SUPORT DE CURS

NGRIJITOR BTRNI LA DOMICILIU

CUPRINS

1. Notiuni de igiena, sanatate si boala

2. Entitati morbide cel mai frecvent intalnite in ingrijirea la domiciliu
3. Primul ajutor in ingrijirea la domiciliu
4. Atributiile ingrijitorului la domiciliu si perfectionarea continua

5. Supravegherea si sustinerea in activitatile cotidiene a persoanelor varstnice

6. Tehnici de ingrijire a bolnavilor
7. Menaj si dietetica
8. Comunicarea si relatiile interpersonale in ingrijirea la domiciliu
9. Notiuni de legislatia muncii si deontologie profesionala
10. Utilizare i operare echipament IT

NOIUNI DE IGIEN, SNTATE I BOAL

NOIUNEA DE SNTATE DEFINIIE I CARACTERISTICI:

Sntatea este starea de bine, din punct de vedere fizic, psihic i social. Starea de bine se
caracterizeaz prin funcionarea tuturor sistemelor i aparatelor organismului astfel nct s asigure
viaa.
Aceast funcionare este asigurat de factori interni i factori externi.
Factori interni: - tensiunea arterial;
- temperatura corporal;
- metabolismul;
Factori externi: - temperatura mediului nconjurtor;
- aerul;
- apa;
- iluminaia.
NOIUNEA DE BOAL DEFINIIE I CARACTERISTICI:

Apariia unor disfuncii n sistemele i aparatele organismului. Bolile sunt de dou feluri:
congenitale i dobndite. Congenitale = din natere, dobndite = prin contribuia unor factori dup
natere: alimentaie necorespunztoare, alcool, tutun.
NOIUNEA DE IGIEN DEFINIIE SI CARACTERISTICI:

Igiena este tiina care se ocup cu conservarea i promovarea sntii (denumirea vine de la
numele zeiei greceti HYGEEA). Principalul scop al igienei este asigurarea unor factori externi care
s asigure la rndul lor funcionarea normal a organismului.
ENTITI MORBIDE CEL MAI FRECVENT NTLNITE N NGRIJIREA LA
DOMICILIU
AFECIUNILE RESPIRATORII CEL MAI DES NTLNITE
Virozele respiratorii
Sunt infecii datorate unor virui transmii prin aer i pot afecta unul sau mai multe organe ale
aparatului respirator. ntotdeauna sunt boli contagioase.
Simptome: tuse, rinoree (curgerea nasului), expectoraie, lcrimare, dureri musculare, dureri
n gt i dureri de cap, stare de oboseal, febr n jur de 380C.
Gripa
n cazul gripei, simptomele sunt cele de mai sus, dar deosebit de grave, i frecvent boala se
complic cu pneumonie.
Atitudine: principalul tratament, att n grip ct i n viroze, este prevenirea infeciei.
Aceasta se poate realiza prin evitarea aglomeraiei, a frigului, umezelii, evitarea contactului direct cu
o persoan bolnav.
Se pot administra anti-termice, anti-inflamatorii, vitamine i este obligatorie hidratarea.
Pacientul va sta n cas, eventual n pat, n aer curat i umezit (se obine prin plasarea unei tvi cu ap
pe sursa de cldur). Antibioticele nu sunt eficiente dect n cazul complicaiilor.
Bronita acut
Este o inflamaie a cilor respiratorii inferioare i apare de cele mai multe ori, ca o continuare
a unei viroze.
Simptome: stare febril prelungit, tuse, la nceput seac, apoi cu expectoraie. Expectoraia
poate fi chiar cu aspect purulent.
Atitudine: bolnavul va sta la pat obligatoriu, se va alimenta uor, i se va hidrata, aerul va fi
umed i cldu (pn la 220C), iar la nevoie, va face inhalaii, pentru subierea secreiilor i eliminarea
lor mai uoar. Se vor administra anti-termice, siropuri expectorante i antibiotice. Se evit sau se
ntrerupe complet fumatul!
Bronita cronic
Persistena unei tuse cu expectoraie mai mult de 3 luni/an.
Cauze: pot fi reprezentate de o bronit acut netratat, deci nevindecat, sau expunerea
prelungit la factori iritativi pulmonari: fumat, poluare, gaze toxice sau pulberi la locul de munc.
3

Simptome: mai atenuate, dar tot tuse i expectoraie, ce apar n mai multe reprize pe an,
numite ,, perioade de acutizare a bronitei cronice,,.
Atitudine: cea mai important este prevenirea cronicizrii, prin renunarea la fumat, evitarea
atmosferei toxice, cure balneare, tratarea corect a bronitelor acute. n perioada de reacutizare sunt
utile: antibioticele, expectorantele, gimnastica respiratorie.
Astmul bronic
Este o boal pulmonar cronic, cu diverse cauze i tipuri de manifestare, care toate au la baz
contracia brusc a bronhiilor numit ,,spasm bronhic,,.
Simptome: dispnee expiratorie i tuse, aprute n crize sezoniere, sau crize foarte frecvente,
numite ,,stare de ru astmatic,,. Bolnavul acuz senzaie de sufocare sau c aerul intr, dar nu iese.
Atitudine: principala problem o constituie gsirea cauzei i pe ct posibil eliminarea ei
(descoperirea agentului alergic sau iritant) i tratarea corect a infeciilor. n crize se administreaz
medicaie bronhodilatatorie, anti-inflamatorii i n caz de nevoie, oxigen.
Tuberculoza
Este o boal infecto-contagioas, declanat de bacilul Koch, ce atac mai ales organismele
slbite prin alimentaie insuficient, condiii precare de trai, boli cronice. Precizri:
1. fr bacilul tuberculozei nu poate exista boala;
2. nu toi cei infectai dezvolt boala.
Aceste precizri sunt necesare din cauza concepiei populare c tuberculoza ar fi o boal ce se
motenete, sau c dac un membru al familiei este infectat, toat familia se va mbolnvi. Trebuie
ns recunoscut c bacilul Koch este un microb foarte rezistent i rspndit i c, absolut orice
persoan este expus contactului cu acest microb.
Dup infectare microbii rmn n corp ,, adormii ,,, reactivndu-se n anumite situaii: eforturi
fizice foarte mari, oboseal cronic, stres, alimentaie deficitar, boli ce scad imunitatea.
Simptome: sunt absolut nespecifice. Cel mai frecvent se ntlnesc oboseala accentuat, stare
subfebril (37,2C-37,5C), transpiraii nocturne abundente, tuse persistent, foarte greu productiv,
paliditate, greutate n respiraie.
Atitudine: din cauza gravitii bolii este foarte important depistarea ei i prevenirea
transmiterii. Depistarea se poate face prin testarea n mas (reacia la tuberculin, M.R.F.), care se
practic la: intrarea n colectivitate, angajare, ncorporare, cstorie, controale periodice. n funcie de
rezultatele testelor se practic vaccinarea B.C.G., investigarea mai amnunit sau spitalizarea.
Principalul tratament este de fapt prevenirea transmiterii bacilului, ce se realizeaz prin
spitalizare (izolarea) cazurilor depistate, administrarea obligatorie a tratamentului, cure n sanatoriu.
n familiile n care exist un bolnav tuberculos, cteva condiii minime de igien, pot
mpiedica infectarea celorlali membrii ai familiei. Bolnavul va avea camer separat, iar dac nu este
posibil, pat separat. Nu va scuipa absolut deloc pe jos, ci ntr-un recipient nchis, care se va
dezinfecta la nevoie. Camera bolnavului se aerisete de cel puin 3 ori pe zi. Lenjeria de pat i de
corp, precum i hainele, se spal separat i se dezinfecteaz prin fierbere. n perioada de tuse cu
flegm, se evit contactul cu bolnavul, mai ales al copiilor mici.
Cancerul bronho-pulmonar
Boala se caracterizeaz prin apariia de esuturi noi, anormale, la nivelul bronhiilor sau
plmnului. Aceste esuturi se dezvolt foarte repede, spre deosebire de esuturile normale i, distrug
structurile pulmonare, avnd i proprietatea de a se mprtia n tot corpul (metastazare). Depistarea
n stadiul de nceput al bolii este practic imposibil, 4/5 din evoluie, boala fiind inaparent.
Cauze: fumatul, expunerea la ageni iritativi (exist substane recunoscute cancerigene
dioxidul de sulf SO2, gudroanele, oxidul de siliciu SiO2, asbestul), boli pulmonare cronice
(broniectaziile, bronitele cronice, abcesele i supuraiile pulmonare), care prin cicatricile ce le las
pot constitui adevrate stri precanceroase.
Simptome: nu sunt caracteristice pentru cancer i nu se poate pune un diagnostic pe tabloul
clinic. Cel mai frecvent apar tusea cronic, iritativ, care nu cedeaz la tratament, expectoraie cu
firioare de snge sau direct snge, paliditate cu nuan pmntie, scdere n greutate. De la
diagnosticare, durata de via, rar depete 2 ani.
Atitudine: combaterea factorilor cauzatori (fumatul, expunerea la poluare tratarea corect a
oricrei boli pulmonare), extirparea tumorii sau a ntregului plmn afectat, iradiere, citostatice.
4

AFECIUNILE CARDIACE CEL MAI DES NTLNITE

Endocardita
Este o boal a peretelui intern al inimii, cu 3 forme de evoluie: acut, subacut i lent. Este
produs cel mai frecvent de stafilococ i apare mai ales la cardiacii vechi, cu afectri ale valvelor, sau
care au suferit o operaie pe cord.
Simptome: se manifest cu alterarea strii generale, oboseal accentuat, modificarea
ritmului cardiac, stare subfebril prelungit.
Atitudine: se spitalizeaz obligatoriu i se administreaz antibiotice intravenos.
Cardiopatia ischemic
Este o boal a arterelor coronare, determinat de ngustarea acestora, prin depuneri de
colesterol. Ca urmare, cantitatea de snge ce ajunge la muchiul inimii este mai mic. Depunerea de
colesterol, se face odat cu naintarea n vrst, dar depinde i de ali factori: alimentaie, diabet
zaharat, fumat, stres.
Simptome: durerea anginoas este simptomul principal al cardiopatiei ischemice. Este
durerea care se resimte n zona inimii, pe o suprafa mai mare, ce nu poate fi bine precizat.
Caracterul durerii difer de la un bolnav la altul, fiind perceput i descris diferit. Bolnavii o descriu
ca: apsare, strngere, ca o ghear, ca o arsur, ca un junghi.
Episodul dureros n criza anginoas ine de la cteva minute, la zeci de minute. Durerea poate
iradia n: braul stng, la baza gtului, n maxilarul inferior, n partea dreapt a toracelui, ctre
stomac. Durerea de inim este nsoit i de fenomene vegetative: transpiraie, greutate n respiraie
(dispnee), grea, palpitaii. Durerea este calmat de repaus i administrarea de nitroglicerin.
Circumstanele de declanare a durerii anginoase sunt: efort fizic, stri emoionale, frig, mese
copioase, fumat consum exagerat de cafea.
Infarctul miocardic
Este forma extrem (maxim) a cardiopatiei ischemice. Se produce cnd ntr-o zon a inimii,
se oprete complet alimentarea cu snge. Boala debuteaz brusc, fr fenomene care s o anune.
Durerea este att de intens nct poate produce pierderea cunotinei. ine de la zeci de minute, la
cteva ore, i nu cedeaz la nitroglicerin. Dac bolnavul, rmne contient, este agitat, panicat
(speriat), are senzaia de moarte iminent (sigur), la care se mai adaug, paliditate, transpiraii reci,
nevoia de a urina, vrsturi i sughi.
Bolnavul se transport de urgen la spital, se mic ct mai puin, i se ncearc pe ct
posibil, s fie calmat, ncurajndu-l. Se ncearc: algocalmin, aspirin, nitroglicerin. Transportul se
face obligatoriu n poziie semi-eznd cu trunchiul ridicat i picioarele ntinse.
Hipertensiunea arterial
Const n creterea permanent a tensiunii arteriale a unei persoane cu peste 10 mmHg, fa
de valorile normale pentru vrst.
Hipertensiunea arterial nu are o cauz care poate fi bine definit, dar se cunosc factorii
favorizani: ereditate, obezitate, personalitate de tip iritabil (agitat), diabetul zaharat, tulburri ale
metabolismului grsimilor.
Simptome: creterea permanent a valorilor tensionale, dureri de cap, ce apar dimineaa i
cuprind tot capul, plecnd de la frunte, scderea capacitii de efort, dureri de inim, tulburri ale
vederii (puncte luminoase), tulburri ale auzului (vjituri n urechi, pocnete, iuituri).
Complicaii ale hipertensiunii arteriale
Dac se ignor fenomenele de mai sus i bolnavul nu se adreseaz la timp la medic, sau chiar
i sub tratament, dup o evoluie ndelungat a bolii pot apare afectri ale organelor interne:
- ochii: se pot produce hemoragii n interiorul ochilor, care pot duce la orbire.
- creierul: apar tulburri de echilibru, tulburri de vorbire, pierderi de memorie, stri de
nervozitate. Forma maxim de afectare a creierului este accidentul vascular cerebral, care se
produce prin ruperea unui vas de snge, cu hemoragie, i care declaneaz paralizie, com sau chiar
moartea.
- inima: pentru a putea face fa unei presiuni arteriale crescute, inima se hipertrofiaz (i
ngroa pereii), n timp ce vasele ce o alimenteaz, nu se pot nmuli, determinnd apariia unei
cardiopatii ischemice, prin insuficienta irigare.
- rinichiul afectarea lui se poate depista, exclusiv, prin analize de laborator, pentru c
tensiunea arterial, determin insuficien renal.
5

Insuficiena cardiac
Este incapacitatea inimii de a prelua sau de a pompa n corp, o cantitate suficient de snge,
pentru a acoperi, nevoile organismului. Exist 3 tipuri de insuficien cardiac: dreapt, stng i
global.
Insuficiena cardiac dreapt este caracterizat de stagnarea sngelui pe vasele mari, cu
apariia de edeme (umflturi). Acestea apar mai nti, la gambe, la nceput, seara, apoi i n cursul
zilei, iar dac nu se intervine cu un tratament, edemele progreseaz, cuprinznd coapsele, abdomenul
i n final, trunchiul. Cauze de insuficien cardiac dreapt: afectrile valvelor, hipertensiunea,
cardiopatie ischemic, afeciuni pulmonare.
Insuficiena cardiac stng: are ca principal manifestare dispneea (gfielile), care apare la
nceput, la eforturi mari, apoi din ce n ce mai mici, pn ce greutatea respiratorie apare i n repaus.
Cauza acestor manifestri este incapacitatea inimii de a asigura o oxigenare suficient a organismului
n timpul eforturilor.
Criza de dispnee nocturn (astmul cardiac): bolnavul doarme cu mai multe perne i este trezit
de o senzaie brusc de sufocare, asociat cu palpitaii. Devine agitat, se ridic din pat, deschide
fereastra i se aeaz pe marginea patului, cu trunchiul aplecat i minile sprijinite de pat. Cauzele
sunt aceleai.
Insuficiena cardiac global: este un amestec ntre simptomele celor dou forme de
insuficien i de obicei este premergtoare decesului.
Tratament (la toate): principalul tratament este reprezentat de medicamente care ajut
contracia cardiac (preparate digitalice), la care se adaug, medicamentele care scot surplusul de ap
din corp (diuretice). n msura posibilitilor, se trateaz i cauza ce a determinat insuficiena
cardiac.
Nevroza cardiac
Bolnavii cu aceast afeciune sunt destul de des ntlnii. Au mai multe tipuri de manifestri
care se aseamn cu suferina cardiac: dispnee, palpitaii, dureri n regiunea inimii. La o analiz mai
atent se observ, c toate acestea apar n repaus, i de cele mai multe ori, ca urmare a unor stri
conflictuale. Aceti bolnavi au ntotdeauna o tensiune arterial normal, dar pulsul, de regul
accelerat. Caracteristic este faptul c simptomele dispar la administrarea de sedative ale sistemului
nervos.
Sincopa cardiac (leinul)
Reprezint ntreruperea brusc, dar de scurt durat i ntotdeauna reversibil, a strii de
contien i a fenomenelor vitale (puls, tensiune arterial, respiraie).
Cauze: stri conflictuale, dureri intense, lovituri n gt sau capul pieptului, n testicule, dureri
cardiace, infarct, ulcer perforat, etc. Mai poate aprea i n urma unor accidente de circulaie,
electrocutri, ocuri termice, aspiraie de corpuri strine.
Simptome: bolnavul st lungit la pmnt nemicat, palid, nu reacioneaz la nici un stimul
(nici mcar dureros), are minile i picioarele reci, uneori vinete. La ncercarea de msurare a
tensiunii i pulsului, acestea nu pot fi depistate. Respiraia este imperceptibil, iar impresia general
este aceea de moarte.
Tratament: se intervine foarte repede, pentru c n 3-5 minute de la ntreruperea oxigenrii
creierul moare. Bolnavul se ntoarce cu faa n sus, i se ridic picioarele la 35 0, se stropete cu ap
rece, se plmuiete, i se d s miroase oet sau amoniac. Dac nu se obine nici o reacie, se anun
ambulana i se ncepe masajul cardiac. Dup ce i-a revenit, este bine ca bolnavul s fie transportat
la spital, sau ntr-un loc, unde s se poat odihni. Se hidrateaz, se alimenteaz i se supravegheaz.
AFECIUNILE SISTEMULUI DIGESTIV CEL MAI DES NTLNITE
n ultimul timp s-a constatat o cretere a numrului de mbolnviri digestive. Cauzele
favorizante sunt: industrializarea, urbanizarea, chimizarea alimentelor, abuzurile alimentare i
dezvoltarea unor noi obiceiuri alimentare, cu exces de alimente rafinate i srace n fibre.
Bolile esofagului
Achalazia
Se mai numete i dilataia de esofag i este determinat de proasta deschidere a cardiei
(orificiul din gura stomacului), ceea ce determin acumularea alimentelor n esofag. Principala
6

manifestare este greutatea la nghiire, la nceput pentru lichide, apoi i pentru alimente solide.
Tratament: exclusiv chirurgical.
Esofagita
Este inflamaia acut sau cronic a esofagului, determinat de consumul de alimente prea
fierbini, prea condimentate, sau de consumul excesiv de buturi alcoolice tari (spirtoase). Se
manifest cu arsuri i dureri n coul pieptului, declanate de alimentaie, iar dac se suprainfecteaz,
poate da febr i frisoane.
O variant a acestei boli este esofagita de reflux, care apare tot din cauza nefuncionrii
cardiei, care se deschide, n timpul digestiei i permite ieirea din stomac n esofag, a alimentelor
amestecate cu acid clorhidric. Manifestrile sunt ca cele de mai sus (arsuri i dureri).
Cancerul esofagului
Este cea mai grav boal a esofagului i apare n urma dezvoltrii unei tumori la acest nivel.
Tumora poate fi: eroziv, sclerozant sau sub form de polipi. De la diagnosticare, durata de
supravieuire este de maxim 2 ani. Se manifest n principal prin greutate la nghiire.
Bolile stomacului
Gastrita
Se manifest sub 2 forme: acut i cronic.
Gastrita acut este o inflamaie a stomacului i apare, ca urmare a consumului de alimente
fierbini, din cauza unor intervale prea mari ntre mese i din cauza fumatului. Se manifest cu: dureri
n regiunea stomacului, grea, senzaie de vom i ca urmare a tulburrilor de digestie, cu diaree.
Tratament: renunare la fumat, schimbarea obiceiurilor alimentare, regim alimentar, medicaie care s
neutralizeze secreia acid.
Gastrita cronic este:
-hiperacid (cu exces de acid clorhidric);
-hipoacid (cu secreie gastric redus).
Cauze: tulburarea funciilor secretorii ale stomacului, cu alterarea direct a digestiei. Gastrita
cronic poate duce la cancer. Se trateaz ca i gastrita acut, dar dac tratamentul medicamentos nu
are succes, se impune operaia.
Ulcerul
Este de dou tipuri: gastric i duodenal.
Este o afeciune de cauz necunoscut, determinat de dezechilibrul ntre factorii de agresiune
i cei de protecie ai stomacului. Factori favorizani: fumatul, cafeaua, alcoolul, condimentele,
alimentele prea reci sau prea fierbini, afeciuni biliare, stres.
Ulcerul apare sub forma unei rni cu diametre variabile de la 5 mm, la civa cm. Are form
de plnie i afecteaz ntreaga grosime a peretelui stomacului.
Simptome: debuteaz necaracteristic. La nceput, ca o jen, n capul pieptului, arsuri, gust
acru sau amar, mai ales dimineaa. n timp, durerea, se accentueaz i apare cu o anumit
periodicitate, dup mncare, sau pe senzaia de foame. Aceast durere recunoate i o variaie, cu
anotimpurile fiind mai accentuat primvara i toamna. Crizele dureroase pot s in, de la cteva
ore, pn la cteva sptmni i oblig la administrarea de tratament medicamentos.
Tratament: marea majoritate a bolnavilor de ulcer au tendina de a lua tratament numai n
timpul durerilor, pe cnd tratamentul real impune schimbarea alimentaiei i schimbarea modului de
via. Se mnnc alimente uoare i mai ales fierte. Se mnnc puin la o mas, dar mai multe mese
pe zi. Se vor evita cruditile, prjelile, supa de carne, alcoolul, cafeaua, fumatul, prjiturile de
cofetrie i buturile acidulate.
Principala complicaie a unui ulcer netratat, poate fi amenintoare de via i este perforaia,
care nseamn, strpungerea tuturor straturilor stomacului, comunicarea acestuia cu cavitatea
abdominal i frecvent, asocierea, cu o hemoragie digestiv.
Cancerul gastric
Boala debuteaz cu mult nainte de manifestrile digestive, care pot fi confundate cu o boal
gastric inflamatorie.
Simptome: senzaie de disconfort dup mas, balonri. Primul semn serios este aversiunea
(scrba) pentru carne i grsimi, la nceput, apoi, pentru orice aliment. Pe msur ce boala avanseaz,
apar i alte manifestri: grea, vrsturi, scderea n greutate, durere continu, stri subfebrile. La
7

acest moment boala se afl la jumtatea evoluiei sale. Supravieuirea de la diagnosticarea n acest
stadiu este de maxim 5 ani.
Tratament: singurul posibil este extirparea, ct mai larg, a tumorii.
Infestrile parazitare ale intestinului
Cele mai frecvente sunt: ascaridioza, trichineloza,teniaza, lambliaza.
Sunt date de o igien deficitar: mni murdare, alimente nesplate sau insuficient tratate
termic.
Simptome: dureri abdominale, cu sediul greu de precizat, uneori att de intense c pot avea
caracter de colic. Asociaz scderea poftei de mncare, scderea n greutate, vrsturi i tulburri ale
scaunului (diaree sau scaune imperioase produse dup colici). Uneori pe piele pot s apar pete roii,
mai ales pe torace i abdomen, frecvent dnd mncrimi. Acestea sunt determinate de toxinele
eliminate de parazii n corp.
Tratament: cea mai important este prevenirea infestrii, prin pstrarea unei igiene riguroase,
splarea fructelor i legumelor, prepararea corect a alimentelor, supravegherea surselor de ap i a
grupurilor sanitare.
Bolile ficatului i ale cilor biliare
Sindromul icteric
Sau glbenarea, se caracterizeaz prin culoarea galben a pielii, ochilor, limbii, dat de
depunerea de pigmeni din fiere n esuturi. Acetia apar n snge numai cnd exist o incapacitate de
deversare a secreiei ficatului.
Icterul mecanic
Se mai numete i icter negru, din cauza culorii galben-maronii pe care o au tegumentele
bolnavului. Apare n urma instalrii unui obstacol pe cile de eliminare ale bilei. Acest obstacol poate
fi reprezentat de: calculi biliari (pietre), spasme ale cilor biliare, compresiunea acestora din exterior
(ca n cazul cancerelor de cap de pancreas).
Caracteristic este accentuarea progresiv a coloraiei tegumentelor i mucoaselor, paralel cu
agravarea strii bolnavului, care n caz de neintervenie se poate solda cu moartea.
Hepatita acut viral
Este o boal inflamatorie a ficatului, ce afecteaz direct funcia celulei hepatice i este de
natur viral. Astzi se cunosc o multitudine de virusuri ce pot declana hepatite, clasificate pe litere
de la A la G, iar cercetrile sunt nc n desfurare.
Simptome: debutul bolii este nespecific, cu stare de oboseal accentuat, greuri, vrsturi,
lipsa poftei de mncare, dureri abdominale, dureri articulare, stare subfebril.
La 2-3 zile de la instalarea acestor simptome apar modificri ale urinei i scaunului. Urina
devine brun (ca berea), iar scaunul se decoloreaz, devenind chiar alb. Abia acum apare coloraia
galben a tegumentelor. Aceast perioad se numete perioada de stare a bolii i se extinde pe
parcursul a 6-10 zile. n acest interval simptomele se pot agrava, determinnd n final imobilizarea
bolnavului la pat i internarea.
Perioada de refacere (convalescena): dureaz uneori cteva sptmni. Tegumentele se
decoloreaz treptat, urina i scaunul revin la coloraiile normale, se amelioreaz progresiv starea
general a bolnavului.
ATENIE! Un bolnav de hepatit acut viral este contagios chiar nainte de a apare
modificrile de culoare ale tegumentelor i excreiilor. n prezena unui bolnav de hepatit, nu se vine
n contact cu sngele, urina, sau fecalele acestuia i nici cu secreiile sexuale. Obiectele personale,
lenjeria de pat i de corp a bolnavului, precum i camera acestuia, se dezinfecteaz obligatoriu, iar
contacii se investigheaz pentru a depista o eventual contagiune.
Ciroza hepatic
Este una din cele mai grave boli ale ficatului. Cu excepia cirozei congenitale, care apare n
primele luni de via, boala apare n jurul vrstei de 40-45 de ani, din diverse cauze: consum de
alcool, hepatite cronice, hepatite toxice.
Boala este dat de distrugerea celulei hepatice i nlocuirea ei cu un esut cicatricial fibros,
ceea ce determin anularea funciei hepatice n acea zon. 4/5 din timp boala trece neobservat, sau
foarte rar, bolnavul se plnge de oboseal, lipsa poftei de mncare, greuri, balonri. Caracteristic
este alterarea brusc a funciei hepatice: bolnavul nu mai poate fi alimentat, are o oboseal extrem,
modificri importante ale digestiei i tranzitului intestinal (vrsturi, diaree).
8

Stadiul cel mai grav al bolii, de regul i final, este coma hepatic.
Diskinezia biliar
Sub aceast denumire se reunesc mai multe manifestri ce apar ca urmare a evacurii dificile
i neregulate a bilei din colecist.
Simptome: balonri imediat dup mas, eructaii (rgieli), greuri, vrsturi, dureri de cap,
dureri n partea dreapt a abdomenului, tulburri de tranzit intestinal (diaree, constipaie). Uneori
bolnavul se plnge de gust amar n gur, mai ales dimineaa, dureri de stomac, lipsa poftei de
mncare.
Boala este urmarea unor afeciuni inflamatorii ale colecistului, parazitozelor sau a abuzurilor
alimentare (exces de condimente, grsimi, ciocolat, cafea, prjeli, ceap, usturoi).
Tratament: 80% din tratament este reprezentat de regimul alimentar. Tratamentul
medicamentos const n medicamente ce ajut la evacuarea fierii i medicamente care ajut la
digestie.
CELE MAI FRECVENTE AFECIUNI ALE APARATULUI URINAR
Infecia urinar
Este o boal inflamatorie, de origine microbian, a aparatului urinar.
Simptome: urinri dese, dureri de spate i n partea inferioar a abdomenului, cu senzaie
acut de urinare i eliminarea a doar 2-3 stropi, usturimi i arsuri la urinat, durere declanat la
ciocnirea spatelui. Urina poate fi modificat de culoare i cantitate, cel mai frecvent este portocaliuroiatic.
Simptome generale: alterarea strii generale, oboseal, greuri, transpiraii abundente la cel
mai mic efort, subfebrilitate.
Tratament: repaus la pat, alimentaie uoar, cu restricie la carne i sare. Se administreaz
cantiti mari de lichide i obligatoriu tratament medicamentos. Acesta se administreaz numai dup
efectuare unui examen de urin i a unei uroculturi.
Litiaza renal
Reprezint apariia n cile urinare a unor depuneri de sruri (calciu, urai, fosfai) n jurul
unui nucleu de celule moarte.
Cauze: infecii urinare repetate, oliguria prin concentrarea urinei, stagnarea acesteia din cauza
unor obstacole (malformaii, cicatrici, stricturi), consumul de ap calcaroas, hidratare insuficient
sau transpiraie excesiv.
Simptome: principala manifestare este durerea, a crei intensitate poate varia de la o uoar
jen n zona spatelui, pn la dureri foarte mari, care pot declana un oc dureros (colica renal) i
modificarea aspectului i cantitii urinei.
Colica renal
Este o afeciune acut a aparatului urinar declanat de punerea n micare a unui calcul n
cile urinare.
Simptome: dominant este durerea, foarte intens, care poate determina bolnavul s se aeze
n anumite poziii, n care durerea este mai suportabil. Se asociaz: paloare, greuri, senzaii de
vom, oligoanurie prin reflex dureros.
Tratament: se urmrete n primul rnd combaterea durerii, prin administrarea de antispastice
i antialgice. Se ncearc cu pruden reluarea diurezei prin administrarea de lichide pe gur, sau la
nevoie prin perfuzii intravenoase.
Insuficiena renal
Reprezint reducerea pn la suspendarea total a funciei renale i poate fi acut sau cronic.
Insuficiena renal acut
Este oprirea brusc i total, dar reversibil a funciei renale, cu reluarea produciei de urin
odat cu ameliorarea bolii.
Cauze: inflamaii ale rinichiului, intoxicaii, oc chirurgical, traumatisme, arsuri, sindrom de
deshidratare acut, hemoragii.
Simptome: dureri de cap, tulburri de vedere, ameeli, greuri, scderea tensiunii arteriale.
Tratament: tratarea bolii care a determinat insuficiena renal, rehidratare, restaurarea
irigaiei renale prin restabilirea tensiunii arteriale.
Insuficiena renal cronic
9

Este manifestarea unei boli cronice a rinichiului, sau afectarea rinichiului de ctre boli
generalizate.
Simptome: se instaleaz lent i greu observabil, pacientul prezentn-du-se la control de obicei
n stadiul de uremie. Se manifest de regul cu: greuri, vrsturi, coloraie galben pai a tegumentelor,
mncrimi cauzate de ieirea prin piele a cristalelor de uree, respiraie cu miros de urin.
Tratament: dializ sau transplant renal.
BOLI DE METABOLISM
Diabetul zaharat
Este o boal ce se caracterizeaz prin creterea important i constant n timp a nivelului de
glucoz din snge, adic al glicemiei. Diabetul este de dou tipuri: de tip I, juvenil sau
insulinodependent i de tip II, de maturitate sau insulinonecesitant.
Diabetul zaharat de tip I
Este diabetul ce se manifest la copii i poate aprea nc de la natere. Nivelul glicemiei la
aceti copii poate frecvent s ating 200mg/dl. Cauzele apariiei bolii nu sunt cunoscute, dar s-au
studiat influenele ce le pot avea factorii genetici, infeciile virale sau bacteriene n timpul sarcinii sau
imediat dup natere, oreionul fcut la cteva luni de la natere.
Simptome: copilul este ntrziat n dezvoltarea fizic (la fete ciclul menstrual apare abia la
16-17 ani, la biei testiculele sunt mici sau incomplet coborte), copii diabetici sunt foarte receptivi
la infecii, uneori att de grave nct le pot afecta viaa. Complicaiile bolii apar devreme i cele mai
frecvente sunt: oculare, cardiace i renale.
Regimul de via al unui copil diabetic impune restricii i sprijin din partea familiei, fr de
care, uneori, supravieuirea este imposibil. Copii sunt mai expui dect adulii la com, fie prin
hipoglicemie (ca urmare a excesului de efort fizic sau exagerrii dozelor de insulin), fie prin
hiperglicemie (ca urmare a furtului de dulciuri sau neglijrii administrrii insulinei).
Tratament: se impune adaptarea stilului de via la boal. Administrarea de insulin i un
regim alimentar fr zaharuri sunt obligatorii, ca i formarea unor deprinderi riguroase de igien
deoarece aceti copii au o aprare imunitar deficitar. Copilul trebuie s nvee s-i fac singur
insulina i s-i recolteze singur glicemia.
Diabetul zaharat de tip II
Boala este mai frecvent ca apariie n jurul vrstei de 40-45 de ani, nu are o cauz bine
stabilit, dar este favorizat de: ereditate, obezitate, boli endocrine, sarcin, infecii, traumatisme
fizice i chimice ale pancreasului, abuz de medicamente.
Diabetul de maturitate este o boal ce evolueaz lent i este o boal cronic, adic este
nevindecabil dar tratabil, cu scopul prevenirii apariiei complicaiilor.
Simptome specifice: urinri frecvente i n cantiti mari (peste 2,5l pe zi), ingestia de mari
cantiti de ap, foame accentuat, cu ingestia de mari cantiti de alimente, scdere n greutate.
Simptome secundare: mncrimi, eczeme, infecii urinare repetate i rezistente la tratament,
tulburri de vedere, scderea capacitii de efort i de munc, frecvente infecii micotice genitale,
scderea libidoului la femei, impoten la brbai.
Investigaii de laborator
Cea mai important i mai utilizat investigaie este verificarea glicemiei jeun (pe
nemncate). Valorile normale ale acesteia sunt cuprinse ntre 70-110mg/dl. Creterea constant peste
120mg/dl a glicemiei trebuie s conduc la suspiciunea de diabet i s determine investigaii
amnunite. Testele specifice pentru stabilirea diagnosticului de diabet sunt: testul de toleran la
glucoz i hemoglobina glicozilat.
Tratament: este foarte important scderea aportului de zaharuri din alimentaie i exist
etape n evoluia diabetului n care nivelul glicemiei poate fi controlat numai prin diet. Se vor evita
alimentele care conin glucide n cantiti mari: pine, paste finoase, cartofi, struguri, pepeni, prune,
banane, fasole uscat, mazre, prjituri, fructe deshidratate sau confiate, nuci, alune.
Tratamentul medicamentos: administrarea de antidiabetice orale sau, n stadii mai avansate,
administrarea de insulin. Printre pacieni exist o team nejustificat fa de administrarea de
insulin, deoarece aceasta ofer un mai bun control al glicemiei i un oarecare confort alimentar;
dozele se pot alinia n funcie de nivelul de glicemie.
10

Diabetul afecteaz toate funciile i organele corpului, gravitatea bolii fiind dat de
complicaiile ei, care frecvent pot fi letale.
Cardio-vascular: nivelurile crescute de glicemie afecteaz pereii vaselor de snge, n primul rnd cei
ai coronarelor, dar i ai celorlalte vase din corp. Se declaneaz astfel o cardiopatie ischemic
cronic, dar i o arteriopatie diabetic, ce poate evolua pn la cangren, iar n forma mai uoar la
ulcerul vascular diabetic.
Ocular: afecteaz att vasele de snge ct i structura retinei determinnd tulburri de vedere i
focalizare ce pot ajunge pn la orbire total i ireversibil, prin distrugerea acesteia.
Renal: insuficien renal cronic. Apariia de glucoz n urin (glicozurie) distruge structurile renale
i aceasta se ntmpl cnd nivelul glucozei n snge depete 160mg/dl, valoare denumit i prag de
glicozurie. Este astfel indicat ca glicozuria s se msoare pe ct posibil simultan cu glicemia.
Sistem nervos: glicemia crescut afecteaz direct nutriia tecii nervilor, declannd neuropatia
diabetic ce poate fi direct rspunztoare de apariia cangrenei diabetice. Din cauza scderii
sensibilitii nervoase pacienii diabetici sunt predispui la mici rniri nedureroase ale pielii, care se
suprainfecteaz i au puine anse de vindecare fr un tratament riguros.
AFECIUNI ALE PIELII
Escara
Este o afeciune foarte frecvent a bolnavilor imobilizai la pat ce poate da complicaii
amenintoare de via. Denumirea vine din grecete (eskirrhos) i nseamn crust pe ran.
Mecanisme de producere
Principalul mecanism este presiunea exercitat ntr-o zon limitat, asociat cu scderea
circulaiei sanguine n acea zon. Mecanismele secundare sunt reprezentate de alterarea celorlalte
funcii ale organismului din cauza vrstei i bolilor ce au declanat imobilizarea la pat.
Presiunea asupra esuturilor apare prin comprimarea esuturilor ntre corp i un plan tare, cum
ar fi ntre o suprafa osoas i pat. Ca urmare, irigaia din zon se oprete, iar dup 2 ore de presiune
consecutiv apar deja distrugeri de esuturi.
Chiar dac se iau msuri pentru combaterea comprimrii planurilor tegumentare pe un plan
tare, simpla imobilizare la pat poate declana la btrni apariia de escare din cauza modificrilor
generate de vrst a vaselor de snge, sau ca urmare a unor afeciuni neurologice ce altereaz
motricitatea vaselor de snge.
Cel mai frecvent escarele pot apare n: come de diverse origini, afeciuni neurologice,
sindroame de degenerescen senil, intervenii chirurgicale majore cu perioade prelungite de
imobilizare la pat (chirurgie renal, ortopedic, neurologic).
Zone de apariie a escarelor cel mai frecvent ntlnite:
proeminena sacrului;
omoplai;
apofiza vertebrei C 7;
clcie;
oldurile i genunchii n exterior;
fesele;
Pe lng aceste zone mai frecvent ntlnite exist ns i zone atipice de apariie, teoretic orice
structur a corpului putnd fi afectat de escare, cu att mai posibil cu ct organismul este mai tarat.
Manifestri clinice
Primul semn al escarei este nroirea i ngroarea pielii n zona supus presiunii, numit
plac eritematoas. Dac nu se observ i intervine la timp pielea ncepe s se transforme. La
nceput, din cauza scderii irigaiei, pielea din roie devine palid-glbuie, apoi se nvineete i se
nnegrete. Frecvent la locul apariiei modificrilor de culoare apare i o vezicul cu lichid, numit
flicten, care se poate sparge foarte uor, expunnd esuturile de dedesubt.
Cu sau fr vezicule, cel mai mic traumatism la locul unei escare fisureaz pielea i deschide
escara. Prin aceste fisuri ptrund microbi care infecteaz rana i declaneaz distrugerea esuturilor.
Ca urmare orice escar trebuie considerat din start plag infectat i trebuie curat n toat
suprafaa vizibil i n adncime, deoarece orificiul de deschidere al escarei este ntotdeauna mai mic
dect rana de sub suprafaa pielii. Escara are astfel un aspect de plnie cu gura n jos.
Gradele escarei: gradul 1 zon roie, bine delimitat, fr fisuri;
11

 gradul 2 zone modificate de culoare (palide, vinete sau negre) cu fisuri i

crpturi la nivelul epidermului i dermului, fr a ajunge n hipoderm;
gradul 3 leziuni care au atacat i trecut de hipoderm, ajungnd n grsimea
i muchii de sub zona de apariie a escarei;
gradul 4 leziuni ce au atins toate planurile pielii i toate planurile
musculare, pn la planul osos, penetrnd i n acesta.
Complicaiile escarelor
Cea mai frecvent complicaie este infecia, fiind i cea mai redutabil, deoarece cea mai
mic infecie pe un organism debilitat poate avea consecine catastrofale, putnd duce la moarte prin
generalizarea infeciei (septicemie).
Tratamentul escarelor
Principalul tratament este reprezentat de prevenirea apariiei escarelor, la care se asociaz
tratamentul medical. Se utilizeaz antibiotice n administrare general, soluii dezinfectante aplicate
local, soluii care ndeprteaz esuturile moarte. Obligatoriu, pe lng toate acestea, se efectueaz i
tratamentul chirurgical al plgii.
Acesta const n lrgirea orificiului de deschidere la piele, pentru a avea acces la esuturile de
dedesubt, pentru a permite drenarea puroiului i ndeprtarea esuturilor moarte. Aceste esuturi se
ndeprteaz pn n carne sngernd i se panseaz steril. Escara tratat chirurgical se inspecteaz
i se cur zilnic.
Escara galopant
Este o escar ce apare n urma imobilizrii brute la pat, situaie ce se ntlnete cel mai
frecvent n crizele de agravare ale bolilor psihice sau ale demenei senile (b. Alzheimer). n aceste
cazuri escara apare foarte rapid, uneori n mai puin de 6 ore de la instalarea crizei ce a determinat
imobilizarea. Acest tip de escar evolueaz ntotdeauna spre agravare i este un semnal al unei stri
terminale. Caracteristic este apariia n mai multe locuri simultan i rspunsul greu sau nul la
antibiotice.
Profilaxia escarelor
Este obligatorie meninerea unei igiene corecte a tegumentelor: se spal cu spun i se usuc,
apoi se aplic diverse substane de ntreinere n funcie de tipul zonei. Astfel, locurile care au
tendina s se usuce se vor ntreine cu creme hidratante i emoliente, iar locurile care au tendina s
se macereze, se pudreaz cu pudr de talc. Aceasta nu se aplic pe tegumentele umede i nici pe
mucoase. Este o greeal aplicarea concomitent de unguente i pudr.
De foarte mare importan este igiena lenjeriei. La bolnavii cu pericol de escare pijamaua,
lenjeria de corp i de pat se spal, se fierbe i nu se apreteaz. Se vor folosi lenjerii noi din fibre
naturale moi, cum ar fi: finet, diftin, bumbac mercerizat. Se va verifica permanent ca lenjeria s nu
fac cute, s nu fie firimituri sau obiecte czute n pat. Lenjeria de pat se schimb sptmnal sau ori
de cte ori este nevoie. Pijamaua i lenjeria de corp se schimb de cte ori este nevoie. Lenjeria de
corp trebuie s fie lejer i plcut la purtat.
CELE MAI FRECVENTE AFECIUNI OSOASE
Osteoporoza
Masa osoas crete continuu de la natere pn la adolescen, cnd sufer procese de
maturare i consolidare care au ca rezultat final formarea osului adult. Pe perioada vieii adulte, pn
la btrnee, masa osoas este relativ constant, suferind procese de remaniere doar n mprejurri
speciale, cum ar fi boli cronice sau imobilizri prelungite. La btrnee se instaleaz o diminuare
generalizat a masei osoase, dar cu pierderi minime i n limite fiziologice. n anumite situaii ns,
aceast pierdere se poate accentua, determinnd osteoporoza.
Fracturile
Fractura reprezint ntreruperea continuitii osoase ca urmare a unui traumatism sau ca
urmare a creterii fragilitii osoase.
Fracturile cele mai frecvente la btrni sunt cele la nivelul oldului, care afecteaz articulaia
coxo-femural, colul sau diafiza femurului. La btrni, cauza cea mai frecvent a fracturilor este
osteoporoza i riscul crete proporional cu riscul de cdere.
Categorii de btrni cu risc de cdere: -cei cu tulburri de echilibru;
12

