ProgLog2011 2012

Continutul cursului
Programare Logic
a
Ioana Leustean
http://moodle.fmi.unibuc.ro/course/view.php?id=186
Introducere in MAUDE
Signaturi si algebre multisortate. Termeni
Morfisme. Tipuri abstracte de date. Algebre initiale
Subalgebre. Algebre libere
Semantica termenilor
Ecuatii. Relatia de satisfacere
Specificatii algebrice
-algebra initiala
Teorema constantelor. Demonstratii prin inductie
Sisteme de rescriere abstracte
Logica ecuationala: sintaxa
Rescrierea termenilor: terminare, confluenta, completare
Logica ecuationala: corectitudine si completitudine
Logica ecuationala si rescriere locala
Regula Subterm Replacement
Deductie si rescriere modulo axiome
Rescrierea termenilor
Semantica algebrei initiale
Substitutii. Algoritmul de unificare
Clauze Horn. Rezolutie
Maude
Programare Logica
I
Maude
Este dezvoltat la:

I
I
University of Illinois at Urbana-Champaign (UIUC)

Stanford Research Institute (SRI)
Apartine familiei OBJ, al carei initiator a fost

Joseph Goguen(1941 - 2006).
http://maude.cs.uiuc.edu/
Maude
Maude
Poate fi folosit ca demonstrator. Mecanismul de rescriere este

un procedeu de demonstrare automata, dar sunt implementate
si facilitati speciale.
Este un interpretor.
Comenzile sunt introduse una cate una si sunt executate

imediat.
Poate fi un instrument util in dezvoltarea de software,

deoarece permite atat specificarea, cat si analiza unui limbaj
de programare. Faptul ca este executabil ofera si avantajul
unei implementari indirecte.
Un program este o multime de module.
Modulele pot fi scrise n fisiere sau direct n linia de comanda.
Modulele pot fi importate. Modulul predefinit BOOL este

importat de orice modul.
Comenzi sistem
Maude> in PL/Exemple-Curs1.maude
==========================================
fmod MYNAT
Maude> show module MYNAT .
fmod MYNAT is
sorts Nat .
op 0 : -> Nat .
op s_ : Nat -> Nat .
endfm
Maude> select MYNAT .
in ../nume-fisier.mod
show module nume-modul .
select nume-modul .
show sorts .
show ops .
reduce termen .
reduce termen1 == termen2 .
parse term .
set trace on .
set trace off .
quit
Manual de Maude (html)
10
Exemplul 1
Maude> reduce s s s s s 0 .
reduce in MYNAT : s s s s s 0 .
rewrites: 0 in 6641663802ms cpu (0ms real) (0 rew/sec)
result Nat: s s s s s 0
Maude> parse s s s s s 0 .
Nat: s s s s s 0
Maude> reduce s s s 0 == s s 0 .
reduce in MYNAT : s s s 0 == s s 0 .
rewrites: 1 in 10534570934ms cpu (0ms real) (0 rew/sec)
result Bool: false
fmod MYNAT is
sorts Nat .
op 0 : -> Nat .
endfm
Acest modul introduce tipul de date Nat.
Datele de tip Nat sunt:
0, s 0, s s 0, s s s 0, s s s s 0, s s s s s
0, ...
Reprezentarea matematica:
S = {Nat}, = {0 : Nat, s : Nat Nat}
(S, ) este o signatura si defineste o clasa de algebre (structuri,
structuri algebrice). Algebra (N, 0, succesor ) este un obiect
privilegiat al acestei clase.
11
12
fmod ... endfm
Importuri
fmod MYNATLIST is
protecting MYNAT .
sort ListNat .
subsort Nat < ListNat .
op nil : -> ListNat .
op _;_ : ListNat ListNat -> ListNat [ assoc ] .
var L : ListNat .
eq nil ; L = L .
eq L ; nil = L .
endfm
Exista trei modalitati de importare a modulelor
Structura general
a a unui modul:
importuri (protecting, extending, including),
declararea sorturilor si a subsorturilor,
declararea operatiilor,
declararea variabilelor,
ecuatii.
protecting
se foloseste atunci cand datele definite in modulul important
nu sunt afectate de operatiile dau ecuatiile noului modul: nu
se construiesc date noi pe sorturi vechi (no junk) si nu sunt
identificate date care in modulul initial erau diferite (no
confusion)
extending
permite aparitia unor date noi pe sorturile vechi (junk) dar
nu permite identificarea datelor care in modulul initial erau
diferite (no confusion)
including
nu are restrictii
13
[assoc]
14
Exemplul 2

fmod MYNATLIST is
protecting MYNAT .
sort ListNat .
var L : ListNat .
eq nil ; L = L .
eq L ; nil = L .
endfm
Atributul [assoc] inlocuieste ecuatiile:

eq (L;P);Q = L;(P;Q) .
eq L;(P;Q) = (L;P);Q .
Ecuatiile definite cu eq sunt transformate in reguli de rescriere.
Cele doua ecuatii care definesc asociativitatea duc la neterminarea
rescrierii, deci ele nu pot fi adaugate in sectiunea eq. Efectul
atributului [assoc] este faptul ca rescrierea se face pe clase de
termeni modulo asociativitate. In mod asemanator, atributul
[comm] se foloseste pentru a indica faptul ca o operatie este
comutativa.
15
16
Exemplul 2
Exemplul 2
sort Nat ListNat .

op 0 : -> Nat .
op _;_ : ListNat ListNat -> ListNat .

var L : ListNat .
eq nil ; L = L .
eq L ; nil = L .
Prezentare (multime de ecuatii):
(1 )L.ListNat (nil; L = L)
(2 )L.ListNat (L; nil = L)
(3 )L.ListNat P.ListNat Q.ListNat ((L; P); Q = L; (P; Q))
= {1 , 2 , 3 }
Signatura (ordonat-sortat
a): ((S, ), )
S = {Nat, ListNat}, S S, = {(Nat, ListNat)}
= {0 : Nat, s : Nat Nat, nil : ListNat,
; : ListNat ListNat ListNat}
17
Exemplul 2
18
Exemplul 2
Date de tipul ListNat sunt:
fmod MYNATLIST is
protecting MYNAT .
sort ListNat .
var L : ListNat .
eq nil ; L = L .
eq L ; nil = L .
endfm
nil ; s 0
s s 0 ; s 0 ; 0
(nil ; s 0) ; s s 0 ; nil ; 0
Aceste date le numim expresii sau termeni.
Un program este un modul, adic
a o specificatie; modelul
matematic al unei specificatii este o algebr
a de termeni; o
executie este o rescriere n algebra de termeni asociat
a.
Maude> select MYNATLIST .
Maude> reduce (nil ; s 0) ; s s 0 ; nil ; 0 .
reduce in MYNATLIST : (nil ; s 0) ; s s 0 ; nil ; 0 .
rewrites: 2 in 2753904389ms cpu (0ms real)
result ListNat: s 0 ; s s 0 ; 0
Reprezentarea matematica a unui modul este o

specificatie algebrica ordonat-sortat
a
((S, ), , )
19
20
Exemplul 2
Exemplul 2
Maude> set trace on .

Maude> reduce (nil ; s 0) ; s s 0 ; nil ; 0 .
reduce in MYNATLIST : (nil ; s 0) ; s s 0 ; nil ; 0 .
*********** equation
eq nil ; L = L .
L --> s 0
nil ; s 0 ---> s 0
eq nil ; L = L .
L --> 0
nil ; 0 ---> 0
result ListNat: s 0 ; s s 0 ; 0
fmod MYNATLIST is
protecting MYNAT .
sort ListNat .
var L : ListNat .
eq nil ; L = L .
eq L ; nil = L .
endfm
Ce date defineste MYNATLIST?
21
Exemplul 2
Exemplul 3
fmod MYNATLIST is
protecting MYNAT .
sort ListNat .
var L : ListNat .
eq nil ; L = L .
eq L ; nil = L .
endfm
S
Modulul MYNATLIST defineste k0 Nk
(secventele ordonate finite de numere naturale ).
Maude> reduce (0 ; s 0 ) == (0 ; s 0 ; 0) .
...
result Bool: false
22
fmod MYNATLIST1 is
protecting MYNAT .
sort ListNat .
op _;_ : ListNat ListNat -> ListNat [ assoc comm ] .
var L : ListNat .
var I : Nat .
eq nil ; L = L .
eq L ; nil = L .
eq I ; I = I .
endfm
Maude> reduce (0 ; s 0)
...
result Bool: true
23
== (0 ; s 0 ; 0) .
24
Exemplul 4
Exemplul 5
fmod COMPLEXINT is
protecting INT .
sort ComplexInt .
subsort Int < ComplexInt .
op _+i_ : Int Int -> ComplexInt .
op i_ : Int -> ComplexInt .
op _+_ : ComplexInt ComplexInt -> ComplexInt [ditto] .
var z : Int .
eq 0 +i z = i z .
eq z +i 0 = z .
...
endfm
fmod GRUP is
sort Element .
op e : -> Element .
op _+_ : Element Element -> Element [ assoc ] .
op -_ : Element -> Element .
vars x y : Element .
eq e + x = x .
eq x + e = x .
eq (- x) + x = e .
eq x + (- x) = e .
eq - - x = x .
eq - e = e .
eq - (x + y) = (- y) + (- x) .
endfm
Observati suprancarcarea operatiei + si atributul [ditto]

+ : Int Int > Int
+ : ComplexInt ComplexInt > ComplexInt
25
TRS canonic
Exemplul 5
Maude> select GRUP .

Maude> reduce x + (-(
reduce in GRUP : x + *********** equation
eq - (x + y) = - y + x --> - y
y --> x
- (- y + x) ---> - x +
eq - - x = x .
x --> y
- - y ---> y
O ecuatie l = r se transforma, prin orientare de la stanga la

dreapta, ntr-o regula de rescriere l r . Ecuatiile modulului
GRUP determina astfel un sistem de rescriere canonic:
I
orice sir de rescrieri se termina,
ordinea de aplicare regulilor de rescriere nu schimba rezultatul

final.
26
O ecuatie t1 = t2 din teoria de ordinul I a grupurilor este verificata

n orice grup daca si numai daca exista un termen t astfel ncat
t1 t si t2 t.
Maude-ul poate fi utilizat ca demonstrator.
27
- y + x)) == y .
(- y + x) == y .
x .
- - y
28
Exemplul 5
Exemplul 6
fmod MYNATLIST is
protecting MYNAT .
sort ListNat .
var L : ListNat .
eq nil ; L = L .
eq L ; nil = L .
endfm
eq x + - x = e .
x --> x
x + - x + y ---> e + y
eq e + x = x .
x --> y
e + y ---> y
(built-in equation for symbol _==_)
y == y ---> true
result Bool: true
fmod MYNATLIST2 is
protecting MYNATLIST .
op _<_ : Nat Nat -> Bool .
...
endfm
29
Exemplul 6
30
Exemplul 6
fmod MYNATLIST2 is
protecting MYNATLIST .
op _<_ : Nat Nat -> Bool .
vars I J : Nat .
eq s I < s J = I < J .
eq 0 < s I = true .
eq I < 0 = false .
ceq I ; J = J ; I if (J < I ) .
endfm
Maude> select MYNATLIST2 .

Maude> reduce s s s 0 ; s s 0 ; s s s 0 ; 0 .
...
result ListNat: 0 ; s s 0 ; s s s 0 ; s s s 0
Modulul MYNATLIST2 defineste liste de numere naturale ordonate
crescator.
Observati ecuatia conditionala
A se vedea si D. Dragulici, Revista de logica
ceq I ; J = J ; I if (J < I ) .
Ce tip de date defineste modulul MYNATLIST2 ?
31
32
Exemplul 7
Exemplul 8
fmod STACK{X :: TRIV} is

sorts EmptyStack{X} NonEmptyStack{X} Stack{X} .
subsorts EmptyStack{X} NonEmptyStack{X} < Stack{X} .
op empty : -> EmptyStack{X} .
op push : X$Elt Stack{X} -> NonEmptyStack{X} .
op pop_ : NonEmptyStack{X} -> Stack{X} .
op top_ : NonEmptyStack{X} -> X$Elt .
var E : X$Elt .
var S : Stack{X} .
eq top push (E , S) = E .
eq pop push (E , S) = S .
endfm
fth TRIV is
sort Elt.
endfh
fmod STACK{X :: TRIV} is ... endfm
Instantiind modulul parametru X cu modulul predefinit NAT
definim stivele de numere naturale.
view Inst from TRIV to NAT is
sort Elt to Nat .
endv
Modulul STACK{X } creaza o stiva generica.

Parametrul formal X este descris de teoria TRIV
fth TRIV is sort Elt. endfh
fmod STACKNAT is
protecting STACK{Inst} .
endfm
34
33
Exemplul 8
Maude> select STACKNAT .

Maude> show sorts .
sort Bool .
sort Zero .
subsort Zero < Nat .
sort NzNat .
subsort NzNat < Nat .
sort Nat .
subsorts NzNat Zero < Nat .
sort EmptyStack{Inst} .
subsort EmptyStack{Inst} < Stack{Inst} .
sort NonEmptyStack{Inst} .
subsort NonEmptyStack{Inst} < Stack{Inst} .
sort Stack{Inst} .
subsorts NonEmptyStack{Inst} EmptyStack{Inst} < Stack{Inst} .
35
Limbajul Maude este un limbaj de specificatie bazat pe logica

ecuationala. Un program este o colectie de module. Executia este
o rescriere. Cateva din caracteristicile acestui limbaj sunt:
I
modularizare si parametrizare,
definirea tipurilor de date este independenta de implementare,
extensibilitate,
permite tratarea erorilor si suprancarcarea operatiilor,
poate fi folosit ca demonstrator.
36
Programare logica
Multimi S-sortate
S 6=
I
I
O multime S- sortata A este o familie A = {As }sS .

Daca A = {As }sS si B = {Bs }sS atunci
I
I
Signaturi. Algebre. Termeni
I
I
= {s }sS , s = or. s S,
A B As Bs or. s S,
A B = {As Bs }sS , A B = {As Bs }sS ,
A B = {As Bs }sS .
Exemplu: S = {nat, bool}, A = {Anat , Abool },

Anat = N, Abool = {T , F }
sorturi=tipuri, elemente de sort s= date de tip s
37
38
Functii S-sortate
Functii S-sortate
A = {As }sS , B = {Bs }sS , C = {Cs }sS

I
A = {As }sS , B = {Bs }sS ,
O functie S- sortata f : A B este o familie de functii

f = {fs }sS , unde fs : As Bs oricare s S.
Daca f : A B si g : B C , definim
f ; g : A C , f ; g = {fs ; gs }sS
fs ; gs : As Cs ,
fs ; gs (a) := gs (fs (a)) or. s S, a As
1A : A A, 1A = {1As }sS
(f ; g ); h = f ; (g ; h) (compunerea este asociativa)
f ; 1B = f , 1A ; f = f or. f : A B
O functie S-sortata f : A B se numeste

injectiva, (surjectiva, bijectiva)
daca fs este injectiva, (surjectiva, bijectiva) oricare s S.
O functie S-sortata f : A B se numeste inversabila daca

exista g : B A a.. f ; g = 1A si g ; f = 1B .
Propozitie. O functie S-sortata f : A B este inversabila daca si

numai daca este bijectiva (fs este bijectiva oricare s S).
39
40
Signaturi multisortate
Signaturi
(S, ) signatura multisortata

I
I
S multimea sorturilor
multimea simbolurilor de operatii : s1 sn s
I
I

S
n
I S :=
n0 S
S 0 := {}, S n := {s1 sn |si S or. i}
este simbolul (numele) operatiei

s1 , , sn ,s S
s1 , , sn sorturile argumentelor
s sortul rezultatului
< s1 sn , s > aritatea operatiei
daca n = 0 atunci : s este simbolul unei operatii constante
= (w ,s )w S ,sS
w ,s : w S
w = s1 sn S
= (w ,s )w S ,sS
w ,s : w s
w = s1 sn S
este suprancarcat (overloaded) daca

w1 ,s1 w2 ,s2 si < w1 , s1 >6=< w2 , s2 >
este permisa suprancarcarea operatiilor
este permisa suprancarcarea operatiilor

41
42
Exemple
BOOL = (S, )
I
I
Exemple
S = {bool}
= {T : bool, F : bool,
: bool bool,
: bool bool bool,
: bool bool bool}
NAT = (S, )
I
I
NATBOOL = (S, )
S = {nat}
= {0 : nat, succ : nat nat}
43
S = {bool, nat}
= {T : bool, F : bool, 0 : nat,
succ : nat nat,
: nat nat bool}
= (w ,s )w S ,sS
,bool = {T , F }, ,nat = {0},
nat,nat = {succ}, nat nat,bool = {},
w ,s = pentru celelalte < w , s > S S
44
Exemple
Exemple
I
I
STIVA = (S, )
I
I
AUTOMAT = (S, )
I
S = {elem, stiva}
= {0 : elem, empty : stiva,
push : elem stiva stiva,
pop : stiva stiva,
top : stiva elem}
S = {intrare, stare, iesire}

= {s0 : stare,
f : intrare stare stare,
g : stare iesire}
GRAF = (S, )
I
I
S = {arc, nod}
= {v 0 : arc nod, v 1 : arc nod}
45
46
Signaturi ordonat-sortate
Algebre multisortate
(S, , ) signatura ordonat-sortata

I
(S, ) multime partial ordonata
conditia de monotonie
w1 ,s1 w2 ,s2 , w1 w2 s1 s2
(S, ) - signatura multisortata

O algebra multisortata de tip (S, ) este o pereche (AS , A ), unde
I
I
AS = {As }sS (multimea suport)

A = {A } (familie de operatii) a..
I
Exemplu:
S = {elem, stiva, nvstiva}, elem stiva, nvstiva stiva
= {empty : stiva, push : elem stiva nvstiva,
pop : nvstiva stiva, top : nvstiva elem}.
In practica se folosesc signaturi ordonat-sortate.
daca : s atunci A As
daca : s1 sn s atunci A : As1 Asn As
A = (AS , A ) este o (S, )-algebra
47
48
Exemple
Exemple
BOOL = (S = {bool}, )
= {T : bool, F : bool, : bool bool,
: bool bool bool, : bool bool bool}
BOOL-algebra A:
Abool := {0, 1}
AT := 1, AF := 0, A (x) := 1 x,
A (x, y ) := max(x, y ), A (x, y ) := min(x, y )
BOOL-algebra B:
Bbool := P(N)
BT := N, BF := , B (X ) := N \ X ,
B (X , Y ) := X Y , B (X , Y ) := X Y
NAT = (S = {nat}, )
= {0 : nat, succ : nat nat}
NAT -algebra A:
Anat := N
A0 := 0, Asucc (x) := x + 1
NAT -algebra B:
Bnat := {0, 1}
B0 := 0, Bsucc (x) := 1 x
NAT -algebra C :
Cnat := {2n |n N}
C0 := 1, Csucc (2n ) := 2n+1
50
49
Exemple
STIVA = (S = {elem, stiva}, )

= {0 : elem, empty : stiva, pop : stiva stiva,
push : elem stiva stiva, top : stiva elem}
STIVA-algebra A:
Aelem := N, Astiva := N
A0 := 0, Aempty := , Apush (n, n1 nk ) := n n1 nk ,
Apop () = Apop (n) := ,
Apop (n1 n2 nk ) := n2 nk pt. k 2,
Atop () := 0, Atop (n1 nk ) := n1 pt. k 1.
STIVA-algebra B:
Belem := {0}, Bstiva := N
B0 := 0, Bempty := 0, Bpush (0, n) := n + 1 or. n,
Bpop (0) := 0, Bpop (n) := n 1 pt. n 1,
Btop (n) := 0 or. n.
Exemple
51
AUTOMAT = (S = {intrare, stare, iesire}, )

= {s0 : stare, f : intrare stare stare,
g : stare iesire}
AUTOMAT -algebra A:
Aintrare = {x, y }, Astare = {s0, s1}, Aiesire := {T , F }
As0 := s0, Ag (s0) := F , Ag (s1) := T ,
Af (x, s0) := s0, Af (y , s0) := s1,
Af (x, s1) := s0, Af (y , s1) := s1
AUTOMAT -algebra B:
Bintrare = Bstare = Biesire := N
Bs0 := 0, Bf (m, n) := m + n, Bg (n) := n + 1
52
Algebre ordonat-sortate
Multime de variabile

S
|| := w ,s w ,s
S
|X | := sS Xs daca X multime S-sortata
(S, , ) signatura ordonat-sortata

O algebra ordonat-sortata de tipul (S, , ) este o (S, )-algebra
(AS , A ) care satisface urmatoarele proprietati:
I
s1 s2 As1 As2
w1 ,s1 w2 ,s2 , w1 w2
O multime de variabile este o multime S-sortata X a..:
2 ,s2
1 ,s1
Aw
(x) = Aw
(x) oricare x Aw1 .
Semantica unui modul functional in Maude este o algebra

ordonat-sortata.
Xs Xs 0 = or. s 6= s 0
|X | || =
simbolurile de variabile sunt distincte ntre ele si sunt distincte de

simbolurile de operatii din
54
53
Termeni (expresii, cuvinte)
Termeni fara variabile (ground terms)
(S, ) signatura, X multime de variabile
Multimea S-sortata termenilor cu variabile din X , T (X ), este cea

mai mica mult
iruri finite peste alfabetul
Sime de sS
L = sS Xs w ,s w ,s {(, )} {,}
care verifica urmatoarele proprietati:
I
(T1) Xs T (X )s
(T2) dc. : s, at. T (X )s ,
(T3) dc. : s1 sn s si ti T (X )si or. i = 1, . . . , n

at. (t1 , . . . , tn ) T (X )s .
Multimea S-sortata termenilor fara variabile, T , este cea mai

mica multime
S de siruri finite peste alfabetul
L = w ,s w ,s {(, )} {,}
I
(T2) dc. : s, at. T,s ,
(T3) dc. : s1 sn s si ti T,si or. i = 1, . . . , n

at. (t1 , . . . , tn ) T,s .
T = T ()
Var (t) := multimea variabilelor care apar n t T
55
56
Exemple
Exemple
STIVA = (S, )
S = {elem, stiva}, Xelem = {x, y }, Xstiva = ,
= {0 : elem, empty : stiva,
push : elem stiva stiva,
pop : stiva stiva,
top : stiva elem}
T (X )elem = {0, x, y , top(pop(empty)),
top(push(x, empty)), . . .}
T (X )stiva = {empty, push(y , empty), pop(empty),
push(top(empty), empty), . . .}
NATBOOL = (S, )
S = {bool, nat}
= {T : bool, F : bool, 0 : nat,
s : nat nat,
: nat nat bool}
TNATBOOL,nat = {0, s(0), s(s(0)), . . .}

TNATBOOL,bool = {T, F, (0, 0), (0, s(0)), . . .}
siruri care nu sunt termeni

(T , F ), s (0), Ts(0), . . .

pop(0), (pop)top(empty ), empty (y ), . . .
58
57
Exemple
Expresii aritmetice
AUTOMAT = (S, ), S = {intrare, stare, iesire},

= {s0 : stare,
f : intrare stare stare,
g : stare iesire}
TAUTOMAT ,stare = {s0}, TAUTOMAT ,intrare = ,
TAUTOMAT ,iesire = {g(s0)}
NATEXP = (S = {nat}, )
= {0 : nat, s : nat nat ,

+ : nat nat nat, : nat nat nat}
TNATEXP = {0, s(0), s(s(0)), . . .

