Filosofie

TEST1: Obiectul, problematica si metoda fd

1. Definii obiectul de studiu al filozofiei dreptului, aspectele, problemele fundamentale i funciile
ei.
Filosofia dreptului, dup cum rezult i din numele su, este disciplina preocupat
de studierea dreptului. Dreptul, ns, este studiat i de tiinele juridice speciale,
fiecare dintre acestea examinnd dreptul din punctul de vedere al nelegerii
lor specifice i a procedeelor de studiere aobiectului dat, de pe poziile deosebite ale
obiectului lor de studiu.
Prin cuvntul obiect se are n vedere ceea ce nc urmeaz a fi studiat i neles, iar
prin conceptul de
obiect de studiu al tiinei deja o nelegere oarecare teoretic(tiinific) a
obiectului, forma sa cognitiv-semantic de exprimare (legea sau principiul), o
anumit concepie a nelegerii i reprezentrii lui. Ca tiin teoretic general,
filosofia dreptului studiaz dreptul n esena sa universal , spre deosebire de tiinele
juridice speciale care studiaz dreptul n natura i caracterele lui particulare. Nici o
tiin juridicspecial nu poate explica ce este dreptul n general , ce are eluniversal,
preciznd doar ce este dreptul la un anumit popor ,ntr-un anumit moment dat .
Problematica filosofiei dreptului:
1.Care sunt conditii le de justificare a dreptului-calea axiologiei juridice
2.Care sunt conditiile de valabilitate a categoriilor juridice-calea epistemologiei
juridice.
3.Care sunt conditiile de adeverire a omului prin dreptul pozitiv-calea ontologiei
juridice.
In ceea ce privete funciile filosofiei dreptului, ele sunt cele caracteristice tuturor
tiinelor, i anume: informativ, cognitiv,educativ etc. In afar de acestea, filosofia
dreptului are ca principaleurmtoarele funcii: funcia conceptual i funcia
metodologic
Funcia conceptual a filosofiei dreptului const in aceea c eainarmeaz oamenii cu
cunotine generale despre drept, despre principiile realitii juridice. Reprezentand
atitudinea omului fa deexistena juridic, viziunile lui asupra scopului i sensului
vieii, asupralegturii dintre interesele i necesitile lui i sistemul de drept
generalsocial, filosofia dreptului st la baza orientrii sociale, a activitiioamenilor, a
atitudinii lor fa de fenomenele juridice ale vieii sociale.Astfel, datorit faptului c
filosofia dreptului are un obiect de studiuraportat la intreaga realitate juridic, ea
ofer o concepie de ansambluasupra lumii juridice in care ii gsete realizarea
dialogul permanentdintre om i lume.
Funcia metodologic a filosofiei dreptului const in aceea c datoritobiectului ei de
studiu, ea contribuie la elaborarea unor noi procedee imetode de lmurire, studiere i
transformare a realitii juridice.Metodele generale de activitate, scopurile i idealurile
elaborate i promovate de filosofia dreptului in msur egal se refer i la
activitateatiinific. Deaceea, filosofia dreptului se manifest ca metodologiegeneral
pentru tiinele juridice speciale, pe care le ajut s-iorganizeze i sistematizeze
propriile sisteme de cunotine. In concluzie, trebuie s menionm c nectand la
faptul c filosofiadreptului este o disciplin teoretic i abstract, ea are i o
importanta funcie practic propune i pregtete recunoaterea pozitiv a
idealului juridic.
2. Elucidai arsenalul metodologic al filozofiei dreptului.
Ca ramur a filosofiei, Filosofia dreptului se supune exigenelor metodologice aleacesteia. Avnd, ns,
un obiect distinct de cercetare, dreptul, cruia i sunt propriianumite disponibiliti de cercetare,

Filosofia dreptului este mai sensibil la un anumit univers metodologic i mai opac la
altele. Filosofia dreptului se serveste de ambele perechi de metode caracteristice si filosofiei si
anume:inductia deductia; analiza-sinteza. In cercetarea logica a dreptului domina deductia, adica se face o
analiza rationala, fiindca trebuie sa se cerceteze conditiile care determina posibilitatea dreptului si a
cunoasterii sale.Prin analiza logica trebuie sa se gaseasca un criteriu innascut in spiritual nostru astfel ca
experienta sa insemne ajutor dar nu baza cercetarii.Pe cind in cercetarea fenomenologica a dreptului domina
inductia.Iar in cercetarea idealului dreptului de asemenea deductia.In a doua cercetare unde este vorba de
observarea evolutiei istorice adica de fenomenologia dreptului prevaleaza inductia.Aici se aduna faptele se
examineaza institutiile juridice positive ale diferitor popoare :se indeplineste o cercetare empirica.Metoda
inductive se subimparte in metoda genetic care studiaza originile sic ea comparativa care confrunta diverse
sisteme juridice.Prima pentru a dobindi o cunoastere integrala a evolutiei dreptului ; a doua pentru ca dreptul
unui anumit popor prezinta totdeauna caractere unilaterale. n perspectiv istoric, evoluia
Filosofi ei dreptului nu ar fi fost posibil fr inovaiile metodologice ale lui
Socrate, Platon, Toma dAquino, Kant, Hegel .a. Toma dAquino, mpreun cu
ntreagafilosofie medieval descoper esena divin a dreptului, prin metoda
transcendental defactur religioas, n timp ce Kant folosete aceeai metod, dar
de factur laic,cobornd transcendena din cer, n spiritul uman i conturnd, astfel,
ideea de dreptsubiectiv, n opoziie cu cel obiectiv. Logicismul filosofic, precum i
curentele ce i-auurmat, ndeosebi Analiza logic a limbajului au fcut posibil
dezvluirea valenelor conceptuale ale noiunii dreptului, n timp ce Filosofia vieii,
Existenialismul i Filosofia postmodern a omului, exacerbnd tema unicitii fiinei umane i a totalitii catrstur
a existenei, au deschis calea unei adevrate filosofii a Drepturilor omului, ceamai
vehiculat tem contemporan de Filosofie politic i juridic. Hermeneutica, dei
ometod trzie a filosofiei, operant iniial mai ales n istorie i antropologie, aduce cu
sine importante avantaje pentru Filosofia dreptului, ndeosebi n cercetarea esenei i
cauzalitii unor fenomene istorice de drept.
3.Apreciai rolul i nsemntatea filozofiei dreptului, coraportul ei cu alte tiine juridice.
Studiind dreptul in esena sa universal, filosofia dreptului incepe de unde se
sfarete tiina dreptului, creia de altfel, ii d temeiurile i noiunile fundamentale.
Filosofia dreptului este strns legat de alte tiine. Giorgio delVecchio enumer opt
tiine nrudite cu Filosofia dreptului: Jurisprudena,Filosofia teoretic, Psihologia,
Filosofia practic, Sociologia, Demografia iStatistica, Economia politic i tiina
politic. Cea mai interesant i, totodat, cea mai durabil relaie este cea dintre
Filosofia dreptului i Jurispruden (Dreptul pozitiv) . Dac Filosofia dreptului studiaz
dreptul n esena sa universal, Jurisprudena studiaz aspectele particulare ale
dreptului: domeniile aplicrii dreptului, diferitele sisteme de drept, practica juridic
etc. Fiecare dintre cele dou domenii decercetare este baz de plecare pentru
cercetarea propriului domeniu.La polul opus se situeaz relaia cu Filosofia teoretic.
Aceasta oferFilosofiei dreptului universul conceptual propriu filosofiei, precum i
ometodologie specific de cercetare. Putem aprecia, deci, c Filosofiadreptului este o
aplicaie a filosofiei, n genere, n timp ce Jurisprudena esteo aplicaie a Filosofiei
dreptului. Importante relaii exist ntre Filosofia dreptului i celelalte
tiineenumerate. Astfel, Psihologia, ndeosebi prin componenta ei social
oferexplicaii ale comportamentelor de grup utile nelegerii conceptelor derivateale
dreptului, Filosofia practic, prin cealalt component a sa, etica, oferexplicaii
pertinente asupra relaiilor dintre normativitatea juridic i ceamoral, sociologia este
tiina care ofer cadrul experimental al elaborrilor teoretice din domeniul Filosofiei
dreptului, Demografia i Statistica oferinformaii despre micarea grupurilor umane,
utile n cercetarea originii
normelor i comportamentelor juridice, iar Economia politic i tiina
politic ofer Filosofiei politice explicaii asupra cadrului economic i politic,
instituional n care se deruleaz fenomenul dreptului.
Filosofia dreptului este o disciplin filosofic, specie a filosofiei practice. Ea nu

se confund cu tiina dreptului. Dac Filosofia dreptului esteteoria dreptului natural,

obiectiv, aa cum se instituie el pe baza nelegeriiesenei fiinei umane i a
colectivitilor sociale, tiina dreptului este teoriadreptului pozitiv, subiectiv, aa cum
este el conceput de ctre sistemulinstituional al unei organizri statale determinate
i pe baza unei doctrine juridice asumate.

Test 2:Scoala sofistilor

1.1. Prezentai principalele idei politico - juridice ale sofitilor.
Sofistii erau cei ce sutineau ca in plan uman totul este relativ.Ei considerau ca legile
ca si obiceiurile sunt supuse schimbarii si deci sunt relative.Sofistii concepeau
individul uman ca masura a tuturor lucrurilor.Odata cu sofistii se evidentiaza conflictul
dintre cetate si individ.Este pentru prima oara cind individul iese in prim plan.Daca
legile sunt relative inseamna ca ele sunt create de oameni, omul fiind si in aceasta
situatie masura lor.Combatind absolutismul si investind incredere in individ,
individualismul sofistilor presupune democratia, asa cum democratia presupune
libertate individuala.Sofistii au distins ntre dreptul pozitiv(stabilit de cetate)si dreptul
natural (ca drept nescris, conform naturii umane) si au sustinut ca dreptul pozitiv
trebuie sa se ntemeieze pe cel natural.
1.2.

Determinai semnificaia expresiei relativismul gnoseologic al sofitilor.

Sofitii sunt ntemeietorii discursurilor politico-juridice. n domeniul
gnoseologii(cunoaterii, cercetrii), sofitii adoptau o pozi ie individualist, fapt
pentru care se vorbete relativismul gnoseologic al sofitilor, potrivit cruia orice
om deine o nelegere proprie a lucrurilor i cunoa terea acestora. Aceast
nelegere are un caracter dinamic, n permanent schimbare. Unul i acela i om
poate lua, pentru perioade diferite de timp, poziii diferite(chiar contrare) cu privire
la aceeai problem.Aceast atitudine gnoseologic presupune inexisten a unei
adevrate tiine, obiective i universale, pot exista numai preri(pozi ie cunoscut
sub denumirea scepticismul sofitilor n domeniul cunoaterii). Chiar dac sofitii
au introdus raionalismul n gnoseologie, pentru ei cunoaterea nu era dect ceva
profitabil. Ei i petreceau timpul cltorind prin orae i oferind serviciile lor pe un
pre stabilit. Serviciile ce le ofereau erau folosirea capacitilor lor de a convinge,
de a pune la ndoial orice lucru, chiar i un adevr de partea cruia erau ei. Ei
organizau dezbateri i asigurau victoria celora care plteau mai bine, chiar dac
era evident c minciuna ctig.Sofistii afirmau ca fiecare om are un mod propiu de
a vedea si a cunoaste lucrurile, de unde urma ca nu poate exista o adevarata
stiinta obiectivasi universal valabila, ci numai opinii individuale.Cunoasterea este
simpla opinie ce apartine fiecarui individ, acesata neputind sa se ridice la
universalitate.

1.3.

Evaluai importana colii sofitilor pentru doctrinele politice i de drept.

Odata cu sofistii se produce o adevarata revolutie intelectualapentru ca in aceasta perioada se pun cu

adevarat bazele inlocuirii cauzelor divine cu cele naturale.Una din caracteristicile esentiale ale curentului
sofist consta in faptul ca relativizarea, scoate in prim plan individul uman, acesta fiind masura tuturor
lucrurilor.A sustine primatul individualitatii corespunde unei activitati subversive care putea atrage din
partea cetatii grave sanctiuni. De aceea se considera ca sofistii au fost initiatorii iluminismului grec
.Sofismul a fost o perioada de tranzactie de la filosofia presocraticilor spre o filosofie matura care a atins
culmile odata cu Socrate, Platon si Aristotel.Sofistii au fost cei ce au combatut absolutismul si au investit
incredere in individ, iar individualismu sofistilor presupune democratie asa cum democratia presupune
libertate individuala. Principalul merit al sofitilor este acela de a fi intuit valoarea i
importana omului n Univers, motiv pentru care au ndreptat filosofia asupra condiiei
umane. Sofistii sunt cei ce produc o ruptura intre etica si politica, pentru ei legea nu avea nici o influenta
asupra naturii individului si nu este capabila sa faca din acesta un cetatean bun si corect.Legea nu are alt rol
decit sa faca posibila viata in societate a indivizilor.Calitatea lor etica nu are nici o importanta.

TEST 3: Socrate
1.1.Prezentai ideile politico juridice a lui Socrate n raport cu ideile sofitilor.
Socrate nu accepta predarea contra unei remuneratii, si de asemenea el nu era de acor cu
relativizarea tuturor conceptelor pe care le punea in practica sofistii.Socrate promova ideile conform
carora era necesara o supunere absoluta fata de regulile cetatii, pe cind sofistii scoteau in prim plan
individul uman.Socrate ii ajuta pe oameni sa ajunga la adevar, pe cind sofistii practicau
inseleciunea.Dar totusi atit sofistii cit sisocrate prin metode diferite si adeseori contradictictorii au
revolutionat gindirea greaca prin concentrarea atentiei pe individualitatea umana.
1.2.Explicai semnificaia maximei lui Socrate Eu tiu c nu tiu nimic
Individualismul socratic se intemeiaza pe adevar, care porneste de la acel:cunoastete pe tine insuti nimi prea
mult.Aceasta cunoastere este individuala si semnifica intoarcerea privirii din exterior spre interioritate spre
ceea ce inseamna cu adevarat fiinta umana.Cunoasterea de sine este renuntarea la egoism pentru a te
descoperi intrun plan superior.Aceasta este semnificatia afirmatiei frecvente a lui socrate cum ca singurul
lucru pe care il stiu este ca nu stiu nimic.Aceasta maxima semnifica punerea in discutie a noastra si a
valorilor ce ne guverneaza propria viata.A te indoi de tine insuti este calea spre adevar.Adevarata problema
nu este deci de a sti un lucru sau altul ci de a fi intro maniera sau alta. Din maxima lui Socrate deriva
scepticismul sau in ceea ce priveste actul cunoasterii. Socrate aduce in discutie o
problema importanta, anume aceea a posibilitatilor noastre de cunoastere si spun
pentru prima data raspicat ca noi nu putem sa cunoastem totul, ca posibilitatile
noastre de cunoastere sunt limitate si ca nu trebuie prin urmare sa ne intindem cu
cunoasterea dincolo de ceea ce nu putem cunoaste.Universul este mult prea
cuprinzator decit ceea ce poate cuprinde ochiul uman si nu totul poate fi explicat.Prin
aceasta maxima Socrate ajunse la simpla concluzie- ca numai zeii poseda intelepciune
iar in fata acestora oamenii nu sunt altceva decit niste marunte creaturi fara darul
intelepciunii.Dar din aceleasi motive suntem capabili de iubire si putem aspira la
intelepciune.
1.3.Analizai raportul lege cetean pornind de la ideile politico juridice a lui Socrate.
Lui Socrate ii apartine fraza:o lege nedreapta este tot o lege.Socrate ca si urmasii
sai promovau ideile conform carora era necesara o supunere absoluta fata de regulile
cetatii. Justiia, ca criteriu de manifestare a legalitii, este identic. Ceea ce este just,
este i legal, acest raport existent fiind caracteristic att legilor scrise, ct i celor
nescrise, de natur divin2.
Printr-o astfel de manifestare de respect, Socrate i afirm credina sa ntr-o justiie
superioar, pentru valabilitatea creia nu este nevoie de o sanciune pozitiv. Pentru
a nu nclca aceast justiie ceteanul trebuie s se supun chiar i legilor rele, ca s
nu-1 ncurajeze pe ceteanul ru s le violeze pe cele bune.Atit dreptul cit si statul
sunt bazate pe o conventie, iar nerespectarea unei legi ar duce la darimarea atit a
dreptului cit si a statului.

