Sunteți pe pagina 1din 29

Tema proiect Nr.

10
Sa se proiecteze calculul termic al motorului cu ardere interna cu piston, in patru
timpi, cu aprindere prin comprimare ce echipeaza un autoturism si are urmatoarele
caracteristici:
puterea maxima efectiva Pe=55 KW (75 CP)
turatia corespunzatoare puterii maxime nP=4000 rot/min
numarul de cilindrii i=4.
Termen limita de predare a proiectului: 5 iunie 2007.

Cuprins
1. INTRODUCERE..............................................................................................................................................4
1.1. SISTEME CU INJECTOR UNITAR I CU POMPA DE INJECIE UNIC SAU UNITAR GESTIONATE ELECTRONIC........................4
1.2. STUDIUL TEHNICII ACTUALE PRIVIND MOTOARE SIMILARE CU CEL DIN TEMA DE PROIECT...............................................7
2. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL...................................................................................................8
2.1. ALEGEREA PARAMETRILOR INIIALI GENERALI AI PROCESULUI DE SCHIMBARE A GAZELOR............................................8
2.2. CALCULUL PROCESULUI DE SCHIMBARE A GAZELOR:.................................................................................................8
2.2.1. ALEGEREA PARAMETRILOR INITIALI AI PROCESULUI DE SCHIMBARE A GAZULUI:.............................................................8
2.2.2. CALCULUL PARAMETRILOR CONSTRUCTIVI AI MOTORULUI:.......................................................................................10
2.2.3. CALCULUL GRADULUI DE UMPLERE A CILINDRULUI:................................................................................................11
2.2.4. CALCULUL PRESIUNII FLUIDULUI PROASPT DIN CILINDRU LA SFRITUL CURSEI DE ADMISIE (PA)...................................13
2.2.5. CALCULUL PRESIUNII FLUIDULUI PROASPAT DIN GALERIA DE ADMISIE (PGA)................................................................13
2.2.6. CALCULUL COEFICIENTULUI DE GAZE REZIDUALE ( R)..........................................................................................13
2.2.7. CALCULUL TEMPERATURII FLUIDULUI PROASPT DIN CILINDRU LA SFRITUL CURSEI DE ADMISIE (TA)...........................14
2.2.8. CALCULUL VITEZEI MEDII A FLUIDULUI PROASPT DIN GALERIA DE ADMISIUNE (WGA).................................................14
2.2.9. CALCULUL VITEZEI MEDII A FLUIDULUI PROASPT N SECIUNEA OFERIT DE SUPAPA DE ADMISIE (WSA)........................14
2.3. CALCULUL PROCESULUI DE COMPRIMARE...............................................................................................................14
2.4. CALCULUL PROCESULUI DE ARDERE.......................................................................................................................15
2.4.1. DETERMINAREA COMPOZIIEI AMESTECULUI INIIAL................................................................................................16
2.4.2. DETERMINAREA COMPOZIIEI PRODUSELOR DE ARDERE............................................................................................17
2.4.3. CALCULUL COEFICIENTULUI DE VARIAIE MOLAR AI PROCESULUI DE ARDERE............................................................17
2.4.4. CALCULUL CLDURII SPECIFICE LA VOLUM CONSTANT A AMESTECULUI INIIAL............................................................18
2.4.5. CALCULUL CLDURII SPECIFICE LA VOLUM CONSTANT A GAZELOR DE ARDERE.............................................................18
2.4.6. CALCULUL TEMPERATURII MAXIME ATINSE N CILINDRU...........................................................................................19
2.4.7. CALCULUL PARAMETRILOR TERMODINAMICI AI PROCESULUI DE ARDERE.....................................................................20
2.5. CALCULUL PROCESULUI DE DESTINDERE.................................................................................................................21
2.6. DIAGRAMA INDICAT N COORDONATE P-V............................................................................................................22
2.7. DIAGRAMA INDICAT DESFURAT N COORDONATE P-.........................................................................................24
2.8. PLANIMETRAREA DIAGRAMEI INDICATE..................................................................................................................25
2.9. CALCULUL PARAMETRILOR INDICAI AI CICLULUI MOTOR:.......................................................................................25
2.10. CALCULUL PARAMETRILOR EFECTIVI AI MOTORULUI..............................................................................................26
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................................................29

1.

Introducere
1.1. Sisteme cu injector unitar i cu pompa de injecie unic sau unitar
gestionate electronic

Sistemele cu injector unitar (UI) i pomp de injecie unitar (PU) asigur pentru motoarele
actualmente existente, la care adaptarea dispozitivelor gestionate electronic este simpl i ieftin,
reducerea noxelor, a zgomotului, a consumului de combustibil precum i o foarte bun adaptabilitate la
regimul de funcionare.
n figur se prezint schema bloc a UEC cu traductoarele i comenzile specifice unui motor
diesel cu gestiune electronic, inclusiv pentru sistemul de injecie.

Schema de ansamblu a UEC i funciile sale


Unitatea electronic de calcul funcioneaz dup cele expuse n paragraful precedent.
n figur este schema de ansamblu i inclusiv segmentul din UEC care comand IU respectiv PU.

Schema de comand electronic pentru IU i UP


4

n raport cu regimul de funcionare al motorului, subansamblele din schema de mai sus asigur
avansul la injecie i doza de combustibil injectat pe ciclu, optime.
Sistemele IU i PU dispun de ventile magnetice comandate prin bobine electromagnetice,
electronic, fiind alimentate de o pomp cu un singur cilindru, cu piston obinuit, comparativ cu
sistemele clasice, cu piston cu canal elicoidal pentru reglarea nceputului injeciei i a debitului injectat,
folosite nc la motoarele de autocamioane.
La sistemele cu injector unitar (IU) toate componentele care realizeaz injecia de nalt
presiune (pompa cu piston i injectorul propriu-zis, inclusiv ventilul magnetic) sunt nglobate n acelai
corp.
n cazul pompei de injecie unitar (PU) ventilul comandat electronic face corp comun cu elementul de
pomp cu piston i printr-o conduct scurt de foarte nalt presiune se face legtura cu injectorul.