-cei cu boli cronice (diabetici, hipertensivi, boli

psihice, obezitate);
-consumul excesiv de antiinflamatorii i antialgice.
Diagnosticul fracturilor
Prima condiie este stabilirea mprejurrilor n care s-a produs fractura (tipul i natura
traumatismului), apoi se stabilete existena situaiilor de fragilizare a osului (vrsta, boli cronice).
Simptome: incapacitatea de a mica membrul afectat, poziia anormal a segmentului cu
fractura, scurtarea membrului fracturat.
Diagnosticul de certitudine al fracturii l pune examenul radiologic, n urma cruia se
stabilete i atitudinea terapeutic ulterioar, n care prima msur este interzicerea mersului, apoi
transportul de urgen pe secia de ortopedie, gipsarea sau intervenia chirurgical.
Categorii de btrni predispui la cderi:
-demenii: din cauza tulburrilor de orientare n spaiu timp i prin scderea
capacitii de recunoatere a pericolelor i obiectelor;
-bolnavii cu hemiplegie: sunt nendemnatici, au tulburri de echilibru, se
sprijin pe partea sntoas i cad ntotdeauna pe cea afectat;
-btrnii care au suferit deja o fractur: acetia i feresc instinctiv partea pe
care au avut fractura i cad pe partea sntoas.
CDERILE
Cderile fac parte dintr-o patologie intermediar ntre cea psihiatric i cea geriatric. Sunt
situaii frecvente la btrni, determinate de factori psiho-fizici cu grave consecine n plan psihologic,
familial i social.
Se consider c 20% din persoanele peste 65 de ani au suferit deja o cdere, iar dintre cele de
peste 75 de ani 50% au suferit o cdere. Exist cteva caracteristici ale cderilor: femeile sunt mai
frecvent afectate de cderi dect brbaii, iar persoanele singure sunt mai frecvent afectate dect cele
ce locuiesc cu familia. Aceasta se explic prin faptul c aceste categorii de persoane au tendina s
neglijeze prezentarea la consult medical.
Cderile repetate sunt un factor important n hotrrea de a interna un btrn ntr-o instituie
de ocrotire, dei de cele mai multe ori nu sunt dect o ncercare de atragere a ateniei familiei.
Foarte rar cderile apar ca diagnostic de deces n certificatele medicale, fiind considerate
cauze de deces doar dac se constat un traumatism cerebral sau o fractur de old. S-a constatat c o
fractur are risc de deces cu ct rmnerea la locul cderii este mai ndelungat.
Clasificarea cderilor
1. Cderile unice: determinate de un accident vascular cerebral, un infarct miocardic sau o
tulburare acut a ritmului cardiac, sunt frecvent mortale.
2. Cderile repetate se mpart n: cderi mecanice (prin mpiedicare) i cderi prin tulburri
de echilibru. Dei sunt mai frecvente, nu sunt ntotdeauna mortale deoarece persoana
reuete s mai aib o reacie de aprare.
Factorii de risc ai cderilor
Vrsta (cu ct persoana este mai vrstnic cu att este mai expus), sexul (femeile sunt mai
expuse cderilor cu consecine grave din cauza osteoporozei), bolile cronice articulare i vasculare
(artroze, tulburri de echilibru i de vedere), pericolul ambiental (amenajarea necorespunztoare a
locuinei, izolarea prelungit n interior care transform cel mai mic obstacol ntr-o deplasare n
exterior ntr-un pericol de cdere), singurtatea (prin factorul stres i neglijarea sntii).
Evaluarea cauzei cderilor
n aprecierea gravitii unei cderi i a posibilitilor de repetare a acesteia se ine cont de
cteva elemente:
-a fost o cdere ntmpltoare determinat de factori exteriori?
-cderea a fost precedat de ameeal?
-a fost precedat de tulburri de vedere?
-avei frecvente tulburri de echilibru?
-ce medicaie urmai?
-ct timp ai rmas la locul cderii?
Rspunsurile la aceste ntrebri pot orienta ctre posibile soluii de prevenire a cderilor.
13

Consecinele cderilor
Cderile afecteaz persoana vrstnic att din punct de vedere psihic ct i fizic. Creterea
frecvenei cderilor dau un semnal de alarm asupra unui prognostic vital prost.
Consecine fizice: -fracturile (cele mai frecvente sunt cele de old, urmate de fracturi ale
ncheieturii pumnului, braului, bazinului). Gravitatea fracturilor nu are ntotdeauna legtur direct
cu violena cderii, ci cu gradul de osteoporoz.
-traumatismele craniene sunt leziuni grave care cel mai frecvent se
soldeaz cu deces.
-traumatisme de esuturi moi, determin apariia unor hematoame, care se
pot suprainfecta i pot determina septicemii i moarte.
Consecine psiho-sociale: cderea este de multe ori primul semn al unui viitor nesigur.
Btrnul contientizeaz, uneori pentru prima dat, c trebuie s-i restrng aria de activitate i
uneori simte ameninarea morii. Se instaleaz o stare de nelinite i team, cu reducerea mobilitii,
reducerea iniiativelor i dezangajare social.
Aceste modificri se rsfrng i asupra familiei, activitatea membrilor acesteia fiind afectat
de teama unei noi cderi, ceea ce de multe ori poate duce la meninerea btrnului n cas sau
internarea ntr-o instituie de ngrijire.
Prevenirea cderilor
Este obligatorie n primul rnd depistarea i evaluarea factorilor ce determin cderea.
Factorii exteriori vor fi redui ct mai mult prin amenajarea mediului ambiant, familiarizarea
btrnului cu anumite trasee, educarea acestuia n vederea acceptrii i utilizrii unui ajutor de mers
(crj, baston, cadru). Factorii interiori (care in de persoana i organismul btrnului) se vor controla
prin intervenie medical, prin examinarea persoanei de ctre medic, prescrierea unui tratament sau
readaptarea celui existent.
Controlul celor dou tipuri de factori se va asocia cu educarea persoanei vrstnice i a
anturajului n sensul adaptrii la starea fiziologic a acesteia, cu acceptarea noilor limite aprute.
PATOLOGIA PSHIATRIC N NGRIJIREA LA DOMICILIU
Tulburrile de somn
La btrni somnul este una din funciile cele mai afectate comparativ cu adultul. Se accept n
general, c durata somnului la btrni este mai redus; un somn de ase ore sau mai puin pe noapte
se consider a fi normal pentru o persoan peste 60 de ani. Odat cu naintarea n vrst, apare i o
modificare a alternanei perioadelor somn-veghe: somnul de noapte este ntrerupt de perioade de
trezire, dar i perioadele de veghe diurn sunt ntrerupte de perioade de aipeal.
Un bun indicator al scderii duratei somnului este creterea consumului de medicamente
pentru somn odat cu naintarea n vrst.
Cauze organice de ntrerupere a somnului:
-hipertrofia de prostat prin urinrile nocturne ce la determin i prin creterea frecvenei urinrilor;
-arsurile nocturne determinate de refluxul gastro-esofagian sau alte boli digestive;
-crampe musculare, determinate de proasta circulaie periferic sau de utilizarea de medicamente
diuretice;
-tusea persistent din bronitele cronice sau emfizemul pulmonar.
Tratamentul insomniilor
n primul rnd se vor lua msuri pentru tratarea corect a bolilor de care sufer btrnii, apoi
se va institui o igien a somnului: culcarea la aceeai or, eventual dup o scurt plimbare n aer
curat, masa de sear se va servi cu cel puin dou ore nainte de culcare. Se vor evita alimentele greu
digerabile sau consumul exagerat de lichide. nainte de culcare se vor evita strile conflictuale,
filmele de groaz i nu se va fuma.
Camera se va aerisi nainte de culcare i pe ct posibil s fie situat ntr-o zon linitit a
casei. Se poate face o baie cald de picioare sau se bea un ceai de tei sau o can de lapte cald.
Criza de adaptare i dependena
La vrstnici, din cauza alterrii structurilor psihice i nervoase, capacitatea de adaptare scade
evident. Acest fapt devine manifest mai ales la schimbrile de mediu. Prin mediu se nelege att
locuina ct i relaiile sociale. La btrni, restrngerea activitilor transform locuina n principalul
loc de desfurare al vieii.
14

Astfel se explic stresul major declanat la o persoan vrstnic de schimbri: mutarea ntr-o
nou locuin, plecarea copiilor, mutarea la copii, internarea ntr-o instituie de ocrotire. Se poate
spune c nainte de moartea biologic btrnii sufer alte dou mori: moartea social prin retragerea
din activitate, cu pierderea cercului de colegi i prieteni i moartea familial prin plecarea copiilor,
decesul partenerului de via, decesul copiilor.
Simptome: 1. tulburrile psihice declanate de mutare pot apare chiar la aflarea vetii c
este necesar mutarea, btrnul devenind agitat i temtor, chiar depresiv. Aceste manifestri se pot
agrava devenind violente n momentul mutrii sau la 2-3 ore de la ajungerea la noul loc.
Btrnul, pn atunci linitit i cooperant, devine agitat, mai ales n cursul nopii, prezentnd
violene de limbaj i comportament, chiar halucinaii.
Exist situaii n care aceast criz este debutul unei deteriorri psihice care poate ajunge pn
la demen. Dac la aceste modificri psihice se mai adaug i o deteriorare fizic, n 2-3 luni se
poate ajunge la moarte. Dintre simptomele psihice nelinitea (anxietatea) apare mai frecvent la femei,
iar obsesiile sunt mai frecvente la brbai.
2. Modificri de nutriie: bolnavul scade n greutate, devine palid, refuz alimentaia i n
forma extrem se imobilizeaz la pat, dnd posibilitatea apariiei de leziuni cutanate, sau dac acestea
exist, determin agravarea lor. n forma extrem a acestei manifestri se declaneaz un adevrat
sindrom consumptiv, cu scdere galopant n greutate, refuz total al alimentaiei i moarte n cteva
zile.
3. Simptome cardio-vasculare: palpitaii, dureri cardiace, ameeli, ascensiuni tensionale,
tulburri de vedere. Uneori o boal cardiac preexistent se poate agrava brusc n urma unei mutri
(de ex. un infarct fr semne premonitorii).
4. Simptome ale afectrii circulaiei cerebrale: pot fi foarte variate, de la simple ameeli
pn la accidente vasculare cerebrale pe fondul ischemiei. Caracteristice sunt crizele de vertij
declanate imediat dup ajungerea la noul domiciliu.
Prevenirea crizelor de adaptare
1. Pregtirea momentului mutrii cu mult timp nainte de a se efectua.
2. Vizitarea n vederea acomodrii, a noului domiciliu.
3. Administrarea de tratament sedativ n perioada de dinaintea mutrii sau imediat dup
ajungerea la noul loc.
4. Organizarea cu atenie a deplasrii la noul domiciliu, care se va efectua n condiii ct mai
confortabile.
5. Relaionarea ct mai timpurie cu noii vecini.
6. Vizitarea ct mai frecvent a vrstnicului de ctre familie.
7. Organizarea de activiti pentru ocuparea timpului liber.
Depresiile vrstnicului
Depresiile: sunt boli psihice caracterizate prin modificri ale strii sufleteti, cu tendin spre
tristee la care se adaug restrngerea activitii fizice.
La vrstnici nu exist deosebiri semnificative n manifestrile de depresie fa de aduli, cu
excepia lentorii instalrii simptomelor.
Forme de depresie la vrstnici: -depresia din nevroze;
-depresia din boli degenerative ale creierului;
-depresia din boli cronice;
-depresii endogene (apar n psihoza maniaco-depresiv i
melancolie);
-depresii reactive (apar ca reacie la crizele de adaptare social
i familial).
Simptome: marea majoritate a depresiilor la btrni sunt nsoite de nelinite i se numesc
depresii anxioase. Se manifest cu: idei fixe, ipohondrie, sentimente de vin, inactivitate, negativism
(refuz alimentaia i tratamentul), abulie, mutism.
n forma cea mai grav negativismul poate duce la moarte prin refuzul total al alimentaiei.
Astfel se poate afirma c depresia la btrni este defapt o form de sinucidere.
Debutul acestor manifestri poate fi brusc, ca urmare a unui oc psihic i poate culmina cu
moartea.
15

Tratament: cel mai important este reprezentat de prevenirea instalrii depresiilor prin
mijloace psiho-sociale cum ar fi ngrijirea la domiciliu, consilierea psihologic, angrenarea n diverse
activiti. O alt component important a tratamentului depresiilor o constituie tratarea tuturor
bolilor organice cerebrale i a celor cronice. Ultima, dar nu cea mai de neglijat component a
tratamentului depresiilor, este tratamentul medicamentos.
Atenie! La btrni medicamentele de uz psihiatric sunt mai toxice dect la aduli, deci
administrarea acestui tip de tratament se va face numai sub supravegherea medicului specialist
psihiatru.
Sinuciderea
Tentativele de sinucidere la btrni sunt de 12 ori mai frecvente dect la persoanele cu vrste
cuprinse ntre 15-24 de ani. Exist cteva grupe de vrstnici cu risc de sinucidere: bolnavi cu boli
cronice, bolnavi depresivi, persoane cu crize emoionale, btrni cu boli incurabile.
Btrnii se sinucid prin metode mai violente i mai eficace dect persoanele tinere. Tentativele
de sinucidere la btrni trebuie nelese de cei din jur ca o form extrem de ncercare de a restabili o
comunicare, de a solicita un ajutor sau de a solicita atenia.
Cauze: izolarea social, ncetarea activitii profesionale, schimbarea modului obinuit de
via, moartea partenerului de via, moartea copiilor, lipsuri materiale.
O form special de sinucidere la btrni este sinuciderea silenioas. Btrnul pierde pofta de
mncare, pofta de via, nu mai comunic, nu mai prsete patul, refuz alimentaia, tratamentul i
ngrijirea.
Demena senil (boala Alzheimer)
Organizaia Mondial a Sntii (O.M.S.) afirm c 15% din populaia vrstnic prezint
regresiune intelectual, iar dintre acetia, 60-70% dezvolt demen senil.
Demena: este scderea progresiv i ireversibil a activitii psihice, determinat de apariia
unor degenerri ale creierului. Cercetri mai recente arat c evoluia bolii se desfoar n etape,
existnd i situaii de oprire a evoluiei, care ns ntotdeauna sunt urmate de o agravare.
Diagnosticul de demen poate fi presupus n dou situaii: degradarea brusc a mobilitii
btrnului pn atunci activ i independent sau cnd se constat o scdere progresiv a
performanelor intelectuale ale persoanei vrstnice.
Manifestri generale: tulburri globale de memorie, care la nceput se manifest ca o uitare a
evenimentelor recente, cu reamintirea bun a celor din trecut. n timp ns se altereaz att memoria
recent ct i cea veche. Tulburrile de memorie duc la afectarea orientrii n spaiu-timp, tulburri de
exprimare i de nelegere, urmate de apariia de greuti n recunoaterea sunetelor i obiectelor, apoi
a persoanelor.
La acestea se adaug anomalii de comportament: veselie sau tristee fr motiv, tulburri de
judecat, tendina de a pleca de acas, utilizarea unui limbaj indecent de ctre persoane bine educate,
tulburri de atenie i concentrare.
n final se instaleaz o greutate a micrilor voluntare, pn la oprirea complet a acestora.
Cauze: principala cauz a demenei senile este degenerarea esutului cerebral, care se produce
prin dou mecanisme. Scderea numrului de celule nervoase (neuroni) sau scderea metabolismului
acestora i scderea irigaiei cerebrale, ca urmare a alterrii vaselor cerebrale sau ca urmare a
producerii de microinfarcte n esutul cerebral. Uneori demena senil se poate instala brusc, n urma
unui accident vascular major sau n urma agravrii unei boli cronice.
Principii terapeutice: 1. recuperarea funciilor fizice i psihice pierdute.
2. amenajarea spaiului ambiant astfel nct s protejeze i s ajute
btrnul n orientare (ui de culori diferite pentru camer, baie i buctrie, amenajarea unor ghidaje
pe holuri i a unor sprijine n baie).
3. resocializare (se vor ncuraja pstrarea relaiilor de prietenie, vizitele
din partea rudelor i prietenilor, activitile n aer liber).
4. exploatarea la maximum a funciilor restante.
5. tratament medicamentos.
PATOLOGIA PENSIONRII

16

Pn n secolul XIX nu exista conceptul de pensionare, iar oamenii munceau pn n ultimele

clipe ale existenei lor. Odat cu apariia proteciei sociale i a sindicatelor, a nceput dezvoltarea
fondurilor de pensii i a conceptului de retragere din activitate.
Pensionarea este un eveniment ce pune capt activitii profesionale a unei persoane i este
nsoit de o serie de manifestri. Se pot produce att fenomene psihice ct i fenomene fizice,
deoarece pensionarea se produce la o vrst la care capacitatea de adaptare ncepe s scad. n mare,
exist trei tipuri de reacie la pensionare:
1. Reacia echilibrat: pensionarul accept ncheierea vieii profesionale i ateapt
reorientarea ctre noi activiti.
2. Reacia optimist: pensionarul se bucur c viaa profesional s-a ncheiat, pentru
c se va odihni, va avea timp liber i i va putea planifica activiti ce nu le-a putut
desfura nainte.
3. Reacia pesimist: pensionarul consider c odat cu oprirea activitii profesionale
va muri social, acesta fiind primul pas spre moartea biologic.
S-a constatat de asemenea existena de reacii diferite la pensionare n funcie de sex. Brbaii
resimt ntreruperea activitii profesionale ca un oc, deoarece sunt mai mult orientai spre sfera
profesional dect femeile. Pentru acetia, pensionarea nseamn o pierdere de statut social. Femeile,
deoarece sunt mult implicate i n activiti casnice, simt c odat cu pensionarea vor avea mai mult
timp liber i se vor putea dedica familiei, ceea ce le va face s treac mult mai uor acest moment.
Exist de asemenea diferene de reacie la pensionare ntre mediul urban i cel rural. n mediul
rural adaptarea la pensie este mai uoar, deoarece aici se menine tot timpul un regim de activitate,
uneori chiar generatoare de venit. n mediul urban pensionarea nseamn de cele mai multe ori i o
scdere a veniturilor, ceea ce face mai dificil adaptarea.
n general simptomele pensionrii nu pot suferi o clasificare strict, dar general valabil este
faptul c este o etap a schimbrilor n viaa unei persoane ajunse la o anumit vrst, cnd
capacitatea de adaptare scade i pot aprea modificri psiho-emoionale. Acestea pot mbrca cele
mai diferite forme, de la euforie la nelinite, anxietate, depresie, dar pot fi prevenite sau combtute,
dac pensionarul accept retragerea din activitate ca fiind doar o alt etap a vieii sale i nu o
ncheiere a acesteia. Pentru a preveni manifestrile negative sau patologice, pensionarul ar trebui si pstreze un minim de activitate i s-i asume un rol mai mare n familie.
ASISTENA STADIILOR TERMINALE I A MORII
Pe msura evoluiei societii, moartea a devenit din ce n ce mai frecvent un fenomen ce se
produce n instituii (spitale, cmine, centre de ngrijire). Din aceast cauz, familiile reuesc tot mai
greu s fac fa stadiilor terminale ale unor boli sau morii. Strile de dinaintea morii au o mare
ncrctur emoional i solicit mult familia din punct de vedere psihic i uneori i fizic, ca urmare
a necesitii de a asista muribundul n fazele finale ale vieii sale.
Dac moartea se produce la domiciliu, este recomandabil pentru familie i muribund s fie ct
mai mult timp n contact. Familia trebuie s fie n preajma acestuia din urm, ngrijindu-l i ncercnd
s-i aline suferinele, iar dac aceasta depete posibilitile familiei, se va apela la ajutor specializat.
n aceast ultim perioad a vieii sunt foarte importante combaterea durerii, hidratarea i
efectuarea igienei. Se vor ndeplini ultimele dorine ale celui n agonie i se va vorbi tot timpul cu
acesta, chiar dac nu mai rspunde. Se va asigura, de cte ori persoana muribund o cere, prezena
preotului sau a medicului. Dac agonicul nu mai este contient, dar nu i-a exprimat mpotrivirea n
mod expres, se va solicita serviciul religios oricum. Familia va pstra contactul permanent cu
muribundul i persoana sau persoanele care l ngrijesc i vor pune la dispoziia acestora tot ce
solicit.
Dac decesul se produce fr prezena unui membru al familiei, persoana care a asistat
decesul va aprinde o lumnare i va anuna familia indiferent de or.

17

PRIMUL AJUTOR N NGRJIREA LA DOMICILIU

PRIMUL AJUTOR N CRIZA DISPNEIC
Criza dispneic este un episod ce poate aprea n orice perioad de evoluie a unei boli
pulmonare sau cardiace. Se manifest cu greutate n respiraie, stare de nelinite, transpiraii, senzaie
de sufocare.
Se aeaz bolnavul ct mai confortabil, n poziie eznd, n fotoliu sau rezemat de perne n
pat. Se desfac cureaua, cravata, se slbesc hainele prea strnse, se scot pantofii i se deschide larg
fereastra. Dac bolnavul este cunoscut astmatic, se folosete pompa de aerosoli (i se pot administra
pn la maxim patru puf-uri).
n perioada ct efectum manevrele de mai sus sau chiar nainte de nceperea lor se solicit
ambulana.
PRIMUL AJUTOR N INFARCTUL MIOCARDIC
Infarctul miocardic este forma extrem a cardiopatiei ischemice. Se manifest cu dureri mari
la nivelul regiunii precordiale (n partea stng a pieptului), grea, transpiraie rece abundent,
senzaie de moarte iminent.
Bolnavul se aeaz ntins n pat, cu trunchiul uor ridicat i i se administreaz un comprimat
de nitroglicerin sublingual, apoi un sfert de comprimat de aspirin. Se caut s se mite ct mai
puin bolnavul i s vorbeasc ct mai puin. Se ncearc atenuarea durerii cu algocalmin sau piafen i
se ncearc n permanen linitirea acestuia. nainte de nceperea tuturor acestor manevre se solicit
ambulana.
PRIMUL AJUTOR N COLICA ABDOMINAL
Colica abdominal este o durere intens, de cele mai multe ori greu de localizat, la nivelul
abdomenului. Poate fi determinat de foarte multe afeciuni: gastrice, biliare, apendicit acut, chist
ovarian rupt, sarcin extrauterin, pancreatit acut, infarct mezenteric, parazitoze intestinale.
Bolnavul se aeaz n pat, se acoper i i se asigur o temperatur confortabil. Dac apar
vrsturi, se apleac bolnavul cu trunchiul nainte i se folosete un vas.
Se ncearc atenuarea durerii folosind nu mai mult de un comprimat de algocalmin sau piafen
sau scobutil, pentru a nu masca simptomele. Se solicit ambulana.
PRIMUL AJUTOR N COLICA RENAL
Colica renal este o durere violent, cu originea la nivelul rinichilor, iradiat n abdomen i
care are drept cauz migrarea unui calcul n cile urinare. Este nsoit de vrsturi i anurie reflex
(incapacitatea de a mai urina).
Se asigur bolnavului un loc confortabil unde s stea (pat sau canapea) i i se asigur o
temperatur uor mai ridicat. Se pot administra, dac vrsturile o permit, lichide i calmante ale
durerii. Se solicit ambulana.
PRIMUL AJUTOR N RETENIA ACUT DE URIN
Retenia acut de urin este incapacitatea brusc aprut a vezicii urinare de a-i evacua
coninutul. Aceasta poate avea cauze diferite la brbai i la femei. Astfel, la brbai poate fi cauzat
de afeciuni ale prostatei, vezicii urinare sau afeciuni neurologice. La femei, retenia acut de urin
apare mai rar i poate fi cauzat de o afeciune neurologic sau migrarea unui calcul n vezica
urinar. La ambele sexe afeciunea poate apare ca un efect secundar al medicaiei psihiatrice sau
neurologice.
Principala manevr de prim ajutor este evacuarea urinii. Se ncearc iniial relaxarea
spasmului vezicii urinare prin: aplicaii locale de cldur, linitirea bolnavului, administrarea de
antispastice. Bolnavul se aeaz ct mai confortabil cu putin i i se asigur o temperatur adecvat.
Dac nu se reia eliminarea urinii se instaleaz o sond vezical i se solicit ambulana.
PRIMUL AJUTOR N FRACTURI

18

Fractura reprezint ntreruperea continuitii osoase n urma unui traumatism. Pentru a fi

siguri c este vorba de o fractur trebuie s eliberm membrul afectat de haine sau nclminte i s-i
observm aspectul i capacitatea de micare.
Urmtoarea manevr este imobilizarea focarului de fractur cu atele. Dac nu se gsesc atele
de uz medical se pot improviza din cozi de mtur, ltei, crengi. Elementele de imobilizare trebuie s
fie suficient de lungi nct s prind focarul de fractur i articulaiile de deasupra i dedesubtul
acestuia.
Fracturile extremitii superioare a braului i claviculei se imobilizeaz prin solidarizarea
braului cu toracele, astfel: se ndoaie cotul la 90 i se leag cu o fa sau o earf de gt. Se lipete
braul de abdomen i mpreun cu toracele se bandajeaz de jur mprejur cu fee de tifon sau fee
improvizate din alte materiale.
ntotdeauna o fractur se trimite la spital, pentru investigaii i imobilizare n aparat gipsat,
deoarece diagnosticul de certitudine se poate pune doar pe radiografie.
PRIMUL AJUTOR N CRIZA DE EPILEPSIE
Criza de epilepsie este un episod acut caracterizat prin cderea bolnavului nsoit de
convulsii i salivaie puternic, exteriorizat la nivelul gurii sub forma unei spume.
O dat nceput criza nu se mai poate interveni, aa c se ncearc ferirea bolnavului de
lovituri i meninerea cilor respiratorii libere. Bolnavul se ntinde pe un plan tare, de cele mai multe
ori se las ntins la pmnt chiar n locul unde a czut, i se ntoarce capul ntr-o parte i se ncearc
introducerea ntre dini a unui obiect care s menin gura deschis (curea de piele sau un prosop
rulat).
Se ine bolnavul de membre, pentru a nu se lovi de obiectele din jur, se ateapt sfritul crizei
i se solicit ajutor de specialitate. Dac, pn la sosirea acestuia criza se termin, bolnavul se aeaz
n pat i se izoleaz ntr-o camer linitit unde va fi supravegheat permanent.
PRIMUL AJUTOR N EPISOADELE DE DECOMPENSARE A PSIHOZELOR MAJORE
Pot aprea n orice situaie de tratament incorect sau de agravare a unei boli psihiatrice
majore. Bolnavii pot fi agitai, panicai sau chiar violeni cu ei nii sau cu cei din jur.
Bolnavul se izoleaz i se supravegheaz permanent, iar dac devine agresiv se imobilizeaz.
O metod simpl de imobilizare este aezarea n pat i legarea peste bazin cu un cearaf trecut pe sub
pat i prinderea minilor sub corp.
Se solicit de urgen ambulana.
PRIMUL AJUTOR N HEMORAGII
Hemoragia este exteriorizarea sngelui n afara aparatului circulator. Hemoragiile sunt de
cteva tipuri, clasificndu-se dup mai multe criterii:
- dup cantitatea de snge pierdut n: mari, medii, mici;
- dup vasul afectat n: arteriale, venoase, capilare;
- dup mecanismul de producere: prin rniri, prin boli ale vaselor ( de ex. varice).
Primul obiectiv de ndeplinit n faa unei hemoragii este oprirea pierderii de snge. Aceasta se
poate obine prin aplicarea unui garou sau prin apsarea direct pe ran.
Aplicarea garoului se poate utiliza pentru hemoragiile membrelor i se face astfel: deasupra
rnii pentru hemoragiile arteriale, dedesubtul rnii pentru hemoragiile venoase. Se strnge treptat
pn se observ reducerea debitului de snge n ran sau chiar stoparea sngerrii. Garourile sunt
benzi sau tuburi de cauciuc sau se pot improviza din cordoane, curele, fii de pnz. Acestea se pot
strnge prin introducerea sub ele i rsucirea unui creion sau b, mecanism ce se numete turnichet.
La instalarea garoului se ataeaz de acesta un bilet cu ora aplicrii, iar dac transportul la
spital dureaz, garoul se slbete din jumtate n jumtate de or pentru a evita afectarea esuturilor
pe care a fost aplicat.
Oprirea hemoragiei prin compresie (apsarea direct pe ran) se utilizeaz pentru rnile
abdomenului, trunchiului i capului. Se aplic direct pe ran, dac este posibil dup curarea
acesteia, un pachet de comprese sterile, apoi o pnz curat i un prosop mpturit i se apas. Se
poate ncerca meninerea presiunii prin panasarea circular strns sau prin apsare continu cu
mna.
Orice sngerare important se transport de urgen la spital, avnd grij ca pe parcursul
tuturor manevrelor s nu se vin n contact cu sngele rnitului.
19

PRIMUL AJUTOR N ARSURI

Arsura reprezint distrucia esuturilor expuse la temperaturi ridicate, iar gravitatea lor
depinde de suprafaa expus i intensitatea cldurii. Primul gest n faa unei arsuri este scoaterea
accidentatului din mediu, adic ntreruperea expunerii la cldur. Aceasta se va face fr a atinge
suprafaa pielii, trgnd de haine sau de curea.
Urmeaz stingerea focarelor fumegnde i rcirea suprafeei corporale (cu ap). Se
ndeprteaz cu grij hainele arse, fr a trage de cele care par lipite de piele. Se nvelete persoana
ars ntr-un cearaf curat i se transport la spital. Este interzis aplicarea de substane sau soluii pe
suprafeele arse, cu excepia rivanolului.
PRIMUL AJUTOR N INTOXICAII
Substana toxic este substana care o dat ptruns n organism produce distrugerea
esuturilor sau afectarea funcionrii organismului. Toxicul poate ptrunde n organism pe mai multe
ci: prin respiraie, prin nghiire, prin piele.
Primul gest este scoaterea din mediu i ndeprtarea ct mai rapid a unei cantiti ct mai
mare de toxic. Astfel, la intoxicaii prin piele se spal din abunden cu ap, cei intoxicai prin
inhalaie se pun s respire ct mai adnc i de mai multe ori ntr-un loc aerisit, intoxicaii prin
nghiire trebuie s bea cantiti mari de ap. Pentru acetia din urm nu se provoac vrsturi i nici
nu li s d s bea substane care se crede c neutralizeaz toxicul.
Pe parcursul acestor manevre persoana care acord primul ajutor nu trebuie s vin n contact
cu pielea intoxicatului, urina, fecalele sau lichidul de vrstur ale acestuia i nici cu apa ce a fost
folosit pentru splarea accidentatului.
Orice intoxicaie se transport de urgen la spital cu ambulan dotat cu oxigen.
PRIMUL AJUTOR N ELECTROCUTARE
Electrocutarea este reprezentat de trecerea curentului electric prin corpul uman. Din cauza
coninutului mare de ap organismul umaneste un bun conductor de electricitate, iar distrugerile
celulare vor fi mari.
Prima aciune n primul ajutor n caz de electrocutare este scoaterea accidentatului de sub
tensiune. Aceasta se face prin oprirea curentului, ndeprtarea firului (cu un obiect care nu conduce
curentul, de preferat de lemn) sau tragerea accidentatului de la locul respectiv. n niciuna din aceste
situaii nu se va veni n contact cu pielea accidentatului, nasturii metalici, catarame, bijuterii sau
conductorul electric.
Dup scoaterea accidentatului din mediu acesta va fi ntins pe un plan tare i i se vor verifica
semnele vitale (puls, respiraie, stare de contien). Dac este cazul se vor elibera cile respiratorii i
se va ncepe resuscitarea care va continua pn la sosirea ajutorului specializat.
-

ATRIBUTIILE FUNDAMENTALE ALE INGRIJITORULUI LA DOMICILIU :

Sa ingrijeasca cu daruire persoana asistata ;
Sa trateze cu respect persoana asistata ;
Sa-i asigure conditii de siguranta si viata ;
Sa asigure o buna comunicare cu persoana asistata si sa usureze comunicarea dintre aceasta si
ceilalti membri ai familiei si ai societatii ;
Sa puna in aplicare programul de recuperare (de imbunatatire) a starii celui asistat, ori de
prevenire a inrautatirii acestei stari ;
Sa asigure dezvoltarea capacitatilor de auto-ingrijire si autoservire a persoanei asistate ;
Sa incurajeze si sa sustina activitatea persoanei asistate (in general munci usoare) ;
Sa asigure participarea persoanei asistate la viata propriei familii ;
Sa mijloceasca participarea persoanei asistate la viata societatii, asemeni oricarui om obisnuit.

Activitatea ingrijitorului la domiciliu se desfasoara sub indrumarea unui coordonator de caz, asistenta
medicala sau medic, colaborarea cu medicul de familie, medicul curant de specialitate si familia asistatului.
Ingrijitorului la domiciliu ii revine sarcina aplicarii tehnicilor de specialitate si de a actiona permanent in
vederea creerii in mediul familial a conditiilor optime de ingrijire.
O ingrijire speciala necesita persoanele cu handicap, caz in care ingrijitorul la domiciliu se
numeste asistent personal al persoanrei cu handicap grav.
20

SUPRAVEGHEREA I SUSINEREA N ACTIVITILE COTIDIENE A

PERSOANELOR VRSTNICE
1. IMPORTANA SUPRAVEGHERII FUNCIILOR VITALE I A ASPECTULUI
GENERAL AL PERSOANELOR VRSTNICE
Din momentul prelurii n ngrijire asistatul (persoan vrstnic dependent) este supravegheat cu mare
atenie pe toat perioada ngrijirii.
Evoluia strii de sntate a persoanelor vrstnice, i mai ales a persoanelor vrstnice bolnave, nu este
ntotdeauna aceeai; ea se poate schimba n cursul aceleiai zile sau chiar al aceleiai ore. ngrijitorul care
urmrete asistatul este n msur s nregistreze aceste modificri. La acestea se adaug i faptul c multe
episoade grave, complicaii, agravri, aprute n cursul evoluiei unei afeciuni, sunt anunate prin anumite
semne prevestitoare, care recunoscute din timp, pot conduce la prevenirea unor crize sau complicaii. i n
aceste situaii ngrijitorul este prima persoan n msur s nregistreze orice semn ce anun apariia unei
complicaii, a unei agravri sau a altor modificri ale evoluiei afeciunilor.
Astfel, rolul ngrijitorului este nu numai acela de a anuna coordonatorul de caz, familia sau
ambulana, etc., ci i acela de a aplica primele msuri de urgen care se impun.
n cadrul supravegherii ngrijitorul trebuie s urmreasc permanent i cu mult atenie funciile
vitale i neuro-vegetative ale asistailor aflai n ngrijirea lor direct.
Prin funcii vitale i neuro-vegetative se neleg funciile organelor i sistemelor care particip sau
colaboreaz la meninerea constantelor funcionale absolut necesare meninerii vieii i anume: funciile
aparatului respirator, cardiovascular, renal, digestiv, de termoreglare, precum i al sistemului nervos central
i vegetativ etc., care asigur coordonarea i integrarea ntr-un tot unitar al tuturor funciilor enumerate.
n acest scop ngrijitorul are la dispoziie diferite metode, chestionarea i observaia direct, precum
i manevre de examinare clinic (termometrizarea, msurarea pulsului, a tensiunii arteriale, etc.).
Supravegherea asistatului impune mai multe aspecte, i anume:
- supravegherea aspectului general al asistatlui;
- supravegherea tegumentelor i mucoaselor;
- supravegherea i urmrirea temperaturii, respiraiei, activitii aparatului digestiv, a
cordului, rinichiului;
- supravegherea strii de contien i recunoaterea strilor convulsive.
SUPRAVEGHEREA ASPECTULUI GENERAL AL ASISTATULUI
Atenia ngrijitorului trebuie atras imediat de un asistat care i schimb brusc atitudinea avut
anterior pentru a o nlocui cu anumite poziii anormale i forate cum sunt:
- nlocuirea poziiei anterioare de decubit dorsal cu poziia ortopnee (asistatul st n ezut, corpul
fiind sprijinit n mini, respiraia fiind anevoioas i accelerat, uoar cianoz) care atrage atenia asupra
unei agravri a unei afeciuni cardio-respiratorii, aceast poziie contribuind la uurarea respiraiei i
corectarea deficitului de oxigen;
- pstrarea poziiei de decubit lateral numai pe o anumit parte, sntoas, timp ndelungat, care atrage
atenia asupra unor leziuni iritative pleurale sau pe partea afectat, care indic apariia unei pneumonii sau
colecii pleurale abundente;
- poziia n decubit ventral, care indic apariia unei crize dureroase ulceroase, redeschiderea unui ulcer
gastro-duodenal, apariia unor colici intestinale, etc.;
- poziia n decubit lateral, cu capul n hiperextensie, gambele ndoite pe coapse, iar coapsele pe abdomen
(coco de puc) ce indic prezena unei iritaii meningeale;
- poziia n genunchi, ghemuit i cu perna apsat pe abdomen (rugciunea mahomedanului) care poate
indica complicarea unei afeciuni reumatismale acute cu pericardit.
n toate aceste situaii ngrijitorul va adduce la cunotiina coordonatorului de caz, familiei, medicului etc.,
toate cele constatate, iar n unele cazuri va lua primele msuri de urgen care se impun: administrare de
oxigen, sedative, antibiotice ,etc.
SUPRAVEGHEREA TEGUMENTELOR I MUCOASELOR
Supravegherea tegumentelor i mucoaselor este foarte important deoarece pielea nu constituie un
organ separat, ea nregistreaz i exteriorizeaz, ntr-un fel sau altul, majoritatea afeciunilor de ordin general
i n mod caracteristic, afeciunile pielii. n afar de aceasta, prezena unor leziuni minime (esacre, excoriaii,
21

furuncule, panariii etc.) necunoscute i nengrijite la timp, pot duce la afectarea strii generale i chiar a
organelor de vecintate. n acest sens supravegherea tegumentelor i mucoaselor include: supravegherea
culorii pielii, apariiei edemului, gangrenei, a escarelor , erupiilor, etc. precum, i supravegherea
temperaturii organismului.
Culoarea pielii depinde de numrul i volumul vaselor de la suprafa, de grosimea pielii, de
coninutul su n pigmeni i de coninutul de hemoglobin al sngelui.
- Paliditatea la un asistat cu tegumentele anterior normale i decolorarea mucoaselor bucale i
conjunctivale pun problema unei anemii secundare prin: hemoragii interne, hemoroizi, infecie cronic
evolutiv, iminena unei stri de insuficien circulatorie periferic, sau de oc prin hemoragie intern etc. (n
anemii paliditatea tegumentelor este nsoit i de scderea asistatului n greutate i reducerea stratului
adipos).
- Roeaa tegumentelor, mai ales a feei, ndreapt atenia ctre o stare febril (se va termometriza
imediat asistatul) n cadrul unei infecii, de cele mai multe ori cu localizare pulmonar (pneumone,
tuberculoz), iar localizarea ei numai la pomei i nas este caracteristic pentru etilicii cronici (alcolicii);
roeaa feei pune uneori problema unei hipertensiuni n iminena unui accident vascular cerebral, dac este
nsoit de cefalee i bradicardie (se vor msura tensiunea arterial i pulsul) sau a unei leucemii, tulburri
neuro-vegetative, intoxicaii cu anumite substane sau medicamentoase, etc.
- Culoarea albstruie a feei i mucoaselor (cianoza) poate fi localizat la teritoriul venos, de obicei
al membrelor inferioare i se nsoete de durere surd i cldur local (tromboz, tromboflebite, varice
inflamate etc.) sau este localizat la teritoriul arterial, mai frecvent al membrelor superioare, cnd apare n
crize precedate de o culoare palid, este nsoit de durere, rceala tegumentelor i poate sfri prin gangren
simetric i superficial a extremitilor membrelor superioare i inferioare (boala i sindromul Raynaud).
Cianoza generalizat, mai pronunat la tegumentele nasului, buzelor, urechilor i mucoasei bucale
exprim o insuficien acut sau cronic respiratorie provocat prin agravarea sau complicarea unei afeciuni
cronice respiratorii (este nsoit de tegumente calde i umede), cardiovasculare (tegumente reci i uscate),
intoxicaii profesionale sau medicamentoase, traumatisme cranio-cerebrale sau toracice etc.
- Culoarea galben a tegumentelor i a mucoaselor (icterul), provocat de creterea bilirubinei n
snge, se observ mai bine la lumina zilei i prezint diverse nuane: galben deschis, galben nchis i brun.
Este provocat de afeciuni hepatice sau afeciuni nsoite de distrugere mare de hematii.
- Culoarea brun-negricioas a tegumentelor i mucoaselor pune problema unei insuficiene
suprarenale (Addison) cnd este nsoit de adinamie i hipotensiune arterial i se localizeaz la prile pielii
expuse la soare i pe faa intern a buzelor i obrajilor (niciodat la nivelul palmelor i tlpilor), a unui diabet
bronzat (dac se adaug nuana icteric i manifestrile clinice ale diabetului zaharat), a unei neoplazii
(cancer) etc.
- Culoarea brun, murdar, mai rar ntlnit azi, care impune ndreptarea ateniei spre o tuberculoz
pulmonar.
Edemul sau infiltraia seroapoas a pielii i a esutului subcutanat, produs de reinerea excesiv a
apei n spaiile interstiiale datorit cruia tegumentele ca i esuturile se tumefiaz, i pierd cutele, i pierd
matitatea, devenind mai palide i mai transparente, mai ntinse i mai puin elastice astfel nct, dac apsm
cu degetul o regiune edemaiat se formeaz o groap (godeu) persistent. Edemul trebuie cutat cu
predilecie n regiunile cu mult esut conjunctiv lax: maleole, gambe, pleoape etc.
Edemul localizat sau generalizat (anasarc) prezint unele caractere distincte n funcie de cauza care
l-a produs.
Astfel, n bolile renale glomerulare, edemul se localizeaz iniial la maleole i gambe, ascult n
general de fora gravitaiei (dac asistatul este culcat se localizeaz iniial la spate i n special la regiunea
sacrat), este alb, moale, las godeu i tinde s se generalizeze. Este nsoit de astenie, sete, micorarea
diurezei (oligurie), semen de laringo-bronit (edem laringo-bronic) i paloare (anemie).
n glomerulo-nefrit edemul apare iniial la pleoape, brusc, peste noapte i este nsoit de manifestri
de hipertensiune intracranian.
n bolile cardiovasculare edemul apare tot maleolar, dar spre sear i dispare dimineaa; apare dup eforturi,
ortostatism (statul n picioare) prelungit, este cyanotic i se nsoete de tulburri respiratorii.
n flebite edemul este dureros, nu pstreaz n general godeul, cu tegumente albe sau cianotice.
n strile alergice edemul este neregulat, este nsoit de prurit, uneori febr i erupii urticariene tipice.