+(0, 0), (0, +(s(0), 0)), (s(0), s(s(0))), . . .}
GRAF = (S, ), S = {arc, nod}

= {v 0 : arc nod, v 1 : arc nod}
TGRAF ,arc = TGRAF ,nod =

+(0), 0(s)s(0), (0), . . .
TNATEXP este multimea expresiilor aritmetice peste N.
59
60
Inductia pe termeni
Algebra termenilor
Algebra termenilor
(S, ) signatura multisortata, X multime de variabile

Fie P o proprietate a.. urmatoarele conditii sunt satisfacute:
I
pasul initial:
P(x) = true or. x X , P() = true or. : s,
pasul de inductie:
daca t1 T (X )s1 , . . ., tn T (X )sn si
P(t1 ) = = P(tn ) = true atunci
P((t1 , . . . , tn )) = true or. : s1 . . . sn s.

Multimea termenilor T (X ) = {T (X )s }sS este (S, )-algebra
cu operatiile definite astfel:
Atunci P(t) = true oricare t T (X ).
pt. : s, operatia corespunzatoare este T :=
pt. : s1 sn s, operatia corespunzatoare este

T : T (X )s1 T (X )sn T (X )s
T (t1 , . . . , tn ) := (t1 , . . . , tn )
or. t1 T (X )s1 , . . ., tn T (X )sn
T (X ) algebra termenilor cu variabile din X

T algebra termenilor fara variabile (X = )
61
62
63
64
Algebra expresiilor aritmetice
NATEXP = (S = {nat}, )

T0 := 0,
Ts (t) := s(t),
T+ (t1 , t2 ) := +(t1 , t2 )
T (t1 , t2 ) := (t1 , t2 )
Semantica unui modul n Maude (care contine numai

declaratii de sorturi, operatii si variabile) este o algebra de
termeni.
Programare logica
Morfisme
Exemplu. Signatura
MONOID = (S = {s}, = {e : s, : ss s})
Fie (A, 1, ?) si (B, 0, +) monoizi
(Ae := 1, A := ?, Be := 0, B := +)
O functie f : A B este morfism de monoizi daca:
Morfisme.
Tipuri abstracte de date.
Algebre initiale
f (1) = 0 f (Ae ) = Be
f (x ? y ) = f (x) + f (y ) f (A (x, y )) = B (f (x), f (y ))

or. x, y A.
A
A
f
A
f
A
f
B
66
65
Morfisme
Exemplu
(AS , A ), (BS , B ) (S, )-algebre

Un morfism de (S, )-algebre ((S, )-morfism) este o functie
S-sortata f : A B care verifica conditiile de compatibilitate:
NAT = (S = {nat}, = {0 : nat, succ : nat nat})
fs (A ) = (B ) oricare : s,
fs (A (a1 , . . . , an )) = B (fs1 (a1 ), . . . , fsn (an ))

or. : s1 sn s, or. (a1 , . . . , an ) As1 Asn .
NAT -algebra A:
Anat := N, A0 := 0, Asucc (x) := x + 1
NAT -algebra B:
Bnat := {0, 1}, B0 := 0, Bsucc (x) := 1 x
f : A B, f = {fnat }, fnat (n) = n(mod 2)

este morfism de NAT -algebre
Nu exista morfism de NAT -algebre g : B A.
As1
fs1
Bs1
...
Asn
fsn
Bsn
As
fs
Bs
Observatie
1A : A A este morfism or. A (S, )-algebra.
67
68
Exemple
Exemple

N
STIVA-algebra A:
Aelem := N, Astiva :=
Apop () = Apop (n) := ,
STIVA-algebra A = (Aelem = N, Astiva = N , . . .)
STIVA-algebra B = (Belem = {0}, Bstiva := N, . . .)
f : A B, f = (felem : N {0}, fstiva : N N)

felem (n) := 0 or. n,
fstiva () := 0, fstiva (n1 nk ) := k pt. k 1
g : B A, g = (gelem : {0} N, gstiva : N N )

gelem (0) := 0,
gstiva (0) := , gstiva (k) := |0 {z
0} pt. k 1
STIVA-algebra B:
Bpop (0) := 0, Apop (n) := n 1 pt. n 1,
f si g sunt morfisme de STIVA-algebre
69
70
Morfisme de mpo
Proprietati
Observatie.
Multimile partial ordonate se pot reprezenta ca (S, )-algebre,

S := {elem, bool},
:= {: elem elem bool, T : bool, F : bool}.
Propozitia 1.
Fie A, B, C algebre si f : A B, g : B C morfisme. Atunci

f ; g : A C este morfism.
Mpo (A, ) este reprezentata ca (S, )-algebra prin

(A, {0, 1} , T , F ), unde
Aelem := A, Abool := {0, 1}, AT := 1, AF := 0,
A (x, y ) = T x y
Ce relatiile este ntre functii crescatoare si morfisme de

(S, )-algebre?
Orice (S, )-morfism este functie crescatoare dar invers nu

este adevarat!
Dem.
I
: s
(f ; g )s (A ) = gs (fs (A )) = gs (B ) = C ,
: s1 sn s , (a1 , . . . , an ) As1 Asn

(f ; g )s (A (a1 , . . . , an )) = gs (fs (A (a1 , . . . , an ))) =
gs (B (fs1 (a1 ), . . . , fsn (an ))) =C (gs1 (fs1 (a1 )), . . . , gsn (fsn (an )))
= C ((g ; f )s1 (a1 ), . . . , (g ; f )sn (an )). qed
71
72
Proprietati
Continuare
Teorema 2.
Exista un unic morfism f : T B or. B (S, )-algebra.
Demonstram ca f este morfism.
Dem. Fie B (S, )-algebra.

Existenta. Definim f : T B prin inductie pe termeni
(P(t) = f (t) este definita).
I
pasul initial: dc. : s , at. fs () := B ,
pasul de inductie: dc. : s1 . . . sn s si

t1 T s1 , . . ., tn T sn a. fs1 (t1 ), , fsn (tn ) definite at.
dc. : s , at. fs (T ) = fs () = B ,
dc. : s1 . . . sn s si
t1 T s1 , . . ., tn T sn at.
fs (T (t1 , . . . , tn )) = fs ((t1 , . . . , tn ))
= B (fs1 (t1 ), , fsn (tn ))
fs ((t1 , . . . , tn )) := B (fs1 (t1 ), , fsn (tn ))

Conform principiului inductiei pe termeni,
fs (t) este definita or. t T .
73
74
Continuare
Exemplu
Unicitatea. Fie g : T B un morfism.

Demonstram ca g = f prin inductie pe termeni
(P(t) = dc. t T s at. gs (t) si fs (t) sunt egale).

I
pasul initial: dc. : s , at. gs () = B = fs (),
pasul de inductie: dc. : s1 . . . sn s si

t1 T s1 , . . ., tn T sn a.
gs1 (t1 ) = fs1 (t1 ), , gsn (tn ) = fsn (tn ) at.
D = (DS , D ), Ds := N or. s S
daca : s atunci D := 0,
daca : s1 . . . sn s, k1 , . . ., kn N
D (k1 , . . . , kn ) := 1 + max(k1 , . . . , kn )
gs ((t1 , . . . , tn )) = B (gs1 (t1 ), , gsn (tn )) =

B (fs1 (t1 ), , fsn (tn )) = fs ((t1 , . . . , tn ))
fD : T D unicul morfism
Ce reprezinta valoarea fD (t) pentru un termen t?

gs (t) = fs (t) or. t T s , adica g = f . qed
75
76
Termeni ca arbori
Izomorfisme
Un (S, )-morfism f : A B este izomorfism daca exista un

morfism g : B A a.. f ; g = 1A si g ; f = 1B .
Un termen t poat fi reprezentat ca un arbore arb(t) astfel:

I
T s
t = (t1 , . . . , tn )
arb() :=
Propozitia 3
arb(t) :=
Un morfism f : A B este izomorfism daca si numai daca este

functie bijectiva, adica fs : As Bs este bijectie oricare s S.
arb(t1 )
Dem. Revine la a demonstra ca implicatia:
arb(tn )
f morfism si bijectie f 1 morfism.

Pentru orice t valoarea fD (t) este adancimea arborelui arb(t).
77
78
Continuare
Izomorfisme de mpo
Demonstram ca f 1 : B A este morfism.

I
dc. : s , at. fs (A ) = B , deci
dc. : s1 . . . sn s si
b1 Bs1 , . . ., bn Bsn at.
ex. a1 As1 , . . ., an Asn a..
fs1 (a1 ) = b1 , . . ., fsn (an ) = bn si
fs1 (B )
= A ,
(A = {x1 , x2 , x3 , x4 }, ), unde x1 x2 x3 x4
(B = {0, 1}2 , ), unde ordinea pe componente
A si B sunt (S, )-algebre, unde

S := {elem, bool},
:= {: elem elem bool, T : bool, F : bool}
f :AB
f (00) = x1 , f (01) = x2 , f (10) = x3 , f (11) = x4
este functie bijectiva si crescatoare
A 6' B
fs (A (a1 , . . . , an )) = B (fs1 (a1 ), . . . , fsn (an )) = B (b1 , . . . , bn )

Atunci fs 1 (B (b1 , . . . , bn )) = A (a1 , . . . , an ) =
A (fs1 1 (b1 ), . . . , fsn 1 (bn )). qed
79
80
Izomorfisme
Exemple
Spunem ca algebrele A = (AS , A ) si B = (BS , B ) sunt izomorfe

daca exista un izomorfism f : A B. In acest caz notam A ' B.
NAT = (S = {nat}, = {0 : nat, succ : nat nat})
A ' A (1A este izomorfism)
NAT -algebra A: Anat = N, A0 := 0, Asucc (x) := x + 1
A'B B'A
NAT -algebra B: Bnat := {0, 1}, B0 := 0, Bsucc (x) := 1 x
A ' B, B ' C A ' C
NAT -algebra C : Cnat := {2n |n N}

C0 := 1, Csucc (2n ) := 2n+1
A 6' B
A'C
f : A C , f (n) := 2n este un NAT -izomorfism.
Relatia de izomorfism este o relatie de echivalenta (reflexiva,

simetrica si tranzitiva).
Observatie.
A ' B As ' Bs oricare s S
81
82
Exemple
BOOL = (S = {bool}, )
= {T : bool, F : bool, : bool bool,
: bool bool bool, : bool bool bool}
Abool := {0, 1}
AT := 1, AF := 0, A (x) := 1 x,
A (x, y ) := max(x, y ), A (x, y ) := min(x, y )
Bbool := P(N)
BT := N, BF := , B (X ) := N \ X ,
B (X , Y ) := X Y , B (X , Y ) := X Y
A 6' B
Exemple
83
BOOL-algebra C :
Cbool := {t : N {0, 1}| t functie}
CT (n) := 1, CF (n) := 0 or. n N
C (t)(n) := 1 t(n) or. t Cbool , n N
C (t1 , t2 )(n) := max(t1 (n), t2 (n)) or. t1 , t2 Cbool , n N
C (t1 , t2 )(n) := min(t1 (n), t2 (n)) or. t1 , t2 Cbool , n N
B'C
f : B C , f (Y ) := Y oricare Y P(N)
f (Y )(n) = 1 daca n Y , f (Y )(n) = 0 daca n 6 Y
f este BOOL-izomorfism
84
Exemple
Exemple
STIVA-algebra A = (Aelem = N, Astiva = N , . . .)
STIVA-algebra B = (Belem = {0}, Bstiva := N, . . .)
STIVA-algebra A:
Aempty := , Apush (n, n1 nk ) := n n1 nk ,
Apop () = Apop (n) := ,
STIVA-algebra C :
Celem := Z, Cstiva := Z
C0 := 0, Cempty := , Cpush (x, x1 xk ) := x1 xk x,
Cpop () = Cpop (x) := ,
Cpop (x1 xk1 xk ) := x1 xk1 pt. k 2,
Ctop () := 0, Ctop (x1 xk ) := xk pt. k 1.
A 6' B
A0 := 0,
85
86
Exemple
ADT
STIVA-algebra A:
STIVA-algebra C :
Celem := Z, Cstiva := Z
f : A C , f = (felem : N Z, fstiva : N Z )
felem (2k) := k, felem (2k + 1) := k 1 pt. k N,
fstiva (n1 nk ) := felem (nk ) felem (n1 ) pt. n1 nk N .
f este STIVA-izomorfism
Algebrele izomorfe sunt identice (modulo redenumire).
87
Un tip abstract de date este o multime de date ( valori) si

operatii asociate lor, a caror descriere (specificare) este
independenta de implementare.
abstract=disassociated from any specific instance
O algebra este formata dintr-o multime de elemente si o

multime de operatii. Algebrele pot modela tipuri de date.
Doua algebre izomorfe au acelasi comportament, deci trebuie

sa fie modele ale acelasi tip de date. Aceasta asigura
independenta de implementare.
88
ADT
Algebra initiala
O signatura (S, ) este interfata sintactica a unui tip abstract

de date.
O algebra A = (AS , A ) este o posibila implementare.
Daca A ' B, atunci A si B implementeaza acelasi tip de date.
Un tip abstract de date este o clasa C de (S, )-algebre cu

proprietatea ca oricare doua algebre sunt izomorfe:
K clasa de (S, )-algebre

I
Propozitia 4
A, B C A ' B.
I
O (S, )-algebra I este initiala n K daca I K si pentru

orice B K exista un unic morfism f : I B.
(a) I initiala n K, A K, A ' I A initiala n K
(b) A1 si A2 initiale n K A1 ' A2 .
[A] := {B (S, ) algebra| A ' B} este tip abstract de date.
89
90
Continuare
(S, ) -algebra initiala
Dem. (a) I initiala n K, A K si A : A I izomorfism

Fie B K si fB : I B unicul morfism. Demonstram ca exista un
unic morfism h : A B.
I
Existenta. h := A ; fB : A B mofism
Unicitatea. daca g : A B morfism, atunci A 1 ; g : I B

morfism,deci A 1 ; g = fB ; rezulta g = A ; fB = h.
K clasa tuturor (S, )-algebrelor.
I este (S, )-algebra initiala daca oricare B (S, )-algebra

exista un unic morfism f : I B.
Teorema 2. T este (S, )-algebra initiala.
(b) A1 si A2 initiale n K
I(S,) = {I | I (S, ) -algebra initiala}

este un tip abstract de date si T I(S,) .
Exista un unic morfism f : A1 A2 si un unic morfism

g : A2 A1 . Atunci f ; g : A1 A1 si 1A1 : A1 A1 , deci
f ; g = 1A1 . Analog g ; f = 1A2 , deci A1 ' A2 . qed
Un modul functional n Maude (care contine numai declaratii

de sorturi si operatii) defineste un astfel de tip abstract de
date si construieste efectiv algebra T .
91
92
Programare logica
Subalgebre
(S, ) - signatura multisortata, A (S, )-algebra

B A este parte stabila a lui A daca
Subalgebre. Algebre libere
A Bs or. : s,
A (b1 , . . . , bn ) Bs or. : s1 sn s,
or. (b1 , . . . , bn ) Bs1 Bsn .
Daca B este parte stabila a lui A atunci

(BS = B, B ) este (S, )-subalgebra a lui (AS , A ), unde
I
B := A or. : s,
B (b1 , . . . , bn ) := A (b1 , . . . , bn ) or. : s1 sn s,

or. (b1 , . . . , bn ) Bs1 Bsn .
93
94
Exemple
Exemple
BOOL-algebra B:
Bbool := P(N)
BT := N, BF := , B (X ) := N \ X ,
B (X , Y ) := X Y , B (X , Y ) := X Y
B1 = {, N} {{n}|n N}
nu este subalgebra.
B2 = {, N} {{n}, N \ {n}}
este subalgebra (n N fixat).
95
AUTOMAT -algebra A
Aintrare = {x, y }, Astare = {s0, s1}, Aiesire := {T , F }
As0 := s0, Ag (s0) := F , Ag (s1) := T ,
Af (x, s0) := s0, Af (y , s0) := s1,
Af (x, s1) := s0, Af (y , s1) := s1
P = {Pintrare := {x}, Pstare := {s0}, Piesire := {F }}

este subalgebra A
96
Multimi de generatori
Constructia algebrei generate
(S, ) signatura multisortata,

A-algebra, X multime, X A
I
Algebra generata de X n A este cea mai mica () subalgebra

B a lui A cu X B. Vom nota B = X
F := {B A |B subalgebra, X B}
I
I
I

A-algebra, X multime, X A
Construim un sir de multimi S-sortate (Xn )n astfel:
I
I
A F, deci F 6= T
{Bi }iI F implica iI Bi F
T
X = {B | B F}
Spunem ca A este generata de X daca X A si X = A. In

acest caz X este multime de generatori pentru A.
X0 := X ,
Xn+1,s := Xn,s {A | : s} {A (a1 , . . . , an ) |
: s1 . . . sn s, (a1 , . . . , an ) Xn,s1 Xn,sn }.
S
Propozitia 5. X = n Xn .
Dem: va fi adaugata!
98
97
Proprietati
Continuare
h : A B functie
h1 : P(B) P(A), h1 (Y ) := {a A|h(a) Y }
imaginea inversa
(c) h( X ) = h(X ) pentru X A,.

X A subalgebra h( X ) B subalgebra
Propozitia 6.
Fie h : A B morfism.
I
(a) dc. C A subalgebra at. h(C ) B subalgebra,
(b) dc. D B subalgebra at. h1 (D) B subalgebra,
(c) h( X ) = h(X ) pentru X A,
(d) h1 (Y ) h1 ( Y ) pentru Y B.
h( X ) B subalgebra, h(X ) h( X ) h(X ) h( X )

h1 (h(X )) A subalgebra, X h1 (h(X )) X h1 (h(X ))
h(X ) h(h1 (h(X ))) h(X )
h(X ) h( X ) csi h(X ) h(X ) h(X ) = h(X )
Dem. (a), (b), (d) exercitii.
99
100
Algebre libere
Multimi de generatori liberi
(S, ) signatura multisortata, X multime de variabile

A-algebra, X multime de variabile, X A
O algebra A este liber generata de X daca

X A,
Daca A este liber generata de X , atunci X = A.