Seciune prin sistemul injector unitar (IU)


Sistemul IU este montat direct n chiulas, pistonul pompei de injecie fiind antrenat direct de
un culbutor. Componentele importante sunt pistonul principal cu arc de readucere, un pistona pentru
descrcarea traseului cu combustibil susinut de ctre bobina comandat de ctre UEC i care constituie
de fapt acul diuzei injectorului.
Injecia se realizeaz n dou secvene:
- preinjecia la 300 bar pentru care ridicarea acului pulverizatorului se realizeaz sub efectul presiunii
combustibilului, asigurndu-se astfel doza de combustibil necesar reaciilor pregtitoare arderii ceea
ce realizeaz un mers linitit al motorului, optimiznd i arderea propriu-zis din punct de vedere al
reducerii consumului de combustibil i al noxelor.
- injecia propriu-zis la 2000 bar, comandat de ctre UEC, cu ridicarea acului pulverizatorului de
ctre bobina electromagnetic.
Sistemul PU are pompa de injecie de foarte nalt presiune montat direct n blocul motor
antrenat fiind de ctre o cam special de pe arborele cu came ce comand i distribuia, legtura cu
injectorul de construcie special plasat n chiulas fcndu-se prin conducta de mare presiune.

n figur este prezentat o seciune prin pompa de injecie.

Seciune prin pompa de injecie de tip UP


Ventilul pentru controlul injeciei este montat n partea superioar a pompei unitare, n acest caz
comandndu-se cu bobina electromagnetic preinjecia la 300 bar, existnd i n cazul soluiei n
discuie un pistona auxiliar pentru ntreruperea injeciei de joas presiune. Apoi urmeaz injecia
principal la 1800 bar.
Soluia de tip PU se realizeaz n serie ncepnd cu anul 1997, testele dovedind durate de
funcionare fr defeciuni de 55000 ore.
Din cele de mai sus rezult c procesul de injecie n motorul diesel, cu o influen covritoare
asupra reducerii consumului de combustibil, al noxelor i al zgomotului, poate fi asigurat prin
realizarea unor presiuni la injector de pn la 2000 bar, folosind UEC care are memorate date de stand
cu condiiile optime de injecie, utilizate fiind la autovehiculele moderne, recent fabricate.
Materializarea dezideratelor definite este realizat de ctre firma Bosch GmbH folosind
sistemele cu injector unitar (IU) i pompa de injecie unitar (PU).

1.2.Studiul tehnicii actuale privind motoare similare cu cel din tema de proiect

Motorul din tema de proiect: Categoria autovehiculului Autoturism, tip aprindere MAC, Pe max 55 Kw, nP 4000 rot/min, nr. de cilindrii i 4.
Nr
.
crt
.

Cursa

Alezaju
l

Raport de

Tip

Putere
maxima
efectiva

Tipul

Nr. de

Cilindree
totala

autovehiculului
Ford Focus
1.8TD

cilindrii

[cm^3]

[mm]

[mm]

compresie

alimentare

[kW]

Turatia
la Pmax
[rot/min
]

1753

82,5

82

21,5

55

1905

83

88

23,5

2498

94

90

23

Lada Niva
Mahindra MM
54Q
Mitsubishi
Cariama

1870

80

93

Nissan Almera

1973

84,5

Opel Corsa

1686

Opel Astra

Peugeot 306

Proton 420
Renault
Laguna

1
2
3

10

Moment
maxim
efectiv

Nr. de

Wp

pe

[Nm]

Turatia
la Mmax
[rot/min
]

supape

[mm/mm]

4000

110

2500

1,0061

47

4600

118

2070

0,9432

53

4000

149

2000

1,0444

20,5

66

4250

176

2250

0,8602

88

22,2

55

4800

132

2800

0,9602

79

86

22

44

4400

112

2650

0,9186

1598

79

81,5

9,6

ES

55

5200

128

2600

0,9693

1900

83

88

23

50

4000

120

2000

0,9432

1998

82,7

92

22,2

60

4500

172

2500

0,8989

2188

87

92

23

61

4500

142

2250

0,9457

[m/s^2]
11,000
0
12,726
7
12,533
3
11,333
3
13,520
0
11,586
7
13,693
3
11,066
7
12,405
0
13,050
0

PL

PA

[daN/cm^2

Pe1
[kW/cil
]

[kW/dm^3]

[kW/dm^2]

9,4124

13,7500

31,5596

26,0367

6,4362

11,7500

23,2758

19,3189

6,3651

13,2500

22,1571

20,8277

9,9654

16,5000

30,3625

24,2900

6,9691

13,7500

26,7541

22,6072

7,1174

11,0000

23,9706

18,9368

7,9426

13,7500

33,3634

26,3571

7,8947

12,5000

24,7615

20,5520

8,0080

15,0000

27,2848

22,5645

7,4345

15,2500

26,3685

22,9406

2.