TEST 4: Platon
1.1.Prezentai principalele concepii politico juridice ale lui Platon pe baza dialogurilor Despre
stat (Republica) i Despre legi
In conceptia lui Platon educarea indivizilor umani are un mare rol in bunul mers al
societatii si in organizarea de stat.Numai prin educatie poate fi instaurata dreptatea in
stat.Numai in felul acesta omul va alege acea forma de organizare a statului care ii va
asigura in cel mai mare grad libertatea.In conceptia lui Platon un filosof trebuie sa
conduca statul, deoarece doar el poate aduce individul la lumina adevarului.Bazinduse pe oameni cu caractere puternice statul va fi puternic si va asigura fericirea
tuturor, pentru ca statul imprumuta de la oameni caracterul acestora.Pentru ca un
stat sa fie drept si deosebit trebuie ca cetatenii sai sa fie educati in spiritul dreptatii,
singurul care poate inalta cetatea la ideea de Bine.Platon distinge urmatoarele forme
de guvernamint:Timocratia,Oligarhia,Democratie,Tiranie. Platon spune ca cel mai bun
stat este staul unde toti sunt egali, si toate bunurile sunt comune.Individul trebuie sa
se supuna autoritatii statului, legii.
1.2.Analizai raportul dintre organismul individual i organismul social la
Platon.
Pentru a fi mai sigur n posibilitatea edificrii unei ceti ideale, Platon a schiat cu
grij o paralel ntre stat i individ. Orice individ posed trei faculti: raiunea care
domin, curajul care acioneaz i sentimentul care se supune. Tot aa i n stat se
disting trei clase: a nelepilor (destinat s domine); a lupttorilor (care trebuie s
apere organismul social); a meteugarilor i agricultorilor (care trebuie s-i ntrein).
Una dintre ideile centrale ale dialogului Republica, prin care Platon explic fenomenele
politice, este analogia de esen ntre sufletul individual i sufletul cetii, altfel spus
ntre constituia interioar a sufletului individual i constituia statului, ce apare ca
un fel de mare suflet colectiv. Dreptatea interioar produce, aadar, dreptate
exterioar; justiia, dreptatea trebuie s fie inerent interioritii omului.
Societatea este inchipuita de Platon a fi analoga cu un organism, in speta cu
organismuluman. Platon crede ca trasaturile psihologice ale individului se regasesc in
anumite grupurisociale, ca in fata vietii grupurile sociale reactioneaza in mod
asemanator cu individul, ca cel ce
cunoaste psihologia individuala poseda implicit cunostintele necesare organizarii
politice a societatii.
1.3.Exprimai-v atitudinea fa de conceptul statului ideal formulat de
Platon. Argumentai.
Platon descrie in opera sa Republica forma ideala de stat.Platon spune ca rostul de a fi
a Statului Ideal este acela de a infaptui Principiile Binelui si Dreptatii. Acest stat se
bazeaz pe cele trei caste numite mai sus: conductorii (filozofii), militarii i gardienii,
agricultorii i meseriaii. Fiecare trebuie s-i ndeplineasc stric funciile sale n
dependen de capacitile proprii. Conduc cu ara oamenii detepi, filozofii, militarii
asigur ordinea public, iar ceilali produc bunurile materiale. Mai aproape de statul
ideal este republica aristocratic.Statul ideal se va baza pe o astfle de educatie care
sa sesizeze prin gindire dreptatea, frumosul si binele.O cetate este buna in masura in
care individual umanprimeste o educatie corespunzatoare.In statul ideal nu
este nevoie de legi deoarece legea este inscrisa in sufletul fiecaruia.

TEST 5:

Aristotel

1.1Prezentai concepiile lui Aristotel referitor la apariia, esena i forma

statului.
Baza oganizarii statale este Constitutia care izvoraste din natura sociala a omului.Se
sustine ca statul a aparut din cauza insuficientei de sine a individului uman.La
Aristotel statul este anterior individului, aceasta idee sprijininduse pe faptul ca
intregul este anterior partii.Statul fiind asimilat unui organism complet este anterior
individului uman care nu este decit o parte a acestui organism.Astfel la inceput dupa
Aristotel a fost casatoria si sclavia din care ia fiinta casa locul in care locuieste
familia.Din comunitatea mai multor case apare satul iar comunitatea formata din mai
multe comune este statul complet.Constitutia este cea ce determina in stat
organizarea sistematica a tuturor puterilor dar mai ales a puterii suverane iar
suveranul cetatii in toate locurile este guvernamintul.dupa Aristotel exista 3 forme de
stat:regalitatea, aristocratia si republica.
1.2. Clasificai justiia dup Aristotel i caracterizai categoriile acesteia.
Raportul dintre poliltic i etic Aristotel ni-1 dezvluie n abordarea sa cu privire la
problema justiiei. Justiia, n concepia lui, i are sursa n virtute i este orientat n
folosul altuia, al societii ntregi. Justiia i virtutea snt identice ca esen, ns, dup
manifestrile lor, ele, n parte, se deosebesc: justiia se manifest n raport cu alii, iar
virtutea este o calitate deosebit a sufletului11.
Principiul justiiei este egalitatea aplicat n diferite feluri. Astfel, Aristotel distinge
dou specii de justiie: distributiv i corectiv.
Justiia distributiv (calitativ) exprim relaiile dintre colectivele de indivizi n baza
ideii de proporionalitate. Ea este distins de Aristotel ca proporie geometric,
aplicat la repartizarea onorurilor, bunurilor i are destinaia de a urmri ca fiecare s
primeasc dup merit.
Justiia corectiv (cantitativ), spre deosebire de cea distributiv, ordoneaz
raporturile de schimburi reciproce. Principiul egalitii, n acest caz, se aplic ntr-o
formul deosebit de cea menionat, referindu-se doar la msurarea, n mod
impersonal, a daunei i ctigului. Aceast justiie este mijlocul dintre daun i ctig,
n baza creia fiecare din cele dou pri aflate ntr-un raport s se gseasc una fa
de alta ntr-o condiie de paritate, n aa fel ca nici una s nu fi dat sau s nu fi primit
nici mai mult, nici mai puin. Justiia corectiv se aplic la orice fel de schimburi sau
raporturi, att de natur civil, ct i penal. Aristotel ajunge la concluzia c justiia n
politic poate fi numai ntre persoane libere i egale care aparin unei comuniti, iar
prerogativele i dreptul trebuie s fie n mod necesar identice. nsi natura lucrurilor
respinge puterea unei singure persoane asupra tuturor cetenilor, deoarece aceasta
ar da natere bunului plac. Cea mai eficace surs a libertii este suveranitatea legii.
1.3.Apreciai corelaia formei de guvernmnt i regimului politic pornind de la concepia aristotelic
despre forma statului.
Constitutia este cea ce determina in stat organizare sistematica a tuturor puterilor,
dar mai ales a puterii suverane iar suveranul cetatii in toate locurile este
guvernamintul.Guvernul este insasi Constitutia.Constitutiile care au in vedere
interesul obstesc sunt pure , cele care au in vedere numai folosul celor ce guverneaza
sunt defectuoase si sunt forme corupre ale constitutiilor bune.Primele guverneaza
peste oamenii liberi celelalte sunt despotice tratindui pe guvernanti ca pe niste
sclavi.Exista dupa Aristotel 3 specii de constitutii pure carora le corespund tot atitea
forme de guvernamint: regalitatea, aristocratia si republica.Exista si alte 3 specii
deviatii a celor dintii:Tirania pentru regalitate, oligarhia pentru aristocratie si
demagogia pentru republica.
Regalitatea este forma de guvernamint care se bazeaza pe superioritatea absoluta a
individului care domneste, superioritate data de virtute.

Aristocratia este forma de guvernamint in care aristocratii sunt alesi dupa merit cel
putin tot atit cit si dupa avutie.
Oligarhia este forma de guvernamint in care suveranitatea apertine celor bogati.
Tirania apare acolo unde puterea este concentrata in mina unei singure persoane care
nu detine nici virtute nici avere si care conduce in mod despotic.

TEST 6:
coala stoic
1.1Descriei ideile politico juridice a stoicilor.
coala stoic a fost fondat de Zenon (336-264 .e.n.). Ea concepe omul ca un
ideal al fiinei, eliberat de orice influen extern15. Astfel, omul, eliberndu-se de orice
pasiune, devine o fiin liber, iar aceast libertate nu poate fi interzis de nici o
autoritate. Idealul omului liber trebuie s fie scopul fiecrui om, deoarece aceasta este calea spre o
judecat dreapt. Omul, prin propria sa natur, particip la edictarea unei
legi de valoare universal, fiindc natura uman este o parte a naturii, a creaturii, a lumii
n ansamblu. Aceast lege o reprezint legea naturii ce domin lumea ca reflecie n
connina fiecrui individ. A urma cerinele legii naturii, aseamn a tri cinstit, a fi
generos, a nu duna altuia, a exista n conformitate cu raiunea.
Relaiile naturale ale oamenilor, bazate pe aceast lege natural, pun temelia
conceptului echitii.
Etica dezvoltat de Stoa deriv din principiile proprii ale fizicei: universul este guvernat
de legi absolute care nu admit excepii, iar esen ialul naturii umane este ra iunea. Aceste
principii se sumeaz n celebra maxim: Triete n acord cu natura!. Din aceast formul
deriv noiunea de virtute, cu cele patru aspecte
cardinale: nelepciunea, curajul, dreptatea i temperana, corespondnd nvturilor
lui Socrate. n timp ce n etica aristotelian se recunotea locul pasiunilor n natura uman,
urmnd ca acestea s fie reprimate prin ra iune, stoicii cer anihilarea pasiunilor, mergnd pn
la ascetism (askesis), pentru c virtutea reprezint unica fericire. A fi virtuos, nseamn a fi
indiferent la durere i suferin (apatheia) i, n acelai timp, doritor de cunoatere. De aici
importana acordat tiinei, fizicei, logicei, pentru c ele reprezint bazele moralit ii,
rdcinile oricrei virtui. Omul nelept este sinonim cu om bun. Nefericirea i rut ile lumii
sunt rezultatele ignoranei. De aici recomandarea practicii filosofiei, examinrii permanente a
propriilor judeci i a comportamentului, pentru a putea constata dac ele difer de ra iunea
universal a naturii
1.2Stabilii cauzele rspndirii ideilor colii stoice n Roma Antic i
evideniai particularitile ideilor stoicilor romani.
Zenon a introdus ideea de "cetean al lumii" - o idee cu totul nou i generoas
n acele timpuri. A avut de luptat cu prejudecile, ntruct aceast idee necesita
depirea barierelor "cetii" - unitate de baz a culturii, i chiar politicii eline. Imperiul
roman acceptase mai demult aceast idee, ns nu datorit urmrii unor scopuri
nobile, ci expansiunii militare.
Cuvntul "Imperiu" vine de la latinescul "imperio"= a triumfa. n forma sa nobil,
acest cuvnt desemna triumful spiritului asupra materiei, sau viaa aservit Divinitii.
La nivel politic, ar fi trebuit s nsemne armonizarea contrariilor.
Statutul de cetean al lumii nsemna, pentru stoici, o stare de spirit, caracterizat
prin dominarea propriului eu. Acest statut l putea obine orice om civilizat, indiferent
de formele culturale sau politice crora le aparinea. . Stoicii i impuneau o nalt
inut moral, i aveau drept modus vivendi aciunea just.n Imperiul Roman,
stoicismul a gsit un teren favorabil. Romanii au acceptat cu uurin ideea de
cetean al lumii. Diferena dintre cetate i provincie disprea treptat. Romanii au fost
nu att colonizatori (cei care impuneau o cultur), ct cuceritori, civilizatori (au
construit ceti, au oferit o baz material teritoriilor cucerite).Stoicismul roman a
impus ideea de om liber.

1.3Apreciai influena colii stoice asupra filosofiei cretine.

Filosofia stoic a influenat i pe unii din prin ii bisericei cre tine ca Toma de
Aquino i Sfntul Augustin. n timpul Renaterii trzii, s-a dezvoltat un adevrat Neostoicism, al

crui reprezentant renumit a fost Justus Lipsius. Influena acestui neostoicism se resimte n
scrierile lui Michel de Montaigne, nainte de orientarea lui spre scepticism, i n gndirea lui Ren
Descartes. i filosofia moral a lui Immanuel Kant este impregnat de Stoa
TEST 7: coala epicurian
1.1Relatai principiile fundamentale ale colii epicuriene.
Epicureismul, coal filosofic numit astfel dup numele
filosofului Epicur (, 341 - 270 .Chr), fondat de acesta la Atena n jurul
anului 306 .Chr., este axat pe cutarea fericirii i a nelepciunii, avnd ca ultim scop
atingerea ataraxiei, o stare de linite absolut a spiritului. Pentru a evita suferina, trebuie evitate
sursele acelor plceri, care nu sunt nici naturale, nici necesare. Epicureii nu preconizeaz
cutarea cu orice pre a plcerii, cum este de multe ori n eles n mod eronat, ei vd n filosofie
instrumentele eseniale pentru obinerea fericirii ( Tetrapharmakos):

Liberarea oamenilor de teama de diviniti, demonstrnd c zeii, n splendoarea lor, nu se

preocup de ceea ce se ntmpl cu oamenii.

Liberarea oamenilor de teama de moarte, demonstrnd c aceasta nu reprezint nimic

pentru oameni, din moment ce "cnd noi existm, nu exist moarte, iar cnd e moarte, nu mai
existm noi".

Demonstrarea posibilitii de a obine plcerea.

Demonstratrea limitrii rului, adic a caracterului de scurt durat a durerii.

Epicur i bazeaz gndirea sa pe trei principii: logica sau canonica, fizica (atomismul)
i etica (semi-ateismul).

Principiu dup care senzaia este singurul criteriu al adevrului ("sensism") i al binelui
(care se identific cu plcerea).

Atomismul, principiu preluat de la Democrit, prin care se explic formarea i transformarea

lucrurilor prin unirea i separarea atomilor. Na terea senza iilor deriv din ac iunea atomilor
provenii de la lucruri asupra atomilor spiritului.

