UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACU

FACULATEA DE TIINE ALE MICRII,

SPORTULUI I SNTII

REFERAT

RECUPERAREA BONLAVULUI CU
COXARTROZ GRADUL I

Studenta :
ADAM LARISA-MARIA
Anul III, Gr.304 A

I.Date despre boal

Definiie. Coxartroza, numit i artroza coxo-femural sau artroza oldului, este o afeciune cronic ce
se caracterizeaz prin distrugerea progresiv a cartilajului articular de la nivelul coxo-femurale. Este o
boal cu un debut lent, n medie dup vrsta de 50 de ani, cu o evoluie progresiv, ireversibil,
continu care duce n final la anchiloza articulaiei oldului, nsoit de dureri foarte mari.

Cauze:

S-au descris doua forme de coxartroza:

a) forma traumatica apare secundar, cel mai frecvent, unui traumatism major, accident rutier sau
cadere de la inaltime apar fractura de col femural, de cap femural, de cotil, luxatia de sold, si mai rar
prin actiunea repetata a unor microtraumatisme, in conditiile unor anomalii congenitale preexistente
luxaii sau subluxaii congenitale, coxa plana, coxa vara, coxa valga. Tulburrile de static ale
bazinului determinate scoliozele toraco-lombare, inegalitatea membrelor pelvine au i ele un rol foarte
important n declansarea coxartrozei. Coxartrozele mai pot aprea, ceva mai rar, i datorit unor
procese necrotice aseptice, primitive, de cap femural (NACF), care probabil printr-o modificare a
presiunii vasculare la acest nivel determina aparitia unor zone de infarctizare la nivelul capului
femural, zone separate si eliminate de catre organism in cavitatea articulara, proces care in final duce
la pierderea formelor anatomice ale suprafetelor articulare si astfel apare coxartroza. O alta cauza ar fi
factorii inflamatori, cu localizare la nivelul articulaiei oldului.
b) forma senil, caracteristica tuturor persoanelor, direct proportionala cu speranta de viata, datorit
imbatranirii fiziologice, normale, a articulaiei, dar la care ntlnim i ali factori, mai frecvent
metabolici (diabetul, obezitate) sau profesionali. Obezitatea este cel mai mare dusman al articulatiilor
membrelor inferioare, crestrea in greutate nefiind direct proportionala cu cresterea fortelor articulare.
Este unul dintre cei mai importanti factori determinanti si agravanti ai bolii, si totodata impiedica
medicul ortoped ca realizeze tratamentul chirurgical, de cele mai multe ori artroplastia soldului fiind
imposibila in aceste conditii.
Semne radiologice: radiologic se observa modificari atat la nivelul formei oaselor articulatiei coxofemurale, cat si la nivelul structurii osoase.
II.Evaluarea funcional

Evaluarea pacientului se va face ntr-un loc special amenajat.

Msurm: TA, FC, FR.
Anamnez:
Nume prenume: A. C.
Vrst: 78 ani
Sex: F
Ocupaia: pensioner
Alte tratamente: tratament cario-vascular, pulmonar, evoluie favorabil.
Durerea este resimtita la inceput dupa un moment de repaus - dimineata cand pacientul se da jos din
pat si cand ce se ridica de la masa. Pacientul descrie redoarea matinala sau redoarea aparuta dupa un
moment de repaus si faptul ca aceasta redoare dispare dupa incalzirea articulatiei.
Cracmente la mobilizarea articulaiei, reducerea mobilitatii articulare ( la extensie, rotatiei interna si
abductie), poziie vicioasa (flexie, adducie, rotaie extern), semnul Patrik (maleol-genunchi),
semnul pantofului Duvernay (nclare pe la spate cu genunchiul flectat, pacientul neputandu-se
apleca), diferena de lungime a membrelor, prin scurtarea membrului afectat.
Evolutia este lenta, scurtarea membrului afectat cu 0,50 cm, inflamatii la nivelul coloanei lombare,
celeilalte articulaii coxo-femurale prin suprasolicitare, articulatiei genunchiului pe aceasi parte.
III.Diagnostic funcional deficit functional pe extensie, rotatie interna si abductie
IV. Programului de recuperare

Tratamentul medicamentos specific - administrarea de medicamente antiinflamatorii si antialgice.

Terapia sistemica:

analgetice uzuale de tipul acetaminofenului sunt folosite initial pentru controlul durerii
analgeticele opioide, tramadolul pot fi folosite pe perioade scurte de timp in cazul durerilor
articulare foarte mari, care nu au putut fi controlate prin alte mijloace medicamentoase
medicatia patogenica asa-numitele medicamente modificatoare de structura
(glucozaminofosfatul, condroitinsulfatul, diacerin, piascledin) reprezinta teoretic medicatia
ideala in artroza, singura capabila sa previna distructiile articulare si sa refaca structura
cartilajului. Deocamdata sunt considerate doar suplimente nutritive.

