligata sa faca acest lucru. a fost mentinuta agravanta referitoare la
savrsirea faptei de doua sau mai multe persoane mpreuna, complet justificata n cazul
infractiuni de viol .n cazul comiteri faptei asupra unei victime
care este ruda n linie directa, frate sau sora cu faptuitorul, pentru a rezulta cu claritate ca
aceasta fapta absoarbe incestul punnd astfel capat incertitudinilor din practica judiciara
cu privire la
acest aspect; . obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la libertatea si
inviolabilitatea sexuala a persoanei, indiferent de sex;
o obiectul juridic secundar poate consta in:
relatiile sociale referitoare la integritatea corporala si
sanatatea persoanei, in cazul violului care a avut ca
urmare o vatamare corporala a a victimei,;
relatiile sociale referitoare la convietuirea in cadrul
familiei, in cazul violului savarsit asupra unui membru
al familiei;
relatiile sociale referitoare la dreptul la viata, in cazul in
care violul a avut ca urmare moartea victimei.
- obiectul material consta in corpul in viata al victimei fata de care se exercita in mod
nemijlocit atat constrangerea, cat si actul sexual;
o daca victima era decedata si faptuitorul a cunoscut aceasta
imprejurare atunci fapta nu constituie infractiunea de viol, ci
infractiunea de profanare de morminte.
- subiectii infractiunii:
o subiectul activ infractiunea de viol poate fi savarsita de orice
persoana, indiferent de sex;

subiect al infractiunii poate fi si minorul care raspunde

din punct de vedere penal;
participatia penala posibila sub toate formele.
o subiectul pasiv poate fi orice persoana, de sex diferit sau de acelasi
sex cu faptuitorul;
daca victima infractiunii nu a implinit varsta de 16 ani
ori avea o calitate speciala in raport cu faptuitorul, dupa
caz, se va retine una dintre formele agravate ale
infractiunii.
latura obiectiva elementul material se realizeaza printr-un act sexual, de orice
natura, care are loc fara consimtamantul victimei, persoana de sex opus ori de acelasi
sex cu faptuitorul;
o Inalta Curte de Casatie si Justitie a hotarat ca prin act sexual de orice
natura, susceptibil a fi incadrat in infractiunea de viol se intelege:
orice modalitate de obtinere a unei satisfactii sexuale prin folosirea
sexului sau actionand asupra sexului, intre persoane de sex diferit
sau de acelasi sex;
de precizat: violul se deosebeste de actele de
perversiune sexuala, care presupun consimtamantul
partilor si care, pentru a constitui infractiune, trebuie
savarsite in public sau sa produca scandal public.
o lipsa consimtamantului victimei rezulta din imprejurarea ca actul
sexual se realizeaza:
prin constrangere fizica ori psihica;
profitand de neputinta victimei de a se apara ori de a-si
exprima vointa.
o constrangerea fizica presupune intrebuintarea unor acte de violenta
sau a oricaror alte acte care presupun folosirea fortei fizice a
faptuitorului pentru infrangerea rezistentei victimei;
cerinta legii referitoare la exercitarea constrangerii este
indeplinita si atunci cand victima, in conditiile concrete
in care s-a aflat, dandu-si seama ca orice rezistenta ar fi
zadarnica si ca, eventual, i-ar putea agrava situatia, nu a
opus nici o rezistenta faptuitorului;
daca victima opune rezistenta faptuitorului, iar acesta
nu reuseste sa realizeze actul sexual, fapta constituie
tentativa la infractiunea de viol.
o constrangerea psihica (morala) in continutul acesteia intra
amenintarea ca si infractiune dar si acte care desi nu indeplinesc
conditia tipicitatii amenintarii sunt totusi acte de constrangere
psihica;
dac autorul obine consimmntul prin nelciune
(autorul se mascheaz i este confundat de femeie cu
partenerul ei) sau profitnd de lipsa de atenie a
victimei (autorul se aeaz n patul conjugal n locul
partenerului i femeia crede c are relaii sexuale cu

partenerul ei), fapta nu este tipic, deoarece nu exist

un act de constrngere.
o constrngerea trebuie comis n scopul svririi actului sexual;
dac ulterior comiterii actului sexual, infractorul
lovete, amenin sau chiar ucide victima pentru a nu-l
denuna sau pentru alte motive, infraciunea
subsecvent (loviri, vtmare corporal, vtmare
corporal grav, ameninare, omor calificat) va intra n
concurs cu infraciunea de viol sau tentativ de viol.
o urmarea imediata consta in incalcarea libertatii si inviolabilitatii
sexuale a victimei;
in secundar, pot fi cauzate si alte urmari, cum ar fi de
exemplu: o vatamare corporala , moartea victimei,
situatii in care se va retine una din formele agravate ale
infractiunii.
o raportul de cauzalitate dintre fapta si urmarea imediata trebuie sa
existe.
latura subiectiva infractiunea de viol se savarseste cu intentie directa;
o intentia faptuitorului trebuie sa existe in momentul exercitarii
constrangerii;
o daca faptuitorul a realizat actul sexual profitand de starea de
neputinta a victimei de a se apara sau de a-si exprima vointa, pentru
existenta violului este necesar ca acesta sa fi cunoscut, in momentul
savarsirii faptei, starea victimei;
eroarea faptuitorului cu privire la aceasta imprejurare ii
inlatura vinovatia si, ca urmare, raspunderea penala.
forma infractiunii:
o tentativa de viol exista atunci cand faptuitorul a folosit constrangerea
impotriva victimei pentru a o determina la un act sexual, de orice
natura, insa, datorita unor imprejurari independente de vointa sa, nu
a putut realiza acest act;
daca faptuitorul a luat numai hotararea de a avea un act
sexual cu victima, fara a recurge la mijloace de
constrangere, iar la opunerea categorica a acesteia a
renuntat de indata la hotararea luata, nu exista tentativa
la infractiunea de viol;
o consumarea infractiunii are loc in momentul in care sunt incalcate
libertatea si inviolabilitatea sexuala a victimei prin realizarea actului
sexual, de orice natura, cu ajutorul constrangerii sau profitand de
imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa;
daca faptuitorul repeta actul sexual asupra aceleiasi
victime si in exercitarea aceleiasi rezolutii, violul
prezinta forma continuata de savarsire, epuizandu-se in
momentul comiterii ultimului act sexual.
forme agravate infractiunea de viol are urmatoarele forme agravate, si anume:
o fapta a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna

este forma agravata deoarece pluralitatea faptuitorilor da acestora o

mai mare incredere in reusita actiunilor, facandu-i pe acestia sa
actioneze cu mai multa indrazneala si sa infranga mai usor rezistenta
victimei;
nu este necesar ca toti faptuitorii sa aiba acte sexuale cu
victima, fiind suficient ca actul sexual sa fie realizat
numai de unul dintre ei, celalalt sau ceilalti faptuitori
desfasurand activitati simultane in calitatea de complici
concomitenti.
o victima se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau in
tratamentul faptuitorului circumstanta agravanta se refera la
existenta unui raport special intre faptuitor si victima, raport in
temeiul caruia acesta avea obligatia de a o ingriji, ocroti, educa,
supraveghea sau trata medical;
o victima este ruda in linie directa,frate sau sora cu
faptuitorul.
o fapta a avut ca urmare o vatamare corporala produsa victimei ca
urmare a violentelor pentru a se inlesni actul sexual;
fapta in aceasta forma agravata se poate comite cu
intentie directa, eventuala sau praeterintentie.
o victima nu a implinit varsta de 16 ani gravitatea sporita a faptei
este determinata de varsta frageda a victimei, deoarece savarsirea
faptei asupra unei asemenea persoane constituie o mare primejdie
pentru dezvoltarea ei ulterioara, fizica si psihica;
o fapta a avut ca urmare moartea victimei forma de vinovatie este
praeterintentia, iar moartea trebuie sa fie consecinta violentelor
exercitate pentru a o constrange la actul sexual.sau fapta a fost
comisa in scopul producerii de materiale pornografice.
aspecte procedurale - actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a
persoanei vatamate ;.
o retragerea plangerii prealabile are drept consecinta inlaturarea
raspunderii penale.

Art. 220. ACTUL SEXUAL CU UN MINOR

(1) Raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum si orice alte acte de penetrare
vaginala sau anala comise cu un minor cu vrsta ntre 13 si 15 ani se pedepsesc cu
nchisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Fapta prevazuta n alin.(1), savrsita asupra unui minor care nu a mplinit vrsta de 13
ani, se pedepseste cu nchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitari unor drepturi.
(3) Fapta prevazuta n alin.(1), comisa de un major cu un minor cu vrsta ntre 13 si 18
ani, cnd majorul a abuzat de autoritatea ori influenta sa asupra victimei, se pedepseste cu
nchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitari unor drepturi.

(4) Fapta prevazuta n alin.(1)(3) se sanctioneaza cu nchisoarea de la 3 la 10 ani si

interzicerea exercitari unor drepturi, atunci cnd:
a) minorul este ruda n linie directa, frate sau sora;
b) minorul se afla n ngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului;
c) a fost comisa n scopul produceri de materiale pornografice.
(5) Faptele prevazute n alin. (1) si alin. (2) nu se sanctioneaza daca diferenta de vrsta
nu depaseste 3 ani.
Comentariu: Criteriul de distinctie ntre viol si agresiunea sexuala, sub aspectul
elementului material, se regaseste si n cazul urmatoarelor doua infractiuni actul sexual
cu un minor si respectiv coruperea sexuala de minori. Astfel, daca actul sexual presupune
penetrare sau act sexual oral, vom fi n prezenta actului sexual cu un minor, iar daca este
vorba de alte acte de natura sexuala, fapta se va ncadra ca si corupere de minori. n
continutul acestei infractiuni se va include, ca act material al laturi obiective: -raportul
sexual n ntelesul pe care aceasta sintagma la cunoscut n mod traditional n dreptul
nostru, acela de conjunctie a organului sexual masculin cu cel feminin sau ceea ce se
numeste n limbaj comun, nejuridic, act sexual normal; -actul sexual oral; -actul sexual
anal (indiferent daca n aceste ultime cazuri este vorba de un act heterosexual sau
homosexual); -actele de penetrare vaginala sau anala, realizate n alte modalitati (prin
introducere de obiecte, degete etc.). Pentru a fi n prezenta infractiuni , actul sexual, n
oricare dintre variantele prevazute de lege, trebuie sa fie consimtit. Subiect pasiv al
infractiuni l constituie un minor, de orice sex, numai sanctiunea fi nd distincta n functie
de vrsta acestuia. n privinta vrstei minorului, s-a considerat, la fel ca n ca trebuie
diferentiata vrsta subiectului pasiv dupa cum este vorba de protectia integritati sexuale a
minorului n raporturile cu un major sau cu alt minor. Astfel, n privinta actului sexual
comis de un major cu un minor s-a pastrat limita actuala de vrsta (15 ani), fi nd
diferentiata si sanctiunea n raport de vrsta minorului, dupa cum acesta a mplinit sau nu
13 ani. Subiect activ al infractiuni este o persoana majora, de orice sex. n privinta actelor
sexuale ntre minori, intentia legiuitorului a fost ca acestea sa ramna n afara domeniului
de incidenta al legi penale, nefi nd sanctionate din punct de
vedere penal. De asemenea, nu constituie infractiune fapta de raport sexual cu un minor,
comisa de un major, daca diferenta de vrsta ntre majorul subiect activ al infractiuni si
minorul
subiect pasiv al infractiuni este mai mica de 3 ani. n ce priveste variantele agravate, ca
si la infractiunea de viol, a fost reformulata, asa cum s-a ntmplat n cazul comiteri
faptei asupra unei victime care este ruda n linie directa, frate sau sora cu faptuitorul,
pentru a rezulta cu claritate ca aceasta fapta absoarbe incestul. Din economia textelor
rezulta astfel ca incestul, ca infractiune de sine statatoare, poate exista numai daca are loc
un raport sexual consimtit (deci un act sexual normal) ntre rude n linie directa sau ntre
frati si surori majori; n caz contrar, fapta se ncadreaza n dispoziti le art. 219 sau 220,
dupa caz. varianta calificata a infractiuni , atunci cnd aceasta a fost comisa n scopul
produceri de materiale pornografice. n acest caz, fapta este comisa cu forma de vinovatie
a intentiei directe. Fapta de a avea un raport sexual sau de a avea act sexual oral si anal
comisa de un major cu un minor cu vrsta ntre 13 si
18 ani, cnd majorul a abuzat de autoritatea ori influenta sa asupra victimei, este
sanctionata ca varianta agravata a infractiuni . obiectul juridic special il constituie relatiile
sociale referitoare la apararea libertatii si inviolabilitatii sexuale a persoanei,indiferent de

sex,in perioada minoritatii.obiectul material este reprezentat de corpul minorului

indiferent de sex,cu care subiectul activ a intretinut un act sexual.intre actiunea
faptuitorului si rezultat trebuie sa existe raport de cauzalitate.latura subiectiva presupune
intentia directa si indirecta.actele preparatorii desi posibile nu se pedepsesc.tentativa nu
se pedepseste.consumarea infractiunii are loc in momentul in care s a realizat actul
sexual.repetarea actului sexual cu aceiasi ocazie constituie o infractiune unica in forma
unitatii naturale.repetarea in ocazii diferite,dar in realizarea aceleiasi intentii delictuoase
constituie o infractiune unica continuata.
*************INFRACTIUNI CE ADUC ATINGERE DOMICILIULUI SI VIETII
PRIVATE ************
Art. 224. VIOLAREA DE DOMICILIU
(1) Patrunderea fara drept, n orice mod, ntr-o locuinta, ncapere, dependinta sau loc
mprejmuit tinnd de acestea, fara consimtamntul persoanei care le foloseste, ori refuzul
de a le
parasi la cererea acesteia se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) n cazul n care fapta este savrsita de o persoana narmata, n timpul nopti ori prin
folosire de calitati mincinoase, pedeapsa este nchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
(3) Actiunea penala se pune n miscare la plngerea prealabila a persoanei vatamate.
- obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la inviolabilitatea domiciliului;
o obiectul juridic secundar consta in relatiile sociale referitoare la
regimul armelor si munitiilor, atunci cand fapta se savarseste de catre
o persoana inarmata.
- obiectul material infractiunea nu are obiect material;
- subiectii infractiunii atat subiectul activ cat si cel pasiv pot fi orice persoana;
o participatia penala - posibila sub toate formele;.
- latura obiectiva elementul material poate fi realizat prin doua modalitati alternative:
o actiune si o inactiune;
o actiunea consta in patrunderea in domiciliu, care trebuie sa fie
efectiva si sa se realizeze cu privire la o locuinta, incapere,
dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea;
patrunderea poate fi realizata in orice mod (prin
violenta, efractie, amenintare etc.);
patrunderea trebuie sa se realizeze fara consimtamantul
persoanei care foloseste respectiva locuinta, incapere,
dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea;
de la principiul inviolabilitatii domiciliului se poate
deroga, prin lege, in urmatoarele situatii:
pentru executarea unui mandat de arestare sau
a unei hotarari judecatoresti;
pentru inlaturarea unei primejdii privind viata,
integritatea fizica sau bunurile unei persoane;
pentru apararea securitatii nationale sau a
ordinii publice;
pentru prevenirea raspandirii unei epidemii.

o inactiunea consta in refuzul faptuitorului de a parasi locuinta,

incaperea, dependinta sau locul imprejmuit tinand de acestea, la
cererea persoanei care le foloseste;
o urmarea imediata consta in o incalcare a libertatii persoanei de a
avea un domiciliu in care sa-si desfasoare viata personala fara nici un
amestec din partea altcuiva;
o raportul de cauzalitate trebuie sa existe intre fapta comisiva sau
omisiva si urmarea socialmente periculoasa.
latura subiectiva violarea de domiciliu se savarseste cu intentie, directa sau
indirecta;
forma infractiunii:
o tentativa posibila in modalitatea comisiva, nu se pedepseste;
o consumarea infractiunii are loc in momentul in care faptuitorul
patrunde in domiciliul persoanei vatamate sau refuza sa-l paraseasca.
forme agravate infractiunea este mai grava daca se savarseste in urmatoarele
imprejurari:
o savarsirea faptei de catre o persoana inarmata;
o savarsirea faptei in timpul noptii;
o savarsirea faptei prin folosirea de calitati mincinoase.

Art. 225. VIOLAREA SEDIULUI PROFESIONAL

(1) Patrunderea fara drept, n orice mod, n oricare dintre sedi le unde o persoana juridica
sau fizica si desfasoara activitatea profesionala ori refuzul de a le parasi la cererea
persoanei
ndreptatite se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) n cazul n care fapta este savrsita de o persoana narmata, n timpul nopti ori prin
folosire de calitati mincinoase, pedeapsa este nchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
(3) Actiunea penala se pune n miscare la plngerea prealabila a persoanei vatamate.
Obiectul material al infractiuni l constituie de aceasta data sediul unde o persoana
juridica sau fizica si desfasoara activitatea. Nu se cere ca acest sediu sa fie proprietatea
acestei persoane, este suficient ca subiectul pasiv al infractiuni sa si desfasoare
activitatea n acel sediu. De asemenea, nu se diferentiaza n raport de natura acestui sediu,
daca este principal, sucursala, agentie sau punct de lucru; de asemenea, poate fi orice
imobil. Fapta poate fi comisa, ca si n cazul violari de domiciliu, prin refuzul de a parasi
acest sediu; este necesar ca acest refuz sa intervina dupa ce persoana ndreptatita i-a cerut
faptuitorului sa l paraseasca. Prin persoana ndreptatita apreciem ca se ntelege persoana
fizica care si desfasoara activitatea n acel sediu sau orice reprezentant al persoanei
juridice, chiar si de fapt, daca actioneaza cu ncuvi ntarea reprezentantului legal al
persoanei juridice. Subiect pasiv al infractiuni este persoana fizica sau juridica ce si
desfasoara activitatea n acel sediu profesional, astfel ca, pentru formularea plngeri
prealabile este necesar sa fie ndeplinite conditi le prevazute de Codul de procedura
penala relativ la plngerea prealabila.

.
Art. 226. VIOLAREA VIETII PRIVATE
(1) Atingerea adusa vieti private, fara drept, prin fotografierea, captarea sau nregistrarea
de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau nregistrarea audio a unei persoane aflate
ntr-o locuinta sau ncapere ori dependinta tinnd de aceasta sau a unei convorbiri private
se pedepseste cu nchisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda.
(2) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fara drept, a sunetelor,
convorbirilor ori a imaginilor prevazute n alin.(1) catre o alta persoana sau catre public,
se pedepseste cu
nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(3) Actiunea penala se pune n miscare la plngerea prealabila a persoanei vatamate.
(4) Nu constituie infractiune fapta savrsita:
a) de catre cel care a participat la ntlnirea cu persoana vatamata n cadrul careia au fost
surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, daca justifica un interes legitim;
b) daca persoana vatamata a actionat explicit cu intentia de a fi vazuta ori auzita de
faptuitor;
c) daca faptuitorul surprinde savrsirea unei infractiuni sau contribuie la dovedirea
savrsiri unei infractiuni;
d) daca surprinde fapte de interes public, care au semnificatie pentru viata comunitati si a
caror divulgare prezinta avantaje publice mai mari dect prejudiciul produs persoanei
vatamate.
(5) Plasarea, fara drept, de mijloace tehnice de nregistrare audio sau video, n scopul
savrsiri faptelor prevazute n alin. (1) si alin. (2), se pedepseste cu nchisoarea de la unu
la 5 ani.
textul incrimineaza trei infractiuni distincte, prevazute la alin.1, 2 si alin. 5, ce pot fi
comise n concurs de acelasi faptuitor, n situatia n care actioneaza distinct si potrivit
celor trei texte de lege.
1. Primul alineat incrimineaza actiunea de a nregistra prin orice mijloace tehnice
imagini sau convorbiri ale unei persoane, fara drept:
Fapta poate fi comisa prin actiunea de: fotografiere; captare sau nregistrare de imagini;
ascultare cu mijloace tehnice; nregistrare audio. Elementul material al laturi obiective
trebuie sa
ndeplineasca cerinta esentiala, alternativa, ca: subiectul pasiv al infractiuni sa se afle
ntr-o locuinta, ncapere sau dependinta tinnd de aceasta; convorbirea ascultata sau
nregistrata
sa fie privata. Subiect activ al infractiuni poate fi orice persoana, inclusiv proprietarul
sau cel care locuieste n acel imobil, atunci cnd persoana vatamata se afla n locuinta
acesteia.
n situatia n care fapta priveste o convorbire privata, aceasta poate avea loc chiar ntr-un
loc public, subiect activ al infractiuni putnd fi participantul la acea convorbire cu
persoana vatamata sau o terta persoana.
2. Cea de-a doua fapta incriminata este divulgarea sau transmiterea catre alte persoane a
informati lor obtinute prin actiunile incriminate la alin. 1 al textului.
Elementul material al infractiuni l constituie: divulgarea sunetelor, convorbirilor sau
imaginilor; difuzarea sunetelor, convorbirilor sau imaginilor; prezentarea sunetelor,
convorbirilor sau

imaginilor; transmiterea sunetelor, convorbirilor sau imaginilor. Divulgarea poate avea n

orice mod, inclusiv prin simpla informare a unei persoane despre existenta si continutul
acestora,
fara prezentarea efectiva a sunetelor, convorbirilor sau imaginilor. Difuzarea presupune
utilizarea unor mijloace de transmitere catre public ziare, emisiuni televizate ori audio,
sau
afisarea n locuri publice, vizibile ori pe internet. Prezentarea poate avea loc fie catre o
singura persoana, fie catre mai multe, spre exemplu n cadrul unei reuniuni si presupune
auditie sau vizionare, fara ncredintarea suportului pe care se afla sunetele, convorbirile
sau imaginile. Transmiterea presupune ncredintarea suportului pe care se afla aceste
sunete, convorbiri sau imagini sau ncredintarea lor prin orice mijloc (spre exemplu, prin
intermediul postei electronice) unui numar limitat de persoane. Obtinerea acestor
informati trebuie sa fi avut loc prin
actiunile enumerate la alin. 1 al textului, iar divulgarea, difuzarea, prezentarea sau
transmiterea acestora sa se faca, alternativ, catre: -o alta persoana; -public. Cerinta
esentiala comuna
a tuturor acestor actiuni este ca ele sa se desfasoare fara drept, adica fara autorizarea
victimei si fara autorizarea instituti lor abilitate (spre exemplu, n cadrul unei anchete
penale).
Actiunea penala se pune n miscare la plngerea prealabila a persoanei vatamate, pentru
ambele infractiuni prevazute la alin.1 si 2. n cazul ambelor infractiuni prevazute de
alin.1 si 2, fapta
nu se pedepseste ntruct legea prevede n mod expres ca fapta nu constituie infractiune:
-atunci cnd este comisa de catre cel care a participat la ntlnirea cu persoana
vatamata n cadrul careia au fost surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, daca
justifica un interes legitim (spre exemplu, prezinta nregistrarile ca probe n cadrul unei
investigati penale); -daca persoana vatamata a actionat explicit cu intentia de a fi vazuta
ori auzita de faptuitor; -daca faptuitorul surprinde savrsirea unei infractiuni sau
contribuie la dovedirea savrsiri unei infractiuni; -daca surprinde fapte de interes public,
care au semnificatie pentru viata comunitati si a caror divulgare prezinta avantaje publice
mai mari dect prejudiciul produs persoanei vatamate; n aceasta mprejurare interesul
public prevaleaza fata de interesul protectiei vieti private a unei persoane.
3. Alin.5 incrimineaza cea de-a treia infractiune prevazuta de acest text de lege. Fapta
poate fi comisa prin actiunea de a plasa mijloace tehnice de nregistrare audio sau video.
Plasarea presupune montarea de astfel de mijloace tehnice n locuinta persoanei vatamate,
ntr-o ncapere sau dependinta ce tine de acestea, ori chiar n afara acestora, dar n asa fel
nct sa fie captate sunete, imagini sau convorbiri din locuinta persoanei vatamate, dintr-o
ncapere sau dependinte ce tin de aceasta. De asemenea, plasarea de asemenea mijloace
poate avea loc asupra
unei persoane, inclusiv asupra persoanei vatamate, nsa farasti nta acesteia. n cea de-a
doua situatie la care se refera alin.1, respectiv n situatia n care obiectul infractiuni l
constituie o convorbire privata, plasarea poate avea loc chiar n spatiul public. Cerinta
esentiala pentru existenta elementului material al laturi obiective a infractiuni o constituie
necesitatea ca plasarea

mijloacelor de nregistrare audio sau video sa fie efectuata fara drept. Fapta se comite cu
intentie directa, scopul fi nd calificat acela al comiteri infractiunilor prevazute la alin.1
sau alin.2 al
textului de lege, fara sa fie necesar ca acestea sa fie comise. n situatia n care faptuitorul
utilizeaza aceste mijloace tehnice n scopul prevazut de lege, asa cum am aratat, fapta va
fi comisa n
concurs cu infractiunea prevazuta la alin. 1 si, dupa caz, aceea prevazuta la alin.2. De
data aceasta, actiunea penala nu se pune n miscare la plngerea prealabila a persoanei
vatamate, ci din oficiu. Daca infractiunile prevazute la alin.1 si 2 sunt infractiuni de
rezultat, respectiv atingerea adusa vieti private, infractiunea prevazuta la alin.3 este o
infractiune de pericol.
*********************INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI
***********************
Art. 228. FURTUL
(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamntul acestuia,
n scopul de a si-l nsusi pe nedrept, se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau
cu amenda.
(2) Fapta constituie furt si daca bunul apartine n ntregime sau n parte faptuitorului, dar
n momentul savrsiri acel bun se gasea n posesia sau detentia legitima a altei persoane.
(3) Se considera bunuri mobile si nscrisurile, energia electrica, precum si orice alt fel de
energie care are valoare economica. obiectul material al infractiuni , care poate fi: -orice
bun mobil;
-nscrisurile; -energia electrica; -orice alt fel de energie care are valoare economica.
furtul de folosinta este sanctionat mai blnd dect furtul n scop de nsusire a bunului pe
nedrept.
1. Obiectul juridic. Furtul are ca obiect juridic special relaiile sociale referitoare
la posesia i detenia asupra bunurilor mobile.
Posesia asupra bunurilor mobile fiind exercitat, de regul, de proprietar, prin
ocrotirea posesiei se realizeaz, implicit, i ocrotirea dreptului de proprietate asupra
acestor bunuri. Posesia legitim este aprat mpotriva oricui, chiar i mpotriva
proprietarului. Posesia nelegitim este i ea aprat, ns nu este aprat i mpotriva
proprietarului.3. Obiectul material. Infraciunea de furt are ca obiect material bunul
mobil, aflat n posesia sa detenia altuia, asupra cruia se exercit aciunea de
luare.Obiectul material al furtului se caracterizeaz, aadar, n primul rnd prin aceea c
este un bun mobil.Pot constitui obiect material al furtului pri artificiale ale organismului
uman (de exemplu, o protez).Banii i hrtiile de valoare sunt considerate bunuri mobile
i pot constitui obiectul material al furtului. Pot constitui material a furtului arborii,
recoltele, dup ce au fost desprinse de sol, precum i fructele, dup ce au fost desprinse
de tulpini.De asemenea, legea asimileaz bunului mobil i nscrisurile.Obiectul material
al furtului poate fi i un vehicul. ntr-un asemenea caz, furtul poate fi svrit fie n
scopul nsuirii pe nedrept fie n scopul folosirii pe nedrept.n cazul furtului, legea
punnd posesia i detenia asupra bunului mobil pe acelai plan sub raportul ocrotirii,
cerina referitoare la aflarea bunului n posesie sau detenia altuia este ndeplinit dac, n
momentul svririi faptei, bunul s-a aflat n stpnirea de fapt a altei persoane dect
proprietarul. Nu intereseaz cine este proprietarul i nici dac persoana la care a fost luat

bunul era sau nu titular al vreunui drept de a-l poseda sau deine.Se include n aceast
categorie i bunurile mobile aparinnd unor persoane juridice a cror patrimoniu
constituie proprietate privat.4. Subiectul. Infraciunea de furt poate fi svrit de orice
persoan. Infraciunea de furt exist i atunci cnd cel care svrete fapta are, n totul
sau n parte, un drept de proprietate asupra bunului. Nu intereseaz, sub aspectul
existenei infraciunii, dac proprietarul are calitatea de so sau rud apropiat n raport
cu partea vtmat, ori dac, fiind un minor, fapta a fost svrit fapta este o persoan
care locuiete mpreun cu persoana vtmat ori este gzduit de aceasta. n situaiile de
mai sus ns, aciunea penal se pune n micare numai la plngerea prealabil a
persoanei vtmate..5. Latura obiectiv. Infraciunea de furt se realizeaz, din punct de
vedere obiectiv, prin aciunea de luare a bunului mobil din posesia sau detenia altuia fr
consimmntul acestuia.O cerin esenial pentru existena infraciunii este, deci, ca
aciunea de luare s se exercite asupra unui bun mobil, care se gsete n posesia sau
detenia unei alte persoane i luarea s se fi fcut fr consimmntul acesteia.Prin
posesie i detenie se nelege o simpl stpnire de fapt. Aciunea de luare se realizeaz
prin dou acte: deposedarea, adic scoaterea bunului din posesia sau detenia unei
persoane i aproprierea, adic trecerea acelui bun n sfera de stpnire a
fptuitorului.Luarea se poate nfptui i prin inaciune, cnd se pred o mas de bunuri i
se omite intenionat predarea anumitor bunuri.Doctrina i jurisprudena a apreciat c
aciunea de luare se poate realiza prin diverse moduri: apucare, nhare, ascundere,
desprindere, prin utilizarea unor instrumente de cuplare ori prin mijloace cum ar fi:cu
propria mn, prin folosirea unor animale dresate, prin racordri la sursele de energie etc.
Nu are importan modul sau mijlocul de svrire a furtului. in cazul furtului svrit
asupra unui vehicul n scopul folosirii pe nedrept, infraciunea se realizeaz tot prin
aciune de luare, numai c, fptuitorul nu urmrete nsuirea vehiculului, ci numai
nsuirea folosine lui. Nu intereseaz nici locul sau timpul svririi furtului, afar de
cazul cnd svrirea faptei n anumite condiii de loc sau timp calific furtul (svrirea
faptei ntr-un loc public, n timpul nopii etc.).Luarea bunului trebuie s se fac fr
consimmntul persoanei n posesia sau detenia creia se afl bunul. Pentru ca luarea
unui bun s nu reprezinte furt, trebuie s fie dat consimmntul de ctre o persoan
capabil, nainte sau n timpul svririi faptei. Pentru realizarea laturii obiective a
infraciunii de furt este necesar ca ntre aciunea de luare i rezultat trebuie s existe o
legtur de cauzalitate. Latura subiectiv. Infraciunea de furt se svrete cu intenia
direct, pentru c fptuitorul prevede i urmrete rezultatul faptei salen cazul furtului,
poate exista i o intenie indirect, atunci cnd bunul furat conine n el un alt bun, a crui
existen fptuitorul a putut-o prevedea i a acceptat rezultatul aciunii sale (luarea unei
haine n care se afl bani).Tentativa i consumarea. Tentativa la infraciunea de furt este
pedepsit de lege Furtul se consum n momentul realizrii celui de-al doilea act, n
momentul imposedrii, al trecerii bunului n posesia sau detenia fptuitorului.
Infraciunea exist n form consumat chiar dac fptuitorul nu a reuit s pstreze
bunul, pentru c a fost prins imediat dup luarea acestuia i chiar dac fptuitorul nu a
reuit s fac acte de dispoziie cu privire la bunul furat.Furtul se poate realiza n form
continu sau continuat, epuizarea avnd loc, n momentul ncetrii aciunii de luare, n
cazul formei continue, sau momentul svririi ultimei aciuni de luare, n cazul formei
continuate.