Memoriu justificativ de calcul


2.1.Alegerea parametrilor iniiali generali ai procesului de schimbare a gazelor
-

Parametrii initiali general utilizati la calculul termic al unui motor sunt:


numarul de cilindrii i=4, conform temei de proiect;
numarul de timpi ai motorului =4, conform temei de proiect;
puterea efectiva Pe=55 KW, conform temei de proiect;
turatia corespunzatoare puterii maxime nP=4000 rot/min, conform temei de proiect;
viteza medie a pistonului WP=11,00 m/s, s-a ales pe baza studiului motoarelor similare cu cel
din tema de proiect;
puterea litrica PL=31,56 KW/dm3, s-a ales pe baza studiului motoarelor similare cu cel din tema
de proiect;
numarul de supape pe cilindru nS=2, s-a ales pe baza studiului motoarelor similare cu cel din
tema proiect;
raportul de comprimare =21,5, s-a ales pe baza studiului motoarelor similare cu cel din tema
de proiect;
coeficientul de dozaj =1,5, s-a ales in intervalul: 1,42 MAC;
presiunea initiala STAS po=1 daN/cm2;
temperatura initiala STAS To=298 K;
presiunea aerului in conditii normale de stare paer=1,013 daN/cm2;
densitatea aerului atmosferic in conditii normale de stare aer=1,293 kg/m3;
temperatura in conditii normale Taer=273 K;
constanta specifica a aerului Ra=287 J/kgK;
constanta specifica combustibilului: benzina Rc=73 J/kgK

2.2.Calculul procesului de schimbare a gazelor:


2.2.1. Alegerea parametrilor initiali ai procesului de schimbare a gazului:
Valoarea parametrilor initiali ai procesului de schimbare a gazului se aleg pe baza recomandarilor
din literatura de specialitate, tinand cont de destinatia autovehicolului.
Parametrii alesi sunt:
Ford Focus 1.8 TD
WP =
Pe max

S n
82 ,5 4000
10 3 =
10 3 = 11,00 [ m / s]
30
30
= 55 [ KW ]

Pe max
55
=
= 13,75 [ KW / cil ]
i
4
P
55
PL = e =
= 31,37 [ KW / cil ]
VS i 0,438 4
Pe1 =

VS =

D2
82 2
S =
82,5 = 438000 [m m 3 ] = 0,438 [ dm 3 ]
4
4

Parametrii fazelor de distribuie:


8

avansul la deschiderea supapei de admisie aDSA:


aDSA =1020 [oRA ] ;
aDSA = 17 [oRA] ;
- intarzierea la inchiderea supapei de admisiune iiSA:
iiSA = 4570 [oRA ] ;
iiSA = 68 [oRA] ;
- avansul la deschiderea supapei de evacuare aDSE:
aDSE = 4060 [oRA];
aDSE = 55 [oRA]
- intarzierea la inchiderea supapei de evacuare iiSE:
iiSE= 1530 [oRA] ;
iiSE=25 [oRA]
- coeficientul de postumplere pu
pu=0,080,25
se alege pu=0,12.
- coeficientul global a rezistentei gazodinamice a traseului de admisie a
a=48
se alege a=5
- coeficientul de debit a sectiunii oferite de supapa de admisie SA
SA=0,40,65
se alege SA=0,60
- factorul de profil a camei ce actioneaza supapa de admisie fpc
fpc=0,951,3
se alege fpc=1,15.
- unghiul de prelucrare a talerului supapei de admisie SA=30o,45o,60o. Se alege SA=45o pentru ca
s-a urmarit ca efectul de centrare sa fie prioritar.
- Inaltimea maxima de ridicare a supapei de admisie de pe scaun
hmax=69 mm pentru D<100 mm
hmax=1014 mm pentru D>100 mm
se alege hmax=8 mm
- incarcarea fluidului proaspat la peretii calzi ai traseului de admisie:
T=1540 K pentu MAS
T=1025 K pentu MAC
Se alege T=20 K
- presiunea din cilindru la sfarsitul cursei de evacuare
pg=1,051,2 daN/cm2
se alege pg=1,15 daN/cm2 pentru ca s-a avut in vedere ca traseul de evacuare are rezistente
gazodinamice importante
- temperatura gazelor reziduale din cilindru la sfarsitul cursei de evacuare
Tg=9001200 K pentru MAS
Tg=700900 K pentru MAC
Se alege Tg=800 K
- masa minima de aer necesara pentru arederea teoretica completa a unui kilogram de combustibil
kg aer
Lmin=14,71
.
kg comb
-

2.2.2. Calculul parametrilor constructivi ai motorului:


3
e
- cilindreea unitara VS = P i = 31,37 4 = 0,4383 [dm ]
L

- cursa pistonului S =
- alezajul cilindrului
-

55

30 WP
30 11,00
=
= 82,5 [ mm]
3
n 10
4000 10 3

D=

4 VS 10 6
=
S

4 0,4383 10 6
= 82,24 [ mm ]
82,5

diametrul exterior al talerului supapei de admisie


d SA = 0,5 D = 0,5 82 ,24 = 41,12 [ mm ]

- diametrul exterior al talerului supapei de evacuare


d SE = 0,8 d SA = 0,8 41,12 = 32 ,90 [ mm ]

diametrul sectiunii libere

d oa = d SA 8 = 41,12 8 = 32 ,90 [ mm ]

inaltimea relativa de urcare a supapei de admisie


hmax
= 0,22 0,28
d oa
hrel = 0,243

durata procesului de admisie:


a=aDSA+180o+iISA=17o+180o+68o=265 [oRA]
durata procesului de evacuare:
e=aDSE+180o+iISE=55o+180o+25o=260 [oRA]
sectiunea litrica a supapei de admisie:

10

SL Sa =
SL Sa
SL Sa

1,74 4

f pc

h
cos max
d oa

d oa 1

10 6
D

1 m2
8 32 ,90
=
1,15 cos 45

32 ,90 82 ,2 82 ,5 l
m2
= 8,5 10 4

l
1,74 4

m 2

4
Se observa ca sectiunea litrica se incadreaza in intervalul recomandat: ( 5 15 ) 10 .
l

2.2.3. Calculul gradului de umplere a cilindrului:


Pentru calculul V se vor determina in prealabil urmatorii parametrii de stare a procesului de
admisie:
- gradul de incalzire a fluidului proaspat:
T + T 298 + 20
= o
=
= 1,067
To
298

- densitatea aerului atmosferic in conditii STAS de incercare a motorului cu aprindere interna,


0aer;
Se cunosc: To=298 K
po=750 [mmHg]=1 bar=1 daN/cm2
Conditii normale: Taer=273 K
paer=760 [mmHg]=1,013 daN/cm2
aer=1,293 kg/m3
p T
1
273
0 aer = aer o aer = 1,293

= 1,1693 [kg / m 3 ]
p aer To
1,013 298
- exponentul adibatic a fluidului proaspat
ka=1,4
- viteza sunetului in fluidul proaspat
m
a fp = K a R fp To = 1,4 287 298 = 346
s

- gradul de umplere V se determina pe baza urmatorului sistem de cinci ecuatii care are
necunoscutele: V, pga, pa, Ta, r.

