Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Comunicarea de Masă În Spațiul Public Actual
Comunicarea de Masă În Spațiul Public Actual
vizibile, dnd dovad de slbiciune, tocmai din cauza reinerii lor de a i exprima
prerile; n final, opinia majoritar ajunge s fie cea predominant, transformnduse chiar ntr-o norm social. Dorina oamenilor de a-i exprima prerile n mod
public depinde n mod expres de percepia lor asupra cror idei majoritare sunt cele
care predomin la momentul respectiv. Pe msur ce oamenii cu opinii minoritare
nceteaz a i le exprima, opiniile majoritare ctig teren, lund natere o spiral n
care ezitarea grupului minoritar de a vorbi lucreaz n favoarea celui majoritar,
acesta punnd opreliti n continuare celui dinti n a se exprima.
Exist dou condiii eseniale ca acest proces s se manifeste. O prim condiie este
chiar natura problemei dezbtute, diverse studii demonstrnd c spirala tcerii
funcioneaz numai n cazul temelor de natur moral sau ce cuprind componente
bogate n diverse valori (spre exemplu cstoria ntre persoanele cu orientarea
sexual diferit fa de cea predominant). A doua condiie o ndeplinesc tirile
difuzate de ctre mass-media. n general, individul se bazeaz pe dou surse n
privina prerilor celor din jur: mediul social imediat apropiat i tirile media. Prima
surs pornete de la premisa c ntr-o discuie, oamenii adopt elemente cuprinse
n cadrul discuiilor avute n interiorul cercurilor socialedin care acetia fac parte.
Cea de-a doua surs se refer la indivizii care nu au o gam larg de cunotiine n
domeniul unui anumit subiect, tirile difuzate de media fiind cel mai bun furnizor de
noi adevruri3.
O alt teorie la fel de important, care pune n lumin strnsa relaie format ntre
mijloacele de comunicare mass-media i spaiul public actual este teoria
dependenei de sistemul media. Aceast teorie a fost enunat n anul 1976 de
ctre Melvin DeFleur i Sandra Ball-Rokeach, avnd la baz ideea c publicul
contemporan este dependent de mass-media nu numai din punct de vedere al
informrii, ct i din punct de vedere al orientrii comportamentului, iar cu ct
indivizii sunt mai dependeni de media pentru a-i satisface anumite nevoi, cu att
aceasta ocup un loc mai important n cadrul societii, exercitnd o influen foarte
nsemnat. ns indivizii nu depind de aceste mijloace de comunicare n mas n
mod egal. n primul rnd, individul este dependent ntr-o mai mare msur de
mijloacele mass-media care le satisfac numrul cel mai mare de nevoi, iar n al
doilea rnd, un factor foarte important din acest punct de vedere (al dependenei)
este stabilitatea social. n momentele de echilibru social, mijloacele media sunt
mai puin solicitate dect n momentele caracterizate prin schimbare i conflict,
factori determinani din punct de vedere al nevoii de mijloacele de comunicare n
mas. Teoria face apel la relaia existent dintre audien, mass-media i sitemul
social, unul din domeniiloe pe care se bazeaz find cel al psihologiei pentru a putea
explica acest fenomen al dependenei i nevoilor. Cei doi teoreticieni descoper c
indivizii au trei mari nevoi, n funcie de care se dezvolt i nevoile media:
3 Donsbach, Wolfgang, Michael W. Traugott, The Sage Book of Public Opinion Research, London,
SAGE Publication, 2008, p. 178
4 DeFleur, Melvin, Sandra Ball-RoKeach, Teorii ale comunicarii de mas, Bucureti, Editura Polirom,
1998, p. 20