Art. 229. FURTUL CALIFICAT

(1) Furtul savrsit n urmatoarele mprejurari:
a) ntr-un mijloc de transport n comun;
b) n timpul nopti ;
c) de o persoana mascata, deghizata sau travestita;
d) prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei
chei mincinoase;
e) prin scoaterea din functiune a sistemului de alarma ori de supraveghere, se pedepseste
cu nchisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Daca furtul a fost savrsit n urmatoarele mprejurari:
a) asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural;
b) prin violare de domiciliu sau sediu profesional;
c) de o persoana avnd asupra sa o arma,
pedeapsa este nchisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Furtul privind urmatoarele categori de bunuri:
a) titei, gazolina, condensat, etan lichid, benzina, motorina, alte
produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoanecisterna;
b) componente ale sistemelor de irigati ;
c) componente ale retelelor electrice;
d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare n caz de incendiu sau
alte situati de urgenta publica;
e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de interventie la incendiu, la accidente de
cale ferata, rutiere, navale sau aeriene ori n caz de dezastru;
f) instalati de siguranta si dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian si componente
ale acestora, precum si componente ale mijloacelor de transport aferente;
g) bunuri prin nsusirea carora se pune n pericol siguranta traficului si a persoanelor pe
drumurile publice;
h) cabluri, lini , echipamente si instalati de telecomunicati , radiocomunicati , precum si
componente de comunicati , se pedepseste cu nchisoarea de la 3 la 10 ani.a)furtul
savarsit intr un mijloc de transport in comun-cerintele pt existenta acestei agravante sunt
intrunite in cazul in care faptuitorul sustrage un lucru apartinand unei persoane aflate in
mijlocul de transport chiar daca de fata nu erau decat soferul si persoana vatamatasi
indiferent daca autobuzul era in mers sau stationat.Mijlocul de transport n comun este
acel mijloc de transport anume destinat sau care are posibilitatea de a transporta mai
multe persoane deodat autobuz, tramvai, metrou etc..Este necesar ca mijlocul de
transport s fie folosit, n momentul svririi faptei, n conformitate cu destinaia sa,
nefiind furt calificat dac acesta se afl n depou, garaj etc.Aceast agravant nu se reine
n cazul furturilor din taxiuri, pentru c taxiurile nu sunt considerate mijloace de transport
n comun.)b) furtul svrit n timpul nopii. Fapta svrit n timpul nopii este mai
grav pentru c fptuitorul este greu de recunoscut i identificat, poate aciona mai uor
pe ntuneric i poate transporta i ascunde bunurile furate n siguran.Prin timpul nopii
se nelege acel interval de timp de cnd ntunericul s-a sustituit luminii, pn cnd
lumina va lua locul ntunericului.Agravanta exist indiferent dac infractorul a profitat
sau nu de timpul nopii ori dac a svrit doar o parte din activitatea infracional n

timpul nopii..c)de o persoana,mascata,deghizata sau travestita-imprejurarea care confera

furtului caracter grav este pericolul pe care ilreprrezinta faptuitorul.acesta opereaza in asa
fel incat sa intimideze si sa infricoseze vicitima ,avand in acelas timp o stare de spirit
superioara ,stiind ca va fi mult mai greu de recunoscut si identificat. . d)furtul comis prin
efracie, escaladare sau prin folosirea fr drept a unei chei adevrate ori a unei chei
mincinoase. Agravanta privete anumite moduri, mijloace i metode folosite de ctre
fptuitor, care prezint periculozitate sporit.Efracia reprezint nlturarea oricrui
obiect sau dispozitiv de siguran ce se interpune ntre infractor i bunul ce urmeaz a fi
sustras.Escaladarea presupune trecerea peste un obstacol care separ infractorul de bunul
a crui sustragere se urmrete.Cheia adevrat este cheia pe care posesorul, detentorul
sau proprietarul bunului o folosete n mod obinuit i care este ntrebuinat fr drept de
ctre infractor.Cheia mincinoas este cheia contrafcut, fals ori alt instrument cu care
fptuitorul deschide un dispozitiv de nchidere-deschidere.e)furtul comis prin scoaterea
din functiune a sistemului de alarma ori de supraveghere-este esential ca sistemul de
alarma sau supraveghere sa se afle in functiune in momentul comiterii infractiunii.(daca
acest sistem nu functiona,nu era montat sau era in curs de montare -se va retine
infractiunea de furt simplu sau furt calificat cu exceptia acestei agravante) furtul svrit
asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural.art 229(2)lit a )(bunuri cu o
deosebita valoare artistica,istorica si documentara. art229alin2(b)-savarsirea furtului
prin violare de domiciliu sau sediu profesional-in acest caz infractiunea de violare de
domiciliu se absoarbe in cea de furt calificat.art 229alin 2(c)-savarsirea furtului de catre
o persoana avand asupra sa o arma-nu prezinta relevanta scopul in care detine arma ,pt
realizarea agravantei fiind necesar ca faptuitorul sa poarte asupra sa arma in momentul
furtului.daca faptuitorul mai si foloseste acea arma sau substanta narcotica va intra sub
incidenta infractiunii de talharie si nu pe cea de furt calificat.art 229 alin 3furt de
titei,gazolinacondensat,etan lichid,benzina,motorina.etc ...in cazul lit h se va retine
agravanta numai daca in momentul savarsirii faptei acestea erau efectiv integate intr o
retea sau intr o sistem de comunicatii aflat sau nu in functiune.
.FURTUL N SCOP DE FOLOSINTA ART 230
(1) Furtul care are ca obiect un vehicul, savrsit n scopul de a-l folosi pe nedrept, se
sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta n art. 228(furt) sau art. 229(furt calificat), dupa caz,
ale carei limite speciale se reduc cu o treime. (-1/3)
(2) Cu pedeapsa prevazuta n alin. (1) se sanctioneaza folosirea fara drept a unui terminal
de comunicati al altuia sau folosirea unui terminal de comunicati racordat fara drept la o
retea, daca
s-a produs o paguba.Elementul material al infractiuni l constituie nsusirea. Cerinta
esentiala pentru existenta elementelor constitutive ale infractiuni , respectiv a laturi
subiective, este ca
nsusirea sa aiba drept scop folosirea fara drept, ceea ce presupune comiterea faptei cu
intentie directa. Obiectul material al infractiuni poate fi: un vehicul; un terminal de
comunicati (exemplul clasic l constituie telefonul fix sau mobil); -o retea de comunicatie
la care este racordat un terminal de comunicati ce apartine faptuitorului. Pentru existenta
elementelor constitutive ale infractiuni n varianta n care obiectul material al acesteia l
constituie un autovehicul, nu este necesar ca scopul urmarit de faptuitor, respectiv
folosirea bunului, sa fie atins (desi din punct de vedere practic, sustragerea n scop de
folosinta presupune punerea n miscare a autovehiculului), nsa aceasta cerinta, ca

automobilul sa fie folosit efectiv, nu rezulta din textul de lege. Autovehiculul ce face
obiectul material al infractiuni poate apartine persoanei vatamate sau chiar si
faptuitorului, neexistnd o diferentiere potrivit art. 228.
Pentru existenta infractiuni n varianta de folosire a unui terminal de comunicati al altuia
sau folosirea unui terminal de comunicati racordat fara drept la o retea, este necesar sa se
produca urmarea imediata, respectiv sa se fi produs o paguba. Elementul de noutate este
ca furtul de folosinta beneficiaza de un tratament sanctionator mai blnd dect furtul n
varianta simpla, sau, dupa caz, calificata.
Art. 231. PEDEPSIREA UNOR FURTURI LA PLNGEREA PREALABILA
Faptele prevazute n prezentul capitol savrsite ntre membri de familie, de catre un
minor n paguba tutorelui ori de catre cel care locuieste mpreuna cu persoana vatamata
sau este gazduit de aceasta, se pedepsesc numai la plngerea prealabila a persoanei
vatamate. Subiect pasiv al infractiuni de furt (simplu, calificat sau de folosinta) pedepsit
la plngerea prealabila poate fi:
un membru de familie; tutorele faptuitorului minor; cel care locuieste cu persoana
vatamata (dar care nu are calitatea de membru de familie); cel care este gazduit de
persoana vatamata.
mpacarea partilor nu mai este permisa de lege. N.C.p. pedepseste tentativa la
infractiunile de furt, furt calificat, furt de folosinta ori furt pedepsit la plngerea
prealabila.
Art. 233. TLHARIA
Furtul savrsit prin ntrebuintarea de violente sau amenintari ori prin punerea victimei n
stare de inconstienta sau neputinta de a se apara, precum si furtul urmat de ntrebuintarea
unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru nlaturarea urmelor
infractiuni ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea se pedepseste cu nchisoarea de
la 2 la 7 ani si interzicerea
exercitari unor drepturi.

Deci furtul constituie aciunea principal, de baz, n structura

tlhriei, iar folosirea violenei, a ameninrilor sau a altor forme de
constrngere constituie aciunea adiacent (secundar), de particularizare a
aciunii principale Infraciunea de tlhrie const n acele fapte periculoase,
din punct de vedere social, care se rsfrng direct mpotriva relaiilor care
asigur existena i dezvoltarea avutului privat i public.Tlhria este o
infraciune grav, o fapt profund antisocial, reprezentnd un grad de
pericol ridicat, indiferent de natura avutului mpotriva cruia se ndreapt.
Gravitatea deosebit a acestei infraciuni, gradul de pericol social al
acestei fapte rezid din ncalcarea concomitent a dou categorii de norme

juridice: pe de o parte normele care protejeaz viaa, integritatea corporal i

sntatea persoanei, iar pe de alt parte norme care asigur existena i
dezvoltarea avutului Infraciunea de tlhrie trebuie privit ca o infraciune
grav, nu numai n formele ei agravante, ntruct pericolul social al acestei
fapte rezult i din svrirea acesteia n forma simpl. Spre deosebire de
alte infraciuni care aduc atingere avutului, existena infraciunii de tlhrie
presupune i ntrebuinarea de violene, ameninri sau alte forme de
constrngere care pot leza i integritatea fizic sau psihic a persoanei
prejudiciate material.
ntrebuinarea actelor de constrngere sporete gradul de pericol social
al tlhriei, ntruct prin ntrebuinarea de violene sau ameninri ori prin
punerea victimei n starea de incontien sau neputina de a se apra, se
anihileaz opoziia victimei, violena servind ca mijloc pentru comiterea
furtului, pstrarea bunului furat, nlaturarea urmelor infraciunii sau scparea
fptuitorului.Prin ntrebuinarea violenei ca element al naturii obiective a
infraciunii de tlhrie se aduce atingere relaiilor sociale privind viaa,
integritatea corporal, sntatea, libertatea care formeaz obiectul juridic
special adiacent al tlhariei. n coninutul obiectiv al tlhriei sunt conjugate
dou aciuni distincte (furt i tlhrie), "tlhria este o aciune complex
constituind o unitate legal n care sunt absorbite dou activiti specifice,
legate ntre ele printr-un raport de la mijloc la scop i prin aceeai
rezoluie infracionale Scopul principal urmrit de ctre fptuitor este
comiterea furtului, violena sau ameninarea constituind doar un mijloc
pentru realizarea acestui scop. De aceea, legiuitorul a inclus tlhria n
categoria infraciunilor contra patrimoniului i nu n categoria infraciunilor
contra

persoane

2.Conditii preexistente

A.Obiectul

infractiunii de talharie
a. Obiectul juridic generic.Caracterizat

ca o

infraciune contra patrimoniului, tlhria are ca obiect juridic relaiile sociale

de ordin patrimonial; acesta este constituit din relaiile sociale a cror
formare, desfurare i dezvoltare sunt asigurate prin aprarea patrimoniului,
mai ales sub aspectul drepturilor reale privitoare la bunuri, sub aspectul
obligaiei de a menine poziia fizic a bunului n cadrul patrimoniului,
aceasta fcnd parte din gajul general al creditorilor chirografari11.
b. Obiectul juridic special al infraciunii de tlhrie l
constituie, pe de o parte, relaiile sociale de ordin patrimonial care nu s-ar
putea desfura normal fr aprarea situaiei de fapt a bunurilor mobile n
sfera patrimonial a persoanei care are la dispoziia sa acele bunuri - acesta
fiind obiectul juridic special principal, iar pe de alt parte relaiile sociale
privind persoana a cror desfurare normal nu ar fi cu putin fr aprarea
vieii, integritii corporale, sntii sau libertii persoanei - acesta
constituind obiectul juridic secundar sau adiacent.
**Obiectul juridic principal al ocrotirii penale n cazul infraciunii de
tlhrie const n relaiile sociale de ordin patrimonial a caror existen i
dezvoltare sunt condiionate de meninerea situaiei de fapt, adic poziia
fizic pe care o are un bun mobil n sfera patrimonial a unei persoane.
Tlhria este o infraciune care se comite printr-o aciune de sustragere,
de schimbare ilicit a situaiei de fapt pe care o avea bunul nainte de
comiterea infraciunii. n aceast situaie ocrotirea relaiilor sociale de ordin
patrimonial este asigurat prin mijloace de drept penal*Obiectul juridic
secundar const n relaile sociale referitoare la viaa, integritatea

corporal sau libertatea persoanei.Aceste relaii sociale constituie obiectul

juridic secundar al tlhriei, deoarece, n coninutul complex al acestei
infraciuni, ntrebuinare a violenelor, a ameninrilor sau a celorlalte
mijloace de constrngere a persoanei constituie, n raport cu furtul, numai o
activitate cu caracter secundar. n ceea ce privete obiectul juridic principal
"prin incriminarea tlhriei se apr situaia de fapt, pe care o au bunurile n
sfera patrimonial a persoanei fizice sau juridice

private sau publice,

ndreptite s pstreze la dispoziia sa acele bunuri."Obiectul juridic

adiacent va fi determinat de "felul aciunii adiacente: viaa, integritatea
corporal i sntatea persoanei fiind adiacente fa de valorile sociale
patrimoniale care constituie obiectul principal al faptei."

c . Obiectul material
Dat fiind c tlhria este o unitate infracional complex,
obiectul su material poate fi privit att n raport cu aciunea principal (de
furt), ct i cu aciunea secundar (adiacent), dei pentru existena
infraciunii de tlhrie nu este necesar ca aciunea adiacent s aib un
obiect material.Obiectul material al infraciunii de tlhrie n raport cu
aciunea principal este bunul mobil asupra cruia s-a executat aciunea
de sustragere, de luare fr drept.
Pentru ca un bun mobil s poat forma obiectul material al infraciunii de
tlhrie trebuie s se afle n posesia sau detenia unei persoane "s fie situat
de fapt n sfera patrimonial a unei persoane".16 Nu pot forma obiect material
al tlhriei lucrurile care nu se afl n stpnirea efectiv a unei persoane (res
nulius lucrurile sau bunurile abandonate).
Pot constitui obiect material al infraciunii de tlhrie, att bunurile
materiale, ct i cele neanimate, cu excepia imobilelor care prin natura lor
nu pot forma obiectul aciunii de sustragere. Cu toate c imobilele nu pot

face obiectul infraciunii de sustragere, pri ale acestora pot face obiectul
aciunii de sustragere (exemplu: igla de pe o cas - care face parte integrant
a imobilului - poate face obiectul infraciunii de sustragere, i deci a
infraciunii de tlhrie). Imobilele, n totalitatea lor sau n parte, fac
obiectul infraciunii de tulburare de posesie.
ntre obiectul material al infraciunii de tlhrie i cel al
infraciunii de furt nu exist vreo deosebire cantitativ sau calitativ. Poate
exista tlhrie cnd fapta privete chiar un singur bun de mic valoare: fapta
inculpatului de a urmri victima la plecarea din restaurant i ajungnd-o din
urm, lovind-o cu un briceag i lundu-i suma de 9.000 lei, constituie
infraciunea unic de tlhrie.Raportat la aciunea adiacent, n cazul n care
ea se realizeaz prin violene, obiectul material al acesteia este corpul
persoanei asupra creia se exercit aciunea.
18

Dar obiectul material al aciunii adiacente poate fi i un lucru. Dup caz i

n funcie de natura aciunii adiacente: violena poate consta n ruperea
hainelor, sustragerea ochelarilor, deposedarea de mijloace de aprare;
ameninarea poate consta n demontarea unor piese de la vehiculul victimei,
expus s rmn astfel pe drum sau n stropirea cu benzin a mrfurilor
aflate ntr-un camion pentru a le da foc; constrngerea victimei prin legare
sau narcotizare. Atunci cnd fptuitorul svrete acte de violen asupra
unor lucruri, trecnd la distrugerea acestora, n msura n care prin aceste
aciuni se insufl victimei o temere se nfptuiete n realitate ameninarea
ei. n acest sens Tribunalul Suprem a statutat ca "fapta inculpailor, care
dup ce au sustras, prin violene, bunurile aparinnd persoanei vtmate ceea ce constituie infraciune de tlhrie - au distrus buletinul de identitate,
permisul de conducere, certificatul de nmatriculare i diverse fotografii
gsite n portmoneul furat, constituie infraciunea de distrugere

B. Subiecii infraciunii de tlhrie

Subiect activ la infraciunea de tlhrie poate fi orice persoan
fizic, fr a fi necesar ca aceasta s ntruneasc o anumit calitate special.
*** Subiectul activ nemijlocit - poate fi o singur persoan. n

general, tlhria se comite de mai multe persoane care coopereaz ocazional

sau sunt organizate n band.n cazul n care mai multe persoane i-au dat
contribuia la comiterea faptei, ei sunt subieci activi ai infraciunii, chiar
dac nu au contribuit dect la aciunea de furt, iar alii numai la realizarea
actelor de violen. Cu privire la aceast problem, Tribunalul Suprem a
precizat c "dac unul dintre inculpai a ameninat victima, iar cellalt a
deposedat-o de bunul sau, ambii inculpai sunt coautori ai infraciunii de
tlhrie comis; dei fiecare inculpat a desfurat acte materiale distincte de
ale celuilalt, amndoi au cooperat nemijlocit la comiterea infraciunii
prevzut de art.233 Cod Penal, prin aciuni care se completeaz reciproc.n
privina participaiei penale realizat sub forma complicitii, n practica
judiciar a Tribunalului Suprem s-a stabilit c "dac complicele a avut
cunotin c furtul la comiterea caruia a neles s contribuie, prin acte de
ajutor, va fi comis prin punerea victimei n stare de incontien n urma
folosirii de narcotice, fapta sa urmeaz s fie calificat drept complicitate la
infraciunea de tlhrie chiar dac a comis sustragerea n alt mod i anume
ntrebuinnd violena, deoarece el a tiut c furtul va fi comis, oricum, n
condiiile uneia dintre modalitile de realizare a laturii obiective a
infraciunii de tlhrie i a voit s participe la comiterea infraciunii.Dac
unul din participanii la furt, prins de persoana vtmat i imobilizat,
cheam n ajutor, pentru a-l apra, pe un alt participant care comite n acest
scop acte de violen mpotriva persoanei vtmate, cel dinti inculpat
comite, de asemenea, infraciunea de tlhrie i nu pe cea de furt - soluia se
impune n raport cu prevederile art.28, alin.2, Cod Penal, potrivit crora
circumstanele privitoare la fapt se rsfrng i asupra participanilor n
msura n care le-au cunoscut sau le-au prevzut; ori chemnd n ajutor,
pentru a-l scpa, pe cel de-al doilea inculpat, primul a prevzut n mod

nendoielnic, c acesta va ntrebuina violena, deoarece, altfel, nu era de

conceput s scape din imobilizarea n care l inea partea vtmat. 24n spe,
s-a reinut c, pe timp de noapte, inculpatul J.C. mpreun cu A.V. condamnai pentru comiterea infraciunii de tlhrie - au spart geamul
portierei din dreptul volanului de la autoturismul parii vtmate, inculpatul
J.C.a deschis portiera, a intrat n main i a sustras 12 casete audio pe care
le-a dat celui de-al doilea inculpat, care sttea aluri de paz. n acel
moment, a aprut partea vtmat care l-a surprins pe inculpat n interiorul
autoturismului i l-a imobilizat. Nereuind s scape, dei a ncercat, acesta la chemat n ajutor pe A.V., care s-a apropiat de cei doi i a lovit cu o piatra n
fa pe partea vtmat, fracturndu-i 3 dini. n urma agresiunii, inculpatul a
reuit s se elibereze.Ca atare, violena folosit de unul din inculpai pentru a
asigura scparea celuilalt, circumstana de fapt, prevzut de acesta, se
rsfrnge asupra lui i, ca urmare, fapta sa constituie, de asemenea,
infraciunea de tlhrie prevzut de art.233 Cod Penal, chiar dac el nu a
comis acte proprii de violen pentru a scpan privina participaiei penale
realizat sub forma complicitii, coautorului, n practica judiciar a Curii
de Apel Bucureti, s-a hotrt c "fapta unei persoane care, dei nu a efectuat
acte materiale de executare, specifice infraciunii de tlhrie, fie de
sustragere, fie de exercitare a violenei sau de ameninare, i-a nsoit pe
ceilali inculpai, cunoscnd intenia acestora de a tlhri victimele, s-a aflat
n imediata apropiere a persoanelor vtmate i a asistat la lovirea acestora i
la deposedarea acestora de unele bunuri, reprezint un act de ajutor,
efectuate prin adeziunea deplin fa de activitatea coinculpailor i, n drept,
constituie acte de complicitate moral, iar caracterizarea acestora drept
coautorat este greit"
n practic, ideea coautoratului la infraciunile praeterintenionate a fost

admis. Astfel, instana suprem s-a pronunat n sensul c n cazul furtului

comis de dou persoane, cnd unul dintre participani comite acte de
violena, iar cel de-al doilea acte de sustragere, exist coautorat la svrirea
infraciunii de tlhrie pentru ambii fptuitori. Cnd cel dinti, cu intenie,
ucide victima pentru a putea comite tlhria, fapta acestuia constituie i
infraciunea de omor deosebit de grav, prevzut n art.189, lit.d, Cod Penal;
dimpotriv, fapta celui de-al doilea inculpat, care a comis sustragerea n timp
ce victima era supus agresiunii de maniera artat, dar nu se dovedete c a
urmrit ori acceptat decesul victimei, constituie numai infraciunea de
tlhrie prevzut de art. 233, , Cod Penal, deoarece a participat la tlhrie
cu intenie, iar momirea victimei trebuia i putea s o prevad, pozitia lui
subiectiv fiind caracterizat prin intenie depitPronunndu-se aceast
soluie, s-a avut n vedere, circumstanele privitoare la fapta, n cazul dat
uciderea victimei, se rsfrng asupra participanilor n msura n care le-au
prevzut sau le-au cunoscut; ori al doilea inculpat, cunoscnd actele de
violen svrite de primul, fr ns a cunoate i intenia acestuia de a
ucide, va rspunde numai n calitatea de coautor la infraciunea de tlhrie
care a avut ca urmare moartea victimei n legatur cu forma de participare
penal sub forma coautoratului sau complicitii, dup cum o persoan a fost
prezent la locul infraciunii manifesndu-i acordul cu realizarea acestuia,
existnd o nelegere prealabil cu autorul faptei, s-au stabilit o serie de
criterii de delimitare.Astfel, "cel care contribuie la nlturarea obstacolelor
din calea comiterii faptei poate avea calitatea de coautor, dei contribuia
participantului a servit indirect la comiterea aciunii ilicite care formeaz
elementul material al faptei; ea este totui o contribuie nemijlocit fiindc n
desfurarea cauzalitii fizice prin care se realizeaz aciunea ilicit, sunt
considerate ca nemijlocite i contribuiile care servesc la nlturarea,

paralizarea rezistenei pe care o ntampin contribuiile creatoare.De

asemenea, cel care amenin pe posesorul unui bun pentru ca o alt persoan
s poat lua bunul din posesia celui ameninat n scopul de a i-l nsui pe
nedrept, va fi, ca i realizatorul sustragerii, coautor al infraciunii de
tlhrie."Exist i alte categorii de acte care, fr s aparin n mod aparent
aciunii incriminate, contribuie totui, evaluat concret, ntr-o msur
determinat la realizarea ei, i ca atare, nu li se poate atribui caracterul unor
simple activiti de participaie secundar. *** Subiectul pasiv al infraciunii
poate fi orice persoan fa de care s-a svrit tlhria, adic persoana ale
carei bunuri au fost sustrase prin svrirea tlhriei sau acea ori acele
persoane fa de care s-a svrit numai aciunea adiacent (violena,
ameninarea). De exemplu, cnd este supus violenei, cel care fr a fi
posesorul sau deintorul bunurilor, intervine pentru a opri pe fptuitor s le
ia ori ncearc s-l rein. n astfel de cazuri, vor exista doi subieci pasivi ai
infraciunii: cel ale crui bunuri au fost furate i cel care a fost victima
actelor de violen sau ameninare.Dac n aceste situaii, victima actelor de
violen sau ameninare poate fi numai o persoan fizic, victima aciunii de
fapt ar putea fi i o persoan privat sau public.Prin interpretarea corect a
dispoziiilor art. 233, alin. 1 - Cod Penal, n literatura juridic s-a precizat
distincia ce trebuie facut ntre "subiectul pasiv al aciunii de luare" care
este posesorul sau deintorul de fapt al bunului sustras i "subiectul pasiv al
aciunii de constrngere" care poate fi numai posesorul sau deintorul de
fapt al bunului, ci i paznicul sau orice persoan care apare n faa
infractorului n momentul comiterii infraciunii i fa de care s-au comis
actele de constrngere.n cazul tlhriei contra patrimoniului, n ceea ce
privete subiectul pasiv, trebuie observat c fiind vorba de o aciune de furt
care se comite prin folosirea actelor de constrngere, infraciunea are doi

subieci pasivi. La aciunea de luare, subiectul pasiv este unitatea public, iar
la aciunea adiacent subiectul pasiv este persoana care are n primire bunul
(gestionar) sau n administrare (administrator) sau n paz (paznic), precum
i orice persoan care fiind de fa la desfurarea faptei i mpotriva crora
s-au comis acte de violen sau ameninare Orice persoan care ndeplinete
condiiile necesare pentru a rspunde penal poate fi subiect activ al
infraciunii de tlhrie i "chiar dac acesta ar avea un drept (total sau
parial) asupra bunului sustras prin ntrebuinare de violene sau ameninri
ori prin punerea victimei n stare de incontien sau neputin de a se
apra."
30

n consecin, chiar proprietarul unui bun mobil, prin ntrebuinarea

violenei i ameninrii, poate fi subiect activ, cnd bunul se afl n acel
moment n posesia legitim a altei persoane. De asemenea, participaia la
varianta tip a infraciunii de tlhrie este posibil i n alte forme dect cea
concomitent cu a autorului la locul faptei.31
.

1. Latura obiectiv
a) Elementul materialElementul material are un coninut complex,
fiind alctuit la infraciunea de tlhrie din dou aciuni conjugate, aciunea
de constrngere ca aciune mijloc i aciunea de furt ca aciune
scop.Elementul material al infraciunii de tlhrie este prevzut n art. 233,
alin. 1 - Cod Penal: "Furtul svrit prin ntrebuinarea de violene sau
ameninri ori prin punerea victimei n stare de incontien sau neputin de

a se apra, precum i furtul urmat de ntrebuinarea unor astfel de mijloace

pentru pstrarea bunului furat sau pentru nlturarea urmelor infraciunii ori
pentru ca fptuitorul s-i asigure scparea, se pedepsete cu nchisoare de la
2 la 7 ani."

"Aciunea de constrngere" este aciunea adiacent care

servete ca mijloc pentru comiterea furtului, pstrarea bunului furat,

nlturarea urmelor infraciunii sau scparea fptuitorului i este comis
pentru a impiedica opoziia victimeiAciunea de constrngere const n
ntrebuinarea de violene sau ameninri ori prin punerea victimei n stare de
inconstien sau neputin de a se apra. ntrebuinarea cumulativ a acestor
mijloace nu schimb caracterul unitar al infraciunii, dar se va ine seama de
aceasta la aprecierea gradului concret de pericol al faptei.Pentru existena
laturii obiective a tlhriei, violenele trebuie exercitate direct mpotriva
victimei, violenele fa de lucruri pot constitui i ele uneori o ameninare
(de exemplu: ruperea legturii telefonice, stropirea cu benzin a ncrcturii
dintr-un camion n scopul de a o incendia). Violena efectuat fa de lucruri,
dar care nu constituie o ameninare, nu poate realiza aciunea adiacent i nu
ntrunete coninutul obiectiv al tlhriei (de exemplu: smulgerea ceasului
unei persoane aflat ntr-o stare avansat de ebrietate i dormind, care nu
numai c nu a opus rezisten, dar nu poate simi c este deposedat de bunul
su".34Prin ntrebuinarea de violene sau ameninri - ca mijloc de comitere

a infraciunii de tlhrie - trebuie s se realizeze constrngerea fizic sau

psihic a victimei, n scopul realizrii aciunii de luare a bunului. 35Violena

sau ameninarea, ca mijloc de realizare a aciunii adiacente, trebuie

s ndeplineasc mai multe condiii: s fie ndreptat mpotriva unei
persoane pentru a-i anihila opoziia pe care ar opune-o sau ar putea-o
opune.Prin victim a violenei sau ameninrii" se nelege att persoana
care are posesia sau detenia bunului ce urmeaz a fi luat, ct i persoana
care are paza acestuia sau care ar putea interveni, fie pentru a impiedica
comiterea infraciunii, fie pentru descoperirea infraciunii".Violena, ca i
ameninarea - mijloace folosite de fptuitor pentru realizarea n fapt a
constngerii - trebuie s fie exercitate nemijlocit asupra persoanei victimei.
n literatura juridic i n practica instanelor s-au adoptat puncte de vedere
diferite cu privire la condiiile n care trebuie s fie realizate violenele
pentru a putea ntregi coninutul obiectiv al infraciunii de tlhrie. Discuiile
s-au purtat cu privire la justa ncadrare a faptei, constnd n nsuirea unui
bun, pe care fptuitorul l smulge din mna victimei i apoi fuge.Potrivit
unei opinii, o astfel de fapt constituie infraciunea de tlhrie,
argumentndu-se c prin smulgerea unui obiect din mna victimei se
realizeaz violena i nu are nici o relevan faptul c se exercit direct
asupra victimei sau prin intermediul lucrului. Se susine c prin smulgerea

brusc se nltur contactul victimei cu obiectul pe care l inea i prin

aceasta se realizeaz cerina necesar pentru existena infraciunii de
tlhrie.n exprimarea celei de-a doua opinii se arat c "violena sau fora
fizic fa de bunuri care vizeaz numai bunul material" (de exemplu:
smulgerea nasturilor de la hain, ruperea colierului de la gtul cuiva,
smulgerea brusc prin surpindere, n mod subit, fr posibilitatea de a fi
opus vreo rezisten din partea victimei, a obiectului material sau scoaterea
acestuia pe nesimite din detenia fizic a victimei) nu este caracteristic
tlhriei.39 La comiterea furtului n aceste condiii, nu se aduce nici o
atingere relaiilor sociale privind viaa, integritatea corporal, sntatea,
libertatea, onoarea, care formeaz obiectul juridic special al infraciunii de
tlhrie.
Nerealizndu-se violena n sensul art. 233 Cod Penal, fapta nu constituie
infraciune de tlhrie, ci ntrunete elementele constitutive ale infraciunii
de furt.Sunt situaii cnd victima opune rezisten aciunii de smulgere a
obiectului, ncearc s nlature fora agresorului pentru a putea s pstreze
obiectul. nfrngnd rezistena sau opunerea fizic a victimei se realizeaz
violena caracteristic tlhriei, ntrucat prin smulgerea bunului se poate
realiza un pericol iminent pentru una din valorile sociale artate mai nainte,
deoarece agresorul care nu renun la atac va ncerca n continuare s
acioneze cu i mai mare for. Ori, n aceast ultim situaie, aciunea de
smulgere chiar dac nu pune n pericol iminent i grav viaa sau integritatea
corporal a posesorului va nsemna, n orice caz, o imixtiune n libertatea de

micare, ceea ce echivaleaz cu lipsirea de libertate a unei persoane.

n acest sens, practica judiciar a Tribunalului Suprem arat c: "dac n
fapt, anterior smulgerii pungii cu bani din buzunarul interior al hainei
victimei, inculpatul a impins cu o mn victima spre spate, dezechilibrnd-o,
i numai n aceste condiii i-a putut lua banii cu cealalt mn, se impune
concluzia c furtul a fost comis prin violen i deci c fapta constituie
tlhrie, iar nu furt."nsuirea bunului n aceste condiii constituie
infraciunea de tlhrie, deoarece prin smulgerea bunului s-a adus atingere
unor relaii sociale care formeaz obiectul juridic adiacent al infraciunii de
tlhrie, i, n consecin, s-a realizat violena specific acestei infraciuni.
De asemenea, fapta inculpatului de a fi smuls din braele prii civile o
saco, coninnd diferite bunuri i de a fi fugit cu ea, constituie infraciunea
de tlhrie i nu aceea de furt; prin smulgerea obiectului material al
infraciunii elementul " violena" caracteristic tlhriei este realizat.

principiu, violenele, ca i ameninrile - ca aciuni adiacente - care alturi de

aciunea principal de furt realizeaz elementul material al infraciunii de
tlhrie, pot consta n orice aciune de agresiune fizic sau psihic ndreptat
mpotriva persoanei vtmate, de natura a-i nfrnge mpotrivirea la
deposedarea sa. Cu alte cuvinte, n cazul tlhriei comis prin aceste
modaliti, persoana vtmat tie c avutul ei va suferi o diminuare prin
aciunea fptuitorului, dar nu poate mpiedica producerea acestui rezultat, fie
pentru c opunerea ei a fost anihilat, fie pentru c nu ndrznete s se
opun.n acest sens, n practica judiciar a Curii Supreme de Justiie se arat
c "deposedarea parii vtmate de cciula pe care o poart, prin smulgerea
ei de pe capul acesteia, fr exercitarea vreunei aciuni agresive de natur a-i
nfrnge opunerea, constituie infraciunea de furt, iar nu cea de tlhrie,
deoarece lipsete cerina privind ntrebuinarea de violene la care se refer

art. 233, alin. 1 - Cod Penal". Sustragerea cciulii de pe capul celui care o
poart nu s-a facut printr-o form de constrngere a acestuia pentru a-i
nfrnge mpotrivirea, iar deposedarea nu i-a produs, n timpul desfurrii
aciunii de furt, suferine fizice sau morale. Lipsind, deci aciunea de
violen sau ameninare, n sensul prevederilor art. 233, alin 1 - Cod Penal,
luarea n mod brusc a lucrului aflat asupra unei persoane prin simpla
detaare a acestuia dintr-un contact nemijlocit superficial, fr ca deintorul
ei s opun vreo rezisten, ntruct dup comiterea acestei aciuni fuge,
nuaduce vreo atingere relaiilor sociale ce formeaz obiectul juridic adiacent
al infraciunii de tlhrie.Ca urmare, ori de cte ori luarea unui bun are loc
prin "smulgere", instana trebuie s cerceteze cu deosebit atenie dac prin
aciunea de smulgere s-a adus vreo atingere uneia din valorile sociale ce
formeaz obiectul juridic adiacent al infraciunii de tlhrie, realizndu-se
astfel elementul de "violen" caracteristic acestei infraciuni".44 n acest
sens, s-a pronunat Tribunalul Municipiului Bucureti, prin Decizia
nr.648/1993, astfel: "Smulgerea violent i intempestiv a unui lanior din
aur de la gtul persoanei vtmate constituie infraciunea de tlhrie i nu
cea de furt ".45

***

s fie apt pentru a servi ca mijloc la luarea bunului, pstrarea

acestuia sau scparea fptuitorului, prin nfrngerea opoziiei sau

rezistenei fizice a victimei mpotriva aciunii de luare sau prin intimidarea
acesteia, silind-o s rmn inactiv i s renune la orice rezisten sau
mpotrivire; violena trebuie s fie exercitat cu intensitate, s creeze un
pericol iminent pentru viaa, integritatea corporal, sntatea, libertatea
victimei sau a altuia.46
*** s fie ulterioar sau concomitent aciunii de luare . n modalitatea

tipic de comitere a tlhriei, aciunea mijloc premerge aciunii de luare.