Spunem ca X este multime de generatori liberi pentru A.
oricare ar fi B o algebra si f : X B o functie exista un unic

morfism f : A B cu fs (x) = fs (x) oricare x Xs , s S.
Observatii
Daca A1 si A2 sunt liber generate de X , atunci A1 ' A2 .
Daca X A si A este liber generata de X , atunci X = A.

Invers nu este ntotdeauna a adeva rat.
T este liber generata de multimea .
NAT = (S = {s}, ), = {0 : nat, succ : nat nat}

Anat := N, A0 := 0, Asucc (x) := x + 1
A este liber generata de
{1} este multime de generatori pentru A
{1} nu este multime de generatori liberi pentru A
101
102
103
104
Exemple

STIVA-algebra A:
Apop () = Apop (n) := ,
Daca P := atunci Pelem = {0} si Pstiva = {0} .
A este liber generata de X , unde Xelem := N si Xstiva := .
Programare logica
Multime de variabile

S
|| := w ,s w ,s
S
|X | := sS Xs daca X multime S-sortata
O multime de variabile este o multime S-sortata X a..:
Xs Xs 0 = or. s 6= s 0
|X | || =
simbolurile de variabile sunt distincte ntre ele si sunt distincte de

simbolurile de operatii din
105
106
Termeni cu variabile din X
Algebra de termeni T (X )

Multimea termenilor T (X ) = {T (X )s }sS este (S, )-algebra
astfel:
Multimea S-sortata termenilor cu variabile din X , T (X ), este cea

mai mica mult
iruri finite peste alfabetul
Sime de sS
L = sS Xs w ,s w ,s {(, )} {,}
I
(T1) Xs T (X )s
(T2) dc. : s, at. T (X )s ,
(T3) dc. : s1 sn s si ti T (X )si or. i = 1, . . . , n

at. (t1 , . . . , tn ) T (X )s .
pt. : s, operatia corespunzatoare este T :=
pt. : s1 sn s, operatia corespunzatoare este

T : T (X )s1 T (X )sn T (X )s
T (t1 , . . . , tn ) := (t1 , . . . , tn )
or. t1 T (X )s1 , . . ., tn T (X )sn
T (X ) algebra termenilor cu variabile din X

vom nota (t1 , . . . , tn ) := (t1 , . . . , tn )
107
108
Semantica expresiilor aritmetice
Teorema 7 (Evaluarea termenilor n algebre).

Fie A o (S, )-algebra. Orice functie e : X A (evaluare,
atribuire, interpretare)se extinde la un unic (S, )-morfism
e : T (X ) A.
Dem.
I Definim
e(t) prin inductie pe termeni:
I
I
I
I
I
or. x Xs ,
es (x) := es (x),
or. : s,
es () := A
or. : s1 sn s, or. t1 T (X )s1 , . . ., tn T (X )sn
es ((t1 , . . . , tn )) := A (
es1 (t1 ), . . . ,
esn (tn ))
Demonstram ca
e : T (X ) A este morfism.
Daca f : T (X ) A morfism si f |X = e atunci se
.
demonstreaza prin inductie pe termeni ca f = e
NATEXP = (S = {nat}, ), X = {x, y }

TNATEXP (X ) = {0, x, y , s(0), s(x), s(y ), s(s(0)), . . .

+(0, 0), +(0, x), +(x, y ), (0, +(s(0), x)), (s(y ), s(s(x))), . . .}
A = (Z4 , 0, s, +, ) cu operatiile obisnuite
e : {x, y } Z4 , e(x) := 1, e(y ) := 3
e(+(x, y)) = A+ (e(x), e(y )) = 1 + 3 = 0 (mod 4)
e((s(x), s(s(0)))) = A (As (e(x)), As (As (A0 ))) =

(1 + 1) (0 + 1 + 1) = 2 2 = 0 (mod 4)
110
109
Exemple

STIVA-algebra A:
Apop () = Apop (n) := ,
Exemplu
Xelem := {x, y }, Xstiva := {s},

t := push(x, push(y, s)) T (X )stiva
I
e:X A
e(x) := 5, e(y ) := 3, e(s) := 6 7
e(t) = Apush (e(x), Apush (e(y ), e(s))) = 5 3 6 7
STIVA-algebra B:
Bpop (0) := 0, Bpop (n) := n 1 pt. n 1,
e:X B
e(x) := 0, e(y ) := 0, e(s) := 10
e(t) = Bpush (e(x), Bpush (e(y ), e(s))) =(10 + 1) + 1 = 12
111
112
Consecinte
Proprietati
Propozitia 8.
Fie A o (S, )-algebra. Daca f : T (X ) A si g : T (X ) A

sunt morfisme, atunci g = f g |X = f |X
T (X ) este (S, )-algebra liber generata de X n clasa tuturor

(S, )-algebrelor.
o expresie este un element al unei algebre libere
X =
T este (S, )-algebra initiala.
A = T (Y )
O substitutie este o atribuire : X T (Y ).
Dem. Presupunem ca gs (x) = fs (x) or. s S, x Xs .

Demonstram ca g = f prin inductie pe termeni
I pasul init
ial: dc. s S si x Xs at. gs (x) = fs (x) (ipoteza),
dc. : s , at. gs () = A = fs (),
I pasul de induct
ie: dc. : s1 . . . sn s si
t1 T (X )s1 , . . ., tn T (X )sn a.
gs1 (t1 ) = fs1 (t1 ), , gsn (tn ) = fsn (tn ) at.
gs ((t1 , . . . , tn )) = A (gs1 (t1 ), , gsn (tn )) =
A (fs1 (t1 ), , fsn (tn )) = fs ((t1 , . . . , tn ))
gs (t) = fs (t) or. t T (X )s , adica g = f .
Orice substitutie : X T (Y ) se extinde la un unic

morfism de (S, )-algebre : T (X ) T (Y ).
113
Proprietati
Proprietati
Propozitia 10.
Propozitia 9.
X ' Y T (X ) ' T (Y )
Fie h : A B morfism surjectiv.

Or. f : T (X ) B morfism,
ex. g : T (X ) A a. . g ; h = f
Dem. Fie u : X Y o functie bijectiva. Din Teorema 7 rezulta ca

I
exista un unic morfism f : T (X ) T (Y ) a.

fs (x) = us (x) or. s S, x Xs ,
exista un unic morfism g : T (Y ) T (X ) a.

gs (y ) = u1
s (y ) or. s S, y Xs .
114
Ab
h
g
/B
O
f
T (X )
Dem. Daca f : T (X ) B morfism, atunci

or. s S, x Xs ex. a As a.. hs (a) = fs (x).
Oricare s S, x Xs , alegem a As a.. hs (a) = fs (x) si definim
es (x) := a. Atunci e : X A este o evaluare si .
(
e; h)s (x) = fs (x) r. s S, x Xs .
Din Teorema 7,
e; h = f , deci g :=
e.
Observam ca (f ; g )s (x) = gs (fs (x)) = x or. s S, x X .

Aplicand Propozitia 6, obtinem ca f ; g = 1T (X ) .
Similar, g ; f = 1T (Y ) , deci T (X ) ' T (Y ).
115
116
Definirea operatiilor derivate
Semantica instructiunii de atribuire x:=e
A o -algebra, t T (X )
X este multimea variabilelor, x X , t T (X )
Definim functia termen At : An A prin
D este -algebra datelor
At (a1 , . . . , an ) :=
e(t), unde e(xi ) := ai or. i = 1, . . . , n
o stare a memoriei este o functie e : X D
semantica unei instructiuni descrie modul n care instructiunea

modifica starile memoriei
Mem := {e : X D| e functie}
Sem(x := t) : Mem Mem
e(t) daca y = x,
Sem(x := t)(e)(y ) :=
e(y ) daca y =
6 x.
At este operatie derivata pe A

I
= {0, 1, , , } signatura algebrelor Boole,

X = {x, y }, t = x y T (X )
Daca B este o algebra Boole, atunci
Bt (b1 , b2 ) = b1 b2 oricare b1 , b2 B.
117
118
119
120
Programare logica
Ecuatiile si semantica lor

I
O (S, )-ecuatie este formata dintr-o multime de variabile X

si din doi termeni t si t 0 de acelasi sort din T (X ).
Vom nota o ecuatie prin
(X )t =s t 0 .
Ecuatii. Relatia de satisfacere.
Spunem ca o (S, )-algebra A satisface o ecuatie (X )t =s t 0

(A este model al ecuatiei) daca
es (t) =
es (t 0 ) pentru orice
e : X A. In acest caz, vom nota
A |= (X )t =s t 0 .
= egalitate formala, = egalitate efectiva
121
122
Necesitatea cuantificarii
Ecuatiile conditionate
O (S, )-ecuatie conditionata este notata prin
(X )t =s t 0 if H.
si este formata din:
I
S = {s, bool}, := {T : bool, F : bool, g : s bool}
T,s = , T,bool = {T , F }
T 6|= ()T =bool F
T |= (X )T =bool F ,
unde Xs := {x}, Xbool :=
o multime de variabile X ,
doi termeni de acelasi sort t, t 0 T (X )s .
o multime H de ecuatii u =s 0 v , cu u,v T (X )s 0 .
In practica H este finita H = {u1 = s v1 , . . . , un = sn vn }.

1
Ecuatiile din H sunt cuantificate cu X .
O ecuatie (X )t =s t 0 este ecuatie conditionata n care multimea
conditiilor H este vida (X )t =s t 0 if .

123
124
Ecuatiile conditionate
Exemplu
A (S, )-algebra A, := (X )t =s t 0 if H
STIVA = (S, ), Xelem := {E }, Xstiva := {S, Q}
:= (X )top(S) =elem E if {S =stiva push(E , Q)}
A satisface (A este model al lui ) daca,
STIVA-algebra A:
Apop () = Apop (n) := ,
STIVA-algebra B:
Bpop (0) := 0, Bpop (n) := n 1 pt. n 1, Btop (n) := 0 or. n.
A |= si B |=
es 0 (u) =
es 0 (v ) or. u =s 0 v H
es (t) =
es (t 0 ).
pentru orice e : X A.
Vom nota A |= (X )t =s t 0 if H.
I
A |= (X )t =s t 0 A |= (X )t =s t 0 if
126
125
Exemplu
Exemplu
Xelem := {E }, Xstiva := {S, Q}
STIVA = (S, ), Xelem := {E }, Xstiva := {S, Q}
:= (X )top(S) =elem E if {S =stiva push(E , Q)}
STIVA-algebra C :
Celem := N, Cstiva := N
C0 := 0, Cempty := , Cpush (n, n1 nk ) := n1 nk n,
Cpop () = Cpop (n) := ,
Cpop (n1 n2 nk ) := n2 nk pt. k 2,
Ctop () := 0, Ctop (n1 nk ) := n1 pt. k 1.
C 6|=
e : X C evaluarea definita prin
A |= (X )top(S) =elem E if {S =stiva push(E , Q)}

Fie e : X A evaluare a. .
estiva (S) =
estiva (push(E , Q)).
Rezulta
estiva (S) = Apush (
eelem (E ),
estiva (Q))
Notam n =
eelem (E ), w :=
estiva (S), w 0 :=
estiva (Q).
Rezulta w = nw 0 si
eelem (top(S)) = Atop (

estiva (S)) = Atop (w ) =
Atop (nw 0 ) = n =
eelem (E )
eelem (E ) = 2, estiva (Q) = 3 4, estiva (S) = 3 4 2

Atunci
estiva (S) =
estiva (push(E , Q)),
dar
eelem (E ) = 2 6= 3 =
eelem (top(S)).
127
128
Programare logica
-algebre
multime de ecuatii conditionate

O algebra A este -algebra (A este model pentru )
daca A |= oricare .
Specificatii algebrice
In acest caz, vom nota A |= .

Vom nota cu Alg (S, , ) clasa -algebrelor
Alg (S, , ) := {A Alg (S, ) | A |= }
130
129
-algebre
Specificatii
Teorema 11.
Fie A ' B (S, )-algebre, := (X )t =s
t0
if H.
A |= B |=
I
Dem. Notam : B A un izomorfism.
es 0 (u) =
es 0 (v ) or. u =s 0 v H.
Fie e : X B a..
Definim f : X A prin f := e;
Atunci f =
e; , deoarece f|X = (
e; )|X .
fs 0 (u) = s 0 (
es 0 (u)) = s 0 (
es 0 (v )) = fs 0 (v ) or. u =s 0 v H
Din ipoteza rezulta fs (t) = fs (t 0 ), i.e.
s (
es (t)) = s (
es (t 0 )).
este injectiv, deci
es (t) =
es (t 0 ).
O specificatie este un triplet (S, , ), unde (S, ) este o

signatura multisortata si este o multime de ecuatii
conditionate. Specificatia (S, , ) defineste clasa modelelor
Alg (S, , ), care reprezinta semantica ei.
In Maude teoriile
fth ...
endfth
au ca semantica Alg (S, , ), unde S este multimea

sorturilor, este multimea simbolurilor de operatii, este
multimea ecuatiilor definite n modul, iar fiecare ecuatie
eq t = t
si
ceq t = t if H
este cuantificata de variabilele care apar n t si t.
131
132
Specificatii echivalente
Consecinte semantice
fth GROUP is
sort Element .
op e : -> Element.
op _+_ : Element Element -> Element [assoc] .
op -_ : Element -> Element .
vars x y : Element .
eq e + x = x .
eq x + e = x .
eq (- x) + x = e .
eq x + (- x) = e .
endfth
(S, , ) specificatie, ecuatie, multime de ecuatii

Ecuatia este o consecinta semantica a lui daca
A |= implica A |=
pentru orice algebra A. In acest caz, vom nota |= .
|= |= or.
133
Teoria grupurilor
134
Specificatii echivalente
(S = n{Element}, := {e, , +}, )
:= ({x, y , z})(x + y ) + z = x + (y + z),

Doua specificatii (S, , 1 ) si (S, , 2 ) sunt echivalente daca
definesc aceeasi clasa de modele:
({x})e + x = x,
({x})x + e = x,
({x})(x) + x = e,o
({x})x + (x) = e
A |= 1 A |= 2
Observatie
I
I
1 := ({x, y , z})x = y if {x + z = y + z},
Fie si multimi de ecuatii. Daca |= atunci (S, , ) si

(S, , ) sunt specificatii echivalente.
2 := ({x, y })x + y = y + x
|= 1 , 6|= 2
135
136
-algebra initiala
Specificatie corecta
(S, , ) specificatie
I, := {A | A initiala n Alg (S, , )}
(S, ) o signatura multisortata, A (S, )-algebra
este un tip abstract de date.
O specificatie (S, , ) este adecvata pentru A daca A este

-algebra initiala, i.e. A I, .
I, reprezinta semantica unui modul functional n Maude

fmod ...
Exemplu
endfm
Determinati o specificatie adecvata pentru A = (Z4 , 0, succ), unde

succ(x) := x + 1 (mod 4).
unde S este multimea sorturilor, este multimea simbolurilor de

operatii, este multimea ecuatiilor definite n modul.
Fiecare ecuatie
eq t = t
si
ceq t = t if H
137
Continuare
Continuare
A = (Z4 , 0, succ), unde succ(x) := x + 1
fmod Z4 is
sort s .
op 0 : -> s .
op succ : s -> s .
vars x : s .
eq succ(succ(succ(succ(x)))) = x .
endfm
(a) A |= (x)succ(succ(succ(succ(x)))) = x
Daca X := {x} si e : X A, atunci
e(succ(succ(succ(succ(x))))) =
Asucc (Asucc (Asucc (Asucc (e(x))))) = e(x) + 4 (mod 4)
= e(x) =
e(x)
(b) Fie B o -algebra.
Existenta: definim f : A B prin
f (0) := B0 , f (x + 1) := Bsucc (f (x)) pt. 0 x 2 .
S := {s}, := {0 : s, succ : s s},
:= {(x)succ(succ(succ(succ(x)))) = x}
A este -algebra initiala daca:
I
(a) A |= or. ,
(b) or. B |= ex. unic f : A B morfism.
138
f morfism: f (Asucc (x)) = f (x + 1) = Bsucc (f (x)) pt. 0 x 2.

Ramane de demontrat f (Asucc (3)) = Bsucc (f (3)).
139
140
Continuare
Exercitiu
(1) f (Asucc (3)) = f (0) = B0
Determinati un model intial pentru specificatia:
(2) Bsucc (f (3)) = Bsucc (Bsucc (f (2))) =

Bsucc (Bsucc (Bsucc (Bsucc (B0 )))
fmod NSET is
sorts nat nset .
op 0 : -> nat .
op s : nat -> nat .
op vid : -> nset .
op ins : nat nset -> nset .
vars x y : nat .
var A : nset .
eq ins(x,ins(x,A)) = ins(x,A) .
eq ins(x,ins(y,A)) = ins(y,ins(x,A)) .
endfm
Deoarece B |= (x)succ(succ(succ(succ(x)))) = x,
pentru e0 : X B, e0 (x) := B0 obtinem
Bsucc (Bsucc (Bsucc (Bsucc (B0 )))) =
e0 (succ(succ(succ(succ(x))))) =
e0 (x) = B0
Din (1) si (2) rezulta f (Asucc (3)) = Bsucc (f (3)).
Unicitatea: fie g : A B un morfism;
dem. ca g (x) = f (x) prin inductie pt. i {0, 1, 2, 3}
g (0) = g (A0 ) = B0 = f (0),
g (x + 1) = g (Asucc (x)) = Bsucc (g (x)) = Bsucc (f (x)) =
f (Asucc (x)) = f (x + 1).
141
142
143
144
Programare logica
Congruente
(S, ) signatura, A (S, ) algebra

I
Congruente. -algebra initial

a
O relatie S-sortata = {s }sS A A este congruenta

daca:
I
I
s As As echivalenta or. s S,
este compatibila cu operatiile
ai si bi or. i = 1, . . . , n A (a1 , . . . , an ) s A (b1 , . . . , bn )
or. : s1 . . . sn s
145
146
Exemple
Algebra cat
(S, ) signatura, A algebra, congruenta pe A
(S, ) signatura, A (S, ) algebra

I
NAT -algebra A:
Anat := N, A0 := 0, Asucc (x) := x + 1
n1 k n2 k|(n1 n2 ) pentru k N fixat
n1 k n2 Asucc (n1 ) k Asucc (n2 )
[a]s := {a0 As | a s a0 } (clasa lui a)
As /s := {[a]s | a As } or. s S
A/ := {As /s }sS este (S, )-algebra
I
I
AUTOMAT -algebra B:
Bintrare = Bstare = Biesire := N
Bs0 := 0, Bf (m, n) := m + n, Bg (n) := n + 1
este congruenta pe B, unde intrare =stare =iesire :=k
(A/ ) := [A ] or. : s,
(A/ ) ([a1 ]s1 , . . . , [an ]sn ) := [A (a1 , . . . , an )]s
or. : s1 . . . sn s si (a1 , . . . , an ) As1 Asn
[] : A A/ , a 7 [a]s or. a As este morfism.

