c

cccccccccccccccccccccccc



c
ccccccccccc c

In secolul al IX-lea Europa este asaltata de sub toate orizonturile de noi valuri de
invadatori. Cei mai primejdio i sosesc pe mare,de la nord si de la sud.1

In istoriografia evului mediu au fost numi i in foarte multe feluri: normanzi(de către
cronicarii franci),ascomanni(de către cronicarii francezi),dani(autorii anglo-saxoni),gall-strain
si lochlannach-om al nordului (de către cel i),svei(in cronica rusa a lui Nestor). 2

Scandinavii în i i nu au schimbat denumirea,universal admisă astăzi, de

viking(substantiv de gen feminin care ar însemna expedi ie războinică dusa pe mare) i
viking (substantiv de gen masculin care desemnează bărbatul care ia parte la expedi ie).3

Astfel ca in prezenta lucrare ii vom numi simplu-vikingi.

Vikingii vin din nord având ca prim scop să prade,pornind o serie de razii pe
coastă,urcând in susul fluviilor,aruncându-se asupra aba iilor bogate si uneori chiar asediind
ora e.4

Mai exact,au venit din peninsulele din nordul Europei:din peninsula Iutlanda i din
insulele situate la răsărit de aceasta,din peninsula Scandinavă i din insulele din largul Mării
Baltice. 5 Cele trei teritorii din care au venit se numesc acum Norvegia,Suedia i Danemarca
de aici i împăr irea nordicilor in lucrările moderne în norvegieni,suedezi i danezi sau
dani.

Ei au fost privi i cu ostilitate maximă de către istoricii evului mediu timpuriu. Pentru
a întări aceste cuvinte vom lua exemplu o propozi ie despre care ,totu i,nu există nici o
dovada ca într-adevăr s-ar fi rostit le sfâr itul litaniilor in mănăstiri cum se presupune: ´ a
furore normannorum,libera nos,domine.´(păze te-ne ,Doamne, de sălbăticia oamenilor
nordului.)6

Astfel ca in imagina ia populară s-a înrădăcinat mitul Vikingului :prădător,crud i

păgân. Preromantismul nordic a reu it cu succes să-l reabiliteze apelând la sursele Islandei
medievale ,vikingul devenind astfel simbolul for ei virile i cuceritoare,al tinere ii
nepăsătoare fa a de pericole.7

Ne întrebăm,poate, dacă în ´era´cre tinismului ,vikingii erau cu adevărat păgâni?!Ei

bine,cu siguran ă majoritatea lor au fost,dar avem i dovezi scrise,clare că au fost vikingi
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc cccccccccccccccc
c
cc
 ccc  !"c
#
c$c%&'(c
# "! "c
"
c)*+! #c
,
c
cc

!!"c
-
c$%
c
(&'(cc
c  !# c
.
c)*+! c

c$c%
!!/c

c
c
c

care ,dacă nu au fost cre tini cu adevărat,au luptat din diverse motive alături de cre tini
chiar împotriva propriului neam(Ex. Olaf cel Sfânt care s-a oprit in Normandia la întoarcerea
dintr-o expedi ie vikingă in anul 1013). 8

Reactualizarea trecutului viking îi este datorată arheologiei care a scos la iveală

corăbii,arme,bijuterii,locuri întărite etc. in urma numărului foarte mare de săpături de la Terra
Nova pana in Ucraina. În ajutorul arheologiei în încercarea de a completa informa iile despre
acest popor vin i stratigrafia,numismatica,oceanografia,climatologia etc.9

Printre primele surse scrise după care i-au redactat studiile istoricii moderni putem
enumera:Cronica anglo-saxonă,Istoria universală a lui Orosius,texte celte precum Analele din
Ulster,Chonicon Scottorum sau celebra Cogadh Goedhel re Gallaibh care sunt strâns legate de
aspectul militar al vikingilor.10

1.ú
c 
 c
  c

Mai întâi cred ca este absolut necesar sa aducem la cunostintă cel putin o parte
a contextului expansiunii scandinave.Evenimentul viking nu s-a abatut asupra Europei ca un
fulger ci a fost pregatit,atat la rasarit cat si la apus,de doua secole de relatii absolut certe chiar
daca episodice.11

Astfel ca putem afirma cu toata increderea ca in Europa acelor vremuri existau anterior
invadarii vikingilor rivalitati economice si expeditii razboinice :in anul 711 arabii trec
stramtoarea Gibraltar facand din Mediterana o mare araba,pierzand definitiv valoarea sa
economica;in urma acestui eveniment,triunghiul care se intinde din sud-estul Angliei pana la
baza Iutlandei trece in prim planul activitatii.Carol Martel cucereste Olanda actuala si multe
alte evenimente au loc.12

Sunt rasturnari profunde care provoaca actiuni si reactii si care remodeleaza reteaua
relatiilor comerciale in functie de raportul de forte existent.Au loc fluctuatii neintrerupte in
aceasta zona vulnerabila in care se infrunta franci,frisoni,danezi si slavi.

Astfel ca intr-o Europa conflictuala ne putem indoi de faptul ca la inceputul secolului

al IX-lea expansiunea scandinava a fost brusca ca o avalansa,in schimb putem crede ca un
surplus de energie care nu s-a epuizat decat doua secole mai tarziu neocolind decat foarte
putine tari din Europa a facut ca norvegienii mai intai apoi danezii si suedezii sa devina o
reala amenintare pentru suverani.

Cauzele care au impins la aceste expeditii masive se presupune a fi nevoia de noi

terenuri .Absenta tezaurului de secol al IX-lea in tinuturile norvegiene ne duce cu gandul la

cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc cccccccccccccccc
/
c)*+c

c)*+!c
c)*+c
c)*+! -c
#
c)*+! - . c

#c
c
c

reinvestirea prazilor in cumpararea de pamanturi acest lucru fiind sustinut de stabilirea

demonstrata arheologic a norvegienilor in Caithness si in Sutherlandul scotian ,in insulele
Orcade,Hebride,Shetland inainte de a inainta din Atlanticul de Nord catre
Feroe,Islanda,Groenlanda si America,aceste teritorii fiind nelocuite inainte de aparitia lor.13

Un alt motiv pentru ca tinerii nordici sa se aventureze pe mare ar fi suprapopularea

dupa istoricul danez Johannes Steenstrup.Se pare ca la originea unei natalitati exagerate a fost
practica poligamiei astfel ca un numar de tineri erau constransi din cand in cand sa ia calea
marilor ca o masura in diminuarea gurilor de hranit.14

Un alt motiv ar mai fi pierderea mostenirii unor fii de regi,de exemplu,in fata adunarii
locale sau pedepsirea cu exilul pentru crimele cele mai grave.15

Insa toate aceste cauze,motive,factori parca nu ne satisfac pe deplin pentru ca nu

putem ignora faptul ca vikingii aveau un instrument extrem de bine pus la punct deci si
extrem de important pentru aceste expeditii indiferent daca au fost intr-adevar motive
intemeiate sau doar din cauza unui spirit aventurier:corabia.Astfel ca o data cu imbunatatirea
navigatiei,o data cu puterea corabiilor de razboi si a unor nave mari de transport,vikingii au
parasit limitele Balticii si au pornit spre cucerirea epocii sale.

%   c
  c

Judecand dupa motivele lor,putem imparti in 4 categorii specifice expeditiile

vikinge:raidul pirateresc(infaptuit de un numar de indivizi detinatori a uneia sau mai multor
nave),expeditia militara(a avut loc sub autoritatea politica a unui conducator dornic sa-si
formeze un nou regat dincolo de mare),colonizarea pamanturilor inca nelocuite si in sfarsit
patrunderea economica.16

Primele incursiuni au fost isprava norvegienilor si au avut loc pe insulele britanice in

Anglia,Scotia,Irlanda dar aceastea au avut caracter pirateresc ca toate incursiunile,de altfel
,din primii aproximativ 13 ani.17In anul 839 acestia ierneaza in Irlanda si incep sa isi
stabileasca baze permanente intemeind chiar un regat cu capitala la Armagh.18

Dar cum am mai spus expansiunea scandinava are loc atat spre est cat si spre vest
,deci,sa nu uitam de suedezi.Suedezii(varegii ,cum au mai fost numiti)au pornit in colonizarea
Rusiei.19

Astfel ei au construit tabere fortificate de-a lungul itinerariilor si au tinut piept

atacurilor pecenegilor(populatie turcica instalata la est de fluviu) si a popoarelor slave care o
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc cccccccccccccccc
"
c)*+! /c
,
c)*+! c
-
c)*+c
.
c)*+!#,c

c$%
c
(&'(cc
  !-"c
/
c
cc
 cc0  !"c
c

c)*+c
c

"c
c
c

data subordonate plateau tribut si le ofereau sprijin.20Croindu-si drum prin aceasta tara vasta
au devenit extrem de puternici din punct de vedere economic.21

Danezii nu au avut cum sa intreprinda raiduri,fiind inchisi in coltul sud vestic al

Balticii,decat indepartand bariera pusa de Carol cel Mare si a aliatilor sai slavi si frisoni la
baza Iutlandei.22

In 838 regele Danemarcei ii cere imparatului sa cedeze tara frisonilor.Desi Ludovic

Piosul refuza,scandinavii ocupa regiunea de la Duurstede.Urmeaza cateva expeditii
pirateresti,printre altele :in 841 jefuirea Rouenului,in 842 distrugerea quentovicului,in 843
devastarea orasului Nantes in 844 ei se avanta pana la Coruna,Lisabona,in sfarsit Sevilla;in
845 printre prazile lor enumaram Hamburgul si chiar Parisul,acesta din urma pustiit de
echipajele a o suta douazeci de corabii comandate de Ragnar ,vestitul Ragnar Lodbrok al
povestirilor epice(saga).In 859 ei se intind pana in Italia ,ajung pana in Pisa.23Din punct de
vedere geografic acesta va fi punctul extrem al raidurilor lor.Printre victimele nenumaratelor
lor raiduri se numara si Aachen unde incendiaza in anul 881 mormantul lui Carol cel Mare.24

Insa dupa aceste nenumarate ispravi ca si alti invadatori din trecut,ei se gandesc acum
sa se aseze ,sa inlocuiasca aceste jafuri cu culturi productive si comert.Astfel ca prin pacea de
la Wedmore ei obtin recunoasterea unei parti din Anglia pe care se declara stapani.Dar cei
care vor roi in Occident si vor lasa semne durabile ale prezentei lor vor vi vikingii stabiliti in
nordul Galiei, in regiunea careia ii vor da numele lor dupa ce Carol cel Simplu o va fi cedat
sefului lor Rollo prin tratatul de la Saint-Clair-Sur-Epte in anul 911.In 1066 ei vor cuceri
definitiv Anglia dar inca din 1029 ei se vor instala in Italia de Sud,in Sicilia unde vor intemeia
unul din statele cele mai originale ale Occidentului Medieval.Vor fi prezenti in Imperiul
Bizantin,in locurile sfinte in timpul cruciadelor.

j ú
 c

Cu siguranta nu am reusit sa prezint nici pe departe istoria vikinga,cu siguranta nu am

reusit nici pe departe sa fac catusi de putina lumina in ceea ce priveste multitudinea de
intrebari pe care ni le punem noi toti in ceea ce-i priveste pe acesti invadatori!Pana la urma nu
conteaza daca au fost pagani sau crestini(cu siguranta au facut parte din ambele `tabere`),cu
siguranta au fost dintre ei a caror cruzime a ramas adanc inradacinata in mintea popoarelor
de atuni,este clar ca unii negustori nu au facut o diferenta prea clara intre jaf si negot.

Conteaza ca vikingul se detaseaza pe fundalul unei perioade tulburi si putin glorioase

cu o vigoare indrazneata.Aruncandu-se in necunoscut dincolo de orizontul marii,el face sa se
avanseze cu un pas in istoria oamenilor nordului si a omenirii in ansamblu.Istoria sa e tragica
fie si numai pentru ca lumea occidentala a gasit de cuviinta sa il copleseasca cu o ura nascuta
din teama.

cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc cccccccccccccccc
#
c c$c%&'(
# "!- c
#
c
cc
 cc0  !"c
##
c$c%
!!"-c
#"
c
cc

!!,c
#,
c)*+c

,c
c
c

ccccc



c 



c
cc

Brezeanu,Stelian,O istorie a Imperiului Bizantin,Ed.Albatros,Bucuresti,1981.

Berstein,Serge,Milza, Pierre,Istoria Europei,vol.2,Institutul European,Iasi,1998.

Durand,Frederic,Vikingii,Ed.Corint,Bucuresti,2003.

Logan,F.Donald,Vikingii in istorie,Ed.Balcescu,Bucuresti,1990.

Le Goff,Jacques,Civilizatia Occidentului Medieval,Ed.Stiitifica,Bucuresti,1970.

Platon,Alexandru-Florin,Radvan, Laurentiu,Maleon,Bogdan-Petru,O istorie a Europei de

Apus in Evul Mediu,Polirom,2010. c
cc


-c
c