Dac violena sau ameninarea este posterioara lurii, iar furtul va putea fi
calificat tlhrie numai dac actele de violen sau ameninare sunt
ntrebuinate ca mijloc pentru pstrarea bunului furat, pentru nlturarea
urmelor infraciunii ori pentru ca fptuitorul s-i asigure scparea. n acest
sens, n practica judiciar s-a precizat c: "potrivit prevederilor art. 233 Cod
Penal, constituie infraciune de tlhrie furtul urmat de ntrebuinarea de
violene pentru pstrarea bunului furat. Dac nsa violenele nu au fost
exercitate n scopul de a pstra bunul furat, ci au reprezentat o ripost
spontan la comportarea agresiv a persoanelor care au surprins
furtul,faptele nu constituie infraciunea de tlhrie, ci infraciunea de furt i
lovire n concurs real". Punerea victimei n stare de incontien sau
neputin de a se apra, pentru a realiza aciunea adiacent i a ntregi
coninutul obiectiv al infraciunii de tlhrie, trebuie s fie efectiv. n
literatura juridic s-a artat c: "prin punerea victimei n aceast stare prin
folosirea de narcotice sau alte substane care pot provoca starea de
incontien"; iar prin "punerea victimei n neputina de a se apra" se
nelege orice aciune care a anihilat posibilitile de scpare de care victima
ar fi putut dispune (imobilizare, dezarmare, punerea unui calu n gur,
etc.)Acestea nu sunt n realitate dect tot o form de violen, de aceea le
numim alte acte de constrngere".Infraciunea de tlhrie presupune ca

sustragerea s se realizeze prin violen, deci odat cu nceperea actelor

de executare a furtului. Dac ntre momentul violenei i luarea bunului se
las victimei o pauz mai mare de reflecie, aceasta va constitui
infraciunea de antaj, nu de tlhrie. Exist posibilitatea ca ameninarea
i violena s precead momentul lurii bunului (exemplu: infractorul

leag pe victim, apoi caut lucrurile de valoare pentru a le sustrage), dar

n aceasta situaie ne aflm tot n cadrul unor acte de executare a faptei de
sustragere, indiferent dac opunerea victimei este nlturat prin violen
sau ameninare i care se situeaz nainte de momentul deposedrii
victimei. Prin urmare, din momentul ameninrii i violenei efectuate
asupra victimei n scop de furt a nceput executarea furtului.n consecin
n raport cu furtul, aciunea adiacent poate s se comit nainte de luarea
efectiv a bunului, n timp sau imediat dup aceea. Dac se comite cu
mult timp dup comiterea furtului nu se mai poate reine tlhria. 55ntre
infraciunea de tlhrie i antaj exist o deosebire care privete
succesiunea n timp a violenei n raport cu actul se sustrage n sensul c
"tlhria presupune ntrebuinarea de violen sau ameninri spre a crea
un pericol iminent pentru viaa, integritatea corporal sau libertatea fizic
persoanei" n timp ce n cazul infraciunii de antaj este vorba de un
pericol care urmeaz s se produc n viitor. 56Cnd victima tlhriei este
un funcionar public care ndeplinete o funcie ce implic exerciiul
autoritii de stat, tlhria intr n concurs cu infraciunea de ultraj atunci
cnd sunt ndeplinite cerinele legii57. Aciunea de furt este aciunea
principal din cuprinsul elementului material al infraciunii de tlhrie
constnd n luarea unui bun mobil n detenia altuia, n urma constrngerii
acestuia ca s nu se mpotriveasc. Sub acest aspect tlhria se aseamn

cu furtul. Ceea ce este specific numai aciunii de tlhrie este c

fptuitorul, de multe ori, constrnge victima s-i remit ea nsi
bunurile pe care intenioneaz s le nsueasc. n acest sens, n practica
judiciar, s-a artat c victimele au fost obligate s remit fptuitorului
banii i unele lucruri pe care le aveau asupra lor ca urmare a

constrngerii pe care acesta a exercitat-o asupra lor prin ameninarea cu

cuitul.
60

Prin "luare" se nelege scoaterea bunului din sfera patrimonial a

persoanei n posesia sau detenia creia se gsea sau trebuia s se
gseasc, schimbndu-se n acest fel starea de fapt a bunului sub
aspectul stpnirii sale anterioare comiterii aciunii de
constrngere.Aciunea de sustragere se poate nfptui n orice mod (prin
apucare, detaare, deviere, consumare, etc.) i prin orice mijloace (cu propria
mn, prin folosirea unor animale dresate, etc.). Tribunalul Suprem a hotrt,
n acest sens, c "fapta prin care se smulge poeta unei femei cu scopul de a
i-o nsui, nfrngnd prin violen mpotrivirea victimei, constituie
infraciunea de tlhrie i nu cea de furt"61 Exist tlhrie chiar dac
violenele ce constituie aciunea adiacent din coninutul acestei infraciuni
s-au materializat prin simpla mbrncire a persoanei vtmate"62Pentru
realizarea elementului material si intregirea continutului obiectiv al
infractiunii de talharie , trebuie ca bunul sustras sa fie un bun mobil, acest
bun sa se fi aflat in posesia sau detentia altei persoane, iar 1uarea sa se fi
facut fara consimtamantul celui deposedat.Din punct de vedere al
reglementrii juridice penale care ocrotete, prin incriminarea tlhriei i
starea de fapt a bunurilor mobile, termenii de posesie i detenie au nelesul
de simpl stpnire de fapt. Nu prezint interes dac cel care avea stpnirea
de fapt a bunurilor ce au fost deposedate era sau nu proprietar sau titular al
unui drept de a poseda sau de a deine. Pentru realizarea acestei cerine este
suficient stpnirea n fapt a bunului.Aciunea scop este realizat chiar dac
bunul s-ar gsi ocazional n minile fptuitorului, ntruct simplul contact
material, simpla manipulare a unui bun nu confer nici posesia, nici detenia
acelui bun. Sustragerea unor materiale n astfel de condiii sau luarea, va
constitui furt. Luarea bunului trebuie s se fac fr consimmntul celui
deposedat, adic fr permisiunea sau ngduina sa. Aceste cerine cu
privire la un bun sunt condiii eseniale n coninutul obiectiv al furtului,
determinante pentru existena infraciunii de tlhrie i trebuie s fie
ndeplinite cumulativ.b) Urmarea imediatComiterea infraciunii de
tlhrie produce un rezultat specific cu caracter complex, i anume: o
pagub patrimonial - ca rezultat principal i un rezultat secundar - constnd
ntr-o vtmare a libertii, integritii corporale sau sntii persoanei
asupra careia s-a comis aciunea de constrngere. n cazul infraciunii de
tlhrie, rezultatul principal, ce const n sustragerea bunului din sfera
patrimonial a celui deposedat, trebuie s fie consecina direct a aciunii de

luare, aceast aciune fiind cauza, iar urmarea imediat efectul. Rezultatul
principal se consider produs din moment ce persoana care are n posesia
sau detenia bunului, este deposedat prin violen de acel bun. Urmarea
imediat se consider, de asemenea, realizat i atunci cnd fptuitorul este
deposedat de bunul luat la scurt timp dup comiterea sustragerii, fie de ctre
victim, fie de ctre alte persoane.In cazul infraciunii de tlhrie, urmarea
const n trecerea bunului din posesia sau detenia unei persoane n cea a
fptuitorului, rezultat care se realizeaz prin aciunea principal ce intr n
componena elementului material al infraciunii.Urmarea aciunii adiacente
variaz n raport cu mijloacele folosite pentru realizarea acesteia (de
exemplu prin violen se poate cauza o suferin fizic victimei sau o
vtmare a sntii ori integritii corporale a acesteia - n cazul unor
modaliti agravate, urmarea imediat adiacent const n vtmarea grav
ori moartea victimei.
c) Raportul de cauzalitate
Legtura de cauzalitate ntre aciunea de sustragere i rezultatul principal
trebuie s existe n cazul infraciunii de tlhrie, indiferent dac tlhria
aduce atingerea avutului privat sau public. n ceea ce privete aciunea
adiacent "este suficient pentru existena infraciunii de tlhrie ca aceast
aciune s fi fost efectuat pentru a nlesni furtul sau pentru a pstra bunul
furat, ori pentru a nltura urmele faptei, etc, fiind indiferent dac ea i-a
atins scopul sau nu, i deci, indiferent dac exista vreo legatur de
cauzalitate ntre violenele, ameninrile, etc. folosite i mprejurarea c
lucrul furat a rmas la fptuitor sau c urmele infraciunii au disprut ori c
fptuitorul a reuit s scape". Pentru ntregirea laturii obiective n coninutul
infraciunii de tlhrie, aciunea adiacent trebuie s fie produs n
desfurarea activitii infracionale pentru oricare din scopurile artate la
alin.l, art. 233 - Cod penal "eficiena sau ineficiena acestei infraciuni ne
constituind o cerin pentru existena infraciunii de tlhrie".

2. Latura subiectiv
Coninutul laturii subiective privete infraciunea de tlhrie n
complexitatea ei. Elementul subiectiv al tlhriei const n comiterea
faptei cu intenia de a efectua att aciunea principal, ct i aciunea
adiacent. n acest sens, n literatura juridic s-a precizat c ceea ce
caracterizeaz latura subiectiv a infraciunii de tlhrie este faptul c
"fptuitorul concepe i voiete comiterea aciunii de luare prin
constngere, n complexul ei, pe care o realizeaz cu intenia direct i n
scopul de a-i nsui bunul pe nedrept".n cuprinsul elementului subiectiv,
att aciunea de sustragere, ct i aciunea de constrngere exist de cele
mai multe ori chiar de la nceput, fptuitorul lund iniial decizia de a
comite amandouaaciuni. Nu este exclus, ns, ca aceast dualitate s
apar i ulterior,n timpul desfurrii aciunii principale sau imediat dup
consumarea i ntreruperea executrii sale.Avnd n vedere c textul
art.233 alin.I - Cod Penal reglementeaz o modalitate tipic i o variant
asimilat a infraciunii de tlhrie se impune precizarea c n modalitatea
tipic aciunea mijloc premerge aciunii scop, intenia calificat existnd
de la nceput cu privire la ambele aciuni, n timp ce n cazul variantei
asimilate, unde aciunea mijloc este posterioar aciunii de luare, aceast
dualitate din cuprinsul elementului subiectiv poate aprea i ulterior"un
fptuitor, care a pornit cu intenia i voina de a comite un furt, va realiza
elementul subiectiv din coninutul infraciunii de tlhrie dac n faa
neateptatei intervenii a victimei sau a unei alte persoane a recurs la
violene sau ameninri ori la alte constrngeri pentru a-i putea continua
aciunea de furt sau dac imediat dup consumarea sau curmarea acestei

aciuni a ntrebuinat violena, ameninarea, etc. pentru a pstra bunul sau

pentru nlturarea urmelor infraciunii sau pentru a-i asigura scparea.n
ceea ce privete elementul subiectiv n raport de aciunea principal,
aceasta const n voina i intenia de a efectua aciunea de luare a bunului
din posesia sau detenia altuia, fr consimmntul acestuia. Cel care
comite o astfel de aciune, fr drept, prevede totdeauna producerea
rezultatului, astfel nct intenia de a efectua aciunea de furt este intenia
direct. Alturi de intenia direct, n mod excepional poate exista i o
intentie indirect (exemplu: luarea unei scurte n care se aflau bani sau
acte de identitate).Pentru realizarea laturii subiective a infraciunii de
tlhrie n raport cu aciunea principal nu este suficient intenia de a
comite aciunea de luare a unui bun fr consimmntul celui n posesia
sau detenia cruia se afl acel bun, ci se mai cere ca aceast intenie s
aib drept scop nsuirea pe nedrept a bunului sustras. Aceast cerin nu
trebuie realizat n fapt, ea fiind cerut numai ca scop urmrit de fptuitor,
chiar dac nu se nfptuieteCerina eseniaa cu privire la elementul

subiectiv n comiterea aciunii adiacente const n "intenia calificat de

a realiza furtul prin trebuinarea de violene, ameninri, etc. sau de a
recurge la vreunul din aceste moduri de constrngere pentru a pstra
bunul furat sau pentru a nltura urmele infraciunii ori pentru a asigura
scparea fptuitorului.ntrebuinarea de violene, ameninri, etc.
efectuate anterior datei la care s-a comis furtul sau care nu au intervenit
imediat dup comiterea acestuia nu constituie o aciune adiacent a
aciunii de furt, ci o aciune distinct, i deci, eventual, o infraciune
separat sau cel mult conex.Dac ntre autor i victim au existat

anterior anumite litigii de ordin patrimonial, fapta nu va constitui

tlhrie, deoarece, cu toate c s-au folosit violene, nu exista din partea
autorului scopul nsuirii bunului furat (de exemplu: s-au folosit
violene pentru a i se restitui o suma de bani datorat), deci fapta va
primi o alt ncadrare juridic, n raport cu gravitatea i natura
violenelor exercitate de fptuito ntre formele i modalitile infraciunii
de tlhrie i sanciunile acestei infraciuni exist o strns i fireasc
corelaie.n complexul ei, tlhria este o infraciune de comisiune.
Desfurarea activitii prin care ea este realizat poate parcurge toate fazele
unei infraciuni: faza actelor premergtoare, a actelor de executare, a
consumrii i, eventual, a epuizrii. Actele preparatorii privitoare fie la
aciunea principal (furt) - de exemplu: asigurarea mijloacelor pentru a se
afla la timp la locul unde se va comite furtul, starea la pand fie la o aciune
adiacent (ntrebuinarea de violene, ameninri, etc.), de exemplu:
procurarea de arme, de narcotice, de bani pentru imobilizare - nu sunt
incriminate de lege i nu constituie o form pedepsibil a infraciunii de
tlhrie .
n cazul n care s-a trecut nsa la acte de executare, actele preparatorii, n
msur n care vor contribui la comiterea infraciunii de tlhrie, se vor
ngloba n activitatea infracionala cnd vor fi fost executate de ali
participani dect autorul.

a) Tentativa de tlhrie
Exist

tentativ

atunci

cnd,

premergator

momentului

ntreruperii aciunii de sustragere a bunului sau producerii efectelor acestuia,

au fost ntrebuinate violene sau ameninri ori victima a fost pus n stare
de incontie sau neputina de a se apra.n acest sens, Tribunalul Suprem a

decis c: "fapta inculpatului de a ptrunde ntr-o curte cu scopul de a-i

nsui un bun i fiind surprins mai nainte ca bunul respectiv s fi fost nsuit
comite acte de violen fa de persoana vtmat pentru a-i asigura
scparea, constituie tentativ la infraciunea de tlhrie, iar nu infraciunea
de violare de domiciliu".Tlhria se consider ca fiind tentativ sau
consumat dup cum infraciunea principal - furtul- a ramas n faza
tentativei ori s-a consumat.n consecin, fapta inculpatului care, fiind
surprins de persoana vtmat dup ce-i forase portiera autoturismului n
scopul de a-i nsui unele lucruri pentru a-i asigura scparea, a folosit
mpotriva acestuia un spray cu efect paralizant, constituie tentative la
infraciunea de tlhrie Exist tentative de tlhrie i atunci cnd aciunea de
furt a fost ntrerupt, iar fptuitorul a ntrebuinat acte de constrngere pentru
a nltura unele infraciuni ori pentru a-i asigura scparea. Cu privire la
aceasta, instana suprem a precizat c "dac dup ce a ncercat s
deposedeze, prin violen, o persoan, de un bun al su, fr ns a reui,
infractorul a ntrebuinat violena fa de una din persoanele care-l urmreau,
vtmndu-i integritatea corporal pentru a-i asigura scparea, nu ne aflm
n faa unui concurs de infraciuni - tentative de tlhrie i vtmare
corporal - ci numai a unei infraciuni unice, complexe: tentativela
infraciunea de tlhrie n forma agravat Infraciunea de tlhrie poate fi
comis n forma tentativei i atunci cnd aciunea de sustragere este
ndreptat mpotriva avutului public. Astfel, "fapta inculpatului, care n
momentul cnd ncepuse s transporte bunurile pe care inteniona s le
nsueasc n vederea scoaterii lor din incinta unitii, a fost surprins de
paznic i l-a lovit pe acesta pentru a scpa, constituie tentativ la infraciunea
de tlhrie.n practica judiciar i n literatura juridiar, o problem
controversat a fost cea a ncadrrii juridice a faptei n situaia n care

autorul faptei de tlhrie care a avut ca urmare moartea victimei, fiind

surprins de acesta n momentul n care sustrgea bunul, a lovit-o n scopul
efecturii aciunii de luare a bunului sau pentru a-i asigura scparea, iar n
urma violenelor exercitate (lovire), victima a decedat iar fptuitorul a
renunat la luarea obiectului de teama de a nu fi surprins de alte persoane
care se alarmaser.
n aceast privin s-au exprimat mai multe opinii, instana
suprem stabilind c atta vreme ct s-a produs urmarea mai grav - moartea
victimei - nu mai are relevan, sub aspectul ncadrrii juridice, dac furtul sa consumat sau nu.Tentativa la infraciunea de tlhrie, care a avut ca urmare
moartea victimei, fiind o infraciune praeterintentionaa, unic prin voina
legiuitorului, nu poate fi descompus n pri componente, elementul de
agravare al infraciunii constituindu-l tocmai rezultatul mai grav, produs fr
intenie, iar nu cel mai putin grav urmrit de fptuitor.

b) Consumarea infraciunii de tlhrieInfraciunea de tlhrie se

consum atunci cnd aciunea de sustragere a avut o desfurare complet i
s-a produs rezultatul specific ca urmare a ntrebuinrii: actele de
constrngere. n literatura juridic s-a subliniat faptul c "dac activitatea
principal s-a consumat fr ca fptuitorul s fi avut nevoie de a recurge la
aciunea adiacent, fapta consumat este infraciunea de furt, iar nu de
tlhrie".Infraciunea de tlhrie este consumat cnd fptuitorul, dup
comiterea sustragerii efectuat fr ntrebuinarea de violene, recurge la
ameninri sau la alte acte de constrngere pentru a pstra bunul furat sau
pentru a nltura urmele infraciunii ori pentru a-i asigura scparea. Cu
privire la aceast ipotez, Tribunalul Suprem a statutat c ", infraciunea de
tlhrie se consum chiar dac fptuitorul nu a reuit, prin folosirea

violenei, s pstreze bunul furat ori s-i asigure scparea, fiind suficient s
se stabileasc dac prin activitatea sa de violen el nu a urmrit un
asemenea scop"n privina consumrii aciunii de furt, Codul Penal a
consacrat "teoria apropriaiunii", potrivit creia bunul trebuie s fi trecut n
posesia infractorului, indiferent ct dureaz aceast posesie.Consumarea
aciunii de sustragere implic o luare a bunului n stpnirea de fapt a
fptuitorului, n scopul nsuirii pe nedrept.

c) Epuizarea infraciunii de tlhrie

n ceea ce privete epuizarea infraciunii de tlhrie, aceasta este susceptibil
"de o activitate infracional prelungit n timp" dup atingerea momentului
consumativ i deci de o eventual amplificare a urmrilor imediate. n
msura n care dureaz aciunea adiacent de ntrebuinare a mijloacelor de
constrngere, n aceeai msur poate fi prelungit, prin acte succesive de
sustragere, aciunea principal i deci fapta de tlhrie.n ipoteza unor astfel
de prelungiri, fapta de tlhrie se consider epuizat atunci cnd "au ncetat
actele succesive n efectuarea aciunii principale sau cnd nu mai este
posibil o amplificare a urmrilor aciunii adiacente". Uneori aciunea
adiacent poate produce urmri de o gravitate progresiv (vtmri corporale
grave, moartea victimei), de natur s modifice tot progresiv i pericolul
social concret al tlhriei; n aceste situaii i procesul cauzal al activitii
infracionale se prelungete, de asemenea, n timp. Modaliti
Infraciunea de tlhrie, ca i infraciunea de furt, poate fi comis n
diferite modaliti normative, fiecare modalitate de comitere reprezentnd
particulariti de care trebuie s se in seama la evaluarea gradului concret
de pericol social al faptei comise.
Fiecarei modaliti normative i poate corespunde o varietate de modaliti
faptice ce se au n vedere la individualizarea pedepsei.Tlhria poate

prezenta concret modaliti, variante i n raport cu aciunea adiacent, dup

mijloacele folosite (violente, ameninri, punere n stare de incontien sau
neputina de a se apra), dupa momentul n care
a intervenit aciunea adiacent (n timpul executrii aciunii principale sau
imediat dup consumarea sau ntreruperea acestuia), dup scopul n vederea
cruia a fost efectuat aciunea adiacent, etc
Art. 234. TLHARIA CALIFICATA
(1) Tlharia savrsita n urmatoarele mprejurari:
a) prin folosirea unei arme ori substante explozive, narcotice sau paralizante;
b) prin simularea de calitati oficiale;
c) de o persoana mascata, deghizata sau travestita;
d) n timpul nopti ;
e) ntr-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport;
f) prin violare de domiciliu sau sediu profesional, se pedepseste cu nchisoarea de la 3 la
10 ani si interzicere a exercitari unor drepturi.
(2) Tlharia savrsita n conditi le art. 229 alin. (3) se pedepseste cu nchisoarea de la 5
la 12 ani.
(3) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza tlharia care a avut ca urmare vatamarea
corporala. 5-12 ani
a)prin folosirea de arme ori substante explozive,narcotice sau paralizate-este retinuta ca
agravanta deoarece faptuitorul savarseste fapta cu mai multa siguranta,deoarece
actioneaza cu si mai mult curaj stiind ca oricand poate sa imobilizeze si sa neutralizeze
victima sau pe oricare alta persoana care ar intervi pt salvarea acesteia.b)prin simularea
de calitati oficiale-se caracterizeaza prin pericolul social sporit dat de simularea unei
calitati oficiale care induce in eroare persoana vatamata-presupune ca faptuitorul isi
asuma fata de alte persoane o calitate pe care nu a detinut o niciodata sau pe care nu o
mai detine in momentul savarsirii faptei .simularea unei calitati oficiale trebuie sa se
refere la o functie publica ce implica exercitiul autoritatii de stat.c)talharia savarsita de o
persoana mascata,deghizata sau travestita-justifica pericolul social ridicat,deoarece
faptuitorul ,actionand intr un asemenea mod ,face mai dificila descoperirea lui,iar fapta
produce produce un mai mare ecou social.d) fapta comisa in timpul noptii- este
considerata mai grava,deoarece cresc posibilitatile infractorului de a savarsi ,cat si cele de
a se indeparta in mai mare siguranta de la locul faptei.e)intr un mijloc de transport sau
asupra unui mijloc de transport-acest element circumstantial se justifica prin aceea ca
faptuitorul isi poate desfasura activitatea infractionala cu sanse sporite de finalizare(exista
talharie calificata intr un mijloc de transport in situatia in care faptuitorul a scos prin
violenta pe soferul taxiului din masina si ia luat mai multe bunuri si bani.exista talharie
calificata intr un mijloc de transport si in cazul a 2 inculpati care au silit victima (pe
soferul taxiului)sa iasa din masina si sa le predea autoturismul. f)prin violare de domiciliu
sau sediu profesional-pericolul social sporit se justifica deoarece aduce o grava atingere
vietii intime,domestice a victimei si este de natura sa creeze o stare de temere si
nesiguranta cand infractorul patrunde in locuinta cu intentia de a fura cu orice pret,chiar

si prin folosirea de violente.ex,infractorii profitand de faptul ca victimele locuiesc

singure,in locuri mai izolate ,s au hotarat mai usor sa savarseasca o infractiune de talharie
prin violarea domiciliului acestora.alin (3)-talharia care a avut ca urmare o vatamare
corporala-agravarea talhariei este justificata prin consecintele adiacente,adica ale unor
acte de violenta exercitate asupra victimei,daca acestea au produs urmarile prevazute la
art 194.de ex-faptuitorul loveste victima pt a indeparta opunerea acesteia ,inse se produc
urmarile prev in art 194,pe care nu le a urmarit ori acceptat ,socotind fara temei ca nu se
vor produce(usurinta)fie nu le a prevazut,desi trebuia si putea sa le prevada (neglijenta)in
ambele situatii ,urmarile mai grave ale lovirii ii sunt imputabile faptuitorului in cadrul
agravantei mentionate cu titlu de culpa.de remarcat ca,in ipoteza in care faptuitorul ,cu
prilejul executarii fapte de furt ,exercita violenta cu intentia de a produce urmarile
produse la art 194 ,acesta va raspunde pt infractiunea de talharie aflata in concurs cu
vatamarea corporala.
************************************************************************
************************************************************************
**************** *ART 236 TALHARIA SAU PIRATERIA URMATA DE
MOARTEA VICTIMEI
(1)daca faptele prevazute in arte 233-235(talharie,talharie calificata,piraterie) au avut ca
urmare moartea victimei,pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 18 ani si interzicerea
exercitarii unor drepturi.-latura subiectiva presupune praeterintentia adica rezultatul mai
grav adica moartea victimei s a produs prin depasirea intentiei faptuitorului ,dar
imputabila faptuitorului ca rezultat al culpei sale.ex(faptuitorul pt a lua sau mentine
bunul,foloseste violenta asupra victimei ,iar aceasta,in urma actului de lovire,se
dezechilibreaza si in cadere se loveste cu capul de bordura,si decedeaza.)in cazul in care
actele de violenta s au savrsit cu intentie(directa,indirecta)de a ucide victima pt a sustrage
un bun ,iar scopul a fost realizat ,in sarcina faptuitorului se va retine concursul de
infractiuni intre omor calificat(art 189)si talharie,talharie calificata si piraterie.in acest caz
neaplicandu se prevederile art 236 ci dupa caz art 233,234,sau 235 deoarece moartea
victimei s a produs cu intentie si nu se pot aplica prevederile art 236 care presupune
culpa.
************INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI PRIN NESOCOTIREA
NCREDERII ***********
Art. 238. ABUZUL DE NCREDERE
(1) nsusirea, dispunerea sau folosirea, pe nedrept, a unui bun mobil al altuia de catre cel
caruia i-a fost ncredintat n baza unui titlu si cu un anumit scop ori refuzul de a-l restitui
se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.(2) Actiunea penala se
pune n miscare la plngerea prealabila a persoanei vatamate.Elementul material al
infractiuni consta n actiunea de a: -nsusi; dispune; -folosi; -refuza restituirea. Obiectul
material al infractiuni consta ntr-un bun mobil, care trebuie sa ndeplineasca urmatoarele
cerinte: -sa apartina altei persoane;-sa fie detinut n baza unui titlu; -sa i fi fost
ncredintat faptuitorului; -sa fi fost ncredintat faptuitorului cu un anumit scop. Astfel, n
cazul abuzului de ncredere a fost consacrata onoua modalitate de comitere a faptei, prin
folosirea fara drept a unui bun ncredintat cu un anumit scop, de catre cel care l-a primit.
Textul are n vedere att situatia n care persoana nu avea

dreptul de a folosi bunul (spre exemplu, un autovehicul este ncredintat de catre

proprietar mecanicului n vederea efectuari unei reparati , iar acesta din urma l foloseste
pentru a face curse
n interes personal ori al unor terti), dar si situatia n care cel ce a primit bunul are dreptul
de a-l folosi, dar l utilizeaza n alt scop dect cel pentru care i-a fost ncredintat (de
exemplu, autorului i este ncredintat un autoturism pentru a face o plimbare, dar acesta l
foloseste pentru a transporta bunuri).

Infractiunea a primit denumirea de abuz de incredere deoarece faptuitorul

abuzeaza de increderea celui care i-a lasat bunul in detentie , transformanduse din detentar al bunului in pretins proprietar al acestuia .
Obiectul juridic : Prin incriminarea abuzului de incredere legiuitorul a
urmarit sa asigure increderea pe care trebuie sa se bazeze relatiile sociale cu
caracter patrimonial , sa apere proprietatea asupra bunurilor mobile . Asa
fiind obiectul juridic al infractiunii de abuz de incredere il constituie relatiile
sociale de ordin patrimonial privitoare la acordarea si respectarea unei
anumite increderi pentru nasterea si mentinerea lor in scopul apararii
drepturilor celui care incredinteaza bunul mobil altei persoane .
Obiectul material : Abuzul de incredere are ca obiect material bunul mobil
al altuia , detinut cu orice titlu de catre faptuitor . Obiectul material a
abuzului de incredere se caracterizeaza asadar in primul rand prin aceea ca
nu poate fi decat un bun mobil . Sunt asimilate bunuri mobile putand
constitui obiectul material al infractiunii , bunurile imobile prin destinatia lor
, precum si cele care sunt considerate astfel datorita bunului la care sunt
atasate . Bunul mobil poate fi orice bun mobil corporal care are o anumita
valoare , roadele acestuia , inscrisurile , bani, titlurile de credit si orice alte
valori evaluabile in bani . Detentia presupune dreptul de a stapanii in fapt un
bun in numele altuia , in mod temporar , in interesul sau folosul altuia ori in
interesul propriu al detentorului , cu precizarea ca in timpul detentiei
proprietatea continua sa apartina proprietarului bunului , deci detentorul nu
dobandeste un drept de proprietate asupra bunului incredintat .