Principiu conform cruia zeii exist ntr-un spa iu ntre universuri ( intermundia), dar nu se
preocup de mersul lucrurilor terestre, de lumea material, cu att mai pu in de via a
oamenilor. n consecin, singura fericire este plcerea, corespunztoare nevoilor naturale
necesare, care rezult din absena durerii ( aponia) i nelinitii (ataraxia). Limitarea calitativ i
cantitativ a plcerilor este instrumentul virtuilor morale, caracteristic condi iei umane.

1.2Determinai cauzele apariiei statului dup Epicur.

1.3Analizai evoluia ideilor lui Epicur n perioada modern.

TEST 8: Cicero
1.1. Expunei principalele idei referitoare la stat i drept ale lui Cicero.
Gindirea social-politica si juridia a lui Cicero este intemeiata pe conceptul de bine suprem.El a pus la
baza politicului si juridicului morala.Astfel un stat nu poate dura daca cei care il conduc nu au in vedere
binele comun. O cetate trebuie organizata avind ca fundament dreptul public si principiile
morale.Filosoful ca intelept al cetatii trebuie sa se implice in politica si sa conduca realizind acordul intre
clasele superioare inferioare si medii.Statul nu poate fi guvernat in afara justitiei desavirsite.Cicero
sustine ca unirea oamenilor nu se datoreaza slabiciunii ci tendintei naturale a lor spre unire.Cea mai buna
forma de guvernamint dupa parerea lui cicero este monarhia, cu conditia ca regele sa fie virtuos.
1.2Determinai categoriile dreptului n concepia lui Cicero.
Dreptul, n concepia lui Cicero, nu este un produs al voinei, ci este dat de natur . El
cuprinde trei precepte fundamentale: s trieti onest, s nu prejudiciezi pe altcineva,
s dai fiecruia ce este al su. Cicero divizeaz dreptul n drept natural i n drept
pozitiv. Dreptul natural,opineaz filisoful, este o lege superioar, dup care se
apreciaz justeea legii pozitive. n
De republica, el susine c acest drept nu poate fi modificat, abrogat i nu te poi
abate de la el, deoarece este o lege natural nnscut, implantat n individ. Dreptul
natural precede orice lege scris, existena statului. Legea naturii este raiunea
suprem dup care oamenii deosebesc dreptul de nedrept, cinstea de ruine.Dreptul
pozitiv este ntemeiat pe necesitile comune ale oamenilor, fiind supus modificrilor
n funcie de mprejrri. Existena diferitelor popoare presupune i existena unui drept
pozitiv divers.
1.3Estimai legtura conceptual a ideilor politico juridice ale lui Cicero i
Aristotel.
Operele sale De republica i De legibus se apropie de tematica platonian, dar snt
aristotelice i stoice dup coninut.

TEST 9: Doctrinele politico-juridice i cretinismul

1.1Expunei ideile politico juridice a sf. Toma d'Aquino.
TdA subordoneaza ideea de drept natural ratiunii divine astfel ca fenomenul juridic
nu poate fi decit rational.Dreptul este intemeiat pe ratiune. El a fost cel ce sia
exprimat ideea ca guvemdmintul si legea trebuie sa aiba un scop moral. A fost un
exponent de frunte al traditiei legii naturale. Teoria sa a dreptului a pus in legaturi,
prin intermediul ratiunii, legea eteme a lui Dumnezeu, legea naturala, legea
pozitiva a oamenilor si legea divina. Pentru Augustin, justificarea guvernamintului
rezida in scopul acestuia - acela de a asigura binele comun. A fost in favoarea
monarhiei limitate printr-o constitutie mixte. Guvernarea celor multi era o forma
valida de guvenamint,
insi avea avantajele si dezavantajele ei. Tirania, pe de alta parte, presupunea
incalcarea binelui comun.
1.2Comparai raportul stat biseric i scopul statului la sf. Augustin i sf.
Toma d'Aquino.
Toma are putine lucruri semnificative de spus despre Biserice si Stat ca structuri de
putere.Toma afirma ca Puterea seculara si cea spirituala sunt distincte si isi au
amindoua originea in Dumnezeu, in asa fel incat puterea spirituala trebuie sa fie
respectata inaintea celei seculare in problemele legate de mantuire, iar cea seculara,
inaintea celei spirituale, in problemele privitoare la bunastarea civila.
Aceasta diviziune este aplicabila ,doar daca nu se intimpla cumva ca puterea seculara
sa fiee unita cu
cea spirituala, aaa cum se intampla, de pilda, in cazul Papei, care se afla in fruntea
ambelor puteri. SF.Toma subliniaza rolul indrumarilor oferite de preoti, atunci cand
acestia ii calauzesc
pe oameni catre scopul lor suprem, contemplarea lui Dumnezeu. Rolul regilor este
unul inferior, anume
acela de a guvena treburile seculare. in virtutea ierarhiei scopurilor vietii umane, nici
un guvernamint
secular nu poate fi complet autonom. Puterea in regatul lui Hristos le este rezervata
preotilor. De fapt, asa cum spune Toma apoi, ,dupa legea lui Hristos, regii ar trebui se
se supune preotilor".
Sf.Augustin distinge doua categorii de state :Cetatea paminteasca si cetatea lui
dumnezeu.Biserica este prezentata ca o forma de manifestare a cetatii lui dumnezeu
pe pamint.Statul are scopul de a ajuta biserica in vederea instaurarii cetatii lui
Dumnezeu.Dupa parerea lui Sf.Augustin orice interventie a puterii statului in domeniul
relatiilor spirituale si bisericesti sau a bisericii in domeniulputerii de stat este
periculoasa. n ceea ce privete raportul Bisericii cu Statul, Sf. Augustin arat n De
civitate Dei existena cetii pmnteti i a cetii cereti, care se opun una alteia
prin scopurile i sarcinile pe care le au: Statul conduce administrarea bunurilor
temporale, Biserica se ocup de interesele spirituale. n acest caz ele nu se opun,
pentru c sunt amndou voite de Providen; cretinul datoreaz ascultare puterii
temporale, dar, n acelai timp, trebuie s asculte Biserica n problemele mntuirii
sufletului su. Att statul, ct i Biserica sunt supuse Justiiei. Pe de alt parte, ele i
datoreaz reciproc ajutor, iar statul trebuie s acorde protecie Bisericii. Raporturile
dintre Biseric i Stat se bazeaz pe urmtoarele principii: Biserica are dreptul de
protecie de la Stat, n timp ce ereziile i toate cultele false nu pot reclama aceste
favoruri. Ele pot chiar s fie obiectul unor msuri de rigoare.
1.3Apreciai influena filosofiei greceti asupra perioadei scolastice a
filosofiei cretine.

Scolastic este o noiune derivat din latin, schola nsemnnd coal, care desemneaz acea
tendin din filosofie i teologie care, ncepnd din perioada tardiv a Evului Mediu, a ncercat s
explice i s fac nelese fenomenele supranaturale ale revela iei cretinecu ajutorul raiunii
umane i, mai ales, al filosofiei lui Aristotel. Acest curent care, de la mijlocul secolului al XIlea pn n secolul al XV-lea, a fost un element dominant n instituiile de nv mnt religios i n
universitile Europei, avea ca scop principal alctuirea unui sistem logic, n care s se reuneasc
filosofia greac i roman cu nvtura cretin. Scolasticii acordau un deosebit respect a a
ziselor autoriti filosofice i teologice, n special filosofilor anichit ii greco-romane i prin ilor
bisericii, i se fereau s adauge ceva nou la vechile nv turi.
TEST 10: Nicolo Machiavelli
1.1Prezentai doctrina politico juridic a lui Nicolo Machiavelli
Centrul doctrinei lui Machiavelli este conceptia umanista.Prin aceasta conceptie
autorul se indeparteaza de conceptia religioasa despre lume.Asemenea umanistilor
Machiavelli concepe omul in calitate de centru al conceptiei despre lume, creator al
istoriei.Statul se intemeiaza potrivit doctrinei lui Machiavelli pe relatiile dintre
guvernanti si guvernati.Aceasta relatie constituind totodata si fundament al stabilitatii
guvernelor.Scopul statului este siguranta cetatenilor si garantarea stabilitatii
proprietatii private.Forma de organizare a guvernarii statului prin care se atinge cel
mai inalt grad al stabilitatii statului si a guvernarii pentru autor este republica.
Machiavelli afirma necesitatea conceperii si intelegerii realitatii politice in calitate de
categorie distincta a activitatii umane.Intelegerea si principiile activitatii politice sunt
distincte de cele ale religiei si moralitatii laice:relatiilor politice le sunt specifice
legalitatile politice.
1.2Stabilii semnificaia maximei Scopul scuz mijloacele pe baza ideilor
lui Nicolo Machiavelli
In opera sa principele M.spunea ca in vremurile grele cind e vorba de salvarea
statului, omul de actiune nu trebuie sa se impiedice de nici un considerent de justitie
sau injustitie, de omenie sau confuzie, de rusine sau glorie:esentialul care prevaleaza
asupra orice afirma Machiavelli este de asigura salvarea si libertatea.IN acest context
a fost formulat sloganul scopul scuza mijloacele care a primit numele de
machiavelism .In fond Machiavelli a teoretizat cu siceritate si curaj ceea ce stia de
cind lumea , anumeca ceea e conteaza in politica sunt interesele si forta nu
consideratii de justitie si morala. In vederea realizarii scopului politic urmarit
Machiavelli propune in calitate de mijloace de atingere a scopurilor politice: siretenia,
viclenia, tradarea, violenta, cruzimea etc.Asemenea mijloace fara indoiala erau
utilizate la scara larga in acele timpuri.Insa faptul ca au fost propuse in mod deschis a
influentat negativ asupra renumelui autorului.Aceasta formula:scopul scuza
mijloacele nu este utilizata in opera lui machiavelli chiar daca se deduce din aceasta
si reflecta continutul politic al operei acestui autor.
1.3Evaluai machiavelismul ca principiu istoric i ca realitate.
Machiavelism este un termen referitor la teoria politic expus de Niccol Machiavelli, n cartea
cu titlul Principele, aprut n 1515, n care, cu sinceritate, dar mai ales cu cinism, a sus inut c n
politic se pot folosi absolut orice mijloace ce pot duce la atingerea scopului propus: vicle ug,
minciun, lips de scrupule, sforrie, manevre diabolice, trdare, corupere etc. [1], de unde i
principiul "scopul scuz mijloacele".Termenul machiavelism, este utilizat pentru a descrie
principiile puterii politice, iar persoanele care folosesc aceste principii n via a politic sau
personal sunt numii frecvent machiavelici.

TEST 11: Jean Bodin

1.1.Descriei ideea suveranitii statului n concepia lui Jean Bodin.
Statul este prezentat de ginditorul francez in calitate de totalitate a familiilor asupra
carora se rasfringe o conducere suverana.Statul se deosebeste de alte forme de
asociere sociala prin caracterul sau juridic si suveran al statului.In fiecare stat trebuie
sa existe potrivit doctrinei lui Bodin o putere suprema ,unica si indiviziblia.Deoarece
nu exista stat fara putere suverana, ea se instituie incalitate de element distinctiv al
existentei statale.Reprezentind puterea permanenta si indivizibila a staului,
suveranitatea este reprezentata de autor in calitate de realizare de catre stat a celor
mai importante activitati:1.Adoptarea legilor;2.Declararea si incheierea
razboaielor;3.Numirea functionarilor4.Realizare justitiei inclusiv gratierea ;5.Stabilirea
si colectarea ipozitelor.
1.2.Stabilii i caracterizai trsturile fundamentale ale suveranitii dup
Jean Bodin.
Principalele trasaturi ale suveranitatii potrivit doctrinei acestui ginditor francez sunt:
1.Caracterul permanent-puterea de stat se instituie pentru o perioada de timp care nu
se determina in mod anticipat.Potrivit doctrinei lui Bodin, detinatorul puterii de stat,
investit in functie pentru o perioada determinata de timp nu este suveran
2.Caracterul absolut-suveranul nu poate fi supus legilor create de el.Suveranul este
deasupra legilor, comportamentul lui nu poate fi supus reglementarilor juridice.Vointa
suveranului este mai presus de lege si vointa celorlati subiecti de drept.
3.Caracterul indivizibil si unitar-autorul francez afirma necesitatea detinerii depline a
puterii de stat de catre o persoana sau organ de conducere, respingind forma mixta
de guvernare.
4.Caracterul neconditionat si continuu:autorul afirma dreptul detinatorului puterii de
stat de a solutiona problemele social-politice fara a fi obligat sa-si coordoneze propriile
decizii cu alte persoane sau institutii.
1.3.Evaluai trsturile formelor de guvernmnt n concepia politicojuridic a lui Jean Bodin.
Formele de organizare a statului sunt determinate in baza criteriului apartenetei
puterii de stat. Bodin afirma existenta a 3 forme ale suveranitatii:
1.Democratia:puterea intregii sau a majoritatii cetatenilor
2.Aristocratia:puterea celor alesi
3.Monarhia: puterea unei singure persoane.
Bodin afirma astfel existenta a 3 forme de guvernare care sunt identice cu formele de
organizare a statului: democratia, aristocratia, monarhia.
Dar el opteaz pentru monarhie, ca form de guvernare n stat n care deintorul
puterii este o singur persoan, care este capabil i suficient s menin
suveranitatea unic i indivizibil. Dar se opune categoric monarhiei tiranice i
monarhiei senioriate. El propune monarhia legitim, n cadrul crei supuii ascult de
monarh iar acesta ascult de legile naturii. Puterea executiv, ca atribut esenial al
guvernrii, nu are nici una din trsturile puterii suverane dar nici atribuii care s
tirbeasc natura suveran. Dar fiecare form de guvernmnt poate fi: un
guvernmnt popular, aristocratic sau mix (forme de guvernmnt).

