LUCRAREA NR. 1 Determinarea limitelor si grosimii stratelor poros-permeabile carotajul electric standard ~ curba de potential spontan - PS Carotajul electric standard Carotajul electric conventional sau standard consti in masurarea rezistivitiii aparente cu. dispozitive potenfiale si gradiente. Denumirea de standard deriva de la faptul c& dispozitivele sunt standardizate. Atunci cAnd conditiile de misurare permit, alituri de curbele de rezistivitate se inregistreazd si curba de potential spontan. in functie de dispozitivele utilizate in cadrul carotajului electric standard sunt cunoscute mai multe procedee: carotajul electric standard obisnuit, carotajul electric cu dispozitive pentru sare, carotajul electric special. Curbe tnregisirate si caractersticile dispoctivelor de carotajulut electric standard abel 1 Digadiinad Satan Sears Tagine Tans Sree eaten teaead Nit) pq Aad DPS Tag = 1250miem (AE ps) (25 mV pe 2em) 29m 2), pq Dispozitiv ane ey Se es Lp ABST) sg = AANA), A0,3M2,0N- =03m om. (0-202m pe 8 em wove Yow) OWNED) nap wae ‘10e0 ae — 1s-125inm ome _ _ 1250 atc Ly ORG) yg DAH) 0 80 sEiMton agate (BO,3A2,0M) 62,5.2miem ‘o-st00m) ‘Simboturie incluse tn paranteze sunt pentru dispoztivele bipolare si sunt notate de jos in sus, Distanfele dintreelectrozi sunt in met Diagrafia electrica standard este compus din trei curbe (figura 1.1) si anume: = o curbii de potential spontan (PS), inscrisi pe trasa din stanga;- © curb de rezistivitate inregistrati cu dispozitiv potential, A0,3M2,0N (M0,3A2,0B), notata cu po,s, inscrisi pe trasa din partea dreapti a diagramei cu linie plina; = © curbi de rezistivitate inregistrati cu dispozitiv gradient, NO.3M2,0A (B0,3A2,0M), notaté cu p 2.15 pe aceeagi trasi din partea dreaptd cu linie punctata, © 20m 0 revere 100.0 reuse 125 590m wasps aassiulpeg Mama [EB Nisip poros-permeabit , TE Nisip argos {F Gresie compact 1B Calcar poros permesbil {554 Calcar compact » Petal & Gaze 4s. Aga sata Fig. LL. Forma de reprecentare a diagrafiei electrice sundard [5 ]Condigit optime de aplicabilitate ~in sonde forate cu noroi dulce; - strate cu grosimi mai mari de 2 m, (h > 2m); = suecesiuni marnoase nisipoase de grosime acceptabili; - roci carbonatate cu porozitate intergranular cu m > 10 %. Limitari = strate subi; = strate rezistive: - invazie adanca, = noroi rat; -roci cu continut de argila; ~ nu poate fi utilizata in noroi neconduetiv. Determinarea Ii itelor si grosimilor stratelor poros-permeal Metodele practice de determinare a grosimii si limitelor stratelor dupa curba de potential spontan, Potentialul spontan sau potenfialul natural ia nastere ca urmare a unor procese de activitate electrochimicd ce se desfagoard la limitele: noroi de foraj - formatiuni geologice, zon’ de invazie - zon’ necontaminata si colector - roci adiacente. Aceste procese fizico-chimice cteeazi campuri electrice de autopolarizare care pot fi cuantificate de mirimea scalari - potential electric V. Diferenta de potential ce se rmisoari intre un electrod lansat in sonda si un alt electrod plasat la suprafata solului (figura 4.1) este cunoscuti in geofizica de sondi sub denumirea de potential spontan, prescurtat PS. fin unitifi ST diferenta de potential se misoard in joule/coulomb (J/C). Unitatea practica de masurd a diferenfei de potential este voltul (V); legaitura dintre cele dowd unitai de masuri este: | volt = 1 joule/1 coulomb fntrucdt potengialele care apar in urma proceselor fizico-chimice sunt mici, se utizeaza un submultiplu al voltului - milivottul (mV). rocesele fizico-chimice care dau nastere potenfialului spontan sunt: procesul de difuzie, procesul de adsorbie, procesul de electrofiltratie i procesul de oxido-reducere. ‘Amplitudinea si forma curbei de potential spontan inregistraté in dreptul unui strat poros-permeabil depind de urmitori factor: potentialul spontan static, Ess: ~ grosimea stratului, h; - rezistivitatea realé a stratului, pr; - rezistivitatea zonei de invazie p si diametrul zonei invadate Dj, - rezistvitate noroiului de foraj py ~ diametrul sondei d; -rezistivitatea formatiunilor adiacente p yi ~ cantitatea de argila conjinuta in stratul considerat; natura litologicd a stratelor poros-permeabileFatii de factorii mai sus menfionafi se evidentiaza, in cazul succesiunilor nisipoase-grezoase in alteranta cu argile dowd cazuri: strate de grosime mare (h24d) si strate de grosime mic& (h 4d; Metoda J AEs fin dreptul stratelor a clror grosime depSgeste de patra ori diametrul sondei, limitele stratului (Hp — limita superioard si Hye limita inferioara) se determina in punctele in care valoarea inregistrata a curbei de potential spontan este egal cu i (4 AE ps figura 12. jumatate din amplitudinea maxima-metoda jumatii ampli ant r UE SD mernetor Modul de lucru: - se traseaz “linia argilelor” considerata conventional linia de zero a PS-ului de~ lungul valorilor electropozitive, aceasti linie se traseazi pentru intreg intervalul analizat si nu pentru fiecare strat in parte; se determina amplitudinea maxima a potenfialului spontan ~ egal cu distanta dintre linia argilelor si valoarea maxima electronegativa. ‘Aceasti valoare inmulfiti cu scara de inregistrare a potential spontan reprezinta valoarea maxima inregistrati in dreptul stratului in mV (A Bos); - la jumitatea valorii maxime a potenjialului spontan Gate se traseazh 0 vertical care intersecteazai curba, de potential spontan, in dow’ puncte. ‘Aceste puncte proiectate pe scara adancimilor determing: - punctul superior de intersectie, limita superioard a stratului— Haup: - punctul inferior de intersecte, limita inferioara a stratului — Hig. - grosimea stratului se determing astfel: h=Hinr- Hoop aay2. Strate de grosime mic, h < 4d; Metoda FAB rs jn dreptul stratelor a cdror