Obiective:

Disparitia sau ameliorarea durerii;

Prevenirea, disparitia sau ameliorarea inflamatiei;
Mentinerea sau ameliorarea stabilitatii si mobilitatii articulare;
Mentinerea sau ameliorarea fortei si rezistentei musculare;
Ameliorarea calitatii vietii

Educatia pacientului si a familiei

ELECTROTERAPIA

Electroterapia pentru efectul antialgic, antiinflamator, de imbunatatire a vascularizatiei si a

troficitatii tisulare locale:
o curent galvanic fie sub forma de galvanizare simpla, fie sub forma de ionogalvanizare
o curenti de joasa frecventa: CDD, TENS, C Trabert
o curenti de medie frecventa
o laser
o unde scurte cu impulsuri in dozaj atermic, microunde
o ultrasunet

TERMOTERAPIA

Termoterapia locala pentru controlul durerii si cresterii compliantei tesuturilor moi:

o impachetari cu parafina , perna electrica aplicata de 1-3 ori pe zi
o in cazul unei reactii inflamatorii locale se aplica comprese reci cu sulfat de magneziu
60g/l; masaj local cu gheata repetat de mai multe ori in cursul zilei;

MASAJ

Pentru efect antialgic, miorelaxant/tonifiant, de imbunatatire a vascularizatiei si biotrofic tisular

local:
o manevrele de masaj se adreseaza tuturor structurilor: piele, tesut celular subcutanat,
fascii, tendoane si muschi
o sedinta de masaj se incheie cu tractiuni manuale executate in axul membrului inferior;
se executa tractiuni si detractiuni corelate cu ritmul respirator - favorizeazam circulatia
si troficitatea locala
Stadiul initial (SI) dureri in ortostatism si la mers prelungit, oboseala musculo-articulara
locala, reducerea amplitudinilor maximale ale soldului.
Programul kinetoterapeutic urmareste 4 obiective principale:
o scaderea durerilor;
o cresterea stabilitatii soldului;
o cresterea mobilitatii soldului;
o cresterea gradului de coordonare si echilibru in mers.

1.
mobilizare
pasiv
pentru
micarea
de
extensie
Regula general: n timpul forrii extensiei articulaiei coxofemurale genunchiul rmne extins.
Pacientul n decubit dorsal, cu membrul inferior opus flectat la maximum (genunchiul cu coapsa pe
piept); bascularea puternic a bazinului extinde ea nsi articulaia afectat i eventual asistentul
accentueaza extensia. n mobilizarea autopasiv, pacientul menine cu minile genunchiul membrului
opus la piept, membrul afectat fiind ntins pe un plan nclinat.

2.
pentru
tonifierea
ischiogambierilor
Pacientul n decubit dorsal, cu articulaia coxofemural flectat, genunchiul aproape extins (poziia

genunchiului este important nu trebuie extins complet, ci att ct intr n aciune ischiogambierii);
pacientul face extensia coapsei, kinetoterapeutul contrnd la nivelul talonului.

3.
pentru
tonifierea
muchiului
cvadriceps.
Pacientul in asezat , cu membrele inferioare atarnand , la marginea patului;se executa extensia
genunchiului avand o greutate atarnand la nivelul gleznei .

4.
pentru
tonifierea
muchiului
triceps
sural.
Pacientul n decubit dorsal, cu membrul inferior ntins i glezna n flexie dorsal; kinetoterapeutul
prinde n mn clciul pe faa lui posterioar i se opune ncercrilor pacientului de a extinde piciorul.
Deoarece nu exist rezistena pe degete sau antepicior, nu va intra n activitate dect tricepsul sural .

5.
pentru
tonifierea
muchiului
fesier
mijlociu.
Pacientul n decubit contralateral, cu membrul inferior opus flectat i membrul afectat cu genunchiul
flectat; pacientul execut abducie n timp ce kinetoterapeutul opune rezistan pe faa lateral a
genunchiului.

Exercitii pe bicicleta ergometrica prin pedalaj normal si retropedalaj; exercitii pe placa prevazuta cu
rotile;
Hidrokinetoterapie avantajul descarcarii de greutate, efect usor sedativ, miorelaxant: posturare pentru
flexum Tehnici FNP contractie-relaxare, mobilizari pasive, active, reeducarea stabilitatii, echilibru si
coordonare;
Metode complementare: baston, carje canadiene

V.Concluzii:
Programul de recuperare stabilit in vedere readaptarii pacientului este mult mai complex si implica
stabilirea si urmarirea anumitor pasi in functie de evolutia si patologia acesteia. De asemeni acesta
trebuie
sa
se
desfasoare
sub
supravegherea
unui
specialist.
Gestionarea pe termen lung - inclusiv adaptarea mediului la domiciliu, initierea unui program de
recuperare
ambulatorie
sau
la
domiciliu,
tratamentul
in
statiune
etc.

Am educat pacientul sa respecte regulile de profilaxie secundara care alcatuiesc igiena ortopedica a
soldului:

Mentinerea unei greutati corporale normale

Evitarea ortostatismului si a mersului prelungit pe jos
Evitarea mersului pe teren accidentat, urcatul/coboratul scarilor
Mersul cu sprijin in baston care se pune pe sol pe aceiasi linie cu piciorul afectat
Evitarea schiopatarii printr-un control volitional al mersului
De cel putin doua ori pe zi repaus postural la pat cu coxofemuralele intinse
Se vor purta pantofi cu tocuri moi
Corectarea inegalitatii membrelor inferioare (de la diferente de 2 cm in sus)
Se va executa de cel putin 2 ori pe zi un program special de gimnastica pentru sold compus din
exercitii de mobilizare si tonifiere muscular.

VI.BIBLIOGRAFIE:
http://www.lectiadeortopedie.ro/artroza/coxartroza/
http://www.doctorortoped.ro/sold-si-coapsa/afectiuni/sold-si-coapsa/coxartroza-artroza-soldului.html

Creu. A.2003, Ghid clinic i terapeutic fizical-kinetic n bolile reumatice. Ed. BREN, Bucureti
Ochiana G., Kinetoterapia in afectiuni reumatismale