Bunul mobil sa fie detinut de faptuitor cu orice titlu juridic , legal si

valabil . In sensul cerut de lege , titlurile in baza carora se detine bunul pot fi
doar titluri rezultate din raporturi patrimoniale netranslative de proprietate ,
cum ar fi contractele de depozit , de mandat, de imprumut , de transport , de
locatiune. Poate constitui obiect material al abuzului de incredere si bunul
asupra caruia faptuitorul are numai un drept de coproprietate , daca acel bun
este indivizibil sau plusul care depaseste cota sa parte in cazul unui bun
divizibil .Subiectii : subiect activ al infractiunii poate fi orice persoana
responsabila care are in detinere un bun al altuia . Subiectul pasiv de
asemenea poate fi orice persoana careia ii apartine un bun , pe care l-a
incredintat unei alte persoane . Abuzul de incredere este susceptibil de
savarsire cu participatie in oricare dintre formele acestuia Latura obiectiva :
Elementul material al laturei obiective a acestei infractiuni il constituie
actiunea abuziva prin care cel care a primit in detentie un bun al altuia
interverteste titlul juridic al detentiunii bunului , trecandu-si acest bun in
stapanirea sa ilicita.A insusi un bun inseamna a-l face al sau . Prin alte
cuvinte in cazul insusirii faptuitorului , desi este numai un detentar al
bunului , se comporta fata de acesta ca si cand ar avea calitatea de
proprietar . Este necesar ca faptuitorul sa-si insuseasca in mod efectiv
bunul .
A dispune de un bun iseamna a face cu privire la acel bun un act de
dispozitie , adica a-l vinde , a-l dona , a-l imprumuta . Dispunerea trebuie sa
se faca pe nedrept , adica faptuitorul sa nu fie indrptatit a efectua respectivul
act de dispozitie . Simpla folosire a bunului detinut atunci cand nu s-a
convenit interzicerea folosirii , nu constituie un act de dispunere pe nedrept .
Astfel de exemplu nu constituie infractiunea de abuz de incredere fapta unui
meserias care primind in baza unei conventii autovehiculul unei persoane cu

obligatia de al vopsi a folosit pentru sine acel autovehicul cata vreme partile
nu au stipulat in conventie o asmenea interdictie .
Refuzul de a restitui bunul consta in manifestarea expresa sau tacita de a
nu mai da inapoi bunul primit . Acest refuz trebuie sa fie abuziv si
nejustificat . Nerestituirea bunului altuia pe motiv ca acesta in mod obiectiv
a fost pierdut , a disparut , s-a distrus intr-o calamitate , nu poate constitui un
refuz de restituire in sensul cerut de norma de incriminare .
Daca refuzul faptuitorului nu a fost precedat de o cerere de restituire a
bunului , nu se poate vorbi de un abuz de incredere . Este necesar ca refuzul
de restituire a bunului sa aiba loc fata de proprietarul bunului de mandatarul
acestuia sau fata de acela de la care a fost primit si nu fata de orice persoana
care prtinde un drept asupra bunului respectiv.Urmarea imediata consta in
crearea unei situatii de fapt contrare cele care ar fi trebuit sa existe ,
respectiv o lipsire a subiectului pasiv de posibilitatea exercitarii drepturilor
sale asupra bunului care ii apartine , o afectare a patrimoniului sau si care are
ca , consecinta producerea unui prejudiciu material . Latura subiectiva :
Abuzul de incredere se savarseste cu intentie directa , faptuitorul isi da
seama ca prin actiunea sa de insusire dispune pe nedrept , ori de refuz de
restituire a bunului pune pe proprietarul acestuia in imposibilitatea de a-si
exercita drepturile sale cu privire la acel bun . Comiterea faptei cu intentie
directa sau indirecta , respectiv faptuitorul prevede ca prin actiunea sa va
afecta patrimoniul subiectului pasiv , urmarind aceasta sau desi nu urmareste
accepta posibilitatea acestei atingeri aduse patrimoniului celui care i-a
incredintat bunul.Tentativa si consumarea : Desi este posibila in cazul
abuzului de incredere tentativa nu este pedepsita de lege .Tentativa abuzului
de incredere ar fi greu de stabilit deoarece faptuitorul , avand bunul in
detentia sa poate efectua in ascuns acte de executare si se poate desista

oricand de rezultat. Stabilirea momentului consumarii infractiunii de abuz

de incredere prezinta interes si pentru determinarea persoanei vatamate de a
carei plangere este conditionata punerea in miscare a actiunii penale .
Persoana vatamata in cazul abuzului de incredere , este persoana in a carei
patrimoniu se afla bunul in momentul consumarii chiar daca o alta persoana
a incredintat acel bun faptuitorului .pentru existenta infractiunii se cere ca
faptuitorul sa detina bunul mobil ce constituie obiectul material al
infractiunii pe baza unui titlu , a unui raport juridic patrimonial , si ca el sa-si
insuseasca acest bun sa dispuna de acesta pe nedrept ori sa refuze al restitui
In cazul unui imprumut al unei sume de bani forma de realizare a abuzului
de incredere nu poate fi decat refuzul restituirii . Actiunea privitoare la
refuzul de a restitui trebuie sa fie certa , deoarece o simpla intarziere ,
invocarea unor obiectii serioase care sa justifice intarzierea restituirii
bunurilor la scadenta nu echivaleaza cu un refuz .Alta este situatia daca intre
inculpat si persoana vatamata exista un raport juridic civil , in virtutea caruia
a ajuns la inculpat , cu just titlu suma de bani . Refuzul de a restitui suma
respectiva partii vatamate constituie infractiunea de abuz de incredere din
moment ce exista un just titlu .
Solutii din practica judiciara a Inaltei Curti de Casatie si Justitie :
1. Bunul dat in custodie de catre politie

Persoana careia i s-a incredintat de catre politie un bun in custodie nu

savarseste infractiunea de abuz de incredere prevazut in art. 238 Cod Penal ,
daca dispune de el , folosindu-l, sau refuza a-l restitui proprietarului
deoarece raportul juridic nu exista intre custode si proprietar , ci intre
custode si organul de politie fata de care are obligatia de a nu instraina ,
distruge sau modifica bunul si de a-l restitui la cerere .

Art. 242. GESTIUNEA FRAUDULOASA

(1) Pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrari sau conservari bunurilor
acesteia, de catre cel care are ori trebuie sa aiba grija administrari sau conservari acelor
bunuri se
pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda. (2) Cnd fapta prevazuta n
alin. (1) a fost savrsita de administratorul judiciar, de lichidatorul averi debitorului sau
de un reprezentant sau prepus al acestora, pedeapsa este nchisoarea de la unu la 5 ani. (3)
Faptele prevazute n alin. (1) si alin. (2) savrsite n scopul de a dobndi un folos
patrimonial se pedepsesc cu nchisoarea de la 2 la 7 ani. (4) Actiunea penala se pune n
miscare la plngerea prealabila a persoanei vatamate.fapta poate fi comisa, conform
N.C.p., att cu intentie directa ct si cu intentie indirecta. Subiectul activ este gestionarul,
care are ori trebuie sa aiba grija administrari sau conservari acelor bunuri, inclusiv
gestionarul de fapt, legea nefacnd distinctie n acest sens.
Pentru existenta infractiuni , este necesar ca fapta sa produca urmarea imediata, respectiv
o paguba. Varianta agravata alin(2) presupune un subiect activ calificat special, respectiv:
administratorul judiciar; lichidatorul averi debitorului; reprezentantul sau prepusul
administratorului ori lichidatorului judiciar.n aceste variante, fapta poate fi comisa cu
intentie directa
sau indirecta. O alta varianta agravata alin(3) se refera la situatia n care fapta este
comisa cu un scop calificat, acela de a dobndi un folos patrimonial; n acest caz, fapta se
comite cu intentie directa .nu interesea za daca acest scop a fost sau nu atins.. Obiectul
juridic principal const n relaiile sociale cu caracter patrimonial, iar obiectul juridic
secundar const n relaiile sociale referitoare la buna-credin i ncrederea necesar
ntre cei ce intr n relaii caracter patrimonial.Aceast infraciune are ca obiect material
diverse bunuri mobile i imobile, aparinnd altuia, dar aflate n posesia
fptuitorului.Constituie obiect material i bunurile asupra crora fptuitorul are un drept
de coproprietate, atunci cnd coproprietarul i-a ncredinat acestuia administrarea sau
conservarea ntregii universaliti de bunuri.subiectul pasiv-este persoana fizica sau
juridica careia ii apartine bunul sau intregul avut incredintat faptuitorului pt administrare
si conservare si careia i s a produs o paguba.
Participaia penal este posibil sub toate formele, cu precizarea c n cazul
coautoratului trebuie ca fptuitorii s aib mpreun sarcina administrrii sau conservrii
respectivelor bunuri.
Elementul material al laturii obiective se realizeaz prin aciuni sau inaciuni
pgubitoare pentru proprietarul bunurilor administrate sau conservate.Aciunile sau inaciunile
trebuie svrite cu ocazia administrrii sau conservrii bunurilor(presupune existenta unui
raport juridic).Administrarea bunurilor presupune ngrijirea acestora, iar conservarea lor se refer
la luarea unor msuri de meninere a acestora la parametrii calitativi i cantitativi.bunurile sau
valorile sa se afle in posesia sau detentia faptuitorului.faptuitorul sa aiba de drept sau de fapt
gestionarea sau administrarea bunurilor respective.

Aciunea sau inaciunea pgubitoare trebuie s reprezinte o nclcare a obligaiei

rezultnd din nsrcinarea primit, n caz contrar fapta nu ntrunete elementele infraciunii de
gestiune frauduloas.De exemplu, n practica judiciar, s-a considerat c sunt ntrunite
elementele infraciunii de gestiune frauduloas atunci cnd n calitate de administrator la o
asociaie de locatari, inculpatul i-a nsusit o sum de bani din fondurile asociaiei.
Urmarea imediat const n pricinuirea unor pagube, iar raportul de cauzalitate
trebuie s existe ntre fapta incriminat i paguba pricinuit.n privina laturii subiective
vinovia exist doar sub forma inteniei, deoarece legislatorul prevede c fapta trebuie savrit
cu rea-credin.Tentativa este posibil cnd infraciunea se savrete printr-o aciune, dar nu se
pedepsete.Consumarea infraciunii are loc n momentul n care se pricinuiete paguba, ca
urmare a aciunii sau inaciunii incriminate.
ART 243-INSUSIREA BUNULUI GASIT SAU AJUNS DIN EROARE LA
FAPTUITOR (1) Fapta de a nu preda n termen de 10 zile un bun gsit autoritilor sau
celui care l-a pierdut sau de a dispune de acel bun ca de al su se pedepsete cu nchisoare
de la o lun la 3 luni sau cu amend. (2) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz i nsuirea
pe nedrept a unui bun mobil ce aparine altuia, ajuns din eroare sau n mod fortuit n
posesia fptuitorului, sau nepredarea acestuia n termen de 10 zile din momentul n care a
cunoscut c bunul nu i aparine. (3) mpcarea nltur rspunderea penal.
- potrivit alin. 1, infractiunea consta in fapta de a nu preda in termen de 10 zile un bun
gasit autoritatilor sau celui care l-a pierdut sau de a dispune de acel bun ca de al sau;
- potrivit alin. 2, infractiunea consta si in insusirea pe nedrept a unui bun mobil ce
apartine altuia, ajuns din eroare sau in mod fortuit in posesia faptuitorului.
- obiectul juridic consta in relatiile sociale cu caracter patrimonial, relatii care implica
buna-credinta si onestitate din partea celui care gaseste un bun ori ajunge din eroare
in posesia unui bun mobil apartinand altuia;
- obiectul material consta in un bun gasit (intamplator de catre faptuitor) ori un bun
ajuns din eroare sau in mod fortuit in posesia faptuitorului;
o nu constituie obiect material al infractiunii bunul abandonat si nici
bunul lasat temporar fara supraveghere, deoarece un asemenea bun
nu este iesit din posesia altuia;
o bunul uitat este asimilat bunului pierdut, iar fapta insusirii unui bun
uitat in prezenta faptuitorului intruneste elementele infractiunii de
furt;
o bunul ajuns din eroare in posesia faptuitorului este bunul predat
datorita unei erori comise de cel care a efectuat remiterea, bun pe
care acesta l-a primit crezand, in mod gresit, ca ii este destinat;
eroarea celui care a efectuat predarea nu trebuie sa fie
provocata de cel ce primeste bunul, deoarece in caz
contrar fapta constituie infractiunea de inselaciune;
se considera ajuns din eroare in posesia faptuitorului si

bunul pe care acesta l-a luat singur crezand ca este al

sau.
subiectii infractiunii subiectul activ poate fi orice persoana care gaseste un bun sau
care, din eroare, primeste un bun apartinand altuia;
o participatia penala este posibila sub toate formele.
latura obiectiva:
o elementul material se poate realiza:
in cazul prevazut de alin. 1, fie printr-o inactiune,
constand in nepredarea bunului gasit, fie prin o actiune,
constand in dispunerea de acel bun;
in cazul prevazut de alin. 2, printr-o actiune de insusire
a bunului ajuns din eroare sau in mod fortuit in posesia
faptuitorului.
o nepredarea bunului gasit consta in omisiunea celui care a gasit un
bun de a-l remite autoritatilor sau celui care l-a pierdut, in masura in
care identitatea acestuia este cunoscuta;
infractiunea exista numai daca la expirarea termenului
de 10 zile de la gasirea bunului, faptuitorul nu isi
indeplineste obligatia predarii acestuia.
o dispunerea de bun ca de al sau are semnificatia oricarui act de
dispozitie in raport cu bunul gasit;
fapta se realizeaza inauntrul termenului de 10 zile, in
caz contrar infractiunea are deja forma consumata in
modalitatea omisiva.
o insusirea bunului ajuns din eroare in posesia faptuitorului are ca
situatie premisa faptul ca bunul a ajuns din eroare in posesia
faptuitorului;
in eroare trebuie sa se afle atat cel care preda bunul, cat
si cel care-l primeste (in caz contrar infractiunea este
cea de inselaciune).
o urmarea imediata consta in pricinuirea unei pagube;
o raportul de cauzalitate dintre fapta si urmare trebuie sa existe.
latura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei, chiar si atunci cand
elementul material se realizeaza in modalitatea omisiva, cerinta care rezulta din
denumirea infractiunii;
o practic, nepredarea bunului gasit in termenul legal se transforma intro prezumtie absoluta de insusire.
forma infractiunii:
o tentativa posibila in modalitatile comisive, insa nu se pedepseste;
o consumarea infractiunii are loc, dupa caz, la expirarea termenului
de 10 zile fara indeplinirea obligatiei de predare a bunului sau in
momentul dispunerii de bun ori insusirii acestuia.

Art. 244. NSELACIUNEA

(1) Inducerea n eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevarata a unei fapte
mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, n scopul de a obtine pentru sine
sau pentru altul un
folos patrimonial injust si daca s-a pricinuit o paguba, se pedepseste cu nchisoarea de la
6 luni la 3 ani.
(2) nselaciunea savrsita prin folosirea de nume sau calitati mincinoase ori de alte
mijloace frauduloase se pedepseste cu nchisoarea de la unu la 5 ani. Daca mijlocul
fraudulos constituie
prin el nsusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
(3) mpacarea nlatura raspunderea penala. . Obiectivul juridic. Infraciune de
nelciune are ca obiect juridic special relaiile sociale cu caracter patrimonial care
implic ncredere i buna credin. Obiectivul material. Infraciunea de nelciune
poate avea ca obiect material bunurile mobile sau imobile. Pot constitui obiectul material
al infraciunii i nscrisurile care au valoare patrimonial. Subiectul. Infraciunea de
nelciune poate fi svrit de orice persoan.Infraciunea poate fi svrit cu
participaie sub oricare dintre formele acesteia. Latura obiectiv. Infraciunea de
nelciune poate presupune sub aspectul obiective, n primul rnd, o aciune de inducere
n eroare. Aceast aciune poate fi svrit prin prezentarea ca adevrat a unei fapte
mincinoase sau ca mincinoas a unei fapte adevrate, fiind necesar ca fptuitorul s
foloseasc anumite mijloace apte s aduc la rezultatul pe care l urmrete. Mijloacele de
inducere n eroare pot fi extrem de variate, iar dac mijlocul folosit prezint o mare
aparen de veridicitate, este considerat fraudulos, ceea ce duce la agravarea
infraciunii.Pentru existena infraciunii de nelciune nu are relevan dac victima a
fost sau nu uor indus n eroare.Aciunea de inducere n eroare trebuie s aib ca rezultat
pricinuirea unei pagube, adic a unui prejudiciu material.ntre aciunea de inducere n
eroare i paguba pricinuit trebuie s existe un raport de cauzalitate. 6. Latura
subiectiv. Infraciunea de nelciune se svrete cu intenie direct. Latura subiectiv
a infraciuni include i scopul obinerii pentru sine sau pentru altul a unui folos material
injust.Prin folos material se nelege orice profit, avantaj, care poate fi evaluat n bani i
care atunci cnd este realizat duce la creterea patrimoniului. Folosul injust este acel folos
la care fptuitorul nu era ndreptit. Pentru existena infraciunii nu intereseaz dac
fptuitorul urmrete folosul pentru sine sau pentru altul.. Tentativ i consumarea.
Tentativa la aceast infraciune este pedepsit de lege.Infraciunea de nelciune se
consum n momentul n care se produce paguba, cu rezultat al activitii de inducere n
eroare.
Art. 253. DISTRUGEREA
(1) Distrugerea, degradarea sau aducerea n stare de nentrebuintare a unui bun
apartinnd altuia ori mpiedicarea luari masurilor de conservare sau de salvare a unui
astfel de bun, precum si nlaturarea masurilor luate se pedepsesc cu nchisoare de la 3 luni
la 2 ani sau cu amenda.
(2) Distrugerea unui nscris sub semnatura privata, care apartine n tot sau n parte altei
persoane si serveste la dovedirea unui drept de natura patrimoniala, daca prin aceasta s-a
produs
o paguba, se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

(3) Daca fapta prevazuta n alin. (1) priveste bunuri care fac parte din patrimoniul
cultural, pedeapsa este nchisoarea de la unu la 5 ani.
(4) Distrugerea, degradarea sau aducerea n stare de nentrebuintare a unui bun, savrsita
prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si daca este de natura sa puna
n
pericol alte persoane sau bunuri, se pedepseste cu nchisoarea de la 2 la 7 ani.
(5) Dispoziti le prevazute n alin.(3) si alin. (4) se aplica chiar daca bunul apartine
faptuitorului.
(6) Pentru faptele prevazute n alin. (1) si alin. (2) actiunea penala se pune n miscare la
plngerea prealabila a persoanei vatamate.
(7) Tentativa faptelor prevazute n alin.(3) si alin. (4) se pedepseste. Pentru existenta
infractiuni este necesar ca nscrisul sub semnatura privata ce face obiectul infractiuni sa
ndeplineasca,
cumulativ, urmatoarele conditi : sa apartina n tot sau n parte unei alte persoane; sa
serveasca la dovedirea unui drept de natura patrimoniala. Din continutul textului rezulta
ca fapta nu constituie infractiune atta vreme ct nscrisul apartine numai faptuitorului.
Pot servi la dovedirea unor drepturi de natura patrimoniala conventi le civile, chitantele,
facturile fiscale. n varianta simpla a infractiuni , precum si n varianta referitoare la
distrugerea de nscrisuri sub semnatura privata, subiect activ poate fi orice persoana, cu
exceptia proprietarului sau detinatorului acestuia. Tentativa la infractiunea de distrugere
n varianta tip si varianta n care obiect material este un nscris sub semnatura privata nu
se pedepseste. Actiunea penala se pune n miscare, n ambele situati , la plngerea
prealabila a persoanei vatamate. varianta agravanta privind comiterea faptei prin anumite
mijloace, care trebuie sa ndeplineasca doua conditi cumulative:
mijloacele sa constea n incendiere, explozie ori orice alt asemenea mijloc; mijlocul
utilizat sa fie de natura sa puna n pericol alte persoane sau bunuri. Scopul reglementari a
ramas acelasi, respectiv acela de a sanctiona comiterea faptei prin metode ce creeaza
pericol nu numai pentru bunul distrus ci si pentru alte persoane sau bunuri. este suficient
ca mijloacele folosite sa fie de natura a produce un pericol. Subiect activ al infractiuni n
cele doua variante agravante poate fi orice persoana, inclusiv proprietarul sau detinatorul
bunului.
obiectul juridic consta in relatiile sociale cu caracter patrimonial
referitoare la integritatea, substanta si potentialul de utilizare al bunurilor;
- obiectul material consta in orice bun, mobil sau imobil, apartinand altuia;
o distrugerea poate avea ca obiect material si un inscris;
o distrugerea bunului propriu nu constituie infractiune, chiar daca prin
savarsirea faptei a fost prejudiciata o alta persoane care are un drept
real sau de creanta cu privire la acel bun subiectii infractiunii
subiectul activ poate fi orice persoana, MAI PUTIN
PROPRIETARUL BUNULUI DISTRUS IN VARIANTA DE LA
ALIN(1)IAR IN VARIANTA DE LA ALIN(2)POATE FI ORICE
PERSOANA CHIAR SI PROPRIETARUL
BUNULUI....SUBIECTUL PASIV-este persoana fizica sau juridica
al carei bun a fost distrus precum si cea care avea un drept asupra
acestuia(creditor gajist,locatar etc)
participatia penala este
posibila sub toate formele.(coautorat,instigare,complicitate)poate
exista si pluralitate de subiecti pasivi cand bunurile sunt in

indiviziune.
- latura obiectiva:
o elementul material se poate realiza prin oricare din urmatoarele 5
actiuni alternative:
distrugerea presupune nimicirea entitatii fizice a
bunului, in asa fel incat acesta inceteaza sa mai existe;
degradarea are semnificatia reducerii parametrilor
calitativi si, in consecinta, reducerea potentialului sau
de utilizare;
exista degradare si atunci cand fapta afecteaza
estetica bunului, precum si cand bunului i se
poate da o alta destinatie.
aducerea in stare de neintrebuintare semnifica
aducerea bunului in situatia de a nu mai putea fi folosit,
temporar sau permanent, in raport cu destinatia pe care
o are;
impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de
salvare a unui bun presupune desfasurarea oricarei
activitati de natura sa zadarniceasca luarea masurilor
menite a-l apara de pericolul distrugerii;
inlaturarea masurilor de conservare sau de salvare a
unui bun are ca situatie premisa, luarea, de catre o alta
persoana, a unor masuri de aparare a bunului de
pericolul distrugerii.
o urmarea imediata consta in pricinuirea unei pagube;
o raportul de cauzalitate dintre fapta si urmare trebuie sa existe.
- latura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei, care poate fi directa sau
indirecta;daca este savarsita din culpa va constitui infractiunea de distrugere din
culpa.
- forma infractiunii:
o tentativa se pedepseste, oconsumarea infractiunii are loc in
momentul in care se realizeaza oricare dintre modalitatile alternative
ale elementului material, avand ca urmare pricinuirea unei pagube.
- forme agravate infractiunea de distrugere are 3 forme agravate (art. 253 Cod penal,
alin. 2, 3, 4):tentativa la alin(3)si (4)se pesepseste.
o
distrugerea este mai grava in cazul in care fapta priveste bunuri care fac parte din
patrimoniul cultural o fapta are un caracter si mai grav cand se distruge, degradeaza sau
se aduce in stare de neintrebuintare a unui bun spre deosebire de forma simpla,
elementul material se poate realiza numai prin: distrugere, degradare sau aducerea in
stare de neintrebuintare;daca se comit mai multe actiuni asupra aceluiasi bun dar succesiv
ori simultan asupra mai multor bunuri exista o singura infractiune.pt existenta infractiunii
este suficient o singura actiune din cele enumerate expres de lege.in cazul variantei tip
bunul trebuie sa apartina altuia.infractiunea de distrugere se poate savarsi ,si in forma
continuata ipoteza in care epuizarea are loc odata cu comiterea ultimului act din
componenta activitatii infractionale.

.
Art. 254. DISTRUGEREA CALIFICATA
(1) Daca faptele prevazute n art. 253(diatrugere) au avut ca urmare un dezastru,
pedeapsa este nchisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitari unor drepturi.
(2) Dezastrul consta n distrugerea sau degradarea unor bunuri imobile ori a unor lucrari,
echipamente, instalati sau componente ale acestora si care a avut ca urmare moartea sau
vatamarea corporala a doua sau mai multor persoane. Pentru ca fapta sa fie calificata,
urmarea imediata a acesteia trebuie sa fie producerea unui dezastru. Elementul material al
laturi obiective este mai restrictiv dect n varianta tip (care poate fi comisa att prin
actiuni ct si prin inactiuni) si l constituie actiunea de: distrugere;
degradare. Alineatul 2 al textului contine definitia dezastrului, pentru existenta acestuia
urmnd a fi ndeplinite doua conditi cumulative: a. obiectul material al infractiuni sa l
constituie:
bunuri imobile; lucrari, echipamente, instalati sau componente ale acestora; b. urmarea
imediata a faptei sa o constituie, pe lnga distrugerea sau degradarea unui bun, n mod
alternativ:
-moartea a doua sau mai multe persoane; -vatamarea corporala a doua sau mai multe
persoane.
legea conditioneaza realizarea laturii obiective de o anumita consecinta arata expres in
norma de incriminare ,respectiv sa produca un dezastru.aceasta consecinta este urmarea
rezultatului imediat ,adica consecinta subsecventa consumarii infractiunii.latura
subiectiva presupune intentia depasita(praeterintentia)faptuitorul comite actele de
distrugere cu intentie iar consecintele(vatamarea corporala si moartea a 2 sau mai multe
persoane se produc din culpa)daca autorul actioneaza cu intentie se vor aplica regulile
concursului de infractiuni intre infractiunea de distrugere si omorul calificat daca s a
produs moartea mai multor persoane si atatea infractiuni de vatamare corporala cate
persoane au existat.
A
Art. 255. DISTRUGEREA DIN CULPA
1) Distrugerea, degradarea ori aducerea n stare de nentrebuintare, din culpa, a unui bun,
chiar daca acesta apartine faptuitorului, n cazul n care fapta este savrsita prin
incendiere,
explozie sau prin orice alt asemenea mijloc si daca este de natura sa puna n pericol alte
persoane sau bunuri, se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Daca faptele au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este nchisoarea de la 5 la 12
ani. Distrugerea din culpa a unui bun este sanctionata numai n ipoteza n care este
comisa prin incendiere, explozie sau orice alte asemenea mijloace si daca aceste mijloace
sunt de natura sa puna n pericol alte persoane sau bunuri. Fapta se poate comite si n
varianta calificata, atunci
cnd urmarea imediata o constituie un dezastru. latura subiectiva presupune culpa
Art. 256. TULBURAREA DE POSESIE
(1) Ocuparea, n ntregime sau n parte, fara drept, prin violenta sau amenintare ori prin
desfi ntarea sau stramutarea semnelor de hotar, a unui imobil aflat n posesia altuia se
pedepseste cu

nchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.

(2) Actiunea penala se pune n miscare la plngerea prealabila a persoanei vatamate.
Elementul material al infractiuni l constituie actiunea de ocupare, iar obiectul material al
infractiuni l constituie un imobil. Ocuparea poate fi comisa, alternativ, prin: -violenta sau
amenintare; -desfi ntarea sau stramutarea semnelor de hotar. Cerinta esentiala privind
elementul material al laturi
obiective este ca ocuparea sa aiba loc fara drept. Cerinta referitoare la obiectul material
al infractiuni este ca imobilul sa se afle n posesia altei persoane dect faptuitorul. Cu alte
cuvinte, subiect activ al infractiuni poate fi orice persoana, iar subiect pasiv posesorul
imobilului. Actiunea penala se pune n miscare la plngerea prealabila a persoanei
vatamate. Obiectul juridic. Infraciunea de tulburare de posesie are ca obiect juridic
special relaiile sociale referitoare la posesia asupra bunurilor imobile i relaiile sociale
referitoare la integritatea corporal sau libertatea persoanei, n cazul agravantei. n cazul
ocuprii imobilului prin desfiinarea sau strmutarea semnelor de hotar, infraciunea are
ca obiect juridic secundar relaiile sociale referitoare la integritatea bunurilor. Obiectul
material. Infraciunea are ca obiect material, n primul rnd, bunul imobil ocupat de
fptuitor n condiiile art. 256 C.p. (o cas de locuit, dependine, curte sau grdin, un
teren agricol etc). Nu intereseaz dac posesia este exercitat de proprietar sau de alt
persoan.Dac fptuitorul a folosit violena pentru ocuparea imobilului, infraciunea are
ca obiect material, n al doilea rnd, corpul victimei.Dac ocuparea imobilului s-a fcut
prin desfiinare sau strmutarea semnelor de hotar, semnele de hotar desfiinate sau
strmutate constituie i ele obiect material al infraciunii.. Subiectul. Infraciunea de
tulburare de posesie poate fi svrit de orice persoan care ndeplinete condiiile cerute
de lege subiectului unei infraciuni. Subiect al infraciunii poate fi i proprietarul
imobilului, dac acesta se gsete n posesia legitim a altei persoane.Tulburare de
posesie poate fi svrit cu participaie.. Latura obiectiv. Infraciunea de tulburare de
posesie presupune, n primul rnd, o aciune de ocupare a unui imobil aflat n posesia
altuia. A ocupa un imobil nseamn a-l lua n stpnire. Este necesar ca luarea n stpnire
a imobilului s fie efectiv, adic s aib o anumit durat. Nu intereseaz dac imobilul
a fost ocupat n ntregime sau n parte.Ocuparea imobilului aflat n posesia altuia trebuie
s se fac, n al doilea rnd, fr drept.. Latura subiectiv. Tulburarea de posesie se
svrete numai cu intenie. Latura subiectiv a infraciunii nu include vreun motiv sau
scop special.. Consumarea. Tentativa este posibil n cazul infraciunii de tulburare de
posesie, dac legea nu prevede sancionarea ei.Infraciunea se consum n momentul
ocuprii imobilului aflat n posesia altuia, adic n momentul n care fptuitorul,
ptrunznd n imobil, a reuit s-l ia n stpnire. Dac, dup luarea n stpnire a
imobilului, fptuitorul rmne n acel imobil, tulburarea de posesie prelungindu-se n
timp, ia forma continu de svrire. n acest caz, infraciunea se epuizeaz n momentul
n care nceteaz ocuparea fr drept a imobilului. Dac imobilul se gsete n posesia
unei persoane private, cu excepia cazului n care acesta este n ntregime sau n parte al
statului, aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate,
iar mpcarea prilor nltur rspunderea penal.
INFRACIUNI DE SERVICIU
**********************************************************************