22

Prezena gangrenei uscate sau umede a extremitilor, care impune n afar de tratamentul local i
general de urgen i stabilirea afeciunii cauzale: arterite infecioase, arterite obliterante, arterioscleroz,
diabet zaharat, emboli, sindrom Raynaud etc.
Prezena escarelor. Escara este leziunea profund a esuturilor prin irigarea insuficient datorit
comprimrii lor mai ndelungate, ntre proeminenele osoase i un plan dur.
Prezena ulceraiilor adnci, rotunde n talpa piciorului sau clci ca n diabet zaharat, lues nervos etc.
Prezena degetelor hipocratice, tulburri trofice tegumentare manifestate prin ngroarea simetric a
pielii i a unghiilor (care bombeaz ca o sticl de ceasornic) la nivelul falangelor degetelor minilor i
picioarelor, care exprim un deficit de oxigenare, caracteristic infeciilor cornice supuartive nsoite de un
deficit respirator.
Prezena erupiilor cutanate specifice unor boli infecto-contagioase, a erupiilor medicamentoase,
alergice i a eritemului nodos (nodoziti ct boaba de mazre roz-glbui, apoi palide, localizate pe faa
dorsal a picioarelor i anterioar a gambelor , precedate sau asociate cu reacii febrile care sugereaz
prezena unei infecii reumatice sau tuberculoase).
Prezena hemoragiilor cutanate care se pot prezenta sub form de puncte mici hemoragice sau
echimoze i au caracteristic faptul c nu dispar la presiune.
Supravegherea temperaturii organismului constituie unul din cele mai vechi, mai importante i mai la
ndemn mijloc pentru depistarea i urmrirea evoluiei unei mbolnviri.
Msurarea temperaturii corpului cu termometrul introdus rectal sau vaginal, d relaiile cele mai
fidele asupra gradului de nclzire al organismului. n practica obinuit se msoar timp de 10 minute
temperatura axilar.
Curba termic (reprezentat grafic pe foaia de temperatur, dup nregistrarea sa axilar, de dou ori
pe zi, sau ori de cte ori este nevoie) variaz n decursul a 24 de ore, n mod normal, n limitele a 0,5 o 1o
ntre 36o i 37o, temperatura cea mai sczut nregistrndu-se dimineaa ntre orele 4-5, dup care crete uor
ntre orele 8-10 i atinge maximum ntre orele 17-20.
Orice scdere sub 36o (hipotermie) sau cretere peste 37o (hipertermie) constituie o stare normal i se
consider ca o reacie febril a organismului n faa unei agresiuni, de obicei de ordin infecios.
Reaciile febrile patologice sunt nsoite de obicei de cefalee, insomnie, agitaie, accelerarea pulsului,
a respiraiei, adinamie, transpiraii abundente, sete, inapeten i uneori vrsturi i se clasific dup cum
urmeaz:
- reacia subfebril (ntre 37o-38o) sau febr relativ, caracteristic pentru majoritatea afeciunilor
cronice, tuberculoza incipient, infeciile de focar, endocarditele bacteriene, hipertiroidismul etc.;
- febra moderat (ntre 38o-39o) care se ntlnete n majoritatea afeciunilor inflamatorii i
infecioase n perioada lor de evoluie;
- febra ridicat (ntre 39o-41o), ntlnit n debutul sau criza final a unor infecii acute, agravarea
unor infecii cu evoluie lent, a unei infecii de focar, septicemii etc.;
- hiperpirexia (peste 41o), care se ntlnete n afeciunile cu evoluie nefavorabil, agresiunile brute
i masive, nsoite de reacii neuro-vegetative importante, n fazele finale ale unor infecii etc.
Asemntor variaiilor temperaturii care se produc la un om sntos i n caz de boal curba febril
prezint unele variaii i anume: o scdere n orele dimineii (remisie matinal) i o cretere n cele de sear
(exacerbaie vesperal). n unele cazuri (tuberculoz) aceste variaii se petrec invers (febra de tip invers).
Dup mrimea diferenei dintre temperatura minim (cel mai mic grad de temperatur nregistrat n
24 de ore) i cea maxim (cel mai mare grad de temperatur nregistrat n 24 de ore) se deosebesc mai multe
tipuri de febr care dau indicaii asupra naturii bolii, evoluiei, complicaiilor, agravrilor etc. i de aceea
trebuie recunoscute de ngrijitor:
febra continu (diferena nu depete 1o), ca n perioada de stare a unei febre tifoide sau
n pneumonie;
febra remitent (diferena depete 1o): supuraii, tuberculoza pulmonar;
febra intermitent (apare n accese i are perioade n cursul zilei cnd temperatura revine
la normal;
febra hectic (diferene de 3o-5o): septicemii, formele grave de tuberculoz;
febra recurent (temperatura continu de 5-7 zile, revenire brusc la normal pe aceeai
durat i renceperea ciclului): tuberculoza pulmonar, febra recurenial;
febra ondulant - la fel cu febra recurent, numai c ascensiunile i revenirile se produc
lent.
23

Toate afeciunile febrile de lung durat, prezint:

o perioad iniial de invazie, de cretere brusc a temperaturii la 39 o-40o, precedat de
frison (ca n pneumonie, septicemii, infecii, boli contagioase) sau de cretere lent (ca n febra
reumatismal);
o perioad de stare, n care febra este la apogeu i este nsoit de sete, oligurie, tulburri
respiratorii i circulatorii care se menin pn la perioada de declin;
o perioad
de declin sau de defervescen, care se poate instala brusc n criz, n
cteva ore, odat cu normalizarea respiraiei, pulsului, apariia poliuriei i a transpiraiilor abundente, sau
lent, progresiv, n liz. Uneori criza este precedat de o exacerbare a febrei i a fenomenelor care anun
criza, alteori este precedat de o pseudocriz de 1-2 zile.
SUPRAVEGHEREA FUNCIEI APARATULUI CARDIO-VASCULAR
n cadrul supravegherii funciei cardio-circulatorii este necesar ca ngrijitorul s urmreasc n afar de puls
i tensiune arterial, principalele semne subiective obinute prin chestionarea i observarea asistatului, semne
care de cele mai multe ori exprim apariia sau agravarea unei afeciuni cardiace sau de alt ordin, cu rsunet
ns asupra aparatului cardio-vascular.
Pulsul se datoreaz trecerii prin vase a undei sanguine, provocat de expulzia sngelui cu ocazia fiecrei
contracii a ventriculului stng i se nregistreaz prin palparea uoar, cu ajutorul pulpei degetelor index i
medius a unei artere periferice (de obicei artera radial, care se simte cel mai bine la extremitatea inferioar a
radiusului, la ncheietura pumnului, n anul radial).
Pulsul mai poate fi nregistrat la nivelul arterelor temporale superficiale, carotide, femurale, tibiale
posterioare (n spatele maleolei interne), pedioase (pe faa dorsal a piciorului), axilare, humeral (deasupra
plicei cotului, n anul bicipital intern) etc.
Numrul pulsaiilor periferice este n mod normal egal cu numrul contraciilor cardiace i se nregistreaz
pe timp de un minut. Valoarea normal la adult este de 60-80 pulsaii pe minut (mai mare la copii) i poate fi
modificat de efortul muscular, frig, cldur, mese copioase, fric, emoii, dar mai ales de creterea
temperaturii organismului. Se admite c pentru fiecare cretere cu 1 o a temperaturii corpului i pulsul crete
cu 10-20 bti pe minut. Cnd pulsul se disociaz de temperatur, poate s reprezinte un semn important n
diagnosticul unor afeciuni ca peritonita (febr de 37o i 130 pulsaii pe minut).
Deoarece pusul normal este amplu, regulat, egal i bine btut, urmtoarele caractere ale pusului trebuie s fie
cunoscute i urmrite de ngrijitor:
frecvena accelerat (tahicardie) sau ncetinit (bradicardie);
ritmul regulat, neregulat, alternant (o pulsaie slab urmeaz uneia puternice), bigeminat
( dou pulsaii foarte apropiate sunt urmate de un interval mai lung);
tensiunea pulsului - slab, filiform, abia simit sau puternic, nalt, sltre, dur sau moale
etc.
n raport cu aceste modificri pulsul poate indica n general o infecie (tahicardie), anumite boli
contagioase, hipertensiune cranian (bradicardie), apariia unei insuficiene cardiace (tahicardie) sau a unor
tulburri de ritm (tahiaritmie sau bradiaritmie).
Tensiunea arterial reprezint presiunea cu care sngele circul i apas asupra sistemului vascular
arterial i se msoar, comparndu-se cu presiunea produs de o coloan de mercur (n milimetri) cu ajutorul
unui aparat numit tensiometru. Tensiunea arterial constituie o rezultant ntre presiunea creat de cantitatea
de snge aruncat n aort n momentul sistolei ventriculare i rezistena opus de starea de contracie a
sistemului vascular periferic n momentul trecerii prin acesta a sngelui expulzat de ventricul.
Tensiunea arterial se definete prin dou valori: tensiunea sistolic (maxim), care exprim
presiunea atins n timpul sistolei ventriculare i tensiunea diastolic (minim), care exprim tensiunea
existent n cursul diastolei, care reflect starea de rezisten i de contracie a vaselor periferice.
Se consider ca valori normale, tensiunile sistolice care nu depesc 140 mm Hg (milimetri coloan
de mercur) i tensiunile diastolice care nu depesc 90 mm Hg, indiferent de vrst (nainte de 60 de ani) n
condiii normale.
Palpitaiile reprezint senzaiile pe care le au unii asistai care-i simt btile propriilor inimi i care
trebuie s atrag atenia asupra unei eventuale tulburri de ritm, a unui hipertiroidism, ateroscleroze,
intoxicaii cronice medicamentoase sau profesionale, infecii cronice, anemii etc.
24

Durerea precordial i manifestrile sale caracteristice apar n angina pectoral, infarctul miocardic,
aortit, stenoza mitral, pericardit acut etc.
Dispneea cardiac reprezint semnul caracteristic al insuficienei ventriculului stng, care
nemiputnd s pompeze tot sngele transmis de ventriculul drept d natere unei stagnri de snge n
plmni, diminueaz oxigenarea i se manifest prin senzaia de lips de aer i creterea frecvenei micrilor
respiratorii (tahipnee, polipnee).
Dispneea de efort apare n eforturile intense. n insuficiena cardiac avansat dispneea apare i n
repaus, devine permanent i este nsoit de cianoz.
Dispneea de decubit. Asistatul nu mai poate dormi dect n fotoliu sau sprijinit de multe perne care
s-i menin ridicat capul i toracele. n aceast poziie sngele stagneaz n jumtatea inferioar a corpului
i nu mai invadeaz plmnii.
Dispneea vesperal i dispneea paroxistic nocturn sunt provocate de resorbia edemelor latente
instalate n cursul zilei, de comaruri (de aceea se dau sedative seara), mese copioase, glob vezical (de aceea
nu se dau lichide cardiacilor dup ora 18), gaze abdominale (de aceea nu se dau la masa de sear alimente
care fermenteaz, cum sunt cartofii, pinea, finoasele) etc.
Dispneea de tip Cheyne-Stockes respiraie cu amplitudini crescnde pn la maximum (hiperpnee)
i apoi scznd pn la apnee ce dureaz 10-20 de secunde. Acest tip de dispnee se manifest numai nainte
ca bolnavul s adoarm; dup faza de hiperpnee (n care bolnavul se trezete brusc) urmeaz apneea i
bolnavul adoarme din nou; acest ciclu repetndu-se l oblig s picoteasc aezat pe marginea patului, sau s
se plimbe toat noaptea (n acest caz se administreaz sedative).
Dispneea Kussmaul respiraie n patru timpi, o inspiraie profund urmat de o scurt pauz i o
expiraie scurt, zgomotoas, dup care urmeaz o alt pauz scurt.

SUPRAVEGHEREA FUNCIEI APARATULUI RESPIRATOR

Micrile respiratorii asigur o prim etap din ansamblul actelor care caracterizeaz procesul complex al
respiraiei, de introducere n plmn a aerului atmosferic ncrcat cu oxigenul necesar i de evacuare a
aerului ncrcat cu bioxid de carbon.
Actul ventilator al respiraiei este dirijat de bulb i cuprinde un timp inspirator (activ) i un timp expirator
(pasiv) care se succed n condiii normale ntr-un ritm de 16-18 respiraii pe minut i se msoar vizual sau
aeznd palma uor pe torace i numrnd numrul de inspiraii.
Dispneea (respiraie dificil) de natur respiratorie se poate nfia sub form de:
tahipnee sau polipnee, pn la 50-60 de respiraii pe minut, superficiale, nensoite de
senzaia de lips de aer ca n afeciunile pulmonare febrilke, coleciile pleurale, modificri ale cutii toracice,
pneumotorax, fracturi i nevralgii intercostale etc.;
bradipnee cu accent pe inspiraie (dispneea inspiratorie), care devine anevoioas i este
provocat de ngustarea calibrului cilor respiratorii superioare prin introducerea de corpi strini, edem i
spasm glotic, laringit, gu, tumori etc., care jeneaz respiraia, este nsoit de ortopnee de tip special cu
orificiile bucal i nazal dilatate, de fenomene de cornaj i tiraj, cianoz, asfixie;
bradipnee cu accent pe expiraie (dispneea expiratorie), provocat de un obstacol ce
mpedic expulzarea aerului intrapulmonar (emfizem, astm bronic etc.), expiraia este penibil, prelungit,
uiertoare, iar bolnavul st aezat aplecat nainte pentru a favoriza aciunea muchilor expiratori accesori
(muchii abdominali);
dispnee cu ritm respirator neregulat, n particular respiraia Cheyne-Stokes.
Tusea reprezint o reacie de aprare i de expulzare din interiorul bronhiilor, care se manifest prin
una sau mai multe expiraii brute, sacadate, explozive. Tusea poate fi voluntar, de cele mai multe ori ns
se produce n mod reflex, uneori prin reflexe pornite din alte teritorii dect plmnul (stomac, colecist,
intestine, uter etc.).
Urmtoarele caractere ale tusei trebuie recunoscute:
caracterul uscat al tusei, datorit faptului c nu este nsoit de secreie, sau secreia este
puin i vscoas, ca n tuberculoza pulmonar incipient, pleurezia fr revrsat pleural notabil, sau
afeciunile nerespiratorii. Este o tuse inutil, neeficient i suprtoare pentru bolnav;
tusea voalat sau rguit, caracteristic pentru o inflamaie la nivelul laringelui, care
intereseaz coardele vocale;
25

tusea afon (fr zgomot, fr glas), caracteristic afeciunilor care produc o distrucie a
coardelor vocale;
tusea bitonal (pe dou voci, voci suprapuse), care necesit cantiti mari de aer inspirat i
este caracteristic paraliziei nervului recurent (tumori, anevrisme);
tusea ltrtoare, care survine n accese i se datoreaz compresiei bronhiilor i traheei
provocat de o afeciune inflamatorie, tumoral sau de alt natur a organelor situate n mediastin;
tusea cnttoare, din tusea convulsiv, care se manifest prin accese formate din cteva
expiraii forate ntrerupte de pauze inspiratorii profunde, zgomotoase i uiertoare, numite reprize;
tusea emetizant, care se termin cu vrsturi, aa cum se ntmpl n unele forme de
tuberculoz pulmonar, tusea convulsiv etc.;
tusea care se produce numai n anumite poziii, poziii care favorizeaz secreiile aa cum
se ntmpl n bronite, broniectazii, caverne pulmonare. De aceea bolnavul evit aceste poziii;
tusea matinal, cnd bolnavul i face toaleta bronhiilor invadate de secreii n timpul
nopii, semn caracteristic pentru bronectazii;
tusea nocturn, nsoit de insomnii i dispnee, caracteristic insuficienei ventriculului
stng, este o tuse jenant i ineficient care jeneaz bolnavul i trebuie combtut;
tusea alergic, ce apare la expunerea la frig, umezeal, polenuri, prafuri de camer sau
industriale, de obicei uscat, alteori umed (cu secreie) i nsoit de rinoree, epifor (secreie lacrimal) etc;
tusea productiv nsoit de expectoraie.
Expectoraia (sputa) reprezint materialul alctuit din saliv, secreie nazo-faringian, secreie
bronic, exudaie patologic provenit din cile respiratorii, esut pulmonar distrus, corpi strini etc., care
este eliminat la sfritul tusei.
Observaia i urmrirea expectoraiei este foarte important deoarece aspectul i caracterele sale pot
s dea relaii asupra nivelului i naturii afeciunii pulmonare. n unele cazuroi, n lipsa examenului
radiologic, numai aspectul sputei este suficient pentru a stabili diagnosticul (pneumonia).
Urmtoarele elemente trebuie urmrite de ngrijitor, n sputa eliminat n decurs de 24 de ore i
recoltat ntr-un vas special de sticl, acoperit i gradat:
Cantitatea, care poate fi redus, atunci cnd procesul inflamator pulmonar este redus, sau cnd tusea
este ineficient din cauza slbirii forei musculare a bolnavului (tuberculoza incipient, congestia pulmonar,
caexie), sau poate fi foarte abundent, ca n broniectazie, bronita cronic acutizat, abcces i cangren
pulmonar. Cnd coninutul unei pleurezii purulente, a unui abcces pulmonar sau a unui chist hidatic se
vars n bronhii, acesta este evacuat sub form de vom, n cantiti de 200-2000 ml, eliminate succesiv sau
dintr-o dat i nsoite de cianoz i fenomene de asfixie.
Aspectul sputei poate fi :
mucos, compus dintr-un lichid vscos, aderent la vas i cu multe bici minuscule, ca n
bronitele acute, congestia pulmonar etc.;
perlat, compus din sput mucoas, cu mici dopuri opalescente ca nite perle, i cu
bandelete spiralate de 1-2 cm lungime, cum apare n sputa de la sfritul accesului de astm bronic;
muco-purulent de culoare alb-glbui, alctuite din mucus i puroi ca n bronitele cronice,
silicoza pulmonar sau tuberculoza cavitar;
sputa globoas, care n vasul de recoltare se depune n dou straturi alctuite din globule
mici aerate de la suprafa i cele mai mari cad la fund, aa cum se ntlnete n bronectazie i tuberculoza
cavitar;
aspectul purulent, cremos, de culoare galben-verzuie, coninnd i mucoziti, ca n
bronite, tuberculoz pulmonar i boniectazie;
sputa seroas alctuit dintr-un lichid spumos i transparent ca albuul de ou btut, de
culoare roz-deschis, caracteristic pentru edemul pulmonar acut;
sput sero-muco-purulent care n vasul de recoltare se dispune n trei straturi: superior
(spumos), seros (n care noat pri verzui muco-purulente) i inferior grunjos (alctuit numai din puroi),
caracteristic pentru bronita fetid i gangrena pulmonar;
sputa sanguinolent, cu sriaii sanguine, ca n pneumonie, infarct pulmonar, edem
pulmonar acut, stenoza mitral etc.;
sputa pseudo-membranoas, alctuit din false membrane de fibrin care introduse ntr-un
vas cu ap apar ca nite mulaje ale bronhiilor i ramificaiile lor care apar n difteria laringo-bronic, unele
tipuri de bronit i altele.
26

n unele cazuri, sputa poate conine membranele sau veziculele hidatice provenite dintr-un chist
hidatic pulmonar, stabi9lind astfel diagnosticul.
Culoarea sputei variaz n funcie de compoziie i de afeciuni:
alb-surie n cele mucoase;
galben sau verzuie n cele purulente (icter);
ruginie-crmizie, comparabil cu aceea a compotului de caise, a zahrului ars n
pneumonie;
brun-murdar n infarctul pulmonar;
roie deschis ca pelteaua de coacze n cancerul pulmonar; etc.
Mirosul sputei este caracteristic n bronectazie i gangrena pulmonar cnd devine fetid,
insuportabil.
Hemoptizia este o form particular de expectoraie, alctuit exclusiv din snge, care se manifest
prin eliminarea de snge rou, spumos, cu mult aer, amestecat cu sput, expulzat odat cu izbucnirile de tuse,
nsoit de dispnee, nelinite, transpiraii, uneori de febr i precedat de senzaia de gdiltur n gt. Apare
cel mai frecvent n tuberculoza pulmonar (fibroas) din cauza vascularizaiei esutului scleros i a
hipertensiunii n circulaia pulmonar prin ruperea unui vas pulmonar, n cancerul pulmonar (aspectul
gelatinos de peltea de coacze), n unele bronite cronice, chistul hidatic pulmonar infectat, gangrena
pulmonar, traumatismele toracice, stenoza mitral, infarctul pulmonar (roie-brun), hipertensiunea arterial
etc.
n cazul unei himoptizii, pn la sosirea ambulanei, trebuie luate urmtoarele msuri:
se aaz bolnavul n repaus absolut, lungit pe pat, cu toracele mai ridicat (cu capul mai jos
ca trunchiul, dac hemoragia este important) i se calmeaz;
bolnavul este mpedicat s vorbeasc, s rspund, s ingere alimente sau lichide,
recomandndu-i-se s nu tueasc i nu va fi micat dect cu mare atenie inumai n timpul transportului;
se aplic pungi de ghea n regiunea precordial i pe testicule (la brbai) i se
supravegheaz continuu pulsul i tensiunea arterial pn la sosirea medicului (se pstreaz ntr-un vas
sngele expectorat, dac este posibil).

SUPRAVEGHEREA FUNCIEI APARATULUI DIGESTIV

Supravegherea funciei aparatului digestiv include urmtoarele elemente:
Aspectul i culoarea buzelor:
palide n anemii, insuficien circulatorie, colaps, infecii supraacute,
cianotice n asfixie, insuficien cardio-respiratorie, intoxicaii profesionale sau
medicamentoase,
cu fulginoziti (cruste brune negricioase aderente la buze) n bolile febrile infectocontagioase, pneumonie etc.,
cu herpes al buzelor (erupie cu vezicule clare pe fond rou, nsoite de arsuri sau
mncrimi) n bolile febrile, congestie pulmonar,
cu ulceraii provocate de streptococ (zblua care apare la coada buzelor sub forma unor
crpturi alb-violacee i dureroase), de sifilis (ulceraie oval, roie cu marginile dure, proeminente,
nconjurate de roea i nsoite de tumefierea nedureroas a ganglionilor submaxiulari) etc.
Mirosul respiraiei i al gurii:
fecaloid n ileus,
amoniacal n uremie,
de mere putrede n diabetul grav,
de varz stricat n bolile de ficat,
de usturoi n intoxicaia cu fosfor,
de duhoare n gangrena pulmonar etc.
Aspectul limbii:
uor albicioas (sabural, ncrcat) n bolile de ficat i gastro-duodenale,
uscat (prjit) n strile infecioase, febrile i de deshidratare (pierderea de lichide prin transpiraie,
hemoragii) etc.
aspectele limbii caracteristice febrei tifoide, scarlatinei i altor boli contagioase,
plcile mucoase ovale i alburii din sifilis,
limba roie din diabet i hepatit,
27

lucioas, roie i neted din anemia pernicioas,

glbuie (mai ales poriunea sublingual, n strile icterice),
limba mucat din epilepsie etc.
Aspectul faringelui (fundul gtului) caracteristic anginelor roii sau albe nsoite sau nu de trismus,
devietrea luetei de partea sntoas, angina cronic etc.
Prezena regurgitrilor esofagiene (refluxul alimentelor din esofag n gur) ca n obstacolele
interpuse pe traiectul esofagului, a regurgitrilor gastrice (refluxul alimentelor din stomac n esofag i de aici
n gur), ca i stenozele pilorice, a eructaiilor sau rgielilor (evacuarea prin gur, a aerului din stomac) ca
n bolile de ficat sau stenoza piloric.
Vrsturile (evacuarea pe gur, de cele mai multe ori brusc, a coninutului stomacului) produse prin
contracia simultan a muchilor abdominali, a diafragmului i a peretelui gastric, nchiderea pilorului i
deschiderea cardiei.
ngrijitorul trebuie s deosebeasc originea i aspectul vrsturilor, pentru c de aceste elemente va
depinde tratamentul de urgen pe care-l va aplica:
vrsturile de origine cerebral, care apar n meningite, hipertensiune intracranian, tumori, administrare de
substane vomitive, uremie, diabet, migrene, graviditate, isterie, se caracterizeaz prin aceea c nu sunt
precedate de grea i se produc fr sforri;
vrsturile de origine gastric, provocate de irita sau intoxicaii alimentare, peritoneale (inflamaie
apendicular, perforaii gastrice), hepatice etc., caracterizate prin grea, salivaie, cefalee, transpiraii reci,
dureri abdominale care le preced sau le nsoesc i sunt urmate de o stare de uurare i ncetarea durerilor.
ngrijitorul trebuie s noteze:
frecvena rare, frecvente , continue;
orarul dimineaa ca la alcoolici sau gravide, dup mese ca n ulcer;
cantitatea abundente sau mici;
mirosul acru ca n ulcere;
coninutul alimentare ca n indigestii, apoase ca n alcoolism, graviditate, cancer;
culoare bilioase (galbene) ca n afeciunile hepatice i duodenale etc.
Hematemeza (vrsturile cu snge). Sngele provine din tubul digestiv amestecat cu alimente.
Hematemeza poate fi:
abundent cnd sngele provine din ruperea unui vas important i atunci vrstura este alctuit din snge
rou, care a destins stomacul i a fost repede evacuat,
redus provocat de hemoragii mici, alctuite din sngele acumulat i digerat n stomac ce apare sub
aspectul zaului de cafea. n aceste situaii, sngerarea producndu-se lent, sngele are timp s ajung n
intestin, s fie digerat i s se elimine n zilele urmtoare sub form de melen.
Scaunele melenice au aspectul de pcur, de culoare negricioas, brun, nu sunt legate, lucesc i au
un miros fetid caracteristic.
Hemoragiile mici digestive ( cel puin 12 g de snge pierdut zilnic) pot fi puse n eviden numai prin
analize de laborator, dup administrarea unui regim alimentar fr carene i medicamente)
n toate aceste situaii ngrijitorul trebuie s ia de urgen urmtoarele msuri:
anunarea medicului, ambulanei sau transportul de urgen la spital al asistatului, aezat lungit la orizontal,
cu capul mai jos dect restul corpului, sau prin ridicarea membrelor inferioare la 30-40 0 pentru a se realiza o
autotransfuzie;
aplicarea unei pungi cu ghea pe abdomen, fr a i se da s ingere alimente solide sau lichide, cutnd n
acelai timp s se calmeze bolnavul i s fie mpedicat s fac micri;
nclzirea bolnavului cu ajutorul pturilor, supravegherea pulsului i a tensiunii arteriale i administrarea de
medicamente hemostatice (la indicaia medicului);
pstrarea vrsturilor i a scaunului n vase acoperite.
Caracterele scaunului. Scaunul normal este alctuit din resturi ale secreiilor digestive, celule
descuamate, resturi alimentare nedigerate, microbi din intestine, produi ai activitii microbiene, este
evacuat spontan o dat pe zi n cantiti de 120-180 g, este omogen, mulat, de culoare brun i cu miros de
putrefacie.
SUPRAVEGHEREA FUNCIIILOR APARATULUI RENAL
Dei foarte veche, examinarea urinii reprezint unul din cele mai complete i simple metode de
apreciere a funciilor rinichiului.
28

Diureza normal (urina eliminat n 24 ore) variaz ntre 1200-1700 ml (la femei 1000-1400 ml), n
funcie de cantitatea de lichid ingerat, de apa pierdut prin piele (transpiraie) i respiraie. Diureza din
timpul nopii reprezint1/3-1/4 din urina eliminat n 24 de ore, de aceea pentru a putea fi urmrit volumul
urinar este apreciat prin msurarea urinii secretate ntre orele 8-21 i aceea recoltat ntre orele 21-8.
Urmtoarele caractere ale urinii trebuie supravegheate n cadrul urmririi unui bolnav de rinichi sau
cu alte afeciuni, n care pot aprea modificri urinare:
Modificrile de volum (cantitate), care se manifest prin:
poliurie peste 2000 ml urin n 24 ore,
oliguria sub 1000 ml urin n 24 ore,
oligoanuria sub 500-600 ml urin n 24 ore,
anuria sub 150 ml urin n 24 ore, ceea ce nseamn c secreia renal i eliminarea urinii n vezic este pe
cale de a fi respectiv este suprimat, aa cum se ntlnete n glomerulo-nefritele acute, intoxicaiile acute
cu substane toxice, arsuri, insuficien cardiac, infecii puerperale (n timpul sarcinii), strile de colaps, oc
traumatic, colic renal, calculi renali, tumori uterine, traumatisme etc.
Modificrile de culoare ale urinii:
deschis de regul n poliurii i nchis n oligurii i oligo-anurie cnd devine galben, roie spre brun;
roie nchis, roie brun sau ca spltura de carne i tulbure n prezena sngelui (hematurie);
galben verzuie, brun ca berea neagr n prezena pigmenilor biliari (icter);
clar la emisie, apoi roie-brun sau neagr n melanom;
galben-aurie dup anumite purgative;
galben-brun dup salicilai;
rou-galben dup antinevralgice, sulfamide etc., ce impune ntotdeauna interogarea bolnavului asupra
medicamentelor luate etc.
Modificrile aspectului urinii (care devine tulbure), datorit srurilor de urai, fosfai, carbonai sau
oxalai sau datorit prezenei albuminei, puroiului, mucozitilor i srurilor precipitate n vezica urinar.
Modificrile de densitate care n mod normal variaz ntre 1015-1020 i crete n toate bolile febrile
i scade n toate bolile de rinichi, diabet i altele.
Apariia n urin a unor substane patologice: proteine (albumin), zahr, snge, puroi etc.
RECUNOATEREA STRILOR CONVULSIVE
Convulsiile se manifest prin zvcniri ale unuia sau mai multor segmente ale corpului, mai ales ale
membrelor superioare i inferiuoare, produse prin contracia (ncordarea) brusc, incontient i repetat a
unor grupe musculare.
Convulsiile pot fi de dou feluri:
convulsii tonice, care se produc n timp ce toi muchii corpului sunt ncordai;
convulsii clonice, care se produc pe un fond de relaxare muscular.
Ele pot s apar n complicaii ale bolii de baz sau n cursul unei epilepsii, tetanie, parazitoze
intestinale, intoxicaii gravidice, a unui proces tumoral cerebral, a unor intoxicaii medicamentoase cu oxid
de carbon, la un operat pe cutia cranian, n cadrul manifestrilor unei isterii etc., n intoxicaia alcoolic,
unele intoxicaii acute profesionale, n cursul bolilor infecioase.
n epilepsii excesul este anunat, uneori, de aura epileptic, prin furnicturi ale extremitilor,
nelinite, halucinaii auditive sau olfactive (simte mirosuri sau aude sunete care nu exist n realitate),
tresriri musculare, alteori apar brusc i se manifest prin: pierderea strii de cunotin, paliditate, strigt i
cdere brusc; faza tonic caracterizat prin ncordarea tuturor muchilor, extensia capului, ncletarea gurii,
respiraie rar pn la apnee (oprirea respiraiei), cianoza feei, care dureaz 20-30 de secunde; faza clonic,
n care apar zvcnituri (contracii) ale muchilor membrelor, care sunt agitate, rotirea ochilor, strmbturi ale
feei, respiraie anevoioas i zgomotoas, faa redevine palid, iar din gur se scurge saliv amestecat cu
snge provenind din muctura limbii; uneori pierde urina i fecalele. Aceast faz dureaz 1-2 minute, dup
care totul devine progresiv normal, iar bolnavul de obicei adoarme profund fr a-i aduce aminte, la
deteptare, nimic din ceea ce i s-a ntmplat n timpul crizei.
n tetanie (spasmofilie), convulsiile respect faa i trunchiul i se manifest ndeosebi la membrele
inferioare (picior ntins i micat ritmic) i superioare (mna de mamo caracterizat prin aceea c degetele
sunt ntinse i strnse mnunchi); sunt foarte dureroase i dureaz mai mult (zeci de minute, ore). Uneori se
nsoesc de dureri i greutate la nghiit, alterarea vocii, dureri abdominale dar fr febr.
29

n isterie, bolnavul nu-i pierde starea de contien, nici urina i fecalele, nu-i muc limba, cderea
se produce prin rostogolire i are grij s nu se loveasc.
n toate cazurile de crize convulsive, ngrijitorultrebuie s ia urmtoarele msuri de urgen:
va chema medicul i ambulana,
va lua msuri pentru ndeprtarea curioilor din jurul bolnavului, ndeprtarea obiectelor tari sau ascuite
care-l pot rni, deschiderea ferestrelor, desfacerea nasturilor de la gt i scoaterea cravatei, instalarea n pat la
ntuneric, linite i cldur potrivit, va deschide gura bolnavului i va introduce o batist sau un alt corp
greu extensibil pentru a preveni muctura limbii, va scoate protezele dentare, va ntoarce capul ntr-o parte,
relatnd medicului toate aspectele crizei,
msuri de igien corporal, dac a pierdut urina i fecalele, pansarea rnilor bucale sau externe,
administrarea de medicamente la indicaia medicului.
SUPRAVEGHEREA STRII DE CONTIEN
Starea de contien se exprim prin posibilitatea bolnavului de a recunoate persoanele, de a participa la
ceea ce se petrece n jurul lui i de a reaciona, a rspunde la ntrebri, a executa comenzile date.
Abaterile mai importante de la starea de contien, care trebuie s fie recunoscute de ngrijitorul care
supravegheaz un bolnav sunt:
Delirul, caracterizat prin dezorientarea bolnavului n timp i spaiu (nu tie cine este, unde este, n ce timp al
zilei, al lunii, al anului), stare nsoit de multeori de iluzii (bolnavul confund persoanele cu obiectele) sau
halucinaii i execut micri carfologice (vrea s apuce cu minile obiecte imaginare). Apare n intoxicaii
acute cu medicamente, substane toxice, insuficien hepatic, boli cronice de rinichi, boli cardio-vasculare
etc., i se pot manifesta prin delir linitit sau delir agitat, furibund. n aceste cazuri, n afar de solicitarea
ambulanei i a medicului, ngrijitorul va proceda la reducerea zgomotelor, luminii, ndeprtarea curioilor
sau vizitatorilor, iar n caz de agitaie, imobilizarea membrelor (prin legturi laxe ataate de pat) avnd grij
ca membrele s fie pudrate cu talc sau izolate cu vat, iar legturile s fie laxe pentru a nu produce compresii
sau excoriaii i s nu jeneze respiraia.
Coma i strile comatoase se caracterizeaz prin pierderea strii de contien, a sensibilitii i a motilitii
(micrilor) voluntare, n timp ce funciile vitale i vegetative (respiraia, circulaia, secreiile, schimburile
nutritive) sunt mai mult sau mai puin afectate. Bolnavul este prbuit, n stare de imobilitate i relaxare
muscular, fr cunotin, nu rspunde la ntrebri i nu reacioneaz la excitaii. Uneori pierde urina sau
fe4calele prin relaxarea sfincterelor. n schimb pulsul, btile cordului, tensiunea arterial i respiraia, dei
diminuate, sunt prezente.
Starea de com trebuie difereniat de alte stri cum ar fi:
Sincopa respiaraie i circulaie abolite complet timp de cteva secunde sau minute, revenind imediat la
normal;
Lipotimia abolirea funciilor cardio-respiratorii este parial i de scurt durat;
Colaps circulator depresiunea funciilor cardio-respiratorii, dar meninerea strii de contien;
Narcolepsia somn profund provocat de substane narcotice;
Letargia somn prelungit, de obicei de natur isteric;
Stupoare apatie i uoar obnubilare;
Catalepsie stare de imobilitate, rigid, nsoit de mutism absolut, dar cu meninerea strii de
contien.
Dup gradul lor de profunzime, se deosebesc trei forme de stri comatoase:
coma superficial (vigil): suspendarea parial a strii de contien, a motilitii i
sensibilitii, cu persistena micrilor semivoluntare i a rspunsurilor (tardive) articulate sau nearticulate la
excitaii. Pupilele sunt normale i reacioneaz la lumin (prin micorare), reflexul clipitului la ameninare ca
i acela de nchidere a pleoapei la atingerea corneei cu o bucic de hrtie sau tifon (reflexul cornean) sunt
prezente, sfincterele se comport normal (nu puerde urina sau fecalele), iar circulaia, respiraia sau nghiitul
(deglutiia) nu sunt afectate;
coma de profunzime medie (uoar): pierderea strii de contien, bolnavul nu mai
rspunde la ntrebri i nu mai execut micrile ordonate. Reaciile la excitaii externe (ciupituri ale
tegumentelor, nepturi) i reflexul clipitului sunt reduse, sau abolite, n schimb reflexul corneean este
prezent. Respiraia este asemntoare aceleia din somnul profund i nu se modific la excitaiile exterioare.
Deglutiia se produce (pentru alimentele lichide), este ngreunat (pentru cele solide), iar atingerea buzelor
cu o lingur sau cu un apstor de limb, declaneaz micarea de apucare a acesteia. Miciunea i defecaia
30

se produc semicontient. Funciile cardio-respiratorii i tensiunea arterial, dei depresate (zgomote cardiace
surde, puls mic, tensiune sczut) nu sunt afectate;
coma profund (carus): pierderea total a strii de contien, imobilitate, insensibilitate,
dispariia reflexului de clipire, alimentele iau calea respiratorie, pierderea urinii i a fecalelor i apariia
complicaiilor mortale (insuficiena respiratorie acut, insuficiena circulatorie acut, edemul pulmonar acut,
edemul traheo-laringian i hematemeza) care sunt anunate de unele semen a cror recunoatere din partea
ngrijitorului poate asigura salvarea vieii bolnavului. Printre semnele ce anun iminena instalrii
complicaiilor mortale amintim: dispariia reflexelor osteo-tendinoase, paloarea sau congestia tegumentelor,
transpiraia n exces, rcirea extremitilor (n particular nasul i buzele), dispariia deglutiiei.
Strile comatoase pot aprea n cursul multor afeciuni cum sunt: intoxicaiile cu substane toxice sau
medicamentoase, traumatismele cranio-cerebrale, hipertensiunea arterial, temperaturile ridicate, afeciunile
cardio-vasculare, ateroscleroz, infecii, epilepsie, afeciuni hepatice, diabet, afeciuni respiratorii,
tratamentele insulinice, isterie etc.
n toate strile comatoase, indiferent de cauza i locul unde s-au produs, ndatoririle ngrijitorului sunt
aceleai i se adreseaz urmtoarelor obiective:
prevenirea i combaterea insuficienei respiratorii acute prin asigurarea libertii cilor
aeriene superioare prin aezarea bolnavului ntr-o poziie convenabil, respiraie artificial i oxigenoterapie;
prevenirea infeciilor prin profilaxia escarelor, administrare de antibiotice, abinerea de la
administrarea lchidelor per os (pericolul pneumoniilor de aspiraie), supravegherea strii de igien a
tegumentelor (schimbarea aternutului, toaleta cu ap, alcool, uscare cu talc n caz de excoriaii, pierderea
urinii sau fecalelor), acoperirea bolnavului i prevenirea rcelii (nu simte nici frigul), masaje, activarea
circulaiei etc.;
prevenirea pierderilor calorice i lichidiene printr-o alimenatie corect prin sond
digestiv, perfuzii, clisme terapeutice etc.;
ndeprtarea toxicelor i neutralizarea lor prin tratamentul cauzal, prescris de medic,
pentru fiecare caz n parte;
supravegherea permanent a temperaturii, pulsului, zgomotelor cardiace, tensiunii
arteriale precum i a celorlalte semne, care vor fi notate i comunicate medicului
SUPRAVEGHEREA I ASIGURAREA TRANSPORTULUI BOLNAVILOR CU DIZABILITI I
PREVENIREA ACCIDENTELOR N MEDIUL CASNIC
Bolnavii cu dizabiliti folosesc pentru deplasarea lor cel mai mult cruciorul, care poate fi cu trei sau patru
roi, iar pe partea superioar, este ntins o pnz asemntoare cu cea de pe trgi, unde bolnavul st culcat
cnd este dus la spital. Acas i pe strad bolnavii cu handicap folosesc fotoliu rulant, n care bolnavul poate
fi transportat n poziia eznd. Ele sunt confecionate din tuburi metalice, cu roi prevzute cu camere
pneumatice, sau cu garnituri simple de cauciuc plin. Pentru susinerea picioarelor, fotoliul are suporturi
corespunztoare, iar n spate are dou mnere de unde cruciorul este manevrat de alt persoan.
Acest tip de transport este util n cazurile cnd bolnavul btrn sau tnr trebuie dus la tratamente,
investigaii de specialitate sau chiar la plimbare n parc sau urcat n main pentru diverse deplasri.
Dac aceste crucioare nu sunt bine manevrate sau existena unor defeciuni tehnice, pot duce la accidente
destul de grave, cum ar fi: lipsa frnelor pe o pant poate cauza rsturnarea crucioarelor ceea ce poate duce
la politraumatisme grave. Dac transferul din pat n crucior (sau invers) nu se face corect la un hemiplegic,
el poate aluneca spre partea paralizat i astfel s aib loc o fractur de col femural, frecvent la vrstnici. De
aceea ridicarea, aezarea n pat i transportul cnd se fac vor fi respectate de ctre ngrijitori anumite reguli.
Pregtirea bolnavului pentru transport de acas i n afara casei se face n funcie de starea bolnavului,
adecvat anotimpului i distanei ce urmeaz a fi parcurs.
Dac lipsesc mijloacele obinuite atunci se improvizeaz din materialele existente, condiii prielnice pentru
transportul bolnavului cu orice mijloc de transport: targa se va nlocui cu un scaun cu sptar, asistatul se
aeaz pe el i dou persoane se plaseaz una n fa iar cealalt n spatele acestuia. Cel din fa prinde
picioarele dinainte ale scaunului, iar cel din spate apuc sptarul. Ridicarea scaunului se face cu micri
sincrone sub comanda persoanei din fa. De asemenea, se poate improviza o targ din cearaf, ptur,
palton, n mnecile cruia se introduc dou bare de lemn, paltonul se ntoarce pe dos i se ncheie.
Dac lipsete orice material din care se poate improviza o targ, atunci bolnavul este transportat pe brae.
n timpul transportului ngrijitorul va cuta s menin moralul bolnavului i la nevoie, dac situaia l
depete s dispun oprirea bolnavului la primul spital de urgen care-i va acorda primul ajutor.
31