grosime este mai mic& de patru ori decdt diametrul sondei, limitele stratului (Hayy ~ limita superioari gi Hig limita inferioara) se determina {in punctele in care valoarea inregistrata a anomalici de potential spontan este egal cu oud treimi din amplitudinea maxima — metoda 2 ab es figura 13. Fe 1. Se sii Pas Si Pa = Pas Considerim un dispozitiv gradient neconsecutiv, monopolar - NxMyA sau bipolar - BxAyM, aviind lungimea de dispozitiy L, = OA{OM). La determinarea curbei de raspuns a dispozitivului, care se deplaseaz’ de jos in sus in raport cu stratul, se pot intalni mai multe situafi 4) Strat de grosime foarte mare in raport cu lungimea dispozitivului - h>> Ly (figura 2.1). fn dreptul stratului adiacent inferior (culcus), rezistivitatea aparenta va fi aproximativ egal cu cea a stratului adiacent, py . Pe mAsurd ce dispozitivul se apropie de strat gi intersecteaza stratul, rezistivitatea creste pind la un punct de rezistivitate parent maxima Pamax =15P. dispus la un nivel de adincime Har plasat deasupralimited inferioare a stratului, H, on o distanfS egalé cu MN, ® 4n continuare 2°\2 Valoarea rezistivtifit aparente tinde spre valonrea rezistivitii stratuluiadiacen, Pa=Pas+ Fig. 2.1. Raspunsul dispostivului gradient entni Pp > Pad » strat de grosime foarte mare 1n raport eu lungimea dispocitivului-h >> L, (44 ] b) Strat de grosime mare in raport cu lungimea dispozitivului - (figura 2.2.). fin acest ca, forma curbei de rispuns este analog’ cu cea de la punctul a), cu diferenfa cd punctul de rezistivitate aparent& maxim& are valoarea P4mux = bP e» iar zona de scddere accentuatd incepe de la punctul median al stratului. ©) Strat de grosime medie comparabild cu lungimea dispozitivului - (figura 2.3). {in acest caz, la apropierea dispozitivului de strat in partea inferioard a acestuia, apare un maxim de rezistivitate aparenti de ecranare, la nivelul de adéncime Hnoxe dispus distanta L, = 0A(OM) sub limita inferioa sub valoarea pag. crescénd in apropierea limitei inferioare pana la punctul de rezistivitate aparemta maxima P mar 0,259 dispus I Ay deasupra limitei Hy cu sly a stratului, Hj, dupa care p , scadeFig, 2.2. Raspunsul dispoztivelor gradiente pentru Px > Pad» strat de grosime mare ta raport eu lungimea dispoziivulut ch os OH Oe Fig. 23, Raspunsul dispoctivelor gradiente Pp > Paa sirat de grosime medie comparabildcu lungimea dispoztivuli (he LL] 94) Strat de grosime mied, in raport cu lungimea dispocitivului h=—%- igura 24) fn acest caz, maximul de rezistivitate aparenth de ecranare este la adncimea Horace dispus la Ly =OA(OM) sub limita inferioari 1, fn limitele stratului, forma curbei rimdine tot asimetricd, dar se apropie de o forma simetric’. Valoarea P 4 max = 0.5P p- L, 6) Strat de grosime foarte mic th raport cu lnginea disposal hx" (figura 2.5). ‘in acest caz, apare de asemenea maximul de rezistivitate aparenta de ecranare la adancimea Hnave dispus la Ly =OA(OM) sub limita inferioara #1. in limitele stratului forma curbei devine aproape simetrici, prezentind un maxim Pam £0.72 si intersecteazd limitele stratului de grosime L; la 0 distant pj, = —P A,max ersvore Fig. 24, Raspunsul dispoctivelor gradiente Fig. 2.5. Raspunsul dispoztivelor gradiemte pentru PR > Pad strat de grosime micdin Pp > Pa. strat de grosime mica tn raport eu ‘raport cu lungimea dispocithvului lungimea dixpocinivulut L a (» 2) ra) 102. In strate cu rezistivitate mai micd decét rezistivitatea stratelor adiacente PR Ly (figura 26) fin acest caz, la apropierea dispozitivului de strat apare 0 zona de scddere accentuati a rezistivitafii aparente, in raport cu rezistivitatea stratului adiacent incepaind cu distanja L, = OA(OM) fata de limita inferioari Hi, pana la punctul de rezistivitate aparentd minim&p min dispus deasupra limite’ inferioare Hf, 1a distanta m () La limita stratului valoarea rezistvitiji aparente aproximeazitrezistivitatea real, pp, iar spre limita superioara apare o crestere, pani ia un maxim de rezistvitate aparenta P amar =14Pyq dispus la nivelul de adncime, Hy deasupra limitei superioarei H, cu cistnya ME (4) b) Strat de grosime comparabild cu lungimea dispocitivului, h< Ly (figura 2.6.) In acest caz, forma curbei este aseminitoare cu cea de la punctul a), numai c interiorul stratului p , > Py I ond de) fecere| AGM 1-0 a) Fig. 2.6. Raspunsul dspoctivului gradient consecutiv In sirate rezistive Pp < Pag [441 u1, Determinarea limitelor si grosimii stratelor dupa curbele de rezistivitate inregistrate cu dispozitiv gradient - p25 A. Determinarea limitelor si grosimii stratelor pentru cazul:p x> P sa fn acest caz, in functie de raportul dintre lungimea dispozitivului si grosimea stratului, se evidenfiazi urmitoarele situati Aud. Strate de grosime mare: > MO (AO) Curba de rezistivitate aparenti prezint urmatoarele puncte caracteristice (figura 2.7) ~ un punct de rezistivitate maximiip ymax, ciruia fi corespunde adincimea Hon ~ un punt de rezistivtate minimip yma, cAruia fi corespunde adiincimea Hain. Aceste doua adancimi Hy $i Hnig Sunt situate, fata de limitele stratului (Hige ~ limita inferioara si Hap — limita superioard, la 0 distanfa egala cu MN/2, respectiv AB/2, unde MN =AB=0,3 m. 0 Pos. A 1 Pony ~ {A Yh CL Mon WS Iw ; oes Y fws = a | to» Fig. 2.7 Determinarealinitlor si grosimi stratelor pent caot! P y> Pa Strate de grosime mare b> MO (XO) [34] Modul de lucru ~ se stabilese punctele caracteristice, Panax Fespectiv Panin $i Se citesc valorile pentru Hy respectiv Hain pe Scara adncimilor; ~ se determing limitele stratului cu relafile: Hap = Hin +35 MN (4B) Qn ae a +5 MN (xB) 2) - se determina grosimea stratului cu relatia: = Higg Hu 23) = Hg ~ 12A.2. Strate de grosime mica h< MO (AO) Pentru strate sub caracteristice (Figura 2.8) ~ un punet de