Microcercetarea psihopedagogică

Relaţia joc - comunicare verbală orală în activităţile din Domeniul limbă şi

comunicare

Microcercetarea psihopedagogică urmărește evidenţierea anumitor aspecte ce ţin de

proiectarea corectă a activităţilor de educarea limbajului: obiective, proiectare anuală,
semestrială, aplicarea de probe care evidenţiază formarea comunicării orale sub toate aspectele
acesteia: fonetice, lexicale, gramaticale, ale expresivităţii vorbirii copiilor.
Având în vedere nivelul psihologic şi intelectual al copiilor de grupă mare, dezvoltarea
comunicării orale se realizează cu ajutorul relaţiilor verbale pe care aceştia le întreţin cu cei din
jur, prin investigarea mediului înconjurător şi prin iniţierea unor activităţi din partea cadrelor
didactice care să le stârnească curiozitatea cognitivă pentru a denumi obiectele, însuşirile lor,
precum şi stimularea de a stabili relaţii de comunicare dintre aceştia şi adulţi.
La nivelul învăţământului preşcolar, curriculum presupune următoarele obiective care
deţin un grad de generalitate şi complexitate foarte înalt. Acestea sunt:
“- formarea capacităţii de a asculta cu atenţie un mesaj oral;
- formarea capacităţii de a recepta corect mesaje orale;
- formarea capacităţii de a recepta diverse tipuri de limbaj (verbal/ nonverbal , oral/scris);
- formarea capacităţii de a exprima corect mesaje”(Antonovici, 2005, 14).
Proiectarea anuală pentru nivelul de vârstă 5-6 ani :

Mijlocul de realizare Nivel:Grupa mare

Lectura după imagini 8
Lectura educatoarei 10
Povestiri 8
Poezii 10
Convorbiri 12
Jocuri didactice 18

Numărul de activităţi desfăşurat pe săptămână este de 2 (sem. I 34 de activități; sem. II 32

de activități) , iar pe an rezultă un total de 66 de activități.
Proiectarea semestrială a activităţilor din cadrul domeniului limbă şi comunicare trebuie
să ţină cont de numărul de activităţi (mijloacele de realizare) propuse în cadrul proiectării anuale;
de nivelul de vârstă la care sunt aplicate şi de obiectivele pe care urmărim să le realizăm. Astfel

1
proiectarea pe care o propun are în componenţa sa: tema anuală, proiectul tematic, subtema,
subiectul, mijloc de realizare, conţinuturile urmărite.
Tema anuală de Proiect Subteme Subiectul Mijloc de Conţinutu
studiu tematic/ realizare
Teme în afara
proiectului
Evaluare iniţială *Am sosit la “Unde se află Joc didactic -identificarea
grădiniţă! ursuleţul?” substantivelor
denumesc obie
fenomene din
apropiat;
*Bine te-am găsit “Cine este şi la Joc didactic - pronunţarea su
grădiniţa mea ce îl folosim?” limbii române;
iubită!
CINE SUNT/ Eu şi lumea *Acasă în familie. “Familia mea” Lectură -formularea
SUNTEM? mea după propoziţii simp
imagini dezvoltate avâ
bază anumite
reprezentative
alese;
-reproducerea
*În sat “La plimbare conţinutului
-comunitatea. prin sat” Lectura poveşti;
educatoarei -substantive
*În lumea “Cu ce şi cu denumesc obie
fermecată. cine mă joc?” Joc didactic fenomene din
apropiat;
CÂND, CUM ŞI Observă ce se *Pe cărări de “Cine vine pe la Lectură -formularea
DE CE SE întâmplă Frunze. noi, cu alai de după propoziţii simp
ÎNTAMPLĂ? frunze moi?” imagini dezvoltate avâ
bază anumite
reprezentative
*În grădini şi pe “În grădina de alese;
câmpie, prin legume” - recitarea po