**
***********************
Art. 295. DELAPIDAREA
(1) nsuirea, folosirea sau traficarea de ctre un funcionar public, n interesul su ori
pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaz sau le administreaz
se pedepsete cu nchisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea exercitrii dreptului de a
ocupa o funcie public.
(2) Tentativa se pedepsete. Comentariu: Delapidarea i pstreaz n totalitate
coninutul constitutiv al infraciunii, modificrile intervenite nefiind de substan.
Subiect activ al infraciunii poate fi un funcionar public. n varianta prevzut de
art. 308 N.C.p., subiect activ al infraciunii poate fi o persoan care exercit,
permanent sau temporar, cu sau fr o remuneraie, o nsrcinare de orice natur
n serviciul unei persoane fizice dintre cele prevzute n art. 175 alin.2 sau n
cadrul oricrei persoane juridice; n acest caz, limitele de pedeaps se reduc cu o
treime. A doua modificare vizeaz pedeapsa complementar a interzicerii dreptului
de a ocupa o funcie public, a crei aplicare este obligatorie. Se pstreaz i
sancionarea infraciunii de delapidare cu consecine deosebit de grave, reglementat
ns de art. 309, care prevede c pentru infraciunea de delapidare ce a produs
consecine deosebit de grave limitele de pedeaps se majoreaz cu jumtate. obiectul
juridic generic il constituie relatiile sociale a caror formare ,desfasurare si dezvoltare
sunt asigurate prin apararea partimoniului,iar obiectul juridic special este reprezentat
de relatiile sociale de ordin patrimonial a caror existenta si dezvoltare este
conditionata de mentinerea conditiilor de fapt ce apartin sau intereseaza o persoana
juridica publica sau privata impotriva actelor functionarilor de insusire sau folosire in
scopuri personale a bunurilor ce constituie obiectul principal al activitatii de
gestionare si administrare.obiectul material poate fi in bani valori sau alte bunuri din
patrimoniul public sau privat pe care faptuitorul le gestioneaza sau
administreaza.asadar obiectul material al acestei infractiuni este reprezentat numai
de bunuri corporale mobile ,care trebuie sa aiba o valoare economica si o anumita
valoare jurdica adica sa apartina unei persoane juridice.subiectul activ este dublu
calificat adica un functionar care gestioneaza si administreaza .aceste 2 calitati
trebuie sa fie intrunite cumulativ,lipsa uneia atragand inexistenta
infractiunii.intotdeauna functionarul trebuie sa se afle sub un contract individual de
munca cu o alta persoana juridica alta decat cele aratate in art 175.prin calitatea de
gestionar intelegem persoana care are ca atributii principale primirea pastrarea si
eliberarea de bunuri aflate in administrarea folosirea sau detinerea unei unitati
publice.aceasta infractiune se poate savarsi si in coautorat cu conditia ca toti
participantii sa aiba calitatea ceruta de lege.subiectul pasiv este organul ,institutia
publica sau oricare alta persoana juridica in cadrul carora autorul isidesfasoara
activitatea.deci la infractiunea de delapidare subiectul pasiv poate fi doar o persoana
jurica.elementul material al laturii obiective se realizeaza prin actiuni de sustragere
definitiva sau temporara a unui bun din patrimoniul unei persoane juridice de catre
un gestionar sau administrator in urmatoarele modalitati:insusire,folosire,traficare de
natura de a produce o paguba.urmarea imediata consta in crearea unei situatii de
fapt pagubitoare pt subiectul pasiv respectiv pt persoana juridica consecinta a actiunii

sau inactiunii faptuitorului.raportul de cauzalitate trebuie sa se stabileasca in

concret ,ca urmare imediata este o consecinta a savarsirii elementului
material.elementul material al laturii subiective consta in intentie:directa sau
indirecta .mobilul faptei nu are importanta in realizarea laturii subiective insa el va
ajuta la determinarea pericolului concret si la individualizarea raspunderii
penale.actele preparatorii sunt posibile insa nu se pedepsesesc.aceasta infractiune se
consuma odata cu executarea in intregime a oricareia dintre actiunile ce formeaza
elementul material al infractiunii(insusire,folosire,traficare ) si cand s a produs
urmarea imediata adica paguba efectiva.faptul epuizat-acesta este considerat
momentul in care a incetat activitatea infractionala deoarece delapidarea in cele mai
multe cazuri are un aspect continuat.
ART 296-PURTAREA ABUZIVA
(1)intrebuintarea de expresii jignitoare fata de
o persoana ,de catre cel aflat in exercitiul atributiilor de serviciu ,se pedepseste cu
inchisoare de la 1 luna la 6 luni sau amenda.(2)amenintarea sau lovire sau alte
violente savarsite in conditiile alin (1)se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de
lege pt acea infractiune ale carei limite speciale se majoreaza cu 1/3.(3) actiunea
penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate obiectul
juridic special este reprezentat de acele relatii sociale referitoare la comportarea
corecta si cuviincioasa a CELUI AFLAT IN EXERCITIUL ATRIBUTIILOR DE SERVICIU cu
excludereafolosirii unor expresii jignitoare sau a unor acte de violenta. infractiunea
are obiect material doar in forma agravata si consta in corpul persoanei asupra
careia se savarsesc actele de violenta.subiectul activ este calificat fiind doar o
persoana aflata in exercitiul atributiilor de serviciu ,aceasta calitate trebuind sa
existe in momentul savarsirii infractiunii.participatia este posibila sub toate
formele.pt instigatori si complici nu este nevoie de vreo calitate.subiectul pasiv
poate fi orice persoana fizica careia i s au adresat expresiile jignitoare sau care a
fost amenintata sau a suferit o lovire sau orice alte violente.elementul material al
laturii obiective consta in intrebuintarea de expresii jignitoare fata de o persoana
fizica in forma tip de natura sa aduca atingere demnitatii persoanei.acestea pot
imbraca forma orala ,scrisa sau prin gesturi.in cadrul formei agravate elementul
material consta in amenintare,lovire sau alte violente exercitate de catre cel aflat in
exercitiul atributiilor de serviciu asupra unei persoane fizice.latura subiectiva
consta in intentie directa sau indirecta.actele preparatorii si tentativa desi posibile
nu sunt pedepsite.aceasta infractiune se consuma in momentul cand s au
intrebuintat expresiile jignitoare ori s a recurs la amenintari loviri sau alte violente.
**********************************************************************
**
*******************************************ART 297-ABUZUL IN SERVICIU(1) Fapta funcionarului public care, n exercitarea atribuiilor de serviciu, nu
ndeplinete un act sau l ndeplinete n mod defectuos i prin aceasta cauzeaz o
pagub ori o vtmare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice
sau ale unei persoane juridice se pedepsete cu nchisoarea de la 6luni la 3 ani sau cu

amenda (2) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz i fapta funcionarului public care, n

exercitarea atribuiilor de serviciu, ngrdete exercitarea unui drept al unei
persoane ori creeaz pentru aceasta o situaie de inferioritate pe temei de ras,
naionalitate, origine etnic,limb, religie, sex, orientare sexual, apartenen politic,
avere, vrst, dizabilitate, boal cronic necontagioas sau infecie HIV/SIDA.(3)faptele
prevazute in alin (1)si (2)savarsite de un functionar se pedepsesc cu inchisoare de la 1
la 5 ani si interzicerea dreptului de a ocupa o functie publica.actiunea penala se pune
in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. obiectul juridic special- este
reprezentat de acele relatii sociale a caror nastere ,normala dezvoltate si dezvoltare
nu ar fi posibile fara indeplinirea cu corectitudine a indatoririlor publice de functionari
publici sau alti functionari.obiectul juridic mai este reprezentat si de relatiile sociale
referitoare la patrimoniul public.obiect material de regula nu exista;daca in anumite
situatii neindeplinirea sau indeplinirea in mod defectuos a atributiilor de serviciu
vizeaza in mod direct un bun ,atunci acel bun devine obiect material al
infractiunii.subiectul activ este calificat putand fi un functionar public sau
functionar.elementul material al laturii obiective se poate realiza atat printr o actiune
cat si printr o inactiune.urmarea imediata consta in producerea unei pagube ori a unei
vatamari a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau
juridice.forma de vinovatia;intentia directa sau indirecta.mobilul si scopul nu constituie
cerinte ale laturii subiective insa vor fi avute in vedere la individualizarea
pedepsei.actele preparatorii desi posibile nu se pedepsesc.tentativa nu se
pedepsesete.aceasta infractiune se consuma in momentul in care s a realizat in
intregime elementul material si s au produs urmarile cerute de lege..

Art. 298. NEGLIJENA N SERVICIU

nclcarea din culp de ctre un funcionar public a unei ndatoriri de serviciu, prin
nendeplinirea acesteia sau prin ndeplinirea ei defectuoas, dac prin aceasta se
cauzeaz o pagub ori o
vtmare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei
persoane juridice, se pedepsete cu nchisoare de la 1 luna la 6 luni sau cu amend.
actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei
vatamate.obiectul juridic special este reprezentat de acele relatii sociale referitoare la
asigurarea de catre functionari publici a indatoririlor de serviciu,obligatia de a si
indeplini in mod corect atributiile de serviciu pt a nu cauza o vatamare intereselor
publice sau intereselor legale ale.persoanelor fizice.obiect material de regula nu
exista;insa daca in anumite situatii actiunea ce constituie elementul material al
infractiunii s a exercitat asupra unui lucru ,in astfel de situatii va exista obiect
material(de exemplu-redactarea defectuoasa a unui inscris)obiectul material al
infractiunii poate fi si corpul persoanei in situatia ,in care ,ca urmare a incalcarii din
culpa a indatoririlor de serviciu ale unui functionar public sunt vatamate interesele
legale ale unei persoane in sensul in care i se produce efectiv o vatamare acestei
persoane(de ex fapta medicului care nu a luat toate masurile pt desfasurarea in bune

conditii a unei operatii de vaccinare ,din care cauza s a produs uciderea din culpa a
unei persoane de catre agentul sanitar.in acest caz medicul va raspunde pt neglijenta
in serviciu iar agentul sanitar pt ucidere din culpa)subiectul activ este calificat
respectiv-un functionar public.subiectul pasiv poate fi o autoritate publica,un organ
sau o institutie de stat sau unitate privata careia functionarul public prin savarsirea
infractiunii i a cauzat o paguba.a patrimoniului sau i a produs o tulburare a bunului
mers a activitatii.elementul material al laturii obiective se realizeaza prin incalcarea
unei indatoriri de de serviciu de subiectul activ al infractiunii ,incalcare ce sepoate
savarsi atat prin neindeplinirea cat si prin indeplinirea ei in mod
defectuos.neindeplinirea unei indatoriri de serviciu inseamna omiterea,neefectuarea
unui act care trebuia sa fie indeplinit ori ramanerea fapuitorului in stare de
pasivitate.neindeplinirea poate sa fie totala sau partiala,poate viza o singura indatorire
sau chiar mai multe.toate acestea trebuiesc facute de un functionar in exercitiul
atributiilor de serviciu.urmarea imediata consta intr o tulburare a bunului mers al
unui organ sau institutii de stat sau unei unitati private sau intre o paguba adusa
patrimoniului acestora ori intr o vatamare importanta a intereselor legitime ale unei
persoane fizice.actele preparatorii si tentativa nu sunt posibile.aceasta infractiune se
consuma in momentul in care se realizeaza in intregime elementul material si s au
realizat urmarile cerute de lege.latura subiectiva presupune culpa cu ele 2 forme ale
sale:neglijenta si usurinta.
ART 308-INFRACTIUNI DE CORUPTIE SI SERVICIU COMISE DE ALTE PERSOANE
dispozitiile art 289-(luare de mita),art 290( dare de mita) art 291(trafic de
influenta)art 292(cumparare de influenta)295(delapidare)297(abuz in
serviciu)298(neglijenta in serviciu)299(folosirea abuziva a functiei in scop sexual)art
300(uzurparea functiei)art 301(conflicul de interese )si art 304(divulgarea
informatiilor secrete de serviciu sau nepublice.)privitoare la functionari publici se
aplica in mod corespunzator si faptelor savarsite de catre sau in legatura cu
persoanele care exercita permanent,sau temporar ,cu sau fara renumeratie, o
insarcinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice din cele prevazute in art
175 alin 2 ori in cadrul oricarei persoane juridice.in acest caz limitele speciale ale
pedepsei se reduc cu 1/3.
ART 309-FAPTELE CARE AU PRODUS CONSECINTE SEOSEBIT DE GRAVE-daca
faptele prevazute in art 295(delapidare)art 297(abuz in serviciu)art 298(neglijenta in
serviciu)art 300(uzurparea functiei)art 303(divulgarea informatiilor secrete de stat)art
304(divulgarea informatiilor secrete de serviciu sau nepublice)art 306(obtinerea
ilegala de fonduri)si art 307(deturnarea de fonduri)au produs consecinte deosebit de
grave atunci limitele speciale ale pedepselor prevazute de lege se majoreaza cu 1/2.
********************INFRACIUNI CONTRA ORDINII I LINITII
PUBLICE ************************************** Art. 371.
TULBURAREA ORDINII I LINITII PUBLICE

Fapta persoanei care, n public, prin violene comise mpotriva persoanelor sau
bunurilor ori prin ameninri sau atingeri grave aduse demnitii persoanelor,
tulbur ordinea i linitea public se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani
sau cu amend.
Comentariu: Infraciunea de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii
publice a fost complet modificat de legiuitor, fiind incriminate distinct tulburarea
ordinii i linitii publice (art. 371 N. C.p.) i ultrajul contra bunelor moravuri (art. 375
N. C.p.).
Fapta const ntr-o tulburare a ordinii i linitii publice svrit prin: - violene comise
mpotriva bunurilor sau persoanelor; - ameninri mpotriva persoanelor; atingeri
grave aduse demnitii persoanelor. Ameninarea se poate comite n modalitile
prevzute de art. 206 N. C.p. ameninarea cu svrirea unei infraciuni ori a unei
fapte pgubitoare ndreptate mpotriva unei persoane. Apreciem c n situaia n care
faptantrunete elementele constitutive ale unei alte infraciuni spre exemplu, loviri
sau vtmare corporal ori ameninare - sunt aplicabile dispoziiile concursului de
infraciuni. Atingeri grave aduse demnitii persoanei pot fi i injurii aduse acestora,
chiar dac n
N.C.p. insulta i calomnia nu mai sunt incriminate, ns trebuie s aib un caracter de
gravitate. O prim cerin esenial este ca aciunea ce constituie elementul material al
laturii obiective s fie comis n public.Aciunea fptuitorului trebuie s aib drept
urmare imediat o stare de tulburare a ordinii i linitii publice; simpla ameninare
sau violen la adresa unei persoane, chiar comis n public, nu este suficient pentru
existena infraciunii. Este necesar ca fapta s strneasc o reacie a publicului. Subiect
activ poate fi orice persoan, iar subiectul pasiv al infraciunii este publicul,
societatea.Fapta poate fi comis cu intenie indirect sau direct.
Art.375. ULTRAJUL CONTRA BUNELOR MORAVURI
Fapta persoanei care, n public, expune sau distribuie fr drept imagini ce
prezint explicit o activitate sexual, alta dect cea la care se refer art. 374, ori
svrete acte de exhibiionism sau alte acte sexuale explicite se pedepsete cu
nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend.
Comentariu: Infraciunea de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii
publice a fost complet modificat de legiuitor, fiind incriminate distinct tulburarea
ordinii i linitii publice (art. 371 N. C.p.) i ultrajul contra bunelor moravuri (art. 375
N. C.p.), acesta din urm prelund, n parte, obiectul normei 354de incriminare a
infraciunii de rspndire de materiale obscene, prevzut de art. 325 din actualul
C.p. Fapta const ntr- o atingere adus bunelor moravuri svrit prin: - expunerea
sau distribuirea de imagini cu coninut sexual;
- acte de exhibiionism sau alte acte sexuale explicite. 1. n situaia n care
infraciunea este comis prin expunere sau distribuire de imagini cu coninut sexual,
aceasta trebuie sndeplineasc patru cerine eseniale pentru existena infraciunii,
cerine ce se impun a fi ndeplinite cumulativ: - aciunea ce reprezint elementul
material al laturii obiective s aib loc fr drept, fr autorizaie emis de organele

competente i n afara cadrului prevzut de lege (pot exista distribuitori autorizai de

asemenea produse, a cror comercializare s se efectueze n magazine specializate
etc.); - imaginile expuse sau distribuite s prezinte explicit o activitate sexual (un
act sexual de orice natur); - actele sexuale s nu fie dintre cele prevzute la art. 374N.
C.p. (ntruct acestea constituie o infraciune distinct ce nu intr n concurs cu
infraciunea de ultraj contra bunelor moravuri); - expunerea sau distribuirea de imagini
s aib loc n public.
2. Legiuitorul a renunat la infraciunea de perversiune sexual ntruct aceast
noiune a strnit numeroase interpretri i controverse, cu att mai mult cu ct
catalogarea unor acte sexuale ca fiind perversiuni este mai degrab o chestiune
moraldect legal. Legiuitorul continu ns s incrimineze actele de natur sexual
svrite n public, respectiv actele de exhibiionism (de expunere a organelor
genitale) sau orice alte acte de natur sexual. Cerinele pentru existena infraciunii
trebuie ndeplinite cumulativ: - fapta s fie svrit n public; - actele sexuale s fie
explicite. Subiect activ al infraciunii poate fi orice persoan, iar fapta se comite cu
intenie indirect sau direct.
INFRACTIUNI CONTRA FAMILIEI**********************ART 378-ABANDONUL DE
FAMILIE
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------(1)savarsirea de catre persoana care are obligatia legala de intretinere fata de cel
indreptatit,la inretinere a uneia din urmatoarele fapte:a)parasirea,alungarea,sau
lasarea fara ajutor ,expunandu l la suferinte fizice si morale.b)neindeplinirea cu
rea credinta,a obligatiei de intretinere prevazute de lege.c)neplata,cu rea credinta
timp de 3 luni a pensiei de intretinere stabilita de instanta judecatoreasca se
pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.(2)cu aceiasi
pedeapsa se sanctioneaza neexecutarea cu rea credinta ,de catre cel condamnat a
prestatiilor periodice stabilite prin hotarare judecatoreasca ,in favoarea
persoanelor indreptatite la intretinere din partea victimei infractiunii.actiunea
penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamateimpacarea
partilor inlatura raspunderea penala.fapta nu se pedepseste daca inainte de
terminare urmaririi penale faptuitorul isi indeplineste obligatiile.daca,pana la
ramanerea definitiva a hotararii de condamnare,inculpatul isi indeplineste
obligatiile,instanta judecatoreasca dispune,dupa caz,amanarea pedepsei sau
suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere ,chiar daca nu sunt indeplinite
conditiile prevazute de lege pt aceasta.obiectul juridic specific il costituie acele
relatii de familie ce impun respectarea obligatiiilor de sprijin moral si material
reciproc.obligatia de intretinere are un caracter concret ,ea fiind acea indatorire
impusa de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloacele necesare
traiului.obiectul material il constituie bunurile de care este lipsita persoana careia
i se datoreaza ajutor de intretinere(imbracaminte,incaltaminte,mancare etc).nu
este obligatoriu ca acele suferinte sa fi intervenit in mod efectiv insa trebuie sa
existe o mare probabilitate de realizare a lor.prin parasire se intelege abandonarea

celui indreptatit la intretinere.- faptuitorul se muta in alta localitate ori in aceiasi

localitate cu victimadar in alt domiciliu,in scopul de a se sustrage de la
indatoririle sale de intretinere.actiunea de alungare presupune
izgonirea,indepartarea de domiciliu,de la locuinta victimei,faptuitorul folosind
diferite diferite mijloace de exemplu constrangerea morala sau fizica,.lasarea fara
ajutor semnifica adoptarea unei atitudini de pasivitate ,de inactiune din partea
faptuitorului.elementul material al cele de a 2 a modalitati consta in
neindeplinirea cu rea credinta,a obligatiei de intretinere prevazute de lege.ce a de
a 3 aa modalitate este cea mai fracventa si consta in nepalata cu rea credinta timp
de 3 luni a pensiei de intretinere stabilita de instanta.urmarea imediata consta in
lipsirea de intretinere la care are drepul o persoana in raport cu care subiectul
activ era obligat sa acorde aceste mijloace.intre activitate infractionala(actiuneinactiune) si urmarea imediata trebuie sa existe raport de cauzalitate.latura
subiectiva presupune intentie atat directa cat si indirecta.actele preparatorii si
tentativa sunt posibile dar nu sunt incriminate.in modalitatea prevazuta la lit
a)este o infractiune momentana consumarea acesteia este realizata in momentul
cand cel indreptatit este parasit,alungat sau lasat fara ajutor.in modalitatea lit
b)este continua,in modalitatea c)obligatia de plata este cu termen ,fapta
consumandu se la data la care expira termenul de plata ,si deci in acest caz
infractiunea are caracter momentan.obligatia de plata avand caracterperiodic
,fapta se savarseste in mod repetat prin neplata la termenele succesive(infractiune
continua omisiva)
ART 379-NERESPECTAREA MASURILOR PRIVIND INCREDINTAREA MINORULUI
(1)retinerea de catre un parinte a copilului sau minor fara consimtamantul celuilalt
parinte sau al persoanei careia i a fost incredintat minorul potrivit legii se pedepseste
cu inchisoare de la 1 luna la 3 luni sau cu amenda.(2)cu aceiasi pedeapsa se
sanctioneaza fapta persoanei careia i s a incredintat minorul prin hotarare
judecatoreasca spre crestere si educare de a impiedica,in mod repetat,pe oricare din
parinti sa aiba legaturi personale cu minorul ,in condiiile stabilite de parti sau de organul
competent.actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei
vatamate.obiecul juridic special este reprezenat de acele relatii sociale a caror
formare,,desfasurare si dezvoltare normala impun respectarea masurilor luate privind
incredintarea minorului ,pt asigurarea cresterii si educarii precum si pt asigurarea
pastrarii legaturii cu parintii sai.infractiunea nu are obiect material ea nefiind indreptata
asupra unei valori materiale.in raport de modalitatea concreta de realizare a
elementului material al laturii obiective infractiunea poate avea ca obiect material
corpul minorului ,atunci cand retinerea acestuia se realizeaza prin actiuni fizice de
imobilizare ,izolare exercitate asupra lui.actiunea de retinere si impiedicare a copilului
minor de a lua legatura cu parintii sai este realizata fara mijlocirea contactului cu corpul
copilului,in acest caz infractiunea neavand obiect material.subiectul activ este calificat
putand fi doar parinteleminorului sau persoana careia i s a incredintat minorul prin
hotarare judecatoreasca.este posibila participatia ocazionala sub forma instigarii si
complicitatii.subiectul pasiv in modalitatea a)sunt atat parintii cat si persoana careia i s a
incredintat minorul,iar in modalitatea b)atat minorul cat si parintele care este impiedicat

sa aiba legaturi peronale cu acesta.deci este o infractiune cu pluralitate de subiecti

pasivi.elementul material al laturii obiective in modalitatea a)se realizeaza prin retinerea
copilului de unul dintre parinti fara a avea consimtamantul celulilalt iar in varianta
b)impiedicarea oricaruia dintre parinti de a avea legaturi personale cu minorul in mod
repetat.urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pt cresterea si educarea
copilului iar in secundar punerea in pericol a legaturilor dintre copii si parintii lor.intre
actiunea incriminata si urmarea imedita trebuie sa existe o legatura de cauzalitate care
rezulta din insasi materialitatea faptei;fiind o infractiune de pericol.intentia poate fi
directa-cand faptuitorul isi da seama ca incalca masurile privind incredintarea minorului
fara consimtamanul celor in drept va avea urmari nefavorabile cresterii si educarii
copilului si totusi urmareste sau accepta producerea acestor urmari,sau cu intentie
indirecta.latura subiectiva nu include vreun mobil sau scop special.tentativa si formele
preparatorii desi posibile nu sunt incriminate.consumarea infractiunii,are loc ,in cazul
retinerii,in momentul in care retinerea este efectiva si se epuizeaza in momentul in care
inceteaza aceasta actiune.in modalitatea b)infractiunea se consuma in momentul in care
actiunea s a savarsi in mod repetat.actiunea penala se pune in miscare la plangerea
prealabila a persoanei vatamate iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

INFRACIUNI DE CORUPIE
1 Luarea de mita (art. 289 C.p.)
2 Darea de mitaart. 290C.p.)
3 Traficul de influenta (art. 291 C.p.)
4 CUMPARAREA DE INFLUENTA(art. 292C.p.)
Luarea de mita (art. 289 C.p.) .(INFRACTIUNE DE CORUPTIE ) Luarea de mita are
ca obiect juridic special raporturile sociale de serviciu pentru a caror fireasca
evolutie se pretinde subiectului activ sa nu-I creeze avantaje materiale ilicite prin
exercitarea serviciului sau. . Subiectii.
Subiectul activ este intotdeauna un functionar. . Latura obiectiva. Elementul
material este alcatuit din 3 modalitati normative, alternative. Acestea sunt: primirea,
pretinderea, acceptarea promisiuniI, toate privitoare la foloase injuste. 24 Primirea
Inseamna intrarea efectiva a agentului in posesia folosului ilicit. 2Pretinderea
semnifica cererea exprimata fara dubiu de catre subiectul activ in sensul ca doreste
sa primeasca folosul nelegal. Acceptarea promisiunii reprezint incuviintarea
neechivoca privind primirea folosului injust. Elementul material al faptei se
savarseste totdeauna inaintea efectuarii sau neefectuarii actului de serviciu ori a
realizarii lui necorespunzatoare. Fapta se comite in legatura cu un folos necuvenit
subiectului activ, pe care acesta ll primeste sau urmeaz a-l primi de la mituitor. Prin
foloase care nu i se cuvin se intelege orice folos material care ar constitui o imbogaire
fara just temei, Folosul ilicit este dobandit (sau urmarit numai) de catre autor in
schimbul indeplinirii, neindeplinirii ori intarzierii ndeplinirii unui act privitor la

indatoririle sale de serviciu, sau in scopul efectuarii unui act contrar acestor
indatoriri. Folosul nelegal poate fi remis functionarului inainte sau dupa incalcarea
de catre acesta a indatoririlor de serviciu, cu mentiunea (care este in acelasi timp o
cerinta esentiala a continutului infractiunii) ca primirea folosului ulterior efectuarii
sau neefecturii actului de serviciu trebuie s fie precedat de o pretindere, acceptare
de promisiuni,sau accepta referitoare la acel folos dobandit de catre functionar pentru
sine sau pentru altul.Ori de cate ori neindeplinirea atributiilor de serviciu constituie
infractiune prin ea insasi, luarea de mita va intra in concurs cu acea fapta penal.
Urmarea infractiunii const intr- o stare de pericol pentru desfasurarea
corespunztoare a serviciului in unitatea al carei angajat este faptuitorul, precum si
pentru prestigiul acesteia. Raportul de cauzalitate rezult ex re. Latura subiectiva.
Vinovatia cu care se savarsete fapta are numai forma intentiei, direct sau indirect,
aceasta deoarece scopul activitatii infractionale este prevzut de lege. Formele
infractiunii. Consumarea faptei este deplin nfaptuita o data cu realizarea oricareia din
cele 3 modalitati normative ale elementului material.
Intrarea autorului in posesia folosului necuvenit are relevanta, din punctul de vedere
al consumarii faptei, numai in ceea ce priveste modalitatea primirii. Infractiunea
poate avea forma continuat. banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut
obiectul luarii de mit se confisca, iar dac acestea nu se gasesc, condamnatul este
obligat la plata echivalentului lor n bani. . Nu pot fi confiscate decat bunurile remise
efectiv celui condamnat pentru luare de mita. Banii sau bunurile nu constituie obiect
material al luarii de mita, ci mijlocul de realizarea a elementului material al acestei
infractiuni de pericol. Urmarirea penala se efectueaz in mod obligatoriu de catre
procuror, Luarea de mit este fapta functionarului public care, direct sau indirect,
pentru sine ori pentru altul, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se
cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, in legatura cu indeplinirea,
neindeplinirea
,urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu
sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu
inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie
public ori de a exercita profesia sau activitatea in executarea careia s a savarsit
fapta. Fapta prevazuta in alineatul precedent, savarsita de una dintre persoanele
prevzute in art. 175 alin. (2), constituie infractiune numai cand este comis n
legatur cu neindeplinirea, ntarzierea ndeplinirii unui act privitor la ndatoririle sale
legale sau in legatur cu efectuarea unui act contrar acestor ndatoriri.si in acest caz
banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscarii, iar cand acestea nu
se mai gasesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
Darea de mita (art. 290 C.p.) .Darea de mit este o infractiune corelativ aceleia de
luare de mit. Spre deosebire de aceasta din urm insa darea de mit este o fapt in
legatura cu serviciul, adic totdeauna autorul ei este exterior complexului de atributii
din exercitarea carora urmareste s obtina un avantaj, moral sau material, legal sau
injust. Coninutul constitutiv. Elementul material al faptei este alcatuit din trei
modalitati normative i alternative: promisiune, oferire, dare de bani sau alte foloase.
Promisiunea nseamn fagaduiala care se face de catre subiectul activ functionarului de

a-i remite bani sau un alt folos material. Oferirea reprezinta darea folosului injust
functionarului pentru ca acesta, daca este de acord, s i-l poat nsusi. Darea
folosului semnifica remiterea lui efectiva functionarului. Toate variantele
elementului material al faptei se raporteaza la un functionar competent a infaptui
actul de serviciu pe care l dorese mituitorul. Folosul injust este dat functionarului
pentru ca acesta s ndeplineasc, s nu ndeplineasca, ori s ntarzie ndeplinirea
unui act privitor la ndatoririle sale de serviciu sau n scopul de a face un act contrar
acestor ndatoriri. Natura folosului i caracterul sunt aceleasi ca i in cazul luarii de
mit. Elementul material al faptei se savarseste anterior efectuarii sau neefectuarii
actului de serviciu. Spre exemplu, oferirea unei sume de bani paznicului dintr-o
societate comercial de catre cel care avea asupra sa bunuri, sustrase din unitate,
pentru ca pazniculsa nu-l predea organelor de politie. Darea de mit poate constitui
prin ea insasi o determinare la savarsirea unei infractiuni decatre functionarul care
beneficiaza de ea, dar aceasta nu-i schimba natura juridic de faptapenala desine-statatoare . (de exemplu, o persoan ofer o suma de bani unui functionar pentru
ca acesta s distrug sau s falsifice un inscris oficial). 53 este nserata o cauza care
nlatura caracterul penal al faptei i care consta in constrangerea faptuitorului de
catre cel care a luat mit. Aceasta constrangere este ntemeiata nu pe un pericol grav
pentru persoana faptuitorului sau a altuia, ci pe caracterul important si oportun al
interesului celui care este determinat, in acest mod, sa dea mita. Mituitorul nu se
pedepseste, daca denunta autoritatii fapta mai inainte ca organul de urmarire sa fi
fost sesizat pentru acea infractiune, aceasta fiind o cauza special de inlaturare a
raspunderii penale. Darea de mit se poate savarsi i prin intermediar. Urmarea faptei
const in starea de pericol ce apare cu privire la relatiile sociale de serviciu, datorit
coruperii sau posibilitatii de corupere a functionarilor. Raportul de cauzalitate se naste
ex re. Latura subiectiv rezida numai n intentie, direct sau indirect. Scopul faptei
este un element indispensabil pentru stabilirea vinovatiei, avand aceeasi importanta
pe care o are in cazul infractiunii de luare de mit. Forme si sanciuni.Tentativa
constand in promisiunea sau oferta de mituire este, prin vointa legiuitorului, asimilat
formei consumate. Infractiunea se consuma la momentul realizarii oricareia dintre
cele trei modalitati normative ale elementului material al faptei. Instantaneu se nasc
urmarea imediat i raportul de cauzalitate. Darea de mit consta in promisiunea,
oferirea sau darea de bani ori alte foloase, in condiiile aratate in art. 289 (privitor la
luarea de mita). Pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani. Banii, valorile sau orice
alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, dac acestea au fost date dup
constrangere sau dup denuul catre organul de urmarire penal. Banii, valorile sau
orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscarii, iar cand acestea nu se mai
gasesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
Traficul de influenta (art.291 C.p.) .
61 Continutul constitutiv. Elementul material al faptei cuprinde trei modalitai
normative si anume: primirea, pretinderea, acceptarea de promisiuni. Aceste notiuni
au acela inteles ca in cazul infractiunii de luare de mita. Acceptarea de daruri este
cuprins in modalitatea primirii de foloase. Modalitaile sunt alternative, dar se refer

toate la bani, daruri ori alte foloase patrimoniale pe care le primeste ori urmeaza s le
primeasc traficantul de influenta sau, cu acordul sau, orice alt persoan. O
trasatura esentiala a continutului infractiunii o constituie faptul c influenta - real
sau presupus - priveste totdeauna un functionar care exercit in momentul savarsirii
elementului material al infraciunii atributiile de care depinde efectuarea actului
solicitat de cel care a dat, a promis sau de la care s-au pretins bani ori alte foloase.
Functionarul urmeaza s faca ori sa nu faca un act ce intr n atributiile sale de
serviciu. Acest functionar, in regula generala, nu cunoaste activitatea traficantului
referitoare la atributiile sale de serviciu, in caz contrar fapta sa constituind
complicitate la trafic de influenta, cu conditia insa s savarseasc i acte de
ajutorare moral sau material a traficantului de influenta respectiv. Elementul
material al faptei va conduce spre infractiunea de inselaciune ori de cate ori
functionarul, mentionat chiar generic, prin intermediul functiei, nu exist in realitate
sau nu are in atributiile sale indeplinirea actului urmarit de cumparatorul de
influenta. in orice situatie, elementul material al faptei se savarseste inainte de a
interveni pe langa functionar sau cel mult chiar in momentul interventiei. in cazul n
care fapta se savarseste de catre un functionar care are i el atributii in legatura cu
actul de serviciu pe care urmeaza a-l indeplini functionarul de a carui favoare se
prevaleaza faptuitorul, va exista un concurs ideal de infractiuni ntre luare de mit i
trafic de influenta. in aceasta situatie, nsa, cumparatorul de influenta este asigurat
de faptuitor ca va beneficia si de serviciile ce intra in competenta sa. Urmarea
faptei consta, n principal, intr-o stare de pericol pentru normala evolutie a relatiilor
de serviciu la care se refer traficantul de influenta Raportul de cauzalitate se naste ex
re. Latura subiectiv se savarseste numai cu intentie, direct sau indirect. Vinovatia
faptuitorului are un corespondent in atitudinea psihica a cumparatorului de influenta,
n sensul ca acesta are un interes real de a obtine favoarea unui functionar. Latura
subiectiva are ca element indispensabil scopul, fapt care ii confer un caracter
calificat, faa ca prin aceasta s inlature incidenta intentiei indirecte. Forme i
sanctiuni. Tentativa, constand in pretindere, este transformata, prin vointaa legii, n
forma consumata.Consumarea are loc la momentul efectivei primiri, pretinderi ori
acceptari de promisiuni, toate referindu-se la foloase patrimoniale ilicite pentru
faptuitor sau pentru oricine altcineva. Este posibila forma continuat. Foloasele
patrimoniale primite se confisc, iar dac nu se gasesc, condamnatul va fi obligat la
plata echivalentului lor in bani Dispozitiile privitoare la confiscare nu se aplica in
situatia in care fapta s-a savarsit prin pretindere sau acceptare de promisiuni.
Foloasele patrimoniale care au fost date faptuitorului pentru savarsirea infractiunii nu
mai pot constitui obiectul unor pretentii civile din partea celui care a solicitat
savarsirea faptei. Foloasele care au fost date spre a savarsi infractiunea se vor
confisca de la orice persoan la care se gasesc, inclusiv de la cel care le-a dat, daca i-au
fost restituite de faptuitori. Atunci cand cumparatorul de influenta a denuntat fapta
organului de urmarire penal mai inainte ca acesta s fi fost sesizat, foloasele
patrimoniale i se restituie, nemai operand dispozitiile legale referitoare la confiscare.
Urmarirea penal se efectueaza n mod obligatoriu de catre procuror
Traficul de influenta este incriminat in art. 291 ca fiind pretinderea, primirea ori

acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau
pentru altul, savarsit de catre o persoana care are influena sau las sa se creada
ca are influenta asupra unui functionar public i care promite ca il va determina
pe acesta s ndeplineasca, sa nu ndeplineasc, s urgenteze ori sa intarzie
ndeplinirea unui act ce intr in indatoririle sale de serviciu sau s ndeplineasc un act
contrar acestor indatoriri. Pedeapsa prevazuta este inchisoarea de la 2 la 7 ani.
Cumpararea de influentaeste incriminat in art. 292 ca reprezentand promisiunea,
oferirea sau darea de bani sau alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are
influenta sau lasa s se creada c are influenta asupra unui functionar public, pentru
a-l determina pe acesta sa indeplineasc, sa nu indeplineasca, s urgenteze ori sa
ntarzie ndeplinirea unui act ce intra in ndatoririle sale de serviciu sau s
indeplineasca un act contrar acestor ndatoriri, si se pedepseste cu inchisoarea de la
2 la 7 ani i interzicerea exercitarii unor drepturi. Faptuitorul nu se pedepseste daca
denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penal sa fi fost sesizat cu privire la
aceasta. Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, daca
au fost date dupa denunt Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt
supuse confiscarii, iar daca acestea nu se mai gasesc, se dispune confiscarea prin
echivalent.
******************* INFRACTIUNI DE FALS **********************