TEST 12: Hugo Grotius

1.1.Definii i determinai fundamentul, principiile i metodele de
cunoatere a dreptului natural dup Hugo Grotius.
Puternic influentat de noua orientare de gindire produsa de Renastere, convisn fiind ca
dezbinarile teologice nu pot duce la principii unitare care sa intemeieze activitatea
politico-juridica,Grotius considera ca singurele care pot asigura aceasta unitate sunt
principiile dreptului natural.Grotius considera dreptul natural izvoraste din nevoia de a
trai in societate, din grija pe care o are omul de a pastra societatea.Gr. afirma ca
apartine dreptului natural tot ceea ce este in conformitatea cu natura rationala si
sociala a omului.Deasemenea dreptul natural nu apartine vointei fie ea umana sau
divina.Sustinind ca dreptul natural este imuabil,Grotius va spune ca aceasta nu numai
ca nu depinde de vointa omului ci nici chiar vointa lui Dumnezeu nu-l poate
schimba.Deci dreptul natural este o dispozitie a ratiuni care isi trage valoarea din
natura sa din puterea sa inascuta dintrun imperativ nascut din constiinta sociala a
omului.
1.2.Determinai contribuia lui H.Grotius n dreptul internaional public.
Premergtor tratatului de pace de la Westfalia, juristul olandez Hugo Grotius (15831645), considerat printele tiinei dreptului internaional, prin operele sale i
ndeosebi Mare Liberum (Marea Liber) i De jure belli ac pacis(Despre dreptul
rzboiului i pcii), realizeaz prima expunere de ansamblu a
dreptului internaional. El ddea astfel, un fundament juridic puternic independenei i
suveranitii statelor, care creau reguli de conduit ntre ele. A dat, de asemenea,
dovad de toleran, respingnd discriminrile n relaiile dintre statele cretine i cele
infidele i admind ncheierea de tratate cu
acestea. Dezvoltnd ideea rzboiului just, a formulat reguli de purtare a acestuia,
inspirate din considerente umanitare. Nu ntmpltor literatura consacrat evoluiei
dreptului internaional public precizeaz c adevratul fondator al dreptului
internaional rmne ns olandezul Hugo Grotius, creatorul unei teorii intermediare
ntre concepia tradiional, bazat pe religie, i concepia pozitivist, potrivit creia
dreptul nu se ntemeiaz pe voina divinitii, ci pe contiina i raiunea umanitii.
Pacea Westfalian rmne ca un moment de referin n viaa internaional,
deoarece a consfinit ntr-un tratat convenit dup negocieri dificile i complicate
ncetarea Rzboiului de 30 de ani. Tratatele Westfalice inaugureaz n istoria Europei
nceputul congreselor europene i reaezarea raporturilor ntre statele continentului.
H. Grotius formula principiul libertii de comer, navigaie i pescuit n
largul mrii n sensul c marea dincolo de o anumit limit de la rm nu poate fi
nsuit de state sau persoane particulare, prin ocupaie sau alte mijloace, iar
folosirea mrii de un stat s nu mpiedice libertatea altor state.
1.3.Argumentai aplicabilitatea principiului pacta sunt servanda n dreptul
intern i n dreptul internaional.
principiul forei obligatorii, exprimat i prin adagiul pacta sunt servanda, este acea
regul de drept potrivit creia actul juridic civil legal ncheiat se impune prilor (n
cazul contractelor) sau prii (n cazul actelor juridice unilaterale) ntocmai ca legea. n
alte cuvinte, executarea actului juridic civil este obligatorie pentru pri, iar nu
facultativ. n aplicarea principiului pacta sunt servanda, s-a decis c o parte
contractant nu poate s modifice, n mod unilateral, preul convenit n momentul
ncheierii contractului

TEST 13: Thomas Hobbes

1.1Prezentai teoria contractului social n viziunea lui Thomas Hobbes.
Oamenii mereu se afla intre ei intr-o stare de razboi, aceasta stare este determinata
pe de oparte de frica oamenilor de moarte iar pe de alta parte de cautarea gloriei.dar
aceasta este si starea care trezeste in fiecare constiinta necesitatii instituirii unei
puteri politice care tinindui pe toti la respect va putea sa stabileasca principiile unei
paci si unei concordii civile.Hobbes sutine ideea ca statul este intemeiat printr-un ac
voluntar prin care fiecare om se angajeaza fata de fiecare altul de a investi un tert cu
dreptul de al guverna.Astfel toti oamenii prin acest contract social abandoneaza
dreptul de a se guverna pe ei insisi, suveranului.In conceptia lui Hobbes exista doua
contracte:cel prin care indivizii se asociaza intre ei si cel prin care ei cedeaza toate
drepturile suveranului.
1.2Determinai raportul dintre drept i lege dup Thomas Hobbes.
Hobbes furnizeaza urmatoarea formula:autoritatea, nu adevarul este cea care face
legea.Legea este expresia vointei celui care dispune de dreptul de a comanda, ea nu
este validata nici de particulari nici de juristi ci unicul legislator este suveranul,
singura sursa a legislatiei politice
1.3Exprimai o atitudine fa de ideea lui Thomas Hobbes despre egoismul
nnscut al omului.
Hobbes afirma ca omul nu este sociabil de la natura , omul este in mod natural egoist,
cauta numai binele sau propriu este insensibil fata de cel al altora.Daca omul ar fi
privit ca guvernat numai de natura sa ar trebui sa se recunoasca drept inevitabil un
razboi permanent intre fiecare individ si semenii sai, pentru a fiecare cauta sa aiba un
folos in dauna celorlalti.

TEST 14:

John Locke

1.1.Descriei teoria contractului social n viziunea lui John Locke.

Lock afirma ca omul este o fiinta sociala,daca omul nu ar fi astfel societatea civila nu
ar fi fost posibil sa fie constituita.Trecerea de la starea de natura la societatea civila a
fost posibila pentru ca starea de natura are unele caracteristici care o apropie de
societatea civila si face posibila aceasta trecere.Lock sustien ca trecerea de la starea
naturala la societatea civila a avut loc in urma unui consens general prin care oamenii
au dorit un maximum de securitate si libertate.Trecerea de la Statul natural la statul
civil sa facut in baza unui contract bazat pe consimtamintul comun.Obiectul
contractului este garantia drepturilor naturale nu suprimarea lor in favoarea
suveranului.Singurul drept pe care asociatii il pun la dispozitia societatii civile este
acela de a pedepsi si a face dreptate.Ca in orice contract daca una dintre parti nu
respecta obligatia, contractul poate fi anulat.
1.2.Analizai principiile obligatorii pentru stabilirea regimului de libertate
evideniate de John Locke.
Libertatea indivizilor reprezint o regul imuabil de via, obligatorie pentru toi
membrii societii. Garania libertii o constituie egalitatea tuturor, obligativitatea
legii. Legile elaborate de stat trebuie s corespund legii naturale, ca expresie
general pentru toi, att pentru legislator, ct i pentru indivizi. Membrii societii
trebuie s se conduc de acele legi de care se conduce societatea, deoarece toi snt
egali dup legea naturii.
1.3.Apreciai contribuia lui John Locke la formularea teoriei separrii
puterilor.
Dup convingerea lui LOCK n statul englez contemporan lui, ar exista
urmtoarele puteri:
a) Putere legislativ (puterea suprem, care edicteaz legi obligatorii);
b) Puterea executiv (ca putere a monarhului);
c) Puterea federativ (atribuit statului, o putere a regelui).
El consider, c funcionarea n bune condiii a Constituiei pretinde separarea puterii
legislative de puterea executiv, ceea ce nseamn c Parlamentul fiind puterea
suprem i marea nobilime, are controlul asupra statului.
Lock considera ca nici o putere in stat nu poate fi o putere absolut arbitrara.Pentru
aceasta puterile in stat trebuie sa fie separate pentru c exercitarea puterilor in stat de
catre acelasi organ al puterii poate duce la tentatia de a abuza de aceasta, in felul
acesta drepturile naturale ale omului putind fi incalcate.

TEST 15: Charles Montesquieu

1.1.Prezentai doctrina politico-juridic a lui Charles Montesquieu.
Charles-Louis de Secondat Montesquieu elucideaz problema dreptului i statului n
opera sa cea mai reprezentativ Despre spiritul legilor. Preocuprile lui au avut drept
obiect de cercetare problema privind libertatea politic ca fundament al dreptului i
statului. Monesquieu susine c pentru a asigura aceast libertate este nevoie de
existena unor legi juste i de o organizare corespunztoare a statului.
Cercetnd natura uman, el constat c la diferite popoare exist diferite legi i
moravuri i c acestea rezult nu numai din fantezia arbitrar a oamenilor, ci i din o
cauz comun . Legilein conceptia lui Montesquieu nu trebuie s fie separate de
mprejurrile n care au fost fcute. Orice lege trebuie s corespund factorilor
geografici, climei, particularitilor poporului, numrului popilaiei unui stat, tradiiilor
formate, etc. Toi aceti factori determinai creaz spiritul legilor, ca expresie a
raionalitii, legalitii, justiiei, care preced existena acestora.
1.2.Determinai completrile i precizrile aduse de Charles Montesquieu
teoriei contractului social.
In conceptia lui M.preocuparea pentru conservarea fiintei sale in face pe om
fricos.Datorita fricei fiecare se simte inferior fata de toti ceilalti fapt pentru care
oamenii se simt egali intre ei.Teama ii face pe oameni sa se fereasca unii de altii dar
de vreme ce ar vedea ca teama lor e reciproca, ei vor simti necesitatrea de a se
apropia unii de altii.Dupa M.inca din starea de natura oamenii simteau nevoia de a trai
impreuna in pace.Statul civil apare ca urmare a manifestarilor de vointa a tuturor
vointelor individuale.La M. Starea de razboi incepe odata cu constituirea societatii.De
indata ce se afla in societatea oamenii pierd simturile slabiciunilor, egalitatea care
exista intre ei inceteaza si incepe starea de razboi.In societate oamenii devin
constienti de forta lor incercind sa obtina cit mai multe avantaje.Fiecare societate
constienta de forta sa va incerca sa obtina avantaje in relatie cu alte societati, ceea ce
duce la starea de razboi intre popoare.Starea de razboi duce la aparitia legilor pozitive
in cadrul societatii.Aceasta societate nu sar putea mentine fara un guvernamint,de
aceea gruparea tutror fortelor individuale formeaza ceea ce se cheama statul politic.
1.3.Apreciai contribuia lui Charles Montesquieu la dezvoltarea teoriei
separaiei puterilor.
Meritul lui Charles-Louis de Secondat, baron de Montesquieu este c a sistematizat
toate ideile referitoare la teoria separrii puterilor existente pn la el i le-a dat o
nou interpretare n sensul existenei unor puteri distincte, atribuite unor organe
separate i independente unele de altele. Spre deosebire de predecesorii si,
Montesquieu a realizat c aplicarea eficient n practic a teoriei respective i
garantarea drepturilor i libertilor fundamentale ale cetenilor este incompatibil
cu imixtiunea puterilor, de aceea este necesar existena a trei puteri distincte i
anume: legislativ, executiv i judectoreasc. Aceast tez este expus n opera
Spiritul Legilor, potrivit creia puterea executiv revine regelui, puterea legislativ
adunrilor populare (Camera Comunelor), iar puterea judectoreasc este ncredinat
unui corp de judectori profesioniti i independeni. Acestea trebuie s fie clar
separate, s nu interfereze una n ,,treburile celeilalte, fiecare avnd funcii bine
definite: elaborarea legilor, aplicarea lor i judecarea corect a conflictelor care apar
n societate, n funcie de prevederile legii existente la un moment dat. n acest
context, fr ndoial, certificatul de natere a teoriei separriiputerilor n sensul
atribuit n prezent este opera Spiritul Legilor n care Montesquieu face celebra
descriere a celor trei puteri ale statului, descriere care contureaz o teorie rmas
pentru totdeauna n contiina celor care cred n valorile democraiei i libertii: ,,n
fiecare stat exist trei feluri de puteri: puterea legislativ, puterea executiv privitoare

la chestiunile care in de dreptul ginilor i puterea executiv privitoare la cele ce in

de dreptul civil.

TEST 16: Jean J. Rousseau

1.1.Prezentai teoria contractului social n viziunea lui Jean J. Rousseau.
In conceptia lui Rousseau acordul vointelor libere este cauza aparitiei
societatii.Libertatea este principiul care o face sa existe si totodata sa
subziste.Contractul social nu este obligatoriu pentru popor decit daca el este liber
consimtit.Pacea sociala nu poate fi obtinuta decit printro conventie, oamenii au ajuns
intrun stadiu in care nu mai puteau raminea in starea de natura.Aceasta necesitatea
ia impins pe indivizii izolati spre unirea fortelor pentru a invinge orice rezistenta.Daca
contractul nu este respectat fiecare din asociati il poate denunta si va reintra in
drepturile sale naturale anterioare.Fiecare asociat se uneste in felul acesta cu toti si
nu se uneste cu nimeni in particular el nu se supune decit lui insusi si ramine liber ca
inainte.In conceptia lui Rousseau societatea nu este o adunare de indivizi ci o
structura de relatii , de relatii juridic stabilite si aparate, protejate de corpul social in
intregul sau.
1.2.Comparai cauzele de apariie a statului dup Jean J. Rousseau i
Thomas Hobbes.
La Hobbes Oamenii mereu se afla intre ei intr-o stare de razboi, aceasta stare este
determinata pe de oparte de frica oamenilor de moarte iar pe de alta parte de
cautarea gloriei.dar aceasta este si starea care trezeste in fiecare constiinta
necesitatii instituirii unei puteri politice care tinindui pe toti la respect va putea sa
stabileasca principiile unei paci si unei concordii civile.Hobbes sutine ideea ca statul
este intemeiat printr-un ac voluntar prin care fiecare om se angajeaza fata de fiecare
altul de a investi un tert cu dreptul de al guverna.Astfel toti oamenii prin acest
contract social abandoneaza dreptul de a se guverna pe ei insisi, suveranului.In
conceptia lui Hobbes exista doua contracte:cel prin care indivizii se asociaza intre ei si
cel prin care ei cedeaza toate drepturile suveranului. La Rousseau insa oamenii in
starea lor naturala sunt fericiti , liberi, independenti si inocenti.Conform opiniei lui R.
Asocierea nu este in fiinta omului, asocierea oamenilor fiind un act de deliberare, o
decizie prin care oamenii contrar tendintelor lor naturale se asociaza pentru a face
fata impreuna amenintarilor.
1.3.Apreciai influena doctrinei lui Jean J. Rousseau asupra programului
revoluiei franceze.
Rousseau a influenat hotrtor, alturi de Voltaire i Diderot, spiritul revoluionar,
principiile de drept i contiina social a epocii; ideile lui se regsesc masiv n
schimbrile promovate de Revoluia francez din 1789.Rasunetul ideilor lui Rousseau
este dovedit de faptul ca "Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului", devenita
program al Revolutiei de la 1789, din Franta a fost elaborata pe baza "Contractului
social", regasit, n mare parte apoi, n prima Constitutie republicana a Frantei, precum
si n alte constitutii europene. Impactul puternic al ideilor contractualiste rousseau-iste
a fost asupra iacobinilor care au vzut n minitratatul de drept politic, Contractul
social, instrumentul de distrugere a statului monarhic-feudal, de construire a unei noi
ordini politice. Jean Jack Rousseau n lucrari criticnd regimul din Franta a scos n
evidenta noi cai de solutionare. In special Rousseau sustinnd ca statul apartine
poporului i nu conducerii a fost eficient n nsuirea ntelesului de stat-natiune. A
initiat prabuirea suveranitatii divine a regelui i n loc a scos n evidenta vederea
suveranitate a poporului. Rousseau sustinnd ca toti oamenii s-au nascut egali i liberi
a subliniat stringenta continuarii i n viata sociala a egalitatii i libertatii. Cu notiunea
de consens social a atras atentie la reprezentarea vointei generale, a pus bazele
legilor i constitutiei actuale. Razboaiele la care a participat n sec. 18 Franta a adus
statul n pragul falimentarii cu exceptia regelui i aristocratiei poporul traia n saracie
i mizerie, toate acestea au constituit motive ce au instigat revolta.