2
 livezi dar şi în Memorizare memorate resp
vie. “Copilul şi intonaţia, ritmul,
*Parfum de floarea” - Exprimare cor
toamna. Convorbire propoziţii şi
“Roata scurte;
*Minunile toamnei” - recuno
toamnei. Joc didactic caracteristicilor
anotimpurilor
-exprimare core
toate aspectele li
CINE SUNT/ *Român sunt, “Drapelul” de Povestea -reproducerea
SUNTEM? român îmi zice! M. Sadoveanu educatoarei conţinutului
poveşti;
CU CE ŞI CUM Magia *Întâlnire cu “Cadourile din Joc didactic -ident
EXPRIMĂM sărbătorilor Iarna-Moş ghetuţe” substantivelor
CEEA CE Nicolae. denumesc obie
SIMŢIM? fenomene din
apropiat;
*Brăduleţ, Brăduţ “Moş Crăciun Lectură -formularea
drăguţ. împarte daruri” după propoziţii simp
imagini dezvoltate avâ
bază anumite
reprezentative
alese;
*Iată vine Moş “Fetiţa cu -ascultarea
Crăciun! chibriturile” Povestea reacţionarea adec
De educatoarei poveste;
H.Ch.Andersen
CÂND, CUM ŞI Observă ce se *Iarnă eşti ”Iarna a venit!” Lectură -formularea
DE CE SE întâmplă frumoasă! după propoziţii simp
ÎNTAMPLĂ? imagini dezvoltate avâ
bază anumite
reprezentative
alese;

3
 *Bucuriile iernii. “Iarna pe uliţă” Memorizare - recitarea po
De George memorate resp
Coşbuc intonaţia, ritmul,
CUM ESTE, A Vieţuitoarele *Animale “Al cui glas Joc didactic -folosirea cor
FOST ŞI VA FI Pământului domestice. este?” cazurilor
PE PĂMANT ? substantivelor;
*Animale “Iepurele şi Povestea -reprod
sălbatice. ariciul” de educatoarei conţinutului
Poliokova poveşti;
CUM ESTE, A *Cu ce călătorim? “Mijloacele de Convorbire -exprimare core
FOST ŞI VA FI transport propoziţii şi
PE PĂMANT? folosite” scurte;

CE ŞI CUM *Meserii din “Repetă după Joc didactic -pronunţarea co

VREAU SĂ lumea-ntreagă. mine” sunetelor
FIU? române;

CU CE ŞI CUM *Giocei şi “Lectura Lectura -reproducerea

EXPRIMĂM mărţişoarea, ghiocelului” educatoarei conţinutului
CEEA CE primele raze de poveşti;
SIMŢIM? soare.
*Eu cu dragoste-ţi “Cui dăruim Joc didactic -folosirea core
şoptesc: mamă flori?” cazului dativ
dragă, te iubesc! substantivelor;
CÂND, CUM ŞI Observă ce se *Bine ai venit, “Primăvară, Lectură -descrierea orig
DE CE SE întâmplă primavară! bine ai venit!” după unor imagini;
ÎNTAMPLĂ? imagini
*Anotimpul “O zi de -însuşirea unor
hărniciei. primăvară în Povestire de limbaj nonve
grădină” creată de scopul dez
copii expresivităţii lim
verbal;
*De pe-o bună “ De pe-o bună Memorizare -recitarea expres
dimineaţă! dimineaţă!”
CUM Fapte bune, fapte “O faptă bună” Povestire -alcătuirea de pr

4
PLANIFICĂM/ rele. creată de simple şi dez
ORGANIZĂM copii despre a
O ACTIVITATE subiecte;
?

CU CE ŞI CUM Magia *Cum am “Legenda Lectura -reproducerea

EXPRIMĂM sărbătorilor petrecut Paştele? ouălelor roşii” educatoarei conţinutului
CEEA CE poveşti;
SIMŢIM ?

CÂND, CUM ŞI *Jurnal de “Ce ştim despre Joc didactic -recunoaşterea

DE CE SE primavară. anotimpul caracteristicilor
ÎNTAMPLĂ ? primăvara?” anotimpurilor-
exprimare corec
toate aspectele li
CÂND, CUM ŞI *Fii atent la “Strada nu e loc Povestire -recitare expresiv
DE CE SE traversare! de joacă” creată de -reproducerea
ÎNTAMPLĂ ? copii conţinutului
poveşti;
*Iubim şi “Cum avem Convorbire -exprimare core
protejăm natura. grijă de propoziţii şi
natură?” scurte;
CINE SUNT/ *Copil ca tine “Hora copiilor Lectură -descrierea orig
SUNTEM ? sunt şi eu! din lumea- după unor imagini;
ntragă” imagini -formularea
propoziţii simp
dezvoltate;
Evaluare finala *Copilărie vis şi “Recunoaşte Joc didactic -deprinderea
bucurie. personajul şi reproduce po
povestea !” cunoscute;
-recunoaşterea
personajelor
poveştile învăţate
*Iată ce am “Cine este şi de Joc didactic -identificarea
învăţat! unde vine?” substantivelor