Falsul material n nscrisuri oficiale (art. 320 C. pen.)Coninut legal (art. 320 alin.
1 i 2 C. pen.)
1) Falsificarea unui nscris oficial, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin
alterarea lui n orice mod, de natur s produc consecine juridice, se pedepsete cu
nchisoarea de la 6 luni la 3 ani. (2) Falsul prevzut n alin. (1), svrit de un
funcionar public n exerciiul atribuiilor de serviciu, se pedepsete cu nchisoarea de
la unu la 5 ani iinterzicerea exercitrii unor drepturi. 9.2. Elementele infraciunii
Obiectul juridic special l constituie relaiile sociale ocrotite de legea penal a cror
formare i desfurare normal este condiionat de aprarea ncrederii publice ce este
acordat nscrisurilor oficiale, autenticitii sau veridicitii nscrisurilor productoare
de consecine juridice. Obiectul material l constituie nscrisul oficial cu privire la care
se desfoaractivitatea ilicit a fptuitorul. Sunt asimilate nscrisurilor oficiale
biletele, tichetele sau orice alte imprimate productoare de consecine juridice (art. 320
alin. 3 C. pen.).
Potrivit art. 178 alin. 2 C. pen. nscris oficial este orice nscris care eman de la o
persoan juridic dintre cele la care se refer art. 176 ori de la persoana revzut n
art. 175 alin. (2) sau care aparine unor asemenea persoane. Din aceast noiune
reiese c nscrisurile oficiale sunt de dou feluri:- nscrisuri care eman de la o
persoan juridic dintre cele la care se refer art. 176 C. pen. ori de la persoana
prevzut n art. 175 alin. 2C. pen. Este necesar ca aceste nscrisuri s fie ntocmite cu
respectarea anumitor formaliti prescrise de lege, s ndeplineasc anumite condiii de
fond i de formpentru a avea valabilitate. nscrisuri care aparin unor asemenea
persoane. Prin nscris care aparine unei persoane din cele la care se refer art. 176
C. pen. sau unei persoane prevzut n art. 175 alin. 2 C. pen. se nelege orice

nscris al crui deintor ndreptit este una dintre aceste uniti, chiar dac n fapt
nscrisul s-ar gsi ntmpltor sau pe nedrept n mna unui particular.
Din aceast categorie fac parte nscrisurile care aparin unei asemenea uniti,
indiferent de modul de provenien, respectiv nscrisul eman de la alt asemene
unitate sau chiar de la persoan fizic. nscrisurile oficiale, n sensul legii penale, sunt
att originalul, ct i duplicatul, triplicatul, precum i copiile legalizate sau certificate.
n acest sens apreciem cpentru existena infraciunii prevzute de art. 320 C. pen.
este irelevant dac s-a falsificat actul n forma sa original sau copia legalizat a
acestuia, important este ca actul falsificat s fie un nscris oficial. Facem precizarea c
obiect material al acestei infraciuni poate fi i o copie a unui act inexistent. Prin
dispoziiile art. 320 C. pen. este ncriminat nu numai falsificarea unuinscris
preexistent, ci i plsmuirea n ntregime a unui asemenea nscris. In concluzie
nscrisul oficial constituie obiectul material al acestei infraciuniindiferent dac a fost
falsificat n total sau numai n parte, dac falsul privete coninutul nscrisului ori
semntura acestuia sau modul de autentificare, de certificaresau de atestare care
nsoete nscrisul. Subiectul activ poate fi: pentru alin. 1, orice persoan fizic cu
capacitate penal care svrete, ncearc s svreasc sau contribuie n orice mod
la svrirea faptei. pentru alin. 2, este calificat, neputnd fi dect un funcionar
public n exerciiul atribuiilor de serviciu. Este vorba deci de o calitate special,
aceea de a fi funcionar public i de o cerin legal, aceea de a se afla n exerciiul
atribuiilor de serviciu. n acest sens precizm c falsul material n nscrisuri oficiale
se ncadreazn alin. 2 al art. 320 C. pen. ori de cte ori a fost svrit n executarea
unei sarcini de serviciu, indiferent dac aceasta fcea parte din atribuiile funciei
ndeplinite de inculpat ori i se ncredinase prin dispoziia conducerii
unitii.Participaia penal este posibil n toate formele sale. Subiectul pasiv poate fi
organul, instituia public, regia autonom sau societatea comercial cu capital de stat
ori majoritar de stat sau orice alt persoanjuridic creia i se atribuie n mod
mincinos nscrisul oficial falsificat. Ca subiect pasiv secundar poate fi i acea persoan
fizic sau juridic ale crei interese au fost lezate prin consecinele ce se produc, n
urma falsificrii nscrisului oficial. Latura obiectiv const n aciunea de falsificare a
unui nscris oficial care se poate prezenta sub dou modaliti alternative:contrafacerea scrierii ori a subscrierii; Contrafacerea, este activitatea prin care se
reproduce n mod fraudulos un nscris oficial, prin care se plsmuiete, se imit, se
ticluiete acesta, atribuindu-i caracter de autenticitate. Plsmuirea se poate realiza prin
diferite procedee cum ar fi: copierea, reproducerea, decuparea, trucarea fotografic
sau prin alte mijloace sofisticate decopiere. Actualmente cnd nscrisurile oficiale se
realizeaz n mai mic msur prin scriere liber cu mna, care ar putea fi reprodus
mai greu sau mai uor, mai frecvent fiind folosit imprimarea mecanic (de exemplu:
folosirea unor mijloace electronice sau sisteme de imprimare pe calculator etc.)
contrafacerea scrierii presupune o reproducere a coninutului unui nscris adevrat
prin confecionarea unui nscris similar cu cel oficial.Cu alte cuvinte contrafacerea
scrierii const n aciunea de reproducere, d alctuire, de plsmuire a unui nscris
oficial - n total sau n parte - iar nu numai de imitarea scrierii coninutului acestuia.
Contrafacerea subscrierii se reine atunci cnd este plsmuit semntura pe un nscris

oficial, fiind imitat semntura celui care trebuia s semneze nscrisul sau aplicndu-se
o semntur care d aparena c este a celui ndrituit s semneze. Se admite c exist
contrafacere a semnturii, chiar i atunci cnd fptuitorul semneazun act cu propriul
su nume, pentru a face s se cread c actul a fost semnat de altpersoan, care
poart acelai nume. Din activitatea practic rezult c n majoritatea cazurilor se
falsificsemntura, contrafacerea textelor avnd o pondere mai mic, deoarece pe de
o parte textul manuscris este mult mai greu de reprodus, de executat dect
semntura, iar pe de alt parte semntura primeaz ca nsemntate juridic fa de text.
- alterarea nscrisului oficial n orice mod; Alterarea presupune a modifica, a
denatura, a transforma, a schimba coninutul unui nscris oficial existent, prin
adugiri sau tersturi aplicate pe acesta. Precizm c atunci cnd aceiai persoan
realizeaz aciunea de falsificare a nscrisului oficial prin cele dou modaliti distincte contrafacerea scrierii sau subscrierii ct i prin alterarea acestuia n orice mod - va
exista o singur infraciune de fals material i nu un concurs de infraciuni. Pentru
existena infraciunii este absolut necesar ca fapta - contrafacerea scrierii sau a
subscrierii ori alterarea nscrisului oficial -s fie de natur s producconsecine
juridice, ceea ce presupune ca nscrisul astfel falsificat s aib aparena unui nscris
oficial i s fie apt de a produce aceleai consecine pe care le-ar fi produs i nscrisul
adevrat, original. Consumarea infraciunii se produce n momentul cnd executarea
aciunii de falsificare a fost ncheiat i s-a produs urmarea imediat prin realizarea
unui nscris oficial fals care prezint aparena unui nscris autentic i prin aceasta o
stare depericol pentru ncrederea acordat nscrisurilor oficiale. Latura subiectiv
const n vinovia fptuitorului manifestat sub forma inteniei. Tentativa se
pedepsete (art. 320 alin. 4 C. pen.).Aciunea penal se pune n micare din oficiu.
Dispoziiile cuprinse n capitolul referitor la falsurile n nscrisuri se aplic i atunci
cnd fapta privete acte emise de o autoritate competent a unui stat strin sau de o
organizaie internaional instituit printr-un tratat la care Romnia este parte sau
declaraii ori o identitate asumate n faa acesteia (art. 328C. pen.).
2). Falsul intelectual (art. 321 C. pen.)
.Coninut legal (art. 321 alin. 1 C. pen.)
Falsificarea unui nscris oficial cu prilejul ntocmirii acestuia, de ctre un uncionar
public aflat n exercitarea atribuiilor de serviciu, prin atestarea unor
fapte sau mprejurri necorespunztoare adevrului ori prin omisiunea cu tiin dea
insera unele date sau mprejurri, se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani.
10.2. Elementele infraciunii
Obiectul juridic special l formeaz relaiile sociale ocrotite de legea penal a cror
natere, desfurare i dezvoltare depinde de ncrederea pe care publicul o acord
nscrisurilor oficiale, i activitii realizate de funcionarii publici care ntocmesc
asemenea acte. Este vorba n mod deosebit de acele relaii sociale bazate pe ncredere,
pe sentimentul comun de ncredere n valabilitatea i fora probant a nscrisurilor care
condiioneaz formarea i dezvoltarea acestor relaii conform intereselor generale ale
societii. Obiectul material l constituie nscrisul oficial falsificat. Pentru ca un nscris
s poat constitui obiect material al acestei infraciunii trebuie s ndeplineasc

cumulativ urmtoarele condiii

s fie un nscris, adic instrumentul de
constatare n scris, prin scriere a unei manifestri de voin, a unor acte, aciuni,
evenimente, stri sau mprejurri etc., care este destinat s le probeze; - s fac parte
din categoria nscrisurilor oficiale, respectiv s corespunddispoziiilor art. 178 alin.2
C. pen. ubiectul activ este calificat n sensul c acesta nu poate fi dect o persoancare
are calitatea de funcionar public care svrete fapta n exerciiul atribuiilor ale de
serviciu. Prin urmare, rezult c, falsul intelectual nu poate fi svrit dect n timpul
ct se ntocmete nscrisul (este concomitent cu momentul ntocmirii), deci implicit i
la locul unde s-a procedat la ntocmirea acestuia. Dac iniial nscrisul a fost ntocmit
corect, iar ulterior funcionarul intervinen timpul exercitrii atribuiilor de serviciu
modificndu-l, va exista infraciunea de fals material n nscrisuri oficiale, forma
calificat, i nu aceea de fals intelectual.Participaia penal este posibil n toate
formele ei: autorat, coautorat, instigare sau complicitate. Subiectul pasiv principal
este statul ale crui interese au fost lezate prin diminuarea ncrederii publicului n
nscrisurile oficiale, precum i autoritatea public, instituia public sau persoana
juridic de la care eman nscrisul. Subiect pasiv secundar al falsului intelectual poate
fi persoana fizic sau juridic ale crei interese au fostprejudiciate prin svrirea acelei
fapte.
Latura obiectiv const ntr-o aciune de falsificare a unui nscris oficial, cu prilejul
ntocmirii acestuia, care se poate prezenta sub dou modaliti alternative i anume:
- atestarea unor fapte sau mprejurri necorespunztoare adevrului; Atestarea
presupune o activitate de confirmare, de dovedire a adevrului despre anumite date,
fapte, mprejurri etc. n aceast situaie subiectul activ (cu prilejul ntocmirii unui
nscris oficial) consemneaz, arat, adeverete, confirm n mod neadevrat c o
anumit fapt sau mprejurare legat de starea de fapt s-a ntmplat, a avut loc. Prin
urmare atestarea este necorespunztoare adevrului atunci cnd faptele sau
mprejurrile asupra crora se face menionarea nu au existat sau ele s-au petrecut cu
totul altfel dect s-a fcut consemnarea. Se poate concluziona c sub aspectul
atestrii de fapte sau mprejurri necorespunztoare adevrului, funcionarul public
denatureaz coninutul actului nscrisului oficial) chiar n momentul redactrii lui, prin
consemnarea unor fapte sau mprejurri care fie nu au avut loc, fie s-au petrecut n
alt mod, ns el nu altereaz cu nimic materialitatea nscrisului. - omisiunea cu tiin
de a insera unele date sau mprejurri; Omisiunea este acea inaciune a fptuitorului
care cu tiin omite sconsemneze, s nregistreze unele date sau mprejurri
veridice, de care el a luat cunotin i pe care avea obligaia s le menioneze n
cuprinsul nscrisului oficial.Dup cum se observ, n cazul acestei infraciuni,
fptuitorul nu modificforma actului, aspectul su fizic rmnnd neschimbat, ceea
ce se modific, ceea ce se altereaz, este coninutul nscrisului care nu mai
corespunde adevrului, n total sau n parte. Dac subiectul activ, cu prilejul ntocmirii
unui nscris oficial, atest n cuprinsul acestuia o fapt care nu corespunde adevrului
i totodat omite cu tiin s insereze unele date sau mprejurri adevrate (deci
comite fapta sub ambele modaliti) fapta sa va constitui numai infraciunea de fals
intelectual. Nu va exista concurs de infraciuni, deoarece aceste modaliti constituie
coninuturile alternative ale aceleiai infraciuni, existnd deci o unitate natural de

infraciune. Pentru ntregirea laturii obiective i implicit pentru existena infraciunii

defals intelectual, trebuie s fie ndeplinite urmtoarele cerine eseniale:- nscrisul
oficial s fie falsificat cu prilejul ntocmirii acestuia; - nscrisul oficial s fie falsificat de
ctre un funcionar public aflat n exerciiul atribuiilor de serviciu. n aceast situaie,
este absolut necesar ca funcionarul public ce denatureaz coninutul unui nscris
oficial s se afle n exerciiul atribuiilor de serviciu, n caz contrar, n sarcina acestuia
se va reinfraciunea de fals material n nscrisuri oficiale. Atunci cnd un funcionar
public, aflat n exerciiul atribuiilor de serviciu altereaz coninutul unui nscris oficial
(cu prilejul ntocmirii acestuia) fr a avea ns competena de a-l ntocmi, fapta sa va
constitui infraciunea de fals material n nscrisuri oficiale. Dac dup ntocmirea n fals
a nscrisului oficial subiectul intervine din nou, tot n cadrul atribuiilor de serviciu,
pentru a modifica coninutul aceluiai nscris, n sarcina acestuia se va reine att
infraciunea de fals intelectual ct i infraciunea de fals material n nscrisuri oficiale,
forma agravat, prevzut de art. 320 alin.2 C. pen., aflate n concurs. n
concluzie pentru existena infraciunii de fals intelectual, cele dou cerine eseniale
trebuie realizate cumulativ, lipsa oricreia dintre ele schimbnd ncadrarea juridic a
faptei ntr-o alt infraciune de fals. Infraciunea se consider consumat n momentul
n care a fost terminatactivitatea de falsificare a nscrisului oficial, deoarece n acest
moment se produce i starea de pericol pentru ncrederea public pe care trebuie s o
inspire orice nscris oficial, fr a avea relevan dac nscrisul oficial falsificat a fost
saunu folosit. Latura subiectiv const n vinovia fptuitorului manifestat sub
forma inteniei. Tentativa se pedepsete (art. 321 alin. 2 C. pen.).Aciunea penal se
pune n micare din oficiu. Dispoziiile cuprinse n capitolul referitor la falsurile n
nscrisuri se aplic i atunci cnd fapta privete acte emise de o autoritate
competent a unui stat strin sau de o organizaie internaional instituit printr-un
tratat la care Romnia este parte sau eclaraii ori o identitate asumate n faa acesteia
(art. 328C. pen.).
3) Falsul n nscrisuri sub semntur privat (art. 322 C. pen.)Coninut legal (art.
322 alin. 1 C. pen.)Falsificarea unui nscris sub semntur privat prin vreunul dintre
modurile prevzute n art. 320 sau art. 321, dac fptuitorul folosete nscrisul
falsificat ori lncredineaz altei persoane spre folosire, n vederea producerii unei
consecine juridice, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend.
Elementele infraciunii Obiectul juridic special l constituie relaiile sociale ocrotite de
legea penal a ror formare i dezvoltare este condiionat de ncrederea public
acordat puterii probante a nscrisurilor sub semntur privat. Obiectul material l
constituie nscrisul sub semntur privat contrafcut sau alterat, prin care se atest
fapte sau mprejurri necorespunztoare adevrului, ori din coninutul cruia sunt
omise cu tiin unele date sau mprejurri. nscrisul sub semntur privat este
nscrisul care eman de la o persoanparticular i care consemneaz raporturi juridice
ntre particulari, n sensul creprezint o manifestare de voin ori constatarea unui act,
fapt sau mprejurare cu semnificaie juridic, fiind susceptibil de a dovedi existena,
modificarea sau stingerea unui drept sau a unei obligaii. nscrisul trebuie s fie semnat
i datat de persoana de la care eman, respectiv s aib un coninut cu relevan
juridic, putnd servi ca dovad a coninutului su, chiar dac iniial el nu a fost
ntocmit n acest scop. Subiectul activ poate fi orice persoan fizic cu capacitate

penal care svrete, ncearc s svreasc sau contribuie n orice mod la svrirea
faptei. Participaia penal este posibil n toate formele ei: autorat, coautorat, instigare
sau complicitate Subiectul pasiv poate fi orice persoan fizic sau juridic ale crei
interese au fost lezate prin svrirea acestei fapte. Latura obiectiv se realizeaz prin
dou aciuni care sunt executate succesiv. falsificarea nscrisului sub semntur privat
prin vreunul din modurile artate la art. 320 sau art. 321
C. pen., (contrafacerea scrierii sau a subscrierii, alterarea lui n orice mod, atestarea
unor fapte sau mprejurri necorespunztoare adevrului, omiterea cu tiin a
inserrii unor date sau mprejurri); - folosirea nscrisului falsificat ori ncredinarea sa
spre folosire altei persoane. n situaia n care aceeai persoan falsific un nscris sub
semntur privat i tot ea l folosete, nu va exista un concurs de infraciuni ci o
singur infraciune de fals n nscrisuri sub semntur privatAsupra modurilor de
falsificare artate n art. 320 C. pen. (contrafacerea scrierii ori a subscrierii, alterarea
lui n orice mod) i a celor menionate n art. 321 C. pen. (atestarea unor fapte sau
mprejurri necorespunztoare adevrului, omiterea cutiin a inserrii unor date sau
mprejurri), am insistat atunci cnd am prezentat cele dou infraciuni. Important
este, din acest punct de vedere, ca falsificarea, mai ales n cazul contrafacerii, s
includ imitarea semnturii deoarece, fiind vorba de un nscris sub semntur privat,
prin falsificare trebuie s dea aparena c nscrisul a emanat de la o anumit persoan,
fapt pentru care semntura va fi un element deosebit de important pentru a da
credibilitate acestui nscris. Pentru existena infraciunii de fals n nscrisuri sub
semntur privat, este absolut necesar ca pe lng activitatea de falsificare, autorul
s fi folosit nscrisul sau s-l fi ncredinat altei persoane pentru a-lfolosi. De asemenea
se mai cere ca nscrisul sub semntur privat falsificat s fie apt de a produce
consecine juridice, aceasta nsemnnd ca el s prezinte pe de o parte aparena unui
act veritabil, iar pe de alt parte anumite caracteristici:- s aib putere probatorie,
adic s fie susceptibil de a proba faptul n favoarea cruia este invocat; trebuie s aib
semnificaie juridic. Simpla falsificare a nscrisului sub semntur privat nu constituie
infraciune. Infraciunea se consum n momentul n care ambele aciuni constitutive
ale elementului material au fost realizate n ntregime i s-a produs urmarea imediat
cerut de textul de lege. Latura subiectiv const n vinovia fptuitorului
manifestat sub forma inteniei directe. Tentativa se pedepsete (art. 322 alin. 2 C.
pen.). Aciunea penal se pune n micare din oficiu. Dispoziiile cuprinse n capitolul
referitor la falsurile n nscrisuri se aplic i atunci cnd fapta privete acte emise de o
autoritate competent a unui stat strin sau de o organizaie internaional instituit
printr-un tratat la care Romnia este parte saudeclaraii ori o identitate asumate n
faa acesteia (art. 328C. pen.).
4) Uzul de fals (art. 323 C. pen.) Coninut legal (art. 323 C. pen.)
Folosirea unui nscris oficial ori sub semntur privat, cunoscnd c este fals, n
vederea producerii unei consecine juridice, se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la
3 ani sau cu amend, cnd nscrisul este oficial, i cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani
sau cu amend, cnd nscrisul este sub semntur privat. Obiectul juridic special l
constituie relaiile sociale ocrotite de legea penal a
cror formare i dezvoltare este condiionat de ncrederea public acordat puterii

probante a nscrisurilor oficiale sau sub semntur privat folosite n vederea producerii
unor consecine juridice. Obiectul material l constituie nscrisul falsificat (oficial sau sub
semnturprivat), care este folosit n vederea producerii unei consecine juridice.
Subiectul activ poate fi orice persoan fizic cu capacitate penal, care svrete sau
contribuie n orice mod la svrirea faptei. Nu este subiect activ al infraciunii de uz
de fals cel care, dup ce a falsificat un nscris sub semntur privat, se folosete chiar
el de respectivul nscris falsificat. n aceast situaie, infraciunea de uz de fals este
absorbit n coninutul infraciunii de fals n nscrisuri sub semntur
privat.Participaia penal este posibil n oricare din formele sale. Subiectul pasiv este
persoana fizic sau juridic ale crei interese (materiale sau private ) au fost lezate
prin svrirea infraciunii.Latura obiectiv o constituie aciunea de folosire a unui
nscris oficial sau sub semntur privat care este fals.
Folosirea const n acea aciune efectiv de ntrebuinare, de prezentare, de utilizare a
nscrisului fals. Simpla deinere a unui nscris fals, fr a-l folosi, nu constituie
infraciune.
De asemenea, nu constituie infraciune de uz de fals, artarea nscrisului fals unei
persoane pentru a-l examina i a-i da prerea asupra valorii sale, ori supunerea
neoficial a nscrisului la o expertiz de verificare. Pentru existena infraciunii, este
absolut necesar ca folosirea nscrisului falsificat s se fac n vederea producerii unei
consecine juridice. Infraciunea se consum atunci cnd executarea aciunii de
folosire anscrisului falsificat a fost dus pn la capt i s-a produs urmarea imediat,
constnd n crearea strii de pericol inerent aciunii. Latura subiectiv const n
vinovia fptuitorului manifestat sub forma inteniei directe. Tentativa este posibil
ns nu se pedepsete. Aciunea penal se pune n micare din oficiu. Dispoziiile
cuprinse n capitolul referitor la
falsurile n nscrisuri se aplic i atunci cnd fapta privete acte emise de o autoritate
competent a unui stat strin sau de o organizaie internaional instituit printr-un
tratat la care Romnia este parte sau declaraii ori o identitate asumate n faa
acesteia (art. 328C. pen.).
5). Falsul n declaraii (art. 326 C. pen.)Coninut legal (art. 326 C. pen.)
Declararea necorespunztoare a adevrului, fcut unei persoane dintre cele
prevzute n art. 175 sau unei uniti n care aceasta i desfoar activitatea n
vederea producerii unei consecine juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci cnd,
potrivit legii ori mprejurrilor, declaraia fcut servete la producerea acelei
consecine, se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend. Obiectul
juridic special l constituie relaiile sociale ocrotite de legea penal a cror formare i
dezvoltare este condiionat de existena ncrederii n declaraiile susceptibile de a
produce consecine juridice. Obiectul material nu exist, deoarece, de regul,
declaraia este fcut oral n faa unei persoane dintre cele prevzute n art. 175 C.
pen. sau unei uniti n care aceasta i desfoar activitatea. n aceast situaie,
nscrisul n care un funcionar consemneaz declaraia mincinoas constituie produsul
i nu obiectul material al
infraciunii2. Subiectul activ poate fi orice persoan fizic cu capacitate penal care
svrete sau contribuie n orice mod la svrirea faptei. Participaia penal este

posibil n toate formele ei: autorat, coautorat, instigare sau complicitate. Subiectul
pasiv este unitatea n care persoanele prevzute n art. 175 C. pen. i desfoar
activitatea, ale crei interese au fost lezate prin svrirea faptei. Latura obiectiv
const n aciunea fptuitorului de a face o declaraie necorespunztoare adevrului n
faa unei persoane dintre cele prev. n art. 175 C. pen. sau unei uniti n care aceasta
i desfoar activitatea, care are competena de a lua declaraia respectiv. Pentru
existena infraciunii, este necesar s fie ndeplinite urmtoarele cerine
eseniale :declaraia trebuie fcut unei persoane dintre cele prev. n art. 175 C. pen.
sau unei uniti n care aceasta i desfoar activitatea. Legiuitorul se refer la
persoana sau persoanele care fac parte din aceste organe, care au competena de a
lua la cunotin despre coninutul acestor declaraii i care au dreptul, puterea de a da
curs celor inserate n declaraie, dndu-la eficien legal; - declaraia s fie apt
pentru a produce acele consecine juridice. Rezult c nu exist infraciune n cazul
cnd declaraia nu poate servi la producerea unei consecine juridice (de exemplu:
declaraia fcut n faa unui organ necompetent s ia act de o asemenea declaraie
etc.). Infraciunea se consum n momentul n care declaraia neconform adevrului,
fcut n scris, este prezentat i nregistrat la organul, instituia sau unitatea
competent, potrivit legii, s-i acorde eficien sau cnd declaraia verbal este
consemnat de funcionarul ndrituit, ntr-un nscris apt s serveasc la producerea
unei consecine juridice. Latura subiectiv const n vinovia fptuitorului
manifestat sub forma inteniei directe. Tentativa este posibil, ns nu se
pedepsete.Aciunea penal se pune n micare din oficiu. Dispoziiile cuprinse n
capitolul referitor la falsurile n nscrisuri se aplic i atunci cnd fapta privete acte
emise de o autoritate competent a unui stat strin saude o organizaie internaional
instituit printr-un tratat la care Romnia este parte sau declaraii ori o identitate
asumate n faa acesteia (art. 328 C. pen.).
6) Falsul privind identitatea (art. 327 C. pen.) Coninut legal (art. 327 alin. 1-3 C.
pen.)(1) Prezentarea sub o identitate fals ori atribuirea unei asemenea identiti altei
persoane, fcut unei persoane dintre cele prevzute n art. 175 sau transmis unei
uniti n care aceasta i desfoar activitatea prin folosirea frauduloas a unui act
ce servete la identificare, legitimare ori la dovedirea strii civile sau a unui astfel de
act falsificat, pentru a induce sau a menine n eroare un funcionar public, n vederea
producerii unei consecine juridice, pentru sine ori pentru altul, se pedepsete cu
nchisoarea de la 6 luni la 3 ani. (2) Cnd prezentarea s-a fcut prin ntrebuinarea
identitii reale a unei persoane, pedeapsa este nchisoarea de la unu la 5 ani. (3)
ncredinarea unui act ce servete la identificare, legitimare ori la dovedirea strii
civile spre a fi folosit fr drept se pedepsete cu nchisoare de la 3 uni la 2 ani sau cu
amend. Obiectul juridic special l formeaz relaiile sociale ocrotite de legea penal a
cror natere i dezvoltare se ntemeiaz pe ncrederea public acordat constatrilor
fcute de persoanele prevzute n art. 175 C. pen. sau de unitile n care acestea i
desfoar activitatea, cu privire la identitatea persoanelor. Obiectul material l poate
constitui nscrisul care servete pentru dovedirea strii civile, ori pentru legitimare sau
identificare(de exemplu: buletinul de identitate, cartea de identitate, paaportul,
carnetul de student, legitimaia de salariat, tichetul sau ecusonul de acces ntr-o
instituie sau orice alt mijloc de care s-a folosit fptuitorul pentru a se prezenta sub o

identitate fals), fie c acesta este real (dar folosit fraudulos), fie c este falsificat (alin.
1). n varianta prevzut n alineatul final, obiect material poate fi actul (real)
ncredinat ns unei alte persoane pentru a fi folosit pe nedrept la identificare,
legitimare sau, dup caz, dovedirea strii civile.Subiectul activ poate fi orice persoan
fizic cu capacitate penal care svrete sau contribuie n orice mod la svrirea
infraciunii. n situaia cnd o persoan ncredineaz alteia un nscris care servete la
legitimare, identificare sau pentru dovedirea strii civile, iar aceasta l folosete,
ambele persoane vor rspunde penal pentru svrirea infraciunii de fals privind
identitatea - prima pentru c a ncredinat nscrisul (alin. 3), iar a doua pentru ca s-a
prezentat sub o identitate fals i totodat aparinnd n mod real unei persoane (alin.
1 i 2). Participaia penal este posibil n oricare dintre formele sale.Subiectul pasiv
este unitatea n care persoanele prevzute n art. 175 C. pen. i desfoar
activitatea, ale crei interese au fost lezate prin svrirea faptei. Latura obiectiv se
poate prezenta sub una dintre urmtoarele aciuni: prezentarea sub o identitate fals A
se prezenta sub o identitate fals, nseamn c subiectul se prezint n faa unui organ
sau instituii de stat, etc. atribuindu-i identitatea unei alte persoane sau o identitate
care nu aparine nici unei persoane, ceva inexistent. Pentru existena infraciunii nu
are relevan dac fptuitorul a reuit s induc sau dac iniial a indus n eroare o
instituie , organ de stat etc., nu a reuit s-l menin n aceast situaie. Exist
posibilitatea ca inducerea n eroare a unui organ etc. s fie realizat de o persoan, iar o
alt persoan prin activitatea ei s contribuie la meninerea n eroare a acestui organ,
etc. - atribuirea unei identiti false unei persoane A atribui unei persoane o alt
identitate, nseamn a declara n faa unui organ sau instituii de stat etc., o anumit
identitate unei persoane, dar nu cea real ci una fictiv sau fals. Pentru existena
infraciunii n oricare din formele administrate, este absolut necesar ca prezentarea
sub o identitate fals sau atribuirea unei asemenea identiti altei persoane, s fie
fcut unei persoane dintre cele prevzute n art. 175 C. pen. sau transmis unei
uniti n care aceasta i desfoar activitatea. Prezentarea sau atribuirea unei
identiti false este obligatoriu s se realizeze prin prezentarea unor documente de
identitate false sau folosirea frauduloas a unor astfel de documente. - ncredinarea
unui nscris care servete pentru dovedirea strii civile oripentru legitimare sau
identificare, spre a fi folosi pe nedrept. Sub acest aspect infraciunea se svrete prin
simpla nmnare, cedare, mprumutare, remitere n orice mod a nscrisului care are o
anumit destinaie (legitimare, identificare etc.) care ulterior este folosit pe nedrept de
o ter persoan. Pentru existena infraciunii n aceast variant este absolut necesar
ca cel cruia i-a fost ncredinat nscrisul, s-l foloseasc fr drept, n vederea obinerii
unei identiti false. Infraciunea se consum n momentul n care s-a produs urmarea
imediat, ca rezultat al executrii vreuneia dintre aciunile care constituie elementul
material al laturii obiective a infraciunii. Infraciunea prezint o form agravat (art.
327 alin. 2 C. pen.) n situaia n care prezentarea sub o identitate fals (iar nu i
atribuirea unei asemenea identiti altei persoane) se face prin ntrebuinarea
identitii reale a unei persoane. Latura subiectiv const n vinovia fptuitorului
manifestat sub forma inteniei directe. Tentativa este posibil, ns nu se pedepsete.
Aciunea penal se pune n micare din oficiu. Dispoziiile cuprinse n capitolul

referitor la falsurile n nscrisuri se aplic i atunci cnd fapta privete acte emise de o
autoritate competent a unui stat strin sau de o organizaie internaional instituit
printr-un tratat la care Romnia este parte sau declaraii ori o identitate asumate n
faa acesteia (art. 328C. pen.).