11

p a T0
1

v p T 1 1 +
0
a
pu
r

D
180
p = p 0,5 10 5 (1 + )
v W p2
ga
0
a
0 fp 2

d 0a a

ka

2
k a 1
2

6 ka 1 v
p a = p ga 1 1 8 10 2 2 2
a fp sa a SLsa

1
1 p g k a 1 pa
T = T
(
)



a
o

a
pu

1 pu + r
v 1 p0 v p0

p g T0
1

r =
p0 Tg v ( 1)

Obs.: Folosind metoda substitutiei pentru necunoscutele v , p ga , p a ,Ta , r se ajunge la


urmatoarea ecuaie cu o singura necunoscuta v:
p 0 v k a ( 1) (1 pu ) + p g
2

p 0 0,5 10

D 2 180

(1 + a ) 0 fp 2
v WP2
d 0 a a

k 1
= [1 + k a ( 1) ] 1 18 10 6 a 2 v
a fp sa

ka

k a 1
n

a2 SL2sa

Aceast ecuatie se rezolva pe baza programului Excel, prin metoda grafica:


Variatia membrilor ecuatiei in functie de v

v
Mem_st
Mem_dr

0,680
19,47
7
27,24
2

0,700
20,01
6
27,10
1

0,720
20,55
5
26,95
5

0,740
21,09
4
26,80
6

0,760
21,63
3
26,65
4

0,780
22,17
2
26,49
8

0,800
22,71
1
26,33
8

0,820
23,25
0
26,17
6

0,840
23,78
9
26,01
0

0,860
24,32
8
25,84
1

0,880
24,86
7
25,66
9

0,900
25,40
6
25,49
3

0,920
25,94
5
25,31
5

0,940
26,48
4
25,13
4

Se traseaza graficele de variatie a celor 2 membri in functie de v . Intersectia celor 2 curbe


reprezinta solutia cu necunoscuta v

12

0,960
27,023
24,949

30,0
v =0,902
v se incadreaza in intervalul recomandat de literatura de specialitate : 0.7......0.9.
2.2.4. Calculul presiunii fluidului proaspt din cilindru la sfritul cursei de admisie (pa)
pa =
pa =

p 0 v k a ( 1) (1 pu ) + p g
1 + k a ( 1)
1 0,902 1,067 1,4 (21,5 1) (1 0,12 ) +1,15
1 +1,4 (21,5 1)

daN
p a = 0,857
2
cm

28,0

mbrul drept

Valoarea lui pa se incadreaz in intervalul (0,70,9) recomandat de [1].


2.2.5. Calculul presiunii fluidului proaspat din galeria de admisie (pga)
2

82,2 2 180

0,902 11,00 2
2
32,9 265

p ga = 1 0,000005 6 1,169

p ga = 0,938

[daN/cm2]

2.2.6. Calculul coeficientului de gaze reziduale ( r)


r =

1,15 298
1

1 800 0,902 ( 21,5 1)


r = 0,023
13

Se observ c

se ncadreaz n intervalul (00,03) recomandat de [1].

2.2.7. Calculul temperaturii fluidului proaspt din cilindru la sfritul cursei de admisie
(Ta)
Ta = 298

1,067
1 0,12 + 0,023

Ta = 328,87

1
1 1,15
1,4 1
0,857

1,4 (1 0,12 ) + 0,902 1,067 20 ,5 1 0,902 1,067 1

Se observ c Ta se ncadreaz n intervalul (310400)K recomandat de [1].


2.2.8. Calculul vitezei medii a fluidului proaspt din galeria de admisiune (Wga)
W ga =

D2
180 m
v W p
2
a
d 0a
s

W ga =

82 ,2 2
180
0,902 11,00
2
265
32 ,9

m
W ga = 42 ,12
s

2.2.9. Calculul vitezei medii a fluidului proaspt n seciunea oferit de supapa de


admisie (Wsa)
v 6 n
1 m

sa a SL sa s
0,902 6 4000
1
Wsa = 10 3

0,6
265
8,5 10 4
m
Wsa = 160 ,24
s
Wsa = 10 3

2.3.Calculul procesului de comprimare


Rolul procesului de comprimare este de a spori randamentul termic al ciclului motor si de a crea
conditii optime pentru autoaprinderea combustibilului.
Prin calculul procesului de comprimare se urmareste determinarea presiunii i temperaturii
momentane a fluidului motor din cilindru in timpul cursei pistonului de la P.M.E. la P.M.I.
corespunzatoare procesului de comprimare.
Calculul se face in ipoteza ca procesul de comprimare este o transformare termodinamica
politropic cu un exponent politropic constant notat cu mc.
Ecuatiile transformarilor politropice sunt:
V
p x = pa a
Vx
V
Tx = Ta a
Vx

mc

mc 1

daN
cm 2

[K]

mc corespondentul politropic al procesului de comprimare.