5
 denumesc obie
fenomene din
apropiat;
-formularea
propoziţii corecte

Denumirea cercetării: Relaţia joc - comunicare verbală orală în activităţile din Domeniul
limbă şi comunicare
Scopul cercetării: evidenţierea efectelor jocului didactic în dezvoltarea competenţelor
de comunicare.
Obiectivele cercetării:
- să evidenţiem importanţa desfăşurării jocurilor didactice (şi a celorlalte mijloace de
realizare) în activităţile de educarea limbajului pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare
verbală orală;
- să identificăm eficienţa jocurilor didactice în formarea dezvoltării capacităţilor de
comunicare verbală în conformitate cu nivelul de vârstă, al particularităţilor şi nevoilor
individuale ale copiilor;
- să demonstrăm importanţa educaţiei preşcolare în dezvoltarea competenţelor de comunicare
verbală ale copiilor.
Ipoteza de lucru:
Luând în calcul faptul că toate cunoştinţele, priceperile şi deprinderile pe care le
acumulează copilul în perioada preşcolară se realizează prin intermediul jocului, am presupus că
prin intermediul lui putem dezvolta la copii competenţele de comunicare verbală orală sub toate
aspectele sale: fonetic, lexical, gramatical şi expresiv.
Utilizând conţinuturi adecvate şi metode specifice, limbajul preşcolarilor se va dezvolta şi
va progresa sub toate aspectele, contribuind astfel la adaptarea copiilor la activităţile cu caracter
şcolar.
Organizarea cercetării:
Perioada de desfășurare: 1 zi
Locul de desfășurare: am realizat o microcercetare psihopedagogică la grupa mare “Iepurașii
”, Grădiniţa nr. 8, Târgoviște, Judeţul Dâmboviţa.
Stabilirea eșantionului de subiecți: Cercetarea propusă a fost realizată la o grupă de 20 de
copii ( prezenți doar 18)de nivel 5-6 ani care frecventează grădiniţa.

6
 Scopul cercetării: de a demonstra influenţa educativă pe care o are mediul grădiniţei datorate
activităţilor desfăşurate prin intermediul jocului asupra dezvoltării competenţei de comunicare
verbală la copiii de vârstă preşcolară.
Desfășurarea cercetării: Cercetarea s-a desfăşurat etapizat, astfel am desfășurat 3 jocuri
fiecare având un alt nivel de dificultate pentru a putea afla nivelul de pregătire pe care îl au
copiii. Prin jocurile desfăşurate am observat cât de dezvoltate au competenţele comunicative.
Metode și instrumente de cercetare utilizate:
- observarea comportamentului copiilor;
- experimentul psihopedagogic;
- jocul didactic;
- convorbirea liberă şi dirijată;
- studiul de caz.

Educarea limbajului reprezintă o prioritate a învăţământului preprimar, datorită

importanţei pe care o are comunicarea şi vorbirea în această perioadă, pentru dezvoltarea
intelectuală a copilului. Limbajul reprezintă principalul mijloc de comunicare dar şi de
transmitere şi acumulare de noi cunoştinţe. Fiind pus în faţa unor sarcini ce se cer a fi rezolvate,
transmise cu ajutorul cuvântului, copilul se străduieşte să găsească mintal un răspuns. Găsind
răspunsuri se dezvoltă gândirea şi limbajul copilului, se formează capacităţi cognitive, se
exersează vocabularul şi calităţile lui de exprimare.
Datorită faptului că preşcolarii petrec o mare parte din timp în cadrul grădiniţei,
educatoarea are rolul de a-i îndruma pe copii în formarea unei vorbiri corecte. În cadrul
activităţilor desfăşurate, educatoarea trebuie să îndrepte greşelile de vorbire pe care le observă,
găsind cele mai eficiente metode care să conducă către dezvoltarea lexicului şi a stimulării
procesului de însuşire a sensurilor cuvintelor.
În cadrul activităţilor pe care educatoarea le propune trebuie să respecte proiectarea
didactică atât cea anuală cât şi cea semestrială, să reuşească să atingă obiectivele propuse acelea
de a dezvolta capacităţi şi competenţe de comunicare orală verbală.
Pentru a vedea în ce măsură sunt atinse competenţele de comunicare prin intermediul
jocului didactic am propus mai multe probe toate având ca obiectiv prioritar acela de formare a
capacităţilor de exprimare orală corectă din punct de vedere fonetic, lexical, gramatical şi al
expresivităţii vorbirii copiilor de vârstă preşcolară.