Accidentele n mediul casnic au cauze multiple. n primul rnd bolnavul poate s cad din patul n care
doarme i se odihnete, de aceea el trebuie s fie comod i de dimensiuni corespunztoare strii generale a
bolnavului. Dormeza trebuie s fie puternic, elastic, bine ntins pentru a nu ceda sub greutatea bolnavului
i din cnd n cnd vor fi controlate de ctre cei care-i ngrijesc. Patul nu trebuie s fie nici prea nalt dar nici
prea jos.
Bolnavii mai grai vor fi ajutai s coboare din pat, vor fi mbrcai n halat, apoi aezai pe un scaun
sau fotoliu, dup care vor fi condui la baie sau plimbare prin cas astfel prevenindu-se dezechilibrarea i
cderea lor ocazional.
O alt cauz a cderilor i accidentelor este n momentul ridicrii i mobilizrii bolnavului dup perioade
mai lungi de imobilizare la pat. Mobilizarea se ncepe cu micarea corpului, cu ridicarea i schimbarea
poziiei membrelor superioare i inferioare din poziia culcat. Urmeaz apoi ridicarea n poziia eznd n
mod pasiv la nceput iar mai trziu activ, de mai multe ori pe zi, cu relaxare i exerciii de respiraii repetate.
Cnd bolnavul se menine bine singur n eznd se fac micri de ridicare i aezare la marginea patului activ
dar numai cteva minute, urmrindu-i n acelai timp starea general. n situaia n care intervine ceva va fi
aezat imediat napoi n pat n ordine invers.
Accidente se mai pot ntmpla la ridicarea bolnavului n picioare pentru a face primii pai. De aceea acesta
se va ridica mai nti n eznd la marginea patului i apoi ngrijitorul se va poziiona n faa lui i l va ajuta
s se ridice sprijinindu-l de sub axile.
Primii pai pe care-i face bolnavul, dup o perioad mai lung de imobilizare la pat trebuie ntotdeauna
supravegheai cu mare atenie. De aceea prima plimbare este bine s fie fcut cu susinere de ctre dou
persoane.
Mai pot aprea accidente n mediul casnic cnd se efectueaz baia asistatului. Nu este indicat s se efectueze
baia asistatului nainte i imediat dup mas. Se va supraveghea cu mare atenie i asistatul care se spal
singur i la cea mai mic suspiciune, zgomote neobinuite, ngrijitorul va intra imediat n camera de baie,
acordnd ajutorul necesar i va ntrerupe baia (atenie la slile de baie cu suprafee alunecoase, unde n mod
obinuit se alunec i se produc fracturi). n aceast situaie ambientul casnic se poate adapta prin aplicarea
de mnere de sprijin.
Trebuie ndeprtate obiectele mici i alunecoase (preuri-carpete) din spaiile unde se plimb
de regul asistaii, care mpedic deplasarea i pot produce accidente. Sistemele de nchidere i deschidere a
uilor, geamurilor, dulapurilor, sertarelor, robineilor vor fi adaptate la posibilitile funcionale ale asistailor.
Pentru prentmpinarea strilor de disconfort i chiar accidente vor fi adaptate i tacmurile, cnile, precum
i articolele de toalet.
Alte cauze ale accidentelor pot fi i scrile, deplasarea cu cruciorul, liftul etc.

TEHNICI DE NGRIJIRE A BOLNAVILOR

32

POZIIONAREA BOLNAVULUI N PAT

Poziia bolnavului n pat este determinat de boal i starea general. Bolnavul poate avea o poziie activ,
pasiv sau forat.
Poziia activ: bolnavul se mic singur, nu are nevoie de ajutor, poziia sa fiind identic cu cea a omului
sntos.
Poziia pasiv: n stare grav, bolnavul este lipsit de for fizic i are nevoie de ajutor pentru micarea i
schimbarea poziiei.
Poziia forat: bolnavul are o poziie neobinuit, impus de boal (n paralizia unilateral a musculaturii
dorsale, n crize dureroase abdominale: ulcer, litiaz biliar etc.) sau de necesitatea efecturii unui tratament
(cu aparatele de extensie n fracturi).
1.
Decubit dorsal :- bolnavul este culcat pe spate, cu faa n sus, fr pern. Este indicat dup
puncie lombar, n unele afeciuni ale coloanei vertebrale etc.; - bolnavul este culcat pe spate, cu o pern
subire (anemii posthemoragice, afeciuni cerebrale etc.);- bonavul este culcat pe spate, cu faa n sus i cu
dou perne (poziia obinuit).
2. Decubit lateral (drept sau stng) bolnavul este culcat pe o parte (dreapta sau stnga) cu o pern
sub cap, cu membrul inferior care este n contact cu suprafaa patului ntins, iar cu cellalt ndoit i spatele
sprijinit cu o pern sau un sul (este indicat n pleurezii, meningite etc.)
Aceat poziie este impus bolnavului n timpul acordrii unor ngrijiri: schimbarea lenjeriei, n
cursul toaletei sale, administrarea supozitoarelor, clismelor, efectuarea sondajului duodenal, msurarea
temperaturii pe cale rectal, efectuarea punciei lombare.
3. Decubit ventral bolnavul este culcat pe abdomen, fr pern, cu capul ntors ntr-o parte. Braele
de-a lungul corpului sunt flectate i aezate la stnga i la dreapta capului, cu partea palmar pe suprafaa
patului; sub glezne se aeaz un sul sau picioarele pot fi meninute n unghi drept printr-un gol creat ntre
saltea i tblia patului. Este indicat la bolnavii incontieni, la cei cu escare, paralizii etc.
4. Poziia eznd:
- n pat bolnavul este meninut eznd n patul su, trunchiul realiznd un unghi de 90 0 cu
membrele inferioare, prin ridicarea somierei articulate. n paturile cu somier rigid cu ajutorul
rezemtorului de spate sau cu 4-5 perne. Gambele sunt n semiflexie pe coapse, sub genunchi se plaseaz un
sul, iar la picioarele bolnavului se plaseaz sprijinitorul. Sub brae se aeaz cte o pern. Poziia se
ntlnete la bolnavii dispneici, n perioada crizelor de astm bronic, n insuficien cardiac etc., ea
favoriznd respiraia;
- n fotoliu bolnavul este aezat confortabil, bine mbrcat i acoperit cu o prur.
5. Poziia semieznd se realizeaz sprijinind spatele bolnavului cu dou perne, cu rezemtorul
de spate sau somier articulat. Deoarece formeaz un unghi de 30-450 cu membrele inferioare, sub tlpi se
aeaz un sprijinitor, pentru ca bolnavul s nu alunece spre extremitatea distal. Poziia este interzis
bolnavilor cu tulburri de deglutiie, comatoilor, n cursul anesteziei generale. Este indicat n primul ajutor
acordat bolnavului cu tulburri respiratorii.
6. Poziia eznd cu gambele atrnate se realizeaz la marginea patului din poziia eznd; sub
picioarele bolnavului se aeaz un taburet; bolnavul va fi protejat contra rcelii cu o ptur. Este indicat n
insuficiena cardiac.
7. Poziia decliv (Trendelenburg) poziia se obine prin ridicarea extremitii distale a patului:
poziia decubit dorsal cu capul bolnavului cobort, realizndu-se o diferen de 10-60 cm, ntre cele dou
extremiti. Evitarea alunecrii bolnavului de pe masa de operaie se obine prin fixarea lui cu chingi sau
rezemtoare speciale de umr. n pat se protejeaz capul bolnavului cu o pern aezat vertical. ndicat n:
anemii acute grave, hemoragii ale membrelor inferioare i organelor genitale, dup intervenii ginecologice.
8. Poziia procliv se obine prin ridicarea extremitii proximale a patului.
9. Poziia ginecologic bolnava este aezat pe spate, cu genunchii ndeprtai i coapsele flectate
pe abdomen. Indicat n exeminri ginecologice i obstetricale
10. Poziia genu-pectoral bolnavul se aaz n genunchi, acetia fiind uor ndeprtai, pieptul
atinge planul orizontal, iar capul este ntr-o parte (indicat pentru explorri rectale).

SCHIMBAREA POZIIEI BOLNAVULUI

33

Dac menine timp ndelungat aceeai poziie, bolnavul este predispus la apariia unor complicaii
(escare de decubit, tromboze, embolii etc.), care-i mpedic procesul de vindecare. Pentru prevenirea
apariiei acestora, se recomand schimbarea poziiei bolnavului. Aceasta se poate efectua activ (bolnavul i
schimb poziia singur) sau pasiv (cu ajutor sau i-o schimb alt persoan).
Cele mai frecvente schimbri pasive i modul lor de realizare se prezint n cele ce urmeaz:
A. Schimbarea poziiei din decubit dorsal n decubit lateral i invers
1. Pregtirea bolnavului:
- se anun bolnavul;
- i se explic necesitatea efecturii tehnicii.
2. Efectuarea tehnicii propriu-zis:
- ngrijitoarea se aaz de partea patului spre care dorete s ntoarc bolnavul;
- se ridic ptura, se pliaz i se aeaz pe marginea opus a patului;
- se prinde bolnavul de umr cu mna dreapt, se ridic i se ntoarce, iar cu mna stng se introduce
ptura sub spatele bolnavului pentru a-l sprijini;
- cu o mn se sprijin bolnavul n noua poziie, iar cu cealalt se rotesc bazinul i membrele
inferioare;
- bolnavul este meninut n aceast poziie cu ajutorul sulurilor aezate n lungime, la spate.
3. Readucerea bolnavului din decubit dorsal (lucreaz dou persoane):
- cele dou persoane trec de partea opus a patului;
- prima persoan aezat la capul bolnavului, l apuc de subaxil, sprijinindu-i capul pe antebra;
- persoana a doua introduce mna stng sub bazinul bolnavului, iar cu mna dreapt l rotete
readucndu-l n decubit dorsal, sincronizndu-i micrile cu prima persoan.
B. Schimbarea poziiei din decubit dorsal n poziie eznd
- se descoper bolnavul pn la mijloc, ndoind ptura;
- evitnd s se stea fa n fa cu bolnavul, se apleac spre el i se prinde regiunea axilar cu mna dinspre
picioare;
- se mbrieaz spatele bolnavului cu cealalt mn, sprijinindu-i capul cu antebraul;
- dac starea general i permite, se solicit bolnavul s se prind de umerii ngrijitorului, s-i ndoaie
genunchii, s se sprijine pe tlpi i s-i aduc ninte capul;
- se ridic uor bolnavul n poziie eznd.
Bolnavul n stare mai grav este ridicat de dou persoane:
- cele dou persoane se aeaz de o parte i de alta a patului bolnavului;
- cele dou persoane ncrucieaz antebraele n regiunea dorsal, aeznd palmele pe omoplaii bolnavului;
- cu mna stng prind bolnavul de axil i la comanda uneia dintre ele, cu o singur micare ridic bolnavul
n poziie eznd;
- bolnavul este meninut n poziie eznd cu ajutorul pernelor aezate la spate, cu sprijinitoare, suluri sub
genunchi i saci de nisip sub plante.
Repunerea n decubit dorsal se face cu aceleai micri n sens invers, ndeprtnd sprijinitoarele,
aranjnd patul i pernele i avnd grij ca bolnavul s nu cad sau s fie aezat brusc n poziie iniial.
C. Readucerea bolnavilor alunecai din poziia eznd sau semieznd
Se execut de ctre dou persoane.
- cele dou persoane se aeaz de o parte i de alta a patului, cu faa spre bolnav;
- cu mna dinspre pat, se prinde bolnavul de axil, iar cu cealalt mn unit cu cea a persoanei de partea
opus, se aeaz sub regiunea fesier a bolnavului;
- la comanda uneia dintre ele, se ridic bolnavul pn la nivelul dorit, ntro poziie comod bolnavului;
- se supravegheaz atent bolnavul, urmrind expresia feei, coloraia tegumentelor, pulsul, respiraia.
MOBILIZAREA BOLNAVULUI
Mobilizarea bolnavului se efectueaz pentru prevenirea apariiei unor complicaii (escare, tromboze) i
grbirea procesului de vindecare. Acest moment este hotrt de medic n funcie de boal, stare general i
reactivitatea bolnavului. n tot acest timp se urmresc faciesul, pulsul, culoarea tegumentelor.
1. Pregtirea bolnavului:
- se anun bolnavul;
- se explic necesitatea i importana pentru vindecarea lui.
2. Mobilizarea capului i membrelor (n poziia decubit dorsal):
34

- se examineaz faciesul i pulsul bolnavului;

- se efectueaz cu blndee micri pasive de gimnastic la pat, micarea capului, ridicarea i schimbarea
poziiei membrelor superioare i inferioare;
- dup efectuarea micrilor pasive de gimnastic, se controleaz pulsul bolnavului.
3. Ridicarea n poziie eznd n pat:
- de mai multe ori pe zi, se ridic bolnavul n poziie eznd, a nceput n mod pasiv, iar mai trziu activ
(micarea poate fi asociat cu exerciii de respiraie).
4. Aezarea bolnavului n poziie eznd la marginea patului:
- cu mna dinspre partea proximal patului, se mbrac bolnavul cu halatul i ciorapii;
- se prinde bolnavul de spate, iar cu cealalt mn sub regiunea poplitee;
- bolnavul dac poate se va prinde de gtul ngrijitoarei;
- se rotesc picioarele bolnavului ntrun unghi de 900, picioarele atrnnd pe marginea patului;
- se va verifica dac poziia bolnavului este comod, dac marginea patului nu este rece sau dac nu
comprim vasele regiunii poplitee;
- dac bolnavul devine palid sau cianotic, dac are ameeli, se reaeaz imediat n pat, cu aceleai micri,
dar n ordine invers.
n prima zi de aezare la marginea patului, se menine bolnavul numai cteva minute, supraveghind
faciesul bolnavului. n ziua urmtoare, durata ederii la marginea patului se prelungete cu cteva minute.
Dac bolnavul nu a prezentat ameeli i a suportat bine aezarea la marginea patului, va putea fi aezat ntrun
fotoliu lng pat.
5. Aezarea n fotoliu (execut dou persoane):
- se mbrac bolnavul cu halatul i ciorapii;
- se aeaz bolnavul la marginea patului i i se ofer papucii;
- se aeaz fotoliul cu rezemtoarea lateral lipit de marginea patului;
- cele dou persoane se plaseaz de o aprte i de alta a bolnavului; introduc minile n axila bolnavului i, la
comand, ridic uor bolnavul n picioare, l rotete n direcia fotoliului i l aeaz cu precauie;
- se acoper bolnavul cu ptura;
- se repune n pat cu aceleai micri, n ordine invers.
6. Ridicarea bolnavului n poziie ortostatic (n picioare):
- se aduce bolnavul n poziia eznd pe marginea patului, n aa fel nct s ajung cu picioarele pe podea;
- situat n faa bolnavului, ngrijitorul l solicit s se sprijine de umerii si i, susinndu-l cu minile sub
axile, l ridic n picioare;
- se menine bolnavul cteva minute, dac se simte bine, iar dac prezint ameeli se reaeaz pe pat.
7. Efectuarea primilor pai ai bolnavului:
- se aduce bolnavul n poziie ortostatic sprijinindu-l de sub axile i va efectua primii pai.

ASIGURAREA CONDIIILOR IGIENICE BOLNAVILOR

PREGTIREA PATULUI I ACCESORIILE LUI
Patul reprezint pentru fiecare bolnav spaiul n care-i petrece majoritatea timpului i i se asigur ngrijirea.
Trebuie s fie de 2 m lungime, 80-90 cm lime i de 60 cm nlime pn la saltea, pentru a satisface att
cerine de odihn ale bolnavului, asigurndu-i posibilitatea adaptrii unei poziii comode, ct i pentru
manipularea lui de ctre personalul de ngrijire.
Este de preferat ca patul s fie confecionat din tuburi uoare de metal, vopsit n alb, pentru a se observa cele
mai mici urme de murdrie. Partea sa principal, util, este somiera metalic confecionat din srm
inoxidabil, bine ntins pe un cadru de fier i elastic; somier lax, slab, care cedeaz uor sub greutatea
bolnavului, ofer acestuia o suprafa concav, impunndu-i poziii incomode, obositoare.
Tipurile de paturi sunt numeroase, ele fiind adaptate special pentru ngrijirea anumitor categorii de bolnavi.
Acestea sunt: patul simplu cu somier dintr-o bucat; patul simplu cu rezemtor mobil; patul cu somier
mobil (ortopedic) cdranul somierei este de 2,3 sau 4 buci articulate, dnd posibilitatea de aezare a
bolnavului n poziii foarte variate; patul universal; patul universal pentru tratament osteo-articular; patul
nchis cu plas (pentru bolnavii agresivi psihici); patul pentru sugari i copii (cu gratii mobile); patul pentru
cazuri grave (cu aprtori demontabile specific seciilor de terapie intensiv).
Accesoriile patului sunt: salteaua, una-dou perne, ptura cu lenjeria de pat (dou ceareafuri unul simplu
i unul plic), dou fee de pern, o muama i o alez sau o travers.
35

Att patul ct i accesoriile lui se vor pstra n condiii de perfect curenie pentru a se asigura starea de
confort necesar vindecrii bolnavului.
Pregtirea patului are ca scop asigurarea condiiilor igienice, de confort pentru odihna i ngrijirea bolnavului
i se efectueaz astfel:
1.Pregtirea materialelor
- alegerea accesoriilor (materialelor) necesare;
- se aeaz materiale pe un scaun lng sptarul patului;
- se ndeprteaz noptiera de pat.
2. ntinderea cearafului peste saltea:
- cearaful simplu (sau unul dintre cele dou) se pune peste saltea, la mijlocul patului;
- cu o mn se desface o parte a cearafului spre capul patului iar cu cealalt se ntinde spre partea opus;
- se introduce cearaful adnc sub saltea la captul patului.
3. Executarea colurilor (n form de plic):
- cu mna de lng pat se prinde partea liber a cearafului, la o distan de col egal cu lungimea marginii
care atrn i se ridic n sus lng saltea;
- n triunghiul format se introduce sub saltea partea care depete salteaua;
- se las n jos partea ridicat la marginea saltelei i se introduce sub saltea restul triunghiului mpreun cu
partea lateral a cearafului;
- se aeaz muamaua la mijlocul patului i se acoper cu alez.
4. Aezarea cearafului de ptur:
A. Cu cearaf simplu:
- se aeaz al doilea cearaf peste care se ntinde ptura;
- marginea cearafului dinspre cap se rsfrnge peste ptur;
- att cearsaful ct i ptura se introduce sub saltea la captul de la picioare, dup ce s-a efectuat o
cut pentru a da lrgimea necesar micrilor picioarelor bolnavului;
- colurile pturii i cearafului se execut identic ca la punctual 3.
B. Cu cearaf plic:
- se ndoaie ptura n lungime;
- se introduce ptura n cearaf, prin deschiztura plicului;
- se fixeaz colurile pturii de cele ale cearafului, cu butoniere i nasturi;
5. Aezarea pernelor:
- fiecare pern se nbrac cu faa de pern;
- se aeaz pernele pe pat;
- se reaeaz noptiera lng pat.
SCHIMBAREA LENJERIEI CU BOLNAVUL IMOBILIZAT LA PAT
Are ca scop asigurarea condiiilor igienice, de confort, pentru odihn i ngrijirea bolnavului.
Schimbarea lenjeriei, cu bolnavul n pat, se execut dimineaa nainte de curenia camerei, dup msurarea
temperaturii, pulsului i toaleta bolnavului sau ori de cte ori este necesar nlocuirea lenjeriei murdrite.
Muamaua, aleza i cearaful se vor ntinde bine, pentru a nu produce iritaii bolnavului.
Bolnavul va fi meninut acoperit tot timpul manoperei, pentru a nu rci i va fi micat ct mai puin pentru a
nu-l obosi.
Aceast tehnic se execut n condiiile unui bolnav imobilizat la pat.
La bolnavii mobilizai n poziie eznd, schimbarea lenjeriei se face n limea patului, dup aceeai
tehnic, dar rularea cearafului se face transversal.
Avnd rolul de a proteja cearaful, aleza va fi schimbat ori de cte ori se murdarete ; se aplic una din
metodele descrise pentru schimbarea cearafului de pat (n lungimea sau n lime), aleas n funcie de
starea bolnavului.
La bolnavii imobilizai n poziie eznd cearaful de pat se poate schimba i pe lime.
1.
Pregatirea materialelor necesare:
2.
- lenjeria se mpturete i se aeaz pe un scaun, n ordinea ntrebuinrii: ptura i
cearaful ei se mpturesc n trei, sub form de armonic; aleza mpreun cu muamaua se ruleaz n lime;
cearaful de pat va fi rulat n lungime, pe fa, ntro singur direcie.
3.
Pregtirea psihic a bolnavului:
- se anun bolnavul i i se explic acestuia simplitatea tehnicii (pentru a nu-i crea stri emotive).
36

4. Pregtirea fizic a bolnavului:

- se aeaz bolnavul n poziia decubit lateral.
5. Schimbarea cearafului de pat:
- pe partea dreapt a patului ngrijitorul prinde bolnavul cu mna dreapt n axila dreapt, iar cu mna
stng sub umerii lui, sprijinindu-i capul de antebra;
- se trage uor perna cu mna stng spre marginea patului;
- se flecteaz uor cu mna stng gambele bolnavului spre coaps;
- se ntoarce bolnavul n decubit lateral drept, sprijinindu-l n regiunea omoplailor i a genunchilor;
- se menine bolnavul bine acoperit n aceast poziie;
- din partea stng a patului se ruleaz cearaful mpreun cu muamaua i aleza murdar pn la
spatele bolnavului;
- ceraaful curat mpreun cu muamaua i aleza, pregtite anterior , se deruleaz pe jumtatea liber
a patului, fr ca lenjeria curat s se ating de cea murdar;
- se flecteaz membrele inferioare ale bolnavului;
- sprijinind bolnavul n regiunea omoplailor i sub genunchi, el se aduce n decubit dorsal cu foarte
mare atenie ;
- prinznd bolnavul de axila stng, ngrijitorul l ridic uor i introduce mna dreapt sub spatele
bolnavului;
- se sprijin capul bolnavului pe antebraul stng;
- cu mna dreapt, se trage perna pe marginea stng a patului;
- se aaz capul bolnavului pe pern;
- sprijinind bolnavul de spate i regiunea poplitee, el se aduce (cu foarte mare atenie) n decubit
lateral stng, dincolo de cele dou suluri de lenjerie;
- se las bolnavul bine acoperit n aceast poziie,
- din partea dreapt a patului se ruleaz lenjeria murdar;
- lenjeria murdar se introduce, prin micri lente, n sacul special;
- se ntind bine cearaful, muamaua i aleza i pe cealalt jumtate a patului;
- se execut colurile;
- sprijinind bolnavul (din partea stng a patului) n regiunea omoplailor i sub genunchi, acesta se
readuce n decubit dorsal cu foarte mare atenie.
6. Schimbarea cearafului de ptur:
- se ndeprteaz ptura cu micri lente, iar bolnavul rmne acoperit numai cu cearaful murdar;
- se aeaz peste acesta cearaful curat, mpturit n trei, n form de armonic;
- se menin colurile de sus ale cearafului, cu cealalt mn se prind colurile inferioare ale cearafului
murdar i printr-o micare atent, hotrt n direcia picioarelor bolnavului, ndeprteaz cearaful murdar
i acoper bolnavul cu cel curat;
- se introduce cearaful murdar n sacul special, cu micri lente;
- se aeaz ptura peste cearaf;
- se ntinde bine cearaful rsfrngnd marginea dinspre cap, peste ptur,
- se plicatureaz ptura deasupra degetelor de la picioarele bolnavului.
7. Schimbarea feei de pern:
- faa de pern murdar se nlocuiete cu una curat.
8. Reorganizarea locului de munc:
- se aerisete camera;
- se aaz noptiera la locul ei;
- se aaz scaunul la locul lui,
- sacul cu lenjerie murdar se scoate din camer.

DEZBRCAREA I MBRCAREA BOLNAVULUI IMOBILIZAT LA PAT

Lenjeria de corp a bolnavului cma de noapte sau pijama trebuie schimbat periodic i ori de
cte ori se murdrete. Bolnavii i schimb singuri lenjeria de corp, cu excepia celor imobilizai la pat,
adinamici, paralizai etc.; la acetia ngrijitorul este cel care trebuie s schimbe lenjeria de corp.
Schimbarea lenjeriei are ca scop pstrarea igienei personale a bolnavului.
37

Materiale necesare: cma de noapte curat (sau pijama) nclzit (37 0), un cearaf nczit (370),
talc, alcool, sac de lenjerie murdar.
Efectuarea tehnicii:
1. Pregtirea materialelor necesare:
- alegerea materialelor necesare, potrivite pentru bolnav;
- transportarea materialelor i aezarea lor pe scaun lng patul bolnavului.
2. Pregtirea psihic a bolnavului:
- se anun bolnavul, comunicndu-i i necesitatea efecturii tehnicii.
3. Efectuarea tehnicii propriu-zise:
- splarea pe mini cu ap curent i spun,
- plierea pturii care acoper bolnavul sub form de armonic;
- bolnavul se acoper cu cearaf nclzit;
- se ntoarce bolnavul n decubit lateral drept sprijinindu-l n regiunea omoplailor i a genunchilor;
- se trage uor cmaa n sus pn la toarace;
- se readuce bolnavul, cu mare atenie, n decubit dorsal;
- se ntoarce apoi bolnavul n decubit lateral stng i se repet aceeai operaie;
- se ridic uor bolnavul, sprijinindu-l n regiunea omoplailor, introducnd mna sub cma;
- cu o micare de la spate spre cap se scoate cmaa;
- bolnavul este readus n poziie orizontal (decubit dorsal);
- se dezbrac nti braul sntos i apoi braul bolnav;
- prin micri lente, lenjeria murdar se introduce n sacul special;
- se acoper bine bolnavul cu flanela;
- se spal ngrijitorul pe mini cu ap i spun;
- se fricioneaz cu alcool regiunile predispuse la escare i se pudreaz cu talc;
- se mbrac cu cmaa curat i nclzit, nti braul bolnav apoi cel sntos;
- se ridic din nou bolnavul sprijinindu-l n regiunea omoplailor;
- se trece cmaa peste capul bolnavului i o trage apoi peste spatele acestuia;
- se readuce bolnavul n poziia orizontal (decubit dorsal);
- se trage uor cmaa sub ezut;
- i se acoper membrele inferioare;
- se reface patul bolnavului;
4. Reorganizarea locului de munc:
- se deschid ferestrele pentru aerisirea camerei;
- sacul cu lenjerie murdar se scoate din camer.
Tehnica se efectueaz cu mult blndee pentru a nu accentua suferina bolnavului i a nu-l obosi.
Pentru operai i rnii se folosesc cmi desfcute la spate i foarte scurte.
Pentru cei cu fracturi ale membrelor superioare se folosesc cmi cu mneci desfcute.
EFECTUAREA TOALETEI PE REGIUNI LA BOLNAVUL IMOBILIZAT
Curirea tegumentelor ntregului corp se efectueaz pe regiuni, la patul bolnavului, descoperindu-se
progresiv numai partea care se spal.
Efectuarea toaletei pe regiuni are ca scop ndeprtarea de pe suprafaa pielii a stratului cornos,
descuamat i impregnat cu secreiile glandelor sebacee i sudoripare, microbi i alte substane strine care
ader la piele (murdrie).
Efecte: activarea circulaiei cutanate; creaz o stare plcut de confort, care un efect sedativ asupra
organismului.
Pentru efectuarea toaletei bolnavului, ngrijitorul trebuie s respecte urmtoarele:
- s asigure o temperatur adecvat n camer, pentru a feri bolnavul de rceal,
- s pregteasc materialul necesar, n prealabil, astfel ca ngrijirea s se desfoare operativ;
- s acioneze rapid, cu micri sigure, dar totodat blnde, pentru a scuti bolnavul de alte suferine i
oboseal;
- s menajeze bolnavul, protejndu-l cu un paravan fa de cei din jur;
- pentru efectuarea ngrijirilor de curenie corporal a bolnavului, ngrijitoarea trebuie s-l conving
cu mult tact i delicatee pentru a fi aceeptate;
- toaleta zilnic permite controlul regiunilor expuse escarelor i acioneaz n vederea prevenirii lor.
38

Materiale necesare:
- dou scaune;
- un paravan sau dou stative i dou cearafuri pentru a-l executa;
- materiale impermeabile pentru protejat patul(muama, alez);
- tav medical pe care se aeaz materialele necesare;
- lighian;
- can cu ap cald;
- can cu ap rece ;
- dou bazinete;
- tvi renal;
- o flanel sau cearaf;
- o pereche de mnui cauciuc;
- trei mnui de baie de culori diferite (cte una pentru fa, trup i membre, organe genitale),
confecionate din prosop sau finet;
- spun neutru;
- alcool mentolat sau camforat;
- cutie(pudrier) cu pudr de talc;
- lenjerie de pat curat(cearaf de ptur, fee de pern);
- lenjerie de corp curat(cma de noapte, tulpan sau bonet);
- un recipient pentru ap murdar;
- sac de lenjerie murdar;
- termometru de baie;
- materiale pentru ngrijirea unghiilor: foarfece, pil;
- material pentru igiena bucal: periu de dini, past de dini, un pahar cu ap pentru splat pe dini, un
pahar cu soluie antiseptic pentru gargar, un pahar cu ap pentru eventualele proteze dentare.
Pregtirea materialelor necesare:
- se aleg i se pregtesc materialele necesare (toate sunt n funcie de regiunile care vor fi spalate).
Pregtirea pshihic a bolnavului:
- se anun bolnavul ;
- se explic simplitatea tehnicii (pentru a nu-i crea stri emotive).
Pregtirea condiiilor de mediu:
- se nchid ferestrele (dac sunt deschise);
- se verific temperature din salon (20-22C);
- se verific s nu fie cureni de aer rece;
- este interzis ca in timpul efecturii toaletei s se deschid ua;
- se nclzeste lenjeria curat;
- se pregtete o buiot cu ap cald(termofor);
- se ndeprteaz noptiera de pat;
- se aaz dou scaune lng patul bolnavului;
- se aaz paravanul n jurul patului.
Efectuarea toaletei feei:
- se ndeprteaz una din perne, susinnd capul bolnavului;
- cealalt pern se acoper cu muama pentru a o proteja de umezeal ;
- peste muama se aaz o alez;
- ptura se pliaz sub form de armonic i se aaz pe scaun;
- se dezbrac bolnavul i se acoper cu cearaful de ptur;
- splarea pe mini cu ap curent i spun;
- se umple ligheanul 2/3 cu ap cald (37) ;
- se controleaz temperatura apei cu ajutorul termometrului de baie ;
- se aeaz n jurul gtului bolnavului i se umezete;
- se spal ochii de la comisura extern spre cea intern;
- se cltesc cu ap curat i se terg cu primul prosop curat;
- se spal fruntea de la mijloc spre tmple;
- se spal regiunea perioral i perinazal prin micri circulare;
39

- se terge imediat prin tamponare (numai la cererea bolnavului, la splarea feei se poate ntrebuina
i spun) ;
Efectuarea toaletei urechilor :
- se spunete urechea insistnd n anurile pavilionului i n regiunea retroauricular(cu aceeai
mnu);
- se cltete bine i se terge cu prosopul;
- se ntoarce uor capul bolnavului i se spal i cealalt ureche;
- se introduce dopuri de vat (la cererea bolnavului);
Efectuarea toaletei gtului :
- se descoper gtul bolnavului i se spal cu ap i spun ;
- se cltete bine i se terge imediat pentru ca bolnavul s nu fie predispus la rceal ;
- se acoper gtul bolnavului cu cearaful ;
- se arunc apa din lighean.
Efectuarea toaletei membrelor superioare:
- se umple ligheanul cu 2/3 ap cald (37);
- se verific temperatura apei;
- se descoper unul din membrele superioare i se aaz muamaua i aleza sub ntreg braul,
deasupra nvelitorii;
- se spunete circular, ncepnd de la umr spre captul distal, insistnd la axil;
- se limpezete i se terge imediat cu prosopul curat;
- se acoper braul bolnavului;
- se taie unghiile cu grij, nu prea adnc i se pilesc eventualele asperiti;
- se ntoarce bolnavul n decubit lateral de partea corespunztoare braului splat i se procedeaz la
fel cu cellalt bra (dac bolnavul nu se poate ntoarce, se trece de partea opus i se efectueaz splarea dup
aceeai tehnic ) .
Efectuarea toaletei toracelui:
- se descoper partea anterioar a toracelui;
- la femei se spunete i se insist la pliurile submamare;
- se limpezete bine i se terge prin tamponare.
Efectuarea toaletei spatelui:
- se ntoarce bolnavul i se susine n decubit lateral;
- se aeaz sub bolnav muamaua acoperit de alez;
- se spunesc spatele i regiunea lombo-sacral ;
- se limpezesc bine i se terg prin tamponare;
- se pudreaz cu talc;
- se ndepartez muamaua npreun cu aleza;
- se readuce bolnavul n decubit dorsal;
- se acoper toracele bolnavului;
Efectuarea toaletei abdomenului:
- se aaz muamaua npreun cu aleza sub abdomenul bolnavului;
- se spunete abdomenul ;
- cu ajutorul unui tampon de vat montat pe porttampon i nmuiat n benzin, se insist asupra regiuni
ombilicale, ndeprtnd murdria;
- se spal apoi ombilicul cu ap i spun;
- se limpezete i se terge imediat;
- se unge regiunea ombilical cu vaselin;
- se fricioneaz braele i toracele cu alcool;
- se pudreaz cu talc gtul, toracele, abdomenul i mai ales bratele i axilele;
- se nbrac bolnavul cu cmaa de noapte(pijamaua);
- se arunca apa murdar n recipient;
- se scoate mnua utilizat i se pune n tavia renal.
Efectuarea toaletei membrelor inferioare:
- se umple ligheanul cu 2/3 ap cald (37);
- se mbrac cea de a doua mnu de baie;
- se mut muamaua mpreun cu aleza n regiunea coapselor;
40

-se spunesc coapsele, insistnd n regiunea inghinal;