rezistivitate maximip anaxs = un punct de rezistivitate maxima ecranati Pane, ciruia ii corespunde adancimea He. Limita inferioara a stratului Hye se gaseste lao distant’ egala cu Iungimea ccurba de rezistivitate aparent& prezint& urmatoarele puncte ‘reronet dispozitivului gradient fat de Hne, AO (MO) = Ly = 2,15 m, 2 1 “ - i | Paves Sey Me ESI fo ui Poe, a0 (a) Bed | Hei 4 i onc se 1 Fig. 28. Determinarealimitelor gi grosimiistratelor pentru cazal P x> P as Sirate de grosime mid MO (AO) cat si pentru strate de grosime mic’, h Pad A.L. Strate de grosime mare h > SAM Curba de rezistivitate prezinta in acest caz urmatoarele puncte caracteristice (figura 2.10) ~ un punct de curburi maxima superior, p ., cBruia fi corespunde adiincimea H..; = un punet de curburd maxima inferior, p « ciruia fi corespunde adncimea Ha, Limitele stratului se g@sesc fafi de aceste adancimi (Hs si He) Ia 0 distant egal cu 1/2. AM, unde AM corespunde lungimii dispozitivului potential, AB=L»=0,3 m. Pooch de corbyré naxing toferin Fig. 210. Determinarea limteior si grosimitsratelor dupa curba potentiald pentru azul 4 P os Strate de grosime mare ly>SAM [ 34] Modul de lucru: - se stabilesc punctele de curbura maxima si adancimile corespunzitoare lor; se determina limitele stratului cu relat qo He 4M 2.10) ie - 2. Hat AM Qu = se calculeazA grosimea stratului cu ajutorul relatiei: oi Hey +AM (2.12) I= Hugg ~ Hap = H, 15A.2. Strate de grosime micé yi foarte mica, h< 5AM sih< AM In acest caz curba de rezistivitate prezinti urmatoarele puncte caracteristice (figura 2.11) ~ punctul superior de ecranare ps, ciruia fi corespunde adincimea Hos: - punctul inferior de ecranare Px, cAruia fi corespunde adincimea Hu. Fat de aceste puncte limitele stratului se gisesc la distanta de 1/2AM , unde AB=1,=03 m Fig. 2.11. Determinarea limtelor si grosimi sratelor in cazul P «> P. Strate de grosime mica sistrate de grosime foarte micd, b< SKM si h SBM [34] Modul de lucru: = se stabilese punctele caracteristice de ecranare si se citesc adancimile corespunzitoare acestor puncte, He. espectiv Hei ~ se determin’ limitele stratului cu relatiile: Hay = Hes + 54M 2.13) Hig =H -4AM 4) int Hay = se calculeazi grosimea stratului conform relatiei -AM 2.15) I= Hig ~ Hp Pentru cazul in care h< AM , desi stratul are o rezistivitate mai mare decat stratele adiacente, curba de rezistivitate aparenta prezinta un minim, dar se pun insi in evidenta cele dow puncte de ecranare, iar modul de determinare este identic cu cel prezentat mai sus. 16B. Determinarea limitelor si grosimii stratelor dupa curba potengiala, pentru cazitl De < Pat fin acest caz, att pentru stratele groase, h< SAM ct gi pentru stratele subfii h< AM , modul de determinare al grosimii si limitelor este acelagi (figura 2.12). Pe curba de revistivitate se stabilesc urmatoarele puncte caracteristice: = un punct de curburi maxima superior, c&ruia i corespunde adincimea Hex; = un punet de curburi maxima inferior, cdruia fi corespunde adiincimea Ha, Aceste puncte sunt deplasate fati de limitele stratului cu distanta 1/2 AM. “Pa Fig. 2.2. Determinarea linielor si grosimitstratelor in cazul Px < Pa [34] Modul de lucru: = se stabilese punctele de curburdi maxim i se citese pe diagralie adincimile ccorespunzitoare lor, H.,respectiv Hj. ~ se determina limitele stratului cu relatile: jai Hogg = Hes +35 4M 2.16) Hig =Ha-3 arn - se caleuleazi grosimea stratului conform relate N= Hye ~Hay 2.18) 7Aplicatie: Sa se determine limitele si grosimea stratelor poros-permeabile din diagrafia electric standard, Anexa 1, dupi curbele de rezistivitate aparenta inregistrate cu disporitiv gradient, p2:s si dispozitiv potential, p03 . Datele necesare determinatilor: = Diametral sapei = Scara p= 2,5 2 midiv; = Scara adancimitor 1: 200 Rezultatele obtinute se vor inscrie in tabelele 2.2 si 2.3. Limite si grosimea straxelor dupa curba gradient, P 215 Tabetul 2.2 DISPOZITIV GRADIENT ‘Observa Hans H, Har Siat de grosime mare = i, Hi, Strat de grosime miei Te (ou) [al 7 Limitele si grosimea stratelor dupa eurba potentiala, P os DISPOZITIV POTENTIAL iH, 1H, Hi, Hy: Ho Hae ‘Strat de grosime mica Imi mt Im - 18LUCRAREA NR. 3 Determinarea rezistivitati reale p x, a rezistivitagii zonei de invazie, 1 sia diametrului de invazie, D, din carotajul electric lateral ~ metoda DRR Metoda DRR (determinarea revistivittii reale) utilizeaza o suecesiune de patru ispozitive de rezistivitate: treigradiente si unul potential. Obiectivul carotajului electric lateral, metoda DRR, este de a determina elementele necesare caracterizirii confinutului colectoarelor, respectiv: rezistivitatea “reali” pp, rezistivitatea “medie” a zonei de invazie p), si diametrul zonei de invazie D,. Metoda DRR a fost introdusi de catre V. Negoita. Caracteristicile dispozitivelor si ale diagrafiei obtinute sunt redate in tabelul 3.1 sifn figura 3.1 Caracteristicite dspositivetor si diagrafiet DRR Tabelul 3.1 Compiet DR Ps mpg prope, oe Save Dg = OM ing = Mo gM 2). Pow BO3A2M. sm oe [itr My TF sinesie Him sm eee Le (42801 Ly (bas) a 2B oy +4) 9: Pow 250mm hs wig a EE seat Lp ier ORO ration e370 OM cm (buss) BOSARM wnim TR Glagratie) 4D. Pow Aisporitv ‘raient a) Forma prezentare a diagrafiei DRR. Forma de prezentare a diagrafiei DRR este redati pentru 0 succesiune litologicd relativ simpla in figura 3.1. Se observa ci iagrafia electric standard in scara 1:500 este redati separat, intr-un mod de inregistrare special, iar cele trei curbe gradiente formdnd completul DRR propriu-zis, sunt redate separat in scara 1:500 - scara de detaliu. 