TEST 17: Immanuel Kant

1.1Prezentai ideile lui Immanuel Kant referitor la stat i drept.
Filosofia sa politic pleac de la filosofia sa moral, care are n centru noiunea de
lege universal a raiunii, umanitatea ca scop n sine. ScopulStatului,dupKant,estenumai
protecTiadreptului;statultrebuiesasigurecetTenilorposibilitateadeasebucuradedrepturilelor,darnu
trebuiesseamestecenactivitTileindividuale,nicisngrijeascdeactivitTileindividuale.Elsia
ndeplinitfuncTiasa,cndaasiguratlibertateatuturor;nacestsenstrebuiesfieStatuldedrept.nmai
multetextepolitice,elsiaratpreferinTaclarpentruordineantruchipatdedrept:emaibununstat
puterniccareiofersuveranuluiputereadeagarantadreptul,dectunstatslabceducelahaos.Kantreia
ideileluiMontesquieusirecunoasteexistenTaatreiputerinstat(legislativ,executivsijudectoreasc),
nsconsidercaceasttriadtrebuievzutcaoficTiune:eaamintestefaptulcoriceconcentrare
excesivaputeriidevineunleagnaldespotismului.nschimb,nutrebuiespunndiscuTieunitatea
dreptului.Celetreiputerinusunt,dealtfel,separate,cicomplementare.
1.2Analizai raportul dintre drept i moral n concepia lui Immanuel Kant.
Kant face distinctie intre ceea ce apartine dreptului si ceea ce apartine vointei, adica
moralitatii.Dreptul in opinia lui kant nu poarta decit asupra actelor exterioare ale
oamenilor, deci acestea fiind inferioare actelor morale care poarta asupra interioritatii
umane.Libertatea nu intemeiaza si nu se intemeiaza decit pe actele morale.Chiar daca
dreptul este intemeiat pe ratiune el nu poate sa-si extinda sfera asupra actelor pur
interioare, acestea raminind in afara reglementarilor dreptului.Dreptul in conceptia lui
Kant deriva din moralitate, o moralitate ce functioneaza ca o constringere, ca un
imperativ.Pentru a actiona in conformitate cu conceptul unei legislatii rationale
interioare, omul trebuie sa fie supus constringerilor juridice si morale.In morala fiecare
om se raporteaza la sine insusi conform regulii autonomiei vointei,in drept fiecare om
se raporteaza la fiecare om si la ceilalti conform unui principiu de constringere.Dreptul
se fondeaza pe constiinta pe care o are fiecare de a fi obligat sa se conformeze legii.
1.3Adaptai ideile lui Im. Kant din lucrarea Despre pacea perpetu la ideia
contemporan despre integrare european.
. A gndi pacea nu este o iluzie politic, le amintete Kant eventualilor si
detractori: este un ideal spre care umanitatea trebuie s tind. Despre pacea
perpetu, tratat tiprit de Kant n 1795, prezint principiile filosofice ale dreptului
internaional. Kant susine c vocaia umanitii este de a forma un Stat unic;
timpul cnd popoarele se vor uni n acest mod este nc departe, dar nu putem
tgdui c tendina este n acest sens, nici nu ne putem ndoi c scopul va fi atins.
Fr ndoial c opera lui Immanuel Kant marcheaz etapa cea mai important n
istoria doctrinei pacifismului. Lucrarea Zum ewige Frieden reprezint concluziile
practice ale conceptelor sale sociologice asupra rzboiului si a pcii. Se pronunT
pentru crearea unui Congres al Statelor, mprtsind ideea c pacea se va statornici
definitiv pe msur ce libertatea popoarelor va fi cstigat si rzboiul nlturat pentru
totdeauna.Planul lui Kant de organizare a lumii preconiza o Uniune de state, aceasta
fiind, dup el,singurul mijloc de a mpiedeca rzboiul si de a nltura violenTa. Kant
credea c rzboaiele pot fi nlocuite cu arbitrajul. De altfel, toate principiile stabilite de
ctre el n Spre pacea etern sunt astzi aproape universal recunoscute. Aceasta ne
arat c doctrine de acest fel nu sunt numai exerciTii dialectice, ci chiar factori istorici,
care nsoTesc si reglementeaz progresul real.

TEST 18: Utilitarismul englez (Jeremy Bentham, John Mill, Herbert Spencer)
1.1Expunei ideile lui Jeremy Bentham ca fondator al utilitarismului englez.
Bentham considera ca utilul este cel care poate aduce fericirea unui numar cit mai
mare de oameni, constituindu-se astfel o adevarata democratie fondata pe
interconexiunea indivizilor ce isi urmaresc fiecare interesul.Bentham nu intemeiaza
utilul pe ratiune ci pe placere ca simplu sentiment.B.inlocuieste contractul social cu
utilul, el considera ca contractul este un simplu sofism, menit sa consolideze pozitia
guvernarii.Statul si dreptul sunt un sistem de echilibru intre interesele fiecaruia si
interesele comunitatii. Exista totusi la baza societatii reguli dar nu fondate pe ratiune
ci pe utilitate.B.promoveza egoismul ca regula a convietuirii sociale.Iar scopul
individului este de a acumula maximum de avantaje personale.Interesele individuale
sunt singurele reale statul avind ca misiune coordonarea care asigura fericirea tuturor.
1.2Determinai efectele adaptrii oamenilor la viaa social pe baza teoriei
lui Herbert Spencer.
Pe baza concepiilor evoluioniste, Spencer a construit un sistem ntreg de filosofie.
Potrivit lui Spencer, viaa este un gigantic proces ritmic, o micare continu de
formaie i de descompunere. Sensul acestei micri este ceea ce constituie evoluia,
iar ea consist n mod mai precis dintr-o trecere de la omogen la heterogen, de la
nediferenial la diferenial, de la incoerent la coerent. Societatea uman este asimilat
unui organism biologic. Prin efectul seleciei naturale, speciile se transform,
adaptndu-se ncetul cu ncetul condiiilor mediului, cele care nu se adapteaz, pier.
O privire interesant asupra relaiei om societate o realizeaz Herbert Spencer. Contemporan i admirator
al lui Ch. Darwin, Spencer proiecteaz o viziune organicist, considernd societatea ca un cmp al luptei
pentru existen. n domeniul dreptului, Spencer formuleaz un ansamblu de Principii de Etic absolut,
intre care principiul fundamental este: Fiecare poate s fac ceea ce voiete, numai s nu lezeze libertatea
egal a celorlali; complementarul acestui principiu se refer la consecine, i el sun astfel: fiecare
trebuie s suporte consecinele propriei sale naturi i ale propriei sale conduite.
n baza acestor principii, Spencer formuleaz o list a drepturilor naturale ale omului, derivate din ele:
dreptul de a se mica liber, dreptul de proprietate, dreptul liberului schimb, dreptul libertii de credin,
libertatea cultului, a cuvntului, a presei libere, etc.Esena concepiei lui Spencer este organizarea vieii
sociale, astfel nct individului s i se permit maximum posibil de drepturi i liberti, statul fiind doar un
protector al acestora.
1.3Apreciai contribuia lui John Mill la dezvoltarea doctrinei utilitariste.
Mill va schimba in totalitate utilitarismul, adaptindu-l societatii.El va aduce o noua
clasificare a placerilor in cele fizice si cele spirituale.Astfel placerile spirituale sunt
superioare celor fizice, chiar daca mai greu de atins.Pentru Mill utilitatea este
fundamentul moralei. Conform acestui principiu actiunile sunt corecte proportional cu
tendinta lor de a promova fericirea si sunt incorecte in masura in care tind sa produca
inversul fericirii.Prin fericire Mill intelege prezenta placerii si absenta durerii(nu placere
fizica ci spirituala).Mill isi constituie propria viziune despre utilitarism avind in vedere
distinctia bine persona- bine public.El considera ca sacrificiul unui individ poate fi
considerata cea mai inalta virtute.
John Stuart Mill incearca sa concilieze notiunile de justitie cu cea de interes,
recurgind la notiunea de interes general, superior interesului individual. Pentru Mill
utilitatea este fundamentul moralei. Conform acestui principiu aciunile sunt corecte
proporional cu tendina lor de a promova fericirea i sunt incorecte n msura n care
tind s produc inversul fericirii. Prin noiunea de fericire Mill nelege prezena plcerii
i absena durerii, dar termenul de plcere trebuie neles ntr-o accepiune general
care nu nseamn doar plcere fizic ci i plcerea frumosului, a decorativului, a
delectrii. Mill nu abandoneaz teoria lui Bentham i accept utilitatea ca fiind un
principiu al valorilor morale motiv pentru care o aciune poate fi judecat n funcie de
fericirea pe care o aduce unui anumit numr de indivizi.Spre deosebire de Jeremy
Bentham, Mill accentueaz diferena dintre plceri i imagineaz o ierarhie a plcerilor

care ar sta la baza conceptului de fericire. Mill nu este un hedonist (hedonismul privit
ca o doctrin a porcilor), el vorbete de dou categorii de plceri: trupeti i
spirituale. Ultimele sunt dezirabile, cci spune acesta, sunt superioare calitativ
plcerilor trupeti, deci implicit conduc la o fericire mai mare.Mill i construete
propria viziune despre utilitarism avnd n vedere distincia bine personal - bine
public. Acesta este un alt punct n care utilitarismul lui Mill se deosebete de cel al lui
Bentham, motiv pentru care utilitarismul lui Mill este numit i Utilitarism altruist. Dei
Mill este contient c un obiectiv ca acela de a ajusta binele personal n funcie de
binele public este un demers dificil care nu poate fi atins cu uurin, el consider c
sacrificiul unui individ poate fi considerat cea mai nalt virtute
TEST 19: George Hegel
1.1Relatai principalele idei politico juridice a lui Georg Hegel.
Un exponent al istoricismului, i anume al curentului istoricismului filosofic sau
idealismului obiectiv, se consider filosoful german Georg Wilhem Hegel n abordarea
problemei dreptului Hegel pornete de la ideea de baz a sistemului su filosofic - ce
este raional este real i ce este real este raional. Aceast idee, dup Hegel, st la
baza att a spiritului universal, ct i a naturii.
Statul n/i pentru sine este eticul n ntregime, realizarea libertii reale care este, n
acelai timp, scopul absolut al raiunii.Ideea etic a statului presupune ca universalul
s fie legat cu libertatea deplin a particularilor i cu propirea indivizilor astfel, ca
interesul familiei i al societii civile s se reuneasc, impunndu-se statului, dar,
totodat, n recunoaterea c universalitatea scopului nu poate progresa far tiina i
voina proprie a particularitii, care trebuie s-i pstreze drepturile ei. Deci numai
atunci cnd n ambele momente generalul i particularul i pstreaz puterea, numai
atunci un stat poate fi considerat ca stat pe deplin articulat i cu adevrat organizat.
1.2Analizai evoluia spiritului obiectiv dup Georg Hegel.
Trebuie s reinem c Hegel a fost, n primul rnd, un filosof idealist, a crui gndire nu
a ncremenit la nivelul unui cult al statului, adic la nivelul spiritului obiectiv; el a fost
profund i definitiv ataat de ideea absolut. Una din nuanele subtile ale spiritului
universal se refer la spiritul-naiune. Fiecare popor are propria sa istorie ghidat de
un spirit naional specific, care atinge cea mai nalt form de exprimare n cadrul
statului-naiune. Fiecare popor are constituia pe care o merit. Naiunile au o evoluie
proprie i se dezvolt gradual, trecnd prin etapele de cretere, maturitate i declin.
Dac spiritul subiectiv aparine entitilor individuale, iar
spiritul obiectiv este specific contextelor sociale, spiritul absolut iese n eviden ca
stadiu nalt de dezvoltare metafizic. Locul suprem n cadrul acestei evoluii e rezervat
de Hegel artitilor i filosofilor, singurele entiti capabile s se simt confortabil n
cercul restrns al gndirii pure.
1.3Evaluai distincia dintre stat i societatea civil pornind de la ideile
politico - juridice ale lui Georg Hegel.
Hegel i apoi Karl Marx defiena societatea civil ca: ...o stare atins de popoarele
avnsate, dar marcate ns de egoism i avariie, lips de coeziune moral, deci se
referea n special la ordinea economic i social cu principii proprii, independent de
cerinele etice, juridice sau politice.
Ideea de societate civil reprezint treapta de mijloc pe drumul organizrii sociale de
la familie la stat.
Destinul conceptului de societate civil n opera lui Hegel trebuie judecat de pe un
palier teoretic n care statul apare ca ntruchipare absolut a ideilor universale de
libertate, dreptate i moralitate. Totodat, statul exprim ideea de ntreg, de unitate
civil deplin i reprezint un factor unic de stabilitate social i politic. la baza
constituirii societii civile se afl trei moment eseniale: deplina coeren ntre
trebuinele individuale i sistemul trebuinelor sociale; asigurarea libertii individuale;

alturi de ocrotirea proprietii, impunerea unei puteri administrative care s aib

grij de interese particulare i comune ale societii.Referindu-se la ideea de stat
Hegel i-a imaginat o structur piramidal de organizare politic i administrativ. n
prefaa Prelegerilor de filosofie a istoriei a oferit un top cratologic n cadrul cruia
locul suprem revine monarhului. Urmtorul nivel este ocupat de funcionarii de stat i
guvernani, iar ultimul loc revine corporaiilor i strilor. Relaia individului cu statul
este mediat de societatea civil, n sensul c realizarea idealurilor individuale este n
strns legtur cu satisfacerea intereselor comune ale cetenilor.

TEST 20:

Hans Kelsen

1.1Descriei normativismul i premizele teoriei pure a dreptului la Hans

Kelsen.
In principala sa lucrare, Doctrina pura a dreptului, considerata de exegeti ca fiind
expresia desavrsita a normativismului juridic, autorul respinge categoric teoria
dreptului natural, teoria sociologica privind justitia si teoria scolii istorice asupra
dreptului. Convingerea lui Kelsen era ca teoria dreptului trebuie sa fie pura, adica sa
respinga orice influenta de natura politica, morala, sociologica ori istorica, sa fie o
teorie eliberata de orice ideologie politica si de toate elementele stiintelor naturii,
constienta de legitatea proprie a obiectului ei si in acest fel constienta de specificul ei
Kelsen a sintetizat urmtoarele premise ale teoriei pure a dreptului:
-scopul teoriei dreptului este s readuc haosul i multiplicitatea la unitate;
-teoria pur a dreptului este tiin. Ea nu vizeaz dorina sau voina n drept, ceea ce
trebuie s fie n drept ci ceea ce este;
-tiina dreptului este o tiin normativ, nu o tiin a naturii;
-teoria dreptului ca tiin normativ nu are ndatorirea de a cunoate eficacitatea
normelor juridice.
Conceptul pe care se fundamenteaza normativismul lui Kelsen este cel de validitate,
in sensul ca validitatea oricarei norme juridice este asigurata sistemic, in functie de
conformitate cu norma juridica superioara. Astfel, crede autorul, teoria dreptului
ramane pura, adica este ferita de orice amestec din afara sferei stiintei strict juridice.
Aceasta inseamna ca validitatea normei juridice nu depinde nici de eficacitatea sa,
nici de actul de vointa care i-a dat nastere, ci este legata doar de ansamblul edificiului
juridic existent intr-un anume spatiu si intr-un anume timp.
1.2Demonstrai identitatea statului i dreptului n doctrina lui Hans Kelsen.
Dreptul, n concepia lui Kelsen, este o ierarhie de norme, dar nu o succesiune de
cauze i efecte cum este cazul legilor naturale studiate de tiinele naturii (ex. dac
este nclzit un metal, acesta se dilat, dilatarea fiind cauzat de nclzire; un ho
trebuie pedepsit, furtul nu este cauza pedepsei, pedeapsa nu este efectul furtului).
Statul se identific cu dreptul pentru c el nu este altceva dect un sistem juridic, un
sistem de conduit uman i o ordine de constrngere social. Statul nu poate fi i
aciona dect n virtutea normelor juridice care l calific ca atare. Or, ncercarea de a
legitima un stat ca stat de drept este n realitate perfect inadecvat, pentru simplu
motiv c orice stat trebuie s fie cu necesitate stat de drept.Astfel in acceptiunea lui
Kelsen Statul ale carui elemente esentiale sunt poporul ,teritoriul si puterea se
defineste ca o ordine juridical relative centralizata, limitata in domeniul sau de
validitate spatial si temporal supus direct dreptului international si eficace in
ansamblu si in general.Pentru ca statul si dreptul sunt unul si acelasi fenomen a vorbi
despre un stat de drept devine un pleonasm.Statul nu este altceva decit
personificarea ordinii de constringere.
1.3Apreciai trsturile normei juridice pornind de la ideile lui Hans Kelsen.
Dup Kelsen, norma juridic se caracterizeaz prin cinci trsturi:

-imperativul ipotetic, spre deosebire de imperativul categoric (norma moral) care-i

fr condiii, fr de ce, fr pentru c, prevederile normei juridice snt subordonate
unei condiii, dac nu plteti datoria, confiscarea bunurilor; svrirea unei infraciuni
- pedeapsa etc.;
-constrngerea;
-validitatea, norma juridic provine dint-o norm superioar, preexistent, deoarece
ea este conceput ca o component a sistemului;
-nlnuirea dreptul constituie un sistem ordonat, coerent. Aceast ordonare se
realizeaz pe niveluri, care constituie piramida nivelurilor juridice. Or, ordinea juridic
este o piramid, o ierarhie format dintr-un anumit numr de niveluri de norme
juridice, ntre care exist o condiionare ce determin fundamentul validitii sale,
existnd i norma fundamental - Grundnorm. Aceasta nu face parte din teoria pur a
dreptului, natura acesteia formnd obiectul tiinei politice, eticii sau religiei.
-eficacitatea norma juridic este valabil numai dac este efectiv.
Din concepia lui Kelsen asupra dreptului rezult aa-numitul monism kelsian:
identitatea statului cu dreptul; a dreptului obiectiv cu cel subiectiv; a dreptului public
cu cel privat; a dreptului naional cu cel internaional
TEST 21: Herbert Hart
1.1Relatai ideile neopozitiviste a lui Herbert Hart.
Herbert Lionel Adolphe Hart sustine ca fiecare norma, fiecare cuvint, fraza ar
avea un sens, o acceptie centrala unica nesusceptibila de dispute, determinata de
uzajul lingvistic comunsi care poate fi descoperit prin analiza contextului si referinta la
limbajul comun. Functiile esentiale ale dreptului, ca mijloc de control social, trebuie
cautate nu in litigiile private ci in modul in care este folosit pentru a controla, conduce
si organiza viata in afara instantelor. Normele se caracterizeaza prin generalitate si
permanenta. Normele de baz se clasific n trei categorii: analitice ntlnite la Hans
Kelsen, normative ntlnite la Kant i empirice ntlnite la Hart.La Hart dreptul ca
sistem de reguli capata realitatea sa nu de la stat ci de la o oarecare norma
fundamentala, regula finala, seperioara.
1.2Stabilii condiiile minime ale existenei unui sistem de drept dup
Herbert Hart.
Herbert Hart pornete de la idea fundamental c scopul minim a vieii sociale a
omului e supravieuirea.Aceasta creeaz necesitatea existenei dreptului i morale.
Din punct de
vedere structural, dreptul este format din dou categorii de norme: norme juridice
primare i secundare. Cele primare au 3 dezavantaje:incertitudinea, caracterul static,
ineficacitatea presiunii sociale care asigur norma data.Orice sisitem juridic este
format din unitatea normelor primare i secundare. El indic 2 condiii minime de
existent a unui system juridic: 1) respectarea de ctre majotitatea populaiei a
normelor juridice valabile; 2)admiterea de ctre autoriti a normelor de cunoatere,
de schimbare i de deciziie n calitate de modele publice i commune de conduit.
1.3Apreciai raionalitatea normelor juridice i morale dup Herbert Hart.
Hart sustine ca fiecare norma, fiecare cuvint, fraza ar avea un sens, o acceptie
centrala unica nesusceptibila de dispute, determinata de uzajul lingvistic comunsi
care poate fi descoperit prin analiza contextului si referinta la limbajul comun.
Functiile esentiale ale dreptului, ca mijloc de control social, trebuie cautate nu in
litigiile private ci in modul in care este folosit pentru a controla, conduce si organiza
viata in afara instantelor. Normele se caracterizeaza prin generalitate si permanenta.
The Concept of Law (1961) este o analiz a relaiei dintre drept, constrngere i
moral. Este de asemenea o ncercare de a gsi rspunsul la ntrebarea dac toate
legile ar trebui conceptualizate n sens de ordine constrngtoare sau de comenzi

morale. Hart susine c nu exist o legatur logic necesar ntre lege i

constrngere, nici ntre lege i moral. El afirm ca a clasifica toate legile ca ordine
constrngtoare sau comenzi morale ar nsemna o simplificare a relaiei dintre drept,
constrngere i morala. n opinia lui Hart, o conceptualizare a legilor n acest fel, de
ordine coercitive sau comenzi morale ar impune ideea fals a uniformitii diferitelor
tipuri de legi i a funciilor sociale diverse pe care dreptul le are. O astfel de
conceptualizare a dreptului ar avea ca efect o interpretare gresit a scopului i
funciilor acestuia, dar i o ntelegere deformat a coninutului, originii i criteriilor de
clasificare a legilor.Legile sunt reguli care interzic indivizilor s acioneze ntr-un
anume mod; le-ar putea impune diverse obligaii. Legile impun pedepse asupra
indivizilor care au fcut vreun ru altor indivizi. De asemenea, n aceast lucrare, Hart,
specific modul n care trebuie fcute contractele, dar i felul n care documentele
oficiale trebuie create. Pot specifica de asemenea modul de convocare al legislaturilor
sau modul de funcionare al Curilor de Judecat. Specific modul n care noile legi
sunt activate, dar i modul n care legile vechi pot fi modificate. Pot exercita o putere
coercitiv asupra indivizilor prin impunerea unor penaliti asupra acelora care nu ii
ndeplinesc datoriile i obligaiile. Cu toate acestea, nu toate legile pot fi considerate
nite ordine constrngtoare deoarece unele legi pot s confere unor indivizi puteri
sau privilegii, fr s le impun acestora datorii sau obligaii.

TEST 22: Concepii neokantiene

1.1Prezentai principiile fundamentale a neokantismului
Curentul neokantian se structureaza pe multiple inconsecvente ale sistemului filosofic
kantian, el pretinzind prin numerosii sai reprezentanti ca este mostenitorul
kantianismului si sustinind ca prin reinterpretarea acestuia va ajunge la esenta sape
care sa o puna in valoare in continuare.Neokantianismul juridic se constituie ca o
reactie la ideile pozitivismului ingust si ale empirismului englez care reducea orice
cercetare la nivelul cunostintelor pozitive bazate pe experienta.Teoria lui Kant era
singura care putea servi la fundamentarea unei conceptii idealiste cu privire la etic si
la drept ca o contrapondere la empirismul pozitivist.
1.2Analizai principiul justiiei ca fundament al filosofiei dreptului n
concepia lui Giorgio del Vecchio
In opera sa, Giorgio del Vecchio incearca sa fundamenteze o filosofie a dreptului
pornind de la un principiu a priori in conformitate cu modelul kantian, principiu care se
constituie ca limita ultima si pe care se sprijina intreg edificiul juridic.Acest principiu
fundamental este principiul justitiei.Prin acest principiu se poate accede la
semnificatia raporturilor juridice, care fara acest element nu ar putea exista. Fata de
raporturile juridice pozitive acest principiu este un model regulator si
transcendent.Del Vecchio gindeste justitia a priori pentru a putea intreprinde o
cercetare pur logica a dreptului in care preponderenta ii revine metodei deductive.A
prioriul lui Del Vecchio vizeaza centrul de universalitate-sufletul umancare se
constituie in forma logica pe care se sprijina orice raport juridic concret.
Giorgio del Vecchio are o opera vasta in care face o analiza ampla a dreptului si a
statului. Conceptia sa de baza este cea a unui a priori aflat in constiinta de sine a
fiintei umane care transcede intr-o ordine ideatica raporturile ce se instituie la nivelul
dreptului pozitiv. Din acest punct de vedere Del Vecchio impartaseste intrun mod
original conceptiile adeptilor dreptului natural.Filosofia se pune in centrul sistemului
juridic individual uman pentru ca ideea de justitie este adinc imprimata in constiinta
subiectiva.
1.3Argumentai aportul lui Rudolf Stammler la formarea i dezvoltarea
filosofiei neokantiene.
Stammler a fost un important neokantian care a scris opere in care a incercat sa
depaseasca conceptia kantiana asa cum a fost ea expusa in Critica ratiunii pure.Ca
toti neokantienii Stammler incearca solutii noi cu privire la filosofia kantiana.El pune in
centrul preo uparilor sale conceptul de perceptie si cel de vointa.Ceea ce este mai
important la Stammler consta in faptul ca in opinia sa dreptul este cel care studiaza
un domeniu in care scopurile se unesc cu mijloacele.Stammler asigura unitatea
dreptului si pune bazele autonomiei stiintei dreptului in raport cu morala, istoria si
celelalte stiinte umane.In conceptia lui Stammler justitia este un ideal social ale carui
manifestari variaza istoric dupa timp, locuri si moda.Forma dreptului asigura
permanenta dreptului dar se combina cu realitatea normelor care asigura emergenta
sa istorica dupa formula dreptul just este un drept natural cu continut variabil.

TEST 23: Concepii neohegeliene

1.1Prezentai principalele derivate a doctrinei hegeliene.
1.2Comparai doctrina hegelian i concepiile neohegeliene.
Dup cel de-al doilea r zboi mondial neohegelianismul (n primulrnd cel german i
cel italian ), orientat spre ndreptirea regimurilor fascist i nazist, a fost nevoit s
prseasc scena politico-juridic.n perioada postbelic direciile principale ale
nvturii hegeliene audevenit teoriile care au ncercat s curee motenirea creatoare
a lui Hegel de falsificrile neohegeliene, sdepeasc extremitile natitudinea fa
de filosofia hegelian a dreptului, s efectueze o apreciereobiectiv
a locului i rolului ei n dezvoltarea gndirii filosofico-juridice
1.3Evaluai diversitatea doctrinelor neohegeliene.
Eforturileneohegelianului Italian G.Gentile au fost ndreptate spre justificarea
ideologiei i practicii fascismului. Ideile hegeliene despre statca integritate moralel
le-a folosit la interpretarea regimului fascist ncalitate de manifestare superioar a
moralitii i libertii. Dintre neohegelienii olandezi,
care n anii 30 ai secolului XX s-a preocupat de problemele filosofiei dreptului, a fost
B.M.Telders
Cureferire la Hegel el a atacat tezele dreptului internaional, care limitau puterea
autoritar a statului
Neohegelienii francezi, n mod deosebit la nceput, erau interesai defilosofie, dar nu
de nvtura politico-juridica lui Hegel,i lor ngeneral nu le era
caracteristicatitudinea fa de Hegel ca gnditor totalitar. Astfel, A.Koyre respingea
aprecierea dat lui Hegel ca gnditor reacionar i s-a solidarizat cu interpretarea
nvturii filosofului germanca teorie moderat, care tinde s consolideze libertatea
individului i ntregului social.

TEST 24: Doctrina liberalist

1.1Prezentai fundamentele liberalismului.
Curentul liberalist asa cum reiese chiar din denumirea sa este legat de conceptul de
libertate.SE cunoaste ca dea lungul istoriei liberalismul a fost criticat pentru ca ideile
liberale nu se gasesc in viata sociala reala si ca aservirea a continuat sa ramina una
din rocile societatii contemporane.Cu toate acestea liberalismul a ramas o miscare
care a condus la afirmarea individualitatii umane, constituita ca o contrapondere la
etatism.In zilele noastre liberalismul a stat la baza miscarilor care a condus la
eliminarea totalitarismelor.Liberalismul este un curent rational si echilibrat a carui
conceptie se fundamenteaza pe afirmarea individului dar nu prin desfiintarea oricarei
autoritati ci prin crearea unui climat social in care puterea sa fie limitata prin
drept.Reducerea sferei de influenta a statului in problemele ce tin de domeniul privat
este unul din telurile democratiei liberale.
1.2Analizai egalitatea condiiilor ca principiu de baz a democraiei
evideniat Alexis de Tocqueville.
Alexis de Tocqueville n lucrarea Despre democraie n Americaeste de fapt o
meditaie asupanobilimii, pentru c Tocqueville ncurajeaz egalitatea n drepturi,
iar nobilimea este acea clas social,care, prin dorina de a domina, nu permite
dezvoltarea acestei noi concepii.
i atrage atenia urmrile pe care le produce aceast egalitate a condiiilor. Acest fapt
implic o anumitorientare a spiritului public, o formulare ct mai accesibil a legilor,
atrage dup sine percepte noi aleguvernanilor, iar celor guvernai le formeaz
o atitudine fa de superiorii lor, aa cum Tocqueville nu a mai cunoscut-o.Egalitatea
aceasta are o mare influen deopotriv asupra celor care guverneaz i a celor ce
sunt guvernai.Tocqueville afirm c atuncicnd inegalitatea este legea obinuit a
unei societi, cele mai profunde inegaliti nu sar n ochi, cndtotul este aproximativ
la acelai nivel, cele mai mici inegaliti rnesc. De aceea dorina de egaliate
devinemai greu de potolit pe msur ce egalitatea este mai mare. . In aceste conditii,
el vede egalitatea ca un intreg compus din:
-egalitatea in fata legii;
-egalitatea politica;
-egalitatea de conditii..
Egalitatea condiiilor nseamn, mai nti, instaurarea unei egaliti de drept ntre
indivizi n locul unei jurisprudene distincte pentru fiecare stare sau ordin, cum se
ntmpla n Vechiul Regim; n al doilea rnd, egalitatea condiiilor nseamn mobilitate
social potenial ca urmare a abandonrii principiului ereditii; n sfrit, egalitatea
condiiilor nseamn o puternic i continu aspiraie spre egalitate ce ia locul viziunii
ierarhice tradiionale asupra societii. ns egalitatea condiiilor nu semnific i
dispariia diferenelor i inegalitilor economice i sociale dintre indivizi; de
fapt,spune Tocqueville, principiul democratic impune o egalitate imaginar n ciuda
inegalitii reale dintre acetia.
1.3Evaluai conceptul libertii individuale pornind de la ideile lui F.Hayek.
Libertatea zice Hayek este inseparabila de responsabilitate.Libertatea nu inseamna
doar ca individul are atit oportunitate cit si povara optiunii ea mai inseamna si ca el
trebuie sa suporte consecintele actiunilor sale ca va fi laudat sau blamat.In zilele
noastre Hayek este de parerea ca sentimentul responsabilitatii a disparut, acest lucru
fiind explicat prin frica de responsabilitate si implicit prin frica de libertate. Friedrich
Hayek.El definete libertatea ca acea stare n care coerciia la care unii oameni ii
supun pe semenii lor este redus, att ct este posibil acest lucru n societate sau
posibilitatea de a aciona conform propriilor decizii i planuri, precum i independena

fa de voina arbitrar a altuia.Starea n care un om nu este supus coerciiei, prin

voina arbitrar a altuia sau a altora este adesea denumit libertate individual sau
personal.
Hayek afirma ca ordinea sociala se poate stabili numai avind ca reper individul uman
ca scop si nu ca mijloc.

