Sunteți pe pagina 1din 159
| ISBN 973.945321-% 4 EDITURA 5 HERALD Minunata calatorie spre adancurile propriei fiinje epiTurA #% HERALD De acelagi autor: | ILHE CIOARA .MOARTEA MORTIS! DESAVARSIREA aire A, 1993 (OCALAU2A ASTRALA, FERESTRE SPRE INFINT anaraA 1294 Minunata calatorie INTEGRITATEA FINTE! UMANE | spre adancuri le eaiura Al, 1998 (OMUL aTeMPORAL si DIvNITATEA ; propriei fiinte PUNTA UMANA 9 ADEVARLL ABSOWCT REDRESAREA MORALA 9] SPUTUALA A OMEN ISBN 973-9453-21-x © Toate dreptusile asupra presente! edit in limba ind apartin in exeluswitate Editurii Herald. riucerea integrala sau partial a textului sau a eprrura # Herat ‘Bucuresti shcordul serial eeitorulus Grates coperte: Sand Dumitran Sista coperet: I fonicel, Adis deta Redactar: Albert Cogeris Procesare text: Simona Drlghici Cuvaint inainte ‘Titul luce ca expresie si continat impune inca de ba Inceputt seamé de explicatii$ precise! mente a sisieeze reala intelegere a eittorulu Mai inta, sf clasficm semniticatia gl insemndtatea eu vantului“intelegete" pe care vom Sata in fecate tem dit Ccuprinsul aceste carts Potrvit “Dictonarule mbit romane smuidere’, “otelegerea”eate aren faculate de a pricep. de patsunde un lenomen, o stustie eau iden, Din acest fxplicatie rezulta ea infelegerea este un atibut ato insure {nseparabils a mint and a fondaiat sist memorial caret dlelermina intreagn stuctrh. Dor cum acest potential fneumula difers enbtate sh eanttatiy de ln an indivi a al inseamn ei inelegerea nu poste fr derat conyunetrl Fragment simpli eli De alminter, nie ne iainim cu situa in care unl scelay fat ~ pilejuit de migentes Viet ~ este vazut 9 inter pretat dere de eiee dof sae mas mul ini Ne aflim dec in fata unor opin sau pisent distincte, case das nagtere [a contadiets,digpute eu uemal negative adeseaimpreviebie Thuschimb, autorul ne vorbeste despee un alt gen de fate egere cu Totul dient de acela al mints eunoscatoare. Aceasta Intelegere apare © data eu pasivitatea mint sat ticere Decondtionats. deept elect al neputintel de x aborda 8 pereepe lemma noutate adush de scurgerea Viului, fm neon spa te Degandire,psiheloge, ints inirenga se extn In Infinit De eum, o noua mine In fel de imenss, losing not celle Gezebeale,euprindle in totale fap ree t obit pst ‘Numi m aceasth jpostard Reabtaten abiectiva va putea Intonita.cupin sf dnfeleasd sp mod bwolut to ersitors| eesti fenomen Vor avea despre ea Una si aceeus Yiziune 5 fevaluare lar cuaprinderea in euvinne a nceste! Reach oface Tecaze blonds propritl voeabular, prin vorbe. tm simple, ori de cate or imprejuriie veil colicitt 0 asemenes CConsiderind cf am reusit cat de cat sa explie ceea ce ‘simpli guutort apreciaza ca mexpioabl,s& cere Sa conte ‘uate gi deseifrazea sensulus cuprine in cuvantulcalatore St © facem inciaj de © anumita curoaitate, determinats. pe de © parte de up Htinerar neobignust~ in snterorul ines prop — tape de alta, clifeaivul“minunat” dat acest; c@lstor e plan fie, terestra,calatoria inseamns draml pe caret face cineva intr-un loe mai iadepirtat, bundoars 9 eslatorie intro ters in alta, dintr-un ‘continent in alful in jurul Pamaneulus ete. Calitoral respect strdbate distanta Be cu piciorl, fe eu un oarecare milve de locomotie ca bcilets. [Rstomobil, svion. Deplasirea se inseric pe plan oriental ‘died paralel eu supeaata solutut ‘Unalt gen de elatone se insere pe verscalé ca de pildit @ calatorie pe Lund, planeta Marte sau, de ce ma, intro at ialasie! Progresultehnic in pling deavoltare, nu eaclude niet ‘east posbaltate, Tm ambele alternative, cilitorul ia parte eu intrenga sa struetura psiho-somatied. Distanta cdlateriei cuprinsd intre punetele de plecaze gi cel de sosie de In A ia 2 fnseamna Spatity dar totedata, mal inseamn gi timp neceaar parcurgeris Sale. Spaiul timpul apar dee! ea noGiun! asoeiae, interde pendente. Nur puter vorbi de spat, Gra sil asoeiem fimpul~calculct fecare de unitatea de masusare adecvata, (Calatoria pur imaginatva este un all Up de coplanar Innit in mod frecvent in viata de ai cu 2a oredr etatean al acestel planets. Intrucat ea face parte din exiatenta colt” diana a feearuia, este eonsiderata cao insusire naturals = fintet mane. O calatore en turist eectuata cardva, la Rom Si aicem, la vremea reapectiva a fost integistrath hemor, ‘aidoma unei pelicule de cinema. Uieror, in mod content Sau incongtent, vom tai st retrli imaginatiy fragmente din ‘cea clitoris. Lucrure gi inamplisle care ne-au impresionat el mai mult vor vent mut mai des in oplinda congtinfet de ‘Supraiata insotite de emote corespunastosre, “Tot in aceasta categorie amintim pe acei imaginativ, care au dat nagtere Ino vasta literatura gtingiice fantastic&, stat de apreciata de catre tot acca cave, plicit de © vais prea putin sau deloc infelenad, indrigese evadaren din set Iiate, platind pe arpile gubrede ale Tanteviel. In acest fel materi unel asemenes iteratur, urmarind-gi setea lor de 6 seneaondl, fa acon dscht oo indeparere wma lt Ge ndewratal ot prof rapa ‘Deapee acon contre nage war putc con aun acu ale nopecte conideant deourece ose Stra divers nile ele poste tonfetare ‘an silt expen ecete elton poveet lege raiser eaatora pe core mistom indemnat si faces oncomitent ct siren sea! cartimeany, Dupt cuts ae ‘rat, Tone aceste ils fk nil etceyle a foe Zumt in som cunoseurules huni apie, ln aca Simenstane, Seca ia sunt inten maa eames tepals mm medica de dewoltre pone fancions sel deca egocentric. Prin nar, intereul personl 9 vniaten it vor dinje in permanenta‘atudines to fn eh 8 Felton al sel soci din cae face parts erga alt prone, ef ved impreuna ce wea uteri nine demonsvese pon aceasta anu suwae Shistore tre ndancerie prope! hnfe In med inastent, ‘epctat pind in obeeie chi, aorul ne anigu cece oot Sipe de capciten neccorh a het woel eceeare falstori, De anemones, ne inormeasd ci im capil aces ‘Sister ne vor a cu Natra nota dint Ne mal spune et enre sss an pea, savant sa om coin diopne de nn 9 aesam faonit Par cares Kindamenteas slctaren puo-somaties.Acrasta Settee = Eanttatea eatatiy,comuna turers ae inceput nil Stir Vin din vgs se inden ope acer emi Imbricand pe neg parcureal evo ile ert comput din mea sce seo tino indent sae or Bind acca de intorcere la Surea Surecon de nde cl Bde de ani in uma n erat, reeand prin ele te eg Me materes mineral vegeta st sal a tip mane date co ram deine superonre celta itso, am deve stp inconestaba Sesteiplanete. Ne socotin ~ de band seam g mse = Engrc cles evtomte de pa Terra Dar ce deneaper acess fecare in parte, punandone faa fat cu tosh not de Simpartare cui npne, ea 9 slate user festa Ini’ Sumter gare ata de ensat eu hoy tngine, teat nt en dere rept arte Pres ee fare teem en fine ae coniera evi, companaren Aiamctn! pnd? De ce onre ociagem in mad Gece Ie Aiveranc mt ingeltone, mob cave ne aoc urchin > ‘eenioara de care ne nugindm? Ne vecem aare eu aleve pref “Am coborat in noua inrupare cu Duna intetie de curdts pn truda st insstenta toate resduane sedimenate in vastl onstintel ca gregeli i pacate! $i in mod efecti. ce facem? (Cum anume implinim obligatule pe care not ingine ai eam unt inainten acest: ineamany Dominali ines de 9 mentalitate ancestral prin dorinte ne chibzuite in loe ni eliinim poverie treeutal, dzspatriva ba ele deja existente aug altel, Se din gnoranta. Be din gre Sita interpreta a Gumus Viulut in permanenta sa micare Omenivea raidcegte de prea multe vreme! Prin lacomie ambite, ard vilenta si trie sat tins parametric! nish inalf ai nebunied! Se impune grabnica trezite! Sie mu poste 5 realuzata allel, decat 0 data ea tresiea Seckrui individ in parte, folosindurse in seeat eens Autoctnoayterea ‘Ace spite exceptionale ~ veritable tasort at Adevérult Absolut, care au aparut in dfeite epoci pe parcial inde Ihungate stor Se mu au fost intlest. Se invattura lor a fost areaitinterpretata. Ne resumamn doar la un singur exes Beoarece ne aflam into ara in care crestinisoul reprerints teligin eu cel mai umerogi adept. A vedem ce anime 3 incereat af olere londatoral acest! eligi, wi ce si infeles st fealizeank urmagi Divinul fsus Crisis, naseut sl ereseut sa spirit relies ‘mozaice, in eipa cand a luat contact eu Realitateafintes sale, ‘=a manifestat pe plan spiritual ca un sncontestabil zevolu ‘Honae, Ela incercat 98 inlocuiasea legeatalionulus, dupa care ‘se condicea poporul iudeu, eu Legea Iubar) Abwolute. Dar ‘arturari, farses 51 saducheil conditional pina ln obvesie de inestatira data lor de citre Moise, varindgtedstncinatas din temelie autoritatea spriuala gi politica de care se bucurau sa [eta poporufui, au socotit c& mal degraba sa piaré un nevino ‘at decat comunitaten, spreciaté drept popor ales de ate ih ‘dumnezeu imaginati” $i'ceea ce a urmat Se cunoaste de ‘oat Imes. Ei bau erucigeat pe tratorul Sublimuful Adevar tn Schimbul menting continua imeseul! ‘Sa 'vedem in continuare ce #2 intamplat si cw aceia care ‘an acceptat noua smvatatura. Ru este deloe die, dnea povimn Staseultdm eu deplina impartialtate modul de comportare adeptlor crestin, conditional de propria credintal Ase fotosind’ © simpli st Breares analiza, constatim cA religin itoare a fost inlocuita deo snstitaiealeseita era, pa fpovtel pur Iumese, IarjPivinitatea - Unica Energie Cosmic Impersonaia ~ coborata prin personificare, la nivel aint Tous Cristos, an seurta perioads de Divinitate traitone, folusindu-se de un corp omenese, a srStst pan exemple Sale, oa a prin indemnurile adresate apestatlor aplicaren “Cunoesteri de sine” VA indoit cama, de aceasta wirmare? respingeti nad seam de omul care 0 rosteste sn de faptul cA 8-ati mal rio pana scum? Tata'o seama de dover! oferite chiar de Noul Testament. ca spuse ale lu Inus Criston, care demonstresad pan Ia evident practicarea "Cunoasters™. "Ala ImparstinCerumlor cin uncru Singel voaste™, “Alla Adevdrul 98 El va va eibers "Daca nu vetl renagte, nu vel avea parte de impiratia tol Damnezew’, “Fiji desivarsit, precum desivarsit este Tatil gsr din Cerur ‘Dumneend ete ube’ “Eu sunt Cal rr gi Vial, "Ce ¥a mira. Iueruri mai mari decat acestea, Wet putea face Inceenta copillor a fost data ca etalon de intrare pe poartaingusta a Gternitati Dupa aceasta enumerare, desigur incompleta, de inde imac reestoare Ia denivarsien spntaals, vit invit ca singh ‘94 vA pune! urmitoarea intrebare: Putea oare Ins 2 dea ‘escmenea slat, dack nu sr 6 lost convine ct dincipalii at feveat 51 capaeiiatea respective Sapiuie? Nu v8 grab =i fai raspunsul folosind andivea discursival Un asemenes Pispuns este #1 ramane, in toate imprejurasile, fragmenta, Incomplets sela ‘Sa nu folosim niet raspunaurile de-a gata, date de ales neva. In aceasta alierativa ne-am manulesta doar ca simp tepetitor. In procesul “Cunsasters In orice problem de sn Yom ofert uma riapunsurt intuitive, aprecinte prin insay ‘natura lor ea infiibile. Cu aceste precise va fi mult ma lUgor ca improuna ah dim eiapuneal pot Is intrebares de mai sus Un traitor al Adevarufui Absolut nu putea sa ama igeasca discipoli, predicandu-le experiente de viata ieaeabe fe catre acegtia Atune ca gi acum, ovice Tinlad umans — Aatorita gradultl sin de evolutie ~ dispune de capecitatea lntrinsecd meni sii ugureze descopertea "Natur sale dine” Staturle date de Inus in rma ce dows mil de ani au aeceasi valoare practica si artim, dar numa’ in maim in care cle sant ‘sperintentate in mod direct, nemiloet de Beare sia pare Tn urma acestor precisit, si revenim la ceea cr me Alemonstreaza autorul prin fecare tema Cu ajutoral Atenties 9 lucie gi atoteuprinsstoure, declangaté sponta, ia contact x tot ce apare in ognda conqtinjet nosate de suprafaa sau feranul propriei mini Si ce sunt aceste spanti? Gand, {zsagins, dorinte, temeri,sentimente ete. Toate acestea se We fra voia noautd, ea react determinate de contactul erganel proprll de sumtre eu migcaren Viet in tema Es denfgurare. TIntimpinate precum vin, aceste apari intempestive Sispar fulgerator doar ln implal contact et razele Atenfet luce. Ta acea fractiune de Up, de tolala pasiitate, mintea st intreag Finta se extind la laisst. Concomitent, noi celule cerebrale intr in fanefiune in masurk a8 cuprindt noutates Vial i perpetua Lai mobilitate Practic,ticerea mintalulai ne-a deschis poarta Infinit, in care ne contopim, reslizand vniunea eu Marea Energie CCosmicd Adiea, noi gi Ea "Una suntem’ ea int’ stemporal ‘aspafiala, Dupa cum se poate ugor distingr, in acea scipce de Etmina dispar “ego"-ul, dualtatea gnu mat exit nits fel de agieptaye.Numat in sceaata imobiltate are loc. fa Vounta ‘nostra actunea benefc wanstormatoare o data ca goliea Yast 1 congtinfet de acumulirle ce ne-au ads In eincarnate Frecventa intalnislor eu realitatea deversiiior memorial va conduce in final la demolarea vasulul congtinet si la Sparitia Biberdeiinterioare am lluminares, Perel forse ne desprinde, fra 2 intervenim Sn niet un fol, ce tot ees ce ste lumese, adiea de poeudo-valorle care ‘ne-ai dist Atidinea g1 comportamental fata de mister Viet Astel vor fisparea, fra st facem ict un fel de fort in acest sens idealus, concept flozatce, eredinte,glone, rene, ambit fete. O data eu cle oe tinge, moare qi mutortaten “sinelai personal’, care ne-n condi potrivie conditional sale educa ‘onal-morae Intelectl fundamentat pe aglomerie memorile il pierde in mod inevitabil importants decisional in probe: imele cotidiene legate de existent. Pe vitor, vom f condugt de lire Inteligenta creatoare ce se weste concomitent ex sparta “Viel psthologie", ofrindune raspunsur intuitive, Intuitia, ca migcare dirguitoae a "naturiinoaatre divine nu grejepte mlcodata. Pind un indemn perfect al perfect Fa nu poate & nici dort, nici chutnta. nicl imaginata sat ccultivata, Nu este niet un obiect de negociere,valoarea Bi find ‘nestimabial Nimeni nu ne-o poste ofer, vine sat mprusats, Ea apie spontan,atuncicénd mintex cunoncitoare tace sett, varandungttotala neputin(a in fafa Necunoscutul weniculat Ge scurgereafulgeratoare a clipelor 10 Un anemenea titgy, 0 dats cu desavargires Ini spiritual, influenteasd in mod binelietor intreaga omen, ra 98 vrea, (ph urmareasca sa 88 ge acest luera. Lumea in ansambiel $i Complexitatea el nu poate f transformata moral deest prin ‘ranaformarea individual fecarut membru component, care! structureard integrates. ‘In tuna acestei descrien a intlnipracticantulut eu et insu, prin treceren din lames Bnith i smngsnara a "ege’-ulus fn Imensitaten RealtSti Infiste, se infelege mult mai usar tileul # mesajul acest herd Devseum inainte, eittoru bine documentat poate ai faci distinetie ine acest gen de calatore gi celelalte descrve ln Inceput. Calstorile obimmuite, cuncweute de towta lumen ai Joc numa in dimensiunen Snitulul Deplasares intze cele doua puncte ~ plecare sos ~ se implinegce fe cu insolires reala Pintregi Sante: corp i paihi, le doar eu mintes, elavorie {nfaptata pe anplleimaginate! Tn calatoria spre interorul finei proprit, nu iau parte nie ‘compil gi nil mintea. Ambele constituie obstacole inaurmon- {atile. In acest proces de sntrovertire, flosim doar Atentia fare, intocmai ca tun laser, dezagrega, spulbers orice reactie a ‘mints O data cu diopantia mints, digpare paologic a ‘Precenta corpului fine. In acea vacutate a inti "gol patie’ fn neghndire ~ determinath firk interventia noaatra de citre Stifulgeririle Aten, ni se reveleard "Natura noastrk divin’ fare ne unegte cu Sulima Eternitate alata pretutindeni in Necuprinsul Univers. Aceasta era ipostaza in care Isus Cristos fa gpus: “Eu gi Tatal mew ~ Una suntear "Tot in vederes eliminarit oricare smbiquitati, mai venim cu. inca precieare, determinata de nedumerizea multora i Jegatura cu degradares caracterulus man. lata sotrebarea care mice fort adesea pund de citre semen interesaty de Dropria cunoagtere. Agadar, ce impeejurast neleicte aul Geoprins pe om de "Natura sa diving” oblighndurl ah trlinack tun mumir imens de ani, cu tcamd ql neputinté i fata une! Viet neintelee, adeseor! fn confit cu el insugh, cu semeni $ zhatura, in general? {at raspunsul: La sour vreme dups ce omul a parasit stadiul de animalitate prin saltul caltativ al evolutiel, 12 0 iscruce de drum sivargeste o grava eronre: Identificarea sa ‘eu structura somatica. Concomitent cu aprecierea cf este orp fac, se pune temelie “ego'-ului, estructura naturals Aleosebita de wot ella. Prin urmave, "eu mai aliel deeat Une, 11 ‘ai umos, mai bun vandtor, mai iter prin cate stu fae’ te Pe langa aprecierie subicctve,inteleetuae, se ma adga 0 lata eu treceren vremi posedarea difertelor Bunun materiale ‘Dac ne witim in interiorul nastr, apo in jurul nostri, ta cia seiment, constatan cf acest sublectviam este ntat de Snrfdacinae in fea umand incat el a creat 0 a doua natura Stiga, tehnica nveaga cult de care suntem at de mand “unde anume se intalnese pentni a desjelent ignoranta, teams, ambita, comin ura, orgolit i tria? Suntem maear cor ‘Sienfi cd toate acesten ne macina sindtaten fines 9) ne Gegradenta moral? ‘Be parcursul aceste: sndelungate penoade istorce, ait ‘apagut ia diersteintervale de np ot spite cu total deosebite, ‘care au incereat a4 echimbe curaul gregit al evoluier sue fului omenese. Dar, asa cum am arétat deja intrun context anterior uni dinte acegti mesagent cevesti au plait cu viaga bunele jor intent Alma fowe eres infelest sn deacons erat, Revultnicie oe veal Ne otan in fda gi ne iwi on Drivin, deoarece ele singuze ne spun even ce mun Inurebarea pe care ar trebul st ne-o adresam nous ingine ‘este: Dispunem oare de onestitatea necesart pentra a patea Sereopecoalinicn eration emenc tar eps can ae le? Baca privim inregistrie timpului consumar, va ft impositl si deseiran "Ceea ce este vu 6 nou sn perpelua migcare ‘Tot ceea ce a ffeut omeniren in scopta redresarit sale ‘spirtuale se opindeste asta, pe plan mondial, su forma de ‘redinte religioase, concepts flozaice oi diverse alte metode Fieeare dintre acesten, fark nict un fel de exceptir, i alert ‘cu tot nejustifce pretenfia cd ar posed mister chee = ‘sublimetor implins spiritaale Intracat toate se intemeiaet pe acumulist memoriale, pe ‘mintea stutoare, mu pot ofers altceva decat simple st rave Schimbani de suprafata 91 nicidecum wanstorman radicale. De ‘ic decurge si consccin logic: Hreasea a divzars oamenslr. ‘dcoarece fecare priveste Vita 9) reatule snterumane potrit propret minf ragmentare, ‘Autor, folosind "Cunoasterea de sine”, abordeaza Viata prin 980 tema, care semmufca tot ataten unghiun din care este aivita existenta in complestaten af ansamblul Bi. Numarwl [Rcestorteme, serise alimai prin Wiiren electiva a Realtstit pe fare ele O eveleaza, poate fl extins la nestirst, deoarece funoasterea” are un inceput, dar ea suse slargesie nile. 2 iad, Sind in comunisge direct yi nemnlocita ou scumeeres ‘lulu, ca noutate de latin moment a alt ‘rairea acest fericit fenomen de contopire eu Sublina Energie, in care “sinele personal” lipseste cu desivargie Confora taren de Dintatecreatonre, fa inept ark fst hpoutste si permanenti prospetime pe clipe in desfagurare [Ala in aceasta ipostaza, descoperim c& in fnfinitul Neeupains fu exints deest 0 Unich Energie, numita Dumneset, care fal Ea poate sf afrme: EU SUNT! Apsdas, expeesia stat de ffecvent incalnith la nielul mil omenet: "Eu Dusanezeu fpreciem ca impietate ‘Se cuvine 2 mai facem ined o precizae. Exprimarea smesajulul ew ajutorul versults nw a avut in vedere veloit portice, ci cu tetul alteeva. Un grup de versuri sau 0 strom ters, in putine euvinte, posbiltates intalnit pe Toe cw fnsugt a celit interesat cu adevarat de acest experiment Autoral dispare, olerind doar indrumarea respect. Intal fren corecth eu fenomenul de vieid care oe inacri i dropt Infelegere al actiune translormatoare vA aparine in intregine. ‘Apoi torul se da uitar, pentru a f'din now peoaspat la Intinives clipe care urmeaxaCitrea si experienta personala @ nei teme nu lasaurme memorial Aga fd, nico recency rs contra rovg! nel ganna nite “citer nemulqumiy de atructtira rteului eau de res, singusi se apreciaza ca ego"-ur interesate de opere poetce st thu de descoperirea moduli propriv de fintare. far i sitatia and versurle sund armonios, le ineanta urechea. #1 fndeamna acelai ‘sine personal” 9 Je memoreze. Sin acest caz se comite aceeagicroare, de asta data pin frtfcaren “ego” uli Explicatia temelor cu ajutorul prove ineta cittorul inca de la inceput, sist imbogateases depositul su memorial Uteror, folosind acesteintegistrar, el face teorie sau metoda ‘din procesul "Cunoasteri’ In aceasta alternatva, el repeta prin imitare coea ce a serie astral, neordandk-3 importa athologica de stutor. Mesajul nis este miei credint@ religions, nici concept Alosofie o nici micar metoda de punere in aplicare pe fond ‘memorial - drept cuneastere anticipata: Nimicy about nie din toate acesteat El raspunde in totalitate uns mperatiy Viet Viu, manifestat ca un Intreg, in vegnica Lut mobile i totodats prospetime de lao clips Ia alta, ne pretinde sk Incalnin in! mod corespunsitor. S4 not cum fl intampinsm? Suntem eu adevivat fit completA = corp, minte spirit — 13 suntem Una? Far& aceast unitate, att intnirea cit 3 iielegerea sant desestare, eu inscrivuri de efecte trast zante pe ambele plant. psihic w fie Pentru a nu devent vietime sigure in fafa surprizelor Viet, inci 0 avertiare: Tot ceea ce ne scoate Visia in call, este PPontrs no, im folosul nosteu i candva, in treeut determinat ize de catre nol ingine. Noua intaupaze este deci consecinta lireascd, neindowinick een ce am Seu odinioars din jgnorania sa plcere, ca “euri” Impatimite de micajul unor ‘Pasiuni eu totul contrare ‘Natur noaste divine ‘De asermenea ad ne ma amintim eat mai des posibil, ‘ins niente sigur in sceanta exitenta de Gunteintrupate, in ‘far de fenomenl moart. De fpt, chiar din clipa nayert, ea ‘Secace respirate mum cate pun, o data ea procesul inevent fl imbatranini Agadar, 2a prvi Viaja si Moariea ca un ‘Singur fenomen. "Teama de moarte este cu totul nejustiatd. Desprinderea, de corpul fsie inseamna nagtere inte alla dimensiune, ci {nsinit de multe posit’ de infelegere gt deplasare decst in IMinea materiel bre “Cuncasterea de sine", © dati inceputd im viaja de pplméntean, se contin’ si ‘dincole, cu ecient’ sponta ata Ue tori celal, care abia “aco incep sh deacifveze adevaratl fost sl propriei lor existente. lar apezarea in acea Tume de fdverse niveluri determinate de Legen Bvolutiei, 2 atabilete {in mod firese de numarul clipelor wille & asocierea cu een{a noastra divina’ Tnscivtaten mints, negindizea, pocea sulletul, seni ‘nitatea si armonia ineniar, unitatea Sil 9 ipostaza de nit Const semnifies dispantia necondienata a “sinelut personal” Toate aceste formule verbale exprima implinirea Finunatel Catori Ie capital cAreia ni we revelensd comoara nepretuita a epistului omenese, Parcurgerea distantei dintre Tumea nitt gi Infinit se realizeaza sastantaneu cu ajutond Atte Inde @ atoteuprin- ‘itosre. In acest nal de drum, Scanteia Divina a fenicitul frsitor, contopit cu Unica 9 Sublima Existenta Universal sat Dumneweu, se sanifesti ca lubire, Prumuscte s Pescice Ehmanunchiate stun ‘Tot adimensionsl Autonad 4 - ABSOLUTUL GLASpIESTE ‘Namal Linigtea depiins, Prin tieere, neclitre, En masurd ai-ntalneascs, Gu perfecth-ndreptatine Unica Realtate Sisco-mbrace im cuvinte (Clare gi-ntratotul adecvate lar ticerea nestemat ‘Se obtine-n chip vat, Cu Atenjia-Bcle ‘Semn al omulissmert: ‘Atel pete ced meschin Sine, "ego™mpatinst, (Cand din profunzim s-afirma ‘Gmul Secru-defini. In accastécircumstantd Om intreg i fericit, Inmasund a resolve ‘Toatenn chip desavarsit De-acum manifest lubire Dept plinire de destin, Unita prin pand-sitire Socetiteavas divin. ‘Abooltal gldauiegte Doar prin acest om-taeut, Cae dimanenta lege Operdind prin “negtiat™ (Creer not sho noua minte Sunt pe elie felsit, Singurele consingite De-atine “Adevarus Sint Canossterea prin experienta direct a Adevaruli Absolut reprerints temelia intrequlus mesa) pe care ma stradwiese sil transmit, en o chemare » propriulii destin. 