[a]s = [b]s a s b
147
148
Exemple
Ker (f )
STIVA-algebra A:
Apop () = Apop (n) := ,
(S, ) signatura, A si B algebre, f : A B morfism

Ker (f ) = {Ker (fs )}sS , unde
Ker (fs ) := {(a, a0 ) As As | fs (a) = fs (a0 )} or. s S
elem := N N,
stiva := {(w , w 0 ) | (w , w 0 ) N N , |w | = |w 0 |}
= {elem , stiva } congruenta
Propozitia 12
A/ ' B, unde
STIVA-algebra B:
Bpop (0) := 0, Bpop (n) := n 1 pt. n 1, Btop (n) := 0 or. n.
(a) Ker (f ) este congruenta pe A.
(b) Daca congruenta pe A, atunci Ker ([] ) =.
Dem. exercitiu
149
150
Proprietatea de universalitate
Continuare
h este bine definit: [a1 ]s = [a2 ]s hs (a1 ) = hs (a2 )
[a1 ]s = [a2 ]s (a1 , a2 ) s Ker (hs ) hs (a1 ) = hs (a2 )
(S, ) signatura, A algebra, congruenta pe A
h morfism:
Teorema 13 ( Proprietatea de universalitate a algebrei cat)
Oricare ar fi B o algebra si h : A B un morfism a.. Ker (h)

exista un unic morfism h : A/ B a.. [] ; h = h.
dc. : s , at.
hs (A/e quiv ) = hs ([A ] ) = hs (A ) = B ,
dc. : s1 . . . sn s si
a1 As1 , . . ., an Asn at.
Dem. h : A B, Ker (h)

Existenta: definim hs ([a]s ) := hs (a)
or. a As
[]
/ A/
hs (A ([a1 ] , . . . , [an ] )) = hs ([A (a1 , . . . , an )] ) =

hs (A (a1 , . . . , an )) == B (hs1 (a1 ), , hsn (an )) =
B (hs1 ([a1 ] ), , hsn ([an ] ))
}
Unicitatea: fie g : A/ B a.. [] ; g = h

gs ([a]s ) = hs (a) = hs ([a]s ) or. a As .
151
152
Consecinte
Continuare
Teorema 14 (Teorema I de izomorfism)

Oricare f : A B morfism, A/Ker (f ) ' f (A).
Fie B K si h : T B unicul morfism.
Dem. exercitiu
Existenta: deoarece K Ker (h), din

Proprietatea de universalitate a
algebrei cat ex. unic morfism
h : T /K B a.. []K ; h = h.
Propozitia 15
Fie K o clasa de (S, )-algebre. Daca
K :=
{Ker (h) | h : T B K, h morfism},
K este congruenta pe T ,
or. B K ex. unic morfism h : T /K B.
Dem. Intersectia unei familii arbitrare de congruente este

congruenta (exercitiu).
[]K
/ T /
K
{
Unicitatea: fie g : T /K B un morfism; atunci

[]K ; g : T B, deci []K ; g = h, deci g verifica proprietatea
care-l defineste n mod unic pe h; rezulta g = h.
atunci urmatoarele proprietati sunt adevarate:

I
153
-algebre
154
Continuare
(S, , ) specificatie,
A algebra si o congruenta pe A
Dem. Fie (X )t =s t 0 if H si f : T (X ) A/ a..
fs 0 (u) = fs 0 (v ) or. u =s 0 v H.
[]
[] : A A/ morfism surjectiv,
/ A/
Ab
O
f : T (X ) A/ morfism
f
Din Propozitia 10, ex.
e : T (X ) A
e
a. .
e; [] = f
T (X )
Spunem ca este este nchisa la substitutie daca:

CS(,A)
or. (X )t =s t 0 if H , or. e : X A
es 0 (u) s 0
es 0 (v ) or. u =s 0 v H
es (t) s
es (t 0 ).
Propozitia 16
Atunci
es 0 (u) s 0
es 0 (v ) or. u =s 0 v H si, deoarece este
nchisa la substitutie, obtinem
es (t) s
es (t 0 ), adica fs (t) = fs (t 0 ).
Daca este o congruenta pe A nchisa la substitutie atunci

A/ |= .
155
156
Echivalenta semantica
Continuare
Dem. Notam :=,A
(S, , ) specificatie, A o (S, )-algebra

T
,A := {Ker (h) | h : A B morfism B |= }
echivalena semantica pe A
I
Fie (X )t =s t 0 if H si e : X A a..
es 0 (u) s 0
es 0 (v ) or. u =s 0 v H.
Rezulta (
es 0 (u),
es 0 (v )) Ker (h) or. h : A B |= , deci
es 0 (v )) or. u =s 0 v H.
h(
es 0 (u)) = h(
Fie B |= i h : A B. Atunci
e; h : T (X ) B si
es (t)) = h(
es (t 0 )).
h(
es 0 (u)) = h(
es 0 (v )) or. u =s 0 v H, deci h(
0
Rezulta (
es (t),
es (t )) Ker (h) or. h : A B |= , deci
0
(
es (t),
es (t )) , i.e.
es (t) s
es (t 0 ).
A = T notam :=,T .
Propozitia 17
,A este o congruenta pe A nchisa la substitutie.
157
-algebra initiala
ADT
I
I, := {A | A initiala n Alg (S, , )}
Definim
T pe T congruenta semantica
:= {Ker (f ) | f : T A, A |= },
care este nchisa la substitutie cf. Propozitiei 17.
T / |= cf. Propozitiei 16.
=K , unde K = Alg (S, , )

or. B |= ex. unic morfism f : T / B cf. Propozitiei 15.
158
este un tip abstract de date.

Un modul functional fmod ... endfm n Maude defineste tipul
abstract de date I, si construiete efectiv algebra T / ,
unde S este multimea sorturilor, este multimea simbolurilor de
operatii, este multimea ecuatiilor definite n modul. Fiecare
ecuatie
eq t = t
si
ceq t = t if H
Teorema 18.
T / este -algebra initiala.
159
160
Consecinte
(S, , ) specificatie, A algebra, hA : T A unicul morfism
Teorema
Sunt echivalente:
I
I
A este -algebra initiala

A verifica urmatoarele proprietati:
I
I
No Junk: hA este surjectiv
No Confusion: hA s (t1 ) = hA s (t2 ) |= ()t1 =s t2

or. t1 , t2 T,s
161
162
163
164
Programare logica
Demonstrarea ec. conditionate

?
|= (X )t =s t 0 if H
Teorema constantelor
Demonstratii prin inductie
Propozitia 19
(a) Daca |= (X )t =s t 0 if H atunci

S
{(X )u =s 0 v | u =s 0 v H} |= (X )t =s t 0 .
(b) Implicatia inversa nu este adevarta n general .

S
(c) Daca {()u =s 0 v | u =s 0 v H} |= ()t =s t 0
atunci |= ()t =s t 0 if H.
165
166
Continuare
(X )
Dem. (a) Fie A |= {(X )u =s 0 v | u =s 0 v H} si e : X A
o evaluare. Dar A |= (X )u =s 0 v or. u =s 0 v H, deci
es 0 (u) =
es 0 (v ) or. u =s 0 v H. Deoarece A |= , din ipoteza,
A |= (X )t =s t 0 if H. Deoarec e : X A este o evaluare a..
es 0 (u) =
es 0 (v ) or. u =s 0 v H, rezulta
es (t) =
es (t 0 ).
(b) Implicatia inversa nu este n general adevarata.

S = {s}, = {0 : s}, X = {x, y }
{(X )x = 0} |= (X )y = 0 este adevarata, dar
6|= (X )y = 0 if {x = 0}.
multimea X poate fi privita ca o signatura care are numai

operatii constante:
variabila x Xs devine operatia constanta cx : s
(X ) := ((X )w ,s )w S ,sS
I
(b) Fie A |= ,
e : T A unicul morfism. Daca
es 0 (u) =
es 0 (v )
S
or. u =s 0 v H, atunci A |= {()u =s 0 v | u =s 0 v H}. Din
ipoteza, obtinem A |= ()t =s t 0 , deci

es (t) =
es (t 0 ). Am
demonstrat ca daca unicul morfism
e : T A verifica
es 0 (u) =
es 0 (v ) or. u =s 0 v H, atunci
es (t) =
es (t 0 ).
167
(X )w ,s = w ,s pentru w 6=
(X ),s = ,s {cx |x Xs }
168
(X )-algebre
Teorema constantelor I
A (S, )-algebra, a : X A atribuire

I
(A, a) este (X )-algebra
Acx := as (x) oricare x Xs , s S
orice (X )-algebra poate fi construita astfel
Teorema 20(Teorema constantelor I)

Sunt echivalente:
T(X ) = {T(X ),s }sS

I
T(X ),s = T (X )s
Tcx := x oricare x Xs , s S
(a) A |= (X )t =s t 0 ,
(b) (A, a) |=(X ) ()t =s t 0 or. a : X A.
Dem. Ambele enunturi sunt echivalente cu:
as (t) =
as (t 0 ) or. a : X A
Observatie
T(X ) este (X )-algebra initiala
(A, a) (X )-algebra
: T(X ) A unicul morfism de (X )-algebre
a
170
169
Teorema constantelor II
Continuare

o multime de -ecuatii neconditionate a..
nici o variabila din X nu apare n .
(a) (b) Fie (A, a) o (X )-algebra a..

S
(A, a) |=(X ) {()u =s 0 v | u =s 0 v H}. Avem

A |= , deoarece (A, a) |=(X ) si
as 0 (u) =
as 0 (v ) or. u =s 0 v H, deoarece
(A, a) |=(X ) {()u =s 0 v | u =s 0 v H}.

Din (a) rezulta ca
as (t) =
as (t 0 ), adica
(A, a) |=(X ) ()t =s t 0 .
Teorema 21 (Teorema constantelor II).

Sunt echivalente:
I
I
(a) |= (X )t =s t 0 if H
S
(b) {()u =s 0 v | u =s 0 v H} |=(X ) ()t =s t 0
(b) (a) Fie A o (S, )-algebra a.. A |= si
a : X A a..
as 0 (u) =
as 0 (v ) or. u =s 0 v H.Atunci
(A, a) |=(X ) si
(A, a) |=(X ) {()u =s 0 v | u =s 0 v H}.
Din (b) rezulta ca (A, a) |=(X ) ()t =s t 0 , adica
as (t) =
as (t 0 ).
Dem. Deoarece nici o variabila din X nu apare n , pentru orice

(S, )-algebra A sunt echivalnte:
I A |= ,
I (A, a) |=(X ) or. a : X A.
171
172
cx (cy + cz) = (cx cy ) + (cx cz)
fmod MYNAT is
sort
MyNat .
op 0 : -> MyNat .
op s_ : MyNat -> MyNat .
op _+_ : MyNat MyNat -> MyNat [comm assoc prec 50 ] .
op _*_ : MyNat MyNat -> MyNat [ comm assoc prec 49 ] .
vars x y
: MyNat .
eq x + 0 = x .
eq x + s y = s(x + y) .
eq x * 0 = 0 .
eq x * s y = (x * y) + x .
endfm
fmod IND0 is
including MYNAT .
ops cy cz : -> MyNat .
endfm
*** pasul initial
red 0 * (cy + cz) == 0 * cy + 0 * cz .
fmod IND is
including IND0 .
op cx : -> MyNat .
*** ipoteza inductie
eq cx * (cy + cz) = cx * cy + cx * cz .
endfm
*** pasul de inductie
red s cx * ( cy + cz) == s cx * cy + s cx * cz .
174
173
Constructori S = {s}
==========================================
fmod MYNAT
==========================================
fmod IND0
==========================================
reduce in IND0 : 0 * (cy + cz) == 0 * cy + 0 * cz .
result Bool: true
==========================================
fmod IND
==========================================
reduce in IND : s cx * (cy + cz) == cy * s cx + cz * s cx .
result Bool: true
175
. In exemplul anterior,
= {0 : MyNat, s : MyNat MyNat,
+ : MyNat MyNat MyNat, : MyNat MyNat MyNat}
dar n inducta sructurala am folosit numai
c = {0 : MyNat, s : MyNat MyNat}.
Fie o signatura (monosortata) si A o -algebra . O subsignatura
Cons se numeste signatura de constructori pentru A daca
unicul morfism h : TCons A este surjectiv.
Daca P = (, ) este o prezentare, notam TP = T / . Atunci
Cons se numeste signatura de constructori pentru P daca este
signatura de constructori pentru TP .
176
Constructori S = {s}
.
P = (, ) o prezentare, Cons signatura de constructori
TP := T /
t T , [t] := [t]
Teorema (Demonstratii prin inductie)

Fie Q o proprietate a elementelor lui TP a.. urmatoarele conditii
sunt satisfacute:
I
pasul initial:
Q([]) = true or. Cons,s
pasul de inductie:
daca t1 , . . ., tn T s si Q([t1 ]) = = Q([tn ]) = true atunci
Q([(t1 , . . . , tn )]) = true or. Conss n ,s .
Atunci Q([t]) = true oricare [t] TP .

177
178
179
180
Programare logica
Regulile deductiei ecuationale

(S, ) signatura, X si Y multimi de variabile
multime de ecuatii (neconditionate)
R
(X )t =s t
(X )t1 =s t2
(X )t2 =s t1
Sintaxa logicii ecuationale
(X )t1 =s t2 , (X )t2 =s t3
(X )t1 =s t3
(X )t1 =s1 t10 , . . . , (X )tn =sn tn0
: s1 sn s
(X )(t1 , . . . , tn ) =s (t10 , . . . , tn0 )
Sub
unde
= s (t
0)
(X )(t)
(Y )t =s t 0 , : Y T (X )
182
181
Deductia sintactica
Exemplu
Fie o multime de ecuatii, numite axiome sau ipoteze. Spunem ca
ecuatia := (X )t =s t 0 se deduce sintactic din daca exista o

secventa de ecuatii 1 , . . ., n a. .
I
n = si
pentru orice i {1, . . . , n} i sau i se obtine din ecuatiile

1 , . . ., i1 aplicand una din regulile R, S, T, C , Sub .
= {x + 0 = x, x + succ(y ) = succ(x + y )}
E ` 0 + succ(0) = succ(0)
(1) x + succ(y ) = succ(x + y ) E
(2) 0 + succ(0) = succ(0 + 0) (1, Sub{x, y 0})

(3) x + 0 = x E
(4) 0 + 0 = 0 (3, Sub{x 0})
(5) succ(0 + 0) = succ(0) (4, C )
(6) 0 + succ(0) = succ(0) (2, 5, T )
In acest caz scriem ` si spunem ca este deductibila

(sintactic), demonstrabila, derivabila din . Secventa
1 , . . ., n = este o demonstratie pentru din ipotezele .
x +0=x
Sub{x 0}
0
+
0
=
0
(Sub{x, y 0})
(C )
0 + succ(0) = succ(0 + 0)
succ(0 + 0) = succ(0)
x + succ(y ) = succ(x + y )
0 + succ(0) = succ(0)
183
(T )
184
Axiomele sunt ecuatii conditionate
Axiomele sunt ecuatii conditionate
Fie o multime de ecuatii conditionate.
Sub
NATBOOL = (S, ), S = {n, b}, = {T , F , 0, s, , >}

= {, 1 , 2 }
:= {x, y , z}x =n y if {z x =n z y , z > 0 =b T }
1 := {a, c}s(s(s(0))) a =n s(s(s(0))) c,
2 := {a, c}s(s(s(0))) > 0 =b T
(X )(u1 ) =s1 (v1 ), . . . , (X )(un ) =sn (vn )
(X )(t) =s (t 0 )
unde (Y )t =s t 0 if H , H = {u1 =s1 v1 , . . . , un =sn vn } si

: Y T (X ) substitutie
I
` {a, c}a =n c
Identificam substitutia : Y T (X ) cu
: T (Y ) T (X ).
Daca H = atunci
Sub
Sub
1 , 2
a =s c
, n (x) := a, n (y ) := c, n (z) := s(s(s(0)))
(X )(t) =s (t 0 )
185
186
187
188
Programare logica
Regulile deductiei ecuationale

(S, ) signatura, X si Y multimi de variabile
multime de ecuatii (neconditionate)
R
(X )t =s t
(X )t1 =s t2
(X )t2 =s t1
Logic
a ecuational
a
Corectitudine. Completitudine
(X )t1 =s t2 , (X )t2 =s t3
(X )t1 =s t3
(X )t1 =s1 t10 , . . . , (X )tn =sn tn0
(X )(t1 , . . . , tn ) =s (t10 , . . . , tn0 )
Sub
: s1 sn s
(X )(u1 ) =s1 (v1 ), . . . , (X )(un ) =sn (vn )

= s (t
0)
(X )(t)
unde
(Y )t =s t 0 if {u1 =s1 v1 , . . . , un =sn vn } , : Y T (X )

190
189
Corectitudinea regulilor de deductie
Continuare

O regula de deductie
Demonstram ca C este corecta.
Fie : s1 sn s si presupunem ca
|= (X )t1 =s1 t10 , . . ., |= (X )tn =sn tn0 (*)
Trebuie sa aratam ca |= (X )(t1 , . . . , tn ) =s (t10 , . . . , tn0 ).

Fie A |= si f : T (X ) A un morfism. Din (*),
fs1 (t1 ) = fs1 (t10 ), . . ., fsn (tn ) = fsn (tn0 ), deci
1 , . . . , n
este corecta daca

|= 1 , . . ., |= n |=
fs ((t1 , . . . , tn )) = A (fs1 (t1 ), . . . , fsn (tn )) =

A (fs1 (t10 ), . . . , fsn (tn0 )) = fs ((t1 , . . . , tn )).
In consecinta, A |= (X )(t1 , . . . , tn ) = s (t 0 , . . . , tn0 ).
1
Deoarece A este o -algebra arbitrara,
|= (X )(t1 , . . . , tn ) =s (t10 , . . . , tn0 ).
Propozitia 22
Regulile deductiei ecuationale R, S, T, C , Sub sunt corecte.
191
192
Continuare
Corectitudinea deductiei ecuationale
Demonstram ca Sub este corecta.
Fie (Y )t =s t 0 if H , H = {u1 =s1 v1 , . . . , un =sn vn } si

: Y T (X ) substitutie a..
|= (X )(u1 ) =s1 (v1 ), . . ., |= (X )(un ) =sn (vn ) (*)
Trebuie sa aratam ca |= (X )(t) =s (t 0 ).

Fie A |= si f : T (X ) A un morfism. Atunci
f : T (Y ) A si, din (*),
;
f )s (u1 ) = (;
f )s (v1 ), . . ., (;
f )sn (un ) = (;
f )sn (vn ).
(;
1
1
Deoarece A |= (Y )t =s t 0 if H , obtinem
Teorema 23 (Corectitudine)
` (X )t =s t 0 |= (X )t =s t 0
Dem.: Fie 1 , . . ., n = (X )t =s t 0 o demonstratie din ipotezele

. Demonstram |= i prin inductie dupa i = 1, . . . , n.
Observam ca 1 sau 1 = (X )t =s t, deci |= 1 .

tim ca i se obtine din
Presupunem ca |= 1 , . . ., |= i1 . S
ecuatiile 1 , . . ., i1 aplicand una din regulile de
deductie.Deoarece R, S, T, C , Sub sunt corecte, rezulta |= i .
f )s (t) = (;
f )s (t 0 ) i.e. fs ((t))
0 )).
(;
= fs ((t
In consecinta, A |= (X )(t)
= s (t
0 ).
Deoarece A este o -algebra arbitrara,
= s (t
0 ).
|= (X )(t)
194
193
Inchiderea la reguli de deductie
Continuare
(S, ) o signatura multisortata, X o multime de variabile
Reg
(X )t1 =s1 t10 , . . . , (X )tn =sn tn0
Dem. (a)(b) Presupunem ca este congruenta si demontram

nchiderea la C .Fie : s1 sn s si t1 s1 t10 , . . ., tn sn tn0 .
Deoarece este congruenta, (t1 , . . . , tn ) s (t10 , . . . , tn0 ),
deci este nchisa la C .
(X )t =s t 0
Relatie binara T (X ) T (X ) este nchisa la Reg daca
(b)(a) Presupunem este echivalenta nchisa la C si

demonstram ca este compatibila cu operatiile. Fie
: s1 sn s si t1 s1 t10 , . . ., tn sn tn0 . Deoarece este
nchisa la C , (t1 , . . . , tn ) s (t10 , . . . , tn0 ), deci este
compatibila cu operatiile.
t1 s1 t10 , . . ., tn sn tn0 t s t 0
Propozitia 24
Sunt echivalente:
I
(a) este congruenta pe T (X ),
(b) este nchisa la R, S, T, C .

195
196
-algebre
Echivalenta sintactica
(S, , ) specificatie, X o multime de variabile,

o congruenta pe T (X )
(S, , ) specificatie, X o multime de variabile

Pe T (X ) definim urmatoarea relatie S-sortata
CS(,T (X ))
or. (Y )t =s t 0 if H , or. h : T (Y ) T (X ) morfism
hs 0 (u) s 0 hs 0 (v ) or. u =s 0 v H hs (t) s hs (t 0 ).
t s t 0 ` (X )t =s t 0 oricare s S.
este echivalenta sintactica determinata de .
Propozitia 25
Propozitia 26
Sunt echivalente:
I
(a) verifica CS(,T (X )),
este o congruenta nchisa la substitutie.
(b) este nchisa la Sub ,
(c) T (X )/ |= .
Dem. Din definitia deductiei sintactice `, rezulta ca este

nchisa la R, S, T, C , Sub .
197
198
Completitudinea deductiei ecuationale
multime de ecuatii conditionate, = (X )t =s t 0 ecuatie

(S, , ) specificatie, A o (S, )-algebra
,A :=
Teorema 28 (Completitudine)
{Ker (h) | h : A B morfism B |= }
|= (X )t =s t 0 ` (X )t =s t 0
este echivalenta semantica pe A determinata de .
Dem. Din Propozitia 26 si Propozitia 16, T (X )/ este o

-algebra, deci T (X )/ |= .Fie p : T (X ) T (X )/
surjectia canonica, p(t) := [t] oricare t T (X ), unde [t] este
clasa de echivalenta a lui t determinata de . Rezulta
ps (t) = ps (t 0 ), i.e. [t] = [t 0 ].In consecinta t s t 0 , adica
` (X )t =s t 0 .
Propozitia 27
,A este cea mai mica congruenta pe A nchisa la substitutie.
Dem. Din Propozitia 17, ,A este congruenta A nchisa la
substitutie. Fie o alta congruenta pe A nchisa la substitutie si
p : A A/ surjectia canonica ( p(a) = [a] or. a A). Din
Propozitia 16, A/ |= , deci = Ker (p) ,A .
Demonstratie scurta:
Se aplica Propozitiile 26 si 27.
199
200
Teorema de completitudine
Reguli de deductie
(S, , ) specificatie, X , Y multimi disjuncte de variabile

(S, ) signatura, X multime de variabile, t, t 0 T (X )s
t t 0 ` (X )t =s t 0 (echiv. sintactica)
t t 0 |= (X )t =s t 0 (echiv. semantica)
Corectitudinea regulilor de deductie:
Completitudinea regulilor de deductie:
(X )t1 =s t2
Abstractizarea
(X Y )t1 =s t2
Concretizarea
(X Y )t1 =s t2
(X )t1 =s t2
t1 , t2 T (X )s
Ys 6= T,s 6=
Teorema 29 (Teorema de completitudine) =
Propozitia 30
|= (X )t =s t 0 ` (X )t =s t 0
Abstractizarea si Concretizarea sunt reguli de deductie corecte.

