Sunteți pe pagina 1din 7

Serviciile

Publice
Referat
Manangementul
Serviciilor Publice
Administratie Publica,
anul III
Radulescu George
Cosmin

www.referat.ro

0|Page

Serviciile publice
Managementul public reprezint ansamblul proceselor i relaiilor de management bine
determinate, existente ntre componente ale sistemului administrativ prin care n regim de
putere public se aduc la ndeplinire legile i se planific, organizeaz, gestioneaz i
controleaz activiti implicate n realizarea serviciilor care satisfac interesul public.
Caracteristici ale managementului serviciilor publice:
managementul public reunete un ansamblu de procese i relaii de
management ce apar ntre componentele sistemului administrative.
obiectivul managementului public este satisfacerea interesului public,prin
crearea unui cadru instituional corespunztor ceea ce nseamn i
adoptarea de acte normative cu for juridic inferioar: legi, decrete,
hotrri, regulamente.
procesele de management i procesele de execuie se desfoar
deopotriv n sectorul public.
relaiile de management din instituiile publice reprezint raporturile care
apar n sistemul administraiei i care n administraia de stat se realizeaz
n regim de putere public prin intermediul prerogativelor acordate de
instituii i de acte normative care fac s prevaleze interesul public general
atunci cnd este n conflict cu interesul particular.
Problematica managementul serviciilor publice dobandeste semnificatie deosebita intr-un
mediu social si politic extrem de dinamic in care aspectele finantarii,continutului ,calitatii
si eficientei acestui sector de activitate sunt puse permanent in discutie.
In consecinta,problema cu privire la cadru managerial al serviciilor publice devine extrem
de importanta si pentru a fi solutionata necesita luarea in considerare a unor premise
generale intre care :
managementul general indifernt de modul in care este conceput,definit sau
practicat se regaseste si in administratia publica , cu toate
elementele,dimensiunile si functiile pe care le indeplineste in orcare alta sfera
sau domeniu de activitate
el se exercita si in administratia publica ca si in celalalte sisteme ale vietii
sociale, intr-un mediu social-politic aflat in continua miscare precum si in
schimbare si transformare din ce in ce mai accelerata
se exercita in conditiile cresterii complexitatii si incertitudinii vietii
economico-sociale si a contradictiilor si dilemelor pe care acestea le genereaza
in permanenta
Serviciul public este un organism creat de catre stat ,judet sau comuna,cu o competenta
si putere determinate, cu mijloacele financiare procurate din patrimoniul general al
admnistratiei creatoare ,pus la dispozitia publicului pentru a satisface in mod regulat si
continuu o nevoie cu caracter general,careia initiativa privata nu ar putea sa-i dea decat o
satisfactie incompleta si indeterminata.
1|Page

Serviciul public este mijlocul administratiei prin care se presteaza cetatenilor servicii de
interes general , in regim de putere politica .Infiintarea serviciilor publice este atributul
exclusiv al autoritatilor deliberative,respectiv al consiliilor locale iar organizarea si
functionarea lor constituie atributul auutoritatilor executive ,adica al prefectiilor si
primarilor.In categoria serviciilor publice se includ:
Servicii publice cu caracter statal
Servicii comunitare (infiintate la nivel local,dar si judetean)
Serviciile publice de gospodarie comunala
Alte servicii publice locale
Servicii publice comerciale
Servicii publice pentru activitati culturele

Dupa natura serviciilor publice se disting :


Servicii publice administrative(S.P.A.)
Servicii publice indistriale si comerciale(S.P.I.C)
Dupa modul in care se realizeaza interesul general deosebim :
servicii publice al caror scop este satisfacera directa si individuala a
cetatenilor
servicii publice care ofera avantaje particularilor in mod indirect
servicii publice destinate colectivitatii in ansamblu
Din punct de vedere al importantei sociale deosebim :
servicii publice vitale(alimentare cu apa,canalizare)
servicii publice facultative(amenajare parcuri si locuri de distractii,centre de
informare etc.)
,,Resursele financiare, la nivel naional, cuprind ansamblul resurselor financiare ale
autoritilor i instituiilor publice, resursele ntreprinderilor publice i private, resursele
organismelor fr scop lucrativ, precum i resursele populaiei. Volumul resurselor
financiare ale unei societi depind de mrimea produsului intern brut, precum i de
posibilitatea apelrii la resurse financiare externe (mprumuturi, ajutoare, donaii).
Trebuie s facem deosebirea dintre finanele publice i finanele private i deci dintre
resursele financiare ale societii i resursele financiare publice.
Resursele administraiei de stat, centrale i locale, resursele asigurrilor sociale de stat i
resursele instituiilor publice cu caracter autonom sunt componente ale resurselor
financiare publice.
O bun parte a resurselor financiare publice este format din veniturile cu caracter fiscal.
Alte tipuri de resurse financiare publice sunt:
de trezorerie utilizate pentru acoperirea temporar a deficitului curent al bugetului de
stat;din mprumuturi publice;emisiunea bneasc fr acoperire mijloc de finanare a
deficitului bugetar cu efecte greu de estimat.
2|Page

Componena funciei de repartiie a finanelor publice, cheltuielile publice reprezint


etapa urmtoare constituirii fondurilor publice i se refer la distribuirea acestor resurse
bneti ctre diferite obiective sociale sau economice (reglementate de ctre programe
guvernamentale).

Structura cheltuielilor publice este studiat conform clasificrilor folosite de fiecare


stat n parte (cea mai important fiind cea economic i cea funcional). Stabilirea
structurii cheltuielilor publice ajut la determinarea diferenelor de politic financiar
dintre rile dezvoltate, n curs de dezvoltare i cele n tranziie, precum i evoluia n
timp a ponderilor acordate diverselor categorii de cheltuieli publice n acelai stat.
Dinamica cheltuielilor publice are n vedere modificarea a ase indicatori:
creterea nominal i cea real a cheltuielilor publice;
o schimbarea raportului cheltuielilor publice n PIB;
o schimbarea volumului mediu al cheltuielilor publice pe cap de locuitor;
o schimbarea structurii cheltuielilor publice;
o corelaia dintre creterea cheltuielilor publice i creterea PIB;
o elasticitatea cheltuielilor publice raportat la PIB .
Factorii de influen asupra creterii cheltuielilor publice sunt de natur:
demografic (modificri ce au loc n numrul i structura populaiei ce ar trebui s
determine adaptri corespunztoare n ponderea cheltuielilor publice);
economic (ce vizeaz n mod special funcia statului de redistribuire a resurselor
financiare publice dup criteriul eficienei i echilibrului);
social (se refer la funcia de armonizare a veniturilor medii individuale
aparinnd diferitelor categorii sociale);
legai de urbanizare (favorizeaz creterea cheltuielilor publice);
militar (cresc cheltuielile publice n eventualitatea unor conflicte armate);
istoric (perpetuarea n timp a unor probleme ca datoriile publice motenite de la
un regim politic la altul sau ca inflaia);
politic (se refer la complexitatea funciilor statului);
ANALIZA EFICIENEI CHELTUIELILOR PUBLICE
Se face raportnd eforturile financiare la efectele msurabile (prezente sau estimate)
ale finanrii de ctre stat a unor obiective de interes public. Metodele de apreciere a
eforturilor i efectelor pe care le presupune un proiect de acoperire a unor nevoi de
interes public vor fi discutate la subpunctul ,,Metode evaluative a cheltuielilor publice.
Atunci cnd primul termen al acestui raport cunoate un decalaj de ritm adic, n ciuda
creterii i diversificrii nevoilor cetenilor pentru bunuri publice, resursele financiare
menite s achiziioneze aceste mbuntiri nu cresc n acelai ritm apare o insuficient
permanentizat a resurselor. Evaluarea eficienei cheltuielilor publice este
responsabilitatea factorilor de decizie ai aparatului politic, fiind realizat prin utilizarea
indicatorilor coninui n bugetul anual i n programele pe termen mediu i lung.
3|Page

Se poate obine o eficien a cheltuielilor care s duc, implicit, la bunstare social dac
se ntlnesc urmtoarele condiii: exist posibilitatea alegerii, dintre mai multe
alternative, a variantei celei mai ieftine n raport cu efectul final obinut asupra serviciului
(ce se dorea mbuntit); are loc o modernizare n producerea serviciului, care
maximizeaz utilitatea resimit de consumator; preul pltit pe acest serviciu ct i costul
n utilizare s fie minime; contextul economico-social s fie predictibil pe perioade de
timp ndeajuns de mari.
Studiile moderne asupra eficienei cheltuielilor publice recomand ca: serviciile publice
s nu fie oferite neaprat gratuit iar, acolo unde exist posibilitatea, serviciile publice
furnizate de stat s fie nlocuite de cele private; de asemenea, introducerea de mecanisme
cvasipiaa (bonuri, cupoane).
Metodele de gestiune locala se definsc ca tehnici juridice de care dispun colectivitatile
locale descentralizate si grupurile lor (sindicate,asociatii de comune,districte,comunitati
urbane etc.) pentru a-si exercita competentele ce le-au fost acordate.Acestea sunt :
diferitele procedee utilizate de catre locale pentru gestiunea serviciile
publice care intra in competenta lor ;
activitati de reglementare si prestare a serviciilor pe care le creeaza si
organizeaza pentru satisfacerea interesului general al populatiei lor.
Avand in vedere diversificare diversificarea activitatilor colectivitatilor locale,
prevederile legale si practica administrativa se poate de trei moduri principale de gestiune
locala:gestiunea directa,gestiunea delegata si parteneriatul.
Detalierea informaiilor referitoare la tipurile de cheltuieli publice :
A. Cheltuielile publice destinate aciunilor social-culturale. Acest tip de cheltuieli i
au originea recent n ideologia politico-economic intervenionist, aprut n
America dup cel de-al doilea rzboi mondial, aa numita doctrin a statului
bunstrii. Obiectivele autoritii publice ntr-un astfel de stat sunt: asigurarea
unui venit minim, susinerea cetenilor n situaii defavorizante (cum ar fi boala,
btrneea, omajul, handicapul), garantarea unui nivel de trai bun pentru ntreaga
populaie, n raport cu o anumit list de servicii i minimalizarea efectelor unor
evenimente ce implic riscuri sociale. Aceste servicii sunt puse la dispoziia
membrilor societii n mod gratuit sau la un pre mic, ori sunt acordate alocaii,
pensii, ajutoare .a. indemnizaii prin intermediul crora populaia s-i poat
permite un standard de via decent. n rile dezvoltate, pentru asigurarea acestor
faciliti se cheltuiete pn la 50% din venitul naional.
Cheltuielile publice destinate aciunilor de natur socio-cultural cuprind de obicei:
sntate, nvmnt, cultur i sport, aciuni dedicate tineretului, securitate sau
protecie social. persoane fizice / juridice (f. asigurrilor sociale, pentru omaj);
1) Cheltuielile publice pentru nvmnt trebuie s urmreasc o dezvoltare a
educaiei publice n concordan cu cerinele contextului economico-social pentru a
contribui n ct mai mare msur la progresul societii. Factorii care determin politica
financiar n nvmnt sunt: demografici (structura specific a populaiei), economici
4|Page

(cererea pentru fora de munc calificat i adaptarea inovaiilor tehnologice de ultim


or i nu numai), politici (principiile ideologice pe care se bazeaz stabilirea politicii
colare). Structura sistemului de nvmnt difer de la o ar la alta, conform tradiiei
statelor respective ns aici va fi preluat mprirea realizat de UNESCO n nvmnt:
precolar, primar, secundar, superior.
Cheltuielile publice bugetare pentru nvmnt sunt canalizate n cea mai mare parte
ctre ministerul corespunztor Ministerul nvmntului / Educaiei dar i ctre alte
ministere care urmresc s instruiasc n domeniul specific lor cadre competente
(Ministerul Aprrii, Ministerul de Interne etc.). Cheltuielile publice pentru nvmnt
pot fi privite i din perspectiva coninutului lor economic; n acest caz putem vorbi de:
cheltuieli curente (de funcionare i ntreinere);
cheltuieli de capital (nzestrarea i construirea unitilor de nvmnt).
2) Cheltuielile publice pentru sntate reprezint un punct de interes social pentru
faptul c sntatea general a membrilor societii nseamn bunstare fizic i mental,
condiii eseniale ce faciliteaz dezvoltarea social. Acest tip de cheltuieli nregistreaz la
nivel mondial o tendin cresctoare (rile dezvoltate aloc ntre 5,510,5% din PIB, cele
n curs de dezvoltare ating niveluri uneori foarte sczute, sub 1%). Cheltuielile publice
din acest sector se mpart n cheltuieli curente (salarii, materiale de laborator,
medicamente etc.) i cheltuieli cu caracter de investiii (construcia i utilarea unitilor).
Avnd n vedere scopul special pe care i-l propun aceste cheltuieli publice, serviciul
sntii publice nu poate fi tratat doar ca o afacere condus dup legile pieei relaia
dintre cerere i ofert avnd n acest caz mai degrab o dimensiune umanitar.
Sursele din care se obine finanarea sistemului de sntate sunt fondurile bugetare,
cotizaiile de asigurri de sntate, fonduri speciale pentru sntate, resurse ale populaiei
care au fost cheltuite n ipostaza de pacieni, ajutor din exterior (OMS, Crucea Roie
etc.).
3) Cheltuieli publice pentru cultur, culte, activitate sportiv i tineret contribuie la
educarea spiritual estetic, moral a populaiei prin activiti artistice, culte, sportive sau
divertisment.
Aceste cheltuieli finaneaz instituii cu obiective cultural artistice (edituri, muzee,
patrimoniu cultural, biblioteci cinematografe, teatre etc.) care produc fie bunuri materiale
dar de valoare spiritual, fie servicii de valoare spiritual. Preul acestor produse poate fi
suportat n totalitate de ctre stat sau doar parial prin subvenionare. Finanarea se face
din resurse bugetare integral, din venituri extrabugetare i alocaii de la buget, din
venituri extrabugetare n totalitate, (pentru instituiile care se pot autontreine prin
activitatea economic desfurat), din fonduri extrabugetare (de exemplu: Fondul
Cinematografic Naional, Fondul Cultural Naional). Nu trebuie uitate nici sponsorizrile,
deosebit de avantajoase pentru cel care le primete el neavnd alt obligaie dect aceea
de a declara deschis numele sponsorilor si.
Cheltuielile publice din aceast categorie finaneaz de asemenea activitatea religioas a
cultelor recunoscute de stat (salarii pentru slujitorii bisericii) i pe cea sportiv i de
tineret (n proporie de 75% n Romnia).

5|Page

4) Cheltuieli publice pentru securitatea social nglobeaz urmtoarele tipuri de


cheltuieli: alocaii, pensii, indemnizaii, ajutoare n anumite condiii pe care persoanele ce
le primesc trebuie s le ndeplineasc. Ele sunt menite s elimine ct mai mult posibil
efectele riscurilor fizice, economice i sociale ce planeaz asupra vieii fiecrui membru
al societii. Caracteristicile principale ale actualului sistem de finanare a activitilor
legate de securitatea social vizeaz faptul c fondurile sunt obinute din cotizaii sociale,
legitimate social prin principiul solidaritii. Pentru aceasta sunt create planuri sau politici
de reducere a omajului i srciei, ajutoare a familiilor n dificultate financiare, sau a
persoanelor aflate n dificultate financiar, sau a persoanelor defavorizate (care se
consider a fi n general copii, tineri proaspt absolveni, persoanele n vrst, persoanele
handicapate).
5) Cheltuielile publice pentru ajutorul de omaj sunt ndreptate ctre acele persoane
care nu dispun temporar de un loc de munc prin care s-i asigure existena. n afara
ajutorului de omaj (numit i forma pasiv de ntr-ajutorare a persoanelor rmase fr
lucru), sunt recomandate i alte modaliti care nu au o natur material imediat
constituind o ntr-ajutorare activ crearea unor noi locuri de munc, ce asigur scderea
omajului pe termen lung. Este deci preferabil o cretere a prestaiilor active (faciliti
pentru cei ce angajeaz omeri), n favoarea soluiei de cretere a valorii ajutorului de
omaj (ce poate duce pe termen lung la creterea ratei omajului). Cheltuielile sunt
suportate din fondurile firmelor i resurselor bugetare, i sunt pltite beneficiarilor sub
dou forme: alocaia de omaj (conteaz vechimea n munc) i ajutorul de omaj.
B) Asigurrile sociale au aprut iniial ca reacie a asociaiilor de muncitori care au
pledat pentru drepturile lor, organizndu-se n sindicate care s-i protejeze n privina
condiiilor de lucru igiena i securitatea muncii ca elemente care s previn ajungerea la
accidente ce pun persoana n imposibilitate de a munci, iar dac, dintr-o cauz sau alta, se
ajunge la incapacitate de munc, existena unor fonduri financiare care s le asigure
acestora un trai decent. Pentru a ndeplini obiectivele menionate, s-a creat un sistem
naional de asigurri sociale care are trsturi speciale (derivate din contextul economic
n care finaneaz).

Serviciile reprezinta o activitate umana,cu un continut specializat avand ca rezultat efecte


utile,imateriale si intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale.Ele sunt
autonomizate in procesul adancirii diviziunii sociale a muncii si sunt organizate distinct
intr-un sector numit sector tertiar.
Serviciile prezinta o serie de trasaturi caracteristice care permit ,pe de o
parte,identificarea lor,iar,pe de alta parte,se pot constitui in criterii de delimitare fata de
celelalte domenii ale activitatii economico-sociale.
Este de remarcat faptul ca sfera serviciilor este larga si eterogena ,fapt pentru care aceste
trasaturi pot sa nu se regaseasca in totalitatea lor in fiecare tip de serviciu.

6|Page