*************************************ART 257
Ultrajul***INFRACTIUNI CONTRA AUTORITATII*****
Acesta const n ameninarea svrit
(1)Ameninarea svrit nemijlocit sau prin mijloace de comunicare direct, lovirea
sau alte violente, vtmarea corporal, , precum i lovirea sau alte violene,
vtmrile cauzatoare de moarte ori omorul svrite mpotriva unui funcionar
public care ndeplinete o funcie ce implic exerciiul autoriti de stat, aflat n
exercitarea atribui lor de serviciu sau nlegtur cu exercitarea acestor atribui , se
sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru acea infraciune, ale crei
limitespeciale se majoreaz cu o treime.(2)Svrirea unei infraciuni mpotriva unui
funcionar public care ndeplinete o funcie ce implic exerciiul autoriti de stat ori
asupra bunurilor acestuia, n scop de intimidare sau de rzbunare, in . legtur cu
exercitarea atribui lor de serviciu, se sancioneaz cu pedeapsa prevazuta de lege pt
acea infractiune ale carei limite speciale se majoreaza cu 1/3. (3)dac fapta priveste
un membru de familie al funcionaruluipublic. limitele speciale ale pedepsei se
majoreaza cu 1/3.(4)AGRAVANTA-INfractiunea este si mai grava cand este comisa
asupra unui politist sau jandarm ,aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in
legatura cu exercitarea acestor atributii. IN ACEST CAZ pedeapsa este cea prevazuta de
lege pt acea infractiune ale carei LIMITE SPECIALE SE MAJOREAZA CU 1/2.obiectul
juridic special (Const n relai le sociale referitoare la respectul datorat autoriti de
stat. Fi nd o infraciune complex, fapt are i un obiect juridic secundar, ce const n
relai le sociale referitoare la libertatea psihic sau moral a subiectului pasiv. Atunci
cnd se produc loviri sau orice alte acte de violent sau vtmri corporale sau loviri
sauvtmri cauzatoare de moarte ori omorul, atunci obiectul juridic l constituie relai
le sociale referitoare la integritatea corporal i sntatea funcionarului precum i
relai le sociale privind dreptul la via al funcionarului public.
Obiectul Material:
in situaia n care fapt se comite prin ameninare, infraciunea este lipsit de obiect
material. n cazul comiteri faptei prin loviri sau orice alte acte de violent sau
vtmri, obiectul material l
constituie corpul persoanei mpotriv creia se ndreapt aciunea infracional.
Subiectul Activ:Poate fi orice persoan.
Subiectul Pasiv:Principal este statul reprezentat printr-un organ ce reprezint
autoritatea public n care i desfoaractivitatea persoan care devine victim a
infraciuni . Cnd subiectul pasiv nu se afl n exerciiul funciuni pentru c
infraciunea de ultraj s existe estenecesar c ameninarea s se fi comis pentru fapte
ndeplinite n exerciiul funciuni , fiind n legtur cu aceasta. Subiectul pasiv

secundar poate fi numai un funcionar public care ndeplinete o funcie ce

implicexerciiul autoriti de stat. Participaia Penal:Este posibil sub toate formele
sale.
Funcionarul care ndeplinete o funcie ce implic exerciiul autoriti de stat poate fi
numai o persoan care i desfoar activitatea n cadrul unui organ al puteri
executive, legislative i judectoreti i care ndeplinete o funcie ce implic
exerciiul autoriti publice.Prin funcie ce implic exerciiul autoriti publice se
nelege acea funcie care i conferfuncionarului competen de a da dispozii
obligatori i de a lu msurile necesare pentru respectarea lor. Sunt funcionari
publici care ndeplinesc o funcie ce implic exerciiul autoriti de stat membri
Parlamentului, Guvernului, Curi Constituionale, agentul de la circumscripia
financiar,Ofierul de poliie. Latur obiectiv: Elementul Material: n cazul formei
simple se realizeaz prin aciunea de ameninare sau prin lovire sau alte violene,
vtmare corporal, loviri sau vtmri cauzatoare de moarte sau omorul. Pentru
existena elementului material se cer a fi ntrunite mai multe cerine eseniale: Fapta
s fie comis nemijlocit sau prin mijloace de comunicare direct. Prin fapt
svritnemijlocit se nelege fapt comis n prezena efectiv a funcionarului. Prin
fapt svritprin mijloace de comunicare direct se nelege fapt comis n absena
funcionarului, nsprin mijloace care i pot aduce ameninarea la cunotin,
convorbire telefonic, scrisoare, etc. Fapta s se fi comis mpotriv unui funcionar
public, aflat n exerciiul funciuni ori pentrufapte ndeplinite n exerciiul funciuni .
Funcionarul se afl n exerciiul funciuni n tot timpul
destinat ndepliniri atribui lor sale de serviciu, fie c le ndeplinete la sediul
instituiei fie n afar acesteia, fie chiar n afar orelor de program. n situaia cnd
funcionarul i depete atribui le sale de serviciu, le ncalc sau le exercit n mod
abuziv, atunci actele lui numai pot fi considerate c fiind ale autoriti ce o reprezint,
deoarece tocmai el se situeaz n afar proteciei pe care i-o acord legea. Urmarea
Imediat:Const n crearea unei stri de pericol pentru autoritatea cu care este
investit organul din care faceparte funcionarul public. Urmarea Secundar:Const n
atingerea adus liberti sau integriti corporale, snti sau viei funcionarului
public. Latur Subiectiv: Forma de vinovie este intenia direct sau indirect. Este
necesar c fptuitorul s aib o dubl reprezentare, pe de o parte calitatea victimei i
anume aceia de funcionar public ce ndeplinete o funcie care implic exerciiul
autoriti de stat, iar pe de alt parte s cunoasc faptul c acel funcionar se afl n
exerciiul funciuni sau c ameninarea sau lovirile care se aduc funcionarului public
sunt n legtur cu o fapt ndeplinit n exerciiul funciei.
Formele Infraciuni :Tentativ nu se pedepsete, iar consumarea infraciuni are loc n
momentul n care aciunea sau aciunile fiind svrite produc urmrea imediat.
Avem i o modalitatea agravant i anume atunci cnd faptele sunt svrite
mpotriv unui poliist sau jandarm, aflat n exercitarea atribui lor de serviciu.
Sanciuni: Se sancioneaz cu pedeaps prevzut de lege pentru acea infraciune ale
crei limite se majoreazcu jumtate.
***************************************ART 258 Uzurparea De Caliti

Oficiale************************************
1)Aceast const n folosirea fr drept a unei caliti oficiale care implic exerciiul
autoriti de stat, nsoit sau urmat de ndeplinirea vreunui act legat de ace
autoritate. infraactiunea mai const i n fapt funcionarului public care continu s
exercite o funcie ce implic exerciiul autoritatii de stat dup ce a pierdut acest
drept conform legi . Fapt este i mai grav dac faptele au fost svrite de ctre o
persoan care poart fr drept uniforme sau semne distinctive ale unei institui
publice. .
Obiectul Juridic:Obiectul juridic const n relai le sociale referitoare la autoritatea de
stat, relai ce implic exercitarea calitilor oficiale numai de ctre persoanele investite
n condii le legi cu astfel de caliti. Obiectul Material:
Infraciunea de uzurpare de caliti oficiale nu are obiect material.
Subiectul Activ: Poate fi orice persoan, chiar i o persoan investit cu o calitate
oficial dac folosete fr drept o alt calitate oficial sau persoan care a avut o
calitate oficial dac continu s o exercite dup ce nu o mai are. Participaia penal
este posibil sub toate formele sale. Subiectul Pasiv:Autoritatea public ale crei
interese au fost lezate prin calitatea oficial pe care fptuitorul o folosetefr drept n
mod ilegal. Elementul Material:Presupune n cazul modaliti tip svrirea
cumulativa a celor 2 aciuni prevzute n norm de incriminare:
Prima aciune este folosirea fr drept a unei caliti oficiale, adic ai atribui o
calitate oficial fr drept, fr un titlu legitim. Este suficient c fptuitorul s i
asume o calitate oficial fa
de alte persoane, chiar i printr-o simpl afirmaie. Cea de a dou aciune care
trebuie ndeplinit cumulativ este ndeplinirea unui act legat de acea calitate, adic a
efectu un act care intr n sfer atribui lor de serviciu ale persoanei legal investit cu
exerciiul acelei caliti. Pentru existena infraciuni nu are nici o relevanmodul n
care fptuitorul i-a asumat calitatea oficial, expres sau implicit, verbal sau prin
mijloace care s i creeze o anumit aparen. Exemplu: =>Fptuitorul i atribuie
calitatea de ofier de poliie i efectueaz o perchiziie corporal asupra unei persoane.
Urmrea Imediat:
Const n crearea unei stri de pericol pentru autoritatea statului i a organizaiei de
stat sau publice n numele creia s-a folosit, fr drept calitatea oficial.
Form de vinovie: Este intenia direct sau indirect. Intenia privete att aciunea
de folosire fr drept a caliti oficiale, ct i de ndeplinirea actului legat de acea
calitate. Formele Infraciuni :
Actele preparatori i tentativ dei posibile, nu se sancioneaz.
Consumarea infraciuni intervine n momentul n care folosind fr drept o calitate
oficial, fptuitorul ndeplinete un act legat de acea calitate.
Infraciunea poate mbrca i form continuat.
Avem i o modalitate agravanta i anume atunci cnd faptele au fost svrite de
ctre o persoan care poart fr drept uniforme sau semne distinctive ale unei
autoriti publice. Participaia penal:
Participaia penal este posibil sub toate formele sale, coautorat, complicitate i
instigare.

Sanciuni:
Pedeapsa principal pentru aceast infraciune este nchisoarea de la un an la 5
ani. Conform Alineatului (1) se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau
cu amend.

1.

Nedenunarea (art. 266 C. pen.)

******************INFRACTIUNI CONTRA INFAPTUIRII

JUSTITIEI*****************************
1.1. Coninut legal (art. 266 alin. 1 C. pen.) Fapta persoanei care, lund cunotin de
comiterea unei fapte prevzute de legea penal contra vieii sau care a avut ca urmare
moartea unei persoane, nu ntiineaz de ndat autoritile se pedepsete cu
nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amend.
Obiectul juridic special l constituie relaiile sociale aprate de legea penal referitoare
la prompta i sigura nfptuire a justiiei, asigurat prin ndeplinirea obligaiei de a
ntiina de ndat
autoritile despre svrirea unor infraciuni contra vieii sau care au avut ca urmare
moartea unei persoane.
Obiectul material nu exist, deoarece prin fapta comis se aduce atingere unei valori
imateriale. Subiectul activ poate fi orice persoan fizic, cu capacitate penal, cu
excepia autorului i
participanilor la infraciunea nedenunat. Subiectul pasiv al infraciunii de
nedenunare este statul ca titular al valorii sociale ocrotite. Latura obiectiv
Elementul material const ntr-o omisiune, aceea de a nu ntiina de ndat autoritile
despre comiterea unei fapte prevzute de legea penal contra vieii sau care a avut ca
urmare moartea unei
persoane, despre care a luat cunotin. Existena infraciunii presupune n mod
necesar comiterea unei fapte prevzute de legea penal contra vieii sau care a avut
ca urmare moartea unei persoane. Faptele prevzute de legea penal contra vieii
sunt prevzute n titlul I, Infraciuni contra persoanei, capitolul I, Infraciuni contra
vieii, respective: omorul (art. 188 C. pen.), omorul calificat (art. 189 C. pen.),
uciderea la cererea victimei (art. 190 C. pen.), determinarea sau nlesnirea sinuciderii
(art.191 C. pen.) i uciderea din culp (art. 192 C. pen.).
Faptele prevzute de legea penal care au avut ca urmare moartea unei persoane sunt
prevzute n mai multe capitole din C. pen. Aceste fapte sunt urmtoarele: lovirile sau
vtmrile cauzatoare de moarte (art. 195 C. pen.), ncierarea (art. 198 C. pen.),
ntreruperea cursului sarcinii (art. 201 C. pen.), vtmarea ftului (art. 202 C. pen.),
lipsirea de libertate n mod ilegal (art. 205 C. pen.), violul (art. 218 C. pen.), agresiunea
sexual (art. 219 C. pen.), tlhria sau pirateria urmat de moartea victimei (art. 236 C.
pen.), distrugerea calificat (art. 254 C. pen.), tortura (art. 282 C. pen.), nerespectarea
atribuiilor privind verificarea tehnic ori efectuarea reparaiilor (art. 340 C. pen.),

nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive (art.

345 C. pen.), nerespectarea regimului materiilor explozive (art. 346 C. pen.),
transmiterea sindromului imunodeficitar dobndit (art. 354 C. pen.), infraciuni de
rzboi contra persoanelor (art. 440 C. pen.), infraciuni de rzboi contra operaiunilor
umanitare i emblemelor (art. 442 C. pen.). O alt cerin esenial pentru existena
infraciunii este aceea c fptuitorul nu ntiineaz, de ndat, autoritile. ntiinarea
se consider fcut de ndat atunci cnd a avut loc n cel mai scurt timp posibil,
inndu-se seama de locul, timpul i mprejurrile n care persoana a luat la cunotin
despre svrirea faptei prevzute de legea penal contra vieii sau care a avut ca
urmare moartea unei persoane. Nedenunarea are ca urmare imediat crearea unei
stri de pericol pentru desfurarea normal a nfptuirii justiiei. Pentru existena
infraciunii este deci indiferent dac s-aprodus sau nu o ntrziere sau mpiedicare a
urmririi faptei respective, fiind suficient doar s fie creat aceast posibilitate.
Latura subiectiv const n vinovia fptuitorului manifestat sub forma inteniei sau
culpei. Pentru realizarea laturii subiective fptuitorul trebuie s fi avut reprezentarea
c este vorba de o infraciune pentru care legea stabilete obligaia ncunotinrii de
ndat a autoritilor.
Cnd nedenunarea este fcut n scopul de a da un ajutor celui care a comis
infraciunea, pentru a ngreuna cercetrile ntr-o cauz penal, tragerii la rspundere
penal sau executrii unei
pedepse, va exista concurs de infraciuni cu infraciunea de favorizare a infractorului,
prev. de art. 269 C. pen. Fiind o infraciune care se svrete prin omisiune,
nedenunarea nu este susceptibil de tentativ. Fapta nu se pedepsete dac fptuitorul
are calitatea de membru de familie cu autorul infraciunii nedenunate (art. 266 alin. 2
C. pen.).
Prin membru de familie, n conformitate cu art. 177 C. pen. se nelege:a) ascendenii
i descendenii, fraii i surorile, copiii acestora, precum i persoanele devenite prin
adopie, potrivit legii, astfel de rude; b) soul; c) persoanele care au stabilit relaii
asemntoare acelora dintre soi sau dintre prini i copii, n cazul n care convieuiesc.
De asemenea, nu se pedepsete persoana care, nainte de punerea n micare a aciunii
penale mpotriva unei persoane pentru svrirea faptei nedenunate, ncunotineaz
autoritile competente despre aceasta sau care, chiar dup punerea n micare a
aciunii penale, nlesnete tragerea la rspundere penal a autorului sau a
participanilor (art. 266 alin. 3 C. pen.).
Aciunea penal se pune n micare din oficiu.
********************************************2. Omisiunea sesizrii (art.
267 C. pen.)********************************************
2.1. Coninut legal (art. 267 alin. 1 C. pen.) Funcionarul public care, lund
cunotin de svrirea unei fapte prevzute de legea penal n legtur cu
serviciul n cadrul cruia i ndeplinete sarcinile, omite sesizarea de ndat a
organelor de urmrire penal se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu
amend.
Obiectul juridic special l constituie relaiile sociale aprate de legea penal referitoare
la prompta i sigura nfptuire a justiiei, asigurat prin ndeplinirea de ctre

funcionarii publici a obligaiei de a sesiza de ndat organele de urmrire penal.

Obiectul material nu exist, deoarece prin fapta comis se aduce atingere unei valori
imateriale. Subiectul activ este calificat i poate fi numai un funcionar public. Potrivit
art. 175 C. pen. funcionar public, n sensul legii penale, este persoana care, cu titlu
permanent sau temporar, cu sau fr o remuneraie:
a) exercit atribuii i responsabiliti, stabilite n temeiul legii, n scopul realizrii
prerogativelor puterii legislative, executive sau judectoreti; b) exercit o funcie de
demnitate public sau o funcie public de orice natur c) exercit, singur sau
mpreun cu alte persoane, n cadrul unei regii autonome, al altui operator economic
sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat ori al unei
persoane juridice declarate ca fiind de utilitate public, atribuii legate de realizarea
obiectului de activitate al acesteia. De asemenea, este considerat funcionar public,
n sensul legii penale, persoana care exercit un serviciu de interes public pentru care
a fost nvestit de autoritile publice sau care este supus controlului ori
supravegherii acestora cu privire la ndeplinirea respectivului serviciu public. Nu
svrete infraciunea de omisiuneasesizrii funcionarul public care a comis sau a
participat la svrirea infraciunii n legtur cu care a omis s sesizeze organele de
urmrire penal. Subiectul pasiv al infraciunii de omisiunea sesizrii este statul ca
titular al valorii sociale ocrotite.
Latura obiectivElementul material const n omisiunea funcionarului public, de a
sesiza organele de urmrire penal (procurorul, organele de cercetare penal ale
poliiei judiciare i organele de cercetare penal speciale) de svrirea unei fapte
prevzute de legea penal n legtur cu serviciul n cadrul cruia i ndeplinete
sarcinile. Omisiunea trebuie s se refere la svrirea unei fapte prevzute de legea
penal n legtur cu serviciul n cadrul cruia fptuitorul i ndeplinete sarcinile.
Poate fi o fapt prevzut de legea penal svrit de un funcionar public din acelai
serviciu cu fptuitorul sau de o persoan din afar, care intr ntr-o relaie ce vizeaz
activitatea serviciului respectiv.
Este necesar ca funcionarul public s fi luat la cunotin de fapt n timpul exercitrii
funciei sale ori n legtur cu exercitarea sau ndeplinirea sarcinilor sale. Sesizarea
despre svrirea infraciunii trebuie fcut de ndat. Explicaiile cu privire la aceast
cerin sunt aceleai ca la infraciunea de nedenunare. Omisiunea sesizrii are ca
urmare imediat crearea unei stri de pericol pentru desfurarea normal a
nfptuirii justiiei. Latura subiectiv const n vinovia fptuitorului manifestat sub
forma inteniei sau culpei. Cnd fapta este svrit din culp, pedeapsa este
nchisoarea de la 3 luni la un an sau amenda Cnd nedenunarea este fcut n scopul
de a da un ajutor celui care a comis infraciunea, pentru a ngreuna cercetrile ntr-o
cauz penal, tragerii la rspundere penal sau executrii unei pedepse, va exista
concurs de infraciuni cu infraciunea de favorizare a infractorului, prev. de art. 269 C.
pen. Fiind o infraciune care se svrete prin omisiune, omisiunea sesizrii nu este
susceptibil de tentativ. Aciunea penal se pune n micare din oficiu.

**************************************3. Inducerea n eroare a organelor

judiciare (art. 268 C.
pen.)****************************************************************
3.1. Coninut legal (art. 268 alin. 1 i 2 C. pen.) (1) Sesizarea penal, fcut prin
denun sau plngere, cu privire la existena unei fapte prevzute de legea penal ori
n legtur cu svrirea unei asemenea fapte de ctre o anumit persoan,
cunoscnd c aceasta este nereal, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani
sau cu amend.
(2) Producerea sau ticluirea de probe nereale, n scopul de a dovedi existena unei
fapte prevzute de legea penal ori svrirea acesteia de ctre o anumit persoan,
se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani.
Obiectul juridic special l constituie relaiile sociale aprate de legea penal referitoare
la nfptuirea justiiei, care reclam o atitudine corect din partea tuturor persoanelor
care se adreseaz
organelor judiciare. Obiectul material nu exist, deoarece prin fapta comis se aduce
atingere unei valori imateriale. Subiectul activ poate fi orice persoan fizic cu
capacitate penal. Persoana care formuleaz un autodenun mincinos nu rspunde
penal pentru svrirea infraciunii de inducere n eroare a organelor judiciare.
Subiectul pasiv general i imediat este statul ca titular al valorii sociale ocrotite.
Subiectul pasiv secundar este persoana vtmat n demnitatea sau libertatea sa prin
aceea c despre ea se formuleaz o sesizare penal cu privire la existena unei fapte
prevzute de legea penal. Latura obiectivElementul material n cazul formei tip
prevzute n alin. 1 const n sesizarea penal, fcut prin plngere sau denun cu
privire la existena unei fapte prevzute de legea penal ori n legtur cu svrirea
unei asemenea fapte de ctre o anumit persoan. Sesizarea trebuie s aib caracter
de plngere sau denun (n nelesul Codului de procedur
penal), adic s fie adresat unui organ judiciar i s aib coninutul cerut de lege
pentru a fi considerat plngere sau denun. Un element important este c n coninutul
plngerii sau denunului
trebuie menionat o persoan individualizat prin date de identificare. De asemenea,
sesizarea trebuie s se refere la svrirea unei fapte prevzute de legea penal. n cazul
formei prevzute n alin. 2, elementul material se poate realiza fie prin producerea de
probe nereale, fie prin ticluirea unor astfel de probe. Producerea de probe nereale
nseamn a aduce sau a depune n faa organelor judiciare a unor probe n care
adevrul este alterat. Ticluirea de probe nereale nseamn crearea unor aparene care
s fie interpretate drept probe, inventarea unor elemente de fapt care pot fi
interpretate ca probe i care nu corespund realitii. Urmarea imediat este crearea
unei stri de pericol pentru normala desfurare a activitii de nfptuire a justiiei.
Dac ns sesizarea penal a determinat luarea unor msuri procedurale sau
procesuale mpotriva unei persoane se adaug i vtmarea efectiv adus acelei
persoane. Latura subiectiv const n vinovia fptuitorului manifestat sub forma
inteniei.Fptuitorul are reprezentarea faptului c formuleaz o sesizare penal ori c
produce sau ticluiete probe cu privire la existena unei fapte prevzute de legea
penal sau n legtur cu svrirea unei asemenea fapte, care nu corespund realitii.

Svrirea faptei din culp, nu este incriminat.

Tentativa este posibil, ns nu se pedepsete. Nu se pedepsete persoana care a
svrit inducerea n eroare a organelor judiciare, dac declar, nainte de reinerea,
arestarea sau de punerea n micare a aciunii penale mpotriva celui fa de care s-a
fcut denunul sau plngerea ori s-au produs probele, c denunul, plngerea sau
probele sunt nereale (art.
268 alin. 3 C. pen.). Aciunea penal se pune n micare din oficiu.
*****************************************4. Favorizarea fptuitorului (art.
269
C.pen.)***************************************************************
****
*
4.1. Coninut legal (art. 269 alin. 1 C. pen.) Ajutorul dat fptuitorului n scopul
mpiedicrii sau ngreunrii cercetrilor ntr-o cauz penal, tragerii la rspundere
penal, executrii unei pedepse sau msuri privative de libertate se pedepsete cu
nchisoare de la unu la 5 ani sau cu amend. 4.2. Elementele infraciunii Obiectul
juridic special l constituie relaiile sociale aprate de legea penal referitoare la
nfptuirea justiiei penale care sunt periclitate prin aciunile de natur a-l ajuta pe
infractor n scopul de a se sustrage de la rspunderea penal.
Obiectul materialn unele situaii infraciunea poate avea un obiect material, respectiv
un bun, nscris sau valoare care constituie obiect ca mijloc de prob, sau corp delict i
care s- a aflat sau se afl n posesia fptuitorului sau a altei persoane. Atunci cnd
ajutorul dat unui fptuitor privete n mod direct un bun (de exemplu: favorizatorul
ascunde bunul provenit din infraciune) acel bun va constitui obiectul material al
infraciunii. Subiectul activ poate fi orice persoan fizic cu capacitate penal care
svrete fapta. Participaia penal este posibil sub toate formele sale.
Subiectul pasiv principal este statul ca administrator al justiiei penale, iar n plan
secundar (adiacent) poate fi orice persoan ale crei interese au fost prejudiciate
prinsvrirea faptei. n cazul infraciunii de favorizarea fptuitorului, textul
incriminator nu cere nici o condiie de loc, dar prevede o condiie de timp, n ideea c
fptuitorul este ajutat dup ce a comis fapta penal.
Latura obiectiv const n
aciunea favorizatorului de a da ajutor unui alt fptuitor. Ajutorul poate fi acordat prin
acte comisive sau omisive, poate fi dat personal de favorizator sau prin intermediar.
Nu constituie ajutor declaraiile mincinoase date de o persoan. n acest caz dac sunt
ndeplinite toate condiiile, se va putea reine infraciunea de mrturie mincinoas.
Dac ajutorul dat unei persoane constituie prin el nsui o infraciune se vor aplica
regulileconcursului de infraciuni. Pentru existena laturii obiective trebuie ndeplinite
urmtoarele cerine:- ajutorul s priveasc cel puin un act al activitii infracionale a
autorului; - ajutorul trebuie acordat autorului altei infraciuni; Nu intereseaz dac
acesta este autor sau participant la svrirea unei infraciuni, sub forma
instigrii sau complicitii. - ajutorul dat unui fptuitor trebuie s aib ca destinaie
obiectiv mpiedicarea sau ngreunarea cercetrilor ntr-o cauz penal, tragerea la
rspundere penal, executarea unei pedepse sau msuri privative de libertate;
Acordarea acestui ajutor nseamn a da orice sprijin pentru a mpiedica identificarea

autorului, descoperirea probelor etc. (de exemplu: favorizatorul l ascunde pe

fptuitor sau ine n depozit bunuri provenite din svrirea infraciunii). Actele de
ajutor trebuie date n intervalul de timp de la svrirea infraciunii pn la
trimiterea
n judecat, pe tot parcursul judecii sau dup ce hotrrea a rmas definitiv. Ajutorul
poate consta n acte care au drept scop mpiedicarea sau ngreunarea efecturii oricrui
act de procedur sau poate privi ntrzierea executrii sau sustragerea condamnatului
de la executarea pedepsei (de exemplu: ascunderea acestuia). Urmarea imediat a
infraciunii este crearea unui unei stri de pericol pentru normala desfurare a
activitii de nfptuire a justiiei. Consumarea infraciunii are loc n momentul n care
favorizatorul d ajutor fptuitorului, iar acest ajutor este apt s realizeze unul din
scopurile prevzute n art. 269 C. pen . Latura subiectiv const n vinovia
fptuitorului manifestat sub forma inteniei. Tentativa este posibil, ns nu se
pedepsete. Pedeapsa aplicat favorizatorului nu poate fi mai mare dect pedeapsa
prevzut de lege pentru fapta svrit de autor (art. 269 alin. 2 C. pen.). Favorizarea
svrit de un membru de familie nu se pedepsete (art. 269 alin. 3 C. pen.).
Aciunea penal se pune n micare din oficiu.
*********************************************5. Tinuirea (art. 270 C.
pen.)*****************************************************************
**
********************
5.1. Coninut legal (art. 270 alin. 1 C. pen.) Primirea, dobndirea, transformarea ori
nlesnirea valorificrii unui bun, de ctre o persoan care fie a cunoscut, fie a
prevzut din mprejurrile concrete c acesta provine din svrirea unei fapte
prevzute de legea penal, chiar fr a cunoate natura acesteia, se pedepsete cu
nchisoare de
la unu la 5 ani sau cu amend. 5.2. Elementele infraciunii Obiectul juridic special l
constituie relaiile sociale aprate de legea penal referitoare la nfptuirea justiiei
penale. n subsidiar infraciunea are ca obiect juridic special i relaiile sociale cu
caracter patrimonial, respectiv asigurarea integritii patrimoniului prin recuperarea
prejudiciului cauzat prin svrirea faptei prevzute de legea penal. Obiectul
material l constituie bunul care provine din svrirea unei fapte prevzute de legea
penal, pe care tinuitorul l-a primit, dobndit, transformat sau a crui valorificare a
nlesnit-o. Datorit specificuluiacestei infraciuni, obiectul material nu poate fi dect un
bun mobil. Subiectul activ poate fi orice persoan fizic cu capacitate penal care
svrete fapta. Participaia penal este posibil sub toate formele sale. Subiectul
pasiv poate fi orice persoan fizic sau juridic n paguba cruia s-a svrit
infraciunea. n subsidiar subiect pasiv este i statul ca administrator al justiiei penale.
Latura obiectivElementul material se poate realiza prin svrirea uneia dintre
urmtoarele aciuni: primirea, dobndirea, transformarea ori nlesnirea valorificrii
unui bun, provenit din svrirea unei fapte prevzute de legea penal. Primirea
presupune aciunea fptuitorului care accept s dein cu orice titlu bunul ce provine
din svrirea unei fapte prevzute de legea penal, sub form de gaj, depozit sau

comodat. Dobndirea presupune achiziionarea bunului de ctre fptuitor, n sensul

c devine proprietar al bunului prin intermediul unui contract de vnzare- cumprare,
schimb, donaie, dare n plat etc. Transformarea presupune a modifica substana sau
forma bunului, n funcie de natura acestuia, prin prelucrare, montare, demontare,
dezmembrare etc. nlesnirea valorificrii nseamn a ajuta, a sprijini n orice mod o
persoan s valorifice, s vnd bunul provenit din svrirea unei fapte prevzute de
legea penal. Legiuitorul folosete expresia fapt prevzut de legea penal de aceea
latura obiectiv va fi realizat chiar dac bunul provine din svrirea unei fapte care
nu constituie infraciune (de exemplu: dac fapta a fost svrit de un minor care nu
rspunde penal). Urmarea imediat a infraciunii const n schimbarea situaiei de fapt
a bunului, prin trecerea lui n alt sfer patrimonial ori prin modificarea substanei
bunului n cazul transformrii acestuia. Latura subiectiv const n vinovia
fptuitorului manifestat sub forma inteniei. Pentru existena infraciunii se cere n
plus ca fptuitorul s fi cunoscut sau s fi prevzut din mprejurrile concrete ale
cauzei, c bunul provine din svrirea unei fapte prevzute de legea penal. Nu
intereseaz dac fptuitorul a cunoscut sau nu natura faptei prevzute de legea penal
din care provine bunul. Tentativa este posibil, ns nu se pedepsete. Pedeapsa
aplicat tinuitorului nu poate fi mai mare dect pedeapsa prevzut de lege pentru
fapta svrit de autor (art. 270 alin. 2 C. pen.). Tinuirea svrit de un membru de
familie nu se pedepsete (art. 270 alin. 3 C. pen.).
Aciunea penal se pune n micare din oficiu.
*****************************************6. Obstrucionarea justiiei (art.
271
C.pen.)***************************************************************
*
.1. Coninut legal (art. 271 alin. 1 C. pen.) Persoana care, fiind avertizat asupra
consecinelor faptei sale: a) mpiedic, fr drept, organul de urmrire sau instana
s efectueze, n condiiile legii, un act procedural; b) refuz s pun la dispoziia
organului de urmrire penal, instanei sau judectorului
sindic, n tot sau n parte, datele, informaiile, nscrisurile sau bunurile deinute, care
i- au fost solicitate n mod explicit, n condiiile legii, n vederea soluionrii unei
cauze, se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend.
6.2. Elementele infraciunii Obiectul juridic special l constituie relaiile sociale aprate
de legea penal referitoare la nfptuirea justiiei penale. Obiectul material n cazul
modalitii normative prevzute de alin. 1 lit. a, nu exist obiect material, deoarece
prin fapta comis se aduce atingere unei valori imateriale. n cazul modalitii
normative prevzut de alin. 1 lit. b, infraciunea poate avea un obiect material,
respectiv, datele, informaiile, nscrisurile sau bunurile deinute care au fost solicitate
explicit fptuitorului, n condiiile legii, n vederea soluionrii unei cauze. Subiectul
activ poate fi orice persoan fizic cu capacitate penal care deine date, informaii,
nscrisuri sau bunuri necesare soluionrii unei cauze. Subiectul pasiv este statul ca
administrator al justiiei penale. n plan secundar poate fi orice persoan ale crei
interese au fost prejudiciate prin svrirea faptei. Latura obiectivElementul
material se poate realiza printr-o aciune sau o inaciune, astfel:- aciunea const n
mpiedicarea, fr drept, a organului de urmrire penal sau a instanei s efectueze,

n condiiile legii, un act procedural; Act procedural

- este mijlocul juridic prin care se aduce la ndeplinire o sarcin ce decurge din actele
procesuale i din msurile procesuale intervenite i respectiv luate n cursul procesului
penal. Acte procedurale a cror mpiedicare poate fi mpiedicat pot fi: nmnarea unei
citaii, executarea unui mandat de aducere, ascultarea unui martor etc. Efectuarea, n
condiiile legii presupune respectarea dispoziiilor legale n vigoare referitoare la
desfurarea actelor procedurale (de exemplu, dispoziiile din Codul de procedur
penal referitoare la efectuarea actelor premergtoare). - inaciunea const n refuzul
de a pune la dispoziia organului de urmrire penal, instanei sau judectorului
sindic, n tot sau n parte, datele, informaiile, nscrisurile sau bunurile deinute, care
i-au fost solicitate n mod explicit, n condiiile legii, n vederea soluionrii unei
cauze. Pentru existena infraciunii este necesar ca organul de urmrire penal,
instana sau judectorul sindic s cear n mod explicit fptuitorului s pun la
dispoziia acestora date, informaii, nscrisuri sau bunuri deinute necesare soluionrii
unei cauze. Latura subiectiv const n vinovia fptuitorului manifestat sub forma
inteniei. Pentru existena infraciunii se cere n plus ca fptuitorul dein datele,
informaiile, nscrisurile sau bunurile necesare soluionrii unei cauze. Tentativa este
posibil, ns nu se pedepsete. Fapta persoanei urmrite sau judecate pentru
infraciunea care formeaz obiectul procesului penal nu se pedepsete (art. 271 alin. 2
C. pen.). Aciunea penal se pune n micare din ofici
***********************************************7). Mrturia mincinoas
(art. 273 C.
pen.)********************************************************
8.1. Coninut legal (art. 273 alin. 1 i 2 C. pen.)
1) Fapta martorului care, ntr-o cauz penal, civil sau n orice alt procedur n
care se ascult martori, face afirmaii mincinoase ori nu spune tot ce tie n legtur
cu faptele sau mprejurrile eseniale cu privire la care este ntrebat se pedepsete cu
nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend.
(2) Mrturia mincinoas svrit:
a) de un martor cu identitate protejat ori aflat n Programul de protecie a martorilor;
b) de un investigator sub acoperire;
c) de o persoan care ntocmete un raport de expertiz ori de un interpret;
d) n legtur cu o fapt pentru care legea prevede pedeapsa deteniunii pe via
ori nchisoarea de 10 ani sau mai mare
se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani.
8.2. Elementele infraciunii Obiectul juridic special este reprezentat, n principal, de
acele relaii sociale aprate de legea penal privind nfptuirea justiiei, care presupun
comportarea cu onestitate a celor care particip la activitatea judiciar n calitate de
martori, experi sau interprei. n plan secundar (adiacent) este reprezentat de acele
relaii sociale aprate de legea penal privind persoana uman cu unele atribute
eseniale ale acesteia, cum ar fi onoarea, demnitatea i chiar libertatea, iar uneori
chiar protejarea patrimoniului persoanelor fizice sau juridice implicate ntr-un proces
judiciar sau n orice alt cauz (de exemplu: rezolvarea unui litigiu pe calea procedurii
arbitrale). Obiectul material nu exist ntruct prin fapta comis se aduce atingere
unor valori sociale imateriale. Subiectul activ este calificat, n sensul c acesta nu
poate fi dect o persoan fizic care are calitatea de martor, (n cazul formei tip

prevzute n alin. 1) sau de un martor cu identitate protejat ori aflat n Programul de

protecie a martorilor, de un investigator sub acoperire sau de o persoan care
ntocmete un raport de expertiz ori de un interpret, (n cazul formei agravate
prevzute n alin. 2), care are capacitate penal i a svrit fapta. Participaia penal
este posibil sub toate formele sale. Coautoratul este posibil doar atunci cnd o
expertiz este efectuat de o echip de mai muli experi, iar acetia, cu tiin,
insereaz n coninutul raportului de expertiz date necorespunztoare realitii.
Subiectul pasiv este statul, deoarece justiia este atributul acestuia, iar n plan
secundar (adiacent) poate fi o persoan fizic sau juridic, parte n proces, ale crei
drepturi sau interese sunt lezate ori vtmate prin svrirea faptei.
Latura obiectiv n cazul formei tip, prevzute n alin. 1 se realizeaz sub aspectul
elementului material prin dou modaliti alternative, astfel:- aciunea martorului de a
face afirmaii mincinoase ntr-o cauz penal, civil sau n orice alt procedur n care
se ascult martori; A face afirmaii mincinoase presupune a face unele relatri
nesincere, n neconcordan cu cele tiute de fptuitor. Cauza penal presupune un
proces penal ce se desfoar n faa organelor de urmrire penal sau a instanelor de
judecat. Cauza civil are nelesul restrns de proces civil ce are loc n faa
instanelor judectoreti civile (de exemplu: un proces de divor). Prin orice alt
procedur n care se ascult martori nelegem alte cauze dect cele penale i civile
care se desfoar n faa unor organe judiciare i n cadrul crora pot fi ascultai
martori. Infraciunea de mrturie mincinoas nu exist n situaia cnd martorul red
sincer, corect
mprejurrile i faptele pe care le cunoate, ns d acestora o semnificaie eronat,
deoarece sarcina aprecierii probelor revine organelor judiciare. De asemenea, aceast
infraciune nu exist cnd
martorul relateaz c a vzut sau a auzit anumite lucruri, care au avut loc n realitate,
dar pe care nici nu le-a vzut, nici nu le-a auzit, ci doar le-a cunoscut indirect, pentru
c declaraia fcut nu conine o prob mincinoas n raport cu obiectul de probat,
lipsind astfel posibilitatea de a aduce un prejudiciu nfptuirii justiiei. Dac prin
afirmaiile mincinoase martorul urmrete s evite tragerea sa la rspundere penal,
fapta nu mai constituie infraciune. Toate acestea se refer n principiu la afirmaiile
mincinoase cu coninut pozitiv. Afirmaia mincinoas poate ns s aib i un coninut
negativ, adic afirmarea c ceva nu ar fi existat, dar despre care tie c exist n
realitate (de exemplu: martorul afirm c nu tie, nu cunoate nimic despre o anumit
fapt, c ea nu a avut loc, dei n realitate a avut loc). - inaciunea martorului de a nu
spune tot ce tie n legtur cu faptele sau mprejurrile eseniale cu privire la care
este ntrebat. A nu spune tot ce tie nseamn a avea reticen n cele declarate, a
trece sub tcere, a ascunde totul sau n parte din ceea ce tie martorul. Tcerea trebuie
s priveasc ceva ce martorul tia, iar nu ceea ce ar fi putut cunoate.Are semnificaie
penal numai acea omisiune, care este de natur s induc n eroare organul judiciar.
Afirmaiile sau omisiunile martorului trebuie s se refere la faptele sau mprejurri
eseniale cu
privire la care este ntrebat. Prin fapte sau mprejurri eseniale se neleg acele
situaii i mprejurri care se refer la faptul principal al cauzei i nu la aspecte

adiacente ce nu au legtur cu acestea (de exemplu: pot fi considerate mprejurri

eseniale pentru cauz: elementele constitutive i circumstanele atenuante sau
agravante ntr-un procespenal, temeiurile de fapt n cazul unui proces de divor n
materie civil, precum i celelalte fapte probatorii care pot servi la soluionarea
cauzei i la aflarea adevrului). Caracterul esenial trebuie determinat n funcie de
obiectul probei, n sensul c este concludent n raport cu nvinuirea adus
inculpatului sau cu orice alt aspect de natur s influeneze rspunderea penal a
acestuia. O alt cerin pentru existena infraciune este c martorul s fi fost ntrebat
cu privire la faptele sau mprejurrile eseniale ale cauzei. Atunci cnd fapta s-a comis
att prin afirmaii mincinoase, ct i prin omisiuni, este vorba de o singur infraciune
cu caracter unitar, ntruct afirmaiile ori omisiunile constituie modaliti alternative
de svrire a faptei incriminate. Simpla contradicie ntre ceea ce relateaz martorul
i ceea ce s-a ntmplat nu este o dovad c afirmaiile acestuia au caracter mincinos,
deoarece uneori realitatea se poate percepe n mod deformat, n sensul c se pot
uita anumite aspecte care sunt eseniale. Consumarea infraciunii are loc n
momentul n care fptuitorul a realizat una dintre modalitile alternative prevzute n
textul incriminator. Fiind o infraciune formal de pericol nu se cere un rezultat, astfel,
chiar dac neadevrurile n-au fost luate n considerare la soluionarea cauzei, tot se va
reine infraciunea de mrturie mincinoas. Tot n practica judiciar s-a decis c
infraciunea se consum n momentul n care martorul semneaz declaraia dup ce
audierea s-a terminat1. Latura subiectiv const n vinovia fptuitorului manifestat
sub forma inteniei.
Forme agravate
Infraciunea de mrturie mincinoas este sancionat mai aspru dac este svrit:a)
de un martor cu identitate protejat ori aflat n Programul de protecie a martorilor;
Martorul protejat este martorul, membrii familiei sale i persoanele apropiate
acestuia incluse n Programul de protecie a martorilor, conform prevederilor Legii nr.
682/19.12.2002, privind protecia martorilor, cu modificrile i completrile
ulterioare.
b) de un investigator sub acoperire; Investigatorii sub acoperire sunt lucrtori operativi
n cadrul poliiei judiciare, n cazul investigrii infraciunilor contra securitii naionale
i infraciunilor de terorism. Pot fi folosii ca investigatori sub acoperire i lucrtori
operativi din cadrul organelor de stat care desfoar, potrivit legii, activiti de
informaii n vederea asigurrii securitii naionale.
c) de o persoan care ntocmete un raport de expertiz ori de un interpret; Expertul
este persoana fizic care posed cunotine temeinice ntr-un anumit domeniu de
activitate i care este solicitat de organele judiciare sau de pri pentru a lmuri
aspecte sau situaii de specialitatea sa ce intereseaz cauza. Interpretul este persoana
chemat n proces pentru a servi ca traductor cnd vreuna dintre pri sau alt
persoan care urmeaz s fie ascultat nu cunoate limba romn ori nu se poate
exprima, iar organul de urmrire penal sau instana nu are posibilitatea de a se
nelege cu aceasta.
d) n legtur cu o fapt pentru care legea prevede pedeapsa deteniunii pe via ori
nchisoarea de 10 ani sau mai mare. Tentativa este posibil, ns nu se pedepsete.

Autorul nu se pedepsete dac i retrage mrturia, n cauzele penale nainte de

reinere, arestare sau de punerea n micare a aciunii penale ori n alte cauze
nainte de a se fi pronunat o hotrre sau de a se fi dat o alt soluie, ca urmare a
mrturiei mincinoase (art. 273 alin. 3 C. pen.). Aciunea penal se pune n micare
din oficiu.

***************************Articolul 279ULTRAJUL
JUDICAR*****
(1)Ameninarea, lovirea sau alte violente, vtmarea corporal, lovirile sau vtmrile
cauzatoare de moarte ori omorul svrite mpotriva unui judector sau procuror aflat
n exercitarea atribui lor de serviciu, se sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege
pentru acea infraciune, ale crei limite speciale se majoreaz cu jumtate.
(2) De asemenea, constituie ultraj judiciar svrirea unei infraciuni mpotriv
unui judector sau procuror ori mpotriv bunurilor acestuia n scop de
intimidare sau rzbunare n legtur cuexercitarea atribui lor de serviciu. (3)Cu
aceeai pedeaps se sancioneaz faptele comise n condii le Alineatul (2), dac
privesc un membru de familie al judectorului sau al procurorului.
(4)Dispozii le Alineatul (1)-(3) se aplic n mod corespunztor i faptelor
comisempotriva unui avocat n legtur cu exercitarea profesiei. . Obiectul Juridic:
Const n relai le sociale privitoare la bun nfptuire a justiiei care presupune
aprarea prestigiului i siguranei persoanelor care exercit aceast autoritate. Obiect
juridic secundar const n relai le sociale privitoare la integritate corporal, sntatea,
via apersoanelor ce reprezint autoritile publice. Obiectul Material:Nu exist. n
cazul n care sunt exercitate violene, obiectul material l constituie corpul persoanei
asupra creiase ndreapt aciunea fptuitorului. Subiectul Activ:Poate fi orice
persoan.
Participaia Penal:Este posibil sub toate formele.
Subiectul Pasiv:Calificat este reprezentat de ctre organul care exercit autoritatea
public. Subiectul pasiv secundar este reprezentat de judectorul, procurorul,
membru de familie, precum i
avocatul. Elementul Material: Const n svrirea de ameninri, loviri sau alte
violene, vtmare corporal, loviri sau vtmri cauzatoare de moarte ori omor.
Pentru existena infraciuni se cer a fi ntrunite mai multe condii :
Fapt s fie svrit nemijlocit sau prin mijloace de comunicare direct;
Fapt s fie svrit mpotriv unui judector, procuror sau mpotriv unui avocat
aflat n
exerciiul atribui lor de serviciu sau pentru fapte ndeplinite n exerciiul atribui lor de
serviciu.
Magistratul se afl n exerciiul atribui lor de serviciu n tot timpul ndepliniri atribui
lor sale de

serviciu, fie c le ndeplinete la sediul instituiei unde i desfoar activitatea, fie n

afar acesteia, fie chiar i n afar programului de serviciu, atunci cnd, prin natur
funciei magistratul se gsea n ndeplinirea unor atribui de serviciu sau n misiune. n
cazul n care magistratul i depete atribui le sale de serviciu sau le ncalc, atunci
actele sale nu
mai pot fi considerate c acte ale autoriti , prin urmare el nu mai beneficiaz de
protecia acordat de ctre legiuitor.
Urmrea Imediat:Const n atingerea adus autoriti cu care investit organul, din care
face parte judectorul, procurorul sau avocatul. Urmrea imediat secundar const n
atingerea adus liberti , integriti corporale i, chiar viei judectorului, procurorului
sau avocatului. Form De Vinovie: Fapt se svrete cu intenie n ambele sale
forme. Fptuitorul trebuie s cunoasc calitatea victimei. Formele Infraciuni :Actele
preparatori i tentativ nu se pedepsesc.
************************************************Articolul 280
CERCETAREA ABUZIVA****************************
,(1)ntrebuinarea de promisiuni, ameninri sau violente mpotriv unei persoane
urmritempotriva unei persoane urmrite sau judecate ntr-o sau judecate ntr-o cauza
penal de ctre un organ de cauz penal, de ctre un organ de cercetare penal, un
procuror sau un judector, pentru a o determi s dea ori s nu dea declarai , s dea
declarai mincinoase ori s i retrag declarai le, se pedepsete cu nchisoarea de la 2
la 7 ani i interzicerea exercitri dreptului de a ocupa o funcie publiccu aceiasi
pedeapsa se sanctioneaza producerea, falsificarea ori, ticluirea de probe nereale de
ctre un organ de cercetare penal, un procuror sau un judector. .Obiectul
Juridic:Const n relai le sociale ce privesc bun nfptuire a justiiei i care presupun
excluderea abuzurilor din partea persoanelor care exercit autoritatea judiciar,
organele de cercetare penal, procurorul sau judectorul. Obiectul juridic secundar
const n relai le sociale referitoare la libertatea att fizic ct i psihic a persoanei,
integritatea corporal sau sntatea.
Subiectul Activ:Este unul calificat i nu poate fi dect acela care potrivit funciei sale
desfoar activiti de cercetare penal sau de urmrire penal sau de judecat,
procuror, judector sau organ de cercetare penal. Participaia Penal:Este posibil
sub toate formele sale n cazul coautoratului acetia trebuie s aib calitatea cerut de
ctre legiuitor.
Subiectul Pasiv:Nu poate fi dect persoan ce este urmrit sau judecat ntr-o cauza
penal. Elementul Material:Const n ntrebuinarea de promisiuni, ameninri sau
violene mpotriv persoanelor ce sunt urmrite sau judecate penal. Promisiunile
constau n avantajele, fie materiale, fie morale de care fptuitorul s-ar putea bucur n
vi tor dac cel care este implicat ntr-o cauza penal face cea ce dorete fptuitorul: s
dea, s nu dea declarai , s dea declarai mincinoase sau i retrag declarai le.
Sanciune: Se pedepsete cu nchisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea exercitri
dreptului de a ocupa o funcie public.
.

*********************************************************ART
281Supunerea La Rele Tratamente*************************************
(1)Supunerea unei persoane la executarea unei pedespse, msuri de siguran sau
educative n alt mod dect . prevzut de dispozii le legale dar si la supunerea la
tratamente . degradante ori inumane a unei persoane aflate n stare de reinere,
deinere, ori n executarea unei msuri de siguran sau educative privative de
libertate. Obiectul Juridic:Const n relai le sociale privitoare la nfptuirea justiiei i
care presupun executarea sanciunilor de drept penal, precum i a msurilor
procesuale n conformitate cu prevederile legale. Obiectul juridic secundar const n
relai le sociale privitoare la demnitatea i la sntatea persoanelor care sunt reinute,
arestate etc. Obiectul Material:n cazul n care relele tratamente privesc sntatea
persoanei, atunci corpul persoanei reprezintobiect material al infraciuni .
Subiectul Activ:Este unul calificat, care are atribui n cea ce privete tratamentul i
supravegherea persoanelor ce se afl n stare de reinere sau deinere ori n
executarea unei msuri de siguran sau educative privative de libertate. Dac o
anumit persoan nu are o anumit calitate sau o atribuie stabilit n mod legal, dar
care efectueaz activiti ce sunt caracteristice acelei infraciuni, atunci nu se va reine
infraciunea de rele tratamente, ci un concurs ntre infraciunea de uzurpare de
caliti oficiale i infraciunea de loviri sau alte violene, vtmare corporal.
Participaia Penal:Este posibil sub toate formele sale. Toi coautori trebuie s aib
calitatea cerut de ctre legiuitor. Subiectul Pasiv:Subiectul pasiv secundar este
persoan fizic ce este supus la rele tratamente i care se afl n starede reinere sau
deinere ori n executarea unei msuri educative sau de siguran privative de
libertate. Elementul material:Const ntr-o aciune de supunere la executarea unei
pedepse, msuri de siguran sau educative, n alt mod de ct cel prevzut de lege,
Alineatul (1). n cazul Alineatului (2) const ntr-o aciune de supunere la rele
tratamente ce se realizeaz prin supunerea unei persoane la tratamente degradante
sau inumane. Supunerea la tratamentedegradante ori inumane presupune producerea
unor suferine fizice care nuse nscriu n limitele suferinelor specifice regimului de
detenie sau a msurilor de siguran sau a msurilor educative. Exemplu: lipsirea de
hran, ap. Nu suntem n prezena aceste infraciuni, ci n prezena infraciuni de
tortur atunci cnd victim, persoan ce se afl n starea de reinere sau deinere este
supus torturi . Tratamentele inumane sau degradante presupun o desfurare n
timp. Realizarea unui singur act prin care se produc suferine fizice sau psihice nu
atrag rspunderea pentru infraciunea de supunere la rele tratamente, ci fptuitorul ar
putea s rspund pentru infraciunea de abuz n serviciu sau de purtare abuziv.
Pentru existena infraciuni se cere c subiectul pasiv s se afle n starea legal de
reinere, deinere sau de executare a unei msuri de siguran sau educative. Urmrea
Imediat:Const n crearea unei stri de pericol pentru nfptuirea justiiei sub aspectul
executri sanciunilor sau a msurilor procesuale.
n cazul Alineatului (2) const ntr-o vtmare a integriti corporale sau a snti
persoanei. Form De Vinovie:Este intenia direct sau intenia indirect. Formele
infraciuni , dei posibile nu se pedepsesc. Consumarea infraciuni intervine n
momentul supuneri unei persoane la executarea unei pedepse sau unei msuri de

siguran sau educative ntr-un alt mod dect cel prevzut prin dispozii le legale.
Sanciune:
n cazul Alineatului (1) se pedepsete cu nchisoarea de la 6 luni la 3 ani i
interzicerea exercitri dreptului de a ocupa o funcie public.
n cazul Alineatului (2) se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani i interzicerea
exercitri dreptului de a ocupa o funcie public.

A
R
T
2
8
2
T
o
r
t
u
r
a
Fapta funcionarului public care
ndeplinete o funcie ce implic
exerciiul autoritii de stat sau a
altei persoane care acioneaz
la instigarea sau cu
consimmntul expres ori tacit
al acestuia de a provoca unei
persoane puternice suferine
fizice ori psihice:
a) n scopul obinerii de la aceast persoan sau de la o ter persoan informaii sau
declaraii ;
b) n scopul pedepsirii ei
pentru un act pe care aceasta
sau o ter persoan l-a comis
ori este bnuit c l-a comis;
c) n scopul de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau a face
presiuni asupra unei tere persoane;
d) pe un motiv bazat pe orice form de discriminare,

se pedepsete cu nchisoarea de
la 2 la 7 ani i interzicerea
exercitrii unor drepturi.
(2) Dac fapta prevzut n alin. (1) a avut ca urmare o vtmare corporal, pedeapsa
este nchisoarea de la 3 la 10 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.
(4)Tortura ce a avut ca urmare moartea victimei se pedepsete cu nchisoarea de la 15
la 25 de ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.
(4) Tentativa la infraciunea prevzut n alin. (1) se pedepsete.
(5) Nicio mprejurare excepional, oricare ar fi ea, fie c este vorba de stare de
rzboi sau de ameninri cu rzboiul, de instabilitate politic intern sau de orice alt
stare de excepie, nu poate fi invocat pentru a justifica tortura. De asemenea, nu
poate fi invocat ordinul superiorului ori al unei autoriti publice.
(6) Nu constituie tortur durerea sau suferinele ce rezult exclusiv din sanciuni legale i
care sunt inerente acestor sanciuni sau sunt ocazionate de ele.
OBIECTUL JURIDIC SPECIAL este reprezentat de relatiile sociale care privesc in
principal exercitarea autoritatii publice in conformitatea cu legea(a autoritatii
judiciare cu precadere)obiectul material il poate constitui corpul persoanei ,daca
activitatea faptuitorului priveste corpul uman.subiectul activ este calificat si
poate fi doar:agent al autoritatii publice sau o persoana care actioneaza cu titlu
oficial ori la insigarea sau cu consimtamantul expres sau tacit al unei asemenea
persoane.participatia penala este posibila sub toate formele:,coautorat,instigare
si complicitate.subiectul pasiv este persoana supusa nemijlocit unor suferinte
fizice si psihice deosebite.subiect pasiv poate fi si o terta persoana care prin
toturarea victimei este intimidata .de asemea statul apare ca subiect pasiv al
acestei infractiuni.din punctul de vedere al elementului material al laturii
obiective infractiunea se realizeaza prin actiunea de a provoca unei persoane o
durere sau suferinte fizice sau psihice.fapta poate consta forme concrete ,variate
si poate consta intr o actiune sau inactiune in vederea scopului urmarit la lit
a,b,c,d.urmarea imediata consta in provocarea unor puternice suferinte fizice sau
psihice care raportata la prevederile legale este ilicita spre a determina victima sa
adopte o anumita conduita.legea conditioneaza existenta acestei infractiuni de
producerea unui anumit rezultat.intre elementul material si urmarea imediata
trebuie sa existe legatura de cauzalitate.latura subiectiva presupune intentia care
poate fi directa sau indirecta iar in cauzul formelor agravante praeterintentia.pt a
putea fi inlaturata vinovatia cu privire la aceasta fapta vor putea fi
invocate:constrangerea fizica sau morala,betia involuntara
completa,iresponsabilitatea.
ART 283-REPRESIUNEA NEDREAPTA.-fapta de a pune in miscare actiunea penala ,de a
lua o masura preventiva neprivativa de libertate ori de a trimite in judecata o
persoana,stiind ca este nevinovata,se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani si

interzicerea dreptului de a ocupa o functie publica.(2)retinerea sau arestarea ori

condamnarea unei persoane,stiind ca este nevinovata ,se pedepseste cu inchisoare de
la 3 la 10 ani si interzicerea dreptului de a ocupa o functie publica. constituie un
mijloc de aparare penala impotriva abuzurilor savarsite in forma represiunii penale
impotriva unor oameni nevinovati.subiectul acriv nu poate fi decat un organ judiciar
care este abilitat sapuna in miscare actiunea penala,sa dispuna arestarea ,sa trimita in
judecata sau sa condamne.fapta se savarseste printr un nr limitat de actiuni a caror
realizare se face alternativ .represiunea nedreapta se poate savarsi numai prin
punerea in miscare a aciunii penale ,prin dispunerea arestarii ,prin trimiterea in
judecata sau prin condamnarea unei persoane nevinovate.a dispune arestarea
inseamna a se lua masura arestarii de catre procuror sau de instanta de judecata
.elementul material al faptei exista de indata ce actul care materializeaza dispunerea a
fost emis.trimiterea in judecata este o alta modalitate normativa de savarsire a
infractiunii.ea consta in dispunerea de catre procuror prin rechizitoriu a trimiterii
inculpatului in fata instantei de judecata.a condamna are intelesul de sanctiune
penala.urmarea imediata are caracter complex:efectul principal al faptei consta intr o
stare de pericol pt buna desfasurare a justitiei,pt prestigiul si eficienta sa.in plan
secundar se pun in pericol si alte valori sociale importante ce tin de personalitatea
subiectului pasiv adiacent si anume;libertatea ,onoarea si prestigiul sau.fapta se
savarseste cu intentie directa sau indirecta.un element indisolubil al laturii subiective
il constituie stiinta faptuitorului ca persoana supusa represiunii penale este
nevinovata.este necesar ca faptuitorul sa aiba conturata convingerea ca actioneaza
asupra unei persoane nevinovate nu sa fie in dubiu.momentul consumarii intervine
instanntaneu in momentul realizarii elementului material.mobilul si scopul nu
intereseaza ,dar cunoasterea lor ajuta la o mai buna individualizare a pedepsei.
***********************************************************************
*
***************************************************************
EVADAREA
ART 285- (1)evadarea din stare legala de retinere sau de detinere se pedepseste cu
inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.(2)cand evadarea este savarsita prin violente sau
arme,pedeapsa este inchisoarea de la 1 la 5 ani si interzicerea exercitarii unor
drepturi. (3)se considera evadare:a)neprezentarea nejustificata a persoanei
condamnate la locul de detinere ,la expirarea perioadei in care s a aflat legal in stare
de libertate.b)parasirea ,fara autorizare,de catre persoana condamnata ,a locului de
munca,aflat in exteriorul locului de detinere.(4)pedeapsa aplicata pt evadare se
adauga la restul de pedeapsa ramas neexecutat la data evadarii.tentativa la alin(1)si
(2)se pedepseste.pt a se realiza continutul juridic al evadarii elementul material al
faptei trebuie sa fie precedat starii legale de retinere sau detinere.conditiile legale ale
retinerii si detinerii ,trebuie sa se realizeze cumulativ existand astfel garantia
respectarii dreptului fundamental al cetateanului la inviolabilitate.elementul material
al laturii obiective presupune o actiune comisiva.subiectul activ se sustrage din
starea legala de retinere sau detinere.nu este posibila savarsirea faptei prin

inactiune.evadarea unei persoane ,motivata de convingerea ca nu se face vinovata de

invinuirea ce i se aduce va fi pedepsita chiar daca ulterior,in cadrul procesului
penal,se constata in drept existenta acestei neculpabilitati.rezultatul infractiunii
consta in periclitarea activitatii de infaptuire a justitiei ,indiferent de faza in care
aceasta se realizeaza.latura subiectiva presupune intentia directa sau indirecta
.eroarea de fapt ,cu privire la situatia de privare de libertate in care faptuitorul s ar afla
trebuie dovedita de catre acesta din urma tentativa se pedepseste si presupune sa se
constate ca fapta de evadare a inceput sa fie pusa in executare.consumarea faptei se
face in momentul in care persoana aflata in stare de detinere sau retinere iese de sub
aceasta stare devenind liber in urma activitatii sale ilegale.daca dupa evadare
faptuitorul mai savarseste o alta infractiune atunci se va afla in stare de recidiva.
***********************************************************************
*
************
ART 286-INLESNIREA EVADARII-(1)inlesnirea prin orice mijloace a evadarii se
pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.(2)inlesnirea evadarii:a)savarsita prin folosire
de violente,arme,substante narcotice sau paralizante;b)a doua sau mai multor
persoane in aceiasi imprejurare;c)unei persoane retinute sau arestate pt o infraciune
sanctionata de lege cu pedeapsa detentiunii pe viata ori cu pedeapsa inchisorii de 10
ani sau mai mare ori condamnate la o astfel de pedeapsa se sanctioneaza cu
inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.(3)daca faptele
anterioare au fost savarsite de o persoana care avea indatorirea de a l pazi pe cel
retinut sau detinut ,limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu 1/3.(4)inlesnirea
evadarii savarsita din culpa de catre o persoana care avea indatorirea de a l pazi pe
cel care a evadat se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani..obiectul juridic
nemijlocit al infractiunii il constituie relatiile sociale referitoare la buna infaptuire a
justitiei penale ,in sensul respectarii caracterului obligatoriu al masurilor private de
libertate luate in cursul procesului penal cat si al pedepselor private de
libertate.elementul material al laturii obiective se poate realiza atat printr o actiune
cat si printr o inctiune.fapta se poate realiza prin orice mijloace.este necesar ca
ajutorul dat de faptuitor sa fie apt de a facilita evadarea.este o infractiune de pericol
contra bunei desfasurari a justitiei penale.latura subiectiva consta in toate variantele
in intentie directa si indirecta.de la aceasta regula exista o singura exceptie in
modalitatea de la cifra 4 cand inlesnirea evadarii este savarsita din culpa si numai de
catre persoana care avea indatorirea de a l pazi pe cel evadat.scopul sau mobilul
infractiunii sunt irelevante pt calificarea faptei.tentativa este incriminata;realizarea ei
presupune inceperea actelor de inlesnire si intreruperea lor din motive independente
de vointa faptuitorului ,mai inainte ca aceste acte sa si fi dobandit aptitudinea de a fi
ajutat efectiv la evadare.infractiunea se consuma in momentul in care s a savarsit fie
evadarea fie tentativa evadarii.infractiunea nu poate avea forma consumata.