Dem. exercitiu
201
202
203
204
Exemplu
Orice functie inversabila la dreapta este injectiva.
S := {s}, := {f : s s, g : s s}
:= {({z}) g (f (z)) = z} (g inversa la dreapta a lui f )
` ({x, y }) x = y if {f (x) = f (y )}
{() f (cx ) = f (cy )} ` () cx = cy (teorema constantelor)
(1) () f (cx ) = f (cy ) (ipoteza)
(2) () g (f (cx )) = g (f (cy )) (C )
(3) () g (f (cy )) = cy (Sub{z cy })
(4) () g (f (cx )) = cy (2,3,T)
(5) ({z}) z = g (f (z)) (S)
(6) () cx = g (f (cx )) (5, Sub{z cx })
(7) () cx = cy (4,6, T)
Programare logica
Contexte
Logic
a ecuational
a
Regula SR (Subterm
Replacement)
Pentru t T (X ) si y X notam
nry (t) = numarul de aparitii ale lui y n t
Daca z 6 X atunci un termen c T (X {z}) se numeste

context daca nrz (c) = 1.
Daca t0 T (X ) si t0 are acelasi sort cu z, atunci notam

c[z t0 ] := {z t0 }(c)
pentru un context c T (X {z}), unde
{z t0 } : X {z} T (X ) este substitutia
{z t0 }(z) = t0 si {z t0 }(x) = x or. x X
206
205
Regula de deductie SR
Exemplu
(X )(u) =s 0 (v ) or. u =s v H
SR
(X )c[z (l)] =s 00 c[z (r )]
unde (Y )l =s r if H , : Y T (X ) substitutie
c T (X {z})s 00 , z 6 X , nrz (c) = 1
I
I
c = z SR = Sub
E multime de ecuatii neconditionate
SRE
E = {x + 0 = x, x + succ(y ) = succ(x + y )}
E `SRE 0 + succ(0) = succ(0)
(X )c[z (l)] =s 00 c[z (r )]
unde (Y )l =s r E , : Y T (X ) substitutie
c T (X {z})s 00 , z 6 X , nrz (c) = 1
207
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
x + succ(y ) = succ(x + y ) E
0 + succ(0) = succ(0 + 0) (10 , SRE , c := z, := {x, y 0})

x +0=x E
succ(0 + 0) = succ(0) (30 , SRE , c := succ(z), := {x 0})
0 + succ(0) = succ(0) (20 , 40 , T )
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
x + succ(y ) = succ(x + y ) E
0 + succ(0) = succ(0 + 0) (1, Sub{x, y 0})

x +0=x E
0 + 0 = 0 (3, Sub{x 0})
succ(0 + 0) = succ(0) (4, C )
0 + succ(0) = succ(0) (2, 5, T )
208
Continuare
Propozitia 31
SR este regula de deductie corecta.
Dem. Fie (Y )l =s r if H , : Y T (X ) substitutie

c T (X {z})s 00 , z 6 X , nrz (c) = 1 a..
|= (X )(u) =s 0 (v ) or. u =s v H.
Demonstram ca |= (X )c[z (l)] =s 00 c[z (r )] prin

inductie dupa |c| (lungimea lui c).
I
Daca |c| = 1, atunci c = z si |= (X )(l) =s (r ) deoarece

Sub este corecta.
Presupunem ca |= (X )c 0 [z (l)] =s 00 c 0 [z (r )] daca

|c 0 | < |c|. Atunci ex. : s1 sn s 00 ,
t1 T (X )s1 , . . ., tn T (X )sn si k a..
c = (t1 , . . . , tk , . . . , tn ) si nrz (tk ) = 1.
Pentru tk aplicam ipoteza de inductie:
|= (X )tk [z (l)] =si tk [z (r )].
Deoarece |= (X )ti =si ti or. i 6= k, aplicand corectitudinea

regulii C , obtinem
|= (X )(t1 , . . . , tk [z (l)], . . . , tn ) =s 00
(t1 , . . . , tk [z (r )], . . . , tn ).
Observam ca c[z t] = (t1 , . . . , tk [z t], . . . , tn ) or.
t T (X )s , deci |= (X )c[z (l)] =s 00 c[z (r )].
210
209
Continuare
SR este nchisa la C (schita)
Fie : s1 sn s 00 si t1 SR t10 , . . ., tn SR tn0 .
(1) Daca k {1, . . . , n} si (X )tk =sk tk0 se deduce prin aplicarea
regulii SR , atunci exista (Y )l =s r if H ,

: Y T (X ) substitutie c T (X {z})sk , z 6 X ,
nrz (c) = 1 a.. tk = c[z (l)] si tk0 = c[z (r )].
Definim c 0 = (t1 , . . . , tk1 , c, tk+1 , . . . , tn ), atunci
(t1 , . . . , tk , . . . , tn ) = c 0 [z (l)] si
(t1 , . . . , tk0 , . . . , tn ) = c 0 [z (r )],
deci (X )(t1 , . . . , tk , . . . , tn ) =s (t1 , . . . , tk0 , . . . , tn ) se

deduce prin aplicarea regulii SR .
(2) Daca k {1, . . . , n} si tk SR tk0 atunci
(t1 , . . . , tk1 , tk , tk+1 , . . . , tn ) SR (t1 , . . . , tk1 , tk0 , tk+1 , . . . , tn ).
(3) (t1 , t2 , . . . , tn ) SR (t10 , t2 , . . . , tn ) SR (t10 , t20 , t3 . . . , tn )
SR (t10 , t20 , t30 , . . . , tn ) SR SR (t10 , t20 , . . . , tn0 )
I
Definim SR T (X ) T (X ) prin
t SR t 0 `R,S,T ,SR (X )t =s t 0
Propozitia 32
SR este congruenta nchisa la substitutie.
Dem. Din definitie, SR este nchisa la R, S, T, deci este o relatie
de echivalenta.
I
SR este nchisa la Sub

Sub se obtine aplicand SR cu c = z.
211
212
Completitudinea SR
(S, , ) specificatie, X multime de variabile, t, t 0 T (X )s
Teorema 33
Sunt echivalente:
(a) `R,S,T ,C ,Sub (X )t =s t 0
(b) `R,S,T ,SR (X )t =s t 0
Dem. (a) (b) ( SR ) Rezulta din Propozitia 32 si din

faptul ca = este cea mi mica congruenta nchisa la
substitutie, definita pe T (X ).
(b) (a) (SR ) Din corectitudinea regulii SR (Propozitia
31) si Teorema de completitudine (Teorema 29), rezulta
SR = .
213
214
215
216
Programare logica
Rescrierea
(S, ) signatura
I O regul
a de rescriere este formata dintr-o multime de variabile
Y si doi termeni l, r de acelasi sort din T (Y ) a..
I
I
l nu este variabila
Var (r ) Var (l) = Y .
Vom nota l r (l s r ).
Un sistem de rescriere (TRS) este o multime finita de reguli

de rescriere.
R = {x + 0 x, x + succ(y ) succ(x + y )}
217
Relatia R
218
Sistemul de rescriere RE
(S, ) specificatie, E multime de ecuatii neconditionate a..
Var (r ) Var (l) = Y or. (Y )l =s r E .
t0
Fie R un sistem de rescriere. Daca t, T (X )s definim

relatia t R t 0 astfel:
t R t 0 t este c[z (l)] si
t 0 este c[z (r )], unde
c T (X {z}), z 6 X , nrz (c) = 1
l r R cu Var (l) = Y ,
: Y T (X ) este o substitutie.
RE := {l r | (Y )l =s r E } este sistemul de rescriere

determinat de E .
In acest caz vom nota E :=R
E
ecuatiile devin reguli de rescriere prin orientare
t R t 0 daca si numai daca t 0 se obtine din t nlocuind

o instanta a lui l cu o instanta a lui r .
In Maude ecuatiile eq t = t trebuie sa verifice conditia

Var (t) Var (t) deoarece n reduceri ecuatiile sunt folosite ca
reguli de rescriere.
219
220
Exemplu
Maude
fmod INTLIST is
protecting INT .
sort IntList .
subsort Int < IntList .
op nil : -> IntList .
op _,_ : IntList IntList -> IntList [ assoc id: nil] .
vars L1 L2 L3 : IntList . var x : Int .
eq L1 , x , L2 , - x , L3 = L1 , L2 , L3 .
endfm
E = {x + 0 = x, x + succ(y ) = succ(x + y )}
RE = {x + 0 x, x + succ(y ) succ(x + y )}
0 + succ(0) E succ(0 + 0)
(l := x + succ(y ), r := succ(x + y ), c := z, := {x, y 0})
succ(0 + 0) E succ(0)
(l := x + 0, r := x, c := succ(z), := {x 0})
0 + succ(0) E succ(0 + 0) E succ(0)
set trace on .
reduce 4 , 3 , 5 , 6 , - 3 , 8 , -5 .
221
Maude
222
Maude
eq L1,x,L2,- x,L3 = L1,L2,L3 .
L1 --> nil
x --> 3
L2 --> 6
L3 --> nil
3,6,-3,8
--->
(nil,6,nil),8
result IntList: 4,6,8
reduce in INTLIST : 4,3,5,6,-3,8,-5 .

eq L1,x,L2,- x,L3 = L1,L2,L3 .
L1 --> nil
x --> 5
L2 --> 6,-3,8
L3 --> nil
5,6,-3,8,-5
--->
nil,(6,-3,8),nil
223
224
Exemplu
T := N \ {0, 1}, := {(m, k) | k < m, k|m}
Un sistem de rescriere abstract este o pereche (T , ), unde T

este o multime si T T ( este o relatie binara pe T ).
Definitii
:=1 (relatia inversa)
:= (nchiderea simetrica)
:= () (nchiderea reflexiva si tranzitiva)
:= () (echivalenta generata)
(T (X )s , s ) sistem de rescriere abstract
= {(k, m) | k < m, k|m}
= {(k1 , k2 ) | k1 6= k2 , k1 |k2 sau k2 |k1 }
= {(m, k) | ex.n 0, ex. k1 , , kn T

m k1 kn k}
= {(k, k)|k T }
Cine este ?
226
225
Rescriere si deductie
Continuare
Dem. (1) (2) (3) rezulta din E = E = SR
(S, ) signatura, X multime de variabile,

E multime de ecuatii neconditionate,
RE sistemul de rescriere determinat de E ,
E T (X ) T (X ) relatia de rescriere
(3) (4) revine la SR = E
Din E SR rezulta E SR .
Pentru a demonstra implicatia inversa vom arata ca E este

nchisa la C si SubE .
Teorema 34.
Fie t, t 0 T (X )s . Sunt echivalente:
(1) E |= (X )t =s t 0
(2) E `R,S,T ,C ,SubE (X )t =s t 0
(3) E `R,S,T ,SRE (X )t =s t 0
(4) t E t 0 ,
unde E este echivalenta generata de E .
E este nchisa la SubE
(Y )t =s t 0 E , : Y T (X ) substitutie implica t E t 0
sau t 0 E t.
E (t
0 ) pentru c = z.
Daca t E t 0 atunci (t)
0
0
) E (t)
pentru c = z.
Daca t E t atunci (t
0
Rezulta (t) E (t ).
E este nchisa la C
Fie : s1 sn s 00 si k {1, . . . , n}.
227
228
Continuare
Continuare
(1) tk E tk0 implica (t1 , . . . , tk , . . . , tn ) E (t1 , . . . , tk0 , . . . , tn )

Din ipoteza, tk este c[z (l)], tk0 este c[z (r )], unde
c T (X {z}) e un context, l r RE cu Var (l) = Y si
: Y T (X ).
Definim c 0 := (t1 , . . . , c, . . . , tn ). Rezulta ca
(t1 , . . . , tk , . . . , tn ) este c 0 [z (l)] si
(t1 , . . . , tk0 , . . . , tn ) este c 0 [z (r )].
(4) (t1 , . . . , tn ) E (t10 , t2 . . . , tn ) E (t10 , t20 , . . . , tn ) E
E (t10 , . . . , tk0 , tk+1 , . . . , tn ) E E (t10 , . . . , tn0 )
(2) Demonstram prin inductie dupa p 1 ca

p
tk E tk0 implica (t1 , . . . , tk , . . . , tn ) E (t1 , . . . , tk0 , . . . , tn )

Pentru p = 1 aplicam (1) si simetria.
p+1
(3) Din (2), daca t1 E t10 , . . ., tn E tn0 atunci
(t1 , . . . , tk , . . . , tn ) E (t1 , . . . , tk0 , . . . , tn )

or. k {1, . . . , n}
In consecinta,
nchisa la C si SubE , deci
E este
SR =E E din Propozitia 27.
Daca tk E tk0 atunci tk E tk00 E tk0 . Din ip. de inductie
(t1 , . . . , tk , . . . , tn ) E (t1 , . . . , tk00 , . . . , tn ) E (t1 , . . . , tk0 , . . . , tn )
deci (t1 , . . . , tk , . . . , tn ) E (t1 , . . . , tk0 , . . . , tn ).

229
230
231
232
Programare logica
Substitutie
(S, ) signatura multisortata, X si Y multimi de variabile

O substitutie a variabilelor din X cu termeni din T (Y ) este o
functie : X T (Y ).
Substitutia se extinde la o functie : T (X ) T (Y ) dupa
cum urmeaza:
Substitutii. Unificare
F. Baader, T. Nipkow, Terms Rewriting and All That,
Cambridge University Press, 1998.
s (x) := (x) or. x Xs ,
s () := or. : s,
s ((t1 , . . . , tn )) := (
s1 (t1 ), . . . , sn (tn )) or.
: s1 . . . sn s, or. t1 T (X )s1 , . . ., tn T (X )sn .
Observatie: : T (X ) T (Y ) morfism de (S, )-algebre.
233
Substitutie
Exemplu
S = {s}, = {a : s, p : sssss s, f : s s, g : s s},

X = {x, y , z, u, v }
X , Y si Z multimi de variabile
I Dac
a : X T (Y ), : X T (Y ) atunci
= =
.
I
t = p(u, v , x, y , z)
vom identifica uneori cu
{x1 t1 , , xn tn } e notatie pt. : X T (X ),

(xi ) := ti or. i = 1, . . . , n si (x) := x pt. x 6= xi
compunerea substitutiilor : X T (Y ), : Y T (Z )
; : X T (Z ), (; )s (x) := ;
compunerea substitutiilor este asociativa,
compunerea substitutiilor nu este n general comutativa.
234
= {x f (y ), y f (a), z u}
(t) = p(u, v , f (y ), f (a), u)
= {y g (a), u z, v f (f (a))}
; = {x f (g (a)), y f (a), u z, v f (f (a))}
(; )(t) = p(z, f (f (a)), f (g (a)), f (a), z)
(; )(t) = p(u, f (f (a)), f (y ), g (a), u)
235
236
Termeni. Cazul monosortat
Unificare. Cazul monosortat.
(S, ) signatura monosortata, S = {s}

X multime de variabile,
T (X ) termenii cu variabile din X
O ecuatie este o pereche de termeni
Ecuatia ht, t 0 i o vom nota t = t 0 .
ht, t 0 i,
(S = {s}, ) signatura, X multime de variabile

I
unde t,
t0
O problema de unificare este o multime finita de ecuatii
T (X ).
U = {t1 = t10 , . . . , tn = tn0 }

I
Un unificator (o solutie) pentru U este o substitutie

: X T (X ) a.. (ti ) = (ti0 ) or. i = 1, . . . , n.
Notam cu Unif (U) multimea unificatorilor lui U.
Un unificator Unif (U) este un cel mai general unificator

(cgu, mgu) daca or. 0 Unif (U) ex. substitutie a..
0 = ; .
Egalitatea termenilor
Daca t = (t1 , . . . , tn ) si t 0 = (t10 , . . . , tk0 ) atunci
t = t 0 = , n = k, ti = ti0 or. i
= egalitate formala, = egalitate efectiva
237
238
Exemplu
Notatii
S = {s}, = {0 : s, + : ss s, : ss s}, X = {x, y , z}

t = x + (y y ) = +(x, (y , y )), u = x + (y x) = +(x, (y , x))
I
I
(x) := y , (y ) := y , (z) := z,
0 (x) := 0, 0 (y ) := 0, 0 (z) := z, 0 = ; {y 0}
(x) := z + 0, (y ) := z + 0, (z) := z,
= ; {y z + 0}
I
I
(x) := z, (y ) := z, (z) := z, = ; {y z}
Unif (U) := multimea unificatorilor lui U

S
S
Var (U) := ni=1 (Var (ti ) Var (ti0 )), unde
Var (t) := multimea variabilelor care apar n t T (X )
daca = {x1 t1 , , xn tn } atunci
{x1 t1 , , xn tn }U := {(t) = (t 0 ) | t = t 0 U}
si sunt cgu
cgu nu este unic
239
240
Unificare
Unificare
(S = {}, ) signatura, X multime de variabile
Spunem ca problema de unificare R = {x1 = t1 , . . . , xn = tn }

este rezolvata daca
I
I
Propozitia 35.
xi X , x1 6= xj or. i 6= j
S
xi 6 ni=1 Var (ti ) or. i = 1, . . . , n.
O problema rezolvata R defineste o substitutie R

I
I
Daca R = {x1 = t1 , . . . , xn = tn } este o problema de unificare

rezolvata, atunci R este cgu idempotent pentru R:
I
0 = R ; 0 or. 0 Unif (R),
R ; R = R .
Dem.
R (xi ) := {x1 t1 , . . . , xn tn }
R Unif (R)
(R
Algoritmul transforma o problema de unificare U ntr-o problema

de unificare R. Daca R = atunci U nu are unificatori. In caz
contrar, R este rezovata, iar substitutia determinata de R este cgu
pentru U.
; 0 )(x)
0 (R (x))
0 (x) x 6 {x1 , . . . , xn },
0 (ti ) x = xi
Dar 0 (ti ) = 0 (xi ) deoarece 0 Unif (R),

deci (R ; 0 )(x) = 0 (x) or. x X .
Pentru 0 = R , rezulta R ; R = R .
241
242
{g : s s, h : s s, f : sss s}, X = {x, y , z, w }
Algoritmul de unificare
(S = {}, ) signatura, X multime de variabile
Intrare: U = {t1 = t10 , . . . , tn = tn0 }

Initializare: R = U
Se executa nedeterminist urmatorii pasi, atata timp cat este posibil:
(1) Sterge: R {t = t} R
(2) Orienteaza: R {t = x} R {x = t} dc. x X , t 6 X

(3) Descompune:
. R {(e1 , . . . , en ) = (e10 , . . . , en0 )} R {e1 = e10 , . . . , en = en0 }
. R {(e1 , . . . , en ) = (e10 , . . . , ek0 )} dc. 6=

(4) Elimina:
. R {x = t} {x = t} {x t}R dc.. x Var (R) \ Var (t)
. R {x = t} dc. x Var (t) si t 6= x