- se limpezesc i imediat se terg;
- se flecteaz gambele bolnavului pe coapse;
- se mut muamaua mai jos i se aeaz ligheanul pe muama;
- se introduce piciorul n lighean;
- se spunete gamba insistnd n regiunea poplitee i n spaiile interdigitale;
- se limpezesc i se terg imediat cu cel de-al doilea prosop curat;
- se frecioneaz membrele inferioare cu alcool i se pudreaz plicile cu talc;
- se taie unghiile nu prea scurt, pentru a nu se produce leziuni i se pilesc.
Efectuarea toaletei organelor genitale (materiale necesare: bazinet, pens porttampon,
tampoane vat, can cu ap cald, prosop, mnu de cauciuc, mnu de baie):
- se prezint bolnavului bazinetul pentru a urina;
- se ndeprteaz bazinetul;
- se izoleaz salteaua cu muamaua i traversa;
- se aeaz bolnavul n poziie ginecologic;
- se aeaz sub regiunea sacral a bolnavului bazinetul curat;
- se mbrac mnua de cauciuc;
- se mbrac peste mnua de cauciuc cea de a treia mnu de baie;
- se efectueaz splarea dinspre partea anterioar nspre anus, cu spun neutru, care nu irit pielea i
mucoasele;
- se limpezete cu ajutorul unui jet de ap curat turnat ntro can, dup o prealabil verificare a temperaturii
apei, turnnd cteva picturi pe faa intern a antebraului;
- se ndeprteaz foarte atent resturile de spun, care pot produce prurit sau inflamaii;
- se scoate bazinetul de sub bolnav;
- organele genitale i regiunea din jur se terg cu cel de-al treilea prosop curat,
- se terg cu foarte mare grij plicile i se pudreaz cu pudr de talc.
Efectuarea toaletei prului (materiale necesare: pieptene, ampon, aparat de uscat prul,
lighean, muama, alez):
- se ridic uor capul bolnavului;
- se ndeprteaz perna pe un scaun;
- se susine capul bolnavului i se ndoaie salteaua sub restul saltelei;
- se aeaz o muama pe somier i deasupra saltelei ndoite;
- se aeaz ligheanul cu 2/3 ap cald (370C) pe muama;
- se protejeaz salteaua cu o alez;
- peste alez se aeaz o muama rulat de ambele laturi, astfel nct s formeze un jgheab;
- se aeaz capul bolnavului n uoar hiperextensie, atrnnd uor deasupra ligheanului;
- se protejeaz ceafa bolnavului cu un prosop;
- sub ceafa bolnavului se aeaz captul mai ngust al muamalei rulate, iar cellalt capt se introduce n
ligheanul aezat pe somier sau ntrun recipient aezat lng pat;
- se controleaz temperatura apei;
- se umezete prul i apoi se amponeaz;
- se fricioneaz prul cu ambele mini i se maseaz uor pielea capului pentru activarea circulaiei
sangvine;
- se limpezete prul;
- se repet manopera de dou - trei ori,
- se acoper prul dup o cltire abundent, cu un prosop nclzit;
- se ndeprteaz muamaua, introducnd-o n lighean;
- se aeaz bolnavul n poziia iniial;
- se usuc prul cu aparatul de uscat;
- se piaptn prul n uvie, ncepnd cu vrfurile(se npletete dac este cazul);
- se acoper prul bolnavului(ei) cu tulpan sau bonet;
- se spal obiectele de piptnat i se introduc n soluie dezinfectant;
- splarea pe mini cu ap curent i spun.
Efectuarea toaletei caviti bucale:
A. La bolnavii contieni:
41

- n funcie de starea bolnavului, acesta este adus n poziie semieznd sau n decubit lateral;
- se pune past de dini pe periu;
- se protejeaz lenjeriea bolnavului cu un prosop i alez;
- se servesc bolnavului paharul cu ap i periua cu past;
- bolnavul i va spla dinii cu micri verticale energice i va clti gura cu ap;
- se servete al doilea pahar cu ap pentru gargar (n condiiile poziiei de decubit lateral, cltirea gurii
bolnavului se face cu can cu cioc sau tub de cauciuc).
B. La bolnavii incontieni (materiale necesare: tampoane pe porttampoane, deschiztor de gur, tifon, ap
boric, glicerin boraxat, spatul lingual, tvi renal, mnu de cauciuc):
- bolnavul este n decubit dorsal;
- se ntoarce lateral capul bolnavului;
- sub brbie se aeaz prosopul i tvia renal;
- se amplaseaz deschiztorul de gur printre arcadele dentare;
- se nmoaie un tampon cu glicerin boraxat;
- se terg limba, bolta palatin i suprafaa intern i extern a arcadelor dentare cu micri dinspre ntru
spre afar;
- cu alt tampon se cur dantura;
- cu degetul nfurat n tifon i mbibat n glicerin boraxat sau zeam de lmie se ndeprteaz depozitul
gros depus pe mucoase pn n faringe (dup aplicarea deschiztorului de gur metalic);
- buzele uscate i crpate se ung cu glicerin boraxat.
La bolnavii incontieni, toaleta bucal se realizeaz cu mna protejat de mnua de cauciuc.
Reorganizarea locului unde s-a desfurat toaleta:
- lenjeria murdar de pat se strnge prin micri line i se pune n sacul special;
- splarea pe mini cu ap i spun;
- se efctueaz schimbarea patului cu lenjerie curat;
- se ndeprteaz paravanul i lenjeria murdar din camer;
- se spal materialele folosite (foarfece de unghii, pil, mnui etc.);
- se introduc n soluie dezinfectant.
La bolnavul cu aparat gipsat se va avea grij s nu se ude aparatul gipsat. Pansamentul se reface dup
efctuarea toaletei pariale.
EFECTUAREA DE CLISME
Clisma:- introducerea prin anus n rect i colon a unor lichide pentru ndeprtarea materiilor fecale sau
tratamente.
Clismele pot fi : evacuatoare, medicamentoase, alimentarea.
Scop- evacuator: pregtirea bolnavului pentru anumite examinri (rectoscopie, irigoscopie) sau intervenii
chirurgicale asupra rectului sau terapeutic: introducerea de medicamente sau alimente.
Materiale necesare: mas de tratamente sau tav pentru aparatur i materiale necesare; irigator Esmarch cu
un tub de cauciuc cu calibru de 10 mm i 1,5-2 m lungime, prevzut cu robinet sau pens Mohr; canul
rectal din ebonit sterilizat; tvi renal; bazinet; muama i travers; o nvelitoare de flanel pentru
acoperirea bolnavului; ap cald 35-37C; soluie sau substan medicamentoas n cantitate, concentraie i
la temperatura prescris; substan lubrufiant (vaselin boricat); casolet cu comprese sterile; material
pentru toalet perineal; stativ pentru irigator; ap cald 35-37C (500-1000 ml pentru aduli, 250 ml pentru
adolescent, 150 ml pentru copil, 50-60 ml pentru sugar); sare (o linguri la 1 l ap) sau ulei (4 linguri la 1 l)
sau glicerin (40 g la 500 ml); spun, o linguri ras la un litru.
Pregtirea instrumentelor i materialelor necesare:
- se pregtesc instrumentele i materialele necesare;
- se fixeaz canula rectal pe tubul irigatorului i se nchide robinetul;
- se aaz irigatorul pe stativ la o nlime de 0,5 m i se racordeaz tubul de cauciuc la irigator;
- se verific temperatura soluiei sau substanei medicamentoase prescris (23-30C) i se umple irigatorul;
- se verific permeabilitatea canulei i se evacueaz aerul i prima coloan de ap din poriunea superioar a
tubului (care de obicei este mai rece), captnd-o n tvia renal;
- se lubrifiaz canula, folosind o compres steril;
- se fixeaz extremitatea tubului de cauciuc mpreun cu canula, pe stativ, fr s se ating de obiectele din
jur.
42

Pregtirea psihic i fizic a bolnavului:

- se anun bolnavul i i se explic n ce const tehnica, accentund inocuitatea ei;
- dac n momentul introducerii canulei n rect bolnavul are senzaia necesitii de defecare, va fi solicitat s
nu evacueze sonda ci s mpiedice micrile reflexe de contracie ale rectului prin inspiraii adnci pe gur i
relaxarea musculaturii peretelui abdominal;
- se izoleaz patul bolnavului cu un paravan de restul salonului;
- se mpturete ptura i se aaz la picioarele bolnavului apoi acesta se dezbrac i se aaz n decubit
dorsal cu o pern sub cap n decubit lateral stng, cu membrul inferior stng ntins i dreptul flectat;
- se aaz sub bazinul bolnavului traversa i muamaua. n situaia de decubit dorsal se flecteaz uor
membrele inferioare;
- se aaz bazinetul sub regiunea sacral i se acoper bolnavul cu o nvelitoare.
Efectuarea tehnicii :
a. Clisma evacuatoare simpl:
- splarea pe mini cu ap curent i spun;
- se ndeprteaz fesele bolnavului cu mna stnga i se introduce canula prin anus n rest (cu mna dreapt),
perpendicular pe suprafaa subiacent, cu vrful ndreptat puin nainte, n direcia vezicii urinare, prin
micri de rotaie, pn ce se nvinge rezistena sfincterului anal;
- se ridic extremitatea extern a canulei, imediat ce vrful a trecut prin sfincter i se ndreapt vrful n axa
ampulei rectale;
- se introduce canula pn la o distan de 10-12 cm;
- se deschide robinetul i se regleaz viteza de scurgere a apei din irigator n colon prin ridicarea irigatorului
cu mna stng la aproximativ 50 cm deasupra patului bolnavului;
- se indic bolnavului s respire adnc;
- se nchide robinetul n momentul cnd nivelul apei din irigator se apropie de nivelul tubului de scurgere;
- se ndeprteaz canula i se aaz n tvia renal;
- se solicit bolnavului s rein soluia timp de 10-15 minute;
- bolnavul este adus n decubit lateral drept i peste cteva minute n decubit dorsal (se faciliteaz
ptrunderea lichidului la o adncime mai mare)
- dac bolavul se poate deplasa va merge la toalet, n caz contrar scaunul se capteaz la pat;
- splarea pe mini cu ap curent i spun.
b. Clisma nalt:
- se introduce o canul flexibil la 30-40 cm nlime, n colon;
- se ridic irigatorul la 1,5 m pentru a realiza o presiune mai mare a apei. n rest se procedeaz ca la clisma
evacuatoarea.
c. Clisme medicamentoase (terapeutice):
- se pot administra medicamente (digital, clorur de calciu cloralhidrat, tinctur de opiu, chinin, etc.), care
se absorb prin mucoasa rectal sau cele cu efect local (soluii izotonice) n microclisme sau clisme pictur
cu pictur (la 1-1,5 or dup clisma evacuatoare), cu un ritm de 60 picturi/min.
Microclisme:
- 10-15 ml ap, ser fiziologic, soluie izotonic de glucoz sau substan medicamentoas, care se introduc cu
o sering adaptat la canula rectal.
Clisme pictur cu pictur:
- pentru meninerea temperaturii soluiei de introdus se ntrebuineaz rezervoare termostat; irigatorul se
nvelete ntr-un material moale sau vat, pern electric.
d. Clisme uleioase:
- 200 ml ulei vegetal nclzit la 37C n baie de ap se injecteaz profund. Se indic n constipaii cronice,
fecalom.
ngrijirea bolnavului dup tehnic:
- se efectueaz toaleta regiunii anale pe un bazinet curat ;
- se ndeprteaz bazinetul, muamaua i traversa ;
- se aaz lenjeria de pat n ordine, bolnavul n poziie comod ;
- se acoper bolnavul cu o nvelitoare de flanel i se ndeprteaz paravanul ;
- se deschid ferestrele pentru a aerisi camera.
Reorganizarea locului de munc:
- se ndeprteaz materialul cu care s-a efectuat tehnica ;
43

- se spal instrumentele utilizate, se dezinfecteaz i se pregtete pentru sterilizare ;

- efectuarea clismei se noteaz n foaia de observaie.
- Canula ntmpin rezisten- n acest caz se retrage civa cm sau se va da drumul la apa din irigator pentru
ca aceasta s permit naintarea canulei n continuare, prin ntinderea i lrgirea rectului, precum i prin
dizolvarea i dislocarea materiilor fecale. Dac n faa canulei se aaz schibale, care ngreuiaz trecerea
apei, se va ridica irigatorul care va mri presiunea de scurgere, restabilind curentul normal.
- Dureri, crampe intestinale- n acest caz se oprete curentul de ap pentru cteva minute pn ce se linitete
musculatura colonului.
- Ca i celelalte ngrijiri ale organelor perineale, clisma probeaz sensibilitatea bolnavului i de aceea
ngrijitoarea trebuie s dovedeasc mult tact n efectuarea ei.
- Ptrunderea aerului n rect provoac o senzaie puternic de defecare care mpiedic bolnavul de a reine
lichidul.
ALIMENTAIA BOLNAVULUI
Pentru om, alimentaia constituie substratul vieii, fiind realizat prin aportul permanent de substane
nutritive. n ngrijirea bolnavului, alimentaia este un obiectiv important. Deoarece prin alimentaie se
menine energia organismului, ngrijirea bolnavului are n vedere att stabilirea unui regim alimentar
echilibrat corespunztor bolii, ct i administrarea lui.
ALIMENTAREA PASIV A BOLNAVULUI
Cnd starea general a bolnavilor nu le permite s se alimenteze singuri, trebuie s fie ajutai. Astfel, vor fi
hrnii bolnavii imobilizai, paralizai, adinamici, epuizai, bolnavii n stare grav sau cei cu uoare tulburri
de deglutiie.
Materiale necesare: tav, farfurie, pahar de ap sau can cu cioc, ervet de pnz, can de sup, tacmuri.
1. Pregtirea sorei:
- se mbrac halatul de protecie peste uniform, se aranjeaz boneta n aa fel ca prul s nu cad n
alimentele servite bolnavului i se spal minile.
2. Pregtirea bolnavului:
- se aaz bolnavul n poziie semieznd cu ajutorul rezemtoarelor de pat sau cu perne, sau n decubit
dorsal cu capul uor ridicat i aplecat nainte pentru a uura deglutiia
- se protejeaz lenjeria de pat cu un prosop curat, aeznd bolnavului la gt un prosop pentru a-i proteja
lenjeria de corp;
- se adapteaz msua special la patul bolnavului i se aeaz mncarea bolnavului pe tav, pe noptier sau
pe un taburet lng pat, astfel nct bolnavul s vad ce i se introduce n gur.
3. Alimentarea bolnavului:
- ngrijitoarea se plaseaz n partea dreapt a bolnavului pe un scaun, cu mna stng se ridic uor capul
bolnavului, eventual mpreun cu perna i se servete bolnavului supa cu lingura;
- se taie alimentele solide n prezena bolnavului, iar lichidele se ofer din vase semiumplute sau din cni cu
cioc (dac bolnavul nu se poate ridica din poziie orizontal);
- la bolnavii adinamici, n stare grav, se supravegheaz debitul lichidului care merge n gura bolnavului,
pentru a avita ncrcarea peste posibilitile lui de deglutiie;
- se verific temperatura alimentelor, prin gustare, cu o alt lingur, ndeosebi la bolnavii foarte gravi, care
nu simt temperatura i gustul alimentelor;
- bolnavilor n stare foarte grav, precum i la cei cu tulburri de deglutiie, lichidele se administreaz cu
lingura sau linguria (sprijinind vrful acesteia pe buza inferioar a bolnavului, se declaneaz deschiderea
cavitii bucale n mod reflex), se introduce uor lingura dincolo de arcada dentar i, ridicnd concomitent
coada lingurii, coninutul se vars n gura bolnavului;
- bolnavii n stare foarte grav se alimenteaz cu ajutorul pipetelor;
- dup terminarea alimentrii, se terge bolnavul la gur, se spal minile (la nevoie), se aranjeaz patul
ndeprtnd eventualele resturi alimentare mai ales de pane (ajungnd sub bolnav, pot contribui la formarea
escarelor).
4. Reorganizarea camerei:
- se schimb lenjeria murdrit n timpul alimentrii;
- se aaz bolnavul n poziie comod, pentru a se odihni dup actul alimentrii;
- se acoper bolnavul cu ptura i se aerisete salonul;
44

- se strnge vesela utilizat i se transport la buctrie.

n timpul alimentrii ncurajai bolnavul i asigurai-l de contribuia alimentelor n procesul de
vindecare.
Oferii bolnavului nghiituri nu prea mari (neputnd s le nghit, ar putea s le aspire i s se produc
accidente).
Nu suflai pentru a rci coninutul lingurii.
Nu atingei alimentele care au fost n gura bolnavului.
ALIMENTAREA ARTIFICIAL A BOLNAVULUI
Introducerea alimentelor n organismul bolnavului prin mijloace artificiale se realizeaz prin urmtoarele
posibiliti: sond gastric sau intestinal, prin fistul stomacal, pe cale parenteral sau n perfuzii
subcutanate, prin clism.
Scop: hrnirea bolnavilor incontieni, cu tulburri de deglutiie, psihopai, cu negativism alimentar, cu
intoleran sau hemoragii digestive, operai pe tubul digestiv i organele anexe, cu stricturi esofagiene i ale
cardiei (care mpiedic ptrunderea bolului alimentar din cavitatea bucal n stomac).
ALIMENTAREA PRIN SONDA GASTRIC
Materiale necesare: tav medical acoperit cu un cmp steril, sond Faucher steril, sond Leube, sond
gastric din material plastic sau sond duodenal Einhorn, tvi renal, plnie mare(adaptat la extremitatea
liber a sondei), lichidul alimentar prescris de medic(nu trebuie s prezinte grunji sau alte conglomerate),
nclzit la temperatura corpului, sering steril de 5-10 cm, pens chirurgical, romplast.
1. Pregtirea instrumentelor i materialelor necesare:
- se pregtesc materialele i instrumentele necesare;
- se transport lng patul bolnavului.
2. Pregtirea bolnavului:
- se anun bolnavul, i se explic necesitatea tehnicii i este rugat s urmeze ntocmai indicaiile pe care le
primete n cursul tubajului;
- se aaz bolnavul pe scaunul cu speteaz; i se indic s sprijine spatele ct mai drept;
- bolnavul va fi mbrcat cu orul de cauciuc sau plastic pentru a-i proteja hainele de umezeal;
- dac bolnavul prezint protez dentar mobil, se ndeprteaz;
- se aaz tvia renal sau brbia bolnavului pentru a capta saliva ce se va scurge din gur, solicit-l s
menin tvia n aceast poziie.
3. Introducerea sondei:
- splare pe mini cu ap curent i spun;
- ngrijitoarea si va pune mnuile i ortul de cauciuc;
- sonda se umezete pentru a favoriza alunecarea prin faringe i esofag;
- ngrijitoarea se va aeza n partea dreapt a bolnavului, fixndu-i capul cu mna stng, inndu-l ntre mn
i torace;
- cu mna dreapt se apuc extremitatea rotunjit a sondei ntocmai ca pe un creion;
- se cere bolnavului s deschid larg gura, s respire adnc i se introduce captul sondei pn la peretele
posterior al faringelui ct mai aproape de rdcina limbii, invitnd bolnavul s nghit;
- prin deglutiie sonda ptrunde n esofag i se efectueaz manevra foarte atent de mpingere a sondei spre
stomac, pn la marcajul de 40-50 cm, solicitnd bolnavul s respire profund;
- se verific prezena sondei n stomac prin aspirarea coninutului stomacal cu ajutorul seringii;
- ajutoarea aaz la extremitatea liber a sondei balonul Erlenmeyer pentru captarea sucului gastric care va
aprea imediat n sond din cauza presiunii intrastomacale mrite;
- bolnavul este solicitat s-i contracte pereii abdominali pentru a favoriza golirea stomacului;
- se extrage sonda printr-o micare hotrt, dar cu precauie, dup comprimarea ei cu o pens hemostatic,
pentru ca s nu se scurg coninutul sondei napoi n faringe(ar putea fi aspirat de bolnav), i cobornd ct mai
mult extremitatea ei extern;
- cnd captul intern al sondei ajunge n gura bolnavului se prinde cu mna stng i se ndeprteaz sonda;
- se golete coninutul sondei n vasul n care s-a fcut recoltarea i se aaz sonda n tvia renal.
4. Alimentarea prin sond:
- se controleaz coninutul gastric i n caz de staz se aspir coninutul i se execut o spltur gastric;
45

- se maseaz plnia la captul sondei i se toarn lichidul alimentar prescris -200-400 ml pn la 500 ml lichid
alimentar- nclzit la temperatura corpului;
- nainte de a o extrage, se introduc prin sond 200-300 ml ap i o cantitate mic de aer pentru a o goli
complet;
- se nchide sonda prin pensare pentru a se evita ca lichidul rmas n sond s se scurg n faringe n timpul
extragerii(ar putea fi aspirat, devenind cauza unei grave complicaii : pneumonia de aspiraie);
- sonda se extrage cu precauie.
La bolnavii incontieni, cu tulburri de deglutiie sau care trebuie alimentai pe aceast cale o
perioad mai ndelungat de timp, sonda se aplic endonazol;
Sondele de polietilen se pot menine mai mult de 4-6 zile, cele de cauciuc se menin maximum 2-3 zile, fiind
traumatizate (pot forma escare ale mucoaselor);
Raia zilnic se administreaz n 4-6 doze, foarte ncet, de preferin cu aparatul de perfuzie,
utilizndu-se vase izoterme.

MENAJ I DIETETIC
AJUTORUL MENAJER N NGRIJIREA LA DOMICILIU
Se spune pe bun dreptate c sntatea este bunul cel mai de pre al omului.
Prima condiie pentru pstrarea acestui bun const n nsuirea i respectarea, nc din fraged copilrie a
unor reguli de igien individual i general, a unor noiuni medicale privind primele msuri n caz de
mbolnvire sau accident.
46

ngrijirea asistatului reprezint o mare rspundere fa de viaa i sntatea lui, deci cunotinele profesionale
dobndite de ctre ngrijitorul la domiciliu trebuie s corespund n aa fel nct manoperele cerute s fie
executate corect, rapid, curat, frumos i elegant.
O grij deosebit se acord igienei personale, igienei asistatului, precum i a locuinei asistatului.
Igiena personal a ngrijitorului.
ngrijitorul la domiciliu trebuie s acorde o atenie deosebit igienei personale i a mbrcminii.
Astfel, ngrijitorul trebuie s fie totdeauna curat, ngrijit mbrcat, cu o coafur decent astfel nct exteriorul
su s fie ntotdeauna demn de seriozitatea muncii pe care o ndeplinete.
Igiena individual a asistatului cuprinde igiena corporal i igiena mbrcminii.
Igiena corporal reprezint o condiie esenial pentru pstrarea sntii, aceasta realizndu-se n primul
rnd, prin meninerea cureniei pielii. O piele curat va constitui o bun barier n faa infeciilor, va
menine funcia de termoreglare, funcia de secreie, excreie, respiraie, funcia de organ de sim etc.
Meninerea integritii pielii, deci a tuturor funciilor acesteia, se face prin meninerea unei ct mai bune
curenii corporale.
Toaleta asistatului constituie una din condiiile indispensabile ale procesului de vindecare dac acesta
se face zilnic n condiii de linite i confort.
Igiena mbrcminii. mbrcmintea are rolul de a menine constant i normal temperatura
corpului i de a proteja corpul fa de aciunile duntoare ale frigului, vntului, umezelii, cldurii, prafului
etc. Hainele i lenjeria asistatului trebuie s fie permanent curat i se va schimba ori de cte ori este nevoie.
La splarea rufelor se folosesc detergeni i soluii dezinfectante.
Igiena locuinei.
Locuina are o deosebit importan social i igienic, fiind un element fundamental al vieii omului i al
familiei sale i factor de prim ordin pentru pstrarea i mbuntirea sntii. Ea trebuie s asigure un
microclimat confortabil (s fie cald iarna i rcoroas vara), s fie uscat, fr igrasie, s poat fi aerisit, s
fie iluminat natural, astfel ca razele solare s poat ptrunde n interior, s poat asigura o protecie
mpotriva zgomotului din afar, ca s permit odihna, s realizeze spaiu suficient i un numr de ncperi
corespunztoare pentru viaa de familie, s aib asigurate i n stare de funcionare toate instalaiile.
Orice locuin trebuie s aib ncperi folosite pentru locuit, buctrie i sal de baie. Buctria i sala de
baie trebuie s fie curate, cu instalaii sanitare funcionale i o bun ventilaie.
Sistemul de nclzire trebuie s fie corespunztor i s ndeplineasc unele condiii: s asigure o temperatur
corespunztoare necesitilor organismului, 18-200 pentru camerele de locuit i 220 pentru baie, indiferent de
condiiile atmosferice din exterior i de numrul de persoane din ncpere; s poat funciona continuu, s nu
elimine produse de ardere incomplet i s nu provoace murdrirea ncperilor, s fie economic i uor de
ntreinut.
Dezinfecie, dezinsecie, deratizare
Dezinfecia, Dezinsecia i Deratizarea reprezint ansamblul de msuri care trebuie s fie luate pentru a
combate att agentul patogen ce poate produce mbolnvirea omului, ct i insectele sau roztoarele care, la
rndul lor, transport germeni aductori de boli n locuina omului, mbolnvindu-l.
Dezinfecia
Dezinfecia reprezint totalitatea operaiunilor prin care se urmrete distrugerea sau ndeprtarea din mediul
nconjurtor a microbilor i virusurilor care pot provoca mbolnvirea omului.
Dezinfecia se aplic n toate bolile contagioase, cu excepia rujeolei, tusei convulsive, varicelei i gripei,
deoarece n aceste boli germenii eliminai din organism mor ntr-un timp foarte scurt. Deci, este suficient o
curenie general a ncperilor i o aerisire ndelungat, prin deschiderea ferestrelor pe unde s intre lumina
zilei, care datorit razelor ultraviolete posed puternice proprieti bactericide. Sticla ferestrelor mpedic s
intre ultravioletele.
Agenii patogeni ai celorlalte boli infecioase se pot menine vreme ndelungat pe obiecte, rufrie, precum i
n excreiile bolnavilor, uneori luni sau chiar ani de zile, constituind un pericol de contaminare.
Pentru a distruge germenii ce produc bolile contagioase, folosim diferite mijloace mecanice, fizice i
chimice, n funcie de situaie i de condiiile n care vrem s facem dezinfecia, precum i n funcie de
bacteriile patogene pe care vrem s le distrugem.
Mijloacele mecanice, ca splatul, scuturatul, splarea podelelor, curirea mobilierului, veselei etc. trebuie s
fie aplicate totdeauna mpreun cu mijloacele de dezinfecie fizic i chimic;
Mijloacele fizice:
47

a) arderea obiectelor de mic importan ca hrtiile, prul tiat, materialul de pansat foliosit, jucriile etc.
b) fierberea tuturor obiectelor, care nu se distrug prin acest procedeu. Acest mijloc ieftin i practic este folosit
pentru dezinfectarea la domiciliu a lenjeriei de corp i de pat, a vaselor, tacmurilor i a altor obiecte de uz
cotidian. Aceste lucruri se vor pune n ap rece, se va aduga o lingur de sod la un litru de ap i se pun la
fiert ntr-un vas acoperit. Din clipa fierberii apei, obiectele sunt inute n vas 20-30 minute;
c) expunerea la raze solare directe sau chiar la cele reflectate. Un factor bactericid l constituie de asemenea
razele ultraviolete. n lipsa altor mijloace, anumite obiecte, cum ar fi de pild covoarele, blnurile, lenjeria de
pat, hainele etc., vor fi lsate la soare timp de cteva ore, astfel nct s fie btute de raze din toate prile,
aciunea acestora fiind superficial. Aciunea direct a razelor solare distruge toate bacteriile de la cteva
minute la cteva ore.
Mijloacele chimice. Dintre preparatele chimice de dezinfecie vom examina cel mai accesibil i folosit n
mod curent, cloramina. Cloramina este o pulbere alb, care se dizolv uor n ap. Ea se aplic n funcie
de microb n soluii apoase de 0,2% pn la 5% (2 pn la 25 g la litru de ap sau pn la 25 de linguri la o
gleat cu ap) pentru dezinfectarea ncperilor, rufelor, vaselor, minilor, excreiilor i secreiilor
bolnavului. Pentru dezinfectarea apei potabile se vor folosi soluii de cloramin: 0,5-1 g la mie.
Dezinsecia
Dezinsecia reprezint totalitatea operaiunilor prin care se urmrete distrugerea insectelor care pot
transmite boli infecioase. Aceste insecte pot fi: pduchii, mutele, narii, puricii, ploniele, gndacii etc.
Se pot folosi diferite mijloace mecanice, fizice sau chimice.
Mijloacele mecanice prezint o importan secundar. Printre ele se pot cita plasele de protecie la ferestre,
cursele i tot felul de msuri care creeau condiii defavorabile pentru alimentarea, ncuibarea i nmulirea
insectelor.
Dintre mijloacele fizice, cel mai important este aplicarea unei temperaturi ridicate, de exemplu, arderea cu
flacr, fierberea rufelor care poart insecte i oule acestora, clcatul cu fierul bine ncins (mai ales la
custuri i ndoituri).
Mijloacele chimice. Exist tot felul de soluii i preparate chimice care se pot utiliza pentru dezinsecie. Se
pulverizeaz cu o pomp rufria, mobila i pereii de la o distan de m. Pulverizarea trebuie s se fac
uniform. Toat suprafaa va fi umezit, fr ca lichidul s se preling pe ea. E bine ca pulverizarea s se
repete o dat la 3 sptmni sau o lun.
Deratizarea
oarecii i obolanii produc pagube imense pot cauza o serie de imbolnaviri. Datorit acestui fapt,
combaterea roztoarelor este o necesitate de prim ordin.
Roztoarele cele mai raspndite din ara noastr sunt: obolanul cenuiu i oarecele de cas.
obolanii pot transmite boli infecioase ca: ciuma, viermi intestinali, febra tifoid, turbarea etc.
Msurile de lupt mpotriva roztoarelor poart denumirea de deratizare.
Se cunosc dou feluri de msuri: de aprare i de atac.
1. Msurile de aprare sunt: nfometarea i suprimarea adposturilor lor. Acestea se realizeaz prin
meninerea ordinei i cureniei n cas, n curte, magazii, care pot servi de adpost pentru oareci i
obolani. O alt msur este pstrarea corect a alimentelor, acestea ducnd la nfometarea roztoarelor.
Alimentele trebuie pstrate pe rafturi cu picioare de fier care s opreasc urcarea oarecilor i plasate n
mijlocul ncperii. Gunoaiele trebuie pstrate n lzi cu capace. Trebuie luate o serie de msuri n ceea ce
privete construirea pardoselilor magaziilor (de preferat din ciment).
2. Msurile de atac se mpart n: mecanice, chimice i biologice. Aceste msuri nu sunt eficace
singure, ci trebuie asociate cu msurile de aprare.
Dintre mijloacele mecanice de lupt amintim cursele i capcanele. Acestea trebuie inute foarte curat,
prin splarea i dezinfecia lor dup folosire. Ele trebuie manipulate cu mnui i aezate ct mai aproape de
gurile de acces sau n locurile prin care roztoarele circul mai des.
Mijloacele chimice (otrvuri) dau rezultate mult mai bune n distrugerea roztoarelor. n timpul
folosirii otrvurilor se interzice a se mnca sau a fuma. Dup folosirea acestora minile vor fi bine splate cu
ap i spun.
Mijloacele biologice sunt: pisica, cinele oricar, nevstuica, dihorul etc., aceste animale se hrnesc
cu roztoare i au predispoziie pentru a le strpi.
DIETETICA
48

In ultimele decenii a crescut intr-un ritm alarmant frecvena bolilor cronice degenerative.Aceasta
justifica i impune cunotine temeinice despre cauzele i mecanismul acestora ct i despre rolul factorilor
nutritivi n geneza lor. Mai mult de jumatate dintre cauzele de mortalitate se datoresc bolilor cardiovasculare.
Factorii de risc sunt reprezentai de sedentarismul,fumatul,stresul,alimentaia neraional,n strns
corelaie cu aceasta apare diabetul zaharat,obezitatea,dislipidemiile.
De aici rezult importana problemei omului sntos,cu caracter profilactic(preventiv) precum i
alimentaiei omului bolnav.Rolul alimentaiei n geneza arterosclerozei,care prin complicaiile ei
vasculare(infarct miocardic,accidente vasculare cerebrale) ocup primul loc n mortalitatea general.Foamea
cronic prin subnutriie i denutriie duce anual la moartea a milioane de oameni.
O alimentaie bogat n fibre: scade colesterolul, respectiv mortalitatea cardiovascular i previne
cancerul. Fructele,vegetalele,-conin:vitamina C i E,betacarotenul i au rol n prevenirea
cancerului.Consumul exagerat de grsimi,dulciuri duce la creterea lipidelor,colesterolului,diabet
zaharat.Laptele i brnzeturile reprezint cea mai bun surs de calciu bine utilizabil, de proteine de cea mai
bun calitate i de vitamine.Carnea,petele i preparatele lor conin proteine tot att de valoroase ca i
laptele,n plus sunt deosebit de bogate n fier.Legumele i fructele sunt singura grup de alimente care
furnizeaz vitamina C i celelalte vitamine.Lipsa lor din alimentaie nu poate fi compensat prin nici un alt
aliment.Toate acestea justific interesul fa de alimentaie i dietetic.Dieta este n unele boli singurul
remediu,iar n altele 50 la sut din eficacitatea tratamentului este datorat dietei.
Raia alimentar Definiie : Raia alimentara reprezinta cantitatea de alimente ingerate care satisface in mod
optim toate nevoile nutritive ale individului intr-o perioada de timp delimitat (de obicei 24 de ore).
Un aliment trebuie sa aib anumite proprieti: salubu, nutritiv, plcut.
ASIGURAREA ALIMENTAIEI DIETETICE A BOLNAVULUI
Alimentaia dietetic- tratamentul bolnavului prin substanele alimentare ingerate. Regimul alimentar sau
dieta trebuie s asigure valoarea caloric a unei alimentaii normale, care s nu scad capacitatea de munc a
bolnavului, dar s in seama i de principiile enunate.
Regimurile dietetice sunt foarte variate, n funcie de calitatea i cantitatea alimentelor ce le compun. n
funcie de cantitatea alimentelor, regimurile pot fi hipocalorice (recomandate n obezitate) i hipercalorice (la
subnutrii). Din punct de vedere calitativ, regimurile sunt adaptate diverselor categorii de mbolnaviri, fiind
prescrise de medic.
1. Hidric:
- ceaiuri nendulcite sau ndulcite cu zaharin, zeam de orez, supe limpezi de legume, supe diluate de carne,
degresate, ap fiart i rcit.
2. Hidrozaharat:
- ceaiuri ndulcite, zeam de compot, sucuri de fructe ndulcite, zeam de orez cu zahr.
3. Semilichid:
- supe-crem de legume, supe-crem de finoase, terciuri i piureuri de legume,
fructe coapte, sufleuri de finoase sau din brnz de vaci.
4. Lactat:
- 1 000-2 000 ml lapte, eventual nbogait cu fric sau smntn.
5. Lactofinos vegetarian:
- lapte, brnz de vaci, ca, ou moi, sufleuri, piureuri de legume cu lapte i unt, smntn, fric, finoase cu
lapte.
6. Hepatic:
- iaurt, brnz de vaci, ca, urd, carne slab, fiart, albu n preparate, pine alb prjit, finoase, legume cu
celuloz fin, piureuri, sufleuri, fructe coapte, gelatin, compot pasat, bezele, biscuii de albu, supe-crem
de legume, supe de finoase, unt 10 g/zi, ulei 20-30 g/zi.
7. Renal:
- brnz de vaci, ca, urd, glbenu de ou, fric, pine alb fr sare, finoase cu nuci i zahr, salat de
cruditi cu ulei, piureuri, soteuri, mncruri cu sos, budinci, fructe crude, coapte, compot, prjituri cu mere,
smntn, supe de legume, supe de finoase, sosuri dietetice.
8. Cardiovascular:
- iaurt, brnz de vaci, brnz desrat, supe-crem de legume, terciuri de finoase cu lapte, piureuri de
legume, finoase cu lapte, salate de sfecl, morcovi, carne fiart tocat, aluat fiert, papanai;
49

- lapte n preparate, iaurt, brnzeturi nefermentate, carne slab fiart, fript la cuptor, pine alb fr sare,
legume(salate rase), piureuri, sufleuri, fructe crude sau coapte, compot, aluat fiert, aluat de tart, biscuii,
dulcea, unt 10 g/zi i ulei 30 g/zi.
9. Hipocaloric:
- 1 500 ml/zi ceai nendulcit, 300 g brnz de vaci, lapte, carne alb, legume mere.
10. Diabetic:
- lapte, pine, cartofi, pete, finoase, legume(cntrite n raport cu tolerana la glucide), 180, 200, 250 g
carne, mezeluri, brnzeturi, pete, ou, supe de carne, supe de legume, sosuri fr fin, unt, fric, ulei.