810 fre insobit de Ducuria ce to of implinirea Iucrului In sine care, conce- mitent, solicit gt impartsyirea Tul 1s fn eu meu putea sa fle oricare alt. $i nu ma sndoiese ‘oats de putin, c& ace! eineve poate foricine, finde 0 ‘ott exis una gi aceeasl Diintate, care agteapta ca fecare 93 O'descopere, De altminter, cesta eae gr rostal actuale! hoaatre mtrupart sk ne descopengn adevrsta natura fel hnoastre existenta prin ea inseq deel nemustoaze ~ Vegnicle Tara inceput st fara start ‘Asocterea noasira cu materia brut, sub diversele ei forme ‘si nume, nu represints decat un simpit pops pe taiectoria Acestelindelungate experiente. De fiecare data ined, cu Gecare ‘oborage din dimensiunile mi subte ale existent, mune-a lipsit indemnul ese de a feveni la lvorul Saeru de unde ack nesam refer! numa Ie fing wman putea afirma, ‘rd nicl o umnbed de tdosaia, «8 fondal acestel fata este Perfechne ~ "Una cu Dwinitatea, ar intreaga ‘anitae formesss in bloc omogen, desivarsit. Ayadar, ebordind fexistenta 12 acest nivel, suntens cu too unitate spinal inv, perfect fanctonala ca lubise, Gunstate, Frum sete gi Fercire. Toate aceste insusi formeazs tn intreg doterminar in nivel absolut, fra vreun covespondent tu ceva din umes Gite Aceste alimati ar putea fi doar simple comunicir, Ses acoperise $1 sustinere experimentala? Desigur et se poste 3 faga ceva! Din paste, neertIuers il intimin mod reeves Cede fecare dat cand vor uborda Santa umand si Divina fea doar Ia nivel de cunoastere iatlecruala,rerltatele ni pot A decat superficie. Si pe masura diveratats on i intents ‘colont personal, vor proldera nenumarate dispute, contradict ‘chiar conflict stngerosse. De ce oare socotim omul ca find ceva dintinet de Unica Reaitate ntotcuprineatoare?| Cum de a npaut aceasta fictiva dunlitate?! De fapt nual singur Dumneseu poate 4 afirme’ EU SUNTI” El se ala peste to in toate cite exist vazute 9 nevisute, Or, afimarea emiilul i sel a cineva, implies temelia imaginarulat "ego" Realmente, noi exists mimat pentru ca El este ca Unita! Orice pretentie de separare de Elin poate decatflsigi, ca atare, derutanta. ‘Dupa sceste micrine puncte Inge de teak inceput de carte, sf vedem in continuae, cum anume ita Absolut Spre al face posi passizea ‘Cu minten noastr siitoane,limiat si posesiva ~ in nic ‘un eas nu vom putea inti pe "CEL CE ESTE FARA INCEPUT 16 1 PARA SPARSIT' Confrantati cu aceasta armatie categoria Sar reals, ce ar trebur ttugt sa facom> Nu exist deeat o singura modalitate: aceasta minte 58 tack smerith, fides gen inteles neputinfa dea euprinde Nccuprinsull Pentr 9 mai bund infelegere se mal impune © precizure’ 0 minte oblgata s& taca prin efortan de vornta mu fate 0 minte linists, una contorsionata, incordata‘caefect fi propriet interventi. Ins pentru a o ajuta sisi Inteleags Incapaeitates de cuprindere, vom flosi Atentia plabaisAldel fxpriat orice seactie a ming 9 vom intampinn eu Daca [Stentes lide gi atotcuprineatoare. In humina Ateniel orice {eset memorials depare, se riipeste arin “gol psholage” ‘tel eat se realzessa fr cru fel de efor wntate Kite, ‘Numai ln seedt nivel ne descoperim Divinitates existent in nou care intilneste ‘Suraq Sacra tuturer lucrunlor ‘Avadar, Abolifl~ existent in Seeare tpcura umand~ intl- peste Abwolutul sau pe Dumneses, care opereazd transformari binebiestoare pein iapulsuri ce lubire si Inteligent creatoare In aceasta ipostazh toate problemele omenest ig: ala cea mal {evita rezalvae, cu efeete portive atat pentru practicant, cat ‘9 peawu testa Kani, ‘Sa mi stim nici un moment c& punetea in practic = ‘Cumossteri de sine" este chela de aur, care ne deschide in nod categorie pete [nfl Concomitent cu scenatl des thidere, ne coplegese toate binefacerie Sublimului prin care se opereaaa transforma radicale Tn cones, 94 retinem e mumai despring! de tot ce a fost, de tonta lita noastrA 9 adevsraté moarte psihologica Spidinim a aouh minte de proporti infinite care foloseste pe Glipe prezente de existenta, nol celule cerebrae, necontaa inate de inserisuri anteniare “Adevaral Aboot, nd Uniitae, xingur se ceveleaz pe clipe in desfsqurare constanta gi pe tnegte pe toi cei care-L Intampindmn cu intecaga nonstra fnta deschiea spre Infinit lay taeeven deadvargita « mints este minunata ipostaza prin care El hina, find aterceptat de not en mula susie 2. ACUM St AICE ‘Tasn "acum gi aii stall Din afara nu primes, ict dinguntru si dai! Path, egt increment ” In ase de conjuncturs, Adevarul e-ntaet, EL, spontan, nemiloct. ca lubire ne nantes, (Om gintreaga existent, doar aga se sintests ‘Simtinevoia respeetva fenomenil sil tiegti? Daca ravna te-mboldegte, tu cid af te prveyt, ‘Asta tot Nimic in plus! Ce-ntalnegt, pe loc diopare, ‘Tweu In gntal "Una in pespetud schisnbare Nimic nu s-acumuieae& pentns clipa ce urmeazd Prospetimea, inocenta pararesinsotiteate, Aste Viaje ne obliga si feim Ia-ntampace, 2 sitoral sceroe cninte cave formeaz tl tee secur in moment ails neat dee cu pose Simen Viel tn veqien Bi mobs: Chpa presen fete de {apt oseanelere pe caro aburdin ina sponta fet ni © roviire anteroers Ea nae dee net ogtuta tres fl 9 nic eu vitor. SA mal proc Ia Senet spin {french iar sc ou aye imi iepinaneoe atvenind in stein nosh Sa dn amen enter, Prac ne nfl sare de increment peeecth ucttate a ming Ace ca acd presen "aeus sic o mui exnents sensor nee mists copa ce Dreocupare = pees cu destrare. Inte ntl de contpire rNteepe pura nemilocta fnfare ‘mine de aoemeeee Para Contin Cu site cunt: In acenndl gece scp, Renitaten diving n fife noasie se mnie oo depine ef singenie ea Alevr,fubive 9 Framunee sttea, Prtoore" Neral fn sures momente we bvegitcarh treontrmar radial de imcblre ln nivel de Wale, pee Site colectta {Dana ndemnel va id uaa oe de omen, its todaitate concrete respecte, Aen Ia gt gbala ete nical eatament de cae avem nevete in comtctl eu eps preveth: Ap rca Bs nn ‘im eeare eachie " ming dteetina de permanente Prova ale Viet in mincae. Att pane ol ul Alc, Ee cate de faptSucrol dn oot aciune, derma tt ce intaincye in ile, spurt indi donnie; ewes, sents ‘mente ce, apa ctin Spar ele pe eral contin in foal a8 oponsbil ~ ol’ sas id pathologic” ~ se opereard transcen- ‘Genta fanel din kamea Smita ia Newarginire fh eceasta fenata conjuncrurt se perde Wenstatea amex cului gt dispunem de 0 nova minte fra margin, proaspata fenoitoace in perfecta uniune cu sntregul waiers. Deacum Suntem lubire # Inteigenta ereatoare, condusi prin impulsuri {ntaltve. Nimie din toate cite ne end sub razele huinoase ale ‘Atetiel revelaonce, nse acme pentru cipa urmatoare Flinta intreagi in perfectt nocents ‘sl prospetime, vesnic {mnoiteare, eateaidoma unt ficls care arde gt hamineast flo find combusts propre ‘Un ase de titer, fk 98 doreascd sau sa gtie maar, consutuie un focar de progres in aceasta lume aflata into {st periculoasd depringolad moral 9 spiritual a. aqrraqa Oriunde exits Vin: plant, animal saa om, ‘Agitatininseriat pantie alte insusir Be imbraca doud forme pe suportur diet, Bazata pe fapte certe sau pe Zapte-nchipuite, Planta ce-n percole dea A rupta sau stevia Se agit, ae frimants, euro rearie vada, Inireaga structuréi prinsa in lupta de aparare, Si raopuinde potrivit = dupa conditionsre fel gla animale, rulburaresi motivata, Instintul -prevesttor care, practi, tara Percale vitoare, eandu-iieapulsun fires, Pentru propria salvare ea semenilor #3 Instinetul la animale nu vine din feamantri Ciein linigtea perfects prin atentie total. Ath stare nu enim de cuprindere global Moate cite exista aor anticipate ‘Ona a pier inatinenal cet aves ini, [Asti nomen rar, ca stare intuiivs, Si la fe ealzat ca g-n lumen animals, Gaand pandizea se opregte dim set palavrageala 20 Agitatia In om, stare frecvent de tare, 2i ginoapte fick preget, scurgere de energie, De folos nt nicicand, totdeauma eat noci, Unita euractsitaten «deen dreptl disructvg Mecanicitatea minti—tonta parosten umn, Ea distrage armonia si integritatea fine, Corp x phic deopotri, anormal Runctionesed, ‘Trausmatizant tot lmpul”sanatatennfectears In ce fel scp de ex? Aata © exential! Prin eft, prin concenteare,analize, wublimare, Punand pret pe vreo eredinj. rugaciun! sau ivocare? (Cand acestea'sflosite, tate-s "eu" conflictual, Prin ele neputinciogul egocentric e meres: ‘Sivdvnitan practcare om esenta agitare Jn mod logic, rezultatul~o mai mare tulburare, ‘Uneor alse succese ~ ipostaze-ngelatonre. Ce-ncerc eu af vi tranamit, musi metoda de-aplicare Unde seopul 9 elortal wempletexcca-ngemanaze, Asteplarea de electeurmanta cuendarie, ‘Toate sunt activi le Getivul "sine ‘Va reamintese doar Tapte, ce nit pot contrazie Dele observat direct, pe mamura ce sunt serise Ford oa interpreta cu invechitl mental Stzpla-ntalnire eu le, le dioWva-n mod total, Sa revenim cun exemplu: nea muritfintandragitt Faptul -ainregistrat in memoria smeriti Pan-aicl nic o problema. Siu precis ce-am de fut, Nuraman deedt la fap; rama tn prezent,ticat Dispun de-a mea energie de 120 clipa ia alta, Sunt perfect rajional,fapeul determin’ sosrta, lu poate f echimbat prin nit o activitate; Astea cuprind cu-a mea finta cid trlieac ea unitate ‘Ajtai apare cin alerg spre ei sau maine” ‘Aone inigtea dispare, devin rational fulbureinteeag Sr, Ce-ar fi oave de fey? Mental, absolut nimict fou contact cu noul apt respect cu fondu pac ai el in unitate — e ici o separare Dac stunt una eel mas exist agitare? Singur a4 vedeiefectul, pan wave personal Dacientalnires just, in noi Hnigtem totals. Frings umand, urmanducst curs Szese al evolu ale ppsie-somatce, dupa ce ans usr ant nivel de Stelegere melectaig, a stmt nevon classe lverueor alate in tra incre. fae at, lose ele ine Segane de mat percepic, = cidratinreagn euistenth i stele cle ue regs miecel, eral aaa ‘Dupi'o ald perioada, comomitent rx progres Stunt, oma a exins investigate de In aspectee exteroate ale ierusor in profunsines lor Siinta-srprace fete de aceste Tnvesuga Maven brut in adanearic ol nu ete materi There Apo in randul et enegia inseam mere arly hres cot Viet Or Vian ant Ul iv perpetia Tai migeare Ect putas splints. Arado, ln temeliataturor Ineriilor Sinule sr nevisute de och emmulat we ala una 9 access Pncrgie stotcuprineatoare nick in intel Univers, Pe care © pute aunt Dunnesea, Adevse Absolut, Realtate ete Teveuind la tems sonstth ak vedem ce Sa tal putt sn deapre aia, aed despre nevant stare de nel, hor de deccopent stat la mes aniala‘et In finfle ne und on cava decen, mints scodtoare a emul a esopert ca sl lumen vegetalareacioneaza Ia anumite periuleO plant, de ds is manifesta tuburaea la simp [id al omulu care itenoneaza so agreseze. Vid in Pant ie dec in perfect comunitne x Vis in reac. "Apo, rnarindJopesIucrlor, oare nu acelag fenomen este ala @penteu pat? Cando iebim eu picoral mu ‘mvs ca pat Desigur ek noi mute musing net ma erederm ica oulerafindet 0 aprecem ca Kind matere. brut iscosiba La animale protectin este asigurata de dre pe fond facensté cle, niall fe fage, Se se pregategte de iupta sat ‘Re intimidare w nversarolvi Ded nado fora straina i imo- ‘itizeara si mu poste sf actionese, abia etuncl migcére ha devin desordonate,alica se agit ai Omul a pierdut instinetul de odinioara din eauza cond tionarit deficitare a propel mini, care Tunctionesza in chip ezordonat Agitatiah devent at de freeventa in comportares Iigurarea cotdiant view. Mintea gautoare, spriinita pe ‘experienjle 9 informatile culese anterior, este desigur folo- Sstoare sntr-un anumit domenst legat de existenta de al cu 24 Dar aiosea acoasta minte imagineaza luerus enomene care ‘nu se vor intampla niciodata gi, pe seama acestor proieetit ‘mintale, ea singura igi creeasa stan tensionale cu efeete ‘istragitoare pe ambele planar: pshie i frie. Cate sle i girs nopti nedormite neat imprigtiat energia gubresitséndtates datonta unorsiasple inchipai se "ego" UM De fapt, robotizaren mint represints ces mai gravk Alefecyiune a finjel umane. Din eauza impulsuclor ef mecanice he este distrust atat armonia interioard e&t gi integatates [inte afetand-ne in mod corespunsstor # sinstatesfsica ‘Ajudar, problema stingentA care se cere a 8 resolvats ste: Com a scdpim imediat de un asemenea handicap? ‘Meio activitae inifiata gi condusa de eatre mintea cunos- catoare nu ne este de ¥reun folos real. $i ante pentrs imple ‘otiv ea mintea nu se poate transforma prin ea insiq,in chip teal gi fundamental. Accle schisabiri de supralearelizate Aajuterul efortuilor sustinute de care 0 voints bine antrenat fhu sunt decat simple magti sub care ne refugiem pentra = Impresiona lumen exterioari Uneori, ssemenea schimbirt cosmetice devin obigauinge comportamentale care amagese $ sreseasd. Or, pe aspectele Ingelitoare ale scestor amg, ni Se ampliies vanitatea, orgoliul Adie adaugimm 0 gi mat mare Gogradare la cele deja existente, cae prilejuiegte [a rand ei, ate al alte agitati, Patem noi oare si fim micar o clipa serigi gi cinstiti cu nol ingine? Tata ce ar f de indeplinit Polosindu-ne de Ateatia ‘lobala doar congtienticim staren de agitaie. Numa ati Nu Se urmareste nicl un seop sau ideal! Cet seopul ar 8 "ego™-ul fect projeern a trecutall diijeté pre vitor. Nu faceraaltceva secat sf ne intalnim ex agitaia $1 ce anume descoperim? CA not gi agitayia suntem, "una? Aceasta simplaintalnire o lumineasd gi, in lumina Atentich,agitaia dispare intocmai ca intunericul in fata razel Solare. Daca intanirea a fost corect renliata, afi deseopent inguri cd agitatia «fost pur gi simplu destrimatl. lar in foeul fol sat pesivitatea psihick, apare © noud minte, extinsd la 22 Infinit in cave lubie Inteligenta va sftuieste prin impal 4 AMBITIA REALIZARIT Structural, suntem legai de strabuni-ndepartati Atst Bie at gi path, naintagilt mostenim Sila bune gla ele, cu ei ailnie ne unin, Retrdnd, Ia flea el- mat tot timp allure. {Ai din eate-am adunat in imensitatea tlbei, Doar ambitia rat spre-aeles gceresta!, Oterindu-va cuprinial prin utiitatea stoves, Deselrdnducva preeia cei real geadeviat la tot timpal gin tot locus orieare-mprejurae, Existenfa sa nova, Sinde& sursa de-ngamare, Ce prolifereaza urd ~indanires dnd amploaze Netniniei de pe Terra, ce devine tot mat mare {a fan, in gcoi, mtot medial socal Obsedant e cultvats, pretuitaendrumator Spre realizar de seaena,drept factor exentil, De progres, de mere nainte~ de avant intliioe, ‘Totus fale, tora eroare, ea un prostsatuitor, acl, de-ndata ce safirma, foca ineitaor ‘Tulburet, ambition nil nu vede, nici a-aude, Ce-iveal ce defolos~ ui i par complet absurd Cif, teams oe-1 domina dau imbold spre violent, Concurenta spre potou, permanent pre de uri Rival ge dugmanese prin euprema lor dorints De eéstig, deva ua un prem intro consruntare dur In al su cuprins,“ego™-ultotdeauna e meschin, Prin trie dispret, se soconte om deplin, ‘Cu efecte dar nocive [Namal cand iubim ce facem, reugita se inseie, Revultanta strict Sreased, et inseris de Bucur 23 Ce doar noi le-am invest 0 sfintacndatorire Cue Viag, etre semens, eStrentrenga omenice Noi, onmenii acentui vear, locuitor’ ai Terei, suntem in ‘mod incontestabil an teaultat Reese al generar anterior, ‘tar fae edt gl pathologie mostenim pe inaintagt nosis, De cole on iaepeindem ceva pe ambele plan, not ne inti fe fap, eu ceea ce of au eur qi ne-au Laast drept mostenire Imptininie noastre, bune sau rele, ge amesteca im chip natal cculmodul de aetivitate al acelor strdburi, wanseis nous pe ‘in noianudimplinirtor noi am ales ambitia realizar. Ce redets despre aceasta optiune? Este en bunt sat ra, folositoare eri dimpotriva, daunitoare saw pagubeast in existenta noastrA cotidiana? ‘Tot ce realizim pe plan spiritual, ae ea panet de sprijin Interesul personal care au poate f ealifeat allel deca? pir fegoism. Verdi gl apreeiay curva difedt de cum arma ‘sutorul? Onre na "sinele personal este att initiator eat et proltoral unei anumite implinin? Va mai indo! cama 9 Scum? Sper ea au! Daca acel impuls de pornire ca scop, interes sas ideal este perfect congtientizat cu ajutoral Atentie hice, el dispare i ‘tod fulgerator. lar in locul devenit iber, descopeniaa ta ‘isi este nevoie de nici o iniiativ personala Oath ci Gispantia celui ce a iniiat realizarea sptuals, adieR a "go" ‘uk, not suntem deja in sfera Infiilul ex structura intel genta, ceatoare gf dispunem deo nous mentalitate eu tot Siferta de cen anterionra. In aceasta ipostazs, mintalud este fotos in mor inteligent pentru Toate imple legate de diver ele necesitatiimptee chiar de cftze Vista. In aceasta fencita onjunetura orice gen de contradict, conficte — probleme ‘at gi mai gaseae rosea sa suportul determinat egos, ‘Sleare arf indemaul ca tinerele generat puna temelie uunei alte orinduisi~ difedta de cea actuals, despre care faminteam Ia inceput? Explicajia este foarte simpla si wgor de Asimilat de Hecare in parte, dacd bineinteles exsté eu neve fat acl indemn interior de cuncastere pasionanta s propre, Hinge. Aplicarea este insa diila pentru generstile mai vec, indoctrinate dafictar de estre vechea cultura, fundamestati ‘epost pe interese pur personale Putem nol intampina Vista in mod impersonal? Adic& si peivim toate cate ale aduce Ga ca hind inerente, propice rmoraitiq, ca ga binehut nostra supren? In aceasta posturs fe fnge complete: cor; psihie $i spirit unitate desavargita~ ‘Yom sctiona nu implsionas de snieresl ost staal Or, Ue dragul luerulusin sine Alfel exprimat aciunea noastea $8 fie determinata de neceatatea strngenta a faptulul zepect ‘Aceasta ar fl infeleapta Impline in care Iubirea ‘cu infkienfele Fi bineficatoae ii pune amprenta go data eu ea, transiormarea radicals a intregs colectvitat. Daca nebunia fomulu nu va distruge Viaja de pe aceasta planeta, candva, in itor, noua eultard fundamentata pe Tubire va fio realitate Implantaca pe intregul cuprins al Terei ca infaptaire a un sstevarat paradin 5. aurocRiTica Recunosgterea ghoénda unui gest, vorbl sau ft Socotte ea eroare genfierate spresndreptarea ‘Sinelui earesagrest intro trntimprejurare Eu" abeurd, “eu” nlsivt gf snestusat profund, ‘Tu gregesu ot prin Une, crea ca pot sa lchidezt Ce-aicomis odinioara qi sang candva, mai par?! Ninie pur, cinetit gi fant m-are lo in sfera mini: Masi ugoare... de haste, prin vopseleamagitoare ‘Vor i eamulfleze fondul had, infect, strict posedat! ‘Vechiul, repeta prin enti intareste degradarea, Finta mai denaturata prin procesul amintii, Faptuluiincriminat ~ pus pe banca seu. Orice pti din recut, edad revine-n actual Careactie, ca gind reimprospateaza vechiu Degradri di amplonre, sutaten i mal mare ‘Nid nile de erat, nil pe all, miei pe noi, Sntanign in mod real, n deplina sizpltate, Tote, siceesi, apaze pe caztile mintale, ara nici o-neriminaze ea dorinta de-ndzeptare! -Acestfapt~esential ~ bine congtientiz Siurmarit cu elan ~ca‘un "TOT" ingemanat! as Astfel Vata abordnd, italnim pacea rela Siprin em vine fubirea cu putereai sfintitoare; Excurita, Ba goleyte ~ singur fa ne mintuiete (Cand in noi este prezenta, practic, Bane porunceste Inrun fel 38 reparam ce-af putea f compensa, Paguiba ce sivargit-am prin grepita comportare. (On de ete on Iubirea invadears camp fir, Ne impels pusitaton a gandir i ectrant, ‘Aufl pere-neriminarca impretind et "ago Autocritca a fost folasth de citre ideclogia comunisté ca rmetoda de ba In educatea oamenor. Ea consti in demvairen fi rectnoaglerea proprillor ipsuri si gregell comportamentale ‘leterminate de vechea educafie gi inloculrea scestela cu 0 alta ‘modalitate de abordare a Viel De fapt, tof oo rezuma la Schimbarea vechii mentalitaf gi impunerea, prin opetar.ob- Ssesive, a nei alte mentalitaf. O vertabla spalare a ereierults luman, fieuta im scopul determinarii une! alte conditienas ‘intal ‘Orice metod sau sistem educational, indiferent de colorit sau nuanta, se desfaqoars mma in slera limita a “ego"=ahs, fick Ta nivel intelectual. Agadar, vechiu! prionier tempo: Spatial este indrumat spre 0 noua condijionare. CM alte Vine: inwul este transferat intro inchisoaze in alts, spnecist ‘mai convenabila de cate initiator De altminter, in toate temele acestel crit mu face altceva decat 88 demenstram incapaciatea oriciei condone: Dathologice de a intlege rostul aceste viet, ea gi natura real ‘infel omenests Or numa ca inte compet eliberste vom {in miasura si ne inlelegem prin descoperire directa, personal Steuctura noasies divin fandamentata pe fubire siege ‘ranelormatoare Flecare acttate mintala ievorsts dintr-un interes si con cretzata rept implinive idealists este in introgel ei cuprine ‘comportae pur egoista $i, cu Becare repetare, ca fortiick si ‘ma mult inchisoarea ai eaves prizmsert suntem. Nimic Dr ‘instit i afant au poate avea lc in interiorul etait ego™-ulu Readuiceren in present a trecutuls, mai mult sat saat putin Indepartat, nu face alicera decat =i ne dereglene in’ mod corespunzitor actunln minte defictard. De altel, erice umn fa trecutulut ca reactie memorialé intuneci realitaten i frumusejea clipe: prezemte @ lace imposibila concretizarea $i stentctateainfelegeri In aplicarea prin trie directa a “Cunoasterii de sine pmlc nu aver dr ertient. Niet nu acceptam, nicl nu fespine [fer si nic no admirim vreun impuls memorial determinat de fatre mintea cunoscatoare. Insotit de Alenia atotcuprieae {sre vom intimpina cu simplitate stat mpresile ce ne vin din Inmea exterioara, eat i eactile mingit noaetre, Into altel de sntainire, cand nici aw asteptam veeun anume rerultt, jg surprine de acanteierle Aentiel se desserega in mod fulgerator. De-acum ~ in spatial devenit disporibil = ubirea ne favadeaza intreaga noasiva faptura. In preeenfa. Ei, Puntaten fini nosstre consutsie un factor de ‘progres spintual cu influente covespunsitonre gi asupra intregului Univers. Demascativi constant “sinele™ingust gi mésginit, Nici fel de indulgent! Nuc nicseand indeeptsit ‘Varut tot, aja cum estel Cand atent e luminal, Eldesndaiss dispare In loc, om-adevirat Prin clipe mereu prezent~ corp oi pate aol, 1 cu Vata‘ unhune,faptura iuminata, Se-ntalneste cu tubiea, la nivel desavarit Siadevdraral "bine" ~ simp, logic e-plint De fapt, ne, prin demancare, Srea-ntcengi nee deschidem §Siprin Sacra Puritate, la Infinit ne extindem, In aceasta necintire, de smerita simplitate, Fara gandirea suesanta, suntem chiar dvinitate. Ca Sinjare-n uniune eu Sublimul Necupeins, FPhurim o ime noua, pe Pémant un Paradis, Unde, practi, Fericirea tuturora-t ofertt Drept fireasciendrepetie de winfenie-mplinits, Indaté ce am ajuns prin descoperice personal la convin- tgrrea ca “cul” sau "sinele personal” este cel mai invergunat damian al linigts gf frei noastre, au trebuie oi mat acor dim nici 0 