Iesire: daca R = atunci nu exita solutii pentru U
daca R 6= atunci R este cgu pentru U
U = R = {g (y ) = x, f (x, h(x), y ) = f (g (z), w , z)}
(2) R = {x = g (y ), f (x, h(x), y ) = f (g (z), w , z)}
(4) R = {x = g (y ), f (g (y ), h(g (y )), y ) = f (g (z), w , z)}
(3) R = {x = g (y ), g (y ) = g (z), h(g (y )) = w , y = z}
(3) R = {x = g (y ), y = z, h(g (y )) = w , y = z}
(4) R = {x = g (z), y = z, h(g (z)) = w , z = z}
(2)(1) R = {x = g (z), y = z, w = h(g (z))}
(4) R = {x = g (z), y = z, w = h(g (z))} cgu
243
244
{a : s, g : s s, h : s s, f : sss s}, X = {x, z, w }
{b : s, g : s s, h : s s, f : sss s}, X = {x, y , z}
U = R = {g (a) = x, f (x, h(x), a) = f (g (z), w , z)}
(2) R = {x = g (a), f (x, h(x), a) = f (g (z), w , z)}
U = R = {g (y ) = x, f (x, h(x), y ) = f (g (z), b, z)}
(2) R = {x = g (y ), f (x, h(x), y ) = f (g (z), b, z)}
(4) R = {x = g (a), f (g (a), h(g (a)), a) = f (g (z), w , z)}
(3) R = {x = g (a), g (a) = g (z), h(g (a)) = w , a = z}
(4) R = {x = g (y ), f (g (y ), h(g (y )), y ) = f (g (z), b, z)}
(3) R = {x = g (y ), g (y ) = g (z), h(g (y )) = b, y = z}
(3) R = {x = g (y ), y = z, h(g (y )) = b, y = z}
(4) R = {x = g (z), y = z, h(g (z)) = b, z = z}
(3) R = {x = g (a), a = z, h(g (a)) = w , a = z}

(2) R = {x = g (a), z = a, w = h(g (a)), z = a}
(4) R = {x = g (a), z = a, w = h(g (a)), a = a}
(3) R = deoarece b 6= h
(1) R = {x = g (a), z = a, w = h(g (a))} cgu
245
{g : s s, h : s s, f : sss s}, X = {x, y , z, w }
246
Terminare
Propozitia 36.
Algoritmul de unificare se termina.
U = R = {g (y ) = x, f (x, h(x), y ) = f (y , w , z)}
Dem. Fie R problema de unificare. Notam
nsol := |{x Var (R)|R = R 0 P

{x = t}, x 6 Var (R 0 ) Var (t)}|,
n1 := |Var (R)| nsol , n2 := s =tR
(|s| + |t|),
(2) R = {x = g (y ), f (x, h(x), y ) = f (y , w , z)}
(4) R = {x = g (y ), f (g (y ), h(g (y )), y ) = f (y , w , z)}
(3) R = {x = g (y ), g (y ) = y , h(g (y )) = w , y = z}
(2) R = {x = g (z), y = g (y ), h(g (y )) = w , y = z}

(4) R = deoarece y Var (g (y ))
247
n3 := |{t = x R|t 6 X , x X }|
Fiecare pas al algoritmului modifica n1 , n2 , n3
n1 n2 n3
S
terge
>
Orienteaza
= >
Descompune >
Elimina
>
Daca la executia unui pas (n1 , n2 , n3 ) se schimba n (n10 , n20 , n30 ),
atunci (n1 , n2 , n3 ) >lex (n10 , n20 , n30 ), adica (n1 , n2 , n3 ) descreste
strict n ordine lexicografica.
248
Corectitudine
Completitudine
Propozitia 37.
Propozitia 38.
Daca R T si T 6= , atunci Unif (R) = Unif (T ).
Daca U R atunci U nu are solutii.
Dem. Evident adevarat pentru S

tergesi Orienteaza.
Descompune. R = R 0 {(e1 , . . . , en ) = (e10 , . . . , en0 )}
T = R 0 {e1 = e10 , . . . , en = en0 }

Daca : X T (X ) substitutie, atunci
((e1 , . . . , en )) = ((e10 , . . . , en0 )) (ei ) = (ei0 ) or. i
Elimina:
R = R 0 {x = t}, T = {x = t} {x t}R 0 , x Var (R 0 ) \ Var (t)
Unif (R) Unif (R 0 ) si Unif ({x = t})
Daca Unif ({x = t}) atunci {x t}; =
Unif (R) {x t}; Unif (R 0 ) si Unif ({x = t})
Unif ({x t}R 0 ) si Unif ({x = t})

Unif (T )
Dem. Distingem doua cazuri.

I La pasul Descompune, exist
a
0
0
(e1 , . . . , en ) = (e1 , . . . , ek ) R cu 6= . Termenii
(e1 , . . . , en ) si (e10 , . . . , ek0 ) nu pot fi unificati deoarece ncep
cu caractere diferite.
I
La pasul Elimina , exista x = t R cu x Var (t) si t 6= x.

Daca este o substitutie, atunci |(t)| > |(x)|, deci x si t
nu au unificator.
R contine o ecuatie care nu poate fi unificata, deci R nu are

unificator. Deoarece U si R au aceeasi unificatori, rezulta ca U nu
are unificatori.
250
249
Complexitate
Problema de unificare
U = {x1 = f (x0 , x0 ), x2 = f (x1 , x1 ), . . . , xn = f (xn1 , xn1 )}

are cgu R = {x1 f (x0 , x0 ), x2 f (f (x0 , x0 ), f (x0 , x0 )), . . .}.
La pasul Elimina, pentru a verifica ca o variabila xi nu apare n

membrul drept al ecuatiei ( occur check) facem 2i comparatii.
Algoritmul de unificare prezentat anterior este exponential.

Complexitatea poate fi mbunatatita printr-o reprezentare
eficienta a termenilor.
Matching problem
K. Knight, Unification: A Multidisciplinary Survey, ACM

Computing Surveys, Vol. 21, No. 1, 1989.
251
fmod MATCH is
sort Elem .
op a : -> Elem .
ops _+_ _*_
: Elem Elem -> Elem .
vars x y : Elem
eq x + (y * y) = x * y .
endfm
reduce in MATCH : (a + y) + (x * x) .
eq x + (y * y) = x * y .
x --> a + y
y --> x
(a + y) + (x * x)
--->
(a + y) * x
result Elem: (a + y) * x
252
Matching problem
Fie p si t termeni cu variabile din X . Spunem ca

p matches t (t este o instanta a lui p)
daca exista o substitutie : X T (X ) a. . (p) = t.
Exemplu.
p = x + (y y ), t = (a + y ) + (x x)
(x) := a + y , (y ) := x
Fie t 0 termenul obtinut din t prin nlocuirea fiecarei variabile

x Var (T ) cu o operatie constanta cx . Substitutia poate fi
determinata aplicnd algoritmul de unificare ecuatiei p = t 0 .

Exemplu.
x + (y y ) = (a + cy ) + (cx cx )
{x = a + cy , y = cx }
O problema de matching poate fi rezolvata prin unificare.

253
254
255
256
Programare logica
(T , ) sistem de rescriere (T multime, T T )

Definitii
t T este reductibil dc. ex. t 0 T a.. t t 0
t0 t1 t2 reducere
t T este forma normala(ireductibil) dc. nu este reductibil
t0 este o forma normala a lui t dc. t t0 si

t0 este forma normala
t1 t2 dc. ex. t T a.. t1 t t2

(t1 si t2 se ntàlnesc, relatia de ntalnire)
Sisteme de rescriere complete
257
258
Exemple
(T , ) sistem de rescriere (T multime, T T )

I
T := N \ {0, 1}, := {(m, k) | k < m, k|m}

k este forma normala daca este numar prim
k1 k2 daca nu sunt prime ntre ele
k este forma normala a lui m daca k este factor prim al lui m
T := {a, b} , := {(ubav , uabv )|u, v T }

w T este forma normala daca w = an b k cu n, k 0
w1 w2 daca nra (w1 ) = nra (w2 ) si nrb (w1 ) = nrb (w2 )
Definitii (T , ) se numeste
noetherian: nu exista reduceri infinite t0 t1
(orice rescriere se termina)
confluent: t1 t t2 t1 t2
local confluent: t1 tt2 t1 t2
Church-Rosser: t1 t2 t1 t2
normalizat: orice element are o forma normala
complet (convergent, canonic): confluent si noetherian
I
259
T := N \ {0, 1}, := {(k, m) | k < m, k|m}

(T , ) e noetherian, nu e confluent
260
Proprietati
Proprietati
Propozitia 41 (Lema lui Newman)

Propozitia 39
Daca (T , ) este local confluent si noetherian atunci este

confluent.
(T , ) confluent (T , ) Church-Rosser
Dem. Terminarea asigura faptul ca orice termen are o forma

normala. Pentru a demonstra confluenta este suficient sa aratam
ca orice element are o forma normala unica.
U := {a T |a n1 , a n2 , n1 6= n2 forme normale}
Demonstram ca are loc urmatoarea proprietate:
(*) or. a U ex. b U a.. a b
Daca U 6= , atunci exista (an )n U cu
a1 a2 an
ceea ce contrazice proprietatea de terminare. In consecinta, U =
si orice termen t are o unica forma normala fn(t).
Daca t1 t t2 , atunci t1 fn(t) t2 , deci T este confluent.
Propozitia 40
Daca (T , ) este complet atunci orice termen are o singura forma
normala. In acest caz vom nota fn(t) forma normala a lui t T .
Dem. Existenta formei normale rezulta din terminare. Fie t un
termen si presupunem ca t1 si t2 sunt forme normale distincte ale
lui t.Deoarece t1 t t2 , din confluenta rezulta ca exisa u a..

t1 u t2 .In consecinta t1 si t2 sunt reductibile, ceea ce
contrazice faptul ca sunt forme normale.
262
261
Continuare
Exercitiu
T = {a, b, c, d}
(*) or. a U ex. b U a.. a b

I
n1 a n2 implica n1 = n2 (imposibil)
n1 a n2 implica n1 a b n2 pentru un b T ; din
local confluenta, n1 t b, dar n1 este forma normala, deci
t = n1 ; avem b n1 , b n2 , deci b U si a b
n1 a n2 implica n1 b a n2 pentru un
b T ;avem b n1 , b n2 , deci b U si a b
n1 b a c n2 implica b n3 c, unde n3 este

6 n3 ( b U) sau
forma normala; deoarece n1 6= n2 avem n1 =
n2 6= n3 (c U).
= {(a, b), (a, c), (b, a), (b, d)}

Putem descrie sistemul de rescriere (T , ) prin
R = {a b, a c, b a, b d}
Vom identifica R = (T , )
263
aratati ca R e local confluent

aratati ca R nu e confluent
aratati ca R nu e noetherian
determinati formele normale ale lui R
adaugati o regula de rescriere a.. R sa devina confluent
stergeti o regula de rescriere a.. R sa devina confluent
264
Teorema
Continuare
(S, ) signatura, X multime de variabile,

E multime de ecuatii neconditionate,
RE sistemul de rescriere determinat de E , E T (X ) T (X )
relatia de rescriere
t, t 0 T (X )s
(4)(3) t fn(t) t 0
(3)(4) Fie t1 , . . ., tn a.. t t1 tn t 0
Demonstram ca fn(t) = fn(t 0 ) prin inductie dupa n.
Teorema 42
P(1) Avem t t 0 , adica t t 0 sau t 0 t. Rezulta fn(t) + fn(t 0 ).
Daca RE este complet atunci sunt echivalente:
(1) E |= (X )t =s t 0
(2) E ` (X )t =s t 0
(3) t E t 0
(4) fn(t)=fn(t 0 )
(t si t 0 au aceeasi forma normala)
P(n) P(n + 1) Avem t tn+1 t 0 .
Din ipoteza de inductie, fn(t) = fn(tn+1 ).

Din P(1) rezulta fn(tn+1 ) = fn(t 0 ).
In consecinta fn(t) = fn(t 0 ).
Dem. (1)(2)(3) din Teorema 34.

265
266
267
268
Logica ecuationala si rescrierea
Terminarea unui sistem de rescriere este nedecidabila.

Pentru sisteme de rescriere particulare putem decide asupra
terminarii.
Pentru sisteme de rescriere noetheriene, confluenta este decidabila.
Daca E este o multime de ecuatii a.. RE este un sistem de
rescriere complet atunci deductia ecuationala E ` (X )t =s t 0 este

decidabila:
t fn(t)
t 0 fn(t 0 )
E ` (X )t =s t 0 fn(t) = fn(t 0 )
Programare logica
TRS (Term Rewrite System)
(S, ) signatura
I O regul
a de rescriere este formata dintr-o multime de variabile
Y si doi termeni l, r de acelasi sort din T (Y ) a..
I
Terminare. Confluent
a.
Completare
l nu este variabila
Var (r ) Var (l) = Y .
Vom nota l r (l s r ).
I
Un sistem de rescriere (TRS) este o multime finita de reguli

de rescriere.
Exemplu: R = {x + 0 x, x + succ(y ) succ(x + y )}
prin lungimea unui termen t vom ntelege numarul de

simboluri din scrierea lui t n forma prefix.
269
270
Terminarea
Arborele de reducere
(S, ) signatura, R un TRS
Propozitie 43
(S, ) signatura, R un sistem de rescriere (TRS)
Daca fiecarui termen t i poate fi asociat un numar natural

t 7 (t) N astfel ncat
Arborele de reducere al termenului t este definit astfel:

radacina arborelui are eticheta t,
descendentii nodului cu eticheta u sunt etichetati cu
termenii u 0 care verifica u R u 0 .
Orice nod al unui arbore de reducere are un numar finit de

descendenti deoarece R este o multime finita.
Daca R se termina atunci

(t) := naltimea arborelui de reducere asociat lui t.
t R t 0 (t) > (t 0 )
t R t 0 (t) > (t 0 )
oricare t si t 0 , atunci R este noetherian.
Dem. N nu contine lanturi infinite n1 > n2 > > nk > .
Exemple
I
R = {x 0 x, succ(x) succ(y ) x y } noetherian

(t) := lungimea lui t
R = {f (g (x), y ) f (y , y )} nu este noetherian

f (g (x), g (x)) R f (g (x), g (x)) R
271
272
Arbore de reducere
Terminare
(S, ) signatura, R un TRS
R = {x + 0 x, x + succ(y ) succ(x + y )}
Propozitia 44
succ(0) + succ(0 + 0)
u
succ(0) + succ(0)
*
succ(succ(0) + (0 + 0))

succ(succ(0) + 0)

succ(succ(0) + 0)

succ(succ(0))

succ(succ(0))
Sunt echivalente:
(a) R este noetherian
(b) oricarui termen t i poate fi asociat un numar natural (t) N
astfel ncat t R t 0 implica (t) > (t 0 )
Dem. (a)(b) Din Lema lui Konig rezulta ca ntr-un sistem de
rescriere noetherian orice termen are un arbore de reducere finit si
definim (t) = adancimea arborelui asociat lui t.
(b)(a) rezulta din Propozitia 43.
Ordine de reducere: t > t 0 ddaca (t) > (t 0 )

Relatia > se numeste ordine de reducere pentru R.
274
273
Terminare
Exemplu
Propozitia 45
R = {x + 0 0, x + succ(y ) succ(x + y )}
A0 := 1, Asucc (k) := k + 1,
A+ (k, m) := k + 2 m
(k +A m := k + 2 m) or. k, m N
Fie A o (S, )-algebra astfel ncat:

I
As = N or. s S,
or. : s1 . . . sn s, daca ki > ki0 atunci

A (k1 , . . . , ki , . . . kn ) > A (k1 , . . . , ki0 , . . . kn ),
(l) > e
(r ) or. l r R or. e : Var (l) A.
e
e(x) := n, e(y ) := m
(0)
(x + 0) = n +A 0 = n + 2 A0 = n + 2 > 1 = A0 = e
e
(x + succ(y )) = n +A Asucc (m) = n + 2 (m + 1) =
e
(succ(x + y ))
n + 2 m + 2 > n + 2 m + 1 = Asucc (n +A m) = e
Atunci R este noetherian

Dem. Pentru orice termen t definim
(t) = e0 (t), unde e0 (x) = 0 or. x Var (t).
Se demonstreaza ca t R t 0 implica (t) > (t 0 ).
275
276
Confluenta. Perechi critice
Confluenta. Perechi critice
(l1 )
Fie l1 r1 , l2 r2 R astfel ncat:

I
Var (l1 ) Var (l2 ) = ,
l1 = c[z t] unde nrz (c) = 1, t nu este variabila

(t este subtermen al lui l1 care nu este variabila),
c.g.u pentru t si l2 ( (t) = (l2 )).
(r1 )
&
l1 r1 , l2 r2 R,
Var (l1 ) Var (l2 ) = ,
l1 = c[z t],
(t) = (l2 ) c.g.u
(c)[z (r2 )]
Teorema 46 (Teorema Perechilor Critice)

Daca R este noetherian atunci sunt echivalente:
(a) R este confluent,
(b) t1 R t2 oricare (t1 , t2 ) pereche critica.
Atunci ((r1 ), (c)[z (r2 )]) este pereche critica.
277
Exemplu
Completarea unui TRS (Knuth-Bendix)

(S, ) signatura
Intrare. R un sistem de rescriere (TRS) noetherian.
Initializare. T := R, > ordine de reducere pentru T
Se executa urmatorii pasi, cat timp este posibil:
(1) CP := CP(T ) = {(t1 , t2 )|(t1 , t2 ) pereche critica n T }
(2) Daca t1 t2 oricare (t1 , t2 ) CP,
atunci STOP (T este completarea lui R).
(3) Daca (t1 , t2 ) CP, t16 t2 , atunci
daca fn(t1 ) > fn(t2 )
atunci T := T {fn(t1 ) fn(t2 )},
altfel daca fn(t2 ) > fn(t1 )
atunci T := T {fn(t2 ) fn(t1 )},
altfel STOP (completarea esuata).
Iesire. T complet (completarea lui R) sau esec.
R = {f (f (x)) x} este confluent.

Determinam perechile critice f (f (x)) x si f (f (y )) y
l1 := f (f (x)), r1 := x, l2 := f (f (y )), r2 := y
Subtermenii lui l1 care nu sunt variabile sunt f (f (x)) si f (x).
I
t := f (f (x)), c = z, := {x y }
(r1 ) = y , (c)[z (r2 )] = y
t := f (x), c = f (z), := {x f (y )}
(r1 ) = f (y ), (c)[z (r2 )] = f (y )
278
Perechile critice sunt (y , y ) si (f (y ), f (y )). Deoarece y y si

f (y ) f (y ), sistemul de rescriere R este confluent.
Atentie: succesul complet

arii depinde de relatia <
279
280
Exemplu
S := {s}, := { : ss s},
E := {{x, y , v }(x y ) (y v ) = y )}
T = RE := {(x y ) (y v ) y }, (t) := lungimea termenului t
Determinam perechile critice pentru
l1 := (x y ) (y v ), r1 := y , l2 := (x 0 y 0 ) (y 0 v 0 ), r2 := y 0
Subtermenii lui l1 care nu sunt variabile sunt (x y ) si y v .
I t := x y , c = z (y v ), := {x x 0 y 0 , y y 0 v 0 }
(r1 ) = y 0 v 0 , (c)[z (r2 )] = y 0 ((y 0 v 0 ) v )
I t := y v , c = (x y ) z, := {y x 0 y 0 , v y 0 v 0 }
(r1 ) = x 0 y 0 , (c)[z (r2 )] = (x (x 0 y 0 )) y 0
CP = {(y 0 v 0 , y 0 ((y 0 v 0 ) v )), (x 0 y 0 , (x (x 0 y 0 )) y 0 )}
Deoarece y ((y x) v ) > y x si (x (v y )) y > v y ,
T := T {y ((y x) v ) y x, (x (v y )) y v y }
Demonstrati ca T este complet.
281
282
283
284
Programare logica
Maude
fmod MYNAT is
sort
MyNat .
op 0 : -> MyNat .
op s : MyNat -> MyNat .
op _+_ : MyNat MyNat -> MyNat .
op n : -> MyNat .
vars x y z : MyNat .
eq x + 0 = x .
eq x + s(y) = s(x + y) .
eq (x + y) + z = x + ( y + z ) .
endfm
Logica ecuational
a local
a
reduce in MYNAT : n + (0 + n) .
result MyNat: n + (0 + n)
286
285
Maude
Maude Manual
fmod MYNAT1 is
sort
MyNat .
op 0 : -> MyNat .
op _+_ : MyNat MyNat -> MyNat [assoc] .
op n : -> MyNat .
vars x y : MyNat .
eq x + 0 = x .
eq x + s(y) = s(x + y) .
endfm
reduce in MYNAT1 : n + (0 + n) .
result MyNat: n + n
Semantically, declaring a set of equational attributes for an

operator is equivalent to declaring the corresponding
equations for the operator.
Operationally, using equational attributes to declare such

equations avoids termination problems and leads to much
more efficient evaluation of terms containing such an
operator.
The effect of declaring equational attributes is to compute

with equivalence classes modulo such equations.
Termenii sunt unificati modulo asociativitate