COMUNICARE SI RELATII INTERPERSONALE

A comunica nseamna a pune ceva n comun, a pune n relatie. Latinescul communicare, preluat n mai
toate limbile europene ( nu doar n cele romanice), alaturi de semnificatia de contact sau legatura,
include si pe aceea de a pune n comun, a mpartasi, a pune mpreuna, a amesteca, a uni.
Oamenii si comunica semnificatii si subntelesuri. ntre oameni, a comunica nseamna a pune n comun
senzatii, afecte, emotii, sentimente, idei, opinii si fapte. Aceasta nseamna mai mult dect a face
cunoscut, a da de stire, a informa, a nstiinta, a spune sau a vorbi cu, a se pune n contact cu, a fi n
legatura cu.
A comunica nseamna a emite si receptiona mesaje, a trimite stimuli si colectiona raspunsuri. Odata
emis si receptionat, mesajul va apartine, n comun, att celui care a dat, ct si celui care a
primit.
Tipuri de comunicare
n functie de numarul participantilor si tipul de relatie dintre ei, exista cinci tipuri de comunicare:
1. Comunicarea intrapersonala
n cazul acestui tip de comunicare emitatorul si receptorul sunt indiscernabili. Ea este consilierea
individului uman cu sine nsusi, atunci cnd asculta vocea interioara. Astfel, se cunoaste si se
judeca pe sine.
2. Comunicarea interpersonala
Ea presupune cel putin doi participanti si ocupa un loc aparte n ierarhic tipurilor de comunicare,
deoarece prezinta, mai mult dect oricare dintre acestea, calitatea de a influenta opiniile, atitudinile si
credintele oamenilor.
3. Comunicarea de grup
Este o alta ipostaza a comunicarii interpersonale, ce presupune mai mult de doi participanti. Limita
superioara variaza de la caz la caz, dar, n general, sunt considerate tipice pentru aceasta forma de
comunicare grupurile zise mici, cu cel mult zece participanti, n care legatura interpersonala a
fiecaruia cu fiecare nu este grevata de nici un fel de ngradiri.
4. Comunicarea publica
Implica prezenta unui emitator unic si a unei multitudini de receptori. Obiectivul principal nu este
transmiterea cu maxima acuratete si obiectivitate a unei informatii corecte dintr-un domeniu dat, ci
persuasiunea, cstigarea publicului pentru o teza, poate nu ntotdeauna ireprosabila sub raportul valorii
ei de adevar.
5. Comunicarea de masa
Presupune prezenta obligatorie a unui producator institutionalizat de mesaje adresate unor destinatari
necunoscuti.
COMUNICAREA VERBALA
Limbajul este unul dintre mijloacele cele mai specific umane, cel mai frecvent folosit n
comunicarea interuman.
Limbajul este mai mult dect un mijloc de transmisie, el este si un mod aparte de conduit a
individului (conduit verbal) care implic activitti diverse: vorbire, ascultare, schimb de idei,
retinerea de mesaje sonore, reproducerea sau traducerea lor. De asemenea, conduita verbal se
subsumeaz unei familii mai largi de conduite: conduite simbolice (desen, gesturi, scris, alte coduri).
Limbajul este un alt component al procesului de comunicare. n acest sens se accept de ctre
diversi specialisti ideea dup care, capacitatea de a-si ormula si transmite gndurile n termeni verbali,
50

este definitorie pentru om. Mai mult dect orice deprindere ori abilitate, posibilitatea comunicrii prin
limbaj articulat reprezint o trstur universal si specific uman.
COMUNICAREA NON-VERBAL
Se realizeaz prin intermediul unor mijloace - altele dect vorbirea. Mai amplu si mai bine investigate
sunt: corpul uman, spatiul sau teritoriul, imaginea. Acest fel de comunicare interuman recurge la o serie de
modalitti: aparenta fizic, gesturile, mimica, expresia fetei.
1. Expresia fetei poate furniza n mod continuu un comentariu al reactiei la ceea ce spunem:
surprindere, nencredere, aprobare, dezaprobare, furie etc.; de asemenea, se poate vorbi despre o fata
publica, pe care oamenii o abordeaza n general la serviciu, ca si de o fata particulara, care se iveste atunci
cnd oamenii doresc sa se relaxeze.
2. Modul de a privi, miscarile ochilor sau durata si intensitatea privirii ndeplinesc un numar
important de functii n interactiunea sociala, modul n care privim si suntem priviti are legatura cu nevoile
noastre de aprobare, acceptare, ncredere si prietenie; privirea constituie, dupa cum se exprima Rodica
si Dan Cndea, un mod netactil" de a atinge pe cineva, de unde si expresia a mngia cu privirea",
daca suntem interesati de o persoana sau de ceea ce spune o vom privi cu atentie; daca persoana, sau ceea
ce spune, nu ne intereseaza, atunci ne vom ndrepta privirea n alta parte.
3. Privirea directa, cu ochii complet deschisi, ndreptata spre fata partenerului sau colaboratorului
(interceptarea privirii) indica disponibilitatea de comunicare deschisa si directa; acest gen de privire indica
faptul ca avem de-a face cu o persoana cinstita, sincera, constienta de sine, abila si corecta.
4. Modul de a privi de sus n jos se poate datora diferentei de naltime dintre partenerii de discutie si poate
semnifica: dominare, mndrie, aroganta, trufie, orgoliu sau chiar dispret.
5. nchiderea unui singur ochi sugereaza, de regula, o comunicare amicala sau semnifica o ntelegere
secreta.
6. Ochii nlacrimati semnifica, ntotdeauna, expresia unei reactii din cauza unui lucru neplacut, a durerilor
sau a neputintei; chiar si cnd plngem de bucurie, cauza plnsului o constituie neputinta noastra asupra
controlului exteriorizarii emotiilor, a trairilor interioare; conform aceluiasi mecanism, plngem din cauza
neputintei de a ne stapni furia si ncapatnarea.
7. Miscarile laterale ale ochilor, privirile piezise fac dovada fie a lipsei de sinceritate, fie a
sentimentelor dezagreabile; pleoapele care se misca rapid indica o stare de neliniste; ridicarea unei sprncene
este semnul nencrederii iar cnd aceasta miscare se repeta se poate deja anticipa un raspuns negativ;
dilatarea pupilelor da asa numitul ochi de dormitor" care indica interesul fata de cineva sau ceva, dar si
nelinistea, anxietatea; micsorarea pupilelor ochiul de sarpe" reflecta expectativa, lipsa de ncredere
n spusele sau faptele interlocutorilor.
8. Gesturile, ca miscari expresive ale limbajului corpului, pot exprima, de exemplu, imaginea de sine;
astfel, o personalitate extrovertita poate comunica, n mod inconstient, prin gesturi energice, n timp ce, n
cazul unei personalitati introvertite gesturile vor fi mai discrete.
9. Miscarile de mica amploare sunt atribuite att celor modesti, care nu vor sa iasa n evidenta, ct si celor
care doresc sa provoace intentionat o impresie falsa si, de asemenea, celor care gesticuleaza astfel din
slabiciune.
10. Clatinarea capului este unul dintre semnalele nonverbale pe care le folosim pentru a controla, a
sincroniza discutia cu alte persoane sau pentru a exprima dorinta de a ncuraja bunavointa, rabdarea si
interesul, de aceea, dam din cap n sus si n jos pentru a indica aprobarea sau pentru a ncuraja o alta
persoana n ceea ce spune sau face.
11. Zmbetul exprima o gama larga de stari (placere, bucurie, satisfactie, promisiune etc.) sau
linisteste; chiar si cuvintele neplacute daca sunt nsotite de un zmbet pot actiona dezarmant;
zmbetul voit este o expresie realizata cu un anumit scop, dar care are un slab efect asupra
partenerului; deseori zmbetul voit dispare tot att de repede pe ct apare, intentia de simulare fiind astfel
evidenta.
12. Mersul omului este, sub aspect comunicational, la fel de expresiv ca vorbirea nsasi, ca gesturile care o
nsotesc. Din felul cum paseste o persoana se observa cu destula usurinta tonusul psihic general, starea de
oboseala, disponibilitatea pentru eforturi fizice si nu numai. Privind cu atentie o persoana care se ndreapta
spre un loc si cu un scop anume (cunoscute noua), este posibil sa ne dam seama n ce dispozitie va aborda
problema: hotarre, timiditate, nesiguranta, graba, optimism.
51

13. Limbajul tacerii. Deseori se spune Tacerea este de aur". Ea poate fi, n anumite circumstante, ntradevar de aur, dar tot att de deranjanta si cteodata chiar periculoasa.
14. Limbajul mediului nconjurator este una dintre principalele categorii de limbaj nonverbal care se
exprima, n general, prin doua componente: spatiul de comunicare si mbracamintea, inclusive
accesoriile. Puterea n cadrul organizatiei este, adeseori, comunicata prin aranjamente spatiale. n functie de
relatia cu cei cu care comunicam si de contextul comunicarii pot fi identificate:
spatiul intim n majoritatea culturilor europene nu se agreeaza apropierea cu mai mult de 45-50 cm dect
celor din familie sau a persoanelor iubite; invadarea acestui spatiu produce senzatie de disconfort.
spatiul personal este definit de distanta de 1-2 m, distanta de la care comunicam confortabil cu
interlocutorul.
spatiul social este de aproximativ 4-5 m si este adoptat n situatii impersonale; aceasta distanta
asigura eficienta maxima si implicare emotionala minima.
spatiul public presupune o distanta de peste 6 m si presupune, de obicei, comunicare ntr-o singura
directie si neimplicarea interlocutorului (auditoriului).
15. Haina face pe om are foarte mare aplicabilitate n managementul resurselor umane.
mbracamintea membrilor unei organizatiei trimite semnale clare despre competenta, seriozitatea si chiar
promovabilitatea acestora. Faptul se datoreaza anumitor sensuri stereotipe pe care le atasam,
inconstient, diferitelor haine, pentru ca apoi sa tratam corespunzator pe cei care le poarta.
RELAIILE INTERPERSONALE
Relatiile interpersonale sunt un caz particular al relatiilor sociale si reprezinta legaturi
psihologice, constiente si directe intre oameni.
Caracterul psihologic al legaturii arata ca avem de-a face cu doua surse psihice, ambele inzestrate cu toata
gamafunctiilor, insusirilor, starilor si trairilor psihice;
Caracterul constient al legaturii arata faptul ca pentru a intra in relatii de tip interpersonal, oamenii trebuie sa
fieconstienti, adica sa isi dea seama unii de altii, de existenta, nevoile si insusirile lor, de natura si scopul
relatiilor carese stabilesc intre ei.
Caracterul direct al legaturii arata ca relatiile interpersonale sunt de tipul fata in fata , presupun realizarea
unuicontact perceptiv minim intre parteneri; pe baza acestui criteriu diferentiem relatiile interpersonale de
toate celelalterelatii care sunt mediate (fie de surse nepsihologiece: telefon, internet, etc, fie de surse psihice
relatia dintre doua persoane mediata de o a treia)
Caracter etic, moral - prin intermediul lor, omul urmareste realizarea binelui sau raului, fie in raport cu sine,
fie inraport cu ceilalti; prin ele, comportamentul se valorizeaza, adica devine pozitiv sau negativ, acceptat
sau respins din punct de vedere social.
Caracter formativ prin raportare la ceilalti oamenii reusesc nu doar sa-si cunoasca semenii, ci sa isi
constientizeze partile slabe, pe cele tari, limitele, etc oamenii se pot si modela in functie de ceilalti.
Tipuri de relaii interpersonale
Criteriul 1: nevoile si trebuintele psihologice resimtite de oameni atunci cand acestia se raporteaza unii
la altii:
relatii de intercunoastere cu cat indivizii au mai multe informatii despre ei, cu atat
relatia se va desfasuramai usor; importante in acest tip de relatie e imaginea pe care partenerii o au despre ei
insisi, dar si desprecelalalt. In raport cu aceste imagini ne comportam unii fata de altii intr-un anumit fel.
relatii de intercomunicarege n e r a t e d e n e v o i a d e c o m u n i c a r e i n t r e o a m e n i
s i c o n s i d e r a t e a f i fundamentul aparitiei societatii; in acest tip de relatie pot aparea
fenomene de perturbare a comunicarii precum: blocajul ei (imposibilitatea de a comunica); bruiajul
(deformarea continutului unui mesaj din cauzagalagiei), distorsiunea informatiilor (deformarea
neintentionata a mesajului atunci cand el trebuie sa parcurgamai multe verigi);
relatii afectiv- simpatetice care nu sunt altceva decat relatiile de
simpatie/antipatie intre oameni, de preferinta sau de respingere afectiva. acestea pot fi unilaterale sau
reciproce (impartasite).
Criteriul 2:in functie de latura procesuala a relatiilor interpersonale:
relatii de cooperare bazate pe coordonarea eforturilor in vederea realizarii unui obiectiv
comun
relatii de competitie bazate pe rivalitatea partenerilor in atingerea unei tinte individuale;
de conflict ce au ca suport opozitia mutuala raportata la un scop indivizibil
52

Criteriul 3: in functie de modificarile produse in propria persoana:

relatii de acomodare (cand partenerii se obisnuiesc unul cu celalalt)
relatii de asimilare (are loc o fuziune, un transfer reciproc de gusturi, mentalitati, opinii,
partenerii gandind sicomportandu-se aproximativ la fel)
relatii de stratificare (ierarhizarea pertenerilor in functie de statutele pe care le detin)
relatii de alienare (echivalenta cu fuga,, cu indepartarea de celalalt, cu ruperea relatiilor)
NOIUNI DE LEGISLAIA MUNCII I DEONTOLOGIE PROFESIONAL
Munca reprezinta o activitate umana specifica prin care oamenii si utilizeaza aptitudinile fizice sau
intelectuale n scopul producerii bunurilor necesare satisfacerii trebuintelor lor. Dreptul muncii ca ramura a
sistemului dreptului, este strns legata de notiunea de munca, aceasta fiind inseparabila de existenta omului.
Obiectul dreptului muncii, cuprinde, n primul rnd, relatiile sociale de munca care, reglementate
de normele juridice, devin raporturi juridice de munca.
Notiunea de relatii de munca cuprinde totalitatea relatiilor care se formeaza ntre oameni n
procesul muncii, pe baza aplicarii directe, a fortei de munca la mijloacele de productie. Nu toate relatiile
sociale de munca, astfel definite, sunt reglementate prin normele dreptului muncii, ci numai acelea care se
stabilesc ca urmare a ncheierii contactelor de munca. ntr-o formulare mai concisa, dreptul muncii este
dreptul contractului de munca.
n raport cu prevederile Constitutiei Romniei si legislatia muncii n vigoare, principiile dreptului
muncii sunt:
- nengradirea dreptului la munca si libertatea muncii;
- negocierea conditiilor de munca;
- disciplina muncii;
- perfectionarea pregatirii profesionale;
- dreptul la odihna;
- dreptul la protectia muncii;
- dreptul la asociere n sindicate;
- dreptul la greva.
Principii generale privind relatiile de munca In Romania, desfiintarea pentru totdeauna a
exploatarii si asupririi omului de catre om, dezvoltarea impetuoasa a fortelor de productie si generalizarea
relatiilor de productie. Libertatea muncii constituie un drept fundamental al tuturor cetatenilor Romaniei.
Tuturor cetatenilor Romaniei, fara nici o ingradire sau deosebire de sex, nationalitate, rasa sau religie,
convingeri politice si origine sociala, le este garantat dreptul la munca, avind posibilitatea de a desfasura o
activitate in domeniul economic, tehnico-stiintific, administrativ, social sau cultural, potrivit aptitudinilor,
pregatirii profesionale si aspiratiilor fiecaruia, in functie de nevoile intregii societati.
ncepind cu virsta de 16 ani, fiecare persoana apta de munca poate sa desfasoare, pina la virsta de
pensionare, o munca utila societatii, care sa-i asigure mijloacele de existenta. Incadrarea in munci temporare
se poate face si de la virsta de 14 ani, iar in unitatile industriale de la virsta de 15 ani, cu incuviintarea
parintilor sau a tutorilor, dar numai pentru munci potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele
lor. Cel in cauza are dreptul si indatorirea sa-si continue studiile pentru absolvirea invatamintului general
obligatoriu. Unitatile care au incadrat in munca tineri in virsta de 14-16 ani au obligatia sa-i sprijine in
vederea continuarii invatamintului general obligatoriu.
Prin incadrarea intr-o unitate fiecare persoana dobindeste calitatea de salariat din acea unitate, cu
toate drepturile si obligatiile ce decurg din aceasta calitate.
Fiecare salariat participa la conducerea unitatii si poarta raspunderea fata de societate, atit individual,
cit si impreuna cu ceilalti membri ai colectivului, pentru buna gospodarire si dezvoltare a partii din avutia
nationala incredintata, fiind dator sa-si consacre intreaga capacitate, pricepere si putere de munca scopului ca
unitatea in care lucreaza sa-si desfasoare activitatea cu maximum de eficienta.
Oamenilor muncii din Romania le este garantat dreptul de a participa efectiv la conducerea vietii
politice, economice si sociale.
Conducerea unitatilor se asigura de Adunarile Generale ale Actionarilor sau Consiliile de Conducere.
Selectionarea si promovarea angajatilor se face in conditiile legii n functie de locul unitatea la care
se angajeja.

53

Relatiile de munca sint asezate pe principiul insusirii liber consimtite si aplicarii cu consecventa a
disciplinei muncii. Respectarea cu strictete a ordinii si disciplinei la locul de munca constituie o obligatie a
fiecarui salariat din intreprinderi si institutii.
Pentru munca prestata cei ce muncesc au dreptul la un salariu.
Ridicarea bunastarii materiale si spirituale a celor ce muncesc se realizeaza pe masura dezvoltarii
bazei tehnico-materiale a socialismului, a introducerii in productie a tehnicii noi, a cresterii productivitatii
muncii sociale si a venitului national.
Oamenilor muncii le este garantat dreptul la: odihna si repaus pentru refacerea fortei de munca,
pentru desavirsirea pregatirii profesionale si culturale; conditii de munca prin masuri de securitate si igiena a
muncii, care sa le asigure apararea vietii si sanatatii; ajutoare materiale in caz de incapacitate temporara de
munca si pensii; realizarea efectiva a tuturor drepturilor referitoare la munca, inscrise in Constitutie.
Perfectionarea pregatirii profesionale si de cultura generala constituie un drept si o indatorire a
salariatilor, in raport cu care acestia urmeaza a fi incadrati ori promovati in functii corespunzatoare.
Femeii i se asigura largi posibilitati de afirmare, in conditii de deplina egalitate sociala cu barbatul,
beneficiind, la munca egala cu acesta, de o retributie egala, de masuri speciale de ocrotire.
Femeii ii este garantat dreptul de a ocupa orice functie sau loc de munca, in raport cu pregatirea sa,
pentru a-si aduce contributia la dezvoltarea productiei materiale si a creatiei spirituale, asigurindu-i-se
totodata conditiile necesare pentru cresterea si educarea copiilor.
Fiecare salariat este dator sa respecte cu strictete prevederile legale.
Relatiile de munca
Incadrarea in munca se face pe baza verificarii aptitudinilor si a pregatirii profesionale.
Personalul navigant care urmeaza a fi incadrat in munca trebuie sa aibe efectuat examenul medical
pentru a se stabili daca starea sanatatii le permite sa indeplineasca munca ce li se incredinteaza, fiind in
acelasi timp si una din conditiile de prelungire a valabilitatii carnetului de marinar.
Incadrarea in munca se realizeaza prin incheierea unui contract individual de munca. Contractul
individual de munca conform Codului muncii si Legii nr.168/1999 se incheie in scris si va cuprinde clauze
privind obligatia persoanei incadrate in munca de a-si indeplini sarcinile ce-i revin, cu respectarea ordinii si
disciplinei, a legilor, indatorirea unitatii de a asigura conditii corespunzatoare pentru buna desfasurare a
activitatii, de a remunera in raport cu munca prestata si de a-i acorda celelalte drepturi ce i se cuvin, precum
si alte clauze stabilite de parti.
Dupa incadrare angajatorul este obligat sa ii inmaneza fisa postului indicindu-i-se drepturile si
obligatiile ce-i revin, sarcinile pe care le are de indeplinit, precum si normele de protectie a muncii.
Contractul de munca se incheie pe durata nedeterminata. In anumite situatii, contractul de munca se
poate incheia si pe durata determinata, in cazul inlocuirii titularului unui post care lipseste temporar de la
serviciu si caruia unitatea este obligata sa-i pastreze postul, pentru pastrarea unei munci cu caracter sezonier,
precum si a altor activitati cu caracter temporar.
La incadrarea in functie se va proceda predarea si preluarea functiilor iar acolo unde se impune se
incheie si un proces-verbal al bunurilor materiale si banesti de care urmeaza sa raspunda; predarea-preluarea
se face in prezenta unei comisii special constituite daca predatorul lipseste.
Promovarea personalului navigant in functii superioare se face in raport de conditiile prevazute
pentru functia respectiva prevazute de lege (STCW), de calitatile personale, precum si de rezultatele obtinute
in realizarea sarcinilor de aptitudinile organizatorice si de conducere ale celor ce urmeaza a fi incadrati in
functii de conducere. Promovarea se face pe baza de proba practica, examen, organizate de Inspectoratul
Navigatiei Civile conform prevederilor legale.
Raporturile juridice de munca sunt acele relatii sociale reglementate prin lege, fundamentate pe
contractul individual de munca.

CODUL DE ETIC I DEONTOLOGIE

Principii generale
Codul de etic i deontologie cuprinde un ansamblu de principii i reguli ce reprezint valorile
fundamentale n baza crora se exercit profesia pe teritoriul Romniei.
Codul de etic i deontologie are drept principal scop:
a) ocrotirea drepturilor asistailor;
54

b) respectarea obligaiilor profesionale;

c) aprarea demnitii i a prestigiului profesiunii;
d) recunoaterea profesiei, a responsabilitii i ncrederii conferite de societate, precum i a
obligaiilor interne ce deriv din aceast ncredere.
Principiile fundamentale n baza crora se exercit profesia sunt urmtoarele:
a) exercitarea profesiei se face exclusiv n respect fa de viaa i de persoana uman;
b) n orice situaie primeaz interesul asistatului i sntatea public;
c) respectarea n orice situaie a drepturilor asistatului;
d) colaborarea, ori de cte ori este cazul, cu toi factorii implicai n asigurarea strii de sntate a
asistatului;
e) acordarea serviciilor se va face la cele mai nalte standarde de calitate posibile, pe baza unui nivel
nalt de competene, aptitudini practice i performane profesionale fr niciun fel de discriminare;
f) n exercitarea profesiei ingrijitorii trebuie s dovedeasc loialitate i solidaritate unii fa de alii n
orice mprejurare, s i acorde colegial ajutor i asisten pentru realizarea ndatoririlor profesionale;
g) ingrijitorii trebuie s se comporte cu cinste i demnitate profesional i s nu prejudicieze n niciun
fel profesia sau s submineze ncrederea asistatului.
UTILIZARE SI OPERARE ECHIPAMENT IT
Introducere
Componentele unui calculator
1. Software (soft) = componentele logice, invizibile ale unui calculator;
componenta moale, care nu se poate pipai, adica pachetele de programe.
Aici intra: - sisteme de operare: MS-DOS, Windows, etc.
- programe utilitare de firma (programe facute de firma pentru usurarea muncii
cu calculatorul): Norton Commander, Word, Acces, Foxpro, Dbase, Excel,
Corel, Auto Cad, etc.
2. Hardware (hard) = componentele fizice ale unui calculator;
componenta grea, care se poate pipai, adica aparatura propriu-zisa.
Aici intra: - 3 componente principale: Unitatea Centrala (UC), monitorul (display), tastatura
(keyboard);
- coponente auxiliare:
- echipamente periferice: mouse-ul, imprimanta (printer);
- echipamente periferice speciale
: Scanner, microfon pentru
comunicarea comenzilor, difuzoare, Modem, Plotter, Digitizor,
dispozitiv Trackball, Joystik, unitati de FAX, unitati CD-ROM, etc.
Aceste dispozitive, in functie de rolul pe care il au, se impart in:
- dispozitive de intrare a datelor: tastatura, mouse-ul, scanner-ul, digitizorul,
dispozitivul trackball;
- dispozitive de iesire a datelor: monitorul, imprimanta, plotterul.
Unitatea Centrala
Gazduieste partile electronice de baza ale calculatorului:
1. placa de baza (mother board):- este realizata din fibra de sticla;
- pe ea sunt inserate o multime de componente electronice legate intre ele prin
fire metalice;
- o parte din aceste componente sunt circuite integrate (cipuri), adica mici
blocuri ceramice sau de plastic care sunt implementate pe placa cu ajutorul
unor picioruse de argint numite pini; contin circuite realizate pe un substrat de
siliciu;
- microprocesorul = un cip de dimensiuni ceva mai mari; contine un circuit
integrat complex care i permite sa prelucreze informatia prin executarea
unor operatii logice; caracteristicile microprocesorului si pun amprenta pe
55

intreaga organizare si putere a calculatorului (viteza de lucru si volumul de

informatii pe care-l schimba cu celelalte componente ala calculatorului)
- memoria interna = componenta cea mai intima cu care colaboreaza
microprocesorul; e realizata din cipuri; aici sunt instructiunile (programul) pe
care le primeste calculatorul si pe care le executa microprocesorul; la
decuplarea de la curent, circuitele integrate nu mai sunt alimentate cu curent
si atunci informatia existenta in memoria interna se pierde iremediabil de
aceea spunem ca aceasta memorie este de tip volatil (are rol de depozit
temporar);
- dar nu toate cipurile din memoria interna sunt la fel:
a) avem cipuri goale de tip RAM (Random Acces Memory)
- asteapta ca utilizatorul sa le umple, fiind memoria disponibila utilizatorului
sau memoria de lucru a calculatorului
- este volatila;
- Sfat: inaite de a deconecta calculatorul trebuie salvate informatiile pe hard
disk sau pe un suport extern!
b) celelalte sun pline de tip ROM (Read Only Memory)
- aici sunt programele care fac sa mearga de la inceput calculatorul (S.O.);
- pot fi numai citite si nu se poate scrie in ele;
- se face de fabricant;
- este nevolatila.
2. HDD (hard disk drive): - dispozitivul de disc greu sau fix;
- o memorie de tip nevolatil;
- aici sunt toate programele si datele folosite de utilizator;
- au capacitate de stocare >> RAM.
3. FDD (floppy disk drive): - unitatea de discuri flexibile (dischete);
- transfer de informatii de la un calculator la altul
Discheta = un suport magnetic de memorare a datelor
- discheta se va introduce cu
in stanga;
- pe suprafata opusa, in coltul dreapta jos, exista
un mic butonas, care se poate misca jos-sus, realizandu-se in acest mod protejareadeprotejarea dischetei la scriere.
4. Placa video controleaza functionarea monitorului
- determina calitatea imaginii monitorului prin:
- rezolutia afisata (nr. de puncte (pixeli) afisate pe orizontala x nr. de puncte
afisate pe verticala);expl: 640x200 = monitor cu 640 pct. pe oriz. si 200 pct.
pe verticala;
- definitia monitorului (diametrul unui punct) cu cat e mai mic cu atat
imaginea e mai clara, cu cat e mai mare, punctele se suprapun, iar imaginea
va fi mai neclara; (val. tipica este de 0,28 mm);
- nr. de culori afisate pe monitor;
- nr. de dimensiuni in care se afiseaza 2D (2 dimensiuni); 3D (3 dimensiuni);
- viteza de improspatare a imaginii pe orizontala si verticala;
- Sfat: toate aceste caracteristici a unei placi video trebuie corelate cu
caracteristici similare ale monitorului si reciproc!
Monitorul
Serveste la afisarea informatiilor introduse de la tastatura si a rezultatelor unor prelucrari. Este
asemanator unui receptor TV, avand propriile controale de luminozitate si butonul de pornire/oprire.
Este componenta pe care o privim 95% din timpul de lucru cu calculatorul. Din punct de vedere
medical, putem spune ca una din caracteristicile monitorului este gradul de periculozitate. Nu este
recomandat sa ramaneti mai mult de 6 ore consecutiv in fata unui monitor in functiune.
56

Caracteristicile monitorului ( stabilite de placa video):

- definitia, rezolutia, nr. de culori, nr. de dimensiuni de afisare despre care
deja am vorbit si dimensiunile monitorului care reprezinta lungimea
diagonalei (se masoara in inch; 1=2,54cm)
Tastatura
Este unitatea destinata introducerii datelor.
Este caracterizata de fiabilitate; se spune ca este calcaiul lui Ahile deoarece cedeaza prima
datorita modului de functionara prin excelenta mecanic.
Sunt mai multe variante de constructie: - contact mecanic
- contact bazat pe senzori (magnetici, optici)
Este impartita in mai multe zone distincte:
Esc

leduri de
control

Taste functionale

Bloc alfanumeric

Taste de
pozitionare
si
editare

Bloc
numeric

taste alfanumerice : - corespund tastelor de la masina de scris

- litere a-z, A-Z
- cifre 0-9
- caractere speciale: ~`!@#$%^&* (){}[]:;,./<>?
bloc numeric : - are 2 regimuri, determinate de tasta Num Lock (atentie la led):
un regim de editare si pozitionare- cand este stins ledul, si un regim numeric- cand este aprins ledul.
Tastele gri din blocul numeric isi pastreaza functia in ambele situatii.
taste functionale : - F1-F12; sunt destinate unor activitati speciale si au semnificatii diferite de la
program la program; fiecare tasta poate avea asociata o comanda
taste de pozitionare si editare:
taste cu sagati : realizeaza deplasarea cursorului in sensul indicat de sageti; se
poate folosi si din blocul numeric (cand nu e activat Num Lock)
Home : realizeaza saltul cursorului la inceput de linie
End : realizeaza saltul cursorului la sfarsit de linie
Page Up, Page Down : deplaseaza cursorul cu un ecran mai sus/jos
tastele de stergere: Backspace sterge primul caracter din stanga cursorului de
inserare; Delete sterge primul caracter din dreapta cursorului de inserare;
Insert : sunt doua moduri de scriere: - in modul insert (mod normal de scriere)
caracterele sunt adaugate de la pozitia cursorului de inserare in continuare
(insereaza caracterele la stanga cursorului)
- in modul Typeover sau Overstrike caracterele sunt scrise peste cele deja
existente, care vor fi sterse
taste speciale ale PC-ului : Shift, Alt, CTRL (nu au nici un rol singure, aceste taste se mentin
apasate, iar apoi apasam alta tasta), Caps Lock, Enter, Tab, Num Lock;
Shift : - are rol apasata cu alta tasta
- simultan cu o litera
MAJUSCULE (cu ledul Caps Lock stins)
- simultan cu o tasta pe care sunt doua simboluri
simbolul din partea de sus
a tastei

57

 Caps Lock : - este o tasta comutator: comuta din modul de scriere cu

MAJUSCULE (ledul Caps Lock este aprins) in modul de scriere cu minuscule
(ledul Caps Lock este stins)
- nu trebuie mentinuta apasata (ca Shift-ul)
Enter : - introducerea unor date in calculator
- lansarea comenzii tastate (selectate)
- inceperea unui nou rand (la scriere text)
Tab : deplaseaza cursorul intr-o anumita pozitie a ecranului sarind peste caractere
Num Lock : determina regimul numeric pentru tastele din blocul numeric
Esc : (escape = a salva)- anuleaza o comanda care nu a fost lansata cu Enter,
uneori permite iesirea dintr-un program, revenirea la o comanda anterioara,
inchide meniuri si diverse ferestre de dialog.
Combinatii speciale intre taste:
Ctrl+Alt+Del
repornirea calculatorului in situatii de urgenta (sau apas butonul RESET de pe
unitatea centrala)
Ctrl+Home/Ctrl+End
realizeaza saltul cursorului la inceput/sfarsit de document
Alt+F4
inchiderea ferestrei
Imprimanta
Este dispozitivul cu ajutorul caruia rezultatele obtinute cu calculatorul pot fi tiparite (listate)
pe hartie.
Sunt mai multe tipuri de imprimante:
- cu ace (matriciala) functionare: prin impactul acelor din material pretios
peste o banda tusata asupra hartiei; cea mai proasta; ieftina; tiparire-buna;
numai alb-negru
- cu jet de cerneala functionare: prin pulverizarea fina a unor picaturi de
cerneala pe hartia de imprimat; pot folosi 4 cerneluri care pot fi amestecate;
silentioasa; element consumabil-scump; viteza de tiparire; alb-negru sau color
- termica se bazeaza pe topirea subst. de pe banda tusata
- laser foloseste raza laser; scumpa; rapida; calitatea tiparirii superioara;
element consumabil scump; alb-negru sau color
- rapida de linii imprima mai multe linii odata
creste calitatea imprimarii
Mouse
Este asemanator tastaturii. Prin intermediul lui se comunica informatiile la calculator. Pozitia
sa curenta coincide cu pozitia unui cursor pe ecran. Poate transforma calvarul utilizarii unui program
intr-o placere.
Scanner
Realizeaza citirea unor imagini (harti, fotografii, desene, etc.), rezultatul obtinut fiind afisat pe monitor, unde poate fi mondificat si apoi
tiparit.

Modem
Realizeaza comunicarea intre doua calculatoare aflate la distanta mare. Converteste semnalul digital furnizat de calculator in semnal analog,
folosind o linie telefonica.

Plotter
Se foloseste pentru a tipari documente de mare precizie (desene tehnice, harti etc.). Spre deosebire de imprimanta, acesta poate reveni pe
desen.

Digitizorul
Se mai numeste tabela grafica. Este folosit pentru desen. Este asemanator mouse-ului, dar actioneaza in coordonate absolute.

58

Dispozitiv Trackball
Este asemanator mouse-ului, dar bila e in partea superioara a dispozitivului, fiind manevrata cu mana. Poate fi integrat in tastatura sau
detasabil.

Joystick
Este maneta de joc. Se foloseste la jocuri in scopul protejarii tastaturii.
Unitati FAX
Sunt dispozitive care asigura transmiterea/receptionarea mesajelor, in format A4, prin
intermediul unei linii telefonice.
Unitati CD-ROM
Sunt dispozitive folosite la citirea informatiei de pe CD (Compact Disk). Pot fi interne ( in
UC) sau externe (portabile). ROM=Read Only Memory
cu un CD-ROM nu se pot inscriptiona
CD-uri (adica nu se poate face operatia de salvare, inregistrare a datelor pe un CD). Pentru aceasta
operatie avem nevoie de o
Unitate CD-WRITER
care, pe langa citirea informatiei de pe CD, permite si inscriptionarea CD-urilor! Dar, un CD odata inscriptionat astfel nu mai poate fi
refolosit, pentru aceasta fiind nevoie de o unitate CD-REWRITABLEetc.

Descrierea principiului de functionare a calculatorului

In interiorul calculatorului circula semnale (impulsuri). Pentru a memora si transmite informatia prin aceste semnala, calculatorul foloseste
un sistem de reprezentare a informatiei pe doua nivele. Practic in calculator exista semnale electrice de o tensiune mai inalta (care sunt interpretate ca
avand valoarea 1) si semnale electrice de o tensiune mai joasa (avand valoarea 0). Valorile 0 si 1 se numesc biti (= particulele cele mai mici de
informatie din calculator; sau un fir de sarma pe care se afla (1) sau nu (0) curent). Dar calculatorul va lucra cu perechi de 8 biti = 1 byte (B) ( = unitatea
de baza a capacitatii de memorare pentru memoria interna si pentru unitatile si suportueile magnetice care pot stoca informatia).

1 KB = 210 B = 1024 B
1 MB = 210 KB = 1048576 B
1 GB = 210 MB = 230 B
(Se foloseste sistemul de memorare in baza 2)
Pornirea calculatorului
-

se porneste UC
se porneste monitorul (daca este nevoie)
se porneste imprimanta (sau alte periferice de iesire).
Oprirea calculatorului
- se salveaza documentul (fisierul) in care am lucrat
- se inchid aplicatiile in care am lucrat revenind la interfata de inceput
- se inchid perifericele de iesire utilizate
Start
Shut Down
Yes
- se stinge monitorul (daca este nevoie)
- se stinge UC.
Atentie!! Repornirea calculatorului se va face dupa cca 20s!!
Resetarea calculatorului

Legenda
= clic cu
butonul stg. al
mouse-ului
= dublu clic
cu butonul stg. al

Este o operatie la care se va apela doar in situatii critice (blocarea calculatorului).

CTRL+ALT+DEL
sau apas butonul RESET de la UC.

Cateva notiuni despre sistemul de operare (Windows)

Sistemul de operare este componenta soft care asigura functionarea calculatorului.
Este cel care face legatura (interfata) intre utilizator, hard si programele din calculator Windows este
un sistem de operare foarte intuitiv, oferind o interfata grafica placuta, posibilitatea de a lansa
programele prin sau
cu mouse-ul; ofera, de asemenea, posibilitatea de a lucra simultan cu mai
multa programe, etc.
Desktop-ul
Iata interfata Windows-ului:
59

Pictograme

Desktop
(ecranul
calculatorului)

Pictograma unui
dosar

Taskbar
(bara de aplicatii)

Butonul
Start

Observam ca pe desktop se afla aplicatii, fiecare aplicatie avand asociat cate un desen numit
pictograma (icoana). Aceste aplicatii se pot deschide cu
pe pictograma.
Ferestre
Fiecare aplicatie ruleaza intr-o zona dreptunghiulara numita fereastra de aici si numele
sistemului de operare WINDOWS = FERESTRE. Iata o fereastra:
Butonul meniului de control

Bara de titlu
Bara de meniuri

Minimizare
Bare
unelte
(Toolbars)

de

Restaurare

Inchidere (Alt+F4)

Bara de stare
Bara de titlu = aici este afisat numele aplicatiei sau al documentului deschis in fereastra; in
Frontiera
ferestrei
Bare de
navigatie
fereastra
activa bara de titlu este afisata in alta culoare decat la ferestrele
inactive;
(Scroll bar)
60

 Titlul ferestrei = este afisat in bara de titlu; in functie de tipul ferestrei, poate fi numele unei
aplicatii, al unui dosar, al unui fisier , etc.
Bara de meniuri = lista cu titluri de meniuri disponibile; meniurile sunt liste de comenzi care
actioneaza in aplicatia sau documentul deschis in fereastra;
Bare de unelte (toolbar) = o bara cu butoane, sub bara de de meniuri; butoanele contin
scurtaturi ale unor comenzi care pot fi executate si din meniuri; pot fi actionate numai cu mouseul; pot fi activate/dezactivate din meniul VIEW cu comanda TOOLBAR;
Bara de stare (Status Bar) = este afisata in partea inferioara a ferestrelor de aplicatii si contine
mesaje scurte referitoare la actiunile din aplicatie (de exemplu, o explicatie cu privire la comanda
de meniu selectata);
Butonul meniului de control = este in extremitatea stanga a barei de titlu a ferestrei; deschide
Meniul de Control, in care sunt comenzi pentru manipularea ferestrei;
Butonul de minimizare ( ) = redimensioneaza fereastra prin micsorarea ei pana la nivel de
pictograma; poate fi actionat numai cu mouse-ul;
Butonul de maximizare ( ) = redimensioneaza fereastra prin marirea ei pana la ocuparea
intregului spatiu disponibil: fereastra aplicatiei va ocupa tot eccranul, iar fereastra documentului
toata fereastra aplicatiei; poate fi actionat numai cu mouse-ul;
Butonul de restaurare (
) = apare in locul butonului de maximizare dupa operatia de
maximizare; restaureaza fereastra la dimensiunile anterioare maximizar; poate fi actionat numai
cu mouse-ul;
Butonul de inchidere ( X ) = inchide fereastra; daca in fereastra este in executie o aplicatie,
aplicatia va fi terminata, iar daca este un document, documentul va fi inchis;
Barele de navigatie = apar automat atunci cand continutul ferestrei depaseste dimensiunile
acesteia; pot fi orizontale sau verticale.
Taskbar-ul
Este bara gri din partea inferioara a ecranului pe care apare butonul Start. Pe aceasta
bara apare cate un buton pentru fiecare aplicatie activa. Pe buton sunt trecute pictograma
aplicatiei si numele aplicatiei; daca aplicatiile lucreaza cu fisiere, pe buton va fi trecut si numele
fisierului. Prin cu mouse-ul pe aceste butoane, putem comuta dintr-o aplicatie in alta, fara a
inchide aplicatia precedenta.
In partea dreapta a taskbar-ului este zona pentru configurare. Aici sunt pictograme pentru
configurarea unor elemente ale sistemului.
In stanga este butonul Start. Prin cu mouse-ul aici se deschide meniul Start. Pentru
deschiderea meniului Start mai puteti folosi tasta
,care exista pe unele tastaturi.
Cateva setari pentru taskbar: Start
Settigs
Taskbar. Efectul va fi aparitia
urmatoarei ferestre:

61

Etichete

Zona
de
exemplificare
(Preview)

Casute
validare

de

Butoane de
comanda
Casutele de validare:

Always on top cand este validata va avea ca efect pozitionarea taskbar-ului intotdeauna
deasupra, adica nu va fi niciodata acoperit de alte ferestre;

Auto hide va avea ca efect ascunderea taskbar-ului, adica disparitia lui de pe ecran; va
reapare atunci cand veti pozitiona cursorul mouse-ului in locul in care e pozitionat taskbar-ul;

Show small icons in Start menu afiseaza icoane mici in meniul de Start;

Show clock afiseaza, in partea dreapta a taskbar-ului, ora curenta.

Butoanele de comanda:
OK executa comanda inchizand fereastra (sau apas tasta Enter);
CANCEL inchide fereastra fara a executa comanda (sau apas tasta Esc);
APPLY aplica setarile facute fara a inchide fereastra.
Mutarea taskbar-ului: daca se poate indica un punct liber pe bara ea poate fi glisata pe oricare din
cele patru laterale ale ecranului; cu mouse-ul sub forma
si, cu butonul stang tinut apasat, misc
mouse-ul; aceasta operatie, foarte utilizata sub Windows, poarta denumirea de Drag and Drop, sau
agat si trag.
Redimensionarea Taskbar-ului: agat si trag, cu mouse-ul sub forma

, de frontiera taskbar-ului.

Aplicatia Control Panel

Start
Settings
Control Panel
Mai este numita si Turnul de control. Exact ca pe un aeroport, aplicatia Control Panel ofera
posibilitatea de a controla, sub diverse forme, desfasurarea activitatii pe un calculator.

62

Contine mai multe aplicatii, fiecare aplicatie putandu-se deschide cu

pe pictograma.

Aplicatia Display
Permite controlul modului de afisare pe monitor: tapet, ecran de protectie, schema de culori,
rezolutia ecranului.
Eticheta Background permite modificarea desenului de pe desktop; acest desen se numeste
wallpaper, adica tapet; dupa explicarea programului de desen (windows paint), veti avea posibilitatea
sa creati singuri aceste tapete; pana atunci

Zona de
previzualizare
aici pentru a
selecta un tapet
aici pentru a
cauta un fisier
de tip bmp, care
sa poata fi folosit
ca tapet
aici pentru a alege
unul din cele doua
moduri de afisare: tile
sau center

aici pentru a aplica

setarile facute si a
inchide fereastra
aici pentru a inchide
fereastra fara a face nimic

aici pentru a
aplica setarile
facute fara a
inchide fereastra
63

Sunt doua moduri de afisare:

- tile il vom folosi atunci cand imaginea e mica si nu acopera tot ecranul; in
aceasta situatie imaginea grafica este repetata pentru a umple ecranul
- center il vom folosi pentru a centra tapetul pe suprafata de lucru, atunci cand
imaginea este suficient de mare pentru a umple intregul ecran.
Eticheta Screen Saver permite modificarea ecranului de protectie, adica a unui program de
protejare a ecranului (un program care afiseaza diverse modele schimbatoare atunci cand pe o
perioada de timp predeterminata nu s-a executat nici o actiune la calculator (de la tastatura sau
mouse).

aici pentru a
selecta un
program din
lista Screen
Saver
aici pentru a
previzualiza
imaginea pe tot
monitorul
aici pentru a
personaliza
proprietatile
programului ales

aici se tasteaza sau se

selecteaza numarul de
minute de inactivitate
dupa care se va declansa
programul de protectie
Parolarea ecranului de protectie exista posibilitatea ca iesirea din programul ecranului de
protectie sa fie conditionata de cunoasterea unei parole!
Procedati astfel: 1. selectati un program din lista Screen Saver
2. selectati optiunea Password protected, si apoi
3. tastati parola dorita in caseta de text New Password si apoi confirmati-o
Change
prin retastarea ei in caseta de text Confirm New Password
Pe masura ce tastati parola, in casetele de taxt vor aparea, in locul caracterelor tastate,
asteriscuri (***), impiedicand astfel alti utilizatori aflati in preajma sa vada parola.

64

OK

4. si apoi, cand apare mesajul de confirmare,

OK

Eticheta Apearance permite modificarea schemei de culori pentru mediul de lucru.