ganod de afmare in relatsle noastre cu semen, oa Vinta im ansamblul destagurdel el eotdiene. Orice indul- (genta fa de el ae tepercuteazh asupra noastré mai devreme Sau mal taal Sub forma de amare, stele deci safer ‘Agsdar, nse impune chiar de calre Viala~ pent sutention Ei infelegere ~ 0 stitudine intransigenta, adica de fexchidere a orieiror compromisurt de convieuire cu 'eyo"-ul au "sinele personal’ UUnmarind eu perscverenta aceasts nie de conduit moral, vom infampina aceatantrua de fecare dati cu facara Mente! Simpitatea intalni eu acest “ego, casi rela sa demaseare 1 ‘desta intreaga iagine. Concomitent ca dispantn si Sint ‘noastra se intregeste @ spontan se extinde la ffi. in noua ipostara ~~ de smerta simpltate 3 perfect neclintire = nol muntem Divinitate i, ca fintare i niune cu Sbliml Necupeins, not puem temelie une! alte Im $i uel le ciiizat, un adevirat Ral pe aceasta planes Fericrea a care aspirS eeare {AptUrA wand, singur’ Se ofera tutus aceora ce gat secrifeat amagitoral “sine” st peroonalitatea cu inteaga petora de dorinfe, euneepte, iden, redinte, sperane, disperan si fick. Moartea prilologsea este fagadan union modaitate de dirsire tala st inglobarea Marea Iubize ~ Sursa a intregei existente de la care toate pur ced gi Ia care toate se intore, potrvit misterioase:implinir a Veqsiiel Si nu uitin niiodatt eX Atenia global este cheia de aur, care ne deschide poarta Impiritie! Cerurlor. Sa folosim dec aceasti extraordinara cheie gi cat mai des posibil. Iniraenii Fale prestigi,estimare,ieftin date unus ine De ou" in eautare, margint eval st euprins Amel pret cet man, profesor, educator, Sefide cute aa duhovnies, or celebs fondators De fosof, rei, ce debina omenizea Prin conflict, contrat, adaneind pardginires, rice gen de Mudare nage fals-auceol, Un proces de inectare spre o seaeaploiola Cece Lauda, gregeste ince spune gi gandeste ‘Sim ignorania profunds, drept suport el socoteste Ineul mult aprectat ca model dern de urmat, Ajustandatexistenta ca biet"sine™ career, 28 fn pericol Mudatul, eet imagines frumoasd. Dain, ingelare wo tare nebuloark ‘Pe funda prosectis el pe sine sc mocoate (Om ales, deaavargit,o feala somtate, Dar muri decat marginire programats de “egou’ Cao fea implinire avatar ~ trent =A Nuenimeni crept masura sa transforme omul hid, Pring de-a ful meschinaie,care-lface tot mai crud, Doar "Cunoasterea de sine’, prin relia directa Sitrtire personals, da solutia coreet De mutate real integrarea a total Dincolo de tmp si spajiu ea Minte Universal, Omul-pran, teen arid eapsulat in egoins, Devine un eimp manos pin lube ~ altruism, Preful implied noastre © “nicdeul pathologie’, rin el am ajuns imeng, ca un determinant loge (Cael dispicand misginivea - omul ea dualitate, Impl golul umplut de ~ Adevar ~ Realitare Im humes limita “ego"lus im care domina marginires, estimanie exceleasa prin subiectvism, relauvitate gi ancert ‘hudine. Prine alte aprecient amintin gt qubreda autontate heordata unor semeni pe considerenful ef detin o anumsta fanctie publica, administraiva, social, religioasa ete. Uneor, apreciesle sunt atit de exagerate incit se face din oament bigmi i de-o indoienied moraltate, modele deme de Lmita ‘Or, as cum innigt Viata ne demonsireasdintregul proces fe instrane, privind scumulari de cunogtinte in diverse Gomeni de extensieintelectala, este fundamental pe interes ‘rit personal, De altminten, inteaga eulturi, care insumenzi toate "valorile materiale yi spintuale acumulate de cate ‘Semen! in indelungatul e proces de evohite, este prin natura (se epoints. Si daca acesta eate fondul, ne inteebém in mod “Togies Geese: cum ar putea fl apreciaji continuatorii acest fulnis? ‘St larigt ne intebam: are acela care defin diferte ‘anctit de condicere igi dati seama de important psiologies fe gr atribuse legata de aceasta conjunetraelemera? In acest fe, este indemnat ecare ine of fie congtient de et nous, etat i flogul props, eat fal celor pe care i conduce! Nu picidets aceasté gansa! Lumea se tansforma numa ince pind cu nol ingine. Nu altel F 29 : CA intresga cultura este defeitard o demonstreasd insagi realitatea faptlor care ne stau in faa. Ata yreme eat vor ‘clas al "ego"-ului, au oe vor putea mfinpa relat cu adevarat ‘Snicere inte oameni, fam, neamur,colectvita, grupur de State ete: Peste tot ila toate miveluile sociale oe joaea teat, ‘inch de proastd caitate. Uns, mat indemanatct decat alts, ix ascund mai Dine ipocrgia qi, ingelandurse pe cl insusi, ingens pe tout Iumen Toad chxdva tol se platete! Cn un om lauda pe un altul, are loco dubia degradare ‘morald, eu efecte in ambele sensuri- de o parte este minciuna, far de alta wite-sprecieren,eare ni pot 8 decit factor! noci (4 determinart morale negative. Redresarea ameniri ~ aga ‘com aritam mai inainte ~ nu we poate realza deest incepand fo no! ingine. penta infspruirea acestel grandioase opere, bie cere at golim ea inuirnere vasul congtinfel de Suprafalé ~ prin natura ga programat egocentric. Inr Atentia Iueida este Unicul instrument de care avem nevoie pentrs spulbersrea intzegi conditions. Practic, se intampin ecare reactie a minti care In contact simplu sf diect cu ragsle Ante, dispar fri 2 Iase lurme memorial, iar in bel devenit iber se coneretigeaz trans Cendenta fnte! gi aniunea cu Elernitatea, Numsi asemenes Intainin simple. directe gi nemjlocite conduc in mod frese la desiramarea omulu vechi gt pang omului nou ~ siructurd {integral care ae manieatd ca lubie qi lnteligenta crestonre, Fala omului mirunt atevit de-a hui mnginize Care vede, socotegte dipa-ngusta lus gandie; Banal nd fnfam ca ‘sine end pe noi ne cut Cao gubred&-mplinire, x de sine dagracim, Insetati de important, lacomi inci spre nat ‘Sin meschina smi: teams, zbucium q labo, Binta vinta defragment ce-n gandize,vorba, fap ‘Se comporté consecvent, ca stcturd-neatagara Robi de banalitate, mu gtim ce-i paces deplins, Nicifireasea Bunatate ant lubizea cea subiss. Cao mare dantuth de furtumi deslnfuite Nee frea-nvolburat, frimantatientreaga mint, ‘inde om ajuns aici prin viet elar pens ‘Si adincim mat temwinic acest blestomat ste Cee tine-neatusai nol, prin no, neleriet [Banal suntem prin “ego tot prin el ade sobi Par deck acostYegou” eu al st intr treet Obeervatul ieaecultael ntr-un mod perfect tet, ‘Cu Atentia lobala, spontan ne eiberenza De ‘sine’ ~ banalitate~ 9 fista se integrons, Unitar eu Infinite, in nok Kndgte diving, Jat veil se destrama~ Grea purd 9 senind lubires, Inelepeiunea ne condi in chip plenar Im aceasta ipostars, pire orice pind hiner Banalitatea se defineyte deept compertament lumeselipait fe prospejime st originaltate Un om banal este ~ potevt foniitionari sale ~ un ins mirunt, nelnsemnat, cave repel fmereu cern ce ste, cunoagte gi i face plicere aig alirme fubreda importan}a psthologicd In toate imprejurieile el ii nut cu insistent, mua gum propel interes, can Yer {abil poredat in tot ceea ce gande te, alm sau inliptaiste ( asemenea minte fragmentara gi meschini in intzegul e ‘cuprins, nu ne poate ofr alteeva decat influente pe pots e: elinigte, sbuckum, tement Vinovat te fecare dath mit este flicineva decat “snele personal’, lacom prin insiinatura fr fale. Cuprins in varteul dorinjelor, el nu este nicodata eu fdevirat multumit Fondat pe imaginl moarte~sitple acxitir fle unor trini anterioare ~ el aleargh, constmind fark root fenerga atat de necesaré insésiexistentei,cind spre trecutul Mecedsl, cand spre un viltor imaginati, rezemat. pe incer- ‘itudini| Neferiazea noastra este determinats, mentinata. #) fontinuu amplificata de aceasta structura phologic®. Concomitent eu descoperiren aceataincontestabil evi, sealizim un bun inceput sl "Cunoagteri de sine’. Dat 5h ‘be mulfumien cu ala, ci ak mergem si mst in profinsimes fenomerului. O data’ cu deconspirarea, acest “sine” ca structura banala ~ dispare qi, in epatiul gol care survine, Sinta ‘Boastri we intregegte. De-acum, in uniune cu Sublimul Adevir funtem Dwvintate, gi toata sulla de defecte care. sustineau ‘banalitatea so desivamd fir8 nici alttinterventie din partes ‘noasta In aceastconjunctura lubicen gi Ineligenta se inset 8 manifest Brest ale naturé noastze divine 9. BANUIALA, Ochi mop, useche surda, mintetalbure, cofied Cen cuprine intespreteasa prin poses ai ien™ Un climat de bantiala, de aelaste aprecirs Fundea vechislintervine dtept absurd cals, Prin imbokdulrepetrit gi mal aprig degradeass Realitaten-ntainits into fal ipostaat (Cici feeventa dh amploare gi cteeazi obicel! (Oreald degradare omulus Bxand temet. Paceain noi e compromis, real det infelesi, (Ciel reapin distrusa atunes cand apsre foul acd par ee marginege "el" a lui caranace Unde stspinasi minetuna prince spune 9 ee lace Sub amprenta bénuiel,Iubiren-n noi asfinteste, Flindea spasmul indaieli pe “egou it defineste, Ca structura dereglats in vegnica ramactare, Niciodata lnigtit,incontinwu tematoare De banulals sedi doar prin no - contact direct ~ Sidoae fmte-un sing fel, end oats cone. Nol shea doar o migcare, Banuitory-inehipuire, Elfiind fctivintrus in procesul de pandlire Cand direct esntimpinats bnuiala ce-a-neait Eade-ndata si dinpare,lasind poarta larg deschis Adevarului ce vine ca migeare-a Vesniciel, Nous, proaspata pris sine, tt mpl innoitoare © astfel de intanize e prin ea tansformatoare, Devagrega tot ee- a, ce prin timp eantegistes, Unme eare acum apar icin gi obsedast, Denaturand infelesul Adevaruluiconstast Banuisla sa suspiciunea este 0 atitudine a mini roger ‘ace in care cele cin! simjuri ale corpului sunt denatsrate de ‘scumulivile memoriale ce le tulburd buna fanctionare. © Danuiald repetata creeaza obice, lar im Sal ntrengn stcturh Inelectuall ext in aga masure mecanizats snes ft ceca ce 32 ‘eade sub simturi este privit cu neineredere. In asemenes (Condit: pacen i armofa din noi cate anil inn elafn {nterumana total compromisa. Nasterea, btretinerea x! perma Dpentizarea acestel greyite mentaltai are loc pe ogorul lnitat fal culut fandamentat pe timp si spariu. Areasta structura Fetiva este rerltatl firese al une gresite edueati pe care am ‘mostenit-o de la generale anterioare ‘Uneor, mpeianea fafa de aatumite aspecte ale existented ps nie ate de catego sea nl rapes Iai are ineredere in nimeni g mimic. Nic macat in el insu Si reztatele nu pot i decat tragice, cu efecte nocive cores ‘Punzatoare la nivel Kae, pasha spiritual De cicatricea pashologca a banuieli nu putem scipa deci printro singura modatate: cand o contact direct. Ln aecasth ‘Simpla intalmre descoperim. surpringt ca. not banuialn formim o singura migcare. Si mai alam e8, de fapt, bimaitorl ‘iu exist insmod real El apare ca o simpla fctiane deter- ‘minatd de migcarea procesul de garde ‘Agadar. insofiti de Atentia fucsds vom intimpina Gecare ‘reacte a minfi fr S& urmfrim vreun seop xa ideal de atin, ly aceasta intlnive directa yi dezinteresata intregad “sine” Aispare, Lasand calea larg deschisa Adevarulus imal care ne ‘coplegeste,unindt-ne cu migearea Vegnicie, ‘im absenta eulut personal” fina neastré perfect intograta @ in uniune eu Absolutul ~vede, simte si pescepe toate cite ie intalneste, apreciindu-le la valuares lor reall. In ‘noua dimensiune Tubirea 9 Inteligenta, © data ct influent Dinefiestoare de transformare a practicantului, pune temelic lunel alte jumi in care banuiala nu-si mat giseste nit lock het sens de aire ‘Niciodata intelectual mui prin sine in maura Si eidice individ i sfere aupeniare, Laperfecta armonie care, din viata dea, lind de stresur, de urd, pune temel bie (Cat arf de eruditécuttura-n al e cuprins, E merew neputincioast pentru-a-nscre transforma, iindea pe ogorul mint, Adevarule jar sine, (0, doar purl Adevae arden om ced, apr. aa Starea de euforiegermineazsen infin Earners planta de sit ngriita omni creased Ima ainelul favoare—"e absurd, palin ‘Alergind fart neetare spre perea lu Setar Nici ns vine I chemare pia imagine, dori, Nun plamada prin sfortare au aoplata tne! rug Unde rena, indaires egsisd-n nazwinte, (Ona nena margins spin cle, neputinte. Ct risco phmantul, ma e chip ea eo-ntdlnegt Nats in lume avuti au, perle, diamante, Adunate laslalta, pret prin ele 0 pategtt ‘Valonre neeaticent © tai premade toate Veritabil eins, ce relevd ser Vieti! Se instaleaaa fese, ca 0 Lumina imens’, Clnd “ego ul compet tace~Sinta dinealo de Be, Tnenmtact cu Necuprinetl abeorbitain Beer, [Nodal govdian © pacea sfinta limite din om, Ce survine deodata cand cuprinai frimintarea, In postra integra, peneticantal ~ supraom, Impl’ fa chemare pe earavea spre Supzem. Beatnudinea este © stare de fericire completa, lipsité de vice suport enuzal, tn nit imprejurare ea nu poste @ sada ‘ingriita cao oare de este "snele”interesat. De asemenea, a nu poate fi fuer ali. inate sau obtinuta prin elortanl Derseverente de eatze vo-ata La fel ea nu poate fi negociat, Sindea valoarea ei este snestimabila, Nici nugariunde ~ Ge le eat de fering i insistente ~ mu pot sav apropie de sugar Impétimi, findca toate aceaten, SBdunate Taolalts, mu sunt alteeva decat urmarist egoiste, al Caror autor ~ totdeauna interesat = ni este decat "sinele ‘personal’ lnteaga lil actiitate ma poate depsstniciodala 5 In nici 0 imprejurare extcumstania care‘ limiteaz continutl sesimalailor tempo-epatsale ‘Aceasta beatitudine ast Fericite Sr& margin vine singuea spre noi de indata ce "ego"-uly vazandus neputinta, o& Sincceste a tac O dati cu aceasta tSeere nefortata sat dort, in care lee eu desivargire: interes, Weal sn scop de tins “"rinta noastré fa proporti infinite. Realmente Energie Pura. aa mantem perfect congtengi deo imenad bucurie, ca unit et Brermitatea La aceasta sianta implinive are acces Secare om fare infles prin teaire nemilocta, marea taina a amon 81 eeniltratas interior Peeare Iramentare a mints consttie fin bun prlej ca ed auingem starea de beattudine. Incereat facum. pele, itainzea cu migcarea "ego" uli. Flaca tenet o| Seragres’ instantaney i va prlejuieste integrarea fntes 3 funiunee cu Sublimul. Nu va mulpumiti doar ew inielegeres {atelectuald a fenomenulul ‘Numai intalnitea peceeta eu migcarea haotied a mini Dp srenes fecal In Gare oe reki. Trc perro fiman nerisplite. $1 merits facet! Compensarea impli for spisituale este mal presus de toate binefacerile pe care $1 evar putea imagina chiar cea ma fantessta minte omeneascd an wera ‘Banturi cu aeoo, droguri halucinogene, In anume cantitat,flosite abusiv, Nase profunde dereglan ~ stare-acuta de betie, Focu-Atentiei descreste intre reals ctv Prapastia sadanceste pana la eutore, Stnuctatraresngestonre cs reflexe-n negatv Ancestraful se afirma prin impulsuri excesive, Refi, aalbticie, axpiras neimplinite Ii pinere acum climatul ~seara, palida-mplinie, Fie'n chip imaginar, fen actiuni smintite Farmecu! beteipiere in pas cu eliminarea De otravuri consumate,ele-a sine find motoral Clipelor determinate de resctit si de vise Astiel de waist bizare, infectate de placer, ‘Aepirt la sepetare gen consti progresive Atri blestemate, fina mas impatimita Patimagu-n seurta vreme va ajunge:n preg mort At pathic, cat fic, suceeatv mai degrada, Elingur Bind autorul, ea determinant al sort In final, vizind dezastrul, clas, precis ne intzebimn ‘Am putea care sf stingem focul patimi din noi? 35 Jn mod cert totu-i posi, cind fingdm in setual, Capua integral dizolvatéen Neeuprins Stinge patims gf destrama orice gen de nazuinfe, Prine suntem supraom vibram in srmonie (Cu introgul Univers [n totals ibertate lntans'vom senoul ie of veala Bucusie De dimenatuni eterne si de tmp neintinate Betin este 0 stare de otrivite » comulai eu substante toxiee, cam sunt alcoolal diverse droguri halucinogene. Ea aie tnufitt de o gael vasa de ereglan, att Ia nivel fe, cit wi In nivel pmisie-Intonscaia electeaza in primul sand ‘corpul odie sais dublul eter, adich aren structura a Sinfet dnoastre cae face legitura intre corp fe i eelelaltecorpuri Imai sibele, etia accidentalA, de pilda, justiiea im mod feident si convingator acest pt, Ia care mai adaugim, esau, folosirea vita a nor drogur. Ne refer la inhalarea vaporlor de aleool, a fumult, ca gi emanatia pe care o exala “upele plant prin acre, Betia imbracé diverse aspecte comportamentale de la un individ la eleul. Unit devin vorbareti, et insisiindragostifi de ceea ce debiteasS all, dimpotriva,armupese,adancinduse in erele imaginative ale trecarukii sat viltoraiai. Si mal fmintio gi caaurle desl de fPecvente ale wior poet, seiitort Si compositont care, sub influenya alcoolulu, gases mal uyor ‘avorul inopizates in stort, o ultima categorie formeaza betini iraseibil. certarep i agresivi, Din randul acestora te recrsteass marea masa a enminalor [fectele beiet dispar pe maura elimina fetorilor care le-au determinat. Reluarea, in continuare 2 drogului ereeaza ‘mal intal obignuinge, apot eu vremea tmpatimirea. Individual devine dependent de otrava respect, Fieeare patima ~ indi- ferent de natura drogulut~ conduce in mod fatal la distrugerta compull¢ la meoartea prematurh. "Vasind toate acenfea ne intrebim: Ce ar putea 9 faci un bictptimag ajuns ia imita disperdra? Nise Sau total! O data fren in relitate, el ingur poste ai decid: fe oS aptepte ‘Girgitul mpropiat ot snevitai, legat de drogul atat de mult fndeigit, Ge sa otdraren Terma si st incerce pe loc ot de Indatt despartirea de patima degradanta. i in solutia Folosinduse de Atentia-Lumina va intampina fecare ineemn 36 ‘a mini, care solicits Iuarea droguls. Simplitatea acestei Gti ~fEr8 nit sin et de anvicipnce sm ngteplare scat fsimit rezultat ~ ne adn energia uninducne intreage Bist Grecic ca om integ ~ present "acum qf ail” veuatem Energie Purd in stare stemporala in eare eel insemn ieptitor f disparut complet. Asemenes intanir ~ cat mat frecvente — ‘yor elimina treptatenergile fagmentare legate de amintiea st pliceres drogulul. Insistenta depusa pentra integrarea ft ‘Ye conduce in final la eliminazea de ener negative care e= int impatimst. Energia care ee adtina o data cu sonstientiearea ‘eactior mintal, ne imprima o bucurie fra mite ce spulbers fate cate sunt legate de lames, diept plcere a simturior Tar i ipostaza de manilestare n Sacra si mal este lo de tltceva decit de lubice, Framusete i Fericie Noul Testament sustne cf-ntra x divinal Crist Aju in lerusalim pag in mizetal vem, Le de jer, rugactunl. Ai gaa vangoteala, Bale, negot giz ~atmostera de ocara. Indignat pinta manic, bicit-1 los ea arms, Alungand ciredi de vite, acon negutator Mese cu-argintsvasturnate, aural impraytat, (Chiar vaneatori de pasari cu nimiefavoraat Toti~ fark deosebire~furi-ndataalungat Prin activa violent, el voia 9 demonstreze Fapta loro blasfemie — negra dspret, ravine entra neam, pentru cetate si-ntcenga comamiune, Prin aceasta durtate nu st produs ranslormass, Traditlasnvederata gi-a urmatfreseul curs De practic! pe mai departe, templul simanand acelas ‘ot cova fort yi maicnainte ~ tg. negustor deyarte Dea Crist, not numat biel Iam aes 9 flowin Ina noastre rauiell, aeand justia, Drept masta opre-ndreptare la picate su eres Beil ~ sem al neputintes de “egou infra; “Sinele"ereand destin gi efecte de iran Dorate dupa masura cu sulerinye~durer, a Prin bic, Crista demonstrat a Ls lanura lumeases, Consuni onicarai om. Dar stgmatele...Golgota SSferinta de pe eruce.ardtat-au pe deplin, Lara enenall, carscteral Lu divin. Nici ue, nici ponte f, mnie dreapt cau sina, aprile de degradare, prin ea. fin{arom e brut, Marla i cu lubires casa au fe impreand, hind una, celal ipeeste desavarst Luma istinete te separs: de paste, finial CCrelimatal sau Sublim; de-alta parce, mazgiitea, Unde domina teu, sl "sgo™uhal tram Numa cand “inele"tace, prin vast integrat Ino: Pace gl Iubire, aetiune crestoare In mnsna s8 inser mutatis revelatoare Si ncensta tema, ca oi toate celelalte mu au ath menise lect seven de a aduce himind asipra wor interpetisiereite ‘Ge comportament uman. De mult s1 prea multe ox am auzit fostindivse de Ia inaimes mui amvon expresia de "manic Santi" Ma inte 92 vi roy si V8 fatrebat gt dumneavonsts Poste fi califeata 0 stare de manie, drept Manta? Oare mania pu face gi ea parte din structure Limited a “egar-ului tot Alenuna sntereat de “eu gil mew ca migcare strict egoists? Si iarigtimpreund od ne intrebam ~ Hecaze pentru el ~ ar poten oare ai ateaIoolalté lubirea cu mania? Daca le punem {i ace! vam inseamnd e& noi nu am intalnit ined adevirat Iubire, In acest eas iubiren dempre care vorbeam wa este decat 0 sizapa rosie slat Inve intelectual ‘Cine a atine sferele lubind adevarate, in acel moment de sacra implinire, “eu” ipseste ca desavargie. De fapt niet m fxieta et” ef hubirea. Acolo este doar Iubirea si nei suntem Una” cu Ga. On altel exprimat: nol in mod simpli sunters ‘mural fubire! $i nimie ltceva! in tntarea aceriei teme aan sles intentionst evenimentale semnalate de Noul Testament In intraren divinulat Iau i frnpl, penta ch ~ legat do acest exemplu ~ erestins is Jjuttick desea violenta, comparandu-se cu gest lus Isus de fhungare 4 cirezllor de vite, meae rasturnate ete. $i de ce oare fac erestinit vert icra? Flinded fra sa judece cu propel creer, #)repeta nstomnt cea ce aud mereu exprimat de Cate 38 autorttle slujtonoe altaraiut. Mania iui tous au putes 6 dict dreapta nic fanta, ct doar o slabcinne omencasca. Ha ‘et som, dar si divin datortaintegrari Sale in Marcle Tot. Inet 4 mat secentuim pentru o est mai clara infelegere Manin exe 0 insusize relative si comuna Gecarul om obisault fructurat egocentric. Manifestarea ei degradeaza fie, pshie Giopintual Tubirea este Divinitate in acune gi la Ea are acces orice fipturd umana, cand se eliberesza de lumese si devine tispo- fib la intalnirea eu Sacral ~ deja existent i din totdeauma in Drofuncimes fine! sale. Simplitaten ~ simpli "Cunoasters” Prin experenta clrect, personals, va deschide calea pre SrenstaPerfectune sau Natura Reala a et prope 13. micorisa, Indopat pinta refer eu dei, eredinte, dopme, ‘Bieta inty intl tas, veda post, gregit ade; Frumusetea, Adevarul sunt prvite ca absurde, Doar pldcutal gt amarul, programate de "egot” ‘Toate prin el adunate i bunt tot aval at. Inet, lupte-nevincenate - dorine ce se suprizs, Cerne vor reaieate~niciodata pace ~ hing. lar impliieea gublima mane’ vorba goals Bigotismul ndrageste formele extrioare, Descori forme vulgare ~gresit-ise-sfinttoare, lnmplinite cu ardoare prin eforturi dureroase, Uneer vizeazi moartes, prin inchipuit frumoase Mintea stramta, mintoa-ngusta tot ce face, tot ce spune, Erurmare ogoist dja doar spre “sine Tar ead ceva au convine, tot bigots wilont, CCu-ndarjve s-angajeaza chiar in razbonie cumplite, Rutatea progseseacs prin habotniclt smintite Doar in sfera simpli de trite —adeviratd, DPiere orice bigtisin, orice lupta rons, Tar in linitea ereata, oral desprins de trecut, ubire fra mnegini~ phic not cn nou ndscut ” Digotismul sau habotnicia ese 0 atitudine gi totodats 0 implinire exagerata = unor prescrip de natura religoasd, Intreagn deafagurare are loc in sera limita mint condi. nate sul indoctrinat pana la refus de ides, concepte, erezirh tlevine subiectiy, apreciings-ai acti dept seve de econtestat Mintes bigotult finchioneaza. prin. stoma tisme, in care se reflecta doar tecutl gt Betul wstor. Intro fsementea minte se dau lupte permanente intre dvanfe care se Conirunta, fccare potrvit_mianfer_s encrgct respective. — Aspizsnd la propria mplinice Tn snteriorul Binte: sale bigotal ns realizeaeA niciodath adevasata pace ~ singusa in manuri wil tranafere din hires Inchipuitior in sera Realtats etere. El este prin fren Tucruitor, tun Fidel implinitor al formelor eaterioare, deseor! forme seci, vulgare, apreciate in mod gresit, ca sinttoare fortul stardoarea exagerata a implinielor conduc pe bigot pragul nebunies, cand singur ii doreste monrtea, Donna io ‘ol gyesit de aserenea Rabotnies =m es muta treme io lurma"o seeta reliioasd a ales clea sinweideri, in vntunes Inalnin ne! vieyi mai Dunes lumea de dincole de mormant abotniia = indferent de nuanta sau forme eredintes pe care 0 contureara = este ugor de demascat. Dar este cums. dispus habotniewl sa asculte gl sive foloseasca propel ‘reier? Daca ~ din feicre dispune de asemenea desehidere ~ {nthce il indemn sa descopere singur Fiecare setvitate a mint propril care este initats Intretinuta gi condusa spre un Scop sau ideal antiipat, este st amine actvtate strict egoista. Chiari afunct cand operate: ‘ul vioeaoa propia aingense el nut depigeste limitele propres Inchisori. Nei lubitea adeviata st miei sfintenia mt pot Intalnte de catre mintea cunoseétoare, preseupata in neces fens, findea tot ceca ce. intanim pe domentalHimitat al ‘sinelui persona’, sunt stiri amaitoare, insotite desea de vedenii alucinante care deruteaza. Spriinindu-se adesea pre Ineemenea vedenis bigot devin violenl, dsc’ cineva indrae Flecaeui om i se deschid perspeetvele intait Sacrults ar numal daca el este dispus sa arunce: tot ce fie, eanoaste ‘sau crede, Sindea aceste acumulans memoriale fin de lutea Sbignusta a fnitulus. Numas complet er de dnteegul trecut ‘memorial ~ e datd cu taceren smeritA~ pracicantul devine ‘isponibilintaniti fui Dumnezeu, existent in el din vegnicie Side care au sa desprinsniciodat 40 ‘Si mai preciaim cf mites agita a bgotulu este azeme- nea noilor de pe cer eafe impiedica lumina soarel sa ajunga pe pamant. Cand tace inaa intreaga activate minti in igtonaatelcreatA Sacrul ne vsiteaza tra ca sf bata In wg 24. BINEFACEREA Inmplinice care alind cu folos o rebuintd, Insul aflat in crza prin vitae neputing&. Orvice facere de ine, cand vizeazd un folos, [E meschinarie hada de "egou" dzgrajios, (Care vede sl sacoate implinires personal Prin avansiriacordate puse-n calel i tocmeala Binolacerea real, rostuita de lube, Din imbold cinst, cura, in a omult simp ra gand, far-agteptare, ea apare-n chip firese Cand apturatintegrata mai presus de ce-i lumese, Dect atenti lagand, cand prilel se este fand-e pace ~armonie, en, hubiren ti poranceste Si spun inteligentfaptuli solicit 1 Tu, ca'sine” find absent, toturi dezinterenat In Stare atemporala vei precis 9 injelegs (Cevi omuls ee flog; ea tare, = reaping Co 1s cerut de seamn, in mod evident - expres; EL, neputineios sa vada realul sau interes. Efectele-n timp a-arat grabmie sau cu-ntarrere, Finda dragosten ce eee, nt se uit nie a pre, Binefacerea este © faptd bund drept implinire @ unei Aecesitifi FaeutA unui semen aflat in era sau neputint® In ‘azul cand, concomitent cu ajtorul ofert,vieém in foloe Peroonal, fapia misbuna devine 0 disgrationad meachinane Tondati pe egoise ‘Ca si putem isi cunoaste gi explain mod real, actul de sjutorare a nevoiagulu, ni ae impune sf trim ipostaan de ‘utenti Tubire. Pentru c& numal in aceasta conjumeturd vom Sunoaste cu adevarat, cA ajutoral solicitat de catre nevoi3y Ik fete sau nu de folos acestuia Numai functionand ca om a complet ~ in care intutia ne este sfetnic g indrumator ~ vom Impl sat refitaa cera ce Viata ne prilejuiegte la un moment dat Cac f refral unet solictae poste fun act de binelacere, In acest car solietarea este: fe ingelatoare, Ge relativé cu sfecte in vitor dea dreptal daunatesre. lar insu Iimtat ‘eopo-epatal cae cere ajutoral, n-are de unde sf ge © enna ‘eit oferim we va satoagceimpatava lt Asadar, cand ne allam in situatia de a ajuta pe cinewa, ni se cour ml fi a transcendem ain lumea fiat in Absolut Si Sumal din aceasta posturd vom olen sau nu spriinul fespectiv. Aga find, nie praba si cl intarzerea ne sunt Indicator ia taarenintsikie’ deca Nvimat Sintaren nonsted in atemporaitate ne ofert deci solutin coreets eu eleele binefieatoare pentsu semen aati nevointa ‘Si mai anti ql acest mare adevar: Tot ce (ese dragos- tea pe acest pamant, ea sf ortunde fn ntregul Univers, niet ni fe ulta 9 ie woe pied. in ipua et ined nimle bun, tric Slolositar ni poate a Hewat a dueze, 26. BIROCRATISM Forme sec, mliaur igde, care-ntareie, complied Afiunes cca nocmalé. creand spurs de probleme Brept conficte gf durere. Plaga:ntreg brocratoml. Strambe practicl ce francaza, fia sens fara noid, Bundstarea progresul. Buocratuyi pune cale Piedie eu nema: incomplet te informenss [Na te-ajuta cand gregogtestimeara cei marunt, INeglsaad ee important; formalinmel este total Natesenta, ezultarul ce oe cere impliit, Pentra dealusi precise faci drumuri nenumarate, Plerdere de enerpi pe nimicuri consumate Individel i mpune ia nivel de institai, I, prin ele, Ino ar, drept dezordine-nclcela (Gu ummari dessrtnsonse pentru ins-eomunitate ‘Tu, biroerat iva, prin ate de wernt Invest cums, comportares ~intreaga mentaitate Curale et obignuinte prin repetan inate Stale ek consecinte~ eumul de negatvisme? [Rial veut precum este ~ ate 9! searbad conforms, Propulsensa practicantul, [ea nics o programare, Dincolo de marpinire~ stare de uminare 2 In contact cu Necuprinsul el devine Inge, ‘gin atae ipostaza netescul se destrama, Plere-ntreg brocratiomul ql comportareas nedemni Se vorbeste atat de mult despre acest miod deficitar de seonlvae a peoblemelor adsiniatratre, legate de neveile freat Ile cetatennulsi. $1 ma se face mimic saw se face pres putin Pentru lichidares birveratismulu. De fa, sont ineriminate © Beams de formaltat inutile care prin intesiert 9! esr Gninks produc efecte pigubitonre ‘Considerat ca plaga in administrarea unui stat, birocrats: ‘mul frineard bunastarea gi progres la tote niveluile sociale stk cateva asstudins ale mma biroceat ms te snformenza in ‘mod complet; ute ajith cand gregests apreciazs im chip ficjustiicat Meru qi fapte cadre. Ape, in mod intentionat fe obliga oa faci drumuri nenumtrate, pentru ca indrumacile feito de el sunt incomplete. Indwidul impure la nivel de institute gi, pin el Ia nivel do fara. Dezordinea, incalceala Anrepistreaza efecto cu urmst dezastruoase, alst pentru ns, ‘at 9 pentru comunitate. Ne adres desigu® btocrarului, indiferent in caze vif al Serashici ar alla cocotat. Ms int un indemm adesat la nivel ie intelect, Ce af face d-vonstra daca veati pe in loetl cel ‘care vs solicits? Oure mu ali proced in ap fel ea otal se “decigoare im med complet, Era aman, tergversin tan ete? Daca v-a intrat in obipnuinta atitudinea defeetuoass, de ‘care aminteam anterior, lata ce trebuie implant cu toata Sericitatea, Cu ajutoral Atentie-tumina intampinati pur si Simplu, ipsa de respect fata de nevoiayul care we alt dina: Httes chinmesvonste lotainiren corecta cu verhial obec, facesta prin sluminare dispare si, in "golul” creat, va spare @ AhowA cinte, ick Hite, care va va indemana ad face pe lo tea ce ente absolut necesar de inplinit. ‘Nu WetL avea decat de prfitar in flosul propriesstructust ‘morale, Incereati mereu gi cu ceili sement gi vetivedea c& Inteligenja ~ absenta mai inainte ~ Isl va inserie propre ‘insu, fra sd facet nil un fel de fort in acest sens ‘Bucuria determinata de implinitea coreeta a datoriel side ‘ugurare a nevailor oamenilor, se va generaliza o dat ci sfectele ef biseficatoare. Cu trecerea vremi, vel deveni un al fom doar prin simpla indeplinire a obligatilor mpise de Rane Wia pe care o detinet. Adevarata senire a noastra in aceasta fexistenja este aceea de cunoastere & grepeiler ancestral, 3 climinarea lors ealizaren omusi complet ~ ca unitate perfect, ‘Rineflonel cinatt eu el inate, ca gl eu reat Ne 16. pursreMuL ‘Necuprinsul, neputin,a omului surprins de foc, Dau Biestemull structara~wn absurd, nefast mijloc De-aman in ime ura. Prin el, "raul ia amploaze, CCrme si ratboaie erunte, fle nseru de degradare Se blestems: adversarul, deeori viata. soarta Prin cuvinte cat mai dure, ce deachid in pie poarta Spre adancurle sumbre ale fri declansate, Leimpactul nepliceris-a dointelor degarte ln reign cresting erte chiar dogmatizat Shoficiat prin alujbe —sifual eanaiderat Cao stints implinire, de-a lupta in mod activ, (Cu impeieinatul demon rod al omult nav Prin molifte-n chip sever el, vazut ca vinovat De naigeria din kame, eetinata drept pact Real, diavol nu exist, canta. ca etitate, Disainet de Ginja umana. Omul en realiate, Fictianea deyintats, prin vederes na obtuss, De “egouineatuyat se-atitadine confit, ‘Vag, putin injeles al faprur fragmentare Actont acest dugman coplest de-vergunare ‘Tu nedumerit—te-ntrebi cum o limba omeneased Servind zialtar divin, poate-n sine si rosteasea Binecuvantac,tubire 9 afl lestem st ural? Pott cuprinde dezacordul, precum gubreda posture? ‘Omul ~ diavol nu salungl prin dispret dus le exces, Prin fubire, Buntate~spontan tebule-nteles, "Numai bunatatea noastrd nagie-n lume transforma, Dizolvand niminicia gi nefastele- arma Blesteml ss imprecatin ete 0 atitudine dugminoass prin ‘care se invoc8 sbnteren sine nenorocir amupra une! persoane “ [Bee Intainit in mod frevent, in dimensiunes limita = femulu marginit, steacturat egoist potrvit modula sit de Gondiionare Orice Mester roatit sett dour gare, conatiaie tin factor poluant de ura care rAspandegte rautatea in lume Geterminand prin natura lui start confictuale i rasboaie —_— ‘Onli ignorant ~ cuprins iy hatisul unor momente neinte- ese incapabil =i gi domoleasc vartejal proprillr darinte~ ist Iiestema prin citinte cat" mat dure adversard feall saul Gnginars, aruncind asupra lr snreaga invinuise a proprilor aouccese, Adeses, intunecimen mint stinge chiar calle fdementei, atunci cand ee blestema soarta, Vata sau chiar Divintaten in teligin crestind blestemul este chiar dogmatizat st cist prin slwbe religionwe dupa un anumit tual, Bind fstimat ex 0 sfintd implnire. Adversarul spre care se i Grenpid introngn rk eate fctival diavol, comsiderat deep autor fl integi slut! existente in lume, Acest presupus dial ni teste distinct de faptura usnana In fecare Binjacu chip de om, fvith tat princi bel, ct gf alr. Agadar, ln existent poastra de funte intrupate sunter disvoll prin gandu, vorbe fap, cand egoismul domina cu toate implicate Tui, care fu pot fi dest negative, In om eempet sna, "ego" dispare in lipen deadvareita a acestsa ~ suntem Dwinitate ne Ianifestam ca ubire sinfitoare “Dineole" in lumen astrala - ins care a pst paman- ful ca impétimit, se comportA ca diavel 9 infuenteasd pein Ssugestt pe tof pamantenltalafi pe aceesstIungime de unda fou el Un actiel de nefercit om-diavol are stringent& nevoie Pentru indreptarea lui, de dragostea noastra gin de blesterne ‘Orice blestem rostit cu energia respectiva, influentesza snegntv lumen gi degradeasa in acceasi masurs pe acela care fosteste. Si, in mod sigur, ol se va infonrce asupra cesta, potrwit principiuta universal vali), dupa care gandurile de fecensi natura se atrag datorité fered magnetice comune. Ca ult ani in rma am iaalnit un preat care 3m destainuit cH entinjat at mai rsteasea saliftele StVaaile cel Mare, datorta ‘nor necazur ce sau abatut asupra lu ulterior O data gina Pipe brat, aluidatd a avut un accident de magind ete "ot in iegatura eu aceasta incitanta alujba religioast, ne fnwebsm nedumerts Cum este posbil ea una q aceeag! Limba fomeneascs slujind la altar aisdivin ~ ai rosteased tat Dinecuvantaniq indemmun de jubire, eit» blesteme st uo! 45 Diavolul-om nici nu se alung nici nu se blesteama, ci treble fnfles gf ajutat prin afectinen gi dragostes noaatrs. ‘Traneformarea aceatel lum haotice qi deficitar educati revine ecaruia dite not. Si vom ineepe de Becare data de la {oliren vasului consti’ de toate tarele ecutull in care este fcibart vege". far lackra: Mentie! este nicl instrument fare lumineaza si face scrum toate impuritabile i, totodata, ne blers splendorile Sublime care ne aGneste, concomitent es {ntegrarea Biel in Marele Tot CCelula primordial, urcand treapta dupa treapta, Prin sbucium si vangoleala se vasucn om integrat® Pathi, conserva in sine, fe rut, Be nevrat, Eetimat ea rau sau bine indelungl ait treet {In cumularea fireasca strajwie bratalitatea, Cao searbada chemare, semanand in lume moartea, Le iespactul neplacert, ea sarvine automat, ‘Semi al chinulbs, durersi~ patie insul posedat Dritaten din steiundurt arvisltid in afar Prin babornicele gandurt sige ce uid, omoar. Pervertta de gan in om devine mal dura ‘Skantrenata de sine, pretutinden! nage Uek, Degradanta posedare, omul singur 0 destrams Pn cuprine q integrare. Asta unica Iu arm Se intimmpina frontal reatia ce apare La a viet provoeare, printr-o simpla integrare, Noi ~ brutattate: "Una", ni nie 0 deosebire, Intainizeao destrama fara ici o urmaece. Prin contact comple, atont,plee-n chip miraculos “Bul” brut gi violent! Om. bland 9: emenos Fiinta mand inglobeava in complexitatea structuit sale chintesenta unui indekingnt proces de evolutic pe plat fine pihic si spiritual. De la celula primordiala ~ aparuté Flionne de ani in arma en a font nevota =i imbrace dif orpuit, progres to! mal complicate, pana ce 2 june om. Pe 46 parcursl accotel existente fesut eu Iupte indarte impotriva Gitreeilor vremi q-anelorturdor permanente de adsptare, printe alte inougin o-ainregstrat gl brataitares in faptara uanana - bratabtaten a capatat accente gt mal agresive din catien dominant simurlor ta mans programate Ge dosing, placer # satisiacts elemere’ Opunerea sau inst fBeienta inpliniwe n acestora constituse prijun Weevente de onfuntdn si durtafi cu inacrinuri de crusime, care depagese Guan, cise pe cele a slatice animale. Flecare mantestare Sbrotala determina dereglii somatice cu in iente psihologice [fmediate i soupea mediulul smblant, Dac ne indeepton phase fe imedinta noastra apropiere si apoio exindem supra {nwreg plaets, constatam e8 sn pofda progresulus guinie siacultuni ca care ne laudam — brutaltatea a capatat aspect fot ini dementiale O ntainin la toate niveurile sociale c2 $1 fi tonte preocupseile gf relatule interumane fundamentate pe Structure egoisté a mints perronale Deseort ea este anil Gconuflata sub diverse might « c&ror spocnaie mu poate deeat ‘Si proveace dezgust st amaraciune ‘ack vedem cm adevarat aceate stride ft, ele constituie “deja un bun inceput al "Cunoasteri de sine” Contactul direct {cu britaltaten = folosind in acest sens Atentn global ~ face ‘casceartao8 dispardo dath cu intrenga sructurs 2 'ego”=ulu Tar is locul disponib, praciesntul ne extnde Ia Fist i, ca ‘ints complet, se comporta tubitor, blind gi omenos in orice Amprejurare 18. UNA CREDINTA a eqou" mintreb mirat: Oare e buns-credint, ‘Aconnth onestitate, simulata de un gina, (Care: cauld-mplinizea pe fundaul sa lamand™ Ente ea curva, Iegata de un interes meschin, Unde, faptic, egotsmul fuss destin?! In completa simpitae, spulberat orice tecut, Integrals i liberate, singuri sf investiga im perfect inocenid, Adevarul 8&L alam! aide, +L realizam ~ liberi de orice gt! ‘Cand buntcredinga spare ~fruct a "sinehi" hapsén, Degradares ia amplosze, dim cumul eros duluim Gand, simtre, once fapta dinates de placre ‘Once setune'smoarta gin fina team, ree. in copa ore doin sie” ate arate td neputintl,construindu- triste soath {Rett deitate "ned neta niedecum imaginal E-naurire naturalé, exstenticn orce om, Shapare intantaness cand! nga © tegrsté In atae-mprejurare dispar Ump-acumulis, fr niet ‘optiune, infocus spontan De Mintea Uniersala.Fiints-om total schimbat Bund-eredinta~ franchelea cu ea natural sudata Jar mintea particulard ce da “oulus" masuet Ficcare in parte si ne punem nous ingine intrebares Exist in noi buns-credinta ca attudine intima @ noastrs s daca ea intruneste calitatea de Adevar Absolut? Alfel is: Suntem not in "mod. incontestabll sincer, onest| intun ‘enum context de viata? ‘Stiardg oaltk Breas intrebare: S-ar putea gare intalni © astfel de perfectiune Ia nivel de intelect sau congtints. de Suprafala? Nicidecum! Fined intresga activitae a mint, find prin natura e egoista, nit poate fanctiona decat. sub ‘mboldul unui interes personal. In acest context orieare at alrmare nu poate fi dest fractal amg ‘Agadar, Ia nivel de minte conditonatt este imposibil st dlescoperim in not ~ prin expeienga directa — insupivea Bune. ccedinfe. $i asta din simplu si real motiv e& in interior Acestel dimensivni,torul este Ingemfnat pe "eu sal mew scica reds Ia nivel de interes meschi, ‘Ce se intampla insa,atunei nd “ego"ul tace, Hinde ih ‘ede nepustinfa de a da in spans coreet la intrebares prvind Implinires bunet-credinte? Intregul teeut dispase in. mod fulgerator g~ in golul” ase creat ~o munte nous, universal ne cuprinde intreaga fin, unindu-ne eu Bternitaten. in aceasta fericitécontopire,dispuniem de o energie fir limite a finfe atemporale sntem si functionam ca Divintate Numail Into asemenea ipostazs, buna-credint®,Tubires, Inteligenta 9 Fencitea se firma ca insugi ale naturit nonstre fires, neduensionale 9 acauzale Prin - sne, prin Kimitare ~ “gout mist de timp, Nev posibil aeuprinde st-ntelege potrot Cou lmens, co Parade margins bus. curat, desivargit, ‘Chim neprifssntul Zeus trona tral di lim. In ipostaza de pace, end gandizen complet tace, [Absorbitin Ine print-e intima erie, {ntain-vors cei candoaren, care ngura reface Sacral integrat in Gin: Brumusete 9 Iubire Cand int-adevis exit, ea euprinde inteaga fre Sin nespusa pusitate, tot exe uri, meschin Sunt dendats dizalate, fra calcul, motvare ‘Antrenate de elortus cer determina destin, Ea nu poste 6 dorit, nieidecum imaginat, Nici mi chip so cultivam in vreo forma oarecare, Sau din haos so extragem pron fort sau invocares ‘Toate strane lalaltt~ sunt amantare desart, ‘Ce dau “eului” propert, tot mai mare infatuare Namai prin contact diect cu “sinele" nara, Convert tulburarea ts liigtecreatoare “Tot ee-a fost, pe loc spare; om vechi reinnoit, AM ce- neprihinirea ~ 0 ingenua fintare Dincolo de orice margin. Practicantul~implinit lea fmt intagraa invegenantata-n eandoare ‘AGA sing tana Viet, ea Sacral Nechinit cu autora meschinudsi nosis “sine persona stucturd misicdin ing spats ~ na sustem inl tprejrate apabil sf cupeiet 194 intlogem in mod corespunton, create cate mens, bun cinat pt denavaret Ina, data ce Scent struct elemera tace cu desivarere,finga nesses {stator in esi mest conten sain ‘Scones insur ef com vet nme efor. Nua in rear conlunetra vali Tubiren Totelgenta oi Fenrea, ‘undacneintrun Tot core, civ cu Merle Necuprins “Candoaren nu poete #doxta imaginata sau culeata in timp prim efoturi gustinste de voinga. Net ml exst@ reo posiittae ea of 0 extagem, cunva, din hnovel psihologi Prin inves! sau ras Toate acete tentative sunt 9 nah Simple famantart degre ale sexual “og Dar, atunct cénd Singin ea unitate stare de Puss CCongtinta ineaga meschinaie, wtchine ego unt spulberate. Concomtent cu tiapanitiastestors Spe tan oun {ou ce propor nsinte,calement de ese Ia spr net alte lums fundamentata pe lubire yi Adevar. . Prin uemare, cd fina Roast ea trurara completa iptalneste~ prin tare drecthcandonen ne inten in Al Vit pe pe presente i existent ce sermul neu fe Inestinabiladescopervm, cg ves in unkne Schima o pate sean dec pin “Cunoaere eso in acest Sen facara Mente soeuprnatonse dese care tmintese nesen im este te ope lool elt Pea tes ‘a de propria densa Tocerat gi iarttinercati perfect inte en rence ‘ini eodiionate, hao 9 dettrd in tote cite Mgarh din lps de ntelgere as sorantt Maa ent ier bracteantul re eapacitnten st inttineasednepinires at Sandonrea ai cu atorul eat deacopere sigur tana Vick a Fericirea fara cauza gi fara margini, * 20. CARACTER: Mod deaf, sti, comportare results prin eum, Care contuseaudfrea“sinelni” ca indivi, Reronanticn el~ trecuttl ~ ce survine automat, Cand prezentul ~ vu oferAcipele spre integra Inceputul se agterne prin imitri de model, ;Bul"~ scop ~ gn el slorare, care tnde spre un fe. Repetarea insstents se transforma obics, (Cesidd omului struetara carecterl~ ca temei Mecanisme-ngelatoare pentn sine! Pentrs alti, BL masct amigos not sil achimbatare! las, ub masea-n profunrime:singuri, isla. Pin de patimi ei reproguri~ 2ace omuvadevarat Una veea g alta simte,altceva ll ig doreste Siforat de-mprejursr, fei infipeuiegte Pra efor, luptind eu fren se obi, de Bunk sear, In "ego'=ul poredatysteivezi 9 vagischimbar ‘Sunt schimbaet de supratat ce dispar-complet uitate In momente eruciale stan de tres, neagteptate; (Gu srpriza-dereglarea ge-nscrie n moa fiesc, Prin confictal ce se nagte, din paren ce se-ntalnesc Deo parte, sti "ego™ul. cu imaginea de sine, De-altn, sti Realstatea, evidenta-n actiune. ‘Omul bun, omaul covect, oma drepecu-edevirat Bons lubes! modeleara prin feeventel integrat. (Cu Atentia-Lumina fragmentarea-ntampinati ‘ard scop anticiat, ea pe loc e dizolvats Sim loc drept fants completa ~ne miscam atemporal, In aceasta conjunctura om de caracter~ aera Prin caracter ofelegem ansaunblul nsugislor nei persoane ‘care determina unstates, rientarea si conseeventa relator feterumane, ca si cu vata in general, Caracterul devine insd, Slcstuire relativa, adiea el apare ca subiectiv afunci cid este flindamentat educational pe acumulari memoriale, care-i finpun in mod automat, atitudini conventionale prestabilite, In fceasti alternative, ne alim ia prezenta unui “sine personal” fcondlifionat terpo-spatial. Alc, caracterul se manifesta drept onguinga de suprafta fagmentara, care nu deplete nico {dat Ltele parafulimpus de factor eduational. in mod freevent ineul guj fat cle msportania de sine, tot tinpal este nevoit aa joace teatru, camuflat sub difrite ‘igi cit mii amigjtoare. Incercand 84 ingele Tumea incon) atone, acesta, de fap, ae ingealA pe el insu! prin imps 4e anpienre a ipoeriaii ca gi a degrada morale proprit in tetalitaten ek Una doreste, alteeva sznte g,frtat de impreji ‘st infaptuires lui este diametral epusd, pentru c& sub maze ingelatonce ae alld bine fmrédacinat "ego"ul: plin de patios = fendinte ancestrale, mostemite din existenfele anteriore ‘Desigur e@ inst ~ posedat de un astiel de earacter ~ poate rin efortat urinate de o oin{h antrenatl,si-i aducd uncle ‘Schimbisi, dar ele nu win deeat simple schimbari cosmetice ‘de aupraiata. Or, acesten ns pot deedt ingeltoare, amagind Aeopotrva pe pracicant, ca gt iumea exteriars, a In focul inceredrlor insa, spoiaia de supralaté dispare si wuragenia din profunsime {gl etaleasa adevaratazestre, de care sminteam mat inainte. Un ssemenea momen! peste aprccist shea o sdevarata binefacere, pentrs ca revelasn rn demonstret individu respect, ubzezenia carscterului wh lnterbates ‘care se impune de la sine ester Dack aceasta clip de yc i leezie este sau nu este TuatA in seama®! In clipa respectiva, realitatea comportamentalé Sint male ia deconspirst inst ‘rea caracterulu sit $1 tot im mementel scela de cere, a fevelat si fenomenul de transcendenta din lames mirgiita in terniate,O data cu disparia “nel ~ intro scuta faetiune fe timp ~ finga intreaga, depanand de o snfinita energie, ‘comporta ea simpla stare de “a 6” xau Pur Congtinta, ‘in conciuzie, om de caracter~ in seriou de desivasgité funefionalitate ~ nut poste ff reaizat pe fondu de scumulist intelectuale sustinute de depositl ss memotil, Apartia unt asemsenes feriitcaracter ae lo fr efortuni le vols, ideal de implinit,credinte ete, «in mod faate sip Si snume: © data cu dioparitia sau aionren peihologics. ‘om vehi. fn Tocul lui tun "vid mens, deventt dispontbil— pare in chip natural, Sacrul din profunsimmen fingel care- uprinde intreaga fre. De-neut, cn mm intreg present “acum & ac" ~ functionion atemporel, cupring! in Universitate, rept structurd Sacral, Intreaga unitate a fnfel este, pri ‘atura ei, reala Tube, Ineligenté gi Prunmusefe care nit are simic altceva de ficut Intuitia~ prin impulsure et infaiibile 31 misteioase ~ ne didjecza pagi in hitiurile i salbatcin egertaclunitor de pe aceasta planeta, Distruger eu implieati de proportit uring, (Ca sti ale naturs x determinse! puange, lncitate de ambiti, socotite nebuni, Sientrun ea, on ain altul, veritable vei. Viet de oament mimicite, pf tiewte av, \Viclenia, barbaria dav istoriet lima Unie ier tona Vata, ce pulsa prin bur, Astaz,cimitize sumbre, prin nprasnica uri. ‘Startecar in tupul Terse, omeniren-ndoliata sa Cataclismui consnginta cate ce I crest Gin. de plda, energia cen adsne sa adutat Declangares aa reas prin eutremuns, leans Tot la fl 9 energia ce Joe Ia taifunus, Cleloane pusttoare, cu averse ~naltevalusi ‘Suir find in stmostert~ aer informe diverse CCatactsmul prin rézboaie, il pregitim fecare, Fapta, vorba ca i gandul munt prin ele creatoare, Energi ce nt se pera ci mereu s-scumuleats lar, cand ele-s negative, dau imbold spre margavi Erosem, ambi, ur, tot salu! de neburit Astea crear, meveu educa, totdeauns gi nebunul Si-ntro a, nebunul nostra ajunge conductor, Haosul ra dat prejul, not suntem ereator, Rege, cap incaronat sau intrus autocrat Prin ambit, true vea neaparat sie Socott un ins celebr i, ca sine" ew mandzie, ‘Lum da pe-a ei masira:nimicire gi razboaie “Tot ce semeni,intretil roade-n schimbul lor primes Din sienanta uri tale, cu age te-ntalneot Astes-s fapteconfirmate de tecutal milena act ne-ntlnim cu noi, prin “Cunoastere de sine’ “Eyo'-l spontan dispare ~ pacea ca balsam survine ‘ia Bind Sntegalatntanim Sacra ubire Prin fubice,catacismul este mult stent, Patinile-i pierd impuleal qi exceaul debordant, BBristele devin mai amen, Hara din om imblanait, ‘Toate-n jur se domolese, devin ape Knigie In atmosierslubini nici prableme, sit conicte ‘cand eauzele pier, us temesuss de electe In aceast tem abordim att viata oamenilor in asa Sesfiguratt ei, ct gl aceea a planetei al care onspeti empo- 53 sar guntem. $i facem in perfect cunogtinta de simiitudines ‘care oe ald cele doud existente. Aga cum in vieja oamenior fare loe 9 gama varia de evenumente gi fenomene, tt la fel se fntimpld gt In nivel plancteiPamant Calaclismul ~ implicat pe ammbele planuri ~ se caracte- sizeaza prin distragert de proportturiage, ca sth ale natu, Seu determingst omeneyt de uri, cu justiedi dementale, c= ‘de ambit socotte naturale. $i int-un ca, cag in alt {urgileTasd in urma lo distrugert de vie omenest buns taterale. Unde mai inainte pula vinta si bucuria, in rma calmaitapi\~ clined cinitie aimbre q1 sfirteche in tupul ‘Tervel lumen intrengl indoliath. jee... planaete gi lacrca Flecare cataciem nu este decat un fect care euprinde in propria natura g cauza cave-l determina. Cutremurele sau, ‘Yulean, do pilda care-s afm existenta ca ener adunate Jn adancuri, ele le imprima in mod reac, natural, propria ‘cauzalitate, Taifnele g celoanele pustitoare cu averse de plot {orentiale si valun urage, care pun in periolinteaga navigate, [mint de asemenes, rexultatal unoreatne afte in atmosfers in ‘verse demsitati ale eral ce inconjoara planeta Cataclimele inseine de rahoaie wank wi ele determing generate de entre setivitatile onmenitor Ia nivel de gandin, fexperienfe gf infaptuirt. Toate acestea sunt ener caze mse pier, ct se acumuleaza. Pe fondul lor negatv de ambite, wa, Ticomie, aroganta tulle ete, care, adnate la tn loc ~ pres teoe of edhied nebunul gf acesta intro a aunge conducdtor eu puter! discretionare. EI, tranul ca vaif al ule! imagineard propria celebitate pe care apoi si-o impune Tumi intrews prin Ueslanjsiren unor eizbonie nimictonre De fapt, tot ce semnam w intreinem pe ogorsl mint snoastee, ors primi im schimb deept elcte pr mamura gical {atea acminjelor, $l ce altcera never pulea aduce actvitalen ‘mind noastre egoiste, decat neplicer,,sulerinte, miserie, Incrimi, bol, degradén morale sfc, in final ‘aca ne-am insugit infelegerea reala a Iucrurilor, adicd mst doar injelegereaintelectuala e prin aire directa a noastra cu, enomenele de care aminteam, in acest caz "ego" dispare fmpreund eu acumuldrile lui In acest fercith clipa, fnta ast se adunf intrun "TOT" perfect Ancona intainis Seera Iubice ‘De-actm ~ taind in contopise cu fubitea ~intreaga suit {de nenorocini care ge abatasupra indviduls gi societats, sunt ‘mat ugor de superat, Rindea in elimatal adevarate fubir imu se mai ivese nici un fel de probleme puihologice, contra Bers su stint conflefiale, Tar tune! cand causele dispar, (ispare sl rajiinen determinanth a electelor. 22 CAUZA $1 BFECT Cum, la srg sas la porns, urmare de-mplinit ‘Sth ecoul cuca Iu lege serns chiar de la inceptt, “Tot la fel gon tonpa noastr8, caiza cuprindesn sine Un efect drept fininare in perfect unions, Framantarea din prezent,ca gindire, vor fps Maine nserie consecinto, programand "sneiul”soarta Causa burserangul aver Univers, (Care-n itor ibegte, ca migcare de revers, Efectll. Strict pe potriva cauzei cea precedat, Fert lor, intensttaten, sn sever determinant ‘Cand efectul muri cuprins, infles i integrat, Pelloc, causa devine cu en omul posedat Ante, trista-nlanguire ne fine la nesfirst obi in stramta meginlce auc, teams, chin eumplit Cerca vieos se rupe cand direct, nemijloet, Intalnim spontan efectal, cu minialu! neclintt Ante de-ntiire simpla dizolv8 orice impuls, Flindesen pacea ce s-asteme, omul in Sublim extins Dincolo de tmp 9 spats ~ om inteeg-atemporal, Termin sntelenga fatal cert eoret eal, In au integitate, tot ceva fst itt ce este, Cause ga lor efecte unt de-ndata spulberate Fp, toful es sfargeste in reala acttune, (Care ibereazafinta de-ntreaga degertaciune lata dow cuvinte gi tot atten semanifiatit care ~ contrar laspectelor distinte ~ consttuie totust © clara unictate. Un right, o exprimare, o voce tumand sau tn pocnet de arm’ “ucigatoare aun ecot sau rasunet cu are se imbind int-un tor~ unie, nseparail Legea cauzet singurd iq impune eet chiar de Ia ineeDut ss AGrmarea din present ea gind, vorbi sau fapta ti inscrie viitoraiut consecinja sau efeetul el Sind insist soarta sat Sestinul initiatoruls, 51 calitatea destinulus nu poate 8 decat pe potriva sursel care Ia determinnt. Agadar, migenten case este aidoma nul bumerang pe care i azvanim in imensil Univers candva, acesa ace clea intoarsl revine In nok rk dict alt intervente In aul end elect meat Sntampinat In ‘nod adeevat, el devine, pe le, eauza care va determina efecte ‘Seemanatoare intun alt vitor. Aga se ereeasa prizonieratul ‘nostra fo timp gi spativ. Or, Heeare gen’ de selatie: Rate aut ‘mintal~ne cost zbucium, temen, uneon chinuri cumple ‘Cercul vieie in cae trim en veritablprzoniert—datorith acuvitaus noasire neadeerste imperativelor impuse de tea {atea Viet ~ se Fupe cand reugim 28 ne intanim in mod reel cu efectele, Aga hind, aceasta intalnie are 0 importa ‘apitala eareia tebuie et acordim intrengn neastra Attic Prin urmare, ingot de lumina strauetoare Atentci, vor intampina in mod spontan, direct 91 simpla resetile mint terminate de provocarile. permanente ale. migearl Viulu Alltel exprimat: doar constientizam ceea ce se rellecta cx imagine = miycare pe fondul ming cunoscdtoare, devenita & simpla oginds ‘Aste! de lntAlnih destrama, risipese ~ fSr8 4 lase urme rerlihiale ~ toate sceste apariti aduse de memorie in present ‘considerate drop logtime efecte. Practic,totul se sargeate in epuizarea enermilor inrobiteare care eau ads li fntrupare. Sa refinem deci c@ simpla prize @ ascultare « [Atenfia lucida reatilor mint inseamnd ttodataintlegere 4 actiune imediata cu puter! transformatoare, binelReatonre pentru om, ca gi pentru Inreaga ealetiviate Lace vine dinguntru gi de-asemeni din afar, Careacti turbulente, sub forma imaginars, Stai destins~ obser, ascult snt-un chip desavarit, Dui ecu, nic witor. Cu Atengia lucida, Adevarl ntinit Memorial neiind urme ~ prezente la inti, "Vil pathologie” poarta, spre infinita lubize CCalml vine indirect, nedont, neinehipus, Doar observand tulburarea ego"-ului mfsgin. j ‘urmarim: acop, fel sas ideal de atine: Done piven $4 seul ST £1, prin timp realizay.de-acumulri ancestale, Constant traumasizant prin impulsan ideale; [Asten-n snsamblu prvite~ Kia mii rma, Daca s direct contactate dau perfecta imigice Fisie~ pac, sandtatea prin alm este-ntretint Aceamtd necestate fe mereu urmasits. ‘Veenicatenti fra seop, doar privim 9! ascultam, CCalmul vine de Ta sine gon Btera ne integra. Calmil ss destinderea nui poate & ceva comandat sat limps de ester 0 metoda prestaits, care view un Scop Sa fea de stn, Chnd exiath aga ceva, call este relat, mpu fae eatre o vointa antrenata.[n atare conjunctura, operatin are foc in interiorul stracrartlimitate a "opel, marginit de sgt nacura care il deaineste eer a rele acot cain, nu ete nels dei [preeitire anterioar. Il putem infpt sn erie condi de wat ‘pear ala intrun loc ola, lini sau chiar in mijlocul une fmullimi zgomotoase. Atentia globala gi lucida este unicul fstrument de care avem nevoie si ea se obtine in chip Spontan, 0 data eu intampinarea reacilor mint care srvin 4 fect al provocdrlor Viului in perpetia Iai mincare. Amada fc o dessrargita simplitate acultam gl prvim cu sntreaga Atentie, tar Iumea noastra interioara, eat gi reactille mint ‘recm si impresle care ne vin din humea exterioar® lin aceasta intalnire direct, toate cate sunt constientizate Aispar fulgerator, iar i8 “polul palnologc™ ce se insialeaza, ispunem deo energie formidnbila care ne integreazd im Fsiren infiniti O datt cu inalniren acest mister, calmul ~ Aestinderes apare ca ceva Hrese 'SA mai precisim c& acest calm, destindere, echilibra sau fammonie inferoara ni se olera ca determinare naturale, concomi- fent ei intampinares corecté a azomotule deaeetbral, care ‘ne-ou prleuitfolosien spontana a Mente aoteupeineatonre Racele Aten Ia importa et miqcaiie "egal ~ determina Sisporigia acestora impreuna cs sutorul lor. Ipostaza de peviecta linigte interionréinfapraita in aceamtt manier, me ofera i [a fel ne intretine sat snstatea Baik prem m cen pathologic Broluta mora a Sinjei umane este obinuta 0 data cu inns, Dilaves mintaluha ¢ opie tu i clint Tub | __ In conclusie, $8 fm mereu stent la migearle mint, ir8 tam in mod simpl. Ata gi nimie altceval Calmul vine de lx ‘Sine gfe dati eu eh ne integra in Btemitate pe clipe prezente de ‘rilre autenticd in care Feriirea ne vine a dar al Dini, 24. CALAUEA nd omul musi om complet cd ea “sine” efarama, Numtainegte armonia nil clipa de odin, In trees hl confuas,cauta cu disperare rept suport oeAlauzd, carndreptar gf alinare ‘Bai speranfa implinci rezutatulu vest, rin edtularea Sik de recut obeedant ‘Tot fnla-re nalucie, comportare de air, (Care vede gi socoateprins de “eu” posest. hid ~maestru-nvatator, end devine important, [Ne desprind de real gi ne-eevare in neant Ponti eu mil de fie, preschimbam wn "eu" ew alt ‘Sim anoastea urmrize, sec, arid tot rezultat Gand, doringa, semtimente, orice fel de urmarire, Des cuprinse-n mod spontan,piere a “sinelur porns Tar in olut” ce s-agteme, practicanti- om ine, Sle-g este calauza, inelept gi bun state. BL, ca nth integrals, din prisos luminat, Fenit in orice clips vede calea de urmat Drumul bun = adevévat, prin alu independents (Cex deschide orizonturispre-nfleapta existent& Cand omul nu functioneara ca unitate integrala ~ corp, ‘inte gi spirit, prezenfa "acum gi ale” ~ mut este socotit decat tan biet fragment eare alesrga haote, fré rost in trecut sau vitor, Din cates scestel deficiente el nu poate intilnis nicl Sstarea de pace a sulletulut 9 mic cipa de odihna, inerents ‘ntegri is eireuitl miei Vets. Matin stares de confurie carer doming 9 streseazs, el cauts eu disperare © calaura ca WAramitor st alinare. Inod ciulstoral eae ait, penta cH dlorina his au poate altceva deeat e nalucire iitats de "ego'-ul care-l posed gtd inden eronate. ‘Cand ghidul, maestral sau invatorul devine sxportant, aceastd gregita mentalitte ne desprinde de realitatea deve 8 telor Valor epsituate g)aspirie Ia cru cu tol degarte Feztatal nu poate & decat o apie imaginal, efemers seach oi derutanta.latd-ne deci la 9 riscruce de drum # fenimente, nu stim ce avem de facut in continuare. Pe deo pperte,dispunem de o mintelimitata care ne ofrd solu false, orp de lta alli e& presenta st important ghids exteroe epreznta o piedica pe drumul progresulul spiritual. Nu existe (ett o ngurd wlutie af aruime’ demolarea "neh personal De apt, ait imputimn inweaga deruta a existent noastr, 10 datd descopeit cata ftir nonsie pe ceasta planets, sestl vine de la sine, Insojit de Nacara Atemfie-Luming, vers {nsampina fecare reactie a mintit posesive, Hetiva singel toare~pe clipe de existenia apa cum ele sngure ni pe desta. (tie de intainin spulbera, dezagroga # lichidewa intregul Sine personal In local gal, devenst disper 9 data cu spade area "sinclu’, are loc ntogetaten Sines, ca transcendent in Jumea marginstd i Univeroaitate, De-scurm, dispurem de {noua minte in care spare Intoligenta cratoure cee indruma Be vitor prin intuit revelatoare “Acesta este "Since impersonal”, cAliusa oi stntegintelept ‘cae une va ingela,explonta ori para vreodata, ci ne A fndrume spre cele mai inalte sere ale Sublimul. 25. CARAREA ‘Omul dss ~omul sets, otras se mplineases Prin destin evalutiy, ca final a poposeasea Dincolo de hadul ‘sine, im Sublenul inf Este jar fee, vapaie un alle neobosit Zi $i nospte-n aetiune,nelortat, nestinienit Jo FATA "er i fark eakine’, pin hie chat, lalege calea dreapta~ calea cert dezrabirs Din alarnimic nasteapta pentru tanslormarea fet {mn totala simplitate, in contact spentan eu Fara dunltae, ia uemérs model, Se-ntalnegte eu prezental cum Vital ofer Structurat eu integratul, nu sagt nih nu sper8, Pamteria no-ndrigeyt, mimic nu imaginessi, ‘Tot cena fost le nepigenss, din present, nu evadeaza Calm, n toate ponderat,congtient clips de ctipd, Mere-cu existenta-n pas, cum pri timp, ea ae ntips. Fk peoget,She-popas, aten, lucid ~ permanent. Cao flac ce arde gi luminearien prezent ‘Buin sanetuarfrecvent, care totulintegreaah, Pe parcurs independent duit eenglabeas Prin Atentie total, energicn of radu’ (Ca ore universala ~ pura st innoitoaze Aste actiunes buna naste din inelepeiune, Impregnatd de lubize, mal pres de “eu de “sine” ‘Cand fenomenul Viata- moarte~ destin insta cusioutaten tunel porsoane, insearana ca acel ‘ceva aa taini sn profu ‘imea fife sale ~ it sugereaza ca a oosit veemea tezii la ‘ealitae. Aeest punct crucial este ofeit~ mai devieme sau ma tarzis,fird nit 0 excepite ~ fecarui ins in parte. Indiferenta ‘su comoditaten fats de aceasta sfanta semnalizare va fin Curand sanctionaté ~ ca st ie apa de 0 nena de incercar progiesiv mai dureroase. In Gna dept celex al indatente, 0 Inare tagedie ~ aprecata astfel intelectual ~ ne propulseasa Fara wrerea noastra, pe cararea muita progresulls spiritual In inveligal eongtinte de suprafaa s-a produs 0 mica inca, xo veritabild fereastra care ne atrage spre adancurile tainice ale fii props. De-acuim, curioztatea gi interest ne dinamizeaza intreaga rminte eu indemnur de informare si aplicare impuse de edtre Aestnul intruparii. Pe masura in care cunoagterea se ampli fica, im aceeast proportie crese si obligatile de aplicare $1 mal riguroasa, “Mente ined la sctvtaten acestel congtinte de miprafat, care structureaza "ego ul, adica omul Vechssnradseinat ino fe malioane de ani, ca existenta egoista in conflict cu el = ‘est Jamil Aces “sine"lacom si ambstios, vazandu'si pust ‘in pericol autontatea decisional folosegte wana vasratt de vielen gi durtati menite sine induca in eroare. Nuvi acordath nico concenie! In disperarea ii vA determina si plangeft de ‘ila. Ramaneti divs, cinstit i hotarat in deciia care ai tuat-o (Castl demolali queda q hidones alestuire Pe aceasia elzare ne angajim cu simplitate,flosind dot Atenia totals care este de fap, chiae Saerut din noi in actu Prim ai ascultim fecare reactie a minty determinati de ry ‘obitatea i noutatea Yieti ~ pe clipe prezente in vegnica lor Beotinurare, Lumina Atentied hee en migetrile vechiultt = ‘Gepara, lar dinya unita cu ts Viet, se manifesta ca lubire IG lnteligenta crestonre. In noeasta ipostact ispuiner de® henge sant, andes suntem "Una eu Necupeinodl Inf vinitatea exietenta im feeare om tut ne-n part nical igimereu ne indeamna sa folosim aceasta simpla craze sn care Iipeese cu desvargre: scop, el ideal sa credinge prestailte ‘Shi ascultam ajadar, sintele indemnuiri cu tonta seiontates, {plosind doar Necira Atentiei dn care tagnese toate binelaceite 26. cAsmicia Un contract - dubl-seceptare de inimi ce we iubese Sitonite lolalté dau nedmnulul omenese, Prin mogtenito, smpuls vetuiri mss departe. Rost e1 adevarat e perpetuarea rast, ‘Shun cimat mai adeevat in desfqurarea vets CCelor doi ce sau legat ea sa-mparta impreund [Aust rele, eit i bane tot ce elipeleofera Dar real ~ ce abservim, ce se-ntimplivntr-n cimin? Gum pomeste primi pos, prinsul eelor dowd mani? Senalalul joacd festa multra din chant: Gest, privire sao goapts, un serviciu oarecare Sunt adeseort arcane ce forjeaa legit, Fala cotae ideale, de inten ingelatonre Alteor e interesul drept factor determinant, (Can aleasa sa alesul prefuieste: avatia, Namal, starea social ori acel ftv renume, _ Flecare-n asa parte, poartamprenta motiviit Bulut ce se adapa ia ivoarele placer, e+ frumos se ofileste, bunul renume.. himerd, ‘Averle pot a piark totale inert nesine, In ograda mginirs. Asta mpul ne oferal Anunel cand suportal piere, gubresitie cianici, Deseor! ful se rupe, lar candle contiat Un cual de compromistr, de conficte populata. (Cand lubireae suport, laneepat de viata-n doi, Nu exinta fortcn fume aici destrameal sai temne 1 Inte-an cuge so simtire, ei prin vats vor seat, Cavocare de lubite, de cinste i puta ‘Ban augue pe-ntreaga Terr, spre © fume mul mai reapta Dremu de-nceput gresit nis mots de disperare, ‘Gunonsterea' va juts #4 ntas ca intearare. Nu va-ntoareef in tecut, nie imaginati un “maine Fit "acum gi aie” present ~om intreg in actune Aste vi nfla lubirea eae ttl depageste Drept © Sacra implinire, ce pururea va slinteste Casnicia sau cisitoria este 0 conventie legalizta prints- tan act de stare civil, inte un bcbat =o femete care Print-o ‘GUDIS scceptare se hotdrine aX intemeieze 0 familie Rostal ‘scestel unitni este acela de a te ata reciproc, pe pareursul ‘actualei existe gi de a da prin copii ~ a fruct al dragostel Tor continuitate neamulus omenese. Dar, ce observe ed se tntampla in sealitare intr-un c&min sou familie? Desigur c& eeputul ~ pain strangerea celor dows ‘maint ~ prefigureass stat calitatea eat qi durata conviehuini ‘atrimoniale. Senzualitatea este un factor fecvent care Joaca festa In un mare mumar dintre aceste cuplusi famaile. O ‘Spi privire, un gest mu 0 youpta, un oarecare serviiu att fvonre sunt adenea arcane cave frjenzs legaturi apreciate In ‘od eronat ca insugize esentiala Ja unul sat celalalt partner ‘Aiteor, interest material, averea urmarite de ese ea Sat cl determina inchegarea camicie! programata sa dureze pe viata. Si in sfarst neamul, stares dociala sau bunul reuse Donrté amprenta motivins uni celor doud sullete care se lventareszS menrea impreung pe seelag drum 9 aceeast Tngime de unda. (Of, intreaga lume eu tonte aspectele i exteroare este $i simane o alcauireefemera gi, ca aare, nesigurl s ingelitare Frumusetea ge oflegts; bunwl renume doar o bimers, averile ot pot rsp. Cutremurele, cataclimele, razbosiele incendie devastatoare sau frimantivle sociale sunt doar eativa factri ‘care le pot transforma in pulbere gi conus Toate acestea fndunate In un loe sunt urmasi See9t Sinded in aceasta lume ‘mirgirtdtotul plates inte-un climat de incertitudini, amar’ Suni i temert Slindata ce suport dispare intregul edie familial ae prabugeste. Daca tot! cinmnicin continus, ea este insottd de Reevente adversitii ia care nu ipaese contradicts, ‘tari conflietuale = eu un cuvant traumatiaare reciproca 62 ln fairl car cand Ja temeia casnicel toneara avira bie, nie ovcisitudine saw necazsn nu vor fin mamra 9 Girancine periecta finchonaiitate. $i eum familia constituie par societti, calitatea moral. a aceste coletstat nu poate fdceat chinteaenta moralé a tuturor fail care o compu. (Ce ar trebus oa facem in prima alternatwva? Un Tucru foarte simpls Si incercim integrarea noastra in climarul Sacra al [bir absolute, multumindu-ne eu "ceca ce este” gi st nu ne ffamantam zadarnic pentru ceea ce ne lipseste.“Cunoasterea std la disporitie In acest sens intocmni ca gi in celelate ene, Bak apeaped aio folosii in momente de criz8folownd (cperienta directa ‘9H nu ila acest adevae:Transformarea lumi incepe cu eansiormarea noasted a fecaruia. 3 lubes impersonala sta Ie temelin sublime: transformant. Es se ala in Secnre Sinta ‘mana oi agtenpta af | se deschid& usa on a8 pasta intra eis {implineasea Sacra mistne 27. °CE-AM DORI SK FIE real, o Setinne, un produs imaginat, ‘Conexat de-un gand vremelnio, ce se vrearealizat; ‘Vie nue, halueinant, eatalogat ideal, Cevg arog importanta, smulganu-ne din real EL prin propria geneza, programat de tulbusace, Grif, toama neimplinii, la tot pasu-nsogitoare Insistenga -ndenizea spre ald mut ravmit, Sues aie de conflicteomtul tot mai chin. {ntran astfl de climat vor prolifera intens ‘Tot soil de neintelegen,extinne parla exces, Pract, ce-am doris i" un intrws in ctl ‘Turbulent ce pervertete al viei curs normal Inedidacinat prin timp gi prin gind,reaetvat, Practicantul”o anes veritail posed. Prine, "mAinela-valoare asamblats Ia tre, ‘Completignorst "acum vis, presant, meres act, Adevarul sau Tubirea, Marcle Necunoseut Nurse cauta, doreste, nui un fel de eucerit, « Prin efort, dorinta diss pe-oearare anim Elepare de laine, cd clipe binetaleitt Lipsite complet de wens: to ce- fost gi-am vrea sk Se; Profs usual prezentl prin el, pace bucte! Injelesul ls "a 8"~ acest sev ~ moment Darnjeleapta actisne ~ cert esl ~ evident, De flecare data cand dori alteva dest ne ofera Vata, in cea elipa ne allam se stare de fragment si ni om complet — ftrept structura perfect functionala: Dar st vedem ce cate aceastl florinfa? Cum anume sa format si in ce fel intervine ea is ‘pretent gine impiedics ni im contact cu Realitaten Viet? Dorinta cate o imagine anu ‘un residus memoria, deept imista @ unel expenente candva (sith. Aceasta tine de fdinioara ~ inifiaté de satisfaceren unor simtir = connereats ‘memorial - nivAleste in prezent 91 aspisa la repetare. Agadar, fees ‘ce am doris fe" este un veritabil iarus care ne rupe dle Realitatea Viet i ne pervertete cureul noriual al exe teniet Smulel din present de dominstia i "et”aunters apo, Dropulsai spre un "maine" drept sop si ideal de iaplinit. Inte cele dows oponente: recut i vitor se afa Realitatea ~ singura in masura st ne ofere autentien aire, Adevanal att Tubiren on! Marele Necunogcut use cauta sl nicl mu se ddoroste, neGind ceva de cueerit prin elortin, imaginate sath ‘redinte. Tot cea ce a fost, ca i tot ceea "ee am do sA Be Sunt lipsite complet de sens, Cautarea sau acceptaea lor ne fe menteara fine gi obstrucjioneaza tat inolegerea Realits ‘it i adevaratul Yost al exstentei noastre psiho-somaties ‘imal cand mintea cunoscitoare tacestmeritA ~ in pasivi tatea ming care ge instaleaa in chip natural ~finta noastra ss intregeste, In acest conte, ca unitate integratoare ~ "Una ‘cu Etemitatea oferta de clipa prezenta ~ descoperim propria Divinitate care ni se reveleazd ca lubive tanatormatoare. Prin urmare, nama intlniren hi “af ne ofr pacea, bctraa dat cu Injelegerea creatoare ce ne conduce prin impuilsur intuitive 26.°ce Bare Rises de-n gia, cuprinde, ce me de eSutat ica mintea de pairs, ne solicit, obigk nun start deasebst, fra scop imaginal, | Sein act gi se-ntelege ceri prezent, ce actual (Ce reach nase ino a impulsur din afar ‘Sau ce ne vin din mintal fl, dorint, asteptare, ‘ot fuxul memorial ca rete, tor Metode, experiente chin vadie inept, (Cu amprenta egoista yensumari de meghiobit © Varut grascutat "ce este’, fr si. iniuention Invreo forma oarecare,contactat cu ample ‘Pe masura ce apare, In stieta pastitate "racic, pasiva-ntlnie, i reduce Ia ticere, | Energion noi sadund i ca int integra De dimensiuns cteme, alll cale-adevarata Imensi si atemporali,absorbiti in Univers ‘Vor scinteia ca lubire in continua migeare, Permanenta innoire cu putere creatoare, ‘Aste de-ntanit transforma bruta, omul-prane nai, | Projectandu-1in mens, nedont, neinchipust, | Unde n-are acces inital ~agrostv gl-mpatimt. ‘Bucur nemotivate sunt efecte naturale, (Care vin 3 consfinfese intanire reale Ale "cult" grotese cu-nsusisieatastrofle. In vederea descoperii Naturil Reale @Hnjet noastre gl cu fajutorul Ei a Adevaruiul Absolut, suntem solcitati chiar de ‘fire Viaté sii intilnim vepnica Ei moblitate pe clipe de ‘manifestare ~ fra scop anticipat ~ finde acest seop, fel sau, deal nu este altceva decat migeare a unui treeut permat care findamenteasa structura Betiuli “ego” Or, nse de aparitie impeded saa chiar falc inelegeren fap hits, real~ existent nel moment - ‘Aradar, investiga osstrl s e poate realza deck cm intd ‘complet eleratd de toste acumuliile memorale care Be condonessAtempo-spatial. In acest sens, folosinducne de Atcotia Lumina vom intampina reac ming, determinate de Ammpresle care ne vin din humea exterioaa, ca q din humea “Boast interioara ~ sub forma de gANdU, imagini, doris, [seotimente et 4 65 Simplitates intr cu intregul ux de apargicuprins in expresia “CE ESTE: ~ fir cl un fel de interventie ~ conduce Ja 'disparijia_spontand a acestuia. Pasivitalea pethologica ‘Gtositl ia acest contact, reduce tot la tacere fn cipa respec ‘ued energie mi se adun gi de-acum, ca Sings completa, ne fextindem le Infinit, concopindu-ne ip Imensul Necupsins Suntem Puri Congtinta i fanetondm atemporal prin scanteied de lubire in continua migeare sf noutate mereu Imoitoare cu ineugi rest de ereafie a tne! Lami nol, Cu tot dferta decat cos actual ; ‘Numi asemenea intlnin pe clipe de existent transform fomul: prune, naiv, egost, agresiv i impatimit ~ 0 data cu ‘anscendente sa din lumea Raita al caret pazonier este ~ in ‘Serele Sublimulul, Confirmarea intdairt rene cu nol ingine, ste rasplatita in mod generos, cu impulsurl de Bucurle gf Feriire care mui gisese nici justifeare cauzalé Tegata de panol pale 29, CE ESTE LUMEA? Eo mare involburata, Bantuita de furtua, Suntem: eu gi tu gel, cadistincte particele, Un conglomerat de ‘eur prins in zbucium i durere, (O'haotiesstructura visand scopic efemiere, Nol, cu toti laolats, vetuim: ea vis, placer, Speranta ai dsperare, ea invidie sau ure, (Crunt ne macina trufia i prin spasme violenta, (Ca "ego’~uriritacim, depagind buna mast. Noi, prin ciutici degarte, dm viel sens gresit; {In vegnica confruntare: sprig ne aptam cu nol, (Cu semenit fait ost eunoecui, necunoseut, Marind sosal din lume printr-un neincetatrizboi ‘Ai, att de-ntunecath gi pe-att de fri minte Este lumea dstui vea, ce galopeazt grabita Spre-al planetel crud shirgt~de moloz ide morminte, Distrugerl de viet st buns, cum nlicand m- fost-naictel Prvind a lumii oplindS, ne-ntrebam cinstt, leat Exist, cumva, o ale de aizbavi Pamantul De sulerinta, de moayt, de cAlai-nvergunati Care-n.alor aehaniernt se pot vedea pe ei?! In fccare din noi exatd gi pionierul, Care of deschida drumuri spre maretele-mlinirs Dragostea 9 bunatatea, cinsten gi cu omenia Stunt insugis generale, teinie ascunse inom. Prin "Cunossterea de sine", acestecomori de pret Aiduse Ia naprafsts, folonste sea in elatin uma, ‘Vor nihil: tot riu, veajba, ura, nedreptaten, Cemereu prolifereass,coplegind Terra cu moarten Aceastd hime in care trhim este formata dintrun congo ‘erat de "eu" prinse in shuctum # durere, ca 0 becistica Siructura dominata de ambit st scopus elemore. Ca particule folate, trdind in confict ca not sine, ca gt cu restul Iu, fbthinim rare clipe de adevSrata outa Si, pe potriva existent fonstre am creat i fntreunem climaful acest Tumi adeeeor| bantuit de fureuni gi conics eangeronse, puststoare Din punet de vedere spiritual ne allim snt-un profund ‘primitive, Noi inc8 nu am ajuns si ne cunoagtem nici msear fdevirata natura a fnjet noastre. Ignoranta s confusia ne omind in age misurt incat, nici nt vrem st ascultim pe fineva care incearch s4 ‘ne’ demonstresr modul greet de fnctionare. Sesizém noi, de pil, mecanicitatea mint care face imposiblé orice relatie mana? Ne punem noi veodata fntrcbaile: Care ente Tostul aceste: viel? De ce ne lasim opiesiti de vartejul dorinfelor, plicerlor care sunt inevitabil feoute cu amardeiuni, decepit st suferinte? De ce atat de des te impletim viata cu seabit, indie, orgoliu gi ura? Cum de sim justiict la tntregul conglomerat de aberafi ale mini Boastre? §i inci, ne dim not seama c& Haowl sf stare fonctuale de pe auprafataplanetei mint rezutatul natura a igreaitel finctionil a mint noastre ca gind, vorba si Iapta? Iu cusiva, va autoapreciati ca inocen gl of nu af avea nici o vind in desfipurarea de ansamabla a tragediet umane? Vedem ‘Boi oare cum interesul egoistfoloseste in mod curent diverse ‘gt pentn a-g ascunde hidogenia 9 ipocrzia interioara? ‘Dupt acente simple interogafil ~ prise dost spre Ivare ‘eminte ~ daci priv in oglinds lumii crea ce ea singurd ne ferti, adicd trsta reaitate, ne intrebim lardgi: Este ceva de ‘leur? Arn putea nol eare ~ Secare in parte ~ sa ixbavim lumen ‘ss salvdim Terra de suferinge, de moarte, ca gi de ealai Trvergunafi care in nebunia lor comportamentala. nll ait capactaes Sf conglentzeze raul cel iia’, d amplifed gt Svares? {n fiecare om exist potentilul pionier,capabil st dea un nou cure existenfel acestel lumi, findca cinstea, dragostes, Dbunatatea gi omenia sunt inougi esentile flate in profunzt ‘mea ecarel finfs umane, care agteapta si fe puse in valoare, (Cu sjutoral "Cunoasteri de sine” aceste neprefuite comer pot fi user aduse Ia suprafafa congtinfe: de fecare pracicant ‘seri care ga inelesrostal i destinul ce bx adus I reinear= hare. Transformatea lumii incepe e dad cu tanslormaren fiecarui ins in parte i de cAtre el insusi. In vziunea propriet nami vom repeta mereu acest inestimabil mementa ‘i nu putem inches tema decit tot cu 9 interes Santem noi dispust sf Incepem - gi chiar acurs ~ aceasta prandioast ‘opera? Sau datorité obignuingel cu mazga in care ne bali ‘in sremuri imemoriale vor continua ai ie ducem aceeagt ‘condamnablla exitenti: vegelatv, confi, obscur, vaduit ‘de orice miretie? ‘Sanu uitam, de asemenes, c& Autocunoagterea este nica medalate prin Care demoperin "Natura nosh dvi” aoe Solctai si raspundem singusi la toate intrebsrle prilejuite de coast tema. (Cd function ea "eu", conduita dela eenteu Aiats ‘Toate céte intrepsindemgind, vorbire, aejiune Prin imp-spatia implinte, dau pe masura s soar (Omul ereandurgt destin, prin elipe, ceasun i ani In ural acest "centr tontlzestreninsegistratl, De cand finfa prinsa viafa prin impuls primordial CContinutul ia forma ~ bogitinnglomerst, "Ego"-ul, ca un magnet ~ total atrage spre sine. Aci sunt inserse: cunogtinte,snformati, experiente tite ‘Shun imens conglomerat de iets anteroare, Inureg fondul de ansamblu, de aus imprefmuite, Pan el, omul ola, cuprina ean carapace 68 De tpt. aceasta strugturd are sedi in astral, ‘Aranjata statu, straturi ln taport dea lor vechime; Jar legatura cu compal, prin creierl nostra cama, ‘Tot prin el wanemis acolo, eSivea cea setuala, Permanent legatura inte cele dou compar, Un fel de telefon de recepie - ranamiss Intent reeipreck cu inspule in ambe sensu, steel definese pe om pe seara evolutva, Dar, tind prizonier in nceast limita, ‘Totule: confus, hantic, stresun, stiri amgitoare; ‘Centrul interes meschin~izvordt din tala, Incapabi ak-nfcleaga ce Tubiren creatoare. Blnele real ul ~tordeauna pervertte, (Cand "xnele” ne condies in hraba inlunecoass, {Ale lil aprecer sunt mereu inchipute, Bazate pesnscrisurt veehi, in present, Hrd valoase ‘Tost tragedia mi din acest “entra porneste, Deei se cere spulberatfard nici o amanare Insul socotit matur, htavigeal defineste, De-a sepa spontan de “sine” prin contact integral, Mesajul asta va-ndeamnd, fcfunea #8 dispar Si cliberat de tmp ea fintati aeauza, Una’ eu Imensitaten 9 vita unstard, ‘ltd cele au exist de-a scdpa din inchisoare, Cuprindeti cu tosté nga intregul egocentrism, (Onde cate ori apare laimpactal cu Vata, [Nu oo urméregte: scop, nici un fel de conformism, ‘Aga gubreaiti"go'-ul prin clipe cu simplitatea ‘Riuna ceo vet depune, va grb, intra clipa de Etberare, [Atine! va frmal or, seurgeren perfect normal Rnd pe rand se scurg. dispar enerile setae, (Cand apare un om nou, cu Minte Universala Intreaga activitate a mintii noastre ca "eu personal’ exte fordeauna ina, itrepnuta i fnalizaa de cate wed ‘centns ° de incares’, care ne definegte dept structur subject, epoist Gandul, rostirea ql actimarea conditionate tempo-spatil sunt ‘lements de baza care aletuese propril destin, i jurul acestus "eentra” se all inregistrate: cunostinte, cexperienfe waite gl informal din aceasta vst, ca din etl ‘osste antenioare. "Ego"ul este asemenea unui magnet caruin ‘himie nul seapa: Constient sau ineongtient total este atram st Gedimentat pe stratur! distinete de ie 0 incarnare In alts. Intregul conglomerat psihic {informational este inconjurat de © cireumferinta care tnchide s{ woleazd pe stapanul acestut Seposit $i feeare mad de acfiine sat impuls pathologie care pleac din acest “centna de comand’, este imitat de aceanth ‘honors “eu personal” sau einelu sndividual” De fap, aceasta aledeuire fare sediul fm corpal astra, far legatura ew corp Sale se face prin ceierul carnal, dublat de corpul odie (eteric) care-i dinamizeazd intreaga aedvitate. Pe ‘acceagi ale are loc gi transmiteren inversa, adie8 din ames Ssea inopre lumea astra Comunieares. intre cele ‘nowa corpus eotesimilara une! centrale telefonice cu dubla funetio dare receptie ~ tanmstere “Ata treme et fina uma va tri ea prizonierh in aceasta veritabil inchisoate, ttul va: ebseur,confur, haote, pent ‘alct nu poate sf patrunds lomina Soarelui, Binele wri, placerea si neplaceree, rumosul $1 urarul sunt apreciest inch puite, find determinate de catre “siuele personal, in postura fe veritabil prizonier, inchis in hruba itunccoatd a acestet Jum margin, Tragicomedia ce se desfigearh silnie pe scena intrest planete ia care eu tot asiotim, iar ivrul in acest “een fundamentat: pe ignorant, confuzie, ambi, violent gi teams a cirui vechime se masoard pe milioane de ani de raticire. Cand foul atinge un anuumit grad de maturitate spirituald el ia hnotararea ferma de eliberare qi purcede fara intaziere Ia demolarea fctinil al earel przonier este. Mesajul euprins in fcecte temo, asta vi indeamaa at facet ea a8 puter intant Tubiren = singura in maura af vi ofere unitate finfet st ‘uniuines cu Sublist. Prin urmare, insotiti de Atentia lucida vom intampina sigeanle intreguiui egocentrism, activ prin reactille memories, palejuite de permanentele impuisuri sas provocar ale Viet Ravna pe care o Yeti depune vm grabi anu intra spargeres etait “ego"-ulu, drept inceput al Elberdril O data realizat est ferietfenomen va f mult mal ugor: Energie vilene care 70 * tineau in prizonieratsingure se vor seurge prin Ssurarea Ue care aminteam Concomitent cu dispantia omulu: vec, fom nou ig fae apantia condus efectiv de 0 alta mentalitate asad pe'e minte noua ginfnita, contopts in Universaltae 1. CINE ESTE AUTORUL? Cine serie scents teme de Cunoastere de sine"? E memoria de vind? Ince mod en intervine? ‘Tacerea impune tema a tot ea o construieste, [Nurmai pe aceasttealey emul ex el se-ntalnegte {ar memoria imbracé in cuvinte potrivite Clipele cum se succed ~ prin scurgere~ inedite, Alnintert,acumularea mui gazes nic tn Tost Dactei pricinantalaind, omt-apresaes pros. De retinut: ca ticereae iavorul fei, ai religa gi raga inspre culmule Iubisit Oatingem der, pecis numa iste-un sing el: (Cand ne-ntalnim eu "ee este"~ firs ideal ts fl Practicantl prin tire, ind o fort creatoare, Faptic, ee sttorul cu Becare migeare! Ca'Sine impersonal” e constant toalitate Exempla de contopire in Sacra Realitate Este un Iueru normal, logic gi rafional ca sa ne intrebam: fai intai eu insu, apei st dumneavoast, cittorul. Cine | este auterul acestor teme privind "Cunoagterea de ine”? __ Inuebirile at o valowe inestimabi findca numal puns | du-ne mereu inter, wom putea descopet adeviata indrusare “spre adancurile misterioare le proprei inte. Zate implica "Cuma memoria hatrana si lacoma in tatazea acestor terne? | Nicidecura! Dact nu, atune! care este totugi otal e2 | Tacerea impune necestaten tee! i tot ea 0 intoemeste Numai in ipostaza ~ tacere ~ ne puter intalns eu Realtaten infer noastre oi A tain in mod direct, nemilocit expe imental proprit-sis de vata. Rostul memorie este acela de = ‘mbrica i cuvinte migcarea clipelor in succesiune @ wot eee Ce le singure ip dervaluie ca ceva ined constants noutate, Droopetime absoluta de Ino clip Ia alta Altminters, acai n lle memoriale ~ Se ele cat de elevate nics gisese nici tn rost eat valoare in presentul via gi set ‘Sa mai uri acces cA num posture thcert fers teaitorulut Fericren fick muport causal. De anemenea, mai ‘Sustinem cd tcerea este zeligie, ca g igaciune eare desde ‘Garareastramta cre lavorul sacra al lub Tn mod practic, o realisim in totala simplitate cand atentt Iintalnim ceea ce au este ea, adica palavragealn ganin ~ fk ‘Si anticipsm fel, cop sat ideal de atina In acest fel prac ‘anti devine Ibero data cu tntsiizea renter mint proprs, ‘care se risipese i concomitent apare“golul pahie™ De acum, fl dispune de o noua minte care se extinde la Infinit Allat in ‘seas conjunctur, autorul se declangenzs ea energie cata cu fecare migcare 9 agterne pe maculata RIA resitatea pe care efectv 0 taieste I slarit,iat@ cum inaintand impreuns, am descoperit ssutorul atestor teme pe care-| putem num 9 Sine imper Sonal. El functioned ea un “Intreg” sau Puss Contin in perfect uniune cu Sacra Relitate 92, CME SUNT x MoD REAL? ‘Sunt eu gtinta sau averea prin care m-apreciez? Fala, gloria, puterea~ de care ma atagex? Or, credinta, ideal ~carora ma-nchin mereu, Si tru, imaginat-am ed a9 f chiar Dumnezeu? [Nimic nu din toate asta, eare-s vis, fctixine! Cand toate sunt luminete 9 le vad desertaritine, Ele-ndata se destramé si-n gol’, lubirea apare, Bu extine la Infinit sunt furs crentonre Acestaé om real, tt timp presenti mine, (Ce macndeamna sil descopar, prin corecta atiune lag Atentia e ealen instrument de demolare ‘Avegoului haotie~ 9 stricturd-amagitoare Pathologic ~ un "Nimic"~ finta-nteaga lumina, ‘ir centro, fard magni ~ Puritate neintnats CCuprins in Bteritate privese toate precum tn, Folosit in chip temeinic, doar ca instrument divin, n Nicioda sin nici oimprejurare sn va sat pit de eon ce sit mu avelt ca Sere, bogie, acumulr de cori, {pormafs sau expersen(e. De fap, toate astea vA posed x sprit findu-va pe ele, dat gf mai mare extensie "sinelut personal” Or, ssporanta pahologca determinata de acest acumulsn este foedectina insofita de amaraciuni, star conflctuale, steesuri faze Va gubrezeoe aat santtatea morals, cat cea Bzich ‘Sracum, inuebanle a carer importants stratgiea wi tctca iment nu 0 poate contesta sau minimeliza: Suntem 201 fginja sin averea prin care ne apreciem? Suntem nol faima, ‘de care stat de mult ne atagim? Suintem nei, cumen Sredinta gi idealulcSrora ne inchinam si imbolit de hidoasa rife ne apreciem ch am ating supreniul Adevis? Nimie din toate acestea care, fe nicl o exceptie, sunt “doar simple inchipuir, vise de copii nai, Setiuni de durata Somers Intampinaren lor cu flacsen.Atentiet Te spulbers fnstanianeu, demonstrind ele snacie prin. disparitie, cA mu feint altceva decat Srave deger¥iciun. Dar a vedem ce anume fe intima im continuare? ‘In golul” sau Vid pathologic" inerent instaato data cu Gioparitiainstantanee a acestora~ fnja noastra se extinde Ia Infinit ea stare de Purs Congtiinga sau Pura [ubire. Acesta © fomul real care functioneaza ea un “Intreg’ inr-o desavarsta frmonic cu ceca ce este real “acum 9 ic. El este 0 Pura Dresenta unit cu Bternitaten in veqnica Fi migeare s prom petime pe clipe de existenta. In sagt mal precizhm c& Dasivatea ming sau moartea palhologica desprinde pe tAl- forul “Cuncagterti de sine” de intregul alu treeut, punindvcl fn ipostaza de instrument divin, Olost la transformarea bine ‘eatoare a intreps omen 33, cmSTEA Fria, teama sau rugines, Cin dau dimenstunes, Pe cate de relauva, Tot pe atta de nav Cutivata de gandive CCinsteai doar ¢ madslure. Masca omt-si mazailegte Si sub ea sadapostegte ry ™ Elpe sine se ingeala, Pena alto momeala, Sealinpuit cu miniunae Dogradarea creste-ntrunal Pebheoep ote ‘e0p, fea apne, Asta prea scum al mut, Margit de regu fant Cinstea cea adeviratt ‘uni de vorbe limita, Nicicdnd ea mut maggie Sau vreodata-nehipulta Ba survine-n mod vidi Prin “ego""ul asin, Dincolo de spaiul Sr, In plendonie abies. S-afiema prin Puritate, Ingandire, vorbe, spt, Sclimp balsam es-ectoneass, Mediu, lumea propreseasa, Dincolo de scop, tendints, Imbrancite prin vointé. Trst, absurd pl necinstit ‘Tot "ego" neciopit, (Cac centrat mereu pe sine, Unnaegte cer convine, Si respinge ces displace, Robina hi carapace, Surpeinsclar eind se iveste, Peresntreagn Tui poveste Sen atadiu de intograre, Omul fort creatoare, De proporti infinite, ‘Comportari perfect cinstite, ‘Acest om real deplin Prin natura sa- divin In viata de 2 eu 2 deseod aim vorbinducse despre cnst, ‘corectitudine sau onestitate gi oamenit fac elortur si 0 eal fs mes ctoal od dew impeeeia caw ci eu in roaliate Geom (lrssetin doar intelectual Atune cand cites ete wn relat al {find sau al fill ~ dec in functie de anumite ums ea 5 fonteH decato implinire selaiva. In ambele cara ea apare ea Prntaluire a gindiriconditionaté de patina timpuls Imaginaril cinstt, jul pi temar fata de prop renume si sigurents incearcs na se arcunda sub diverse mati ingels Goats, AU! intentia ot g! attudines nu fae deca 7 amplice fdogriarea moraln Aceasta denaturare este sidoma Unt pietre Jrostopolire, care singura isi amplifies degradaren. ‘Cinstea adevarata,reala nu este lnstata sau imaginats de cquvinte oricat arf clo de sforditoare sau decorative. Ea sur ‘fie in mod spontan, cénd ‘sinele personal” dispare sub razele Iuminis scanteietoare ale Atentci impersonale. St iath care stunt insusinie, in mod palid cuprinse in cuvinte insuflcient de {ndestultoare: In prim rand, ea se afrma in mod spentan ea Puritae in ceea ce gindim, afmmam sau iniptulm. tn aveast fpostara tncrederea intre oameni prinds radacini cu electe DinefScdtoare asupraintregulsi medi. ‘Apadar,"ego-ul~aleatuire fagmentari, coms, ambitions ‘gisbourda ~ orice efortur ar face, el eate i rimane prin nas -Batura Tai, necinsit Ca stuctura deictara,intereseté numa: fe ceea cei place gi convine, acest "eu personal” este prizanice fal vegniculut interes egost, care i pune atitudini contrare Tunului simy, moralet si omeniel Ont de tite ori el este ‘surprins in aceasta ipostazt de catre facta Atentei cide ‘ioteuprinzatoare, de eaten ori simpla congtientizare demasca llehidensa instantanes.. Concomitent cw aceasta dspartie, ‘nul reali afm precenia ca alearure init in care ecare ltiudine ali este in mod inerent perfect cinta. 94, CAT VA MAI DURA MESAJUL? Mesajul plead din timp, din Realitatea Viett ‘Si prin clipe ne concce in pragul lmensttt Ele timp, la fel i spatiy, dare si atemporal, ‘Acfunen cauzalA serie insu il ‘Cand muri gl nviem eu elipele coe sourg, Suntem rau in migeare, care incontinu Cine: 15 “Tot co-aduce Existenta, doar pvt aga cum este, ‘Bune, rele lolalts spun a omulai poveste Destinul se manifesta prin ce place sa displace, ‘Toate omul le-ntocmeste gel wingur le deslace; Gandurt,fapte ceminate in view anteroaze, Risa erese st se-mplinese az in no, in ecare Ce pot! spune de mesa, poi ivi prevestestifnitul? (Clips, 2 sau an, preci, curva si ves impinitul? Eliegatintim, tot timpud, de ce-a fost mai inane, (Cu migala i sirictefe crise na noasted mainte Micam pus singur murebaren git dator sf gi epund. Nu tu’ E rlepuneul eincer eu el plere orice gan '3-n acest yo! pathologic, dau de Marele~ Adevas, Tag, prin Bn intregime dozvelit orice mister. © data-nceput mesajul,¥a dura gin viata ast, ‘cain cele urmitoare, Nuneapérat prin seis prin orice manifestare; Pate f doar prin tire, in perfect anonimmat ‘Sau ardtat prin diseufi cu Vata integrat Eternitaten deschisd face ca el sf oe-alirme Eu un eimplu instrament daruit in intregie; ‘Timp, iat, tot ce am, Sacrulus dedic toate Sint urmlrese mimic ~ scopusi, flue ~ emulate Mesajul in totalitatea desfiguririt lui pleae& din timp, ladied din migcarea reala fapticd a Viti si pe clipe de perfects Congtientiare “ne conduee in chip nemilocit in’ pragul ImensitatitAgadar, el este, timp i spatia, dar concomitent cee in final ca implinre si atemporaltate S& mai precizam c& ‘orice actiune care este initiatd qi sustinuta deo caus’ ‘arecare, implica duaitatea fincionala in humea margin. De cate ori murim pathologic ai inviem eu clipele care oe ‘scurg, noi ne manfestim ea un duviu care curge cu vadul pin ‘into vegnied innoie. In acest context, toate cite ne sunt ‘Aduse de Viata, doar le prvim eu simplitate, aga cum vin ele “amestecate: bune gi rele, fe8 s&facem niet un fel de apreciere Sau selecpe. Destin Becarai om este intoemait de citre gandur, ‘rma fapee legate de vile anteriare, ea gi de cea actuals, 16 ' I ecg sopra arena agp Peocpis ce wean revere treo l oceatal eat eye oe PES TE eet maton tie oe ss dec es ee ae tar. hae Soe es ad Se cos Sorta Bs cca cen ng sported Oe cckes coc montis Sma freee oe ie oe ees fee na on poe ata Sac, Sept a ee cea Saas a ment cs onan deme na ote iets ot Ben cate cuss Core tases eae 2 incite 9 gare pe Scie ine meer etna eae recor interes. Cu deachideren feesrel spee Brera, ac cele eed eee i aScncnaotntaeninacionmoe reread | eS een et ee ek weve mong wane Beer acm es be uniter da eo a 38. cuPA Cipa- punceulde-ntatnire a Vie in migcare, Tnvesenta el mister ~ find constant innoitonre; Axa find—logie ne cere sa fim la fel nota, ‘Toca dect inteeg ego's) not ~smenta simplitate Lafel punct de despartre, dnd ioe clipel urmitoare, Doar aes cuprindem Vista in a B: destagurare;, Liber lasntalnire clipe, tot aga la despair; Si prin libertaten nosstra avem acces Ia lubie. Eace gi Btemitae, ce desparte gind de gad fn acest ‘vacuum ereat, In Infinit ma extn, CCipa si cu bbertatea lacllta sunt sate, ‘Null dam ce se cuvine,n-alam cel Reaitate ‘umai simplitatea mints cu tacerea ef totale, Idesehide clipe ealea dreptRintare integral. Eanne oferd teirea~ starva de Ihiminare De meni eautata prin practic deietare ‘Timpul ca insotitor al Viului in migcare, vine din vegnicie ‘ioe indreapta spre access: vesicie. Vista, ca i timpel nt att Inceput gl nicl slr, sar clipe reprezinta 0 simpla seantetere pe taicctoria aceste! mised eterne. Totdeauna inealuita de {mantia misterul, aceasta eterna clipa au poate f i nici o Iimprejurare previa mn intuith de edtre mintea omeneasc, Migcarea ei fulgeritonre ca i vegnica noutate, aflate nto perfecta iigemfnare i afer eaitatea de Unita. Agadan, Dt Cristi clipe asemandtoare gi Secare in parte igh desvaliie Strela particaariate Intinirea noastea cu Realitatea Viet, insoamna contact nnomiloest cu Heeare clips im parte. Or, aga em arian mish Inainte, esenta Bi Sind noutate ne obliga eden itary Pinare ca 0 minte asemanstoae, atica proaspité de lao clips la ta “Toca dect intregul nostra treeut memorial, mines ances- trata, condifionata de vremea care s-a scare! CAei rhimal © sminte smerita, total bers, proaspita, necontaminata de Cunoagter anterioare, are capstitaten si intalneasea mister Viet pe clipe wesnic innoitoare. $i, la fel de liber, vom intampina’ st clipele urmatoare in ctema lor _succesiane Namal s{ nlumal in aceste condi vom putea =& intalnic — prin rire diect® adewérata lubite,@ data cu transeendesta ‘in lames Ania in Nemaginie. Acel "vid pathologic" ~ care survine in chip spontan cu clipa consumeta ~ ne oferk posbilitaten de extensie ia Infinit In'acel moment, not celule cerebrale intra in finctiune ~ singurele is misurd =i cuprind wi sd infeleaga noutatea Surpriza totodats oferite de cpa. Tn conclusie, simplitates “mintit offi de thcerea et smerita lf deschide clipel ealea in care se realizesgh integra tea finjel noastre si o data cu ea contopirea in Universaltate ‘Sima arctam ef la acest surmmum spintial, agp congtient ‘smi incongtient intreaga omenire de tit gf mii de al Toate fatale insa. au ras simple gi zadamice idealuri, Sinded fle sunt fundamentate pe metode, concepte, credinte 3 practic! care, prin insipi Aatura lor, sunt et total eronate Imerent lipsite de eficent dt tennsfortaatonrs, 7 ed 96. companaria Ingfheati de timpuris, din crud copie, Inmasina eductri, "cet mai mart ~ educator Pe temelul comparirii- ne-au dat sat de propulsare ‘Acmplinet un fel suprema relizare ‘sttuiti cu insistent, ne-neadrim intr-an model ‘Sia eforur dsperate,inceredim ai mite, ‘Amvacis in ancestral, devenim satel maimute, Vinta doar oajustare de robots ascultdton: ‘Aserviti prin programa, in tot timpul negative, Sir oricare-mprejurare:suferinta, chin, durere, CChiar din ineeput alam cate mintea de naivs. (Crear: Aipretul 9 reopectul nvidia a amploare ‘Teama le tne isonul, ura prinde consistent ‘Smal sus urea orgoiul~o severa dependents, De ceva fost~ acum imagini golite de adevar ‘Aste| alam cereal = thind Marele mister ‘Comparatia vampir, ce ne seact ener, Prin a, anol mai naiv, mai vaduvit de-armonie. Intiinindurne eu noi, im prezent cu tot ee este. Nu eu ‘ce-am dos sé Se", abordém Realitatea. Prin a nonstré armonie - stare de Imensitate, [Noi gr-Intregul suntem Una’ ~ 0 sublima Unita, Bae scut gi pararasnet Ia orice adversitae, Prin ea brite transformatA in deplina liberate Inca din fageda copilrie, comparatia a consituit o indru- rare ffecventa in sistemal nostru educational. In acest ons fi sau pus in fifa diferite modele, ca exemple demne de lurmet pentru formarea earacterului nostea de mei trai, de ‘amen respectabilO dat stabilit modell, ams fot atu ze incadram in dimensiunea respectiva si, prin necontenite 1 insistente eforturi de vointa, sit reallzam Intocmal. Or, tm tren niente altoeva decat intoareerea in timp la visia. de ‘aime. lar ajustarea insistent la paral ofert ne-a condus 79 Ja robotizarea mint ~ diseiplinaté eu ajutorul repetilor neafargite a una gi aceluiag:Iuera, Avert in acest fel pri programare, viata alniea ramane ea ceva neintelen gi, ca stare ‘ita, insolta destin conflictual, temerl,amighe, muteinge in inal Programati de diverse gabloane educationale, vom {ntam- pina lumea gi Vista in migearea Bi de annambli~ eu reepect Sau cu dspret, invidie, Iacomie, ambit, vanitate, ara ee. rice comparatie este intocmai ea un vampis, care ept- each enerpia prin anaize i evaluat cu otal nesemniictive Pathologic stra! potrivtinegisarlr propel memorale spre ‘recut perlmar siu proiectai spe tn itor incer, trecem™ pin Wia(A fra 0-1 infelogem adevaratul seme gi frumuscten Intrucar aceasta pendulare spre ier” ent “maine” creeana un ‘dimat de confuzte gi aoe iserent legat de seat, zbucium, ‘emeri amaraciuni ~ cauze nogative de degradare morall i fica ‘demonstreaca in mod categorie, eleciele negative le ‘comparsiet ca factor educational ‘Numal intilnizes noastra ei Realitates sigs Vieii ~ cevidenta pe clipe de existent, cuprinse in expresia “acim st ici" ne oferd unitates Sint, singura in muri ane ‘libereze de proasta educatie. Contact ew pregentul ea Rint ‘completa ~ un "Tot" funcional ~ ne ofera starea de pace, de ‘chilbew gi armonie iaterioara fn acenata ipostaes descoperim ‘4 suntem fn{a nemuntoare cu eapsetati infinite de lube 91 Inteligenta in msurd =i transforme radical: atatindvidul cat lumes intrest. ‘tordesuna, Clipa cea tritt plese’, Mintea iberk e seaed Nici tecut, nie vitor, Nu se miges-mtamplator, Viul Viet dint ipa ares mine veo replick, Vi acu, real trese, Prin lubire mentregese {a aceasta conjunctara, Flintantreagh eate Burd. Ferieiren Sik margini Silipsta de imag, Peptic, este icant In tacerea absolut Ind cum cu ajutorul ettorra versuri gi putine cuvinte demonatres simpliatea intlnirit ca mine ingumi, ea gi conto nea spontana in Universlsate.Totul se desiigoara pe Fitindcren uncl singure clipe Mites perfect linigtitt ot bers Ik tneeputal clipel gi, tot In fel de taeutd, gl complet bers, icone ola afarital acesteia. : "Apna nil recut 9 nich vitoral nucgi gisese vreo re plicd im propria mint, In aceasta congunctura privesc, ascult Giiewicse in mod direct fenomenl de Pura Present Para Gongiiina deft drept Iubire fied limite. Fericirea Ia care fers constient sas incongtiont ~ Gecare apts ome Senses, sumsl in arcasta ipostara de tacere abyoluta este Imeinics in mod real Samal preci de agemenen ch aceast amp, clara gi atotcuprinaSfosre Fericce este cu desivarsire fipelta de orice motivate de natura mnaterala su imaginar’, ‘Si, in afargit, 0 ultima relevare gf anuime: Atentia lucid exteunical mutrament pe care folosin in mod curent pent filirca mingi a gh pentra determindrea ei s&taca smert. ‘38. CONTRADICTIA Cum pe cer, btn astra 6-anunfa prin seanteie, Gri de cate ot rane, tot fel justi "eu", fn mesching- afirmare:taté~ mama in tot ceasul, Ih onieare-mprejurare~ite disputel teres mul, eration tp ot rin divert, Tat igiesingur mastrd —fotul xocoate prin “sine Pirevea moneda forte - personals, mia, Ete patra de-ncereare, operand is lumes toats Stiinta Cima de contradict gi dispute de dei; lai pe iteme oe hisies inte Ta politcal o Jungla ce probilereaga uri Lupe eriacene, razboaie, orice confruntare-i dura Feluritele reli, iversticate-nsecte, Fecare cu pretent de-a 8 etalon Litaini, La tot pasul nage eouliete, uncon chiar singeroase, Fiecare om in parte, pesmuanent fi aragosse Activin fra-ncetare, eauze de invrifice Prin dorinte ce aspira fecare laemplinire Astac zestrea mogtenits~insul de ea dorainat ‘Origtunde-ntoret prices, mere acelag elisa: Dezacord giaversiune, ce contin degradeaza, Min ns —ineaga muline~ unde tate we-nsamened (Cat timp, nom mui Tubize tot ce face, ce gandeste, CContradieti la tot pas, ravtatea mereu ereste: (Caun moth, cao molims in afar se extinde Prin impuls, adverstate~ tot Univeral euprinde. ‘Vasind clar ealtatea~faptul —fapt~ nga cum este Mintea relativa tee ~ tot eumulul amuteste ‘Si-n "gol, alta minte apare:farA margin, infinit, {In masurd a8 destrame abordarea margiita In atare conjuncturi Adevirul me vadeyte ‘itil vedem lal, fei fine Eneleptegt, ‘Aga cum Soarele isi anuntd prezenta pe bolt ceralui prin scantieri, care invadeazd suprainta, planete, tot la fal gt ‘ngustul "ego" igi firma exstenta pe supralafa mint Heedeu individ #0 face cu determina negative de contradict gi etch conflctiale, Om, create a timpului ga mediului de dezvoltare care Ia educa, n relate ale ou semenit gi Viet ii arogl o exagernta importants psihologicg, oeotingi-re ct Uinic etalon “de apreciere a Existenfet Pentru el, parerea personala, subisctiva gi limitats, este piata de incereare In ‘late ct viata, eare opereaai in intreagn ume ‘in sina. in tumea Rocofr, in potted gi to le fl in vastl domeni al credinfelar organieate~ sa eligi cu sutele lor de secte in continua prolierare ~intalnim permanente: dispute, ‘contradict i neon conlicte ex determinis!silbatice Intregul fos existent astisi pe Terra determinat de ‘ignorant, consi ot ambit personale ~ este opera nefaeta UUnuia gl acelulagi meschin gi hides "ego" seu “tine personal Oriunde ne indreptam privtea, la toate nivelufle sociale, nat 2 “ptinim niciieri 0 adevdcat® pace, nite gl bund intelegere ‘Wedeti care alteova decit ceea ce constata autor incearca fi deshigensod pent ineleeul tuturora? Nu cura acest cliat Sombra este resultaful colect al comportars defectuoase 3 Fiecsraia distre nor? ‘Cat tp vom functions ca indivi isola, preoeupati de [propriul interes egoist prin esenta [ui gi caruia aiinic i Erchinim osanale, degredarea 9 haosul din intreaga Iume va pregistra forme fi mal accentuate, Si, o dati cu ele att " fplseria, cht i nalbsticia cu efectele lor tot mai dezastruoase, {be vor tmplifica la nesfirgit.Egoinmal, prin indi narra tai Ghockva, nu poate oferl alteeva decat Iscomie, ambit, orgliy, {irk cu nelipatele star confictuale act nol ingine am descoperit aberafile fanctionale ale Dproprict mingi legate eget de "eu gal mew acestea 0 dat Ronguentizate iw inceteass migesrea. lar ia “golul psi”, SGpontan instal, o nowa minte de proporti inate ne cuprinde ntreagn Sintd gi ne unegte cu Necupsinsul Univers. De-acm, fn aceanta conjunctaré ni se reveleaza Adeviral Absolut, care Ine tneste pe lols descoperiton Li, ferind-ne eerstudines integsthti 9 Sintra ineleapta. 39. CREDINTA Prin tradi mostenit-am erezusi de l-naintasi, lini de gig de teams, fonrte-adesea-nlricopati, [Le tanamitem cs migala, mat depart, la Urmagh timate adevicusi, scrise-n cea mal sfanté carte, ‘Prin nestint, gnoranta, find de ele posedat Inmigite-s rept temeturiin gandire, vorbe,fapte Dar intoria ne-avata ek din vechi, strabune vremut, ‘Ted dupa tndit sau suecedat rand pe rand, Fieeare-maprumtind din recut anume sensu “Toate ~ fied oocbire ~ ca gi fecaren paste, ‘Se considers pe sine calc cera spre Sublim, Degintreaga femele claditars pe vorbe moat, Indemnat ai acceptam, peste toate un stip: Zeu, Alah sau Dumnezcu ~ca putere de tet, Prin rug, ofande gi jerte slat il imblanzim, Intre om ~ Paar Divin, inten cea speculaiva Pse intermedia sei data eu sul har, Cao tainicsnmasire, ine, permanent activa Prin dogme gf situahur, urmand prop interes, Coborara Necupringl in meschina lor mcr ‘Sen toate cate se-ntimpla ii vd peopl ler acces Vorbe goale, vorbe sec, escort ipocrzi, (Curate for urmani nefaste, vin af telbuare finial, Fragmentandwi existenja pia dicta sf rere, Felusitelecredinte, tot mai divessifente, Pricini ce divi separa ~ semenit se rzbotese, Fecare cu pretenit de primat~ intaietate ‘Tot a fel, negativisti fu propein eredings Bi edus-au Universul Ia dimensiuiea "et ‘Stabilind deep "sine’-ate i placerea ca sent Toste-o spi gisun pant ~cresul - opera gandiri, Un transmis ereditar~insinienta-ndoctrinare De parinl, educator uneltele-nlanfuiri, Cn eredintle diepar, finds practic demancate, Infelese-n adancime,fericit~eiberatul ANA Calea-fntlepetuni prin a Iu integritate; Aral in Adevis e un permanent mister, Aci nu au loe: credinte, gandur,scopust de-mplini, (Ocuprindere a toate cates pe Pamant sen Cer In procesul nostra de educate oferit de mediul ambiant de ezvoltare: familie, geval, societate - am intalnit ex preoct pare de back credintareigoass. De smite, educator most ‘hu au Bieutalteeva decat 94 ne reais ceea ee ei ingipt a primit prin tradi dela generale anterioae. Situs rede {nuvo KintA misterioasa,ntoteunoseatoare gi eu puter elim! tate de riaplata gi pedeapsd, incercam sa se sjustam intrengn lata potett uparelorimpuse educational Inia aceasta credin{a,potrivit adevaruluistoric, evaluat ‘ela formele ei cele mal primitive de potest, idolatrie, pak a q 1a forma oi actalh, da monateim. tna Secare creat @ mconglent mi inconstient, cate cova din agpecele et Befcrioare, Anlst tonte vege as In bask creda io Grit, mais Dunes, Iehova Alan ete, em patee de emt ciieinsinten indemnat vt adres rage 3 B (Serim darur penta imblanate i ajutor Mainline inca de hace! indepérat incepat, minteaspecolatva a oamenion a iSintermediart intre om 9 divinitate, snvestindw cit ‘hance de indromare snore. Acewt mllocion = Trandulp pe ocoaraeraries defence st insemnatate nee fegand Reaitaten Vai in migere, au coborst pe Dumneze Ietnivehl mint tanane, edi image emul ‘Car au font conaciiele aceatet rete tun? Realtaten {aptcior care ne raw in fata gene Seaman sale priv ~ ‘fessich intra tonal ustefon de necontestat a arate de ma “ininte, Creda se rerum doar a implnzen sor doame "flush prin cremoni ca fast visi feetele emotional 9 Ge antenare siren: De cel mai mle on inteage des 4 w cesmotialsil ene um simply formalin, punctat Go conte gual, onl de cong psn! ge de cama, forisesamul paces Diente cedinfe, tot mai diversfcate prin secte nto Gsnstantl inmlfire, consti alte ool motive de divsiane = Gemenlor, nsote adcsea de stir conflctinie Uneor, dept hlme a ignoranfs, in mimele uni 9 aceiagt Dumneze, Semenil se conrunts chinese wed. Temelia confer find Gfenurle regione dtinct, ene! iwriiese pe un impetrva Stora Na eumva tate aceaten sunt determinate de iteresele esse, ge ans caudate le preinglr indeuor spit Sip La acenssdsagentviteace nt vem cual gt onestiaten ferent pentru se da noua ingine cvs spurs! De emenea, tal smnalim gi pe act eget a ciror credinia ete selma nich negaren Dota BL mu va Scar nnteria rath gt mi altcova. Toate aceste cre, fic un fl de deosebir, sunt oper gind emul transmis reste, pe ineitentaindoetinare @edctonlor ea neta Si initrd pathologie ‘Nu seprogam ima nimicl Fecare educator fost Ia rind ta conditions intelectual a vad 98 precieze Vata ‘Nhoartea Divintatea pein indromar eonate ‘Dock in mod cineit i nepatinitor vedem cum credinjsle deopart camenil gi inves, qi ck formalism Tor Gperenss in not ingine tanwormarle de care ele vorbesc, Te 85 ‘mai acordim valoare? Indata ce le demonstrisa neputinga s\ {ntrengn mentalitae, in aeeaclipé mintea conditionata tact, 1a aceast ticere ni se deschide 0 feressta spre Infinit unin ze intreagn finfA gl, ea om-complet in stare de Pura Conia, intainim Divinitten existenta in profunsimea finfei noastre, care se afirms ca Tubire gi Inteligenta cretoase. Teliren i ‘evar este un permanent mister, pe earelintlniza marl i ‘postara de ings completa im contact direct eu clipe presenta, Btemnitatea find intanita nusnel pe clipe mctuale, Ba singurd se definegte rept cuprindere a toate ete exist Nu putem incheia aceasta tema fird at preciedm un feno ‘men cu totul deoseit care marchessd vinta celor ai Marelui Adevar: Pentru ferieitl care a tine mireha Tent ‘art ~ el find in contaet permanent cu Bternitatea~ erediata Feligioasa pe care a avuto anterior iq plerde once ratfune existential. AceastA atitudine bine istingt ointalnie att tn lata lui Buddha, edt gia Iai Tas Cratos, ‘i, in sfargit, un indern pentra fecare practicant al ‘Cunoasterii de sine’. Este bine ai felectam cat mai dex ix ceed ce'a spus divinal lous "Bu gl Tat) meu Ui "Cautati Tmparagia Cerulor inatnteul.vootnu" Adevdrul #1 va v 40. cum FORTIFICAM "Eao"-. De-am putea de unul singur "ego'-ul 8 ni: cunoaster, (Cum ia Bint, se demvolta cum prin sefiunid ereptem, Poate eX infelegind proftnd, tam incepe demolares (Care are loc in inp, prin vaut qi ascutat, 9 data cu “integrates, Elia fintion mod feevent, prin diverse-acusm ir Cunostint, informa, tain ile inmumate, sunt pei lessens (Cazora-n mod poihologicle-acordim insemmnatate ‘Sirin ele, ide al indi adrguinciog "ego" ului cota. Prin oriare-activitate, ce are ca centru “eu”, [Egocentrismul svar fg adn aval as " Abia implinir gi efortal sustinut dl fertfes constant, Ir prin false suedene, ee soconte important. “Bgo'-l gt nteresul in tt local ca tmp ~nelipsith unitate Piedica de netreet Ina Viet ntaaize, cu af Realitate, Vechiul ici noutatea, east mu fae impreund, Sunt in contrast reeiproc, neavénd nimic dvi pun Vechiul vine din ect, sustint de tet moarte, lnregistri de imagin, ca dencrier intro carte Noul e un fapt eal. vit, activ i prospetine, Care prin simplavi prezenta da pil la seine ‘Tonta suferinta noastré de "eu" « determinata, Se confranta ce-t acum eu ten de alta, ‘ce place sau displace, dau reset pe miaurs, Sulerinte chin, durore 0 sordida ventas. Rational lind, stim 0 clipa,rellectim acd cova de ficut Nu fugim spre vitor, nu ne-ntoareers ls tect! Prin pasvitatea noastrl, contactim doar ce- “acum', ‘Sen clara comuniune, react, a el conflce nu mai apr nicidecum, ‘a noi toa ener, armonia e perfect nt extn Ia Ini, Asie de imple ris desagrega-ntreg “ego'-ul fad el, ‘om ferieit Dacii am reugi prin noi ingine #8 ne cunoagtem "ego"-ul, fica si vedem cur ia Bing’ gl este constant intetinut pen fiverse actvitaji mintale si cum ii fnalizazt scope subiective, personae, poste c& aceasta stent congterticare sar inserie drept inceput de demolare a lui, Dengur ch AAceasti simpla demascare este anevoioasd gi asta datorta ‘inti mecanizate, care- etructurensd existenta gi mutortaen ‘ecizionala. Dar, cu Putind osteneall totul este tealizal iar fectele mu vor intarsia s& ie demonstrear binefacerile ct Inoagteriautentice, Pe plan fie, Viatn in desfiguraren actvitatt noastre ne obliga 84 cunoaytem eit mai multe gl variate luerur, O mainte © it este mal informata, cu atat ne ajutd a8 ne descuresen 37 rai ugor in toate domensile de activitate. Dar, de ce eate ne Acordim important psihologicd pe bara acumulsslor de ‘cunostinte tehnice? Aceste ergoioase autocvaluars consttuie femelia "egal i fotodatiavor al amiriciuniy em 9 futurorconlicteor nterumane Plcare artiste fundamentals pe ‘eu? of interes personal, constitu fot ntaten cAramict cit Sjutoral cirora ne constraim propia Inchisoare,islandiene de estul lumi Ambit, ldeomia sl orgoliul ne vor tnsopi mere, famplifednd progresiv egetsmul gio data cu ely degradaren ‘moral cu implies nefase @ anipra corpullt eam. ‘reeventa tinor aatel de atitudins autorsatizeasn compor- ‘amentul mintal in aja mGoUra ineat antreaga Bint devine sclava a cea ce cunoagte, ge act poseda ea bunut materiale In aceasta condiie de dominare a "nineiit egocentsic, nu vor putea nciodata satin! Reaitaten Viet, proampata de lao clip falta, pentra e@ umbrele veehiul~ care se impan storia ASntunecs orice inglegere Daca toate aceste simple semnalis le vedem cu adevarat, ine intrebim: Ce ar fi de fest? Folosies tint contiionate ‘nu ne poate ajuta in nici un fel, Sin acest sens, cum anime epasimn impasul Simple de tol Nu ne dcem nic in tect st het hu ne proiectam in vitor! Cemplet ateni privim a Ccultsin ce este’, adic: gainduri imagin, sentiment, dorint, ‘emeri ete, Simplltates ints! face ea toate artea oh dispar’ prin simpla iluminare a Atentiei globae. De-acum, mintea liberé de treeut oe extinde la Infinit, devenind Pura Congtinta. Pura Energie gin perfectt wrmonie ze integrim in Universalitate, Aseinenen clipe de ose directs “in uniune ew Bternitatea ~ dezagregh energie Gets “ego” In final, actuala Sina inrobta taxpulu va ian fen ‘menu surprid ~ Muminarea ~ ea gf adevizata Iubire i rele Perici la eare arpra in mod constant Seeare ceatur. (42, cum sK.wrAuwmm MECUPRINSUL Tn nel un cas eu “ego”, cares meschin meg, [us posi cuprindem Univers Infinit Real, total se-mplinegte in tacerea absolut, (Cind, eliberafi de timp, mintal inja-i now-nseutA, Astfel sunt Imensitate in perpetua migeare, Bu siNtregul = Unitate~o structusl ereatare; 88 _care- conditioneaza in mod subiectiy, diferentiind Sim, privese shactiones doar cu Saeru-n uniun [ar leajul foloseseUe deseris cu Injelepriune ‘Una’ find ex Necuprinsul - sunt la fel Frieze, Care sosegte ca dar, fra spe pe gandie; Nui de ceva motvald. Bes supremendestulare, Lacare pins omul -vrand, nevrand fre-ncetare Drept instrument de-mplinire, Doar Atentia pobala ql atoteuprinzitoar, La contactul cu Viaja in migearea Hi cota [Nise urmareste seop sau formula ideal Simplantilnire diolvi tot ce minte-aadunat a teSize nemintoasd ce, practic, ra posedat In Seerea ce sagterne suntem spontan integra, [Nol si Necuprinstl = "Una" ~ca um Tot ingemanat Mintea cunoscAtosre, iutoare a omulul obignult fanctio ‘peas oa intelect Iimitat, potewit eumuldslor memoricle, ite rest salon Avemenea fneonaltale ate pain excelent (egos insure care izolensa gt particuarizeard actual Ginga mand Frecare acitate nia q sustinuta de aceasta fine, califcd "ego" sa “sinele personal" care, in nici 0 “mprejurare, nu poste sisi depageasca propria capacitate de Anfelegere tempor spatial Agadar, cw aces sine” mu puter 88 fcuprinder incl 24 Safelegem Necuprinsul Inst Divin- fatea, Sublima Existonta, care singurIei deavaluie tsinele pe clipe prezonte in constant ccurgere ‘Necuprinsl vine din vegnicie gt se indreapta spre vesnicie fe noutate eterna i prospetime pe clipe de cxistenta Tptanicea Lai nu ponte &realizata decat in tacerea absoluta a ‘mingii nosstre, Panivitaten mintil este deel chela de aur eu fjutoral careia desehider peril Infiniulal, Ba ne ofera mai Itai eliberarea de itregul curl mesozial i ea Minta ibera, Giepunem de 0 nowa minte, proaspata, pura, care ne extinde Te ingnitunindtne cu Necuprinoul Aceasta unitate a intel © data renlizata, ne migcdm of actontim in uniune perfect cu Sacralitaten si vom folost Umbajul cw inelepetune, doar in ‘cop de comuniene a fenomenults De asemene, aceasta nite ne ofers Fericivea ca dar neprefuit, care ne indest Tear fina in nga msued ck ou mai este loc de nimie alteeva. 9 Pentni ca 8 putem realiza aceasta comuniune diects “om #1 Sublim’, flosim doar Atenjia-Lumina care este, de ‘apt, fasugi Sacral ae(iune. Prin urmare, cearta Atentie de ‘care amintim aie nt are uel un fel de satinanare cu atenia ‘nits gi sustinuta de cate aewtatea mint Ea cate giobals, lick atoteupringitoare gi se declangeara in mod gpontan, c eterminare @ migetri Vieti. Folosind deci aceasta Atentie ‘scdnteietoare hidm contact direct eu reach muni, detenai- inate de proceaul de gindire, en raapune atom la provocdelc \Vaulut~ in eters hu migeare. Simplu contact cu acest react face ca cle dispard gi im licerea care urvine in chip nat ‘aly flinja noastra se integeasé unindse eu Necuprizal 42, cURIO@TATEA COSTA: Curioztatea sine de-a als lururi tile, un factor psi Noile descoperir ads progresul-n fume dear pein om fel activ, Pe plan Baie, tot progresul e determina in timp gf sliitd tor, Pasiunea ~interesul,fecare ig insere efeeiv al sia apart Sa vedem ce se intimpia pe plan sie-spzital? ‘Alc, inoul prin glut se agitarneinceta, in posture de dual; De-o parte cunoscdtorul, de-altacultura-nvumata, Aste socoit "ego somitatecutivata ‘Cunogtinyeleadunate inserise-n creer astral, ‘Aco © toata sestrea cuumulaté integral, Legitsra cu corp fic, prin ceierul nostru carnal; (Ce folosizn ast pe Terra este muon partial. Cte gui, ete cunongtem se cer prse-n aplicace ‘Numaiastfl vom afla cd au, practic, veo valoae (Can facem din ele sin}, apar seci considera: Anutoaprecierea, vanitatea gf orgoliul se inser ca degrada Faptele prin calitate me determina merala, Reflect in structurn di forma noastr astral [Bvoluia se-nscre prin struct aiereu mat fine Infond, Secere om are tot tecut-n sine, "Tot ce gindim, mplinim au in noi miei concrete, (Ce determina prin imp cata, ca si defecte, © Chand vor tece in astral, incepe of amantarea Bintre tists fieut. Problema e apicarea! Binele ham cunoscut, dar am ficut ee ¢ ru! [Aatolvremea petrecutd in dezavantajul meu! © Once regret suferiny, gtiutal neuen, (Cresid medi inp, tapi, in exterior. Dec ubite efter, platim ce gut, Cand, practic, neghjim: fle vrut, ie nevrut; Negtinjat mai ula, cde ne adapta mai bine Mediu eae jugem ~ etic ~ cum ni ee cuvine CCuriontatea care ne indeamn #8 descoperim Iucrar utile lcestei viet este tn fapt post. Viata insasi ne obliga 88 fin Gat mal activi in acest sens. Progresul pe plan tehnic i |Wintise ldatordm scelor spite iscodtoare, pine de pasiune ir aflaren de Iucrust nol, de descoperite a tainelor nstues (Gare at uqureze munca oamenilor gi si le rezolve problemele de sinatate Pe plan spiritual ins, ucrurle se petrec cu tot diet La acest nivel ineul giutor allt in postura de dualitate, este ‘un agitat. Deo part, se all eunoscatorul qi de cealata parte, cultura insumsta gi pistrata memorial, care concurd 18 Structure imaginard a vego"-ulss, deept somstato cultivata- ‘utoare, pling de vanitate i orgolia ‘Cunogtinfeleadsnate in nceasté va, ca gi cele din vieile lanteroaze, oe afl inregintrate im creerul astral. Legitura cu Ihumea Sica se face prin intermediul corpulul odie sau eter ‘ca acuatlan gi ele ne salicitt st le punem In aplicare imediat, ‘inded numol in noes fel ~ prin experien}& directa ~ personal Se testam velonrea. fn cazul cand din acumularle noastce ‘memoriale facem doar ints din eaze extragem important Peihologics, ele devin nocive i prin autoapreciere, ne degre Gis moral gf sptitual. ‘Sk mai precizim ci ecare om pistrenz in intregul Sint ‘ste fot tect ss inormational flat in mtrin corelatie x Ineupin apreciate drept calitai gi defecte, O dati eu trecerea sm Iumen mtrala prin alsa-moart, incepe derularea simul Ultimei exitenfe qe aceaata veritabila pelicula imaginative une fat i fags eu cova ce am gtiut gee anume am realizat 1 ‘canplieare corectd. Aceasta este, de fpt intrenga problemi ct ‘care ne vom confrunta in mod categorie la tecerea “incolo" Im conclusie, vom plat cu guferinje de diferite intematat ‘he indolenja de a nu 8 fet binele pleut de migcarea Viet ‘su, sf mal rd, cu regrete, amaricitni gt chinun ingroztoare, ‘penisu ea binele ~ pe care eram obligate infaptwim ~ aah {nlocui eu rautatea impusa de 'snele personal, egoist "Necunoagterea ne este oarecum mai avantajoaad la tecenes ‘dincolo". Medul de agezare temperals acolo rte in functe de volutia oastrd ‘mornia. Tar colecvitaten in care suntem Ineadrati are acelag! nivel de dezvoltare sntelectualt en i al nostru. Ca stare sf adaptarea in acele condi este mult mai LUgoard, Resemnarea se inserie deci ea ceva ites ‘Cu total diferit se petree hicrurle cand savant, Slorofal sau teologl este plasat ~ potrit moraltat personale reaper ie = in mifloeul anor ignorant, suflete ca comportament Infect, baocortoare, Fecaretentatii a acestora de 9 ara important unor astfel de sullete este iaspostal de deseria ste ‘ut se vor putea elibera de acest media decit prin autenticn Fescranare, adicd vizandu-gi qubreda importasta a “ego"-ulu, Prin urmave, el vor tebui si invete in neon dimensiune leet smereniel prin trlire nemjlocta cu en Or, invafaren, ca #8 Insugirea aestei nepreuite cali va cu atat mal anevoloasd acolo, cu eat ac, pe pamant, in asocere eu structura Gale, e& ost ignoratat sau desconsiderae ‘Sa mai amintim ci practicarea "Cuncagterii de_ sine Inceputd sii ca inf inteupata, ese contiauaté“aincola” ca ‘mult mai muita wgurinta gi cu ficient sport 43, covnrene Instrumente de-nfeles in plamadives Cedmis ce conatraiese edifcil rtiunis Serise, spuse ant pandite pe fundalal mirginii, Nu nicicind realitate, simboluri prestabiite Forme conventionaleineareate de tn sens, CCe-n timp oamenii au ales in lor comunicar, Unora seneul se schimba, s-amplied, se-ntregeste Pain proces evolu, cent de necesiate; ‘Onul, Bind manurin toate, novator a inventiy, 92 es _-Cuwintete sunt urzeaa in structura une! limbi Sh prin ele, acumuéfeadifertelor tipare, ©) Pinslizate-ndispte, chiar lupte distrugitoare, | China Gaia tor se singe, in tet absolut, ‘Omu-sjunge smplitate sn mens, an Nou-néseut, | Proaspat, tu, eipa de ela ~ om real ~ adevarat. | Ine, stipdnici tube - Marele Necunoseut, ‘Cerna poste fi cuprine in imbas, gndie,slova, Cen relate directa ~ prin traire personal. Finjan la acest nivel, ea lmens ~ temporal | Poti descrie,explica, demonstra cuprinzstor Go nue de demonsteat minanatal Adevis CCuvlnul este un element al rossi omenegtiincireat de “un sons care ponte finjeles de o colectitate, reunita inte (ructura socislt Legate inte cle, cuvintele unt aidoma nor ficamist care construieoe edieil gindiri raionale- Serie, fgpaor mus pindite ele dat injelonir relative, polit domeniulu Emitat de manestae al exitente! umane Ca teecesen timpuls, datorita uner anumite necesitat Jspuse de vinta, 0 eama din aceste simboluni conventionale ‘igi schiaiba stat semnifeatia, cat st modul de exprimare. In toate imprejurarle omul este stat descoperitorul ewvantelor, ea “gal innoirs lor eu adaogi de sens gi cuprinderiintelectuae ‘Toate fimbile cu idiomurile respective, vorbite astizi de populatia acesteiplanete sunt tesute de cavinte care, legate fine cle in mod intelectual, fer doar tipare de gandire ‘Asader fiecore iam, potit educate care Fa format, dispune de un tnd specific de interpreta, alat Vata in ansamblel destayurari Ei, cit gi propmilor relaté cu semenil. Desi foamenil vorbese aceeagi limba, totus infelesul devine su- Dect, fieaze urmrindt- fm mod fatal implinirea sa egoista in inuegul et ‘Haonil existent astiai fn sntveaga lume, sla toate nive~ furle de dervltare, eu pretentit de culturd x chiliztie, ni Justiic in ict un fol tuperortaten acest fiptir mane, ea ftapan al Tere Cum de am ajuns Ia neeastdinfundaturd fu pe mat intelege om ci om? Foarte simple iath cum: Omul fn decarsul inaintard sale pe cara evoutiel, pe mAsura ‘scumulaior memorile ea indepértat tot mai mull de Natura 93 Reali propre finte, aca de Intaligenta gi Iubirea creatoare Care isnt specie fecdra ins in parte. Cu prima spreciere pothologicé, ela pus temetie “sinelus personal” ~ sustinut de feu i al meu q de aict ndividualizarea si egoismul a lnregistrat proporti incontrolable. Tati cum cuvintele yi Jimbeful foloate de oamen! in interes propru, a dat nagtere diferitelorconcepte de vata ei ere tiferentiate care separa ‘Sinvrafbese onmeni, ered a pe pimsnt un adevieat intern. ‘Ne intrebam Ce a treba at facem, Secare in parte, ca si sestablimatmonia, pacen mi demnitatea care 160 cuvin st paula! acestei lami efemere? Nu edutats solu in afara tet Eimnesvossied! Niment nu vi poate ajutal Solufia se alle ‘ptimal im nl, leidecum in alta parte! ‘tents gi perfect constientt prvim si ascultim reacte sing proprit Intaniren wimpls, direct qt dezinteresaté Te Spulbera inscantaneu, Tr in "gol pathologie” ase! creat ~ ca Dace fi inigte sbeoluia ~ mintea nesta Se extinde la Infinit Suntem in ware de atemporalitate,adica dinealo de Getiunen “ogo” ei scumulaiie memerale "Acum ca fn{a completa in stare de Purd Congtinga, Pur Presenta si Purd Dnerge putem sa deseriem ~ prin trie ‘irecta~ ceea ce nu ponte fidescris de mintea condifionata. ‘SA refiner deci c& Vorbele, cuvintele rootite sau ingiruite tacit in procesul de gindive, indferent de inchrestura. lor Semantics, sunt gf rman obstacole de ‘netrecut in clea ‘Gescoperni Naturi Noastre divine. Numai cand mintea tace mena ~ vasdndug neputiaya in fata fninitubas ~ tunel 3 fumal atunel, Divialtatea din noi ii reveleazh prezenta ca Tubure impersonala gf ne condhce prin impuliur intuitive 44. DEFADIAREA Din noianul de defecte ~ spectril omului meschin, Deftimarea se desprinde ca o apriga inclestare Rezematt pe trect, pe gresi-acuulaze ‘Timp scure este aur, sev, brand gtemei, [Adancstin repetae, ea devine obicei, Un infeudat delin cu impulsur degradante, Mediu, lumeainfecata prin excese aberante Pusitatoa, omenia, instea, mila, bunatates ‘Atunci cand in om ipsese, dau pale) la denigrare *Sinelut dizgratioa cu meochina- amare 94 Indemuul a deftimare are bla consecints Mai inti, cet ce defaim, pathic, el we degradeazs Prin jomnicai comportare exprimata sau gandita, ‘Apod, mediul amblant ig amplifca volumtl (CU substanta negative ce-o suporta de la ins; Defiimareavn lume crese, raul tot mai mult extins, {i prin om va eegte ure, migelile sporese, Coplegitt de shucium, teamis ins ea ine ne righoiese; Anfel crete nebunia in ntregul Univers. ‘Tot ce oferim primim cm migeare de revers ‘Numai tranafarmarea nasal reinnolegte lume toatS, ‘Asta lege pliind soarta Universulul cuprins. Tu, tendinga deftimarii so ver! clar 0 pstrunss, ara nit urmariverezemath pe sat Scop de-atins, o motvare, ideal de implinit Simplittes intainirs singe, curate, destramd, ‘Aces "egou narivit,furcionand in deriva. Pri linigte integrat, real, detagat de Simp, Nou-ndscut eliberat -practieant-n fot ce spune Bieinst, coreet gi bua in intreagaci actiane Din imensul numa de defectiuni ale omului meschin, am les deitimarea, barfrea, vrbirea de ra sau ponsgriea seme~ ‘hulul nostra, Ea ge seazeud pe tecutul inregstrat memorial a farul epetare ceeazt tun mod specific de comportare. Impul- Surile memeriale drept react, automatiaeand gf degradeaz’ po enigrator grin el, intreaga omenize ‘Delitmaren ia fata, prinde radacini gi se permanenticessa fa defectiune comportamentalé a omulti incomplet, structurat fgocentric,lipsit de cinste, omenie gi fumusete sulleteasct, Fndensnl de arr are o IK consecinf: degradaren moral fngulul DarStor ~ pe de o parte, s1 poluarea psiologic’ a fediulul ambient, pe de alta fn ncest mod va creqte in fume fambitia, ura, violenta, stile confictuale atat de evidente Astaz, ale cazoraspecte au ating deja cote alarmante In relate dumneavoastra cu lumea va sncearcd oare 0 Asemenea tendin{a? Dacd da, inseamnd cd simplul gind de Aefsimare vA demonstrenza ca muntel cu adevirat un baritor! ‘SA ramanem gi si ne mulfumim doar ex simpla constax tare? Nicidecuun Nui ne este de niin folos, daca tinge fea injelegere, care singura elimina impullul negav. pada, [Perfect stent! imampind fecare reacle a ming care Unde si fe materiaizeze im exprimare Verbala. Simplitatea acestel contactari face ca “ego"~ul defaimitor sicsi piarda enetgia| ‘are-] muttine. Observatea constanta a minful Conditonate va nee de ncn dath efcte de mutenties demolare a intrega ilu memorial, structurat haotie, negativ, defection ‘0 data cu intlnires noastrs ca nol ingine, Tirk nicl 0 anticipare ca fel, scop anu ideal de implini, vas congtinte be fot goleste impreuna cu epuizarea enerllor nocive insoli- foare, Si intro anumita 2, sledtuitea imaginark a "sine personal” obsesiv gf degradsit ~ oe finuresaa. Din asea fericltt ‘lip prin acca aparturd~ incepe s4se scurgAintreaga zeae ‘pthologes a omulul veehi, sel al proper posesiunt ‘Un om nou cu o nowd mentaliate te ageard temeinic in sntreaga noaatra finta Din acea cpa Recare gand, vorbire sat fctiune vor f invewmantate ia manta lubiri g anfelegers reatoare.O lume noua ia fnta o dath cu acest simplu traitor Incerealy ea incetare, a8 SM printre acegt fri pionier! ca Sondatri ai nes cultui, complet diferita de cea actual 45. DEMA crm... DATA VINE (Cand, prin tine, Saerel Viet pi dezvaluie din taine, ‘Tot ce afl te obligh sa le reds preeum sunt! Nimic mu exageres,deeasemenen sl e2erve ‘Tofu relatat eins complet desnteresat fn fond, iat gf mesaful co-s obliga st transmit: Mat inti, c& nu e moarte. Omulle nemuritor (Cand corpul se subrezest, la fl ca ohana veche, Dar i simpli pledsim: Viul se elibereaz’, ‘ica prune, real se nagtelnt-o lame zisastrall Forma Bini in astral, a fo corpulu carnal ‘Acoasth tind deserind in tema: Marea SurprieS Un at fenomen de viata: starea de Eitberare, Cand “ego™-ul bruse,spontan, cu tot neagieptat, Este, de tap, surat gale [ui valor se sure Insul ~ simpin spectator. Toate-s privite alte, Mecanicitaea mini, progresv, se desagreas. chilibrul, armonia se impun cade la sine ark voinga efort sau actane ganda Fenomenl deavoltat tema: Ultima Surprisk ‘Av teileafenomen ¢ “Nimicul pathologie” ‘O stare de negandire ce spare in pan cu clip, ‘Cand sein contact direct cu lumen exteioars ‘Oameni, inerury,intampldel~ cu natureen general, Sie iumea cea din not gandur, drinte, agin, De asemenes react rasp Ia provocdrs ‘Aceasti-ntalnir simpla cu 'ce "cu ce apare’, Fara nic o optune, ne ofa "golul psihic Lai it datoram lubrea, prin el alli Fericirea, Ambele compet lipnt de super, de motare; Prin el devenim Imengi~ cupring! in Bternitate ‘Rinja-ntreagh adevirati, num prin el o-ntanim ‘tarea de Infelepciune prin glu! psiie" ne vine. Despre aceasta minune, in fond, reala vette, ‘Smerenian fafa Vie, care purus! noutate, ‘Amintese in orice tems, cao stare inerents. *Cunoeqtctea cea de eine” sutal prin en s-mplinegte, Cele dous fenomene - amintite lenceput Sunt cu-adevirat surprize, mu se cauta, darese, ‘Nein oe imaginoasé. Le cunoagtem cand apar, Brectul lor se impune in mod autora, {In ansamblu, toate tei mu sunt simple teor: Nace de prin cry adunate, cl trlite-n mod direct, Teditofuloblgat = dincolode-a tu voints, Siie-ayteama pe hart in folosul tutarer Dupa cele intimpate, sunt convins cé omenirea ‘Actins anusnitstadiu, alt mod de functionare Si descopere prin sine i un sat psihie separ, Drop ings complet unit, in stare de Integrare {ntrgul messf v-arst prin oricare temé-n parte, Ca drumul spre Sacra Viet se face de unl singur, iindea-n once ins exista profesor gi elev Intreaga clatorie spre adanctle tinge a fel, Eteritate De noi einguri se-mplineste in totala simplitate ‘Ata sua, ct gi noaptea, dator si rispund ‘prezent™ La orice slicitare, prvind acest mess tip Initia neste @ metodo formu seacd imbricata ‘conventional in cateva euvinte: Este 0 invitafie real, simpli, Srorsta dint obligate personala de a raspunde gi argument ‘lor inereoni de adevieul leat de Visi ~ momrte. Nu oblige Siment ao fara i afara vointet ul Niel nagtept ceva in schim} ‘Readar, et mA amt datorfnfA de semenii care ma solicit im lepiturd ca cele ce mi sa revelat, drept tain ale Bxisentes Intrengn deaviluire apreciey ca mesa) catre tot oamenii, transis pest mute a sila instrament de cee Natura Real Sublimults ‘Mat intai confirm cf Realitatea fnfet nogetre este nemur- tare, Apia moarte 1 ese alteva decdto simpla desprindere Ge alcatuires Seed, devenitainapta continuari coneiefuirt pe plan fie Este Sntgcmal ea pirasirea une haine uzate. Feno- Jnenul de dedublare ~ survenit spostan si practicat apo, mai pine de patra decenii- mica ofert cerdtadini de necontestat, [Reco te descrisa 9 comentatA i ten "Marea surpi ‘Un alt fenomen de vista este “Starea de elberare” cand lego gia plerdut instantanew “auteritatea gh puteres| decisional, oferind tratorulss o alta mentalitate sau mod de igandie decat cel neat anterior. Fenemenul este dosecis In fema"Ultima surpriza Si in afrgit. al treilea fenomen relatat f tema “Nimicu! pathologic” care atestastaren de pasiitate a mint, pacea sat Rl psbologc” ce apare in pax cu clips te aceastlipostacd se realzeaza unitatea Sint gi, prin ea, uniunea cu Bteritatea [Aceasta reala minune a descoperini umane o amintese in Be Care tem, care cuprinde in totaitatea el "Cunoagterea de sine” Cele tei lonomene ~ sn ansamblul desfagurari Jor ~ nt sont simple teri culese de prin cart sau ausite de la anumit propoviduitor. Tontr acesten sunt rezultatul unor train Inet, certe, necontaminate de inuenfe anticipate, Mai rault ‘decat sat, tritrul acestor fenomene a fost obligat~ dincolo {Ge propria vinta ~ sa le agtearna pe hire ‘Dupé cele relatate, isi exprim eonvingerea ei omenirea ‘ating un amiaht grad de maturitate spintuala, cared ofera Dosibiitatea unl salt caltatw in aceat domenia ‘eh sig sscopere Realitaten fintet ~ nemumtoare Perfeciune in propria natura Tntregul mess) vA aratl prin fecare tems c& descopesizea SStcrilit se Tesizeash in mod individual, apoi cd in Beeare Sina timand exis elev si maestrul. AtKtinvestgafia, cA st fericta descoperir se infipruiese Into totala simplitate ey “In afirit, pentru a exclude orice echivoe tin 98 accentuez ck 0 data, cd tat ziga eat gi noaptea sunt dator 68 raspund Fprecent”, ca ah dat Iamiirinle necesare in leaaturs ca cele (gai fenomene, | 46, DEMASCAREA ulgeral ce umineasi ~ochiu-Atentil pe noi, | Practise dinjat spre-mplinirea cu temel, | Deva cunougte-ntreg adaneul ~ ganduri ce tasnese suvoi "Ful camp insiminjat de insovisuri ancestral: | Team’, ngamfare, wa, patimi ce se razboiese | Intro vepnica-nelegtare, ce pe om i defines. “Tot cumulul se demases, fara preget, 21 ginospte, Cand esta provocts, Vieta randuind pe toate | fn migearea Fi normale, totdeauna nowtate Lisati mzga a8 se scurga, nui opunetiresistents, Nuracereali so stil sau infuenta nue In vreun fel $0 wansformati prin metode sau sisteme! Bava curge precum api dint-un vas cand scoatem dopa ‘Sa fi doar un spectator, lnigit, complet past! ‘Ante peve, se destrama, dezagrega tot tweeutal duit de "eg’, ei structures frea dnd ne neferieices, Nutal aga not gi Vata in perfects contopire, Ne migtma stemporal trSind plenar Perici Demascaren fetiunilegoiste, mai tot Umpul tematoare gi fgited, se realizeass spontan,,adica ea nul este dinalnte [pregstita in chip imaginati, ca autudine de Wstor in vederea ntampinari ca implinre cu ajutoral reactor mint, Instrue ‘mentul float la concretizaren demnacam este Atenia ued, Stotcuprinettoare care sarvine filgeritor concomsitent el feactin intl Faptie, omul obignait dispune de o congtings de suprafata, finsimaniaut de inserisusl ancestrle care contureasd limita: ea, ca incapactatea de a istalni Realtarea Vif Continual ‘cate; alomerit definegte“einele personal” strictars Reuwa fondats: pe dorinte, temex, ambiie,lacomie, orgliy, ur ete 9 Toste acesten nivilese ca reactii cerebrale In contactul cu ‘Viata gine impiedica ot atingem adevaratainelegere a ceea ce este nou, proaspat gi in vesnica schimbare In fata acest Randieap mu exist alta solutie de redresare decal acvea de deschidere a intreph fnte, pentru en masa fin interiors se reverse tn exterior, qolind in acest fl mintea, ‘conditonaté de aglomera. Aceat deposit memorial singur oe ‘demanca, iar not complet ntenti # im stare de neclintire — ‘doar ssintim la nctl poi ‘Prin urmare, fea af opunem nici o resistents si nici si dovim un anume resultat, doar privim gi ascultae guvoiul de impulsusi ale ming care se scurg 9! dispar in mod constant, fea wk Inse in rma lor resduri memorial. AceartA zestre Impovaratosre, derutanta i obnesiva ningurd se seurge paNA larepuizarea toll ntocmal ca iehidul dntun vas eles bam stot dopul asgurator. Practi, suntem doar tn simplu spectator, complet linigtit, care doar observa cum impricinatul "ego" ial plerde energie ‘egative ce intocmeau hidoasa @incriminantaaleature 47, DEPENDENTA Prin necesita pregnante de viata in comun, [Ne leg unit dealt ~reciproc-ajutorare, ‘Legea cerer-ofertei ca resorturi naturale In desfigurarea vieti de raportur sociale, Intro lume desvoltas, suntem legai uni deal, Primim inlesniri de vat in schimb gi nol oferimy, upd posit, rmdrind acelag! fel ~intereaul genera, CConjugat concomitent gi eu cel periculer Copii ind, rea, depindem de paring gi profesor, In general, tof depindem: de fabrcant, de constructor, De eel ce cultiva solu gla fel de vénator, De implinterul lei sau medicul ce-ngregte Dependents prin conjunetura, de factor exterior, Prin ins natura vei, de trre in comun, Pe plan Gzic, toate astea au certo justified, Fara probleme, conic ~ nie un fel de degrade 100 Pihic, isa, dependents n-are- sine nici un sens Fuindca toate lolat@intalnese Sacrul eonsens. ‘Omul find un univers, ina tai complextate De niment a-are nevoie ina lus integritate Elprin sine se-mplinegt, pe-al siu drum evolu, Mers necantenit nainte, prin Atente~ acti ‘Starea de independenfi nui an proces cerebral, En ce-nsere dela sine, cand stuctura de dual cuprinat-n mod global, fra nici o optiune, Gurntreagn panivitate etre de inactiane!, In atare ipostara, pier maesiit-mvataton, Late, sperante, cedinte, niin fel de-ndrumétor Existenta noastri pe plan fic ca clement component al Tuned colectiviit. ne impune © anumith dependent determi- ‘Bat de neces de vial in comun. Suntem det lega unit fe alt din sans bine conturae in mod dnect sat Sneed, te aj reciproc. fn acest fel we realizeazd att interesul gene fal al scictati, ets interesul particular al eel ins in parte, (Copii depind de past, de edicator,profsod cx tt depindem fe aceia care dau painca tari depiidem de fabricant, de van itor, de asistenta socila, de medic, de constructor, de aceia fare implinesc lege, de cei care vegheaz4 ln pastrarea ordinit IPublice ete Agadar, dependenta naaatrd de factor exterioct Evoriste dia necesital strngente impuse de existenta noastsk ‘otidiana desfagurata nu-un grup social. Dar ce anume oe intémpla pe plan spiritual? SA fle oare Ihevoie gi aici de o aoemenca dependenta? Este justieata ‘cums, pretentia c& altcineva ne-cr pitea duce la Adevas? Nicidecum! La acest nivel dependenta este total lipata. de lsens, $i it de ce: Fiecare individ este in el inaigi un univers ‘ex posibiitati infinite de ingelegere gl ovientare, necesare Aesfaguricl de ansamblu a intreg sale vet (Cu ajtorul Atenfiel cide, el poate si realizeze unitaten ‘ingei sale gi, ca om Intreg, dispune de o minte innoitoare, Infinit de 1 0 clipa la alta care+ ofera posibilitatea intelegeri “prin trsire dieeta~ a Realitatt Viet in vegnica &i mobiltate Concomitent. el singur isi descopera nature nemuritoare a © vinta sale, care se exprima prin impulsuri de Tabire 9 in- {eligenta creatonre. De-acum, furctionaind ex Purs Compt finga aman inthnegie Feiciren lipaita de suport causal In 101