TEST 25: Doctrina sociologic

1.1Prezentai concepia sociologico juridic a lui Max Weber.
Cea mai cunoscut lucrare a sa este eseul Etica protestant i spiritul
capitalismului, lucrare care a fost piatra de temelie n studiile sale de sociologie a
religiilor. n aceast lucrare, Weber a argumentat faptul c religia este una dintre
cauzele cele mai importante, care explic diferenele de dezvoltare dintre culturile
Occidentale i cele Orientale, i a subliniat importana protestantismului ascetic care a
condus la naterea capitalismului, a birocraiei i a statului raional-legal din Vest.ntro alt lucrare important, Politica, ca i vocaie, Weber definete statul ca o entitate
ce posed monopolul asupra folosirii legitime a forei. Sociologia weberian este
numit i sociologie comprehensiv, deoarece nu vizeaz sensul obiectiv al
aciunii, ci sensul gndirii. Totodat, el a adus o contribuie valoroas n dezvoltarea
metodologiei tiinelor umaniste i, n special, a tiinelor politice.Max Weber face o
distinctie categorica intre viata sociala reala si modul nostru de a cunoaste aceste
realitati .Oricit de perfectionata si orice metoda ar folosi o stiinta sociala ea nu poate
surprinde intreaga bogatie a vietii reale.
1.2Determinai coninutul noiunii mas de contiine individuale n cadrul
teoriei dreptului obiectiv a lui Lon Duguit.
Duguit susine c supremaia unei voine asupra alteia e o noiune metafizic implicnd o ierarhie
a persoanelor i a valorilor ce trebuie exclus dintr -o disciplin pozitiv.Voina general se poate impune,
dar cu condiia ca ea s fie legitim, adic conform cu dreptul obiectiv i cu morala politic.Statul e doar un
aparat de gestionare a serviciilor publice nsrcinat cu realizarea solidaritii sociale. Antivoluntarismul l va
mpinge pe Duguit s conteste i noiunea de drept subiectiv ce atribuie voineiindividuale o putere a proape
mistic metafizic.
Dar dac dreptul nu este ceea ce doresc guvernanii, atunci ce este? Duguit cere guvernanilor s
respectedreptul obiectiv, adic cere s existe independent de voina lor. Stabilitatea acestui drept s-ar face
princonstatarea sa sociologic i ar fi constituit din ceea cemasa spiritelor
dorete s impun printr -o reaciesocial organizat.
Omul este n acelai timp individual i social i aceste dou caracteristici inseparabile ale contiinei i
voinei lui se fortificate reciproc. Asociat, omul se simte mai om n grupurile corporative individualitatea
crete. Astfel, Duguit trage concluzia c solidaritatea oamenilor este un fapt prim i c acestfapt real al
solidaritii este fundamentul dreptului. Dreptul devine un fapt social derivat din solidaritate, care este sursa
real a regulilor de drept i a instituiilor juridice.
1.3Evaluai raportul dintre stat i individ la Emile Durkheim
Dreptul reprezinta forma esentiala de structura a societatii stabilea Emile Durkheim
In conceptia sa,
societatea si dreptul sunt inevitabil legate intre ele, acestea din urma fiind de
fapt forma speciala de structurare a societatii, viata sociala neputand exista fara ca
viata juridica sa nu existe simultan.Dreptul reprezinta forma solidaritatii sociale, in ea
fiind reflectate multiplele fatete ale solidaritatii sociale. Durkheim este cel care a
fondat scoala sociologica franceza, sociologismul reprezentand acel curent
careconsidera fenomenele sociale ca fapte sau lucruri sociale concretizate in moduri
colective de ganduri. Potrivitautorului,dreptul este un mod de conduita creat de
colectivitate.
Durkheim urmarind relatia ntre "eul" individual si "interactiunea sociala". n viziunea
sa indivizii, ba chiar grupurile se pot prabusi n dezordine, n anarhie. Societatea
nsa"nu este o fiinta ilogica sau a-logica, incoerenta si fantasta cum a fost considerata
adesea. Din contra, constiinta colectiva este forma cea mai nalta a vietii psihice,
pentru ca ea este constiinta constiintei. Fiind plasata n afar 616e43g 59; si deasupra
contingentelor individuale si locale, ea nu vede lucrurile dect sub aspectele lor care
le cristalizeaza n idei comunicabile... Societatea vede mai departe si mai bine ca
indivizii"

Societatea deci este exterioara, are putere morala, vede mai departe ca indivizii, este
coercitiva, etc. Acestea sunt trasaturile generale ale faptului social.

TEST 26: Teoria psihologic a dreptului

1.1Descriei ideile lui Nicolae Petrajiky ca fondator a teoriei psihologice a
dreptului.
Teoria psihologic a fost ntemeiat la nceputul sec. Al XX-lea, fiind dezvoltat n
lucrrile
savantului L.LPetrasycki. El i concentreaz atenia asupra studierii fenomenului
dreptului, aynd la
baz viaa luntric a omului, n cercetrile lui Retrasycki, tiina empiric cerceteaz
existena uman
sub aspectele fizic i psihic. Dreptul, ca fenomen al existenei, aparine laturii psihice
i poate fi
explicat numai prin prisma proceselor psihice emoionale i intelectuale. El este un
fenomen emotiv.
Spre deosebire de emoiile morale, emoia juridic face parte din sfera emoiilor
irnperativ-atributive.
In timp ce emoiile morale se caracterizeaz prin adeziune liber, emoiile juridice nu
snt libere,
deoarece o alt persoan poate s insiste i s impun realizarea acestei emoii .
Dreptul se divizeaz n
drept autonom i drept pozitiv. Dreptul autonom constituie emoiile generate de
ndemnul contiinei.
Dreptul pozitiv este edificat pe o autoritate strin, ce-i gsete expresie n actul
normativ, stabilind,
astfel, prescripii juridice obligatorii pentru toi subiecii de drept. Normele juridice,
fiind o emanaie a
statului, reprezint o reflecie a emoiilor.
1.2Stabilii rolul emoiilor n drept conform teoriei psihologice a dreptului.
1.3Formulai o atitudine fa de ideea despre drept ca factor psihologic al
vieii sociale promovat de teoria prsihologic a dreptului.
TEST 27: Mircea Djuvara
1.1Descriei principalele idei filosofico - juridice a lui Mircea Djuvara.
O contribuie remarcabil a lui Mircea Djuvara s-a produs n planul analizei raportului
dintre drept, stat i naiune. Respingnd ideea dreptului pur i pozitivismul juridic care
au instaurat divinizarea absolut a autoritii legii scrise fr s o controleze prin
apelul la ideea de justtie, dovedindu-se a fi astfel o concepie greit i chiar
primejdioas, Mircea Djuvara a fost convins c dreptul se ntemeiaz pretutindeni pe
realitile istorice ale comunitii umane concrete.Astfel, poporul romn i ntemeiaz
dreptul pozitiv pe viaa naional.Naiunea este o realitate istoric ridicat la rangul
de ndatorire etic suprem, iar statul a devenit numai expresia ei juridic.Djuvara
sustine ca Filosofia dreptului se leaga de teoria cunoasterii si este nevoita sa-si intinda
cercetarile in domeniul epistemologiei.M.Djuvara pune in centru atentiei individual
uman,acesta fiind cel ce creaza valorile, morale sau juridice avind inscrisa in el in mod
apriori principiul justitiei.
1.2Analizai raportul dintre dreptul pozitiv i dreptul raional la Mircea
Djuvara
Dreptul, precizeaz M. Djuvara arat actele permise, interzise sau impuse n
societate pe baza ideii de justiie. El face o distincie important ntre dreptul raional
i dreptul pozitiv.Astfel, toate judecile prin care se constat justiia aciunilor n
societate, de dreptul pozitiv, sunt numite aprecieri de drept raional.Dreptul raional

este i sursa idealurilor de justiie pe care fiecare societate i le furete raportnd

ideea de justiie la condiiile ei specifice. Justiia, apreciaz juristul romn, este o
valoare raional i se impune prin propria sa autoritate. . Spre deosebire de conceptul
dreptului natural,dreptul rational conceput de Mircea Djuvara este variabil in loc si
timp, in functie de schimbarile obiective .Dreptul pozitiv, respectiv normele juridice
impuse prin cutume i legi, este dreptul care se aplic ntr-o societate la un moment
dat i care trebuie s dezvolte, s aplice i s organizeze principiile i normele
dreptului raional.Djuvara considera ca dreptul pozitiv nici nu se poate concepe fara
un drept gindit si anume dreptul rational, si ca acesta din urma intemeiaza dreptul
pozitiv ii da viata si il patrunde in toate manifestarile reale.Djuvara va sustine ca
aplicarea dreptului pozitiv nu este posibila fara sa nu intervina judecati intemeiate pe
principia juridice superioare dreptuli pozitiv.
1.3Apreciai rolul voinei legislatorului la aplicarea legii, pornind de la ideile
lui Mircea Djuvara.
Pentru realizarea justiiei este nevoie de o conducere politic,pentru realizarea unei
ordini in aciunile naiunii este nevoie de conducerea unei elite politice, de o legatur
solid ntre condui i conductori. Iat de ce Mircea Djuvara considera c politicul nu
poate fi desfcut de juridic, ci el este forma cea mai nalt a juridicului,ntruct se
subordoneaza ideii de justiie.Asa fiind, activitatea rationala a legislatorului nu mai
pare suficienta pentru realizarea acestei ordini de drept rational. Pentru aceasta
Mircea Djuvara merge cu conceperea judiciarului pana la interzicerea avocatilor de a
face greva: pentru ca avocatul ,, este si trebuie sa ramana aparatorul ordinii legale, el
reprezinta in definitiv subtilitatea rafinata a ratiunii si a convingerii, adica Dreptul
insusi, in lupta victorioasa cu forta patimasa si brutala.
TEST 28: Eugeniu Sperania
1.1Expunei principalele idei despre stat i drept ale lui Eugeniu Sperania.
Principalele sale opera:Principii fundamentale de filosofie juridic (1936), Via, spirit,
drept i stat (1938), Introducere in filosofia dreptului (1946). Din activitatea sa filosoficojuridica putem delimita citeva probleme cheie care au fost abordate de ginditor.:-contributia sa
la conturarea statului dreptului ca stiinta-aprecierile cu privire la opera de legiferare si
autoritatea legii-combaterea teoriilor rasiste privind dreptul-raportul dintre drept subiectiv si
drept obiectiv-preocuparea de a descoperi legile obiective ale evolutiei dreptului.Statul este prin
originea sa o dezvoltare,o amplificare a nevoii de justitie.Statul tinde sa devina un scop
insine.Scopul principal si fundamental al statului dupa E.S. este de a asigura si apara aplicarea
consecventa a unui anumit ansamblu de principii referitoare la viata sociala,adica realizarea
unei justitii conceputa intr-unanumit mod.
1.2Generalizai i analizai legile obiective ale evoluiei dreptului dup
Eugeniu Sperania.
Abordand problema legilor evoluiei dreptului, Eugeniu Sperania stabilete
urmtoarele dou legi generale, i anume: 1) Dreptul, ca unul dintre aspectele sociale
ale vieii, evolueaz in mod analog cu orice proces vital; 2) Dreptul, ca fapt spiritual,
evolueaz prin afirmarea progresiv a spiritualitii omeneti.Dreptul obiectiv:dreptul
este un system deductiv de norme sociale destinate ca,printr-un minimum de justitierealizabila
sa asigure un maximum de socialitate intr-un grup social determinat.Dreptul subiectiv:interes
garantat printr-o norma sociala.Are 3 elemente:1.interesul2.obiectul interesului3.garantarea
interesului printr-o norma.Ginditorul recunoaste ca exista dovezi suficiente care sa demonstreze
faptul ca poate exista norme ce aparainteresele individuale independente de atitudinea
societatii.aceste norme tot fac parte din drept deoareceprovin din ratiunea umana.De
asemenea E.S. specifica ca aceste norme,acest drept nu fa vi recunoscutniciodata de dreptul

obiectiv deoarece este o creatie a societatii pentru societate si are drept scop unmaximum de
sociabilitate posibila.

1.3Estimai sanciunea ca element definitoriu pentru drept (prin prisma

ideilor lui Eugeniu Sperania).
Speranta afirma ca sanctiunea sau nesanctiunea nu caracterizeaza numai normele de
drept,easeexercitasubtoateaspectelevietiisociale.Societateainsasiesteorealitatecareneconstringesi
neobligasanesuordonammoduluieideafi.Sperantiaafirmacaconstringereaesteomodalitatedeimitatie
prineaprocesuldeuniformizaredecideimitatiunesegeneralizeazasiseinlesneste.Constringereadupa
Djuvaraesteoconsecintaanevoiideidentitate.Lanivelsocialnormelesuntimpusedemasecareinstinctive
elaboreazanormelecoercitive.Normelepecareacestesanctiunisuntdestinatesalegaranteze,nusuntele
inselecreatialegislatoruluicisuntformuleagreatesiadaptatefanaticdecatrespiritulcolectiv.

TEST29:coala dreptului natural

1.1Prezentai evoluia istoric a colii dreptului natural.
Germenii acestei teorii au aprut n antichitate, iar ca teorie cu pondere i o influen
major ea s-a manifestat n gndirea filozofic i politico-juridic din evul
mediu,ntemeietorul coliidreptului natural este considerat filozoful grec Socrate
.Ideile sale despre adevr,echitate, justiie vor fi preluate mai trziu de discipolii si,
precum i de ali cugettori de seam. n perioada evului mediu teoria dreptului natural
a fost dezvoltat de ctre Toma dinAquinounul dintre cei mai de vaz reprezentani ai
Scolasticii. Un alt reprezentant al colii dreptului natural, perioada modera, este JeanJacques Rousseau, autorul lucrrilor Contractul social i Discursul asupra origina i
fundamentelor inegalitii dintre oameni
1.2 Comparai conceptul clasic a dreptului natural i conceptul dreptului
natural renscut.
1.3Evaluai importana istoric a colii dreptului natural.
TEST 30:

Istoricismul n drept

1.1Prezentai principiile fundamentale a curentelor istoricismului.

Ideea principala era opozitia absoluta fata de lege, nu se recunosteau legile, legile
reprezinta o stopare a evolutiei dreptului , unicul izvor al dreptului este
obiceiul.Deasemenea era considerat ca izvor al dreptului constiinta juridica
populara.Se negau codificarile si legile.O alta teza a acestui curent era ca dreptul se
naste in mod spontan ca si limba, se cristalizeaza in mod inconstient, se dezvolta in
strinsa legatura cu spiritul poporului.O alta teza este ca legiuitorul este un organ al
constiintei umane, el nu dispune de putere creatoare de drept.Si o ultima teza a
acestui curent este ca legile nu au o valabilitate si o aplicabilitate universala.
1.2Determinai i argumentai legtura dintre istoricismul juridic (coala
istoric a dreptului) i istoricismul filosofic
1.3Analizai raportul drept-obicei n contextul ideilor istoricismului juridic
(colii istorice a dreptului). Nu legea, ci cutuma reprezint principalul
izvor al dreptului i baza acestuia. n raport cu cutuma, legea nu are dect o
importan secundar,legea nu formeaz reglui contiente, ea nu poate face altceva
dects capteze ceea ce s-a dezvoltat de la tine n viaa social de-a lungul istoriei
unui popor si s-i asigure formularea.Teoria acestei coli afirm c exist o corelaie
esenial intre orice manifestare juridic igeniul naional al poporului respectiv.
Pentru aceast coal dreptul nu se nate ca un produs reflectat allegislatorului;
dreptul este un produs organic al societaii i legea, cand formeaz reguli constiente,
nuface decat s prind ceea ce a crescut de la sine n viaa social i istoric, spre a-l
pune n formule. n aceste condiii dreptul de astzi este produsul lent i foarte
complex al unei lungi desfsurri istorice.coala istoric a dreptului a asociat astfel
dreptul cu istoria. Dreptul sustinea Savigny nu e facut, ci seface singur. Dreptul este
un un fenomen natural, comparat de catre Savigny cu limba pe care o vorbim,care nu
este o creaie individual i nici nu se nate din vointa cuiva. Ea este rezultatul
culturii,credinelor, educaiei etc a unui popor de-a lungu timpului.Ca i limba unui
popor tot aa i dreptulreflect instituiile n procedeele, n scopurile i n amnuntele
sale cele mai mici, ntreg trecutulistoric alunui popor.