19OWBLET “BRR Feara 15 warner wasn | saan (Po) Poss) Cu) TAROT ELECTRTE Sears FEIT Bali P [EEL Wisip EE aterng (ED rene compocts pete! AB 098 stati Fig. 3.1. Forma de precentare a diagrafiei DRR impreund cu diagrafia electrical standard [5] Interpretarea diagrafiei DRR constd in rezolvarea sistemul de ecuai (3.1) o i) GB.) a, si G2) El poate fi rezolvat grafic cu ajutorul abacelor DRR conform metodologiei de interpretare a diagrafiei DRR. Prelucrarea diagrafiei cuprinde mai multe etape: = determinarea rezistivititii zonei invadate; = corectarea rezistivitatii aparente inregistraté de fiecare dispozitiv pentru grosimea stratului si influenta rocii adiacente, determinand prin aceasta care ar fi fost rezistivitatea stratului in cazul in care ar fi avut o grosime mare considerata din punct de vedere teoretic infinitas, 20- determinarea rezistivitafii reale si diametrul zonei de invazie din rezistivititile aparente ale celor trei dispozitive gradiente folosind solutie graficd de rezolvare a sistemului de ecuatii oferit de cele trei curbe. Pentru determinarea acestor valori sunt necesare urmitoarele date: - grosimea stratului, h, ce se determina in mod obisnuit de pe curba de PS; - diametrul sondei, d, care se va lua egal cu cel de diametrul nominal al sapei: + rezistvitate rocit adiacente, pay, cate este egaki cu valoarea inregistrat dlispozitivul gradient cu lungimea OM = 4.25 m, intraun strat de argilé sau ‘marné apropiat, cu o grosime suficient de mare (h > 8m); - rezistivitatea noroiului, », care este inscrisi in antetul diagrafieis = rezistivitatile aparente maxime: pay, 215, P42s» Psa Valorile de rezistivitate maxima se citesc in punctele de maxim ale curbelor de rezistivitate. Aceste valori se pot citi direct pe scara de masura a curbelor de rezistivitate aparently Determinarea rezistivitayii zonei de invazie, ( pi) Modul de lucru: Pentru determinarea rezistivititii zonei de invazie se utilizeaza graficul din Anexa 3 astfel: - se corecteazi rezistivitatea noroiului, , cu temperatura formatiei; Pos - se plascazii aceasta valoare pe cele douii scar laterale ale nomogramei si se unese cu o linie dreapta, ~ Ta intersectia cu scara corespunzatoare diametrului sondei, d, se determing valoarea raportului. oy - se calculeaza raportul A ;scunoscand pe pq se caleuleaza: P= AP 63) Determinarea rezistivitii reale, (p x) si a diametrului de invazie, (D,) Modul de lueru: Se corecteaza rezistivitatile inregistrate cu cele trei dispovitive gradiente, p 21s , Pas Psa ch rezistivitatea rocii adiacente. - se calculeaz rapourtele P28, Pa Pat Pad” Pat” - se face corecfia pentru dispozitivul gradient de 2,15 , de 4,25 si 8,4 cu ajutorul Anexelor 4, 5 $i 6. Aceste anexe dau dependents: eaBP) Ga) Pad Poa fin ordonatil se introduce valoarea raportului 2 gi se duce o orizontall care Pas intersectea7A curba corespunzitoare grosimii stratului, din acest punct se coboar’ 0 esa shi clog alarea rapoci — ad Pais Parse Pea Put Pad Pad Pentru fiecare dispozitiv se obgin valorile rapoartelor Se trece de la valoarea Pt= Ja valoarea PL cu urmatoarele calcule: Pad Oar Deck Prise _ | Parte 5 gj Paton oo Pad Poa Pad rezulth CH Pz 15-0 = 4 Pads P4250 =P Pad Hi Pgs =C:Pad 36) Pos Pars Pas Ode’ Ody’ Oude” - se calculeazai rapoartele in aceasta etapa se urmireste variafiei valorilor raportului —P pentru patra ale diametre ale zonei invadate in functie de raportul om cu ajutorul Anexelor 7, 8, 9 si ar 10 pentru diametre de invazie egale cu 2d, 4d, 8d respectiv 16d Pe fiecare grafic, corespunzind unui anumit diametru al zonei de invazic, sunt trasate trei grupe de curbe, prima corespunzatoare dispozitivului de 2,15 m, a doua celui de 4.25 m gi ultima celui de 8,4 m. fn fiecare grup sunt trasate mai multe curbe Bi abe Modul de Iueru cu aceste anexe este urmiitorul: corespunzitoare la diferite valori ale raportului Se introduce valoarea raportului Pi-= in abscisii si se coboari pani ce dp intersecteazA curba al cZrui modul este egal cu valoarea raportului de aici se One ey _ Acelagi procedeu este urmat pentru toate cele patru diametre de invarie si pentru cele trei dispozitive gradiente, Cu ajutorul datelor obtinute se intocmeste tabelele nr. 3.3 , 3.4 , 3.5 de la aplicatie. merge in ordonati si se citeste valoarea raportului 2Rezultatul prelueriirii se materializeaza prin obfinerea graficelor de dependent Pn (3) pentru fiecare disporiiv gradient (figura 33), Inersecfiacelor tei curbe Pn dy obfinute poste fi un tiunghi in cazul general (figura 3.2), sau una din situaile din figura 34. Punctul corespuncitor centrului de greulate al triunghiului, permite determinarea pe abscisi a raportului 2, iar pe ordonad @ reportului oe de unde se dedve valorile pg si Ds Metodologia prezentaté mai sus reprezints rezolvarea graficd a sistemului (3.1), cu solufile: p,-rezistivitatea medie a zonei de invazie, x ~ rezistivitatea rela si D, diametrul zone de invazie. a a Cent te gee of y trons Br tte Fig. 3.2. Graficul de intersectii Fig. 3.3. Graficul de dependenga Pa = gD) 134) =s{ Pt) p347 pe () Nas) Pe baza valorilor parametrilor determinafi, se poate face estimarea confinutului colectorului conform tabelului 3.2, Crteri de caractericare a continutului roc colectoare din diagrafia DRR Tabelul 3.2 Raportar PE Caracterizareacoleetorul Pe Pal? Poste Wa a be e a = by & i % bs & Tea x wy & Tabel centraliator cu valorile objinue pentru al U-lea strat Tabet 36 pip 4=250mm Db Prttd Po® Pissed Poe Psd Po® a a my er a = b = te s b & Toa x by & 25Tabel ou date finale Tabetul 3.7 Nr. strat Dd (Om) [OQm) Im] Caracterizaren rezervorulut 26LUCRAREA NR. 4 Determinarea rezistivititii subzonei spalate, > din microcarotajul cu focalizare sferied — MSFL (Micro Spherical Focused Log) Microcarotajul focalizat ca si microcarotajul conventional este utilizat pentru a misura rezistivitatea in imediata apropiere a peretelui sondei, subzona spalata, Microdispozitivele sunt sisteme de investigare, la care electrozii, sunt montati pe o patina dintr-un material electroizolant. Patina este menfinuté cu ajutorul unui ‘mecanism cu brate articulate, actionate mecanic si hidraulic din interiorul dispozitivului de investigare de forma cilindricd. La randul siu electroda este menginutd centrat in sond cu ajutorul unui mecanism simetric si a unei contrapatine, diametral opuse. Contrapatina poate fi constituiti si dint-o patind cu disporitivele de microcarotaj standard, permitind inregistrarea simultand cu cele doui metode. De asemenea, mecanismul articulat actioneaz’ un traductor rezistiv pentru masurarea diametrului siurii de sonda, obfinandu-se o curba de cavernomettie. Carotajul electric cu. microdispozitive focalizate este utilizat in urmitoarele variante: 1. Microlaterolog — MLL 2. Micro-proximity — log ~ PL. 3. Microcarotajul cu focalizare sferic& ~ MSFL. (Micro Spherical Focused Log) Principiul microcarotajului cu focalizare sfericd (MSFL) este asemanator carotajului electric focalizat cu focalizare sfericd cu macrodispozitive SFL. Matricea de electrozi este montatii pe © patind de cauciue si este format din electrozi de form rectangular’ Dispozitivul MSFL este un dispozitiv format dintr-un electrod central Ao si patru electrozi asezati simetric faté de Ao, Cei patra electrozi sunt: Mo. Aj. Mi. Mz Un curent variabil / este transmis prin electrod central Ag in asa fel incdt perechile M, si M2 si fie mentinufi la acelasi potential. Un curent de focalizare f, curge intre electrodul central Ag si electrodul A, astiel incat intre electrozii’ Mg si M, si fie mentinuté o diferent de potential constanta, numit potential de referintd Vj Curentul de focalizare 1, creeaza un cimp electric ale carei linii de curent sunt prezentate in figura 4.1, si are ca efect focalizarea curentului principal fein formatiune. Campul creat de curentul de misuri Jy are suprafetele echipotentiale aproximativ sfetice, Laturile electrodului Mg au acelasi potential prin urmare prin 27acestea va trece o suprafati echipotentiald cu valoare egala cu potentialul electrodului Mo Suprafafa echipotenfiala notata cu B. Deoarece electrozii M, si Mz au acelasi potential, rezulta ci: 4) Fig. 4. Micradispoctva electric ex focalizare sericd [42 ] Diferenja de potential intre cele dowd suprafefe este egal cu potentialul de referinfa V,y. Intensitatea curentului de miisurt I este invers proporfional’ cu rezistivitatea formafiunii cuprins& intre cele dou suprafele echipotentiale si aproximativ intreaga valoare misurati corespunde acestui volum. (42) fin general citirile sunt intre Pj si Pq si sunt folosite in combinatie cu misuritorile cu dispozitivele cu razi mare de investigatie si cu microdispozitivele pentru determinarea rezistivitati reale, Curba de MSFL, este de regula inseris pe aceiagi tras cu cele inregistrate in carotajul dual laterolog DLL si este prezentati in figura 4.2 Aplicasiile microcarotajului cu focalizare sfericd~ MSFL ~ separarea intervalelor poros-permeabile din profilul sondei si - determinarea limitelor si grosimilor stratelor, inclusiv a grosimii efective a pachetelor de strate poros-permeabile cu intercalafii impermeabile gi/sau compacte; = Limitele stratelor poros-permeabile se determina in punctele de curbura maxima, in care? yr crese in raport cu valorile mamelor adiacente, (figura 4.3): 2843) Hy =Hes unde H.,- este adncimea corespunzatoare punctului superior de curburd; H,~ adiincimea corespunzatoare punctului inferior de curbura, = Grosimea stratului, t va fiz A= Hig¢ Hayy = Hei —Hes (44) Fig. 42. Diagrafe complex ~ Microcarot) cu focaliare sferiod (MSFL)- Carotaj dual induetielaterolog (DIL)-Carota) gama natural (GR)-Carotaj acustie de vtezd (CA) [44] 29- investigarea formatiunilor geologice cu strate subfiri, purtatoare de substanfe minerale utile solide; - determinarea rezistivita {n vederea determinarii rezistivitafii reale gi a saturafiei in apa, respectiv hidrocarburi, a rocilor colectoare; ~ determinarea porozitafi rocilor. Fig. 43. Determinarea linitelor si grosimitstratelor poros-permeabile «din microcarovajul cu focalizaresferica Modul de lneru: Date necesare - din antetul diagrafiei se citesc valorile urmatorilor parametrii (Anexa 12) ~adancimea final’ Hy, (nm); temperatura maxima la talpa sondei Tax (in °C); -rezistivitatea noroiului la suprafata:p » (la Ty) Cin Qm); iametrul sondei d (in mm sau inch); - se citese pe diagrafie valorile rezistivitatii inregis - se determina temperatura formatiei, T cu relati Hed Tax To) + Te 4.5 Fe Toms To) +To 45) - se face corectia rezistivititi noroiului cu temperatura formatiei, cu relat: T4215 Od F018 4.6) Onde - se calculeazai rezistivitatea filtratului de noroi (p ¢,},. cu relat: 30Pi =Ky (On) 4.7 + valorile cocficientului Ky, pentru calculul rezistivitafii filtratului de noroi in funcfie de densitatea fluidului de foraj sunt prezentate in tabelul 4.1. Valorile coeficientului Ky pentru calcul rexstvtdi filrandui de noroi Tabelut 4.1 Densitatea norofulul Ky Teal Kein 10 1200. os7 1 1320 0.708 2 10 O38 1B 1560 0.488 i 1680 O12 16 1920. 