287
288
Punctul de vedere local
Ecuatiile(propozitiile) din A

I
I
O ecuatie (X )t =s t 0 este o pereche de termeni de acelasi

sort din algebra T (X ).
Fie F multime de ecuatii neconditionate. O ecuatie modulo F
are forma (X )[t]F =s [t 0 ]F , unde [t]F , [t 0 ]F T (X )/F . In

acest caz, o ecuatie este o pereche de termeni de acelasi sort
din algebra cat T (X )/F .
t, t 0 T (X )s
a, c As , A fixata
In cele ce urmeaza
Pentru un modul in Maude, F este multimea ecuatiilor

declarate ca atribute.
Putem inlocui termenii cu elemente dintr-o algebra fixata A.
Astfel, o ecuatie(propozitie) din A va avea forma a =s c, unde

a, c As . Acesta este punctul de vedere local al logicii
ecuationale.
V.E. C
az
anescu, Local Equational Logic,
FUNDAMENTALS OF COMPUTATION THEORY,
LNCS 710 (1993), 162-170.
(X )t =s t 0
a =s c
(A)a =s c
clasic
local
A va fi o (S, )-algebra fixata.
Sen(A) := {a =s c|a, c As , s S} propozitiile din A
Vom defini sintaxa si semantica logicii locale asociate lui A.
290
289
Regulile deductiei ecuationale n A
Deductia sintactica in A
a, b, c, ai , bi A
Spunem ca ecuatia := a =s a0 Sen(A) se deduce sintactic din

daca exista o secventa de ecuatii 1 , . . ., n a. . n = si pentru
orice i {1, . . . , n}
a =s a
a =s b
b =s a
a =s b, b =s c
a =s c
A (a1 , . . . , an ) =s A (b1 , . . . , bn )
Sub
{hs 0 (u) =s 0 hs 0 (v )|u =s 0 v H}
hs (t) =s hs (t 0 )
i sau
i se obtine din ecuatiile 1 , . . ., i1 aplicand una din regulile

R, S, T, C , Sub .
In acest caz spunem ca este -teorema a lui A. Secventa 1 , . . .,

n = este o demonstratie n A pentru e din ipotezele . Vom
nota À a =s a0
a1 =s1 b1 , . . . , an =sn bn
: s1 sn s
h : T (X ) A,
(X )t =s t 0 if H
291
292
Inchiderea la reguli de deductie
Exemplu
S = {s}, := {0 : s, + : ss s}
A = (N, 0, +)
:= {({x})x + x = 0}
Demonstrati ca À 3 = 1
(S, ) o signatura multisortata, X o multime de variabile
Reg
a =s a0
(1) h(x + x) = h(0) (Sub , h : T ({x}) A, h(x) := 1)
2=0
a1 =s1 a10 , . . . , an =sn an0
Relatie binara Q A A este nchisa la Reg daca

(a1 , a10 ) Qs1 , . . ., (an , an0 ) Qsn (a, a0 ) Qs
(2) 1 = 1 (R)
(3) 2 + 1 = 0 + 1 ((1),(2), C )
3=1
293
294
-tautologiile lui A
Teorema de completitudine
o multime de ecuatii conditionate
(de forma (X )t =s t 0 if H).
a0
O ecuatie a =s Sen(A) este -tautologie daca

hs (a) = hs (a0 ) or. B |= , or. h : A B morfism.
a0
Vom nota |=A a =s

T
A
{ker(h)|h : A B |= }
:=
congruenta semantica a lui A
0
0
a A
a)
a À a =s a (echiv. sintactic
0
0
a A
a |=A a =s a (echiv. semantica)
A
Corectitudinea logicii locale: A

A
Completitudinea regulilor de deductie: A

Teorema 48 (Teorema de completitudine a logicii locale)

A
A
=
Propozitia 47
Dem. exerciitiu
A
este cea mai mica congruenta pe A, inchisa la -substitutie.
Dem. exercitiu
295
296
Contexte
Inchiderea la contexte
A (S, )-algebra, Q A A
Q este nchisa la contexte daca
(a, a0 ) Q (c[a], c[a0 ]) Q or. c A[z] context
(S, )-signatura, A (S, )-algebra

Fie A[z] := T (A {z}), z 6 A
Un context este un termen c A[z] cu nrz (c) = 1, iar
c[a] := c[z a]
Propozitia 49
Sunt echivalente:
(a) Q este nchisa la contexte,
(b) Q este compatibila pe componente, i.e.
or. : s1 . . . sn s, i {1, . . . , n},
or. a1 As1 , . . ., ai1 Asi1 , ai+1 Asi+1 , . . ., an Asn ,
or. (a, a0 ) Qsi ,
(A (a1 , . . . , ai1 , a, ai+1 , . . . , an ), A (a1 , . . . , ai1 , a0 , ai+1 , . . . , an )) Qs .
A = (N, 0, +)
c =0+z
c = 4 + (z + 1000)
297
298
Continuare
Inchiderea la contexte
Dem. (a) (b) Fie : s1 . . . sn s, i {1, . . . , n}, (a, a0 ) Qsi

si
a1 As1 , . . ., ai1 Asi1 , ai+1 Asi+1 , . . ., an Asn .
Pentru c := A (a1 , . . . , ai1 , z, ai+1 , . . . , an ) A[z] se obtine
rezultatul dorit.
(b) (a) Fie (a, a0 ) Q si c A[z] un context.
Demonstram (c[a], c[a0 ]) Q prin inductie dupa lungimea lui c (
termen n T (A {z})).
Daca |c| = 1, atunci c = z, c[a] = a, c[a0 ] = a0 .
Presupunem (c 0 [a], c 0 [a0 ]) Q pentru c 0 A[z] context, |c 0 | < |c|.
Observam ca exista c 0 context, |c 0 | < |c| a..
c = A (a1 , . . . , ai1 , c 0 , ai+1 , . . . , an ), deci
c[a] = A (a1 , . . . , ai1 , c 0 [a], ai+1 , . . . , an ) si
c[a0 ] = A (a1 , . . . , ai1 , c 0 [a0 ], ai+1 , . . . , an ).
Aplicam compatibilitatea pe argumente si ipoteza de inductie.
A (S, )-algebra, Q A A
Q := {(c[a], c[a0 ])|(a, a0 ) Q, c A[z] context}
Q nchiderea reflexiva si tranzitiva
Q := {(a, a0 )| ex. b A a. . a Q b si a0 Q b}
Propozitia 50
(a) Q este cea mai mica relatie nchisa la contexte care include Q.
(b) Q este cea mai mica preordine nchisa la C care include Q.
299
300
Rescrierea locala
Rescrierea locala
A este (S, )-algebra fixata


multime de ecuatii conditionate, a, a0 As
a ,A a0 ex. c A[z], nrz (c) = 1
a este c[z hs (l)] si b este c[z hs (r )],
(Y )l =s r if H ,
h : T (Y ) A este un morfism,
hs 0 (u),A hs 0 (v ) or. u =s 0 v H
Definim (Qn )n :
Qn A A or. n,
Q0 := , n
Qn+1 := (hs (l), hs (r ))|(Y )l =s r if H ,

h : T (Y ) A morfism,
o
hs 0 (u)Qn hs 0 (v ) or . u =s 0 v H
S
Q := n Qn
Teorema 51
,A = ,A A
Notam ,A := Q , ,A := Q
302
301
Rescrierea locala
Maude
fmod RESLOC is
including NAT .
op _++_ : Nat Nat -> Nat .
op rel : Nat Nat -> Bool .
vars x y : Nat .
eq x ++ y = x + y + x * y .
ceq rel(x,y) = true if
x ++ y = 4 * x .
ceq rel(x , y) = false if x ++ y =/= 4 * x
endfm
Relatia A A este cofluenta daca or. a, b, c A

a b si a c ex. d A a.. c d si b d
Teorema 52
Fie o multime de ecuatii conditionate a.. este confluenta.

Atunci = A
, i.e.
set trace on .
reduce rel (2 , 2) .
0
0
a A
a a a
303
304
Maude
Maude
reduce in RESLOC : rel(2, 2) .

*********** trial #1
ceq rel(x, y) = true if x ++ y = x * 4 .
x --> 2
y --> 2
*********** solving condition fragment
x ++ y = x * 4
eq x ++ y = x + y + x * y .
..........
*********** success for condition fragment
x ++ y = x * 4
x --> 2
y --> 2
*********** success #1
*********** success for condition fragment

x ++ y = x * 4
x --> 2
y --> 2
*********** success #1
ceq rel(x, y) = true if x ++ y = x * 4 .
x --> 2
y --> 2
rel(2, 2)
--->
true
result Bool: true
h(x + +y ) = 8, h(x 4) = 8, (8, 8) Q1
h(x + +y ) Q1 h(x 4), deci (rel(2, 2), true) = (h(rel(x, y )), true) Q2
305
306
307
308
Programare logica
Maude
fmod MYNAT1 is
sort
MyNat .
op 0 : -> MyNat .
op n : -> MyNat .
vars x y : MyNat .
eq x + 0 = x .
eq x + s(y) = s(x + y) .
endfm
reduce in MYNAT1 : n + (0 + n) .
result MyNat: n + n
Deductie si rescriere modulo

axiome
Termenii sunt unificati modulo asociativitate

309
Deductie din E modulo F
310
(S, ) signatura multisortata, E multime de ecuatii,

F multime de ecuatii neconditionate ( axiome)

F multime de ecuatii neconditionate (axiome)
Exemplu:
Daca XT este o multime de variabile, definim

F := {Ker (h) | h : T (X ) B |= F }
(echivalenta semantica).
fmod MYNAT1 is
...
endfm
Pentru t T (X )s notam
[t]F := [t]F clasa de echivalenta a lui t.
T,F (X ) := T (X )/F
E := {({x})x + 0 =MyNat x, ({x, y })x + s(y ) =MyNat s(x + y )}
F := {{x, y , z}(x + y ) + z =MyNat x + (y + z)}
311
312
F -algebra liber generata
Ecuatii si satisfacere modulo F
Propozitia 53

F multime de axiome, E multime de ecuatii
T,F (X ) este F -algebra liber generata de X , i.e.

or. B |= F , or. e : X B, exista un unic morfism
e : T,F (X ) B cu e([x]F ) = e(x) or. x X , si anume
e([t]F ) =
e(t) or. t T (X )
O ecuatie modulo F are forma (X )[t]F =s [t 0 ]F ,

unde t, t 0 T (X )s .
Pentru B o F -algebra definim satisfacerea modulo F :
B |=F (X )[t]F =s [t 0 ]F e([t]F ) = e([t 0 ]F ) or. e : X B.
Dem. Se aplica proprietatea de universalitate a multimii cat:

T (X )
[]F
y
In acest caz vom nota B |=F (X )[t]F =s [t 0 ]F .
/ T,F (X )
Notam E |=F (X )[t]F =s [t 0 ]F daca or. B o F -algebra
B |=F (Y )[t1 ]F =s 0 [t2 ]F or. (Y )t1 =s 0 t2 E
implica B |=F (X )[t]F =s [t 0 ]F
Exercitiu: clarificati detaliile acestei demonstratii.

314
313
Deductie din E modulo F
Continuare (Propozitia 54)
(S, ) signatura multisortata, E multime de ecuatii,

F multime de axiome
Dem. Fie B |= F .
Propozitia 54
(a) (b) Daca e : X B, atunci

e(t) =
e(t 0 ) din ipoteza.
Daca B |= F atunci sunt echivalente:
(a) B |= (X )t =s t 0
(b) B |=F (X )[t]F =s [t 0 ]F .
e([t]F ) =
e(t) =
e(t 0 ) = e([t 0 ]F )
(b) (a) Daca e : X B, atunci e([t]F ) = e([t 0 ]F ) din ipoteza.
Teorema 55
e(t) = e([t]F ) = e([t 0 ]F ) =

e(t 0 )
Sunt echivalente:
(a) E F |= (X )t =s t 0
(b) E |=F (X )[t]F =s [t 0 ]F

Dem. Consecinta directa a Propozitiei 54.
315
316
Rescrierea modulo axiome
Exemplu
fmod MYNAT1 is
sort
MyNat .
op 0 : -> MyNat .
vars x y : MyNat .
eq x + 0 = x .
eq x + s(y) = s(x + y) .
endfm

R sistem de rescriere,
F multime de axiome
Daca t, t 0 T (X )s definim relatia [t]F R/F [t 0 ]F astfel:
[t]F R/F [t 0 ]F
t F c[z (l)] si
t 0 = c[z (r )], unde
c T (X {z}), z 6 X , nrz (c) = 1
l r R cu Var (l) = Y ,
: Y T (X ) este o substitutie.
R := {x + 0 x, x + s(y ) s(x + y )}
F := {{x, y , z}(x + y ) + z =MyNat x + (y + z)}
[t]F R/F [t 0 ]F ex. t0 ( t F t0 si t0 R t 0 )
s(0) + (0 + s(0)) F (s(0) + 0) + s(0) R s(0) + s(0) R s(s(0))

317
318
319
320
Rescrierea modulo axiome

(S, ) signatura multisortata, F multime de axiome,
E multime de ecuatii, RE sistemul de rescriere asociat,
Notam E /F :=RE /F
Teorema 56
Sunt echivalente:
(1) E |=F (X )[t]F =s [t 0 ]F
(2) t E F t 0
(3) [t] E /F [t 0 ]F
(T,F (X )s , E /F ) este un sistem de rescriere abstract, pentru care
proprietatile de confluenta, terminare si completare se definesc
uzual. Algoritmul de completare necesita unificare modulo ecuatii,
care este nedecidabila n general.
Programare Logica
Algebra initiala
(S, ) signatura
Teorema 2
Pentru orice (S, )-algebra A exista un unic morfism SA : T A.
SA (t) este interpretarea termenului t n A.
Exemplu
I D = (DS , D ), Ds := N or. s S
dac
a : s atunci D := 0,
dac
a : s1 . . . sn s, k1 , . . ., kn N
D (k1 , . . . , kn ) := 1 + max(k1 , . . . , kn )
I SD : T D unicul morfism
dc. t = (t1 , . . . , tn ) at. arb(t) :=
. &
arb(t1 ) arb(tn )
I SD (t) = adncimea arb(t)

321
322
Gramatici independente de context
Gramatici independente de context (neambigue)
Vom considera gramatici independente de context neambigue.

I
Gramaticii G = (S0 , N, T , P) i asociem signatura

G = (S = N, = P).
Definim G-algebra LG astfel ncat SG ,S0 (T,S0 ) = L(G ), unde

L(G ) este limbajul definit de G , iar SG : T LG este unicul
G-morfism. Deoarece G este neambigua, morfismul SG este
injectiv.
Pentru w L(G ) exista un unic t T S0 astfel ncat

SG (t) = w . Vom scrie tw = SG1 (w ).
Pentru orice G-algebra A, unicul G-morfism SA : T A i

asociaza lui tw o interpretare n A, si anume SA (tw ).
Sem(w ) = SA (tw ) = SA (SG1 (w )) oricare w L(G )
G = (S0 , N, T , P)
- N este multimea neterminalelor
- T este multimea terminalelor
- S0 este simbolul de start
- P N (N T ) multimea productiilor
S0 N, T N = ,
o productie p = (A, ) P va fi descrisa prin
[p] A
323
324
G = (S0 , N, T , P)
G = (S0 , N, T , P)
Definim signatura G = (S, ) astfel:

I
neterminalele devin sorturi: S = N
productiile devin simboluri de operatie:
Exemplu.
descrierea unui numar natural ca sir de cifre
Gramatica G
N = {hcifrai, hnati}
T = {0, . . . , 9}, S0 = hnati
P = {c0, , c9, p1, p2}
[ci] hcifrai i, i = 0, 9
[p1] hnati hcifrai
[p2] hnati hnatihcifrai
p n1 nk ,n p = (n , t0 n1 t1 nk tk ) P,
unde n, n1 , . . . , nk N si t0 , . . . , tk T .
Observam ca
p : n1 nk n [p] n t0 n1 t1 nk tk .
Vom scrie simplu = P.
Signatura G
S =N
={
ci : hcifrai, i = 0, 9
p1 : hcifrai hnati
p2 : hnatihcifrai hnati }
326
325
Algebra arborilor de derivare
G = (S0 , N, T , P)
Arbore de derivare pentru G :

frunzele sunt terminale,
nodurile interioare sunt neterminale,
radacina este neterminal,
daca un nod are eticheta n N, iar succesorii sai sunt etichetati
cu x1 , . . . , xk N T , atunci (n, x1 xk ) P
Am definit o signatura multisortata G = (S = N, = P).

Construim o G-algebra care va permite definirea limbajului generat
de gramatica prin metoda algebrei initiale.
I
LG = (LS , L ) G-algebra
I
Observatie
Multimea arborilor de derivare are o structura canonica de

G-algebra, Arb, care este izomorfa cu algebra termenilor T .
Ln = T , oricare n N
p : n1 nk n si (w1 , . . . , wk ) (T )k
Lp (w1 , . . . , wk ) = t0 w1 wk tk ,
unde [p] n t0 n1 t1 nk tk n P.
Algebra arborilor de derivare Arb este G-algebra initiala.

V.E. Cazanescu, Algebra si rescriere
327
328
Limbajul L(G )

pentru limbaje definite prin gramatici indepedente de context
T este G-algebra initiala.
Teorema 57
Daca SG : T LG unicul G-morfism atunci pentru orice

neterminal n N
SG
/ LG
tw o
SA
SG
SA
Sem(w ) = SA (tw )
{w T | n w } = SG ,n (T,n ).
In particular L(G ) = SG ,S0 (T,S0 ).
w sintaxa concreta, tw sintaxa abstracta,

A algebra semantica, As domeniu semantic or. s S
SA (t) interpretarea (semantica, semnificatie, denotatia)
termenului t
instructiunile, w (tw ) program, A masina,

Sem(w ) = SA (tw ) executia programului w pe masina A
Dem. inductie dupa lungimea derivarii.

inductie structurala.
329
330
Exemple
Semantica unui sir de cifre
Semantica unui sir de cifre ca numar natural

Vom prezenta urmatoarele aplicatii ale metodei algebrei initiale:
I
semantica unui sir de cifre ca numar natural,
semantica limbajului unui minicalculator,
reprezentarea expresiilor n forma poloneza inversa,
modelarea algebrica a compilarii unei expresii aritmetice

folosind o masina cu stiva si acumulator.
331
Gramatica G = (S0 , N, T , P),

N = {hcifrai, hnati}, S0 = hnati,
T = {0, . . . , 9}, P = {c0, , c9, p1, p2}
Signatura G = (S = N, = P)
= {ci : hcifrai | i = 0, 9}
{p1 : hcifrai hnati,
p2 : hnatihcifrai hnati}
332
Semantica unui sir de cifre
Exemplu: Sem(25)
hnati
Algebra semantica
I
Definim A = (AS , A ) G-algebra:

Ahcifrai = {0, . . . , 9} N, Ahnati = N,
Aci = i Ahcifrai , i = 0, 9 (operatie constanta)
Ap1 : {0, . . . , 9} N, Ap1 (i) = i,
Ap2 : N {0, . . . , 9} N, Ap2 (m, i) = m 10 + i
hnati

hcifrai
Daca SA : T A si SG : T LG sunt unicele morfisme

definite pe T , atunci semantica unui sir de cifre w LG hnati
este Sem(w ) = SA (SG1 (w )).
Sem(25) = SA (Tp2 (Tp1 (Tc2 ), Tc5 )) =

Ap2 (Ap1 (Ac2 ), Ac5 ) = Ap1 (Ac2 ) 10 + 5 = Ac2 10 + 5 =
2 10 + 5 = 25.
Calculatorul de buzunar
1
6
2
7
3
8
4
9
334
333
0
5
hcifrai
+
*
(
)
IF
,
M
E
[ci] hcifrai i, i = 0, 9
[p1] hnati hcifrai
[p2] hnati hnatihcifrai
[r 1] hexpi hnati
[r 2] hexpi M
[r 3] hexpi hexpi + hexpi
[r 4] hexpi IF hexpi, hexpi, hexpi
[r 5] hexpi (hexpi)
[I 1] hinsti hexpiE OFF
[I 2] hinsti hexpiE hinsti
[Pr ] hprog i ONhinsti
ON
OFF
IF 2+M,(M+45)+3,5+6 E
M este celula de memorie

E comanda de evaluare
val(IF e1, e2, e3) = val(e2) daca val(e1) = 0
val(IF e1, e2, e3) = val(e3) daca val(e1) 6= 0
335
336
Notatie A B := {f | f : A B functie}
I
La pornirea calculatorului memoria M este initializata cu 0.