14

Din [1] se adopt mc=(1,341,4)


mc=1,34.
Vx valoarea momentan a volumului ocupat de fluidul motor n timpul cursei de comprimare.
px,Tx presiunea respectiv temperatura momentan a fluidului motor corespunztoare volumul
Vx.
Se consider 10 valori ale volumului Vx situate la distane egale n intervalele [Vc,Va] i
rezultatele se trec n tabel.
Vc = V s

1
1

Vc = 0,438

1
21,5 1

Vc = 0,021 dm 3
Va = V s
Va = 0,

21,5
21,5 1

Va = 0,459 dm 3

Vx
px
Tx

0,4596
0,857
328,87

0,4109
0,996
341,63

0,3622
1,179
356,60

0,3135
1,431
374,54

0,2649
1,794
396,66

0,2162
2,356
425,03

0,1675
3,316
463,57

0,1188
5,256
521,01

0,0701
10,658
623,39

0,0214
52,308
933,37

daN
p c = 52 ,3
2
cm

Tc = 933 [ K ]
Se observa ca valoarea presiunii pc si temperatura Tc la sfarsitul procesului de comprimare se
incadreaza in intervalele recomandate de [1]:
daN
p c = 50 ... 75
2
cm

Tc = 500 ... 950 [ K ]

2.4.Calculul procesului de ardere


Se bazeaza pe urmatoarele ipoteze:
-in timpul procesului de ardere au loc variatii ale compozitiei chimice a fluidului motor.
-caldurile specifice la volum constant ale fluidului motor variaza in functie de temperatura
acestuia.
-au loc pierderi de caldura prin peretii cilindrului.
-arderea este un proces izocor care incepe in punctul C al diagramei indicate si se termina in
punctul y.
-calculul procesului de ardere este pentru 1kg de aer.
Caldura utila este caldura preluata de fluidul motor si reprezinta diferenta dintre caldura
degajata prin arderea combustibilului si pierderile de caldura prin peretii cilindrului. Se determina cu
ajutorul coeficientului caldurii utile ( u) cu relatia:

15

kj
Qu = u Q (33 )
kg
Qu = 0,92 41850
kj
Qu = 38502
kg

unde: Q puterea caloric a motorinei


Valorile recomandate al lui u = 0,88 ... 0,94 . Alegem u = 0,92 .
2.4.1. Determinarea compoziiei amestecului iniial
Amestecul initial de gaze aflate in cilindru la inceputul procesului de ardere este format din aer
si combustibil care a patruns in cilindru n procesul de admisiune si gazele reziduale ramase din ciclu
anterior. Substantele care au patruns in cilindru la sfarsitul procesului de admisie se numesc substante
initiale.
Cantitatea minima de aer necesar pentru arderea teoretic completa a unui kg de combustibil L min
cu relaia:
Lmin =

1 c
h
o

0,21 12 4 32

Lmin =

1 0,857
0,133 0,01

0,21 12
4
32

kmol
Lmin = 0,4969

kg

c - participatia masica a carbonului din molecula de combustibil, c=0,857


h - participatia masica a hidrogenului din molecula de combistibil, h=0,133
o - participatia masica a oxigenului din molecula de combustibil, O=0,01
Numarul de kilomoli ale substantelor initiale se determina cu relatia:
i = Lmin +c

i = 1,5 0,4969 + 8,77 10 3


kmol

i = 0,754

kg

c -numarul de kmoli de combustibili dintr-un kg de combustibil


c =

kmol
1
= 8,77 10 3

Mc
kg

Mc=114 [kg/kmol]
r = i r
r = 0,754 0,023

kmol

r = 0,017

kg

r -numarul de kmoli de gaze reziduale


Numarul de kmol de amestec iniial:
ai =i +r
ai = 0,754 + 0,017
kmol

ai = 0,771

kgcomb
16

2.4.2. Determinarea compoziiei produselor de ardere


La MAC in urma arderii rezulta urmatoarele substante CO 2 , H 2 O, N 2 , O2 .
Numarul de kilomoli de CO2 din substanta finala notati cu ( CO 2 ) se determinata cu relatia:
c
2
0,857
=
12

CO 2 =
CO 2

kmol

CO 2 = 0,071

kgcomb

Numarul de kilomoli de H2O rezultati din ardere ( H 2O ) se determinata cu relatia:


h
2
0,133
=
2

H 2O =
H 2O

kmol

H 2O = 0,067

kgcomb
Numarul de kilomoli de N 2 rezultati din ardere (N 2 ) se determinata cu relatia:
N 2 = 0,79 Lmin
N 2 = 0,79 1,5 0,497
kmol

N 2 = 0,589

kgcomb

Numarul de kilomoli de O2 rezultati din ardere ( O 2 ) se determinata cu relatia:


O 2 = 0,21 ( 1) Lmin
O 2 = 0,21 ( 21,5 1) 0,497
kmol

O 2 = 0,01

kgcomb

Numrul de kilomoli de substane finale f :


f = co 2 +H 2O +N 2 +O 2

f = 0,071 + 0,067 + 0,589 + 0,01


kmol

f = 0,779

kg

Numrul de kilomoli de gaze de ardere ga :


ga =f +r

ga = 0,779 + 0,017
kmol

ga = 0,796

kg

2.4.3. Calculul coeficientului de variaie molar ai procesului de ardere


Coeficient chimic de variatie molara:

17

c =

f
i

0,779
0,754
c = 1,032

c =

Coeficient total de variatie molara:

t = ga
ai
0,796
0,771
t = 1,031

t =

2.4.4. Calculul cldurii specifice la volum constant a amestecului iniial


In calculul caldurilor specifice se neglijeaza influenta gazelor reziduale deoarece valorile
caldurilor specifice depinde de temperatura. Se va utiliza o valoare medie corespunzatoare intervalului
de temperatura 273K.
Caldura specifica a amestecului initial:
-se determina in functie de participatia masica a aerului si a combstibilului cu relatia :
C
L min
C vai =
(a a + ba Tc ) +
(a c + bc Tc )
L min + C
L min + C
C vai =
+

1,5 0,497
(19,67 + 2,51 10 3 933 ) +
1,5 0,497 + 8,77 10 3

8,77 10 3
(101,98 + 219 ,46 10 3 933 )
1,5 0,497 + 8,77 10 3

kj
C vai = 25,32
kmolK

a a = 19,67 , ba = 2,51 10 3 - coeficientii caldurii specifice ai aerului conform [1] tabelul 4.6
a c = 101 .98, bc = 219 ,46 10 3 - coeficientii caldurii specifice ai combustibilului conform [1]
tabelul 4.6.