7
 Datorită faptului că procesul comunicării are o importanţă deosebită pentru dezvoltarea
personalităţii copilului, pentru realizarea sarcinilor educării limbajului şi pentru îmbogăţirea
vocabularului în cadrul microcercetării pe care am propus-o voi aplica mai multe jocuri care au
ca scop verificarea capacităţilor communicative ale limbajului copiilor după frecventarea
mediului grădiniţei. Aceste probe sunt elemente de conţinut şi sarcini incluse în jocul didactic:
”Roata cu surprize”.
Scopul acestor probe este:
- dezvoltarea exprimării orale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, gramatical, al
expresivităţii vorbirii copiilor.
Sarcinile didactice diferă în funcţie de probele propuse.
Astfel pentru jocul nr. 1 sarcinile sunt:
- recunoaşterea anumitor obiecte şi identificarea locului pe care îl ocupă;
- completarea propoziţiilor cu cuvintele corespunzătoare;
- identificarea personajului şi a poveştii din care face parte acesta;
Sarcinile pentru jocul nr. 2 sunt:
- formarea de cuvinte pornind de la o silabă dată;
- continuarea versului poeziei respectând intonaţia, ritmul şi pauza;
- identificarea greşelilor pe care educatoarea le introduce în propoziţiile enunţate;
Sarcinile pentru jocul nr. 3 sunt:
- însuşirea formelor de singular şi plural a unor substantive;
- găsirea cuvintelor opuse pentru imaginile alese;
- relatarea povestirii după model, în propoziţii simple şi dezvoltate, cu respectarea
particularităţilor specifice rolului interpretat.

Regulile jocului:
Copiii vor veni pe rând şi vor învârti de roată (acesta va fi împărțită în 3 părți). Acolo
unde se opreşte roata copilul va găsi un plic. Propunătoarea îi citeşte sarcina pe care o are de
îndeplinit, iar el trebuie să o îndeplinească.
Material didactic: o roată, plicuri cu sarcini, jetoane cu anumite imagini ale unor obiecte
din mediul înconjurător, cu aspecte din poveşti, cu personaje din poveşti.
Indicaţii: pentru a organiza şi a desfăşura acest joc didactic am îndeplinit următoarele
sarcini:

8
 Pentru a începe jocul didactic propunătoarea le prezintă sarcinile fiecărei părţi a roatei
şi le arată modul în care trebuie să le realizeze. Fiecare dintre aceste probe au anumiţi itemi pe
care copiii trebuie să îi îndeplinească.
Fiecare probă a jocului didactic, va fi apreciată în funcţie de nivelul performanţei
comportamentului copiilor prin:
I. comportamentul însuşit - performanţa individuală se află la nivelul competenţei
aşteptate conform prevederilor programelor şcolare.
D. comportament în dezvoltare - în cazul acestor copii am lucrat diferenţiat şi
individualizat astfel încât şi aceştia să dobândească nivelul minimal al dezvoltării pentru
adaptarea la activitatea şcolară.
A. comportament absent - copiii care au obţinut acest comportament dovedesc faptul
că nu au cunoştinţe satisfăcătoare necesare adaptării activităţilor şcolare.
Sarcinile jocului didactic: (Anexa 1)
Proba 1 – „Aşează-mă la locul meu!” - copiii trebuie să pronunţe corect numele
obiectelor de mobilier din imaginile alese, să recunoască locul pe care îl ocupă şi funcţia pe care
o îndeplineşte, alcătuind simple propoziţii cu acesta.
În cadrul acestei probe copiii pot alege jetoane cu scaun, masă, pat, dulap, uşă. Copilul
numeşte obiectul de mobilier - scaun precum şi funcţia pe care o îndeplinește. Exemplu: Pe
scaun ne aşezăm.
Pentru a se asigura că țoti copii au înțeles jocul educatoarea le va da câte o fișă de lucru.
Cerințe:
1) identifică obiectele de mobilier din jeton şi locul pe care îl ocupă în spaţiul grădiniţei;
2) pronunţă corect sunetele şi grupurile de sunete integrate în cuvinte;
3) alcătuieşte propoziţii despre obiectele de mobilier din imagine respectând acordul dintre
părţile propoziţiei.
Proba 2 - “Contiună propoziţia!” - copilul ascultă o propoziţie pe care educatoarea o
enunţă şi trebuie să o completeze cu cuvintele corespunzătoare.
Frunzele cad în anotimpul.....toamna.
Ghioceii răsar în anotimpul .....primăvara.
Animalele sălbatice trăiesc în......pădure.
Cerințe:
1) pronunţă corect silabele şi grupurile de consoane;
2) identifică cuvântul care lipseşte;