0,380) 18 2160, 0350 - se caleuleaza rezistivitatea turtei de noroi (p,,), cu rela 268 Pn =0,69-p py} P® (48) Pm ~ se determina grosimea turtei de noroi, hy astfel: = pe cavernograma se citeste diametrul sondei (d), in dreptul stratului analizat, si diametrul nominal al sapei, d, - se calculeaz grosimea turtei de noroi cu relafia 49 ~ se calculeaza raportul a - se determina valoarea rezistvitafii subzonei spilate (p .) cu ajutoral Anexei 14 astfek: + se introduce in ordonata valoarea raportului PSF (use eo = se citeste in abscisa valoarea raportului Pusre = se calculeazi pw ast: Pio = (Pussrt Jeor = A-Prusee (4.10) a1focalizare sfericd - MSFL, cuprinsd in Anexa 13. Aplicatie: Si se determine rezistivitatea subzonei spate (.p ), din Microcarotajul eu Rezultatele objinute se vor inscrie in tabelele 4.2 si 4.3. Tabel centralizator pentru determinarea rezitivitapi subzoneispaate din MSFL. Tabet 4.2 Nr. aan ho) Hm | Pus | ( pot wo ~ Hue ae (ma) Int] tw] [mj [Per [Qn] Tabet cenralicator pentru determinarea recs subconet spate din MSFLL Tabetul 4.3 Nr. Pause | user), (eo) he Paige | Paster strat ee Pov Pause i (Qn) (ol - : [2m] 2LUCRAREA NR. 5 Determinarea rezistivitatii reale, p x si a diametrului de invazie, D, din carotajul electric dual-laterolog (DLL) Dispozitivul dual laterolog este un dispozitiv focalizat compus dintr-un aranjament de noua electrozi, constituind de fapt dowd dispozitive focalizate (Figura 5.1): a) laterolog de investigare adinc’ ~ Lp; b) laterolog de investigare superficial ~ Ls. Electrozii au urmatoarele funeti = Ag electrod de curent pentru cimpul de masuri focalizat; - Mi, Mr', respectiv Mz, Ms’ - perechi de electrozi de sesizare (de misura) pentru asigurarea conditiei de focalizare gi masurarea parametrului rezistivitate aparenti, ~ Ai $i Ar‘ perechi de electrozi de curent pentru cémpul de focalizare; ‘Aa si A’ perechi de electrozi de curent, cilindrici alungiti, pentru cresterea intensitatii curentului de focalizare (pentru dispozitivul cu investigare adinca) si, respectiv pentru intoarcerea curentului de focalizare (in cazul dispozitivului de investigare superficial). Cele doua dispozitive creeaza simultan cate un camp electric altemativ focalizat - pe dou frecvente diferite, emise de electrodul de curent central (Ao), dirijate perpendicular pe peretii gfurii de sonda, astfel incat s& patrunda in formatia investigata, independent de contrastele de rezistivitate existente in raport cu fluidul de foraj sau cu formajiunile adiacente Electrodul central Ao , este alimentat de un curent J , numit curent principal sau curent de masura si cteeaz’ campul de masur. Forma "focalizata” a cdmpului de masura este menfinuta cu ajutorul cmpului de curent de focalizare. Dup’ modul de constituire a acestui cmp se asigura cele dows tipuri de investigare: a) investigare superficiald - liniile de curent ale cimpului de focalizare sunt emiise de electrozii A; si Ay’ (alimentafi de un curent de focalizare ,.+;” , cu aceeasi polaritate cu Zo, sau in faz cu /o) $i se intore la electrozii A> gi Aa’ (care sunt alimentati cu un curent de focalizare ,-/") constituind un dispozitiv de tip "pseudolaterolog” sau “Laterolog-9 ») investigare adanei — cei patru electrozi de focalizare sunt alimentaji cu un curent de focalizare 1 cu aceeasi polaritate cu J ; liniile de curent ale cémpului de focalizare find emise de electrozit Ay si Ay, in paralel cu electrozii Ay Cilindrici alungiti, contribuie 1a cresterea intensitatii curentului de foc: acelasi timp rolul de electrozi de ecranare (similar dispovitivului LL3); liniile de curent 3se intore la armatura cablului geofizic, care constituie electrodul de intoarcere Bo aflat teoretic la infinit, ‘in modul acesta, dispozitivele de tip laterolog obfinute au rapoarte de extindere diferite: s<2,5 pentru dispozitivul de investigare adanc& Lp si s>2,5 pentru dispozitivul de investigare superficial Pentru determinarea rezistivititii aparente indicate de fiecare disporitiv se ‘miisoara diferenta de potential AV dintre electrozii My, sau M,' gi electrodul de referinti, No aflat la infinit , utilizandu-se relatia bine cunoscuta: Pup =Kup 2 (6.1) Io si respectiv av Pus =Kus (5.2) to unde Ky,» si K,,s reprezint& constantele dispozitivului determinati conform relatici (63). 63) Fig. £1. Dispocitivul Dual Laterolog:(a)laterolog de investigare adéned ~ LL (b) laterolog de investigare superficiald -LL, (pseudolatrolog) [ 42 ] 4Valorile AV si fp sunt masurate separat fn aparatura de suprafat, asigurind crestere substanjiala a game’ dinamice 2 rezistivitifi aparente "determinate: p€)0.2-4-104 Jom Ca In toate carotajele focalizate de tip laterolog punctul de misurd este electrodul central Ag, Rezolufia vertical a disporitivului DLL, este de 24 in. Curbe inregistrate Dispozitivul combinat dual laterolog + microlaterolog (DLL + MLL). Este compus dintr-un sistem dual laterolog - DLL combinat cu un dispozitiv microlaterolog — acum microdispozitiv cu focalizare sferica, veri figura 5.2. [aE DUAL LATEROLOG saat \CAVERNOMETRIE MICROLATEROLOG t Fras Fal 3 Pus Ian Pras irr . aFa Paya? hoas Pan‘tua ac WY Fig, 52. Forma de prezemtare a diagrafeielectrice focalizate: diagrafa dual laterolog + microlaterolog (DLL+MLL) [5 ] 35Diagrafia se compune din urmatoarele curbe: ~ Pup - curba de rezistivitate cu dispozitivul laterolog de investigare a LL; = Pus ~ curba de rezistivitate cu dispozitivul laterolog de investigare superficial —LLs; = Puy, Curba de rezistivitate cu dispozitival microfocalizat (microlaterolog - MLL); ~ CAV - 0 curbii de cavernometrie. Curbele de rezistivitate sunt inregistrate fn scar logaritmica intre valorile 0,2- 200 Om, asigurind 0 gama dinamici maritd a valorilor inregistrate. Curba de cavernometrie este inregistrata in scar liniard cu valori de un inch pe diviziune, Pe diagrafia dual laterolog + microlaterolog - (DLL + MLL): - separatie “pozitiva" pe curbele de rezistivitate de investigare adanc’, pip , investigare superficiald, pyzs $i microlaterolog, p yg, Tespectiv: Pyzp 2P ius 2P wux- reprezint “eolector cu hidrocarburi"; aceasta se explicd prin faptul ci diagrafiile obtinute cu dispozitivele de investigare adinci reflect revistivitatea mai mare a zonei necontaminate, confindnd hidrocarburi, in timp ce, cele cu adiincime de investigare redusi - rezistivitatea mai mic a zonei de invazie confindnd filtrat de noroi (v. distribugia rezistivitajilor in stratul poros-permeabil) - separatie "negativa”, respectv: Prop Pr=b Po D, Aplicatie: Sa se determine rezistivitatea reala,p x si diametrul de invazie D, din diagrafia carotajului electric dual-laterolog (DLL - Anexa 13). ne | mera | [eu |pus| pan | pw | Pe | (Par | a Pot [tot [er | Dor | ay | oy | ay | my | ml Nr. . Pudewe | PLD. Pinar | Puscr | pisnen | Pisce | SUPE | Purse | py | D, crt e Lived P'LiS.cor Pio 7 = (Qu) | (Qu) | (Qu) [Qm) a ot (Qu) | tm) 38LUCRAREA NR. 6 Determinarea rezistivitatii reale, / x sia diametrului de invazie, D; din carotajul dual induetie laterolog (DIL) Investigatia sondelor prin metoda curentilor de inducjie a formafiunilor geologice se efectucaza - practic - cu ajutorul dispozitivelor de investigatie SFF40, 6FF40 la care se adaugi, atunci cdnd este posibil, un dispozitiv potential scurt AM = 16 inch sau un dispozitiv laterolog cu raz’ mick de investigatie si_un dispozitiv microlaterolog. Aceste curbe de rezistivitate sunt insofite de o curbé gama sau 0 curb de PS. Carotajul eleciric - inductie (CEI) Carotajul electric inductie (CED se efectueaza cu urmatoarele dispozitive: - un disporitiv de inductie de investigare adanci - CE, de tip 6 FF 40 cu L = ,016 m);, = un dispozitiv de rezistivitate potential cu electrozii A si M montaji pe carcasa izolant’ a disporitivului de bobine, avind L, = AM= 16 in (0,406 m), electrodul de ‘misurd M este utilizat si pentru inregistrarea unei curbe de potential spontan, Forma de prezentare a diagrafiei este redati in figura 6.1 si cuptinde urmitoarele curbe: 1) - curba de potential spontan - Eps - trasa a de 10 diviziuni: 40 in 2) - curba de rezistivitate aparent& cu dispozitiv potential pay (Lp = AM: 0,406 m), pe trasa a Tea de 10 diviziuni - Tinie pling 3) - curba de rezistivitate din carotajul inductiv, py ~ pe trasa a Hea de 10 diviziuni - linie plin; 4) ~ curba de conductivitate din CEL, o,- pe trasa a Ika de 10 diviziuni- linie plinds Pentru potentialul spontan se utilizeaz’ 0 scar de misuri ps = 10 mV/diviziune, iar pentru curbele de rezistivitate ny = 2 OmMdiv, respectiv O-20.m pe 10 div. de diagrama. Unitatea de masura pentru conductivitate se stie ca este [o]y= Sim (Siemens/m), in practicd se utilizeazd ca unitate de masurd pentru conductivitate [ol prac = (mho/m) =O7! /m 39Datoriti domeniului de valori ale rezistivititilor formatiunilor geologice investigate cu metoda de inducfie pe(0,1-100) Qm, rezulti ci valorile de 1 conductivitate 6: vor fi cuprinse intr-un interval (0,01 ~ 10) 97 p Reustvitgles Ponductivvroreo s___\adve| *faranis'ea | aporente es ae dill 1 Tras e - arid ete yah TRI ee | Fig. 6.1, Forma de prezentarea diagrafiei de carotaj electric ~inductie{$ | Curba de rezistivitate 9, reprezinté rezistivitatea obtinuta din conductivitate 6, . pe baza relatiei: 1) Aceasti curba de rezistivitate este cunoscutd si sub numele de ,.reciprocata din induetie”. Tinand seama de unitatile de masuri pentru conductivitate, legitura dintre p, $i , este dati de relatia: py. (amj=——10"_ (62) fs 6;,[mmho/m]REZISTIVITATE fe Scand nears ape Seord inveras. 6 0 D2 1050 alm Tin ra $9 4540959 28 ‘nanbolar CONDUCTIVITATE snso Fig, 6.2. Scara compensati sou hibridd pentru curba de recstivitate [5 ] In cazul in care domenjul de masura a rezistivitatii este (0 - 100 Qm) se depiseste limita scdrii de 200 m pe 10 div., se utilizeaza asa numita "scar compensati” sau “hibrida", scari liniari pentru primele 10 diviziuni pe scari (0 - 20 Qm) si in continuare in scard inversd - respectiv liniard pentru conductivitate p= 20 Qm-e, Carotajul dual inducfie-laterolog (DIL) Carotajului dual inductie-laterolog (DIL) se efectueazi cu urmitoarele dispozitive un dispozitiv de inductie cu investigatie medic CE - SFF40; sporitiv de inductie cu investigatie adnci CEh, - 6FF40; = un dispozitiv focalizat (laterolog) de investigare superficiala - LLs, cu modulul de focalizare S<2,5 - un electrod M pentru inregistrarea potentialului spontan, Forma de prezentare a diagrafiei este redata in figura 6.3 si se compune umitoarele curbe: 1) curba de potential spontan - Eps - trasa I-a de 10 diviziunis 2) curbele de rezistivitate aparenta: -Pp rezistivitatea inregistrata cu dispozitivul de investigare adancd CEL, - linie intreruptis -Pig rezistivitatea inregistrati. cu dispozitivul de investigare medie CEly ~ linie punctat; -Pres Fezistivitatea inregistrata cu dispozitivul laterolog superficial LLs - linie plina. Curbele de rezistivitate sunt inserise in seari logaritmica intre valorile 0,2 si 2000 © m, asigurdnd o gana matita a valorilor inregistrate Investigarea formatiunilor se face cu ajutorul curentilor indusi in mediul inconjurator, in acest caz nefiind necesar un contact direct al dispozitivului de masur cu rocile traversate, contact realizat in celelalte metode de noroiul de fora) 4sagpIt LOHMM 1 (OMAN: ‘SFL (OHMN DIL/SFL| Fig. 63. Forma de prezentare a diagrafei dual induct —laerotog. [41 } Modul de lucru: - din antetul diagrafiei se citese parametrii fluidului de foraj, adincimea latalpa sondei, temperatura la talpa sondei (Anexa 18); = se determina limitele stratelor potos-permeabile si adancimile medi ale acestora: Hayy: Hint hy Hina - pe diagratie se citese in dreptul fiecdrui strat analizat in parte (Anexa 19), in punctele de maxim, urmatoarele date de rezistivitate: = Pin, curba de rezistivitate aparenti inregistrata cu dispozitivul de inductie de investigare adinca, = Pim, curba de rezistivitate aparenti inregistratii cu disporitivul de inductie de investigare medie: ~ se corecteazii valorile de rezistivitate aparenti citite pe diagrafie pentru grosimea stratului, h, cu ajutorul Anexei 20 (pentru rezistivitatile, Pip inregistrate cu dispozitivul de investigatie adnca) si Anexei 21 (pentru rezistivitatile, p my inregistrate cu disporitivul de investigatie medie), 42‘Modul de utilizare al anexelor este similar; se introduce in absci valoarea grosimii stratului, se ridica © verticald pana intersecteazi curba corespunzitoare valorii de rezistivitate citits din diagrafie, iar din punctul de intersectie se duce o orizontalé si se citeste in ordonati valoarea corectata de rezistivitate; aceste valori corectate se utilizeazi Anexa 22 pentru determinarea rezistivitatii reale, 2 x sia diametrului de invazie D;, anexa ce rezolva functic pentru si punetul P de coordonate ( Pio - se calculeazi rapoartele: PM gj Pio ; Pio, (on) 3) Pr Pio Poin A) Pr D,=N (6.5) Pmt. Pio Pw” Pw - se introduc valorile rapoartelor in abscisé respectiv ordonata si se determina Pit Pio ) prin care tree doud familii de curbe si anume Pi Pip M , respectiv D; = N ; ~ se calculeazit valorile rapoartelor: Poem + pp PR 66) D,=N 2) 43Aplicatie: Sa se determine rezistivitatea reali, x si a diametrul de invazie, D, din diagrafia de carotaj dual inducfie-laterolog, DIL, prezentata in Anexa 19. Valorile rezistivitiii subzonei spalate, pip, se vor calcula la fel ca in luerarea nr. 4, Rezultatele obfinute se vor inscrie in tabelele urmatoare: Tntervalul Hap -Hiy |_P (mm) Dm]LUCRAREA NR.7 Determinarea continutului in argild al colectoarelor, Varz Importanta cunoasterii confinutului in argili al colectoarelor este evident, deoarece rispunsul multor carotaje este influentat de argila existent in roci. O evaluare corespunzitoate a formatiunilor colectoare. din punct de vedere al potentialului de jinmagazinare si cedare a fluidelor, nu poate fi facut daci nu se cunoaste cantitatea de argild congimuta ‘Analistii de diagrafie geofizica disting in mod obisnuit trei moduri de distribuire a argilei (figura 7.1.). Fiecare mod are un efect diferit asupra rezistivitiii, potengialului spontan, radioactivitatii si vitezei sonice, afectind permeabilitatea si saturatia rezervorului intr-un grad diferit. 4) Argila sub forma de lamind (laminar shale) se prezinta sub forma unor strate subfiri sau fai care se afla depozitate inte stratele poros-permeabile Asemenea argile nu modifica porozitatea P., saturafia S, permeabilitatea K fiecirui colector intermediar, cu conditia ca ele si nu formeze bariere laterale de permeabilitate. Ele, insi, formeaz bariere care modifici substantial permeabilitatea vertical intre colectoare. Proprictiile acestor argile pot fi considerate ci sunt accleasi cu stratele adiacente de natura argiloasi, intrucdt au fost supuse acelorasi conditii de evolutie. Din punct de vedere electric, aceste argile produc un sistem de cireuite conductive in paralel cu strate poroase mai mult sau mai putin conductive. 1b) Argila diseminata sau dispersati (dispersed shale) adera la granulele de roc’, fie cd le imbraca sau umple partial spatie dintre pori. Ea are proprietiti diferite de argila sub forma de lamine fiind supuse la diferite constringeri. Permeabilitatea este redusi considerabil pe de o parte din cauza faptului c& spatiul disponibil pentru miscarea fluidului (pori, canale) este restrins, iar pe de alti parte din cauza hidrofilieiargilei Consecintele constau intr-o crestere a saturafiei in apa si o reducere a mobilititit fluidului, Din punct de vedere electric, 0 formatiune argiloas’ dispersaté actioneaz’ ca tun ansamblu de conductori constind din fluidul din pori si argilele dispersate. ©) Argila stracturald (structural shale). Aceasta este reprezentat& de granule sau nodule argiloase. Se consider ci ea are multe caracteristici in comun cu argilele in forma de lamine deoarece a fost supust la con-strangeri similare. Totusi efectele lor supra permeabilititii si rezistivitatii seaman mai mult cu cele ale argilelor dispersate. Argilele structurale gi sub forma de lamine sunt in mod esenfial de origine 45depozitionala, in timp ce argilele dispersate apar prin alterarea in situ a altor minerale (de ex: feldspati) sau din precipitate. Toate trei tipurile de argila prezentate pot fi intalnite in cadrul aceleiasi formatiuni argiloase Sapoot Agha Ape 7D « ‘ Cu Cut Gun} Cu, . » © a Fig. 71. Modul de distrbuyie a argilet n rock ‘a roca curata, b roca cu argild laminar, ¢- roca eu argla structural, (Vay) ay Relatiile pentru calculul volumului de argila prin diferite metode sunt prezentate in tabelul 7.1uy FOS rnuad (AMS ~ Dyso= Wt S0= "9 nned ang 4d), ao =A fi gg Ting [nar uy grou 39. autoqe\ Ts02Oy rounsaeadns 1&4 "% ‘sui 9p uoy qn 2ys8ae pugs 99-01 Ae easy — Sg Swati —tig = “AG St OTA ys AY 3p ove | eraDpout este junjouuoy (nae uy | apsizay no aby undtsn | _ wanes weds ayetuoned s F € THA ETON TTD oR STN MUTTON EE porn Fe mass, (nay 18 104 dnp) poreto2® oufousenp pdnp sopunntouos yo pr8a0 w pues? wasourau213¢)8b “satay op 201901008 ‘ajimnns ad 2p 1901 ap agoud usunedxs yeUNIED no runvleuno. (01+ *7v p ayeur tnyovoas ymadayp wy aes st9005 ‘squoyes gruzauds 9 "UL mu ‘ aunoyea sitteaidan "A “yp, “3, yer earyeu (CRUDE) ™a-"n_ 70284) 0 1 LPL way a Ta aaenuyued “12 EmaE, - SHABTONEY HIP OTRATIE TPH (n82q 24 Pdnp) poreyoa® oyorseyp panp so) need yo 1829 wy ppmagjuod rasmus. PORTEwi rede wy aiosmes no aytaze8 9}9007 uy yeunu yreoypat 1s nap =reuwosip we nnd sunsets ws 2 sovod jes up We 02 DEE seowaqjsnsou |. 9p mapeodep aad (| nsnae-amsuop Samana | tran moony | sive p= 9 iui 2 a Se ee resinyen | eeu seni0 od 5 nil) amend sn uatopont | 5 empress 0d Se apsiumnodut | 3d papa ae eas yadp nisues |S eeu pus =p 39 g rnaeouynes | rosea minond | ee eoeysuap 2 2p miypaoo | suysu0 eee (¥o-™9)N~—g-™e = oquonnau egspucocos | foun yzzo uy ung | _ INAPRU BTENUDD - 8g sviung69 1 S50N | ipooow godt ag | HemMEAL MIO Mg :S1euP 2901 A z € z 1 TRRNTIO TOUTE PTI HASTE PH OPW auenuyueD “12 EmaEL, (nsow N24 Damp) par yo>s ip dnp 30 10 0 ppy840 u ppnomugiuos mason.