2.4.5. Calculul cldurii specifice la volum constant a gazelor de ardere


Determinarea cldurii specifice se face n funcie de participaiile masice ale fiecrui
component.
Participaia masic a CO2:

PCO 2 = co 2
f
0,071
0,779
= 0,091

PCO 2 =
PCO 2

Participaia masic a H2O:

18

PH 2O =

H 2O
f

0,067
0,779
= 0,085

PH 2O =
PH 2O

Participaia masic a N2:

PN 2 = N 2
f
0,589
0,779
= 0,756

PN 2 =
PN 2

Participaia masic a O2:


PO 2 =

O 2
(50 )
f

0,052
0,779
= 0,067

PO 2 =
PO 2

Cldura specific medie la valori constante a gazelor de ardere:


n

ai
+
(
P

bi )
Tm
i
i
a
x

Cv
g
a

i =
1

i =
1

=
a g
+
(b g

Tm
a
a
a
x

Cv
g
a
a

g
a

=
aC

P
O
2
C
O
2

g
a

=
3
8
,5
0,0
9
1

g
a

=
2
3
,2
4

+
a H 2O

P
H 2O
+
2
3
,8
5

0,0
8
5

bg
a

=
bC

P
O
2
C
O
2

bg
a

3
=
3,3
5

1
0

0,0
9
1

bg
a

+
bH 2 O

P
H 2O

3
=
2,
1
1

1
0

3
=
2
3
,2
4
+
( 2,
1
1

1
0

2
2
0
2

Cv
g
a

k
j

=
2
7
,8
8
5

k
m
o
l
K

a i , bi - este coeficientul caldurii specifice medii a fiecarui compus din gazele de ardere pentru

intervalul de temperatur 273K...Tmax=2202 K.


CO 2 aco 2 = 38,5; bco 2 = 3,35 10 3
H 2 O a h 2 o = 23,85; bh 2 o = 5,02 10 3
N 2 a n 2 = 21,34; bn 2 = 1,67 10 3
O2 ao 2 = 23,02; bo 2 = 1,67 10 3

2.4.6. Calculul temperaturii maxime atinse n cilindru


Tmax in cilindru in timpul arderii se determina pe baza ecuatiei de bilant energetic. La MAC se
consider ca arderea decurge izocor si ecuatia de bilant energetic are expresia:
ai

+ C vai (Tc To ) = t C vga (T y T0 )

T0 = 273 0 C
T y = Tmax

Tmax- temperatura maxima atinsa in cilindru motorului corespunzator in punctul y din diagrama
indicata.
19

+
5,0
2

1
0

Cv
g
a

Qu

Deoarece Cvga este functie de Ty ecuaia este de gradul 2 cu necunoscuta Ty care va avea
solutiile:
Ty=

2200

2250

2300

2350

2400

2450

2500

2550

2600

2650

2700

2750

2800

Mem_st

65988

65988

65988

65988

65988

65988

65988

65988

65988

65988

65988

65988

65988

Mem_dr

54742

56181

57620

59059

60498

61937

63376

64815

66254

67693

69132

70572

72011

72000
T Y =2590 [K]
T max = 0,85 T y = 0,85 2590
T max = 2202 [ K ]
Observatie: Valoarea temperaturii se incadreaz in intervalul 1800...2300K, recomandat de literatura de
specialitate.
2.4.7.

70000

Calculul parametrilor termodinamici ai procesului de ardere

Presiunea fluidului motor corespunzator punctului y din diagrama indicata se determina cu


relatia:

68000

20

Py = Pc t

Ty
Tc

2590
933
daN
Py = 149 ,8
2
cm

Py = 53 .3 1,03

Presiunea maxima din cilindru atinsa in timpul procesului real de ardere notata cu Pmax este
mai mica decat cea teoretica determinata cu relatia de mai sus deoarece arderea reala nu este izocora .
Pmax=0,85Py=0,85149,8
daN
Pmax=127,34
cm 2

2.5.Calculul procesului de destindere


Procesul de destindere este procesul in care fluidul motor cedeaza energie pistonului.
Calculul se face in ipoteza ca procesul de destindere este o transformare termodinamica
politropica cu un exponent politropic constant.
Ecuatiile transformarii politropice sunt:
m
VX
daN

p X = pY
cm 2
VC
d

V
T X = TY X
VC

1md

[K]

unde: md exponent politropic al procesului de destindere;


Intervalul pentru md in literatura de specialitate md= 1,251,32
Se adopt md=1,27
V X valoarea momentana ocupat a fluidului motor in timpul cursei de destindere
p X , TX valoarea presiuni respectiv temperatura momentana a fluidului motor
corespunzator volumului V X
Parametrii termodinamici ai proceslui de destindere
Vx
px
Tx

0,0214
149,812
2590

0,0701
33,171
1880

0,1188
16,972
1630

0,1675
10,971
1486

0,2162
7,933
1387

0,2649
6,129
1313

0,3135
4,947
1254

0,3622
4,118
1206

0,4109
3,508
1166

0,4596
3,043
1131

daN
cm 2
Tu=1131 [K]
Se observa ca volumul presiunii pu i temperatura Tu a fluidului motor la sfarsitul
procesului de destindere se incadreaza in intervalele recomandate de literatura de specialitate [1]
daN
Pu=3....5
cm 2
Tu=1000.....1400 [k]

Pu=3,043

21

2.6.Diagrama indicat n coordonate p-V


Diagrama indicata a ciclului motor in coordonate p-V reprezinta graficul variatiei presiunii din
cilindru in functie de pozitia pistonului exprimata prin volumul ocupat de fluidul motor la un moment
dat.
Se alege pe abscisa scara de reprezentare a volumului cilindrului
1 mm =0,003 dm
( Va = 153,21 mm)
Se alege pe ordonata scara corespunzatoare presiunii din cilindru
daN
1 mm =0,6
( Pmax = 249,69 mm)
cm 2
Se traseaza cu linie punctat dreapta orizontala corespunzatoare presiunii atmosferice si
verticalele Vc si Va corespunzatoare pozitiei pistonului in punctul mort exterior si in punctul mort
interior.
Valorile presiunii din cilindru se determina pentru diferite valori ale volumelor ocupate de
fluidul motor si sunt centralizate in tabel.
Variatia presiunii din cilindru in timpul ciclului motor
V
dm^3
0,0214
0,4596
0,4109
0,3622
0,3135
0,2649
0,2162
0,1675
0,1188
0,0701
0,0214
0,0214
0,0701
0,1188
0,1675
0,2162
0,2649
0,3135
0,3622
0,4109
0,4596
0,4596
0,4109
0,3622
0,3135
0,2649
0,2162
0,1675
0,1188
0,0701
0,0214

p
daN/cm^2
0,857
0,857
0,996
1,179
1,431
1,794
2,356
3,316
5,256
10,658
52,308
149,812
33,171
16,972
10,971
7,933
6,129
4,947
4,118
3,508
3,043
2,350
1,430
1,150
1,150
1,150
1,150
1,150
1,150
1,150
1,150
22

scara_V
mm
7,13
153,21
136,98
120,75
104,51
88,28
72,05
55,82
39,59
23,36
7,13
7,13
23,36
39,59
55,82
72,05
88,28
104,51
120,75
136,98
153,21
153,21
136,98
120,75
104,51
88,28
72,05
55,82
39,59
23,36
7,13

scara_p
mm
1,43
1,43
1,66
1,97
2,39
2,99
3,93
5,53
8,76
17,76
87,18
249,69
55,29
28,29
18,28
13,22
10,22
8,24
6,86
5,85
5,07
3,92
2,38
1,92
1,92
1,92
1,92
1,92
1,92
1,92
1,92

Se adopta constructiv conform recomandarilor din literatura de specialitate valoarea avansului


la declansarea scanteii electrice.
d = 0.15 RA
Alegem d = 10 RA
Se adopta constructiv conform recomandarilor din literatura de specialitate valoarea raportului
dintre raza manivelei si lungimea bielei.
1
1
1
...
. Alegem b =

3
,
5
4
,
2

3,6

Valorile recomandate pentru b conform [2] : b =

Volumul ocupat de fluidul motor corespunzator momentelor fazelor de distributie si a


momentului declansarii scanteii electrice se determina cu relatiile:
V

VaDSA = Vc + s (1 cos aDSA ) + b 1 cos 2 aDSA dm 3


2
4

) [

VaDSA = 0,0214 +

0,438
2

0,277

(1 cos 17 ) +
1 cos 2 17
4

VaDSA = 0,0323 dm 3

ViISE = Vc +

Vs
2

0,438
2
= 0,0446 dm 3

ViISE = 0,0214 +

ViISE

Vd = Vc +

Vs
2

) [

(1 cos iISE ) + b 1 cos 2 iISE dm 3


4

0,277

(1 cos 25 ) +
1 cos 2 25
4

) [

(1 cos d ) + b 1 cos 2 d dm 3
4

Vd = 0,0214 +

0,438
2

0,277

(1 cos 10 ) +
1 cos 2 10
4

Vd = 0,0252 dm 3

VaDSE = Vc +

Vs
2

0,438
2
= 0,1250 dm 3

VaDSE = 0,0214 +

VaDSA

ViISA = Vc +

Vs
2

) [

(1 cos aDSE ) + b 1 cos 2 aDSE dm 3


4

0,277

(1 cos 55 ) +
1 cos 2 55
4

) [

(1 cos iISA ) + b 1 cos 2 iISA dm 3


4

ViISA = 0,0214 +

0,438
2

0,277

(1 cos 68 ) +
1 cos 2 68
4

ViISA = 0,1715 dm 3

Parametrii termodinamici corespunzatori inceputului si sfarsitului proceselor ciclului motor


d
aDSA
iISE
iISA
aDSE
[RA]
10
17
25
68
55
V [dm]
0,0252
0,0323
0,0446
0,1715
0,1250
23

daN
P 2
cm

30,780

1,152

8,58

1,632

4,584

Valorile presiunii din cilindru corespunzator pozitiilor pistonului din tabel s-au determinat grafic
prin ridicarea verticalelor corespunzatoare si citirea presiunii la intersectia acestora cu diagrama
indicata trasata anterior.
Fenomenele reale care au loc in cilindru si momentele fazelor de distributie impun rotunjirea
diagramei indicate in zonele corespunztoare evacuarii libere si mixte, post-evacuarii si arderii rapide.