Puteti folosi o schema de culori mai veche, sau puteti crea una noua.

aici pentru a selecta o alta

schema de culori
de aici puteti modifica dimensiunea
sau culoarea el. selectat
aici pentru a selecta elementul din cadrul
mediului pentru care operati modificari
(sau
pe element in zona de
previzualizare)

Save As
Noua schema obtinuta poate fi salvata prin
, fiind
adaugata in lista Scheme.
Delete
Puteti , de asemenea, sa stergeti schemele mai vechi prin
.
Eticheta Settings permite modificarea numarului de culori disponibile pe monitor, modificarea
dimensiunilor fonturilor de ecran folosite de sistemul de operare.

aici pentru a selecta

numarul de culori

agat si trag de acest potentiometru, pentru a

schimba dimensiunile fonturilor de ecran
folosite de sistemul de operare

65

Aplicatia Mouse
Permite personalizarea mouse-ului.
Eticheta Buttons permite adaptatea mouse-ului pentru dreptaci (right-handed), sau pentru stangaci
(left-handed); efectul fiind inversarea functiilor butoanelor.
- permite modificarea vitezei de executare a
- ului (double click speed), si apoi
se poate verifica daca viteza aleasa este convenabila prin
in zona Test Area veti fi surprins de
ceea ce apare pe ecran!

agat si trag de acest

potentiometru, pentru a
modifica viteze dublu clickului
aici pentru a verifica
viteza dublu click-ului

Eticheta Pointers modifica forma si dimensiunile cursorului grafic; se pot selecta diverse modele
pentru forma cursorului, astfel incat pentru fiecare activitate pe care o desfasurati forma sa fie
diferita.
Eticheta Motion permite modificarea vitezei de deplasare a mouse-ului pe ecran; se poate adauga
mouse-ului caracteristica Pointer Trails pentru a vizualiza urma cursorului (aceasta caracteristica este
utila in special in cazul monitoarelor LCD (cu cristale lichide), unde mouse-ul lasa deseori impresia
ca dispare; optiunea nu este aplicabila daca driver-ul de display nu o accepta.
agat si trag de acest potentiometru pentru
a regla viteza de deplasare a mouse-ului
pe ecran
aici pentru a vizualiza urma
mouse-ului
agat si trag de acest potentiometru
pentru a regla lungimea urmei
mouse-ului

Aplicatia Keyboard
Permite personalizarea tastaturii
Eticheta Speed modifica viteza de repetare a caracterelor
66

agat si trag de acest potentiometru pentru a

schimba intervalul de intarziere inaintea
repetarii caracterelor
agat si trag de acest potentiometru pentru a
schimba viteza de repetare a caracterelor
aici pentru a testa rezultatele obtinute
agat si trag de acest potentiometru pentru a
schimba viteza cu care clipeste cursorul

Eticheta Language permite selectarea limbii pe care doriti sa o utilizati. Modificarea acestei
optiuni permite aplicatiilor cu care lucrati sa sorteze corect cuvintele care contin si caractere
nespecifice limbii engleze, cum ar fi de exemplu , , , , etc. Totusi, schimbarea limbii folosite nu
inseamna schimbarea limbii folosite de Windows. In acest scop trebuie sa cumparati versiunea
corespunzatoare (in limba preferata) a sistemului de operare Windows.

aici pentru a adauga o

noua limba

aici pentru a indeparta din lista o

limba de care nu mai este nevoie
aici pentru a selecta sablonul de
tastatura corespunzator
activati aceasta casuta de validare pentru a
afisa indicatorul de limba in partea dreapta a
taskbar-ului
Aplicatia Accessibility Options
Va permite sa faceti mai accesibil sistemul de operare pentru persoanele cu dificultati
vizuale, auditive si locomotorii.
Aplicatia Date/Time
Permite actualizarea datei sau a orei sistemului. Puteti modifica formatul de reprezentare a
datei si orei pentru a corespunde standardelor folosite de diverse tari.
Eticheta Date & Time permite actualizarea datei & orei curente
aici pentru a selecta luna dorita

67

aici pentru a creste valoarea numerica a anului

aici pentru a scade valoarea numerica a anului
aici pentru pentru a selecta ziua

Eticheta Time Zone permite selectarea unui nou fus orar.

aici pentru pentru a selecta un nou fus

orar

Aplicatia Regional Settings

Permite comutarea intre diverse seturi internationale de caractere, modalitati de afisare a datei
si orei si formate numerice. Aceste configurari au efect asupra tuturor aplicatiilor care pot beneficia
de aceste facilitati cum ar fi Microsoft Excel).
Eticheta Regional Settings pentru a selecta zona geografica de pe harta lumii. Aceasta selectie
modifica automat celelalte configurari din foaia Regional Settings Properties.

68

aici pentru a selecta zona

geografica

Eticheta Number permite modificarea formatului numerelor.

Eticheta Currency permite modificarea formatului monezii.
Eticheta Time permite modificarea simbolurilor, separatorului si stilului de afisare a orei.
Eticheta Date permite modificarea formatului pentru data.
Aplicatia Add New Hardware
O veti folosi pentru a instala diverse echipamente fizice (imprimanta, CD-ROM, Scanner,
Joystick etc.). Aceasta aplicatie activeaza un asistent al Windows-ului (Wizard), care, pas cu pas, va
indruma si va sugereaza ce aveti de facut pentru a reusi cu succes operatia.

Start

Programs

Utilitarul Windows Explorer

Windows Explorer

Este un program de gestiune a fisierelor si dosarelor. Pentru inceput, trebuie explicat ca

sistemul de operare foloseste doua notiuni pentru stocarea si organizarea informatiilor. Acestea sunt: fisierul = o colectie de informatii grupata sub acelasi nume;
- dosarul (directorul) = un recipient, folosit pentru a organiza fisierele.
Puteti sa va imaginati ca dosarele sunt rafturile dintr-o biblioteca, iar fisierele sunt cartile de
pe rafturi. Fisierul este cel care contine informatia, dosarul fiind suportul fisierelor si organizatorul
lor. Daca fisierele nu ar fi organizate de dosare ar fi foarte greu de gasit.
Intr-un dosar pot fi alte dosare (subdosare) sau fisiere.
Exemplu:
Pe
rso
nal
Familie
Scrisoare.doc
Serviciu

Salarii.xls

Personal, Familie si Serviciu sunt dosare. Familie si Serviciu sunt subdosare ale dosarului
Personal. Scrisoare.doc si Salarii.xls sunt fisiere.
Se spune ca dosarele formeaza o structura arborescenta. Mai mult, primul dosar din stanga,
cel din care incep ramificarile, se numeste dosar radacina.
Se mai foloseste notiunea de dosar parinte, acesta fiind dosarul imediat superior din punct de
vedere ierarhic. Putem spune deci ca Personal este dosar parinte pentru dosarele Familie si Serviciu si
ca dosarul Familie este dosar parinte pentru fisierul Scrisoare.doc.
Nume fisiere
Iata catava exemple de nume fisier: anunt.txt, cerere.doc, desen.bmp, salarii.xls, etc.
Numele fisierului este format din: - nume propri-zis (ceea ce avem in
69

stanga punctului) este un sir de maxim 255 caractere; este

obligatoriu si trebuie sa sugereze ca contine fisierul;
- un . separator; atentie!! inainte si dupa . nu lasati spatiu;
- extesia (ceea ce avem in dreapta punctului) este un sir de
maxim 3 caractere; nu este obligatorie, dar este utila
deoarece descrie tipul fisierului.
Tipuri fisiere
Voi explica cele patru extensii folosite mai sus:
txt este folosita pentru fisiere de tip text; aceasta extensie este folosita de aplicatia Notepad (un editor
micut de texte; un fel de agenda de buzunar);
doc este folosita pentru fisiere de tip document (de Microsoft Word)
bmp apare la fisierele care contin imagini formate din puncte (cum ar fi desenele in Paint), adica la
fisierele de tip BITMAP;
xls sugereaza un fisier in Microsoft Excel, adica un registru cu calcule tabelare.
Ecranul Windows Explorer

Bara de titlu

Bara de meniuri
Bara de unelte
(toolbar); poate fi
activata/dezactivata din meniul
View cu comanda Toolbar
Lista unitatilor si a altor resurse
principale

Cele doua ferestre

directoare (panouri)

Bara de stare (Status Bar)

Trecerea in revista a resurselor calculatorului
Una dintre primele activitati la care veti utiliza Windows Explorer este trecerea in revista a
organizarii dosarelor si a fisierelor de pe calculatorul dumneavoastra. Fereastra Explorer este
impartita in doua panouri. Panoul din stanga prezinta o imagine ierarhizata a organizarii dosarelor de
pe calculatorul dumneavoastra. Prima de sus este pictograma Desktop (suprafata de lucru) care
reprezinta toate hard disk-urile si toate resursele disponibile ale calculatorului. Imediat dedesubt, se
gaseste dosarul My Computer, reprezentat de pictograma unui calculator. Sub dosarul My Computer
se gasesc insirate toate resursele calculatorului dumneavoastra. Acestea includ unitatile de Floppy (3
Floppy disk A: = unitatea de discheta), hard disk-urile locale (C:), doua dosare speciale Control
Panel (panoul de control) si Printers (imprimante) care sunt utilizate la gestionarea imprimantelor
calculatorului si la personalizarea parametrilor acestuia. Mai este prezent si Recycle Bin (lada de
deseuri), si, daca avem instalata la calculator o unitate CD-ROM, pictograma D:.
Rasfoirea continutului unui dosar
Daca in panoul din stanga se pot vedea toate dosarele (aici nu apar niciodata fisiere!!!), in
panoul din dreapta puteti vedea continutul dosarului deschis, adica continutul dosarului selectat in
fereastra din stanga prin
.
Puteti extinde si restrange imaginea ierarhica, pentru a afisa mai multa sau mai putine detalii.
Daca apare un semn plus (+) langa o pictograma din panoul din partea stanga a ferestrei
Exploratorului, inseamna ca acel dosar contine dosare suplimentare (subdosare). Pentru a afisa
70

aceste dosare, executati pe semnul + = operatia de expandare a unui dosar. Vor fi afisate toate
dosarele cuprinse in el. Unele dintre acestea , la randul lor, pot contine dosare, pe care le puteti vedea
utilizand aceeasi modalitate.
Pentru a ascunde subdosarele dintr-un dosar, executati pe semnul de langa acesta (sau
executati
pe dosar) = operatia de comprimare a unui dosar.
Expandand sau comprimand dosarele afisate, puteti trece in revista oricat de multe sau de
putine detalii doriti.
Pictogramele fisierelor in Windows
Windows utilizeaza diferite pictograme la reprezentarea dosarelor si a diferitelor tipuri de
fisiere.
Pentru dosare pictograma este
. Puteti afisa rapid continutul acestui dosar prin pe
pictograma lui in panoul din stanga, sau
pe pictograma lui in panoul din dreapta. Cea mai usoara
modalitate de a afisa din nou dosarul original este
= Up One Level (un nivel mai sus) de pe
bara de indtrumente. De asemenea, puteti afisa din nou continutul dosarului initial, executand pe
pictograma lui in panoul din stanga.
Fisierele se pot deschide cu
pe pictograma, in panoul din dreapta. Va amintiti? Fisierele nu
se vad in panoul din stanga.
Pentru fisierele de tip txt pictograma este . Ele vor fi deschise in aplicatia Notepad.
Pentru fisierele de tip doc pictograma este
. Se vor deschide in Microsoft Word.
Fisierele de tip bmp au ca pictograma . Se vor deschide in Paint.
Si, in sfarsit, fisierele de tip xls, care reprezinta fisiere in Microsoft Excel, au ca pictograma
.
Trebuie specificat ca sunt mult mai multe tipuri de fisiere, fiecare avand o alta pictograma
asociata. Cele patru tipuri de fisiere prezentate sunt cele cu care veti lucra pe parcursul acestui curs,
dar, inca o data, nu sunt singurele tipuri de fisiere!
Aranjarea si vizualizarea pictogramelor fisierelor si ale dosarelor
Aranjarea pictogramelor se poate face automat:
View Arrange Icons
In acest moment aveti de optat pentru:
- by Name (dupa nume), ordonand alfabetic dosarele si apoi fisierele;
- by Tipe (dupa tip), ordoneaza dosarele si apoi fisierele dupa tip;
- by Size (dupa dimensiune), ordoneaza dosarele si apoi fisierele dupa dimensiunea lor;
- by Date (dupa data), ordoneaza dosarele si apoi fisierele dupa data lor, adica data la care au
suportat ultima modificare.
Pentru a vizualiza fisierele sub alte forme:
View Large Icons sau Small Icons sau List sau Details.
Ramane ca exercitiu pentru dumneavoastra sa vizualizati cele patru optiuni si sa trageti
concluzii.
Crearea dosarelor
In continuare vom invata sa cream o structura arborescenta de dosare.

Deci, pe discul C: trebuie creat dosarul personal si apoi, in acesta vom crea subdosarele acasa
si serviciu.
In mod general, pasii care trebuie facuti sunt:
1. in panoul din stanga al Exploratorului selectati dosarul in care trebuie sa lucrati;

71

2. urmeaza comanda care creeaza dosare: File

New
Folder
In panoul din dreapta al Exploratorului, va aparea un nou dosar, pregatit pentru a-i da un
nume.
3. Tastez numele dosarului, dupa care apas tasta Enter.
Ca aplicatie vom crea structura arborescenta descrisa mai sus:
1. in panoul din stanga pe C:
2. File
New
Folder
In panoul din dreapta al Exploratorului apare un nou dosar.
3. Tastez personal, apas tasta Enter;
4. in panoul din stanga pe pictograma dosarului Personal;
5. File
New
Folder
6. Tastez acasa, Enter;
In acest moment veti observa ca, in panoul din stanga, in dreptul dosarului Personal, a aparut un +,
ceea ce confirma faptul ca dosarul contine acum un subdosar, dar acesta nu se poate vedea, deoarece
dosarul Personal e comprimat. Pentru a-i putea vedea subdosarul Acasa va trebui sa dati pe + din
dreptul dosarului Personal, adica sa expandati dosarul Personal.
7. in acest moment este selectat, in panoul din stanga, dosarul Personal.
Din nou File
New
Folder
8. Tastez serviciu, Enter.
Exercitii
Realizati in Windows Explorer urmatoarele structuri arborescente:
1.

2.

Utilitarul Windows Explorer

Crearea fisierelor
In mod general, pasii pentru a crea un fisier sunt:
1. In panoul din stanga pe pictograma dosarului in care doresc sa creez fisierul.
2. File
New
Text Document
In panoul din dreapta al Exploratorului, va aparea un nou fisier, pregatit pentru a-i da un nume.
3. Tastati numele fisierului. Atentie! Nu uitati extensia fisierului, adica .txt
Apasati tasta Enter.
Aplicatii
Folosind structura arborescenta creata lectia trecuta, creati urmatoarele fisiere:

72

obiceiuri.txt
hibernare.txt
ferocitate.txt
curiozitati.txt

Indicatie:
1. expandati dosarul fauna ( +); expandati dosarul mamifere
2. in panoul din stanga pe pictograma dosarului balena
3. File
New
Text Document
4. tastati obiceiuri.txt
5. Enter.

capacitate.txt
bacalaureat.txt
admitere.txt

Fisierele create astfel sunt goale, nu contin informatii.

In continuare propun sa deschideti fisierul obiceiuri.txt si sa redactati ceva despre obiceiurile
balenei. Atentie! Cand veti inchide fisierul veti fi intrebat daca doriti sa salvati. Raspundeti cu Yes.
In caz contrar, tot ceea ce ati scris in fisierul respectiv se va pierde.
Va reamintesc ca fisierele nu se pot vedea in panoul din stanga!
Pentru a deschide un fisier, trebuie selectat, in panoul din stanga, dosarul in care e pozitionat
fisierul. Dupa aceasta operatie, in panoul din dreapta, va aparea fisierul. Se va deschide cu
pe
pictograma.

1.
2.

3.
4.

Redenumirea dosarelor sau a fisierelor

Pasi:
pe dosarul sau pe fisierul pe care doriti sa-l redenumiti;
pe numele (nu pe pictograma) dosarului sau fisierului;
Observati ca numele este inconjurat de o caseta si apare un punct de insertie palpaitor.
Atentie! Daca in mod accidental ati executat
pe numele fisierului, programul acelui fisier
se deschide si il incarca. Inchideti fisierul si reluati.
Tastati noul nume.
Atentie! Pentru fisiere nu trebuie modificata extensia!
Enter.

Sau:
1. pe dosarul sau pe fisierul pe care doriti sa-l redenumiti;
2. File Rename
3. Tastati noul nume
4. Enter
Aplicatii
Redenumiti dosarul Scoli in Invatamant.
Redenumiti dosarul Universitati in Facultati.
Redenumiti fisierul Bacalaureat.txt in Bac.txt
Redenumiti fisierul Capacitate.txt in Examen.txt
Mutarea fisierelor si a dosarelor
Pasi:
1. In panoul din dreapta al Exploratorului, selectati fisierul sau dosarul pe care dori sa-l mutati;
73

2. Edit Cut (sau

de pe bara de instrumente)
3. In panoul din stanga, cu butonul drept pe dosarul in care doriti sa faceti mutarea;
4.

Edit

Paste (sau

de pe bara de instrumente)

Sau - aceeasi operatie folosind metoda drag and drop, adica agat si trag:
1. in panoul din dreapta pe fisierul sau dosarul pe care doresc sa-l mut;
2. Daca, in panoul din stanga, dosarul in care doriti sa faceti mutarea nu este vizibil, utilizati bara de
navigatie pentru a-l aduce in imagine. Daca este nevoie sa expuneti un subdosar, expandati
dosarul care il contine.
3. Agat si trag elementul selectat in panoul din dreapta in noul dosar evidentiat in panoul din stanga.

Aplicatii
Mutati fisierul Curiozitati.txt in dosarul Balena.
Mutati fisierul Obiceiuri.txt in dosarul Soparla.
Mutati fisierul Hibernare.txt in dosarul Crocodil.
Mutati fisierul Ferocitate in dosarul Ursul.

Copierea fisierelor si a dosarelor

Pasi:
1. In panoul din dreapta al Exploratorului, selectati fisierul sau dosarul pe care dori sa-l copiati;
2. Edit Copy (sau
de pe bara de instrumente)
3. In panoul din stanga, cu butonul drept pe dosarul in care doriti sa faceti copierea;
4.

Edit

Paste (sau

de pe bara de instrumente)

Sau - aceeasi operatie folosind metoda drag and drop, adica agat si trag:
1. in panoul din dreapta pe fisierul sau dosarul pe care doresc sa-l copiez;
2. Daca, in panoul din stanga, dosarul in care doriti sa faceti copierea nu este vizibil, utilizati bara de
navigatie pentru a-l aduce in imagine. Daca este nevoie sa expuneti un subdosar, expandati
dosarul care il contine.
3. Agat si trag elementul selectat in panoul din dreapta in noul dosar evidentiat in panoul din stanga.
Aplicatii
Copiati fisierul Curiozitati.txt in dosarul Soparla.
Copiati fisierul Obiceiuri.txt in dosarul Balena.
Copiati fisierul Hibernare.txt in dosarul Ursul.
Copiati fisierul Ferocitate in dosarul Crocodil.
Stergera fisierelor si a dosarelor
Inevitabil, va sosi momentul in care veti dori sa stergeti un fisier sau un dosar. Este o parte
esentiala a actiunii de evitare a incarcarii excesive si inutile a calculatorului dumneavoastra!
Atentie! Aveti grija sa nu stregeti un fisier sau un dosar de care mai aveti nevoie!
Din fericire, Windows contine acum un dosar numit Recycle Bin (lada de deseuri), in care sunt
stocate temporar fisierele sterse, pana cand il goliti. Puteti recupera fisierele din dosarul Recycle Bin,
daca va razganditi sau daca le stergeti din greseala.
Atentie! Fisierele sterse de pe un floppy disk nu sunt trimise in recycle Bin. O data sterse ele nu
mai pot fi restaurate!
Pasi pentru a sterge un fisier sau un dosar:
1. selectati fisierul sau dosarul pe care doriti sa-l stergeti (

pe pictograma);

2. apasati tasta Delete (sau File Delete; sau

de pe bara de instrumente);
3. apare caseta de dialog Confirm File Delete (confirma stergerea fisierului);
Yes.
Atentie! Daca stergeti un dosar, toate fisierele si subdosarele pe care le contine vor fi sterse!
74

Aplicatii
Stergeti fisierele Bac.txt, Examen.txt, Admitere.txt
Refacerea fisierelor sterse
Operatia se poate face imediat dupa stergere cu comanda Undo din meniul Edit (sau
de
pe bara de instrumente).
Daca a trecut ceva timp de la stergere, puteti rezolva problema in alt mod:
1. deschideti dosarul Recycle Bin ( de pe desktop cu
sau din Explorer din panoul din stanga
cu
);
Vor fi vizibile toate fisierele care au fost sterse pana in acel moment.
2. pe fisierul pe care doriti sa-l reabilitati;
3. File Restore.
Atentie! Comanda Restore din meniul File nu este activa daca nu ati selectat inainte fisierul!
Aveti grija: in meniul File este si comanda Empty Recycle Bin care goleste cosul de gunoi
si in urma acestei operatii fisierele nu mai pot fi recuperate.
Daca stergeti un fisier din Recycle Bin, asa cum ati invatat mai devreme, el este iremediabil
pierdut!
Aplicatii
Recuperati fisierele Bac.txt, Examen.txt, Admitere.txt din Recycle Bin.
Gasirea fisierelor sau a dosarelor
In ciuda eforturilor sustinute de a va organiza cu atentie fisierele, va veni un moment
inevitabil in care nu veti putea localiza un fisier sau un dosar pe care doriti sa-l utilizati. Windows va
ofera si de aceasta data un instrument de lucru.
Este vorba despre comanda Find din meniul Tools al Explorer-ului, sau Find-ul din meniul
de Start. Acesta va permite cautarea unui anumit fisier sau a unui grup de fisiere dupa data
modificarii, tipul fisierului si dimensiune, sau dupa textul continut in fisiere.
aici se tasteaza numele
fisierului
aici puteti tasta o portiune din
textul continut in fisier, daca nu
va amintiti numele sau
indicati locul in care cauta

activati aceasta casuta pentru a include in cautare si

subdosarele dosarelor selectate
Daca nu stiti numele intreg al fisierului, este suficient sa tastati orice portiune a numelui. Vor
fi gasite toate fisierele care contin aceste caractere, oriunde in nume. De asemenea, puteti utiliza
caractere de inlocuire la cautarea tuturor fisierelor de un anumit tip. Iata cateva:
*.xls.............................indica toate fisierele cu extensia xls
d*.xls...........................indica toate fisierele cara incep cu litera d, cu extensia xls
report??.txt.................pentru fisiere txt al caror nume incepe cu report, urmat de
inca doua litere
De la eticheta Date, puteti restrange cautarea la fisierele create sau modificate intre doua date
indicate, sau puteti cauta fisierele modificate sau create pe durata unui numar indicat de luni sau de
zile, anterioare datei curente.
75

Puteti detalia si mai mult cautarea folosind eticheta Advanced:

selectati tipul fisierului

indicati dimensiunea fisierului

Selectia fisierelor si a dosarelor

Selectia unui singur fisier sau dosar este o operatie usoara. Este suficient sa executati clic pe
acesta, sau sa utilizati tastele cu sageti directionale indreptate in sus si in jos de pe tastatura. Fisierul
sau dosarul selectat este pus in evidenta.
De asemenea, puteti selecta mai multe fisiere si dosare. Acest lucru este extrem de util atunci
cand doriti sa copiati, sa mutati sau sa stergeti mai multe fisiere sau dosare o data.
Pentru a selecta mai multe fisiere cu ajutorul mouse-ului:
1. pe primul fisier;
2. cu tasta Ctrl tinuta apasata, pe fiecere fisier suplimentar pe care doriti sa-l selectati.
Pentru a deselecta un fisier, continuati sa tineti apasata tasta Ctrl si executati inca o data
pe fisier.
Pentru a selecta rapid un grup continuu de fisiere:
1. pe primul fisier;
2. mentineti apasata tasta Shift;
3. pe ultimul fisier.
Toate fisierele cuprinse intre primul si ultimul vor fi selectate.
Sau: trageti, cu ajutorul mouse-ului, o caseta in jurul grupului de fisiere.
Pentru a selecta mai multe grupuri de fisiere:
1. selectati primul bloc;
2. cu tasta Ctrl tinuta apasata, pe primul fisier din al doilea bloc;
3. cu tastele Ctrl si Shift tinute apasate, pe ultimul fisier din al doilea bloc;
4. daca e nevoie, pentru a selecta si un al treilea bloc repetati pasii 2 si 3, si tot asa.
Sau: trageti, cu ajutorul mouse-ului, o caseta in jurul primului grup de fisiere si apoi, cu tasta Ctrl
tinuta apasata, trageti, cu cu ajutorul mouse-ului o caseta in jurul urmatorului grup de fisiere.
Pentru a selecta toate fisierele si dosarele din panoul din dreapta:
76

Edit

Select All.

Aplicatii
1.Realizati in Windows Explorer:

Cerinte:
I.
II.
III.
IV.
V.
VI.
VII.
VIII.
IX.

plop.txt
bivol.txt
taur.txt
Redenumiti dosarul Horoscop in Zodiac;
Redenumiti fisierul Plop.txt in Salcie.txt;
Mutati fisierul Bivol.txt in dosarul European;
Copiati fisieeul Taur.txt in dosarul Chinezesc;
Stergeti fisierul Salcie.txt;
Recuperati fisierul Salcie.txt din Recycle Bin;
Copiati fisierul Salcie.txt pe discheta;
Copiati fisierul Salcie.txt de pe discheta in dosarul Chinezesc;
Copiati fisierul Salcie.txt de pe discheta in dosarul European.

2.Realizati in Windows Explorer:

Mincinosul mincinosilor.txt
Arma mortala.txt
OZN.txt
Celeste.txt
Frumoasa si Bestia.txt
Dracula.txt

Cerinte:
I.
Redenumiti dosarul Filme in HBO;
II.
Mutati fisierul Celeste.txt in dosarul Comedii;
III.
Copiati fisierul Arma mortala.txt in dosarul Telenovele;
IV.
Stergeti fisierele Dracula.txt, Mincinosul mincinosilor.txt si OZN.txt;
V.
Recuperati fisierle Dracula.txt, Mincinosul mincinosilor.txt si OZN.txt din Recycle
Bin;
VI.
Copiati pe discheta fisierele Dracula.txt, Mincinosul mincinosilor.txt si OZN.txt;
VII. Copiati de pe discheta fisierul Dracula.txt in dosarele Comedii,
Politiste si Documentare.
3.Realizati in Windows Explorer:

Cerinte:
I.
II.
III.
IV.
V.
VI.
VII.

Combina.txt
Bentley.txt
Lamborghini.txt
Redenumiti dosarul Masini in Auto;
Mutati fisierul Combina.txt in dosarul De lux;
Copiati fisierul Bentley.txt in dosarul Agricole;
Stergeti fisierul Lamborghini.txt;
Recuperati fisierul Lamborghini.txt din Recycle Bin;
Copiati pe discheta fisierele Combina.txt si Bentley.txt;
Copiati de pe discheta fisierul Combina.txt in dosarul Agricole.
77

Programul Word Pad

Start
Programs
Accessories
Word Pad
Word Pad este un program de redactare foarte simplu, dar puternic (spre deosebire de
programul Notepad, care este mai slabut, putand fi considerat o mica agenda de buzunar) si este
distribuit o data cu sistemul de operare Windows.

Ecranul Word Pad

Bara de titlu
Bara de meniuri

Standard Bar

Format Bar

Foaia de scris

Format Bar
Este bara de formatare a textului. De aici puteti controla sau imbunatati aspectul
caracterelor.
aici pentru
a
Se poate activa sau dezactiva din meniul View cu comanda Toolbar.
selecta fontul dorit
Incepand din stanga, prima casuta este
, casuta de Font-uri,
adica forma caracterelor. In functie de fontul ales, caracterele isi modifica forma.
De exeplu: acest text este scris cu fontul Comic Sans MS;
acest text este scris cu fontul Arial Black;
acest text este scris cu fontul Haettenschweiler;
- iata fontul Symbol in care aveti
acces la caracterele grecesti.
Retineti ca cele mai utilizate fonturi sunt Times New Roman (aceasta lectie este redactata in
Times New Roman) si Arial.

Urmatorul buton este

, casuta pentru Size, adica inaltimea caracterelor.

De exemplu: 12, 14, 18,

= Bold, ingrosat

= Italic, inclinat

22, 26,

36.
78

= Underline, subliniat
Atentie! Nimic nu va opreste sa combinati aceste trei caracteristici! Acest text este ingrosat si
inclinat; acest text este ingrosat, inclinat si subliniat; acest text este regular nu are nici una din
cele trei caracteristici!

= Color, culoarea textului

= Align left, alinieaza textul la stanga foii

= Center, centreaza textul pe foaie (pentru titluri)

= Align right, alinieaza textul la dreapta foii

De exemplu:

tex
aliniat
la stanga foii
text
centrat
pe foaie
text
aliniat
la dreapta foii
= Bullets, insereaza un la inceputul liniei si la fiecare apasare pe tasta Enter.
Comenzile din meniul File
In meniul File sunt comenzile care lucreaza cu fisiere (salvarea, deschiderea, tiparirea etc.).
Intotdeauna comenzile care sunt urmate de , se executa in cadrul unor ferestre de comanda,
celelalte nu mai necesita o fereastra de comanda.
In dreapta unor comenzi, in meniuri, apare o combinatie de taste; intelegem ca putem accesa
direct de la tastatura comanda respectiva prin apasarea acelei combinatii de taste.
Pentru fiecare comanda din meniuri se va observa ca exista o litera subliniata, la fel pentru
fiacare meniu de comenzi. Cum se pot folosi aceste scurtaturi?
Veti folosi Alt+litera subliniata din meniu pentru a deschide numai din tastatura meniul respectiv;
apoi veti apasa pe tasta cu litera subliniata a comenzii pentru a executa comanda respectiva.
Comenzile Save As si Save
Voi incepe cu una din cele mai importante comenzi din meniul File, si anume Save As =
salveaza ca (sub un alt nume); va permite sa salvati noua versiune a textului, sub un alt nume, sau
intr-un alt loc.
Cand creati sau editati un document si apoi il salvati, creati de fapt un fisier pe care Windows
il inregistreaza pe disc prin metode magnetice.Fisierul contine toate informatiile necesare pentru a
recrea documentul in programul cu care a fost creat.
Intotdeauna, la prima salvare a unui fisier, va fi apelata comanda Save As pentru a putea alege
discul (C: sau A:), dosarul sau subdosarul in care se doreste salvarea fisierului, si pentru a putea da
numele dorit fisierului.
Iata fereastra de comanda Save As:
aici pentru a putea alege
discul dorit

pentru a deschide dosarul in care

vreau sa pozitionez fisierul,
pe
pictograma sa
aici, pentru a pozitiona cursorul de
inserarre in interior;tastati numele
dorit pentru fisier
79

La final

, sau apasati tasta Enter.

Dupa prima salvare a unui fisier cu comanda Save As, pentru a salva ulterior modificarile
aparute, nu veti folosi din nou Save As pentru ca la fiecere noua apelare, aceasta comanda face o
copie a fisierului respectiv. Pentru a salva modificarile aparute, e suficient sa apelati din meniul File
comanda Save, care nu mai face o copie a fisierului, salvand fisierul in dosarul si sub numele pe care
le-am ales anterior cu comanda Save As. De data aceasta, salvarea se va face fara a se deschide vreo
fereastra de comanda.
Comanda New
Comanda New din meniul File deschide un fisier nou. Este posibil ca aplicatia sa ceara
informatii asupra tipului noului fisier.
Comanda Open
Pentru a deschide un fisier existent, alegeti din meniul File comanda Open. Apare o fereastra
de comanda similara cu cea de la Save As:
aici pentru a alege unitatea de disc
care contine fisierul dorit

deschideti dosarul in care stiti

ca e pozitionat fisierul, cu
pe pictograma

In momentul in care fisierul a fost afisat, il puteti deschide cu

pe pictograma, sau selectati
fisierul si
(sau selectati fisierul si apoi apasati tasta Enter).
Comanda Print
Tipareste, sau listeaza, la imprimanta o copie a fisierului curent.
Iata fereastra de comanda Print:

tipareste tot fisierul

va permite sa tipariti doar anumite
pagini din intregul fisier
aici specificati numarul de
exemplare dorite

La final
, sau apasati tasta Enter.
Comanda Print Preview
Va permite sa vizualizati fisierul inainte de tiparire, exact asa cum va iesi la imprimanta!
Pentru a reveni in modul editare
.
Comanda Page Setup
Permite stabilirea formatului si orientarea hartiei, definirea marginilor.
Iata fereastra de comanda:
80

de aici selectati formatul hartiei

Sunt doua moduri de orientare a hartiei:

Portrait (portret) = foaia este asezata in picioare, normal

Landscape (peisaj) = foaia este rasturnata;

La imprimanta se introduce normal. Veti folosi aceasta optiune, in mod deosebit, pentru a tipari
tabele.

Marginile foii:
Left = marginea din stanga foii;
Right = marginea din dreapta foii;
Top = marginea de sus a foii;
Bottom = marginea de jos a foii;
Se pastreaza aceste margini, adica niste zone speciale pe marginea foii, pe care nu intra textul
obisnuit, pentru indosariere, legare, estetica etc.
Comanda Exit
Este comanda de iesire din program. Inainte de a inchide programul, va incerca sa inchida
fisierele care sunt deschise in acel moment si daca acestea nu au mai fost salvate de la ultima
modificare, vom fi intrebati daca dorim sa salvam.
Comenzile din meniul Edit
O parte din comenzile din acest meniu, se activeza doar dupa selectarea informatiei.
Pentru a intelege cum functioneaza cele mai importante comenzi din acest meniu, trebuie
explicata intai
Memoria Clipboard
Este o memorie speciala, asemanatoare unei Camere de teleportare.
Este un depozit temporar, deoarece informatia de aici se pierde la stingerea calculatorului, sau
la o noua decupare sau copiere.
Comanda Cut
Decupeaza informatia selectata si o trimite in memoria Clipboard.
Informatia care era selectata, dupa aceasta comanda, va dispare de pe foaie, fara a fi pierduta!
Ea doar a fost mutata in camera de teleportare.
Comanda Copy
Copiaza informatia selectata in memoria Clipboard.
De aceasta data, informatia care era selectata nu mai dispare de pe foaie.
81

Comanda Paste
Insereaza o copie a informatiei din camera de teleportare, in locul in care e pozitionat cursorul
de inserare.
Folosind aceste comenzi vom invata sa executam doua operatii extrem de utile:
Mutarea informatiei:
1. Selectez informatia;
2. Edit Cut (sau
de pe bara Standard);
3. Indic locul destinatie, adica pozitionez cursorul de inserare in locul in care doresc sa fac mutarea
informatiei;
4. Edit Paste (sau
de pe bara Standard).
Aceasta operatie de mutare a informatiei se poate face mult mai usor, doar in acelasi fisier, in
felul urmator:
1. Selectez informatia;
2. Agat si trag de zona selectata.
Prima metoda este general valabila. Va permite sa mutati informatia in acelasi fisier, dintr-un
fisier in altul, sau dintr-un program in altul. Cea de a doua metoda este mai restrictiva, dar e mai la
indemana.
Copierea informatiei:
5. Selectez informatia;
6. Edit Copy (sau
de pe bara Standard);
7. Indic locul destinatie, adica pozitionez cursorul de inserare in locul in care doresc sa fac copierea
informatiei;
8. Edit Paste (sau
de pe bara Standard).
Aceasta operatie de copiere a informatiei se poate face mult mai usor, doar in acelasi fisier, in
felul urmator:
3. Selectez informatia;
4. Agat si trag de zona selectata cu tasta CTRL tinuta apasata.
Atentie! La final se elibereaza intai butonul mose-ului!
Prima metoda este general valabila. Va permite sa copiati informatia in acelasi fisier, dintr-un
fisier in altul, sau dintr-un program in altul. Cea de a doua metoda este mai restrictiva, dar e mai la
indemana.
Stergerea informatiei:
1. Selectez informatia;
2. Apas tasta Delete sau Backspace
(sau Edit Clear).
Comanda Undo
Anuleaza ultima operatie executata.
Atentie! Puteti folosi aceasta comanda imediat dupa ce ati gresit ceva!
Este Ingerul nostru Pazitor, cu conditia sa-l chemati imediat. Daca ati mai executat si alte
operatii, devine ineficient.
Comanda Select All
Selecteaza intregul fisier.
Comanda Find
Cauta si selecteaza un sir de caractere in textul curent.
aici tastez sirul de caractere
Iata fereastra de comanda:
cautate
82

aici pentru a evidentia

primul sir de caractere gasite;
repetati operatia si pentru
restul sirurilor
Observam in aceasta fereastra de comanda doua casute de validare:
Match whole word only va gasi numai cuvantul curs; nu va gasi potrivelile din cuvinte ca
incursiune, cursor etc.
Match case va face deosebirea intre curs si CURS.

Exista 4 situatii:
1.

- va gasi caracterele curs si in potriveli, cu majuscule sau cu minuscule;

2.

- va gasi doar cuvantul curs, fara potriveli, cu majuscule sau cu minuscule;

3.

- va gasi caracterele curs si in potriveli, doar cu minuscule;

4.
- va gasi doar cuvantul curs, fara potriveli, doar cu minuscule.
Comanda Find Next
Repeta ultima cautare. Putem face acest lucru si prin apasarea tastei F3.
Comanda Replace
Cauta si gaseste un sir de caractere si il inlocuieste cu un alt sir de caractere.
Iata fereastra de comanda:
aici tastati sirul de caractere cautat
aici tastati sirul de caractere cu care
doriti sa faceti inlocuirea
aici pentru a face inlocuirea pas cu pas
aici pentru a face inlocuirea in intregul
fisier dintr-o data

Observati ca sunt din nou prezente cele doua casute de validare. Ele au acelasi rol ca in
fereastra Find.
Meniul Insert
Comanda Date and Time
Insereaza data sau ora curenta.
de aici selectati formatul dorit
pentru data sau ora

Data sau ora va fi inserata in locul in care e pozitionat cursorul de inserare.

83

Meniul Format
Comanda Font
Este comanda de formatare a textului. Acelasi lucru se poate face folosind bara de formatare.

Bara Standard
Poate fi activata sau dezactivata din meniul View cu comanda Toolbar.

- New

- Open

- Save sau Save As (daca fisierul nu a mai fost salvat)

- Print

- Prin Preview

- Find

- Cut

- Copy

- Paste

- Undo

- Insert Date/Time

Programul Paint
Programs
Accessories
Paint
Este programul de desen. Lucreaza cu fisiere formate din puncte, de tip Bitmap. Extensia
acestor fisiere este BMP.
Ecranul Paint
Start

caseta pentru selectarea

caracteristicilor instrumentului de
desenare

panoul cu instrumente;
poate fi activata/dezactivata din meniul
View cu comanda Tool Box

planseta de desen

paleta de culori;
poate fi activata/dezactivata din meniul
View cu comanda Color Box
84

Paleta de culori
Afiseaza culorile disponibile pentru desen si pentru fundal. De fiecare data cand veti dori sa
schimbati culoarea, va trebui sa o alegeti din paleta ca si cum ati inmuia varful pensulei intr-o culoare
noua, pe o paleta de culori reala. Puteti sa schimbati culoarea pentru desen (foreground = prima
culoare) ori de cate ori vreti. Culoarea pentru planseta (background = a doua culoare) o puteti
schimba o singura data, inainte de a incepe un desen nou. Nu puteti schimba culoarea plansetei
pentru acelasi desen.
zona de selectare a culorilor
caseta pentru culoarea curenta
Daca vreti sa schimbati culoarea veti proceda astfel:
Indicati in paleta de culori culoarea dorita.
Executati clic cu butonul din stanga daca vreti sa alegeti culoarea pentru desen, sau clic cu
butonul din dreapta daca vreti sa alegeti culoarea pentru fundal
Caseta pentru culoarea curenta va afisa in cele doua dreptunghiuri culoarea pentru fundal si
culoarea pentru desen:
culoarea pentru desen
culoarea pentru fundal

Panoul cu instrumente de desen

fiecare instrument este reprezentat printr-o pictograma. Instrumentul (tools) este de fapt o
optiune pentru desenare.
selectia neregulata
guma
selectia culorii
creionul
pulverizatorul de vopsea
linia
dreptunghiul
elipsa

selectia dreptunghiulara
umplerea cu culoare
lupa
pensula
instrumentul de scris
curba
poligonul
dreptunghiul cu colturi rotunjite

Selectia neregulata (Free-Form Select) decupeaza neregulat o zona de desen, conturul zonei
urmarind miscarea mouse-ului pe pad. Aceasta zona poate fi transferata sau copiata in memoria
Clipboard sau intr-un fisier pe disc. De asemenea, puteti sa mutati oriunde pe planseta, sa rotiti, sa
rasturnati, sa inclinati, sa mariti, sa micsorati, sa stergeti sau sa multiplicati zona de desen
decupata.
Selectia (Select) decupeaza o zona dreptunghiulara de desen.
Guma (Eraser) sterge culoarea, desenul sau textul, inlocuindu-le cu culoarea de fond activa.
Umplerea cu culoare (Fill with color) - umple obiecte sau zone inchise cu culoarea aleasa
pentru desen.
Selectia culorii (Pick Color) - selecteaza direct de pe planseta o culoare pentru desen.
Lupa (Magnifier) - mareste zona de desen selectata.
85

Creionul (Pencil) - deseneaza linii neregulate (forme libere), cu aceeasi grosime, urmarind
deplasarea mouse-ului pe pad.
Pensula de vopsea (Brush) - deseneaza cu culoarea aleasa pentru desen linii de grosimi diferite
urmarind deplasarea mouse-ului pe pad.
Pulverizatorul de vopsea (Airbrush) - creeaza o pata circulara de puncte pentru imprastierea
vopselei pe planseta.
Instrumentul de scris (Text) - permite scrierea textelor pe planseta.
Linia dreapta (Line) - deseneaza o linie dreapta intre doua puncte.
Linia curba (Curve) - deseneaza intre doua puncte o linie care poate fi curbata de doua ori.
Dreptunghiul (Rectangle) - deseneaza dreptunghiuri si patrate.
Poligonul (Polygon) deseneaza poligoane cu ajutorul unor linii drepte.
Elipsa (Elipse) - deseneaza cercuri sau elipse.
Dreptunghiul rotunjit (Rounded rectangle) - deseneaza dreptunghiuri si patrate cu colturi
rotunjite.