9
 3) alcătuieşte propoziţii cu cuvintele găsite;
Proba 3 - “Cine este şi cum este!”- copiii trebuie să recunoască personajele de pe jeton
şi să descrie calităţile pe care acestea le au, alcătuind scurte propoziţii cu aceste calităţi. Copiii
vor fi apreciaţi în funcţie de calităţile pe care aceştia le vor găsi.
Lupul era un personaj ....rău.
Iedul cel mare era ....neascultător.
Fata moşneagului era....harnică.
Cerințe:
1) denumeşte personajul din imagine şi povestea din care face parte;
2) denumeşte fapte bune /rele ale acestor personaje;
3) alcătuieşte propoziţii cu faptele pe care le realizează acestea respectând acordul dintre
părţile de propoziţii.

Interpretarea rezultatelor: I. comportamentul însuşit - 9 copii

D. comportament în dezvoltare - 8 copii
A. comportament absent – 1copil, deoarece nu a avut dispoziția
necesară de a aparticipa;
*2 copii nu au participat la cercetarea propusă fiindcă au lipsit din motive medicale.

10
 În continuarea cercetării am propus diverse jocuri didactice ce se pot realiza pe parcursul
activităților, având ca scop dezvoltarea competenţelor comunicative:
- jocuri de îmbogăţire a vocabularului cu adjective şi adverbe:
„Ce ştii despre el/ea?”, „Caută-i căsuţa!”, „Ce culoare se portiveşte aici?”;
- jocuri de formare a deprinderii de a folosi corect pronumele personale, posesive,
demonstrative:
„ Cum este, cum sunt?” „Cui i-ai cerut jucăria?”; „Al cui este glasul?”;
- jocuri de îmbogăţire a vocabularului cu sinonime:
„Cum este personajul?” (expunerea unor fragmente din poveştile cunoscute, în care copiii au
sarcina de a folosi în propoziţii succesive diferite sinonime pentru a descrie comportamentul,
vestimentația, limbajul etc al personajelor pozitive și negative).
În continuare am să exemplific jocul :„Cum este, cum sunt?” ce poate fi utilizat la
început de an școlar pentru a se identifica nivelul de cunoștințe acumulate cu privire la
deprinderea de a folosi corect adjectivul cât și acordul acestuia cu substantivul.
Scopul : evaluarea deprinderii de a folosi corect adjectivul, realizând acordul cu
substantivul determinat;
Obiective operaţionale:
- să denumească obiectul sau ilustrația reprezentată pe jeton;
- să găsească însuşiri potrivite obiectului reprezentat pe jeton;
- să alcătuiască propoziţii corecte realizând acordul adjectivului cu substantivul.
Sarcina didactică: formularea de propoziţii corecte din punct de vedere fonetic, lexical
şi gramatical despre obiecte/ilustrația de pe jeton prin descrierea însuşirilor acestora.
Regulile jocului:
Copilul numit alege un obiect sau jeton din „Sacul fermecat”, după care îl denumeşte şi
spune o însuşire a acestuia. La întrebările adresate de către educatoare „Cine a văzut un obiect
asemănător?” sau „Cum era el?”, copiii care au primit jetonul pe care este desenat un asemenea
obiect îl arată celorlalţi şi formulează o propoziţie în care specifică o altă însuşire a obiectului
respectiv.
Elemente de joc: mânuirea materialului, mişcarea, surpriza, aplauze.