2.7.Diagrama indicat desfurat n coordonate p-


Pentru trasarea diagramei in coordonate p- se aleg urmatoarele scari de reprezentare:
0
- pe abscisa scara corespunzatoare unghiul [ RAC ]
1mm= 30 RAC
- pe ordonata scara corespunztoare presiuni din cilindru
daN
1mm = 1 2
cm
Valorile presiunilor in functie de unghiul
alfa
grd RAC
0
180
200
220
240
260
280
300
320
340
360
360
380
400
420
440
460
480
500
520
540
560
580
600
620
640
660

p
daN/cm^2
0,857
0,857
0,996
1,179
1,431
1,794
2,356
3,316
5,256
10,658
52,308
149,812
33,171
16,972
10,971
7,933
6,129
4,947
4,118
3,508
3,043
2,350
1,430
1,150
1,150
1,150
1,150

in [

RA

] sunt centralizate in tabelul 2.7.1

scara_alfa
mm
0,00
60,00
66,67
73,33
80,00
86,67
93,33
100,00
106,67
113,33
120,00
120,00
126,67
133,33
140,00
146,67
153,33
160,00
166,67
173,33
180,00
186,67
193,33
200,00
206,67
213,33
220,00
24

scara_p
mm
0,86
0,86
1,00
1,18
1,43
1,79
2,36
3,32
5,26
10,66
52,31
149,81
33,17
16,97
10,97
7,93
6,13
4,95
4,12
3,51
3,04
2,35
1,43
1,15
1,15
1,15
1,15

680
700
720

1,150
1,150
1,150

226,67
233,33
240,00

1,15
1,15
1,15

Se marcheaza punctele corespunzatoare coordonatelor p- din tabel pe sistemul de


coordonate . Diagrama indicata desfasurata s-a obtinut prin marcarea punctelor unind printr-o
linie.

2.8.Planimetrarea diagramei indicate


Planimetrarea se face in scopul determinari pe cale grafica a lucrului mecanic indicat L i al
ciclului motor, acesta este echivalent cu aria diagramei de inalta presiune a ciclului motor in
coordonate p-v.
Programul AutoCAD ne furnizeaza direct aria curbei inchise de inalta presiune, astfel :
A= 2689 mm 2
daN
Stiind ca s-au ales scarile de reprezentare 1mm=0,003 [dm 3 ] pe abcisa si 1mm=0,6 2
cm
pe ordonata:
daN
1mm 2 = 0,003 0,6 [ dm 3 ] 2
cm
1mm 2 = 0,003 0,6 10 2 [ N m]

Li=26890,0030,6102
Li=484,02 [J]

2.9.Calculul parametrilor indicai ai ciclului motor:

presiunea medie indicat p i =

Li
daN
10 2 2
VS
cm

pi =

484 ,02
10 2
0,4383

daN
p i = 11,044
2
cm
Se observa ca p i se incadreaza in intervalul 7.5.....14.5 [daN/cm 2 ]
- puterea indicat:
p V i n
Pi = i S
[ kW ]
300
11,044 0,4383 4 4000
Pi =
300 4
Pi = 64 ,536 [ kW ]
- caldura disponibila prin arderea completa a combustibilului:

25

Qdis = mC Qi 10 3

[ J]

Qdis = 0,0000187 41850 10 3


Qdis = 781,54 [ J ]

unde: Qi - puterea caloric inferioar a combustibilului;


mC - doza de combustibil corespunztoare unui ciclu motor
mC =
mC =

ai

PC VC
10 1
R TC

1
52 ,308 0,0214

10 1
0,771
8,314 933

mC = 1,87 10 5

R-constanta gazelor perfecte ; R=8,314 [kj/kg]


- randamentul indicat i
i =

Li
484 ,02
=
Qdis
781 ,549

i = 0,61
consumul specific indicat pentru combustibil
ci =

10 3 3600
i Qi

ci =

10 3 3600
0,61 41850

kw h

g
ci = 138 ,89
kw h

2.10.

Calculul parametrilor efectivi ai motorului

Parametri efectivi ai motorului se determina la nivelul arborelui cotit la iesirea din motor si
depinde de randamentul mecanic al motorului.
- se adopt constructiv randamentul mecanic:
m = 0,75 ... 0,85
m = 0,85

- lucru mecanic efectiv Le:


Le = m Li [ J ]
Le = 0,85 484 ,02
Le = 411 ,41 [ J ]
-

presiunea medie efectiv pe:


p e = m pi
p e = 0,85 11,044
daN
p e = 9,388
2
cm

puterea efectiv Pe:


Pe = m Pi [ kW ]
Pe = 0,85 64 ,536
Pe = 54 ,856 [ kW ]
26

Puterea indicat n tema de proiect este Pe = 55 [ kW ]


- randamentul efectiv e
e = m , i
e = 0,85 0,61
e = 0,52
- consumul specific efectiv c e
g
ci
m
kw h

1
ce =
138 ,899
0,85
ce =

g
ce = 163 ,411
kw h

- puterea litric PL
P kW
PL = e
i VS dm 3

54 ,856
PL =
4 0,4383

kW
PL = 31,292
3
dm

27

28

Bibliografie

1. Grunwald B.
2. Negrescu M., s.a.
3. Negrea V. D.
4. Negrea V. D.
5. Bobescu Gh. s.a.
6. Bobescu Gh. s.a.
7. Fratila Gh., s.a.

Teoria, calculul si constructia motoarelor pentru


autovehicule rutiere,E.D.P., Bucuresti, 1980.
Motoare cu ardere interna procese, vol. I,
Editura Matrixrom, Bucuresti, 1995
Procese in motoarele cu ardere interna,
Economicitate. Combaterea poluarii, vol.I,
Ed.Politehnica, Timisoara, 2001.
Procese in motoarele cu ardere interna,
Economicitate. Combaterea poluarii, vol.II,
Ed.Politehnica, Timisoara, 2003.
Motoare pentru automobile si tractoare, vol.I,
Teorie si caracteristici, Editura Tehnica,
Chisinau, 1996.
Motoare pentru automobile si tractoare, vol.II,
Dinamica, calcul si constructie, Editura Tehnica,
Chisinau, 1998.
Automobile. Cunoastere, intretinere si reparare,
E.D.P., Bucuresti, 1997.

29