La apasarea butonului E , expresia de pe ecran este evaluata
folosind valoarea celulei M. Valoarea astfel obtinuta este
afisata pe ecran si este introdusa n M.
O instructiune este o secventa

e1 E e2 E en E OFF
Un program este un sir de instructiuni
care se executa dintr-o anumita stare a memoriei. Semantica

unei instructiuni va fi o functie I : N N+ .
ON e1 E e2 E en E OFF
Semantica lui este sirul de numere care apare pe ecran, adica

un element din N+ .
I
Sem(w ) N+ , unde w este un program
Sem() N N+ , unde este o instructiune
Expresiile sunt termeni n variabila M. Pentru fiecare evaluare

se foloseste valoarea curenta a memoriei M.
Semantica unei expresii este o functie e : N N
I
Sem() N N, unde este o expresie
337
338
Algebra semantica
Algebra semantica
I
I
A este o G-algebra, unde G = (S, ),

S = {hcifrai, hnati, hexpr i, hinsti, hprog i}
Ahcifrai = {0, . . . , 9}, Ahnati = N,
Ahexpr i = N N = {e : N N | e functie},
Ahinsti = N N+ = {I : N N+ | I functie},
Ahprog i = N+
I
I
I
= {c0, . . . , c9, p1, p2, r 1, . . . , r 5, I 1, I 2, Pr }

I
Definim operatiile Ap , cu p .
I
I
I
339
Aci , Ap1 , Ap2

[r 1] hexpi hnati
Ar 1 : Ahnati Ahexpi ,
Ar 1 : N (N N)
Ar 1 (k) : N N, Ar 1 (k)(m) = k
Ar 2 : N N, Ar 2 (m) = m,
Ar 3 : Ahexpr i Ahexpr i Ahexpr i ,
Ar 3 (e1, e2)(m) = e1(m) + e2(m),
Ar 4 : Ahexpr i Ahexpr i Ahexpr i Ahexpr i ,
Ar 4 (e1, e2, e3)(m) = e2(m) daca e1(m) = 0,
Ar 4 (e1, e2, e3)(m) = e3(m) daca e1(m) 6= 0,
Ar 5 : Ahexpr i Ahexpr i , Ar 5 (e) = e,
AI 1 : Ahexpr i Ahinsti , AI 1 (e)(m) = e(m),
AI 2 : Ahexpr i Ahinsti Ahinsti , AI 2 (e, I ) = e(m)I (e(m)),
APr : Ahinsti Ahprog i , APr (I ) = I (0).
340
SA : T A unicul morfism
SG : T LG unicul morfism
w L(G ), tw T , SG (tw ) = w (t este unic)
w = ON 5 + M E OFF
APr (I )=I (0)
Sem(w ) = AhPr i (AhI 1i (Ahr 3i (Ahr 1i (Ahp1i (Ahc5i )), Ahr 2i )))
=
AhI 1i (Ahr 3i (Ahr 1i (Ahp1i (Ahc5i )), Ahr 2i ))(0) =
Ahr 3i (Ahr 1i (Ahp1i (Ahc5i )), Ahr 2i )(0) =
Ahr 1i (Ahp1i (Ahc5i ))(0) + Ahr 2i (0) =
Ahp1i (Ahc5i ) + 0 =
Ahc5i + 0 =
5+0=5
semantica lui w este Sem(w ) = SA (tw )
Exemplu:
w = ON 5 + M E OFF
tw = ThPr i (ThI 1i (Thr 3i (Thr 1i (Thp1i (Thc5i )), Thr 2i )))
Sem(w ) = SA (t) = AhPr i (AhI 1i (Ahr 3i (Ahr 1i (Ahp1i (Ahc5i )), Ahr 2i )))
341
342
Exemple
G = (S0 , N, T , P) pt. expresii
Definim o gramatica pentru expresii construite cu variabilele

X = {x, y , z}.
Vom prezenta urmatoarele aplicatii ale metodei algebrei initiale:

I
reprezentarea expresiilor n forma poloneza inversa,
compilarii unei expresii aritmetice folosind o masina cu stiva si

acumulator.
343
G = (S0 , N, T , P)
N = {hprog i, hexpi, htermi, hfacti, hvar i},
S0 = hprog i,
T = {x, y , z, (, ), +, }, P = {p0, . . . , p9},
344
G = (S0 , N, T , P) pentru expresii aritmetice
[p0]
[p1]
[p2]
[p3]
[p4]
[p5]
[p6]
[p7]
[p8]
[p9]
hprog i hexpi
hvar i x
hvar i y
hvar i z
hfacti hvar i
hfacti (hexpi)
htermi hfacti
htermi hfacti htermi
hexpi htermi
hexpi hexpi + htermi
Pol
SG
C
SA
"
tw o

/ LG
Cod
SG
SA
Sem(w ) = SA (tw )
346
345
Algebra Pol - suportul
Algebra Pol - operatiile
Definim forma poloneza postfix a unei expresii din L(G ) prin

metoda algebrei initiale. Pentru aceasta construim G-algebra
semantica Pol, unde G = (S = N, = P).
Polhvar i = X = {x, y , z}
S
Pols = T = k0 T k , s N \ {hvar i}
347
Polp : T T , p {p0, p5, p6, p8},

Polp (w ) = w oricare w T ,
Polp1 , Polp2 , Polp3 : X ,

Polp1 = x, Polp2 = y , Polp3 = z,
Polp4 : X T , Polp4 (v ) = v , oricare v X ,
Polp7 : T T T , Polp7 (, ) = ,
Polp9 : T T T , Polp7 (, ) = +,
348
Forma poloneza
Compilarea unei expresii
SG : T LG unicul G-morfism
P : T Pol unicul G-morfism
Pentru orice w L(G ), forma poloneza postfix este P(tw ),

unde tw T este unicul termen cu SG (tw ) = w .
Folosim pentru compilare o masina cu stiva si acumulator

(MSA)
w = y (x + z)
tw = p0(p8(p7(p4(p2), p5(p9(p8(p6(p4(p1))), p6(p4(p3)))))))
Definim limbajul MSA si algebra semantica

Cod = ({Cods }sS , {Cpi }pi ).
P(te ) = P(Tp0 (Tp8 (Tp7 (Tp4 (Tp2 ), Tp5 (Tp9 (Tp8 (

Tp6 (Tp4 (Tp1 ))), Tp6 (Tp4 (Tp3 )))))))) =
Polp0 (Polp8 (Polp7 (Polp4 (Polp2 ), Polp5 (Polp9 (Polp8 (
Polp6 (Polp4 (Polp1 ))), Polp6 (Polp4 (Polp3 ))))))) =
Polp7 (y , Polp9 (x, z)) = Polp7 (y , xz+) = yxz +
Compilarea expresiei w L(G ) n limbajul MSA este C(tw ),

unde tw T este unicul termen cu SG (tw ) = w , iar
C : T Cod este unicul G-morfism.
350
349
Functionarea SMA
Instructiunile SMA
La efectuarea operatiei op(e1, . . . , en ), valorile

e1 , . . ., en1 vor fi n stiva, iar valoarea lui en n registru.
R este registrul (acumulatorul)
P este adresa primei pozitii libere din stiva
Rezultatul evaluarii oricarei expresii este depus n registru.

Registrul este varful real al stivei. Evaluarea unei expresii lasa
stiva neschimbata.
Instructiunile SMA:
inc P ( incrementeaza P)
dec P ( decrementeaza P)
Ad R ( aduna valoarea din varful stivei cu cea din R,
iar rezultatul este depus n R)
Mu R ( nmulteste valoarea din varful stivei cu cea din R,
iar rezultatul este depus n R)
ld v
( ncarca n R valoarea din v )
st R ( muta n stiva valoarea din R )
print ( afiseaza continutul lui R)
en
op(e1, . . . , en )
en1
...
e1
...
...
...
351
352
Algebra Cod - suportul
Inst(MSA) = instructiunile definite anterior
codul unei expresii este un sir de instructiuni separate prin ;
Cods = (Inst(SMA) {; }) , oricare s S = N
Notam SI := Cods , s S
Algebra Cod - operatiile
Cp0 : SI SI ,
Cp0 () = ; print
Cp : SI SI , p {p4, p5, p6, p8}

Cp () =
Cp1 , Cp2 , Cp3 : SI ,

Cp1 =ld x, Cp2 =ld y , Cp3 =ld z
Cp7 : SI SI SI ,
Cp7 (, ) = ; st R ; inc P ; ; Mu R ; dec P
Cp9 : SI SI SI ,
Cp9 (, ) = ; st R ; inc P ; ; Ad R ; dec P
354
353
Compilarea
Compilarea
Cp0 (Cp7 (Cp2 , Cp9 (Cp1 , Cp3 ))) =

I
Pentru orice w L(G ), codul evaluarii expresiei w este C(tw ),

unde tw T este unicul termen cu CG (tw ) = w .
Cp7 (Cp2 , Cp9 (Cp1 , Cp3 )) ; print=
e = y (x + z)
te = p0(p8(p7(p4(p2), p5(p9(p8(p6(p4(p1))), p6(p4(p3)))))))
Cp2 ; st R ; inc P ; Cp9 (Cp1 , Cp3 ) ;

Mu R ; dec P ; print=
C(t) = C(Tp0 (Tp8 (Tp7 (Tp4 (Tp2 ),

Tp5 (Tp9 (Tp8 (Tp6 (Tp4 (Tp1 ))), Tp6 (Tp4 (Tp3 )))))))) =
Cp0 (Cp8 (Cp7 (Cp4 (Cp2 ), Cp5 (
Cp9 (Cp8 (Cp6 (Cp4 (Cp1 )))), Cp6 (Cp4 (Cp3 )))))) =
Cp2 ; st R ; inc P ; Cp1 ; st R ; inc P ; Cp3 ;

Ad R ; dec P ; Mu R ; dec P ; print=
ldy ; st R ; inc P ; ld x ; st R ; inc P ; ld z ;
Ad R ; dec P ; Mu R ; dec P ; print
355
356
e = y (x + z), x = 3, y = 7, z = 2
Cod
ld y ;
st R ; inc P ;
ld x ;
st R ; inc P ;
ld z ;
Ad R ; dec P ;
Mu R ; dec P ;
print
R
7
7
3
3
2
5
35
35
Stiva()
7
7
3 7
3 7
7
-
P
1
1
2
2
3
3
2
1
357
358
359
360
Programare logica
Signatura multisortata de ordinul I
O signatura multisortata de ordinul I este un triplet (S, , ) unde:
Clauze Horn. Rezolutie
(S, ) este o signatura multisortata,
= {w }w S + familie de simboluri de predicate.
Exemplu:
NATPRED = (S, , )
S := {nat}, := {0 : nat, succ : nat nat},
nat := {pos}, nat nat := {<}
362
361
Modele si morfisme
Exemplu
Un (S, , )-model este A = (AS , A , A ) unde:

I
(AS , A ) este o (S, )-algebra,
A = {A Aw | w }.
Notatie: Aw := As1 Asn daca w = s1 sn .

Fie A si B doua (S, , )-modele. O functie f : A B este
(S, , )-morfism daca:
I
f este morfism de (S, )-algebre,
(a1 , . . . , an ) A (hs1 (a1 ), . . . , hsn (a1 )) B

oricare s1 sn
363
NATPRED-modelul A:
Anat := N, A0 := 0, Asucc (n) := n + 1
Apos := {n|n > 0}, A< := {(k, n)|k n}
NATPRED-modelul B:
Bnat := {2n |n N}, B0 := 1, Bsucc (2n ) := 2n+1
Bpos := {2n |n > 0}, B< := {(2k , 2n )|k n}
f : A B, f (n) := 2n or. n N
morfism de NATPRED-modele
364
Universul Herbrand
Clauze Horn
Fie (, ) limbaj de ordinul I .

Definim formulele de ordinul I peste (, ).
(S, , ) signatura multisortata de ordinul I

Universul Herbrand este T , multimea termenilor fara variabile.
I
Definim (S, , )-modelul T, := (T , T ), unde

T este (S, )-algebra termenilor fara variabile,
T := oricare .
T, este (S, , )-model initial.
formula atomica: (t1 , , tn ) cu ti T (X ) or. i
literal: (t1 , , tn ) sau (t1 , , tn )

(literal pozitiv) (literal negativ)
clauza: L1 Lm unde Li literali or. i
clauza vida: (disjunctie indexata de )
365
366
Satisfiabilitate
Consecinta semantica si satisfiabilitatea
Fie A un (, )- model, X o multime de variabile si

t1 , . . ., tn T (X ).
I
multime de clauze,
P1 , , Pn formule atomice cu variabile din X
A |= (t1 , . . . , tn ) (h(t1 ), , h(tn )) A

oricare h : T (X ) A morfism
Teorema. Sunt echivalente
A |= (t1 , . . . , tn ) A 6|= (t1 , . . . , tn )
|= X (P1 Pn ),
A |= L1 Lm A |= L1 sau sau A |= Lm
{(X (P1 Pn ))} nu e satisfiabila,
Daca este o multime de clauze, atunci

A |= A |= or.
(spunem ca A este model pentru )
{(X (P1 Pn ))} nu e satisfiabila.
Rezolutia este o metoda prin care verificam daca o multime de

clauze nu este satisfiabila.
O multime de clauze se numeste satisfiabila daca are un

model. Clauza vida nu este satisfiabila.
Limbajul PROLOG are la baza rezolutia SLD pentru clauze Horn.
367
368
Clauze Horn
Rezolutia SLD
O clauza Horn are cel mult un literal pozitiv
multime de clauze definite
Clauzele Horn au trei forme:

rule (clauza definita)
fact (clauza definita)
query (clauza scop)
SLD
P1 Pn P
P
P1 Pn
unde Q Q1 Qm este o clauza definita din

(in care toate variabilele au fost redenumite) si
este c.g.u pentru Pi si Q.
unde P1 , . . ., Pn , P sunt formule atomice.
Notatia Prolog pentru rezolutia SLD:

Gi este : P1 , , Pi , , Pn
Ci este Q : Q1 , , Qm
i (Q) = i (Pi )
Gi+1 este : (P1 , , Q1 , , Qm , , Pn )i
Notatia Prolog este:

I
P : P1 , , Pn
: P1 , , Pn
P1 Pi Pn
(P1 Q1 Qm Pn )
unde P := (P), (p(t)) := p((t)) cu p
In aceasta notatie toate variabilele sunt cuantificate universal.

369
370
Rezolutia SLD
Exemplu
multime de clauze definite, G clauza scop
Fie urmatoarea multime de clauze Horn (baza de date):
O derivare din prin rezolutie SLD este o secventa

G0 := G , G1 , . . ., Gk , . . .
in care Gi+1 se obtine din Gi prin regula SLD.
Daca exista un k cu Gk = atunci derivarea se numeste
SLD-respingere.
(1)
(2)
(3)
(4)
stramos(X , Y ) : parinte(X , Y )
stramos(X , Y ) : parinte(X , Z ), stramos(Z , Y )
parinte(dan, bogdan)
parinte(bogdan, ana)
Gasiti o respingere din pentru
Completitdinea SLD-rezolutiei
: stramos(Y , bogdan), stramos(bogdan, Z )
Sunt echivalente:
I
exista o SLD-respingere a lui G din ,
|= X (P1 Pn ),
unde G este : P1 , , Pn .
(exista Y si Z astfel ncat

Y este stramos al lui bogdan si
bogdan este stramos al lui Z )
371
372
Exemplu
Signaturi multisortate de ordinul I

(S, , ) signatura multisortata de ordinul I,
Vom nota p := parinte, q := stramos (predicate binare)

b := bogdan, d := dan, a := ana (constante)
G0 : q(Y , b), q(b, Z )
O clauza Horn are forma (X )p if {p1 , . . . , pn }

unde p1 , . . ., pn , p formule atomice
(pi este (t1 , . . . , tmi ) cu ,
t1 , . . ., tmi T (X ))
(1) q(X 0 , Y 0 ) : p(X 0 , Y 0 ), 1 := {X 0 Y , Y 0 b}

G1 : p(Y , b), q(b, Z )
Daca n = 0 clauza are forma (X )p

(3) p(d, b), 2 := { Y d }
G2 : q(b, Z )
(X )p if {p1 , . . . , pn } este o notatie pt. p : p1 , . . . , pn

O clauza scop este o multime G de formule atomice.
(1) q(X 00 , Y 00 ) : p(X 00 , Y 00 ), 3 := {X 00 b, Y 00 Z }

G3 : p(b, Z )
Fie multime de clauze Horn. Regula rezolutiei este

G {p(t)}
G C
(4) p(b, a), 4 := { Z a }

G4 :
G este o multime de formule atomice,

(X )p(s) if C (varianta noua)
p , (s) = (t), c.g.u. pentru s si t
374
373
Clauze Horn ecuationale
Clauze Horn ecuationale
Unei signaturi multisortate de ordinul I (S, , ) ii asociem o

signatura multisortata (S b , b b ) astfel:
I
Sb
I b
(S, , ) signatura multisortata de ordinul I,

(S b , b b ) signatura multisortata asociata
:= S {b}, unde b 6 S,
:= {true : b},
Unei clauza Horn (X )p if {p1 , . . . , pn } i asociem ecuatia
conditionata (X )p =b true if {p1 =b true, . . . , pn =b true}.
Unui (S, , )-model A ii asociem o (S b , b b )-algebra A
I b
w ,b
:= w
(predicatele devin operatii cu rezultat boolean)
Exemplu
(a1 , . . . , am ) A A (a1 , . . . , am ) = Atrue
NATPRED = (S, , ), S := {nat},

:= {0 : nat, succ : nat nat},
nat := {pos}, nat nat := {<}
NATPRED b = (S b , b b ), S b := {nat, b},
b := {0 : nat, succ : nat nat, true : b},
nat,b := {pos : nat b}, nat nat,b := {<: nat nat b}
375
Sunt echivalente:
A |=, (X )p if {p1 , . . . , pn }
A |=b ,b (X )p =b true if {p1 =b true, . . . , pn =b true},
376

ProgLog2011 2012

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ProgLog2011 2012

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Continutul cursului

Signaturi si algebre multisortate. Termeni

Morfisme. Tipuri abstracte de date. Algebre initiale

Subalgebre. Algebre libere

Ecuatii. Relatia de satisfacere

Teorema constantelor. Demonstratii prin inductie

Sisteme de rescriere abstracte

Logica ecuationala: sintaxa

Rescrierea termenilor: terminare, confluenta, completare

Logica ecuationala: corectitudine si completitudine

Logica ecuationala si rescriere locala

Regula Subterm Replacement

Deductie si rescriere modulo axiome

Semantica algebrei initiale

Substitutii. Algoritmul de unificare

Clauze Horn. Rezolutie

Este dezvoltat la:

University of Illinois at Urbana-Champaign (UIUC)

Apartine familiei OBJ, al carei initiator a fost

Poate fi folosit ca demonstrator. Mecanismul de rescriere este

Comenzile sunt introduse una cate una si sunt executate

Poate fi un instrument util in dezvoltarea de software,

Un program este o multime de module.

Modulele pot fi scrise n fisiere sau direct n linia de comanda.

Modulele pot fi importate. Modulul predefinit BOOL este

fmod ... endfm

Exista trei modalitati de importare a modulelor

op _;_ : ListNat ListNat -> ListNat [ assoc ] .

Atributul [assoc] inlocuieste ecuatiile:

sort Nat ListNat .

op _;_ : ListNat ListNat -> ListNat [ assoc ] .

Reprezentarea matematica a unui modul este o

Maude> set trace on .

Observati suprancarcarea operatiei + si atributul [ditto]

Maude> select GRUP .

O ecuatie l = r se transforma, prin orientare de la stanga la

orice sir de rescrieri se termina,

ordinea de aplicare regulilor de rescriere nu schimba rezultatul

O ecuatie t1 = t2 din teoria de ordinul I a grupurilor este verificata

Maude> select MYNATLIST2 .

Observati ecuatia conditionala

A se vedea si D. Dragulici, Revista de logica

fmod STACK{X :: TRIV} is

Modulul STACK{X } creaza o stiva generica.

Maude> select STACKNAT .

Limbajul Maude este un limbaj de specificatie bazat pe logica

definirea tipurilor de date este independenta de implementare,

permite tratarea erorilor si suprancarcarea operatiilor,

poate fi folosit ca demonstrator.

O multime S- sortata A este o familie A = {As }sS .

Signaturi. Algebre. Termeni

Exemplu: S = {nat, bool}, A = {Anat , Abool },

A = {As }sS , B = {Bs }sS , C = {Cs }sS

A = {As }sS , B = {Bs }sS ,

O functie S- sortata f : A B este o familie de functii

(f ; g ); h = f ; (g ; h) (compunerea este asociativa)

O functie S-sortata f : A B se numeste

O functie S-sortata f : A B se numeste inversabila daca

Propozitie. O functie S-sortata f : A B este inversabila daca si

(S, ) signatura multisortata

(S, ) signatura multisortata

este simbolul (numele) operatiei

este suprancarcat (overloaded) daca