TEST 31: Pozitivismul n drept

1.1Prezentai principalele idei a lui Auguste Comte ca fondator al curentului
pozitivist.
Termenul de pozitivism a fost folosit pentru prima oara de Henri, contele de SaintSimon pentru a indica metoda stiintifica si legtura ei la filosofie. Adoptat n cele din
urm de Auguste Comte, acesta devine un puternic curent filozofic ce a influentat
diferite domenii ale stiintei, ncepnd cu secolul al XVIII-lea. Comte a urmrit
infiinarea unei filosofii pozitiviste, corespunztoare ultimului stadiu la care omenirea
trebuia s tind, dup ce a trecut prin starea teologic i acea metafizic, ce
reprezentau trepte necesare ale omenirii, in mersul ei de la copilrie spre maturitate
pe care o reprezint cea de a treia treapta, a spiritului pozitiv. doctrina pozitivist
promovat de Comte se limiteaz la instaurarea unui stat totalitar n care puterea este
acaparat de un grup de savani, care n numele tiinei transform politica n dogm.
Se resping deci, ideile revoluionare promovate pn la el, numite drepturile omului,
drepturi naturale i morale, inalienabile. Individul fiind doar un titular de drepturi pe
care i le confer societatea. Prin urmare tot punctul de greutate al concepiei lui
Comte cade asupra faptelor omeneti, asupra relaiilor dintre oameni, relaii care-i
constituie pe oameni ntr-un tot, ntr-o societate n care oamenii sunt legai printr-o
interdependen, o solidaritate foarte activ ntre ei.n aceste condiii nu poate fi
vorba de drepturi, exist numai puterea societii de a ne constrnge s facem
anumite lucruri. Legea intervine cu constrngerea efectiv social.
1.2Analizai raportul stat-drept pe baza concepiilor pozitivismului etatic.
Odoctrindesprinsdincoalapozitivist,carencepesseafirmenGermaniasecoluluialXIXleaiine
pn la inceputul secolului XX, este pozitivismul etatic n care se pune accentul pe puterea de stat.
Argumenteleceaustatlabazaconstituiriiacestuinoucurent,potfisintetizatecafiind,singureledrepturi
subiectivesuntcelegarantatedeStat,iaracestedrepturitrebuiesfieizvortedinsurselejuridiceetatice;
dreptulestefaptuletaticpozitiv,adicdreptulestevalidatprinstat;dreptulsenatedinvoineexterioare
individuluiireglementeazcondiiaexterioaraacestuia;statulestelegatdoarderegulicreatedeelnsui;
se promoveaz astfel autolimitarea statului. Deosebit de interesant este teoria autolimitri statului ca
singurul corectiv posibil al ntregii puteri de Stat. Autolimitarea puterii este necesar pentru c dac
absolutizmputereadestat,iatuncielvaputeadinpunctdevederejuridicsfactotul,elnupoates
suprimentreagaordinejuridicsfondezeanarhia,pentrucastfelelsedistrugepeelnsui.Statuleste
limitat de ordinea juridic a crei expresie suprem este ordinea constituional pentru c Constituia
determinformelesaucondiiiledeexercitareaputeriipublice,eaexcluzndoriceputerecareseexercitn
afaraacestorcondiiideform(...).Dinpunctuldevederealdreptului,voinaoamenilorcareaucreatstatul
afostdeterminatdefore,proveninddinpropriilelorinstinctedesociabilitate, ideaceeanutrebuie
confundateacesteimpulsurinaturalecaresuntcausaremotaaStatului,cuactuldecreaieefectivastatului
careestecausaproxima.

1.3Determinai funciile dreptului pornind de la ideile curentului pozitivist.

Dreptul este un fenomen istoric, sub forma instituiilor, pe care sociologia l
studiaz. El reprezint ceva pur material i observabil prin simurile noastre. Dreptul,
consider Duguit, nu trebuie s sanc ioneze obligaii, garanii sau s aib caracter
punitiv. Toate aceste caractere au fost dobndite o dat Cu intervenia statului n viaa
societii i, mai ales, din momentul m care guvernanii au nceput a-i impune propria
voin guvernailor.

TEST 32: Fundamentele ontologiei juridice

1.1Definii conceptul de realitate juridic i evideniai formele ei.
Realitatea juridica alaturi de altele cum sunt:realitatea morala, realitatea politica,
realitatea artistica sunt inalienabile realitatii socialein conditiile istorice
determinate.Ea vizeaza in principal raporturile juridice dintre oameni ce alcatuies
adevaratul fundament ontologic al dreptului.Elementul definitoriu constituitiv ,
fundamental al realitatii juridice il reprezinta faptul juridic.Deci formele realitatii
juridice sunt faptele juridice, constiinta juridica, fenomenul dreptului, ordinea de drept.
1.2Determinai particularitile spaio-temporalitii n domeniul dreptului
Ca orice fenomen social legile juridice se raporteaza si el la cele doua elemente de
relatie care impun in mod firesc si inevitabil anumite limite puterii lor de actiune si le
circumscriu cimpul de aplicare:spatiul si timpul.Actiunea legii in timp si in spatiu.
1.3Evaluai formele de existen a dreptului.
Sensul principiului unic al egalitii formale se manifest (i exist) n
urmtoareleforme de existen a dreptului:1) n norma de drept (juridic) n form
de reguli de conduit a subiecilor de drept;
2) n raportul juridic n form de relaii reciproce ale subiecilor de drept, formal
egali, liberi iindependeni;
3) n contiina juridic n form de contientizare a sensului i cerinelor principiului
de drept(n deosebirea i coraportul su cu legea) de ctre membrii asociaiei juridice
date;
4) n capacitatea juridic n form de recunoatere a indivizilor (a asociailor,
uniunilor lor) caformal egali, liberi i independeni unul de altul, ca subieci ai relaiilor
de tip
juridic;
5) n proceduri juridice n form de ordine egal i corect de dobndire i realizare a
Drepturilor i obligaiilor de ctre toi subiecii, de rezolvare a conflictelor despre
drept etc.Deaceea, dreptul i manifest existena n toate aceste forme juridice, dar
nu numai n unasingur (norm de drept), sau n trei forme (norma juridic, raportul
juridic, contiina juridic).ns fiecare dintre aceste forme de existen a dreptului
ndeplinete o anumit funcie a sa iocup un loc al su anumit n contextul general
al existenei dreptului. i n general, dreptulexist peste tot, i n toate acele cazuri i
fenomene, unde se respect i se aplic principiulegalitii formale
TEST 33: Determinismul ca principiu metodologic n explicarea dreptului
1.1Explicai esena determinismului i prezentai categoriile acestuia.
Determinismul este o parte componenta a ontologiei in cadrul careia ocupa un loc
major.Esenta lui consta in recunoasterea existentei unor relatii de dependenta si
conditionare in virtutea carora producerea si existenta tuturor fenomenelor se
realizeaza pe un temei propriu.Categoriile determinismului sunt:cauza,
necesitatea,intimplarea, posibilitatea, realitatea, probabilitatea, legea.
1.2Analizai rolul i funciile raportului de cauzaliate n drept.
Legatura dintre cauza si efect poarta numele de raport cauzal sau raport de
cauzalitate.In drept relatia cauzala este reprezentata de raportul dintre fapta ilicita si
prejudiciul cauzat.Legea cauzalitatii se formeaza astfel:o anumita cauza produce cu
necesitate intotdeauna si pretutindeni acelasi efect daca sunt prezente aceleasi
conditii .Cariatia conditiilor determina variatia efectelor aceleasi cauze.Pentru
problemele fundamentale ale dreptului raportul de cauzalitate ocupa un loc de frunte
prezentind nu numai un interes teoretic indiscutabil dar si o uriasa insemnatate pentru
activitatea organelor de stat.Necesitatea studierii temeinice a raportului de

cauzalitate se impune si fata de interesul crescind care se manifesta in activitatea

organelor de justitie, de procuratura, de politie, de nevoia unei orientari teoretice
corecte pe care o resimte practica judiciara.
1.3Evaluai legea ca determinare juridic.
Legea este categoria filosofica ce desemneaza acel raport obiectiv necesar, general
rekativ stabil si repetabil intre diferite obiecte,intre obiecte si proprietati ale lor,
precum si intre diferite etape succesive ale evolutiei unui sistem.Legea este un raport
obiectiv in sensul ca el se stabileste intre sisteme independent de vointa arbitrara a
omului.Legea are un caracter general legea caracterizeaza un gen de obiecte
neexistind legi ale unor sisteme individuale.Legea are un caracter relativ stabil
deoarece dureaza atit timp cit dureaza conditiile favorabile si repetabile.Daca se
schimba conditiile se modifica si actiunea legii.Legea fizica exprima ceea ce este ceea
ce se intimpla si corespunde intregii realitati pe cind legea juridica nu-si trage
adevarul din fenomene, nu exprima ceea ce este ci ceea ce trebuie sa fie.Legea
obiectiva exista si actioneaza independent de vointa oamenilor ea neputind fi creata
sau distrusa dupa dorinta, legile obiective sunt indierente in raport cu interesele
oamenilor.Descoperite de om legile obiective se formuleaza ca legi ale stiintei.
TEST 34: Elemente de epistemologie juridic
1.1Explicai noiunile de gnoseologie, epistemologie, adevr, adevr juridic
Gnoseologia (gnosis = cunoatere; logos = teorie) juridic este teoria general a
cunoaterii dreptului, care cerceteaz cum are loc cunoaterea dreptului i care este
adevrul despre drept
Prin epistemologie se intelege teoria cunoasterii stiintifice, iar epistemologia juridica
se ocupa cu cercetarea modului cum juristii dobindesc verifica si aplica cunostintle in
domeniul dreptului.
Adevar-Concordan ntre cunotinele noastre i realitatea obiectiv; oglindire fidel
a realitii obiective n gndire; ceea ce corespunde realitii, ceea ce exist sau s-a
ntmplat n realitate.
Adevar juridic-

1.2Identificai modurile de abordare i aspectele adevrului juridic.

1.3Estimai specificul cunoaterii n drept.

Cunoasterea juridical constituie o realitate care in toata complexitatea ei este paralele
cu realitatea sociala si suprapusa ei , dar ea nu se poate niciodata produce separat ci
se aplica intotdeauna acestor realitati.Specific pentru orice domeniu al cunoasterii
jridice este ca constructiile sunt abordate de pe pozitiile a cel putin doua
persoaneplasate intr-u raport juridic determinat . Fenomenul supus cunoasterii juridice
este legatura intre aceste doua sau mai multe persoane care isi coreleaza interesele si
convietuiesc in grupuri organizate, respectind un anume echilibru a relatiilor soiale,
subiectul si obiectul cunoasterii juridice se unesc intro singura realitate acea a omului
ca personalitate culturala care actioneaza si savirseste anumite fapte.

TEST 35: Fundamentele axiologiei juridice

1.1Definii conceptul de valoare i evideniai tipurile de valori.
Valorile sunt expresia efortului omului de a restabili un acord ntre el i lume,acord
care nu este dat, ci trebuie creat de el i impusexistenei. Ele sunt cel mai profund
resort al progresului umanitii, cruia i suntsubordonate, deliberat sau spontan,
cunoaterea i aciunea. Orice act uman este
condiionat valoric, iar progresele veritabile realizate de umanitate au fostntotdeauna
nnoiri n ordine valoric.tipuri de valori:vitale, economice, politice, juridice, morale,
estetice, teoretice, religioase
Valoarea este acea relaie ntre subiect i obiect n care, prin polaritate i ierarhie, s e
e x p r i m p re u i re a a c o rd a t ( d e o p e r s o a n s a u c o l e c t i v i t a t e u m a n )
u n o r obiecte, nsuiri sau fapte (naturale, sociale sau psihologice) n virtutea
capacitiiacestora de a satisface anumite necesiti, dorine, aspiraii sau
idealuri umaneistoricete condiionate.
1.2Analiazai dreptul ca form de manifestare a libertii.
1.3Evaluai dreptatea ca valoare juridic suprem.

1.obiectul de studio al logicii juridice

2.Principiile logicii juridice:
3. principiile logicii juridice
4.Gandire si limbaj:
5. gindire si limbaj
6.teoria termenului juridic
7.Judecata juridika:
8.inferenta ca forma a gindirii
9. Formele gindirii logice
10.Formele gindirii logice
11.Inferenta ca forma a gandirii
12 inferenta ca forma a gindirii
13. teoria argumentarii
14. problema adevarului juridic
15. interferenta ca forma a gindirii
16. Lacuna juridica
17. Interpretarea logica a legilor:
18. Interpretarea logica a legilor
19.Interpretarea logica a legilor:
20. Analiza normelor din perspectiva logica
21.logica tehnicii legislative
23. comunicarea juridical
24. comunicarea juridica
-------------------------------------TEST 35: Fundamentele axiologiei juridice
TEST 34: Elemente de epistemologie juridic
TEST 33: Determinismul ca principiu metodologic n explicarea
dreptului
TEST 32: Fundamentele ontologiei juridice
TEST 27: Mircea Djuvara
TEST 30: Istoricismul n drept
TEST 28: Eugeniu Sperania
TEST 29: coala dreptului natural
TEST 31: Pozitivismul n drept
TEST 26: Teoria psihologic a dreptului
TEST 25: Doctrina sociologic
TEST 24: Doctrina liberalist
TEST 23: Concepii neohegeliene
TEST 22: Concepii neokantiene
TEST 21: Herbert Hart
TEST 20: Hans Kelsen

TEST 19: George Hegel

TEST 18: Utilitarismul englez (Jeremy Bentham, John Mill,
Herbert Spencer)
TEST 17: Immanuel Kant
TEST 16: Jean J. Rousseau
TEST 15: Charles Montesquieu
TEST 14: John Locke
TEST 13: Thomas Hobbes
TEST 12: Hugo Grotius
TEST 11: Jean Bodin
TEST 10: Nicolo Machiavelli
TEST 9: Doctrinele politico-juridice i cretinismul
TEST 8: Cicero
TEST 7: coala epicurian
TEST 6:
coala stoic
TEST 5:
Aristotel
TEST 4: Platon
TEST 3: Socrate
Test 2:Scoala sofistilor
TEST1: Obiectul, problematica si metoda fd