11
 Material didactic: sacul cu surprize, obiecte sau jetoane,, buline ca recompense.
Desfăşurarea jocului:
Copiii sunt aşezaţi la mese şi primesc mai multe jetoane reprezentând diferite obiecte:
jucării, animale. Pe masă, lângă educatoare există„Sacul fermecat” în care se află diferite obiecte
şi lângă jetoanele. Educatoarea împarte câte unul sau două jetoane de același fel copiilor, după
care numește câte un copil care va alege un obiect pe care îl denumeşte și formulează o
propoziţie în care specifică o însuşire a acestuia. Educatoarea pote intervenii cu întrebări de
sprijin ”Cine a văzut un obiect asemănător?”, iar copilul care a primit jetonul pe care este
desenat același obiect îl arată celorlalţi şi formulează o propoziţie în care specifică o altă însuşire
a obiectului respectiv.
Iar pentru complicarea jocului se va cere copiilor să găsescă cât mai multe însuşiri pe
baza unor obiecte din clasă, iar copilul care spune cele mai multe însușiri primește o bulină în
plus.

Pentru a se observa dacă în urma jocurilor propuse nivelul de competenţă lingvistică s-a
îmbunătăţit, propun următoarele jocuri ce pot fi aplicate pe parcursul anului școlar:
Jocul nr.1 – „Găsește perechia silabei !“ - copiii au sarcina de a extrage un jeton pe
care se află o imagine reprezentativă cu denumirea acestuia din litere de tipar. Cu ajutorul
acestor silabe de pe jetoane ei vor avea de format cuvinte.
Cerințe:
1) identifică silaba scrisă pe jeton;
2) găseşte anumite cuvinte care încep cu silaba dată;
3) alcătuieşte propoziţii cu cuvintele găsite.

ME – RE MIN – GE PE – RE MA-MA

Jocul nr. 2 - “Adevărat sau fals!” - copiii au sarcina de a identifica greşelile pe care
educatoarea le introduce în mod voit în exprimare şi de a corecta aceste greşeli prin numirea
răspunsului corect.

12
 Exemplu:Soarele este galben.(adevărat)
Frunza este albastră.(fals)
Oaia este un animal sălbatic. (fals)
Cerințe:
1) descoperirea greşelilor incluse voit în propoziţiile enunţate de către educatoare;
2) reformularea corectă a acestor enunţuri;
3) recunoaşterea unor fapte reale sau imaginare din propoziţiile prezentate.

Jocul nr. 3 - “Completează versul poeziei!” - educatoarea recită o poezie, dar la un

moment dat se opreşte. Copilul care a învârtit de roată şi la care s-a oprit pentru a îndeplini
această sarcină trebuie să continue versul dând dovadă că acesta cunoaşte versurile poeziei
respective.
Exemplu:Grădiniţa mea iubită....(bine te-am găsit)
Cerințe:
1) continuă versurile poeziei începută de educatoare;
2) recită clar şi expresiv, versurile poeziei;
3) respectă regulile de intonaţie, ritm, pauză în concordanţă cu mesajul transmis.

Pentru sfârşitul anului şcolar propun următoarele jocuri:

Jocul nr. 1 –„Eu spun una, tu spui multe!” - copiii extrag imaginea unui obiect
denumindu-l şi spunând care este forma lui la plural. Copiii apoi au sarcina de a alcătui
propoziţii simple cu forma de plural a cuvintelor.
Măr - mere
Creion - creioane
Floare - flori
Carte - cărţi.
Cerințe:
1) foloseşte corect formele de plural şi singular ale cuvintelor din imagine;
2) formulează corect propoziţii respectând acordul dintre părţile propoziţiei;
3) recunoaşte imaginea de pe jeton şi indică corect dacă reprezintă un obiect sau mai multe.

Jocul nr. 2 – „ Găseşte opusul cuvântului!”- copiii aleg imaginea unui obiect, spun care
este forma lui la plural şi alcătuiesc propoziţii cu opusul cuvântului.

13
 Vesel - trist
Repede - încet
Lat - îngust
Noapte - zi
Cerințe:
1) pronunţă corect silabele şi grupurile de sunete integrate în cuvinte;
2) formează perechi între imaginile ce denumesc obiecte cu însuşiri opuse;
3) se exprimă corect în propoziţii respectând acordