CAPITOLUL II

Aprovizionarea locurilor de munca cu materii prime si

materiale necesare

n orice firm industrial se disting urmtoarele tipuri de stocuri:

- stocuri necesare fabricaiei compuse din materii prime, repere special tratate,
repere normale, repere intermediare fabricate de firm;
- stocuri de piese de schimb necesare mainilor, utilajelor i instalaiilor
tehnologice, inclusiv materiale consumabile, piese, materiale i produse pentru
ntreinerea acestora;
- stocuri de semifabricate, care apar ntre diferitele faze tehnologice ale
procesului de fabricare a produsului finit;
- stocurile de produse finite.
Tabelul 1. Lista materiilor prime
Materiale
Semifabricat pies: ARBORE OLC45
Cuite de strunjit interior pentru degajare
Cuite de strunjit interior pentru finisare
Cuite de strunjit exterior pentru finisare
Burghiu elicoidal ( 18; 10; )
Freza cilindro-frontal
Calibre ( 18+0,032-0,0; 22+0,018-0,007)
ubler

STAS
STAS 6377 - 80

STAS 6379 - 80
STAS 6379 - 80
STAS 9128 / 2 -77
STAS 579 - 76
-

Numr
Buci
1
1
1
1
1; 1;
1
1; 1;
1

Tabelul 3. Lista de consumabile

Materiale

Numr Buci

Penetrani colorai sau fluoresceni

Degresani

Developani pulbere sau suspensie

Usctor

Ambalaje

Funcie de
necesiti

CAPITOLUL III
Determinarea sistemului de productie

Prin managementul productiei se intelege totalitatea activitatilor legate de

planificare, coordonare, comanda si controlul productiei. In definitia de mai sus se gasesc
functiile managementului.
In cadrul functiei de planificare trebuie sa se faca planificarea resurselor tehnice,
de timp si umane pentru fiecare loc de munca. In procesul de planificare a productiei
reperului care face obiectul prezentului proiect se pleaca de la datele rezultate din
proiectul tehnologic sintetizate in tabelul urmator.

Nr
operatie

Denumire
operatie

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11

Frezare
Strunjire
Strunjire
Strunjire
Strunjire
Strunjire
Strunjire
Frezare
Frezare
TT
Rectificare

Timp
de Norma de Retributie
pregatire
timp
incheiere
[min]
[lei]
10
20
38500
10
15
38500
10
14.45
38500
10
15.55
38500
10
15.25
38500
10
15.15
38500
10
14.45
38500
10
4.5
38500
10
5.4455
38500
10
10
40000
10
5
48000

Arie utilaj
[m2]
2.52
2.52
2.52
2.52
2.52
2.52
2.52
2.52
2.52
2.52
2.52

Sistemul de productie este un ansamblu de factori productivi interdependenti,

determinand principalele proportii de desfasurare ale procesului de productie in spatiu si
in timp, permite crearea conditiilor materiale si tehnico-organizatorice necesare realizarii
fabricatiei la parametrii optimi de eficienta economica.
Una din metodele de fundamentare stiintifica, de estimare a sistemului de
productie este metoda coeficientului sistemului de productie.
Coeficientul sistemului de productie se determina cu relatia:
k sp

unde :

rg
t ig

rg este ritmul de fabricatie al produsului

tig este norma de timp la operatia I

Daca din calcule rezulta:

- k sp 1 - productia este considerate de masa
- 1 k sp 10 - productia este considerate de serie mare
- 10 k sp 20 - productia este de serie mijlocie
- k sp 20 - productia este de serie mica
Ritmul mediu de fabricatie este dat de relatia:
rmed

Fn
* 60[min/ buc]
N

unde: Fn este fondul de timp nominal,

N programa de productie (7000)
Termenul de livrare fixat prin comanda este de un an. In aceste conditii resursa
de timp Fn se calculeaza cu relatia:
Fn=60*z*ks*h
unde : z este nunarul de zile lucratoare,
h este numarul de ore lucrate pe schimb;
ks este numarul de schimburi.
Deci, indicele de apreciere a tipului de productie devine:
k ij

60 * z * k s * h
N j * t ij

Pentru cazul luat in considerare :

Fn=60*265*2*8=254400 [min/an]
Cum N = 7000 bucati pe an, rezulta
Nj=N1+N2+N3=7000+150+50=7200
Unde: N1 sunt nunarul de piese comandate,
N2 numarul de piese de schimb,
N3 este numarul de rebuturi acceptate.
rmed

254400
35,33[min/ buc]
7200

In continuare se prezinta valorile obtinute pentru Kij la fiecare operatie:

-

pentru operatia 1:
k11

r11 35.33

1.766 serie mare

t11
20

pentru operatia 2:
k11

r21 35,33

2,3553
t 21
15

serie mare

pentru operatia 3:
k11

r21 35,33

2,444
t 21 14.45

serie mare

k11

r41 35,33

2,270
t 41 15,55

serie mare

pentru operatia 4:

pentru operatia 5:
k11

r51 35,33

2,31 serie mare

t 51 15,25

k11

r61 35,33

2,34
t 61 15,15

k11

r61 35,33

2,44 serie mare

t 61 14,45

k11

r71 35,33

6,66
t 71
5.3

serie mare

k11

r91
35,33

6,48
t 91 5.4455

serie mare

r101 35,33

3,533
t101
10

serie mare

pentru operatia 6:

pentru operatia 7:

pentru operatia 8 :

pentru operatia 9 :

pentru operatia 10:

k11

serie mare

pentru operatia 11 :
k11

r111 35,33

7,06 serie mare

t111
5

Deoarece predomina seria mare se alega ca tipologie a productiei seria mare si se va

face in continuare organizarea productiei in conformitate cu principiile de proiectare
corespunzatoare caracteristicilor acestui tip de productie.

CAPITOLUL IV
Determinarea numarului de masini unelete

Determinarea numarului de MU ma,i necesare executarii operatiei i, in

cadrul procesului de fabricatie a reperului j se face dupa cum urmeaza:
m a ,i

ti
rmed * k up

unde: ti este timpul necesar executarii operatiei i,

ma,i numar calculat de masini la operatia i,
kup =0.93 este coefficient de planificare utilizat,
rmed este ritmul mediu de fabricatie
Efectuand calculele poate rezulta un numar de MU necesar de forma :
ma,i=a+b
unde: a - parte intreaga; b- zecimala
Din considerente de ordin practic numarul de MU rezultat se majoreaza sau micsoreaza la o
valoare intreaga dupa cum urmeaza:

m= a daca b<=0.15
m=a+1 daca b>0.15 deci:
m11

20
0,60 - se alege 1MU
16.74 * 0.93

m12

15
0,45
35,33 * 0.93

- se alege 1MU

m13

14.45
0,43
35,33 * 0.93

- se alege 1MU

m14

15.55
0,47 - se alege 1MU
35.33 * 0.93

m15

15.25
0,464
35,33 * 0.93

- se alege 1MU

15.15
0.461 - se alege 1MU
35.33 * 0.93
14.45

0.439 - se alege 1 MU
35.33 * 0.93

m16
m17

m18

5.,3
0.161
35.33 * 0.93

-se alege 1 MU

m19

5.4455
0.16
35.33 * 0.93

- se

alege 1MU

10
0.30 - se alege 1MU
35.33 * 0.93
5

0.162 - se alege 1MU

35.33 * 0.93

m110
m111

CAPITOLUL V
Determinarea coeficientului de incarcare a masini unelte
Coeficientul de incarcare al MU se calculeaza cu relatia:
k in ,ci

mc ,i
mo ,i

* 100[%]

unde : kin,ci este coeficientul de incarcare al masinii ;

mci este numarul de masinii calculat la punctual anterior ;
mo,I numarul de masii adoptat ;
Facand calculele rezulta:
0 .6
* 100 60[%]
1
0.45
k12
*100 45[%]
1
0.43
k13
* 100 43[%]
1
0.47
k14
* 100 47[%]
1
0.464
k15
* 100 46.4[%]
1
0.461
k16
* 100 46.1[%]
1
0.439
k17
* 100 43.9[%]
1
0.161
k18
* 100 16,1[%]
1
0.16
k19
* 100 16.[%]
1
0.30
k110
* 100 30[%]
1
0.162
k111
* 100 16.2[%]
1
k11

Coeficientul de incarcare a liniei de fabricatie se calculeaza cu relatia:

n

k in , L

m
i 1
n

m
i 1

c ,i

a ,i

* 100

4,097
*100 37,24[%]
11

CAPITOLUL VI
Calculul lotului optim de productie

Din analiza lucrarilor de specialitate rezulta ca productia de serie mare se

realizeaza numai pe loturi. Optimizarea lotului de fabricatie consta in minimizarea
cheltuielilor de productie pe unitatea de obiect al muncii.
Determinarea lotului optim se face cu relatia urmatoare:
nopt

2N j * D
(C m A) * * n

unde : Nj = 7200[buc/an] este volumul de productie,

D cheltuieli dependente de marimea lotului;
Cm cheltuieli materiale;
A cheltuieli independente de marimea lotului,
n= 0.2 coef de cuantificare a pierderilor
Cheltuielile dependente de lot, D se calculeaza cu relatia:
D=B+B[lei/lot]
Unde B reprezinta cheltuieli cu pregatirea incheierea fabricatieila locul de munca.
Cheltuielile B se determina cu relatia :
n t
pi ,i
B
* s mi * mi [lei / lot ]
i 1 60
unde : tpi- timp de pregatire incgeiere;
mi=nr de masini unelte;
smi= salariu pe ora al muncitorului
B=0.16*1*38500+0.16*1*38500*8+0.16*1*40000+0.16*1*48000=10010+80080+1040
0+12480=69 520[lei/lot]
Cheltuielile B se determina cu relatia:
B'

p
20
*B
* 69520 13904
100
100

unde p reprezinta un procent ce tine cont de cheltuielile cu pregatirea administrative a

lotului si p=20
D=B+B=69520+13904=83424[lei/lot]
Cheltuielile materiale se determina cu relatia:
Cm=ms*Csf-md*Cd
Unde ms = masa semifabricatuluiin kg;
ms = 3.5 kg ;
Csf =40000 costul unui kg de piesa turnata;
md=0.3 kg si reprezinta masa deseurilor;
Cd=10000lei/kg cost kg deseu
Cm=3.5*40000-0.3*10000=133 000
Cheltuielile A independente de marimea lotului se calculeaza cu relatia:
A=Cm+Cs+Cind+Cif [lei/buc]

unde: Cif este cheltuiala cu intretinarea si functionarea utilajului pe durata timpului de

lucru efectiv;
Cind cheltuieli indirecte;
Cs cheltuieli salariale
1 n
Cs
t opt * s mi [lei / buc]
60 i 1
Cs=0.016*(20*38500+15*38500+14.45*38500+15.55*38500+15.25*
38500+15.15*38500+14.45*38500+4.5*38500+5.4455*38500+10*40000+5*
48000)=0.016* =83034,028[lei/buc]
Cheltuielile indirecte se determina cu relatia:
C ind C S *

Rf
100

[lei / buc] 83034,028 *

250
207585,07
100

unde Rf este regia de fabricatie a sectiei

Cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor pe durata timpului de lucru efectiv
se determina cu relatia:
n
t
C if ui * ai * mi
i 1 60
Cif=0.016*(20*10000+15*10000+14.45*10000+15.55*18000+15.25*
10000+15.15*10000+14.45*10000+4.5*18000+5.4455*10000+10*10000+5*
10000)=0.016*=25807.28[lei/buc]
unde ai reprezinta cota orara a cheltuielilor cu intretinerea si functionarea utilajului la
operatia I
Inlocuind rezultatele in relatia de mai sus rezulta:
A=133 000+83034,028+ 207585,07 +25807.28=449426.378
Coeficientul i se dermina cu relatia :

i 1
rj

in care i este un coeficient ce reprezinta numarul mediu de loturi pt diverse forme de

organizare a productiei. Deoarece productia este de serie mare se aplica organizarea in
paralela fara respectarea principiului proportionalitatii.
n

s t ui
i 1

unde tui este timpul unitar consumat pentru executarea operatiei I

20
s
0,56
rj

ne

35.33

2 * 7200 * 83424
135.70
(133 000 449426.378) * 0,56 * 0.2

Se adopta nec= 140[buc/lot] si se determina:

n

7200
51.42
140

CAPITOLUL VII
Calculul duratei ciclului de productie

Calculul duratei ciclului de productie in cazul productiei de serie mare se face

cu relatia:
n

Tc t ui (n 1)(t u ) max 133.7955 (140 1) * 20 2913.7955 [min/lot]

i 1

CAPITOLUL VIII
Perioada de repetare a loturilor
Perioada de repetare a loturilor reprezinta intervalul de timp care separa lansarea in
productie la un anumit stadiu de prelucrare doua loturi succesive de obiecte ale muncii de
acelasi fel.
Perioada de repetare a loturilor se calculeaza cu relatia:
F
254400
Rc n
565.33[min] 9.42[ore ] : 12 0.78[ zile]
L
450
unde L reprezinta numarul de loturi care se lanseaza in fabricatie in perioada de timp
considerate.
Se adopta Rc =1 zi lucratoare, adica fiecare lot se executa intr-o zi lucratoare.

CAPITOLUL IX
Modul de amplasare al utilajelor in sectia
de prelucrari

CAPITOLUL X
Calculul datelor cel mai devreme (CMD)

Succesiunea stadiilor fiecarei activitati este urmatoarea: activitatea nu este

inceputa,inceputul activitatii, activitatea este in curs de desfasurare, sfarsitul
activitati, activitatea este terminate.
Pentru efectuarea calcului CMD, activitile din reea trebuie plasate pe o
scar de timp care au ca origine momentul t 0 i se deruleaz spre viitor.

10

unde t=zile

CAPITOLUL XI
Calculul datelor cel mai devreme (CMT)

Succesiunea de stri a fiecrei activiti este urmatoarea: activitatea

este terminat; sftitul activitii; activitatea este n curs de desfurare;
nceputul activitii; activitatea nu este nc nceput.
Pentru efectuarea calculului CMT activitile din reea trebuie plasate
pe o scar de timp.

10