Puteti sa folositi aceste instrumente pentru a desena, a umple cu culoare unele contururi, a sterge, a
decupa zone de desen sau a insera texte. La un moment dat puteti selecta un singur instrument.
Instrumentul ales atunci cand deschideti aplicatia Paint este creionul. Daca vreti sa alegeti alt
instrument de desen, executati clic pe pictograma lui. Instrumentul selectat va deveni instrument
activ si va fi afisat pe panou in video invers, iar in cazul unor instrumente (pensula, creionul etc.)
cursorul de mouse cand va indica un punct de pe planseta va avea forma instrumentulului de desen
activ.
La un moment dat,un singur instrument de desen poate fi activ.
Meniurile editorului de imagini Paint sunt:
Meniul File care contine optiuni pentru lucrul cu fisierele create si actualizate cu Paint.
Meniul Edit care contine optiuni pentru operatii de editare (modificare a desenului).
Meniul View care contine optiuni pentru stabilirea modului in care se face afisarea in fereastra
Paint.
Meniul Image care contine optiuni prin care puteti sa manipulati tot desenul sau numai zona
selectata.
Meniul Options care contine optiuni pentru metodele folosite pentru desenare.
Optiunea

Semnificatia (Scurtatura)

Meniul File
New
Open
Save
Save As
Print Preview
Page Setup
Print
Send
Set As Wallpaper
(Tiled)

Afiseaza o planseta noua pentru desen.

Ctrl+N
Deschide un fisier cu desene.
Ctrl+O
Salveaza modificarile facute in desen intr-un fisier pe disc.
Salveaza noua versiune a desenului sub alt nume.
Ctrl+S
Optiune de tip comutator pentru stabilirea modului de previzualizare a
desenului.
Permite alegerea valorilor parametrilor care determina aranjarea in pagina a
desenului la tiparire: dimensiunea paginii,marginile etc.
Tipareste la imprimanta desenul. Permite alegerea imprimanteisi a optiunilor
de tiparire prin intermediul unei casete de dialog.
Ctrl+P
Transmite la distanta desenul prin intermediul postei electronice sau al faxului.
Permite folosirea desenului ca tapet.Desenul va fi aranjat in
mozaic.Desenul trebuie in prealabil salvat intr-un fisier.
86

Set As Wallpaper
(CENTERED)
Lista cu 4 fisiere
Exit

Permite folosirea desenului ca tapet.Desenul va fi aranjat

centrat.Desenul trebuie in prealabil salvat intr-un fisier.
Afiseaza o lista cu ultimele 4 fisiere de tip bitmap deschise.Puteti sa deschideti
rapid un fisier din aceasta lista executind clic pe numele lui.
Termina executia aplicatiei Paint.
Alt+F4

Meniul Edit
Undo
Repeat
Cut,Copy,Paste
Clear Selection
Select All
Copy To
Paste From

Anuleaza ultima actiune de desenare sau de corectura in desen. Permite

anularea ultimilor trei actiuni.
Ctrl+Z
Reface ultima actiune anulata.
F4
Operatiiprin intermediul memoriei Clipboard.Este disponibila numai daca
exista o zona de desen selectata.
Ctrl+X/C/V
Sterge zona de desen selectata.Prin aceasta operatie zona selectata este
inlocuita cu culoarea pentru fundal.Serecomanda atunci cand vreti sa stergeti o
zona mai mare de desen. Del
Selecteaza tot desenul.
Ctrl+L
Copiaza zona de desen selectata intr-un fisier care va putea fi exploata ulterior
cu Paint.Este disponibila numai daca exista o zona de desen selectata.
Restaureaza un desen dintr-un fisier. Plaseaza acest desen intr-o caseta care
poate fi deplasata cu mouse-ul pentru a fi inserata in desenul cu care sunteti in
lucru.

Meniul View
Tool Box
Color Box
Status Bar
Zoom

View Bitmap
Text Toolbar

Optiune de tip comutator.Daca este activata este afisata caseta cu instrumentele

pentru desenare.
Ctrl+T
Optiune de tip comutator. Daca este activata este afisata caseta pentru culoare.
Ctrl+A
Optiune de tip comutator. Daca este activata este afisata bara de stare.
Optiune de tip titlu de submeniu.Prin actionare afiseaza urmatoarele titluri de
submeniuri prin care se poate mari zona de desenselectata:
Normal Size Afiseaza desenul la dimensiunea normala.
Ctrl+PgUp
Large Size
Afiseaza desenul marit de patru ori (400%).
Ctrl+PgDn
Custom
Permite marirea scarii de afisare cu 100%,
200%, 400%, 600%, sau 800%. Produce
acelasi efect ca si instrumentul lupa.
Show Grid
Optiune de tip comutator.Daca este activata se
afiseaza caroiajul la care sunt aliniati pixelii
desenului.
Ctrl+G
Show
Optiune de tip comutator.Daca este activata
Thumbnail
deschide o caseta in care afiseaza o miniatura
a desenului marit din fereastra.
Afiseaza desenul pe tot ecranul.Desenul poate fi vizualizat dar
nu poate fi modificat.Reveniti la afisarea normala apasind orice
tasta sau executind clic cu mouse-ul.
Ctrl+F
Optiune de tip comutator.Este disponibila numai daca a fost selectat
instrumentul pentru scris.Daca este activata, este afisata caseta Fonts cu
ajutorul careia puteti formata caracterele din text.

87

Meniul Image
Flip/Rotate
Stretch/Skew
Invert Colors
Attributes
Clear Image

Rastoarna pe orizontala sau pe verticala desenul sau il roteste cu 900, 1800 sau
2700.
Ctrl+R
Schimba dimensiunea desenului pe verticala sau pe orizontala (strech) si/sau il
inclina cu numarul precizat de grade fata de orizontala sau verticala (skew).
Ctrl+W
Inverseaza culorile desenului (fiecare culoare din desen este inlocuita cu
culoarea complementara).
Ctrl+I
Afiseaza atributele unui desen (dimensiunea, unitatea de masura, modul de
lucru) si permite modificarea lor. Ctrl+E
Sterge tot desenul, acoperind planseta cu culoarea aleasa pentru
fundal.Optiunea produce acelasi efect ca si optiunea New File, cu deosebirea
ca nu permite salvarea vechiului desen intr-un fisier pe disc.
Ctrl+Shift+N

Meniul Options
Edit Colors
Get Colors
Save Colors
Draw Opaque

Permite editarea unui set de culori propriu, diferit de cel oferit de sistem in
paleta de culori.
Permite incarcarea unei palete de culori: fie paleta implicita (a sistemului), fie
o paleta creata de utilizator.
Salveaza paleta de culori (paleta implicita sau paleta creata de utilizator) intrun fisier. Extensia fisierului este .pal.
Optiune de tip comutator. Daca este activata, se foloseste modul de lucru opac,
altfel se foloseste cel transparent.

Aplicatii
I. Realizati in Paint:

Cerinte:
1. selectez desenul;
2. agat si trag de zona selectata (mutarea obiectului);
3. agat si trag de zona selectata cu tasta Ctrl tinuta
apasata (copierea obiectului);
4. agat si trag de zona selectata cu tasta Shift tinuta
apasata;
5. Salvez pe C: cu numele inghetata;
6. File Set As Wallpaper (tiled) transforma desenul curent din Paint in tapet pe Desktop;
pentru a vedea efectul acestei comenzi, minimizati fereastra.
II. Realizati in Paint:
88

Cerinte:
1. salvez pe C: cu numele curs;
2. File Set As Wallpaper (tiled).
III.- Realizati in Windows Explorer:

Realizati in Paint:

1. Selectez zona desenata;

Edit Copy;
2. Salvez pe C:\Mobila\Neoset cu numele sigla;
3. inchid programul de desen.
1.
2.
3.

Mergeti in Word Pad:

Edit Paste;
Sub acest desen redactez un fluturas publicitar;
Salvez C:\Mobila\Italia cu numele publicitate.
IV.Realizati in Paint:

Folositi apoi acest desen ca sigla pentru o oferta de servicii, pentru luna noiembrie, in Word Pad.
V.Realizati in Paint:

si apoi:

Microsoft Word
Start
Programs
Microsoft Word
Este cel mai complex editor de texte. Permite lucru cu tabele si chenare, inserare diverse
imagini din aplicatia Clip Art, desenare, impartirea textului in mai multe coloane etc. Nici un alt
89

editor de texte nu-l bate pe Word in ceea ce priveste numarul de facilitati avansate si totusi usor de
folosit.
Ecranul Word
bara de titlu
bara de meniuri
bare de unelte

rigla

butoane care modifica modul de vizualizare a documentului

In Microsoft Word sunt mai multe bare de instrumente. Ele pot fi activate sau dezactivate din
meniul View, Toolbars sau cu butonul drept al mouse-ului pe orice bara de unelte sau chiar pe bara
de meniuri.
Rigla
Este instrumentul cu ajutorul caruia puteti defini marginile foii, indenta paragrafele, stabili
aliniatele si utiliza tabulatorii.
Definirea marginilor cu ajutorul riglei
O cale mai usoara de a defini marginile este utilizarea riglelor. Acest lucru se poate face si din
meniul File cu comanda Page setup.
Mai intai mergeti in meniul View si treceti in modul de vizualizare Page Layout (asezare in
pagina), sau clic pe al treilea buton de vizualizare din partea de jos a ferestrei word. Pentru a afisa
riglele, alegeti comanda View,Ruler (vizualizare rigla). Veti observa astfel o rigla orizontala in partea
superioara a ferestrei documentului si o rigla verticala de-a lungul partii din stanga a ferestrei.
Marcajul de margine de pe rigla este chiar linia ce separa zona alba a riglei de cea gri (cate
una in fiecare capat al riglei). Pentru rigla orizontala marcajele de margini sunt ascunse de marcajele
de indentare acele mici triunghiuri aflate la capetele din stanga si din dreapta ale riglei. Veti sti ca
sunteti pozitionat pe marcaj in momentul in care mouse-ul ia aceasta forma:

Left Margin

Right Margin

Top Margin

Bottom Margin

In acest momement executati clic pe marcaj si, mentinand apasat butonul stang al mouse-ului,
deplasati-l pana in pozitia dorita, apoi eliberati butonul mouse-ului.
Sau, altfel spus, agat si trag de acest marcaj.
Definirea aliniatelor cu ajutorul riglei
Pe rigla orizontala mai sunt prezente cateva butoane. In partea stanga a riglei sunt trei
elemente, care unul peste altul, seamana cu o clepsidra asezata pe un patratel:
- First Line Indent il agat si trag pentru a indenta numai primul rand al paragrafului;
- Hanging Indent (se va misca impreuna cu patratelul de sub el) il agat si trag pentru a
crea o indentare de tip hanging (atarnat); prin acest tip de indentare, se vor deplasa toate
randurile paragrafului, mai putin primul.
- Left Indent agat si trag de el: toate cele trei parti ale simbolului se vor misca impreuna,
realizand in acest mod indentarea intregului paragraf, sau, altfel spus, deplasarea paragrafului spre
dreapta sau spre stanga, fara a-i modifica aliniatul.
90

De asemenea, puteti folosi triunghiul din dreapta riglei pentru a indenta paragraful fata de
marginea din dreapta.
Numai primul rand indentat:

Intregul paragraf este deplasat fata de marginea din stanga:

Indentare de tip hanging- primul rand este mai la stanga fata de text:

Tabulatorii
Reprezinta acele pozitii predefinite din documentul dumneavoastra in care, la apasarea tastei
Tab, se va muta cursorul de inserare; astfel, textul ce va fi introdus ulterior va fi aliniat in raport cu
pozitia tabulatorului.
Atunci cand incepeti un nou document, tabulatorii predefiniti sun pozitionati in fiecare pagina
la 0,5 (1,3 cm). Pentru a pozitiona cursorul la urmatorul tabulator, apasati tasta Tab.
Pentru a adauga un tabulator, puteti folosi rigla. La capatul din stanga al riglei exista o caseta
mica. De aici, prin clic cu mouse-ul, puteti alege dintre cele patru simboluri, ce reprezinta tot atatea
tipuri de tabulator (fiecare aliniaza textul in alt mod fata de ei).
- aliniaza textul la stanga, fata de locul in care e pozitionat pe rigla;
- centreaza textul fata de locul in care e pozitionat pe rigla;
- aliniaza textul la dreapta, fata de locul in care e pozitionat pe rigla;
- Zecimal; se foloseste la alinierea coloanelor de numere; toti separatorii zecimali se vor alinia
sub acest tabulator.
Pozitionarea tabulatorilor pe rigla
Pentru a pozitiona pe rigla unul din cei patru tabulatori prezentati, executati clic pe caseta Tab
Alignment aflata in capatul din stanga riglei pana cand va afisa simbolul corespunzator. Acum, nu
va ramane de facut decat sa executati clic pe rigla, in pozitia dorita. Pe rigla va aparea un marcaj de
tabulator. Acesta poate fi mutat cu agat si trag. Daca este nevoie, pentru a sterge un tabulator nu
trebuie decat sa-l agatati si trageti sub rigla.
Leader (caractere directoare)
Exemplu:
paine......................2 buc.....................7000 lei
91

lapte..........................1 l.....................15000 lei

cafea.......................100 g...................15000 lei
Impreuna cu tabulatorii mai puteti folosi si asa numitele caractere directionare. Acestea sunt
reprezentate de o linie formata din puncte sau liniute care conecteaza vizual portiunile de text tastate
in dreptul tabulatorilor.
Pentru a folosi aceasta optiune mergeti in meniul Format comanda Tabs:

selectati intai de aici tabulatorul dorit

de aici alegeti leader-ul dorit pentru
tabulatorul selectat
clic aici pentru a asocia tabulatorului
leader-ul, fara a se inchide fereastra
sterge toti tabulatorii
sterge tabulatorul selectat
Chenare
Pentru a lucra cu chenare putem folosi bara Tables and Borders, sau putem merge in meniul
Format la comanda Borders and Shading, eticheta Borders.

1.Cu bara:

Aplicarea unui chenar:

- selectez textul pentru care doresc chenarul
-

Line Style (forma liniei) de aici aleg forma liniei pentru chenar
Line Weight (grosimea liniei) de aici aleg grosimea liniei pentru chenar
Border Color (culoarea chenarului) de aici modific culoarea liniei pentru chenar
Outside Border (chenar exterior) - aplica un chenar pe textul selectat
Shading Color (culoarea din interior) coloreaza interior chenar, pentru textul selectat

Eliminarea unui chenar:

- pozitionez cursorul de inserare in interiorul chenarului pe care doresc sa-l elimin
-

clic pe

si apoi clic pe

Eliminarea culorii dintr-un chenar:

- selectez textul care a ramas colorat
- clic pe
de unde selectez optiunea None

2.Cu comanda:

de aici selectez forma liniei

pentru chenar

de aici selectez culoarea

liniei pentru chenar

grosimea liniei pentru

chenar
92

Lucru cu tabele
Deja stim ca putem insera un tabel cu butonul
de pe bara Standard. Acest buton
corespunde comenzii Table, Insert table :
aici vom indica numarul de
coloane dorit

aici vom indica numarul de

linii dorit
La final faceti clic pe

, sau apasati pe Enter

Bordurile tabelului pot fi mutate. Pentru cele orizontale, faceti operatia de agat si trag cu
mouse-ul sub forma
.
Pentru cele verticale, faceti operatia de agat si trag cu mouse-ul sub forma
In jurul tabelului sunt cateva puncte importante. Deasupra tabelului, in dreptul fiecarei
coloane, veti observa ca mouse-ul ia forma
; faceti clic in acest mouse-ul sub aceeasi forma,
facand operatia de agat si trag, puteti selecta mai multe coloane.
Si pentru linii exista un astfel de punct, si anume in stanga tabelului, in exteriorul acestuia. In
acel loc mouse-ul arata astfel
Deplasarea prin celule, pentru introducerea datelor in tabel se poate face cu
sagetile de la tastatura, cu tasta Tab sau clic cu mouse-ul in celula dorita. Nu folosim Enter
pentru a cobora la celula urmatoare si nici bara de spatiu pentru a trece la urmatoarea celula spre
dreapta.
Inserarea coloanelor
In primul rand, selectati in tabel numarul de coloane pe care doriti sa-l inserati (aveti grija ce
coloane selectati, deoarece inserarea se va face intotdeauna in stanga zonei selectate) si apoi
mergeti la comanda Table, Insert Columns.
In situatia in care doriti sa adaugati o coloana in dreapta tabelului procedati astfel: selectati
zona din exterior, din dreapta tabelului si apoi comanda Table, Insert Columns
S-ar putea ca, in urma acestor inserari, tabelul sa nu mai incapa in foaie. In aceasta situatie,
puteti rasturna foaia: File, Page Setup, eticheta Paper Size unde activati optiunea
.
Si ar mai fi ceva util: cand lucrati cu tabele, este de dorit sa puteti vedea toata latimea foii:
View, Zoom unde activati optiunea
Inserarea liniilor
Selectati in tabel numarul de linii pe care doriti sa-l inserati (inserarea liniilor se va face
deasupra zonei selectate) si apoi mergeti la comanda Table, Insert Rows.
Pentru a adauga linii la sfarsitul tabelului, pozitionati cursorul de inserare imediat sub tabel si,
din nou, Table, Insert Rows. De data aceasta, va aparea fereastra:
aici indicati numarul de linii
93
pe care doriti sa le adaugati

O alta metoda pentru adaugarea liniilor la sfarsitul tabelului ar fi sa pozitionati cursorul de

inserare in ultima celula din tabel (coltul dreapta-jos) si sa apasati pe tasta Tab. Imediat sub tabel mai
apare o linie.
Eliminarea liniilor, coloanelor sau tabelului
Selectati liniile, coloanele sau tabelul pe care doriti sa le eliminati (selectarea tabelului se
poate face cu comanda Table, Select Table) si apoi mergeti in meniul Table, Delete Rows / Delete
Columns.
Bara Tables and Borders
Este bara pentru tabele si chenare. Despre chenare deja am discutat. Pe aceasta bara veti
regasi o parte din comenzile din meniul Table (acest meniu contine comenzi numai pentru tabele).
Draw Table (deseneaza tabel) activand acest buton veti putea apoi pe foaie, folosind operatia
de agat si trag, sa va desenati tabelul dorit; va recomand totusi, sa retineti ca metoda de desenare a
tabelelor comanda Insert Table, si acest buton sa-l folositi pentru a mai trasa cate o bordura in tabel.
Eraser (radiera) - puteti folosi aceasta guma pentru a sterge borduri din tabel
Line Style (forma liniilor) de aici putem modifica forma liniilor pentru borduri;
dupa alegerea unei alte forme, automat se activeaza primul buton, creionul pentru tabele, cu care pot
desena linii noi, sau pot retusa liniile deja existente.
Line Weight (grosimea liniei) de aici putem modifica grosimea liniilor pentru bordurile din
tabel; si de aceasta data se activeaza automat creionul cu care putem desena linii noi, sau le putem
retusa pe celelalte.
Border Color (culoarea bordurilor) sigur, de aici vom putea schimbaculoarea pentru borduri; in
mod automat se va activa creionul pentru tabele, cu care
Outside Border (contur exterior) putem folosi acest buton pentru a modifica forma bordurilor,
pe domeniul selectat: alegeti forma, grosimea, culoarea pentru linie; selectati domeniul pentru care
doriti modifcari; faceti clic pe

din dreapta butonului si se va deschide o lista de optiuni:

din care selectati cu clic liniile pe care doriti sa le modificati in domeniul selectat.
Shading Color (culoare de umplere) de aici selectati culoarea cu care doriti sa umpleti
interiorul celulelor selectate din tabel
Merge Cells (lipeste celule) clic aici pentru a lipi, sau a uni, celulele selectate
Este mult mai eficient sa lipiti celulele, decat sa stergeti bordurile cu radiera.
Split Cells (sparge celule)- va pozitionati in celula pe care doriti sa o fragmentati si faceti clic pe
buton; apare fereastra

in care indicati numarul de coloane, respectiv de linii dorit pentru celula respectiva.
Sau, puteti folosi acest buton pentru modelarea mai multor celule.
Fie tabelul:
94

Selectez ultimele doua linii si fac clic pe buton; apare fereastra Split Cells in care indic 3 coloane si 4
linii. Efectul il puteti vedea in tebelul imediat urmator:

Align Top (aliniere in partea de sus) aliniaza in partea de sus a celulei textul din domeniul
selectat
Center Vertically (centrare fata de verticala) centreaza fata de verticala textul din celulele
selectate
Align Bottom (aliniere in partea de jos) - aliniaza in partea de jos a celulei textul din domeniul
selectat
Retinem ca, intr-o celula, textul poate fi aliniat fata de verticala (cu cele trei butoane explicate mai
sus), dar si fata de orizontala (cu butoanele de aliniere de pe bara de formatare)
Distribute Rows Evenly (distribuie liniile in mod echidistant) redistribuie spatiul selectat,
aducand liniile la aceeasi inaltime, sau, altfel spus, facand distanta dintre bordurile orizontale
echidistanta
Distribute Columns Evenly (distribuie coloanele in mod echidistant)- redistribuie
spatiul selectat, aducand coloanele la aceeasi latime, sau, altfel spus, facand distanta dintre bordurile
verticale echidistanta
Table Auto Format (formatare automata pentru tabel) cu ajutorul acestui buton puteti formata
automat tabelul in care e pozitionat cursorul de inserare; formatare pe care apoi, folosind butoanele
de pe bara Tables and Borders, o puteti imbunatati.
aici cautati, privind in caseta
Preview, un model de
formatare

puteti sa apelati si la aceste optiuni

pentru a obtine o formatare cat
mai convenabila

Change Text Direction (modifica orientarea textului) puteti roti textul in celulele selectate,
facand clic pe acest buton pana il aduceti la orientarea dorita

95

Nume

Nr.Crt.

Prenume

Sort Ascending (ordonare crescatoare)- ordoneaza crescator sau alfabetic datele, ignorand capul
de tabel pe care il considera intotdeauna ca fiind prima linie din tabel, dupa coloana in care e
pozitionat cursorul de inserare.
Sort Descending (ordonare descrescatoare)- ordoneaza descrescator sau invers alfabetic datele,
ignorand capul de tabel pe care il considera intotdeauna ca fiind prima linie din tabel, dupa coloana in
care e pozitionat cursorul de inserare.
AutoSum (insumare) insumeaza valorile numerice din stanga sau de deasupra celulei in care
sun pozitionat
Atentie! In situatia in care exista valori si deasupra dar si in stanga celulei, va alege insumarea
valorilor de deasupra! Puteti controla directia pe care face insumarea de la comanda Table, Formula
pentru a insuma valorile de
deasupra formula este
=SUM(ABOVE)
Bara
de desen
(Drawing)
pentru
a insuma
valorile din stanga
formula este
=SUM(LEFT)
Este bara cu obiecte de desen. Modul
de desenare este acelasi ca in programul de desen Paint.
Exista totusi cateva deosebiri: a)daca in programul Paint instrumentul de desen ramane selectat pana
in momentul in care selectez un alt instrument, in Microsoft Word obiectul de desen se va deselecta
dupa fiecare utilizare; b)in Paint intai aleg culoarea si grosimea si apoi desenez, iar in MS-Word intai
desenez si apoi modific culoarea sau grosimea.
faceti clic pe acest buton si veti obtine o lista cu mai multe categorii de obiecte gata
conturate:

unde va pozitionati pe categoria dorita si apoi faceti clic, in submeniul aparut in dreapta, pe obiectul
dorit. Dupa care, cu mouse-ul liber, adica fara a tine butonul stang apasat, va deplasati pe foaie, in
locul dorit, unde, cu agat si trag, conturati obiectul.
Dupa desenare obiectul arata astfel:

adica in jurul lui apar patratele de selectie, sau manere de control

Ele indica un obiect selectat si reapar in jurul acestuia cand il selectam cu clic.
Cu agat si trag de aceste patratele putem redimensiona obiectul. Forma mouse-ului pentru aceasta
operatie trebuie sa fie:
Mutarea obiectului se face tot cu agat si trag, dar forma pentru mouse este:
Stergerea obiectului se va face astfel: clic pe obiectul pe care doresc sa-l sterg (pentru a-l
selecta) si apoi apasati tasta Delete.
Line (linie) deseneaza linii drepte; cu tasta Shift tinuta continuu apasata, puteti trasa linii
perfect orizontale sau verticale
96

Grosimea acestor linii poate fii modificata:

1.selectez linia pentru care doresc aceasta modificare
2.fac clic pe
de pe bara de desen si apoi pe grosimea dorita
Arrow (sageata) deseneaza sageti; cu tasta Shift tinuta continuu apasata, puteti trasa sageti
perfect orizontale sau verticale
Si pentru sageti se va putea modifica grosimea,
la fel ca mai devreme pentru linii si, mai mult, se poate
modifica si forma acestor sageti:
1. selectez sageata pentru care doresc aceasta modificare
2. fac clic pe
de pe bara de desen si apoi pe forma dorita pentru sageata.
Rectangle (dreptunghi) deseneaza dreptunghiuri; cu tasta Shift tinuta continuu apasata, puteti
trasa patrate
Oval (oval) deseneaza elipse; cu tasta Shift tinuta continuu apasata, puteti trasa cercuri
Text Box (caseta de text) deseneaza o zona dreptunghiulara in care se poate tasta text
Iata cateva aplicatii pentru acest buton:
1. Puteti, cu ajutorul lui, sa transformati un obiect de desen intr-o caseta de text:
- desenez obiectul in care urmeaza sa scriu, avand
grija ca acesta sa ramana selectat
- fac clic pe
- fac clic in interiorul obiectului desenat; imediat
va fi transformat in caseta de text

Fii fericit

2. Cu ajutorul acestui buton puteti realiza organigrame (reprezentari grafice ale unei structuri
ierarhice):

Director
Contabil
Personal

Secretara

Etape

3. Sunt doar doua situatii in care puteti schimba orientarea textului: intr-un tabel, sau intr-o caseta de
text. Comanda Format, Text Direction este activa doar in aceste doua zone. Ca exercitiu
incercati:
- desenez o caseta de text cu
- tastez textul (Etape)
- mergem la comanda Format, Text Direction:

97

unde facem clic pe orientarea dorita

- daca este nevoie, redimensionati caseta de text astfel incat textul sa se aseze bine in caseta; este
de dorit ca aceasta caseta de text sa nu depaseasca dimensiunile strict necesare pentru text
- urmeaza sa eliminati conturul casetei de text: selectati caseta de text si apoi clic pe bara de desen
pe
Line Color (culoarea liniei)- controleaza culoarea liniei pentru oboiectul selectat de
unde selectati optiunea No Line, sau culoarea alba.
4. Este cunoscut ca langa un tabel nu se mai poate tasta nimic. Cum puteti totusi rezolva urmatoarea
problema:
Agende de birou:
dimensiuni cat mai variate
culori diversificate
material coperte cat mai elegant
etc.

adica, cum putem aseza un text langa un tabel. Desenati tabelul, completati-l si, pentru textul
care trebuie tastat langa acest tabel, veti desena o caseta de text, careia ii faceti conturul alb (sau
alegeti optiunea No Line, de la
), si, daca va fi nevoie, ca sa nu acopere tabelul, de la Fill Color (
) selectati optiunea No Fill.
Insert Word Art (insereaza un obiect word art) pentru titluri, sau alte texte publicitare, puteti
utiliza aplicatia Word Art, care va ofera o gama variata de stiluri:

faceti clic in aceasta zona

pentru a selecta stilul dorit,
si apoi clic pe OK

Apare urmatoarea fereastra:

aici veti tasta textul dorit si
apoi faceti clic pe OK

Fill Color (culoare de umplere) coloreaza interiorul obiectului selectat

Line Color (culoarea pentru linie) modifica culoarea de contur sau de linie, pentru obiectul
selectat

98

Font Color (culoarea caracterelor)- modifica culoarea caracterelor selectate; acelasi buton este
si pe bara de formatare
Line Style (forma liniei)- modifica forma liniei sau conturului pentru obiectul selectat
Dash Style (forma liniei punctate) - modifica forma liniei sau conturului pentru obiectul selectat
Arrow Style (forma sagetii) modifica forma sagetii selectate
Shadow (umbrire) umbreste obiectul selectat
3-D (tridimensional) face tridimensional obiectul selectat
Selectarea mai multor obiecte:
Se poate face desenand o zona dreptunghiulara in care sa incadrati obiectele pe care doriti sa
le selectati cu butonul Select Objects de pe bara de desen, sau tinand Shift apasat faceti clic pe
fiecare obiect.
Odata selectate, se poate lucra cu toate obiectele ca si cu un singur obiect.
Pentru a nu fi nevoiti sa le selectam de fiecare data, le putem grupa intr-un singur obiect:
selectez obiectele pe care doresc sa le grupez, fac clic pe
de pe bara de desen si apoi clic pe
comanda
. Daca va fi nevoie, puteti ulterior sa degrupati obiectele: clic pe grupare si apoi fac
clic pe
de pe bara de desen si apoi clic pe comanda
.
Multiplicarea obiectelor:
Selectez obiectul sau obiectele pentru care doresc copii si apoi, fie agat si trag cu CTRL
apasat de zona selectata, fie apas simultan tastele CTRL+D.
Rotirea obiectelor:
Selectati obiectul sau oiectele pentru care doriti rotirea; faceti clic pe Free Rotate de pe
bara de desen si vor aparea patru in jurul obiectului respectiv; va pozitionati cu mouse-ul pe unul
din aceste si agatati si trageti in sensul dorit.
Ordinea obiectelor:
Obiectele desenate au o ordine si anume ordinea inversa in care au fost inserate pe foaie;
ultimul desen realizat pe foaie este de fapt obiectul cu numarul de ordine 1. Puteti modifica ordinea
acestor obiecte: selectez obiectul respectiv; clic pe
si apoi pe comanda Order

Microsoft Excel
Start
Programs
Microsoft Excel
Este un program de calcul tabelar. Tine evidenta mai multor date (numerice, de tip text,
calendaristice etc.) si realizeaza diverse operatii cu acestea. Este programul visat de toti contabilii.

99

Fisierul excel este un registru cu foi electronice de calcul (Sheet). O foaie este organizata in
linii (1,2,3) si coloane (A,B,C)

etichete de coloane

etichete de linii

etichete de foi

La intersectia unei linii cu o coloana se formeaza celula. Toate casetele dreptunghiulare de pe

foaie sunt de fapt celule. Fiecare celula are un nume (adresa sau referinta de celula) cum ar fi:
A2=celula aflata la intersectia coloanei A cu linia 2; B200=celula aflata la intersectia coloanei B cu
linia 200.
Este la fel ca pe tabla de sah!!!
Deplasarea prin foi
Deplasarea dintr-o foaie in alta se face cu clic cu mouse-ul pe eticheta foii dorite.
Deplasarea prin celule
Va puteti deplasa prin celule cu sagetile directionale de pe tastatura, cu Enter, cu Tab sau
facand clic cu mouse-ul pe celula dorita.
Introducerea datelor
Va pozitionati pe celula dorita si tastati.
faceti dublu clic aici pentru a
corecta depasirile de celule

Observati ca valorile de tip text sunt aliniate in mod automat in stanga celulei, iar valorile
numerice sunt aliniate in mod automat in dreapta celulei!
Acest fapt este foarte important, deoarece va ofera posibilitatea de a verifica daca s-au
introdus corect valorile numerice. Valoarea numerica nu este tastata corect daca este aliniata in stanga
celulei. Tastarea gresita a valorilor numerice va duce ulterior la erori in formule.
Atentie!!! Folositi blocul numeric pentru a tasta valorile numerice (pentru a evita ca in loc
de cifra zero sa tastati litera o in blocul alfanumeric zero si o sunt unul sub altul); pentru
separator zecimal este indicat sa folositi tasta
din blocul numeric;
.
del grupele numerice (de
evitati sa lasati spatii sau sa tastati punct intre cifre ca separatoare intre
exemplu este gresit: 1.234.567 sau 1 234 567).
Corectarea depasirilor de celule
Se poate intampla ca datele pe care le tastati sa depaseasca latimea celulei, respectiv latimea
coloanei. Este bine sa corectati imediat aceste depasiri de celule.
Operatia se poate face automat, dupa tastarea datelor, cu dublu clic in dreapta etichetei
coloanei respective operatie care va avea ca efect latirea sau ingustarea coloanei respective, adica
100

redimensionarea coloanei astfel incat cel mai lung text din coloana respectiva sa aiba loc; sau
manual cu agat si trag de marginea din dreapta a etichetei de coloane.
Stergerea datelor
Va pozitionati pe celula dorita, sau selectati mai multe celule (vezi modul de selectare putin
mai jos), si apasati tasta Delete.
Modificarea datelor
Faceti dublu clic pe celula dorita, pentru a introduce cursorul de inserare in interiorul celulei;
folosind apoi sagetile de pozitionare de pe tastatura pozitionati acest cursor in locul unde este
greseala si corectati.
Selectarea unui domeniu de celule
Va pozitionati cu mouse-ul pe unul din colturile domeniului si, cu mouse-ul sub forma
,
agatati si trageti acoperind celulele dorite.
Celula din care incepeti selectarea nu se va innegri, dar este selectata.
Bordarea unui domeniu de celule
Atentie! Grila pe care o vedeti pe foaie nu va fi tiparita! Asta inseamna ca datele
dumneavoastra plutesc pe foaie. Pentru a borda un domeniu procedati astfel:
- selectati domeniu respectiv
- clic pe
de pe bara de formatare
Selectarea unei coloane
Pentru a selecta coloana A, de exemplu, este suficient sa faceti clic cu mouse-ul pe eticheta
coloanei A. Pentru aceasta operatie mouse-ul are forma .
Selectarea mai multor coloane alaturate
Pentru a selecta coloanele A, B si C, de exemplu, selectati prima coloana (A) sau ultima
coloana (C) si agatati si trageti spre dreapta, respectiv spre stanga, acoperind toate coloanele dorite.
Pentru aceasta operatie mouse-ul are forma .
Selectarea mai multor coloane nealaturate
Pentru a selecta coloanele A, C si E, de exemplu, selectati prima coloana (A) si apoi, tinand
tasta Ctrl apasata, selectati si celelalte coloane. Pentru aceasta operatie cursorul mouse-ului are forma
.
Selectarea unei linii
Pentru a selecta linia 1, de exemplu, este suficient sa faceti clic cu cursorul mouse-ului pe
eticheta liniei 1. Pentru aceasta operatie cursorul mouse-ului are forma
Selectarea mai multor linii alaturate
Pentru a selecta liniile 1,2 si 3, de exemplu, selectati prima linie (1) sau ultima linie (3) si
agatati si trageti in jos, respectiv in sus, acoperind toate liniile dorite. Pentru aceasta operatie cursorul
mouse-ului are forma .
Selectarea mai multor linii nealaturate
Pentru a selecta liniile 1, 2 si 3, de exemplu, selectati prima linie (1) si apoi, tinand tasta Ctrl
apasata, selectati si celelalte linii. Pentru aceasta operatie cursorul mouse-ului are forma
.
Selectarea intregii foi excel
faceti clic aici

Inserarea unei coloane

Selectati coloana inaintea careia doriti inserarea, si apoi mergeti la comanda Insert, Columns.
Sau faceti clic cu butonul drept al mouse-ului pe eticheta coloanei inaintea careia doriti
inserarea, si apoi, in meniul de comenzi aparut, faceti clic pe comanda Insert.
Inserarea mai multor coloane coloane
Selectati numarul de coloane pe care doriti sa-l inserati, si apoi mergeti la comanda Insert,
Columns.
Sau faceti clic cu butonul drept al mouse-ului pe zona selectata si apoi, in meniul de comenzi
aparut, faceti clic pe comanda Insert.
101

Si de data aceasta inserarea se va face in stanga zonei selectate!

Inserarea unei linii
Selectati linia deasupra careia doriti inserarea, si apoi mergeti la comanda Insert, Rows.
Sau faceti clic cu butonul drept al mouse-ului pe eticheta liniei inaintea careia doriti inserarea,
si apoi, in meniul de comenzi aparut, faceti clic pe comanda Insert.
Inserarea mai multor linii
Selectati numarul de linii pe care doriti sa-l inserati, si apoi mergeti la comanda Insert, Rows.
Sau faceti clic cu butonul drept al mouse-ului pe zona selectata si apoi, in meniul de comenzi
aparut, faceti clic pe comanda Insert.
Si de data aceasta inserarea se va face deasupra zonei selectate!
Inserarea unei foi
Mergeti la comanda Insert, Worksheet.
Sau faceti clic cu butonul drept al mouseu-lui pe eticheta foii in fata careia doriti inserarea, si,
in meniul de comenzi aparut faceti clic pe comanda Insert.
Stergerea unei coloane/linii/mai multor coloane/mai multor linii
Selectati ceea ce doriti sa eliminati si apoi mergeti la comanda Edit, Delete.
Sau faceti clic cu butonul drept al mouse-ului pe zona selectata si, in meniul de comenzi
aparut faceti clic pe comanda Delete.
Stergerea unei foi
Va pozitionati pe foaia pe care doriti sa o eliminati si mergeti la comanda Edit, Delete Sheet.
Sau faceti clic cu butonul drept al mouse-ului pe eticheta foii respective si, in meniul de
comenzi aparut faceti clic pe comanda Delete.
In ambele situatii va aparea o fereastra in care va avertizeaza ca toate datele de pe foaia
respectiva vor fi iremediabil pierdute. Operatia de stergere a unei foi nu este reversibila!!
Mutarea datelor pe foaie
Selectez datele pe care dorescsa le mut si agat si trag de conturul zonei selectate. Pentru
aceasta operatie cursorul mouse-ului are forma .
Sau aminteste-ti mutarea informatiei cu comenzile CUT si PASTE!
Copierea datelor pe foaie
Selectez datele pe care dorescsa le copiez si agat si trag de conturul zonei selectate cu tasta
CTRL tinuta apasata. Pentru aceasta operatie cursorul mouse-ului are forma .
Sau aminteste-ti copierea informatiei cu comenzile COPY si PASTE!
Manerul Auto Fill
se afla in coltul dreapta-jos al
fiecarei celule/domeniu
selectate

In momentul in care va pozitionati cu mouse-ul pe acest maner, cursorul mouse-ului va lua

forma +.
Numerotarea obiectelor
Daca aveti de numerotat mai multe obiecte procedati astfel:
tastati primele doua cifre, una sub alta, sau una langa alta, selectati ambele celule si agatati si trageti
de manerul Auto Fill pe directia pe care doriti numerotarea.
Copierea textului in celulele alaturate
Daca observati ca textul pe care il tastati se repeta in celulele alaturate puteti, cu agat si trag
de manerul Auto Fill al celulei unde ati tastat textul, sa completati rapid si celulele alaturate.
Observati singuri cum se completeaza celulele alaturate daca agat si trag de manerul Auto Fill al
unei celule in care am tastat text urmat de o cifra!
Formule
1. Formula incepe cu =
2. Intr-o formula apar:
102

2.1. operatori matematici: + pentru adunare; - pentru diferenta; * pentru produs si / pentru
impartire
2.2. adresele celulelor care contin datele implicate in calcule; aceste adrese se pot tasta, sau se
obtin automat la clic cu mouse-ul pe celula respectiva
2.3. paranteze rotunde; pentru a controla ordinea operatiilor, veti avea nevoie de paranteze; nu
folosim decat paranteze ( ); puteti deschide oricat de multe paranteze, cu conditia sa le si
inchideti la un moment dat
3. Formula se finalizeaza cu Enter
4. Este suficient sa introduceti formula doar pantru prima inregistrare, pentru celelalte inregistrari
putandu-se copia cu agat si trag de manerul Auto Fill (sau dublu clic pe maner), daca celulele
sunt alaturate, sau cu agat si trag cu tasta CTRL apasata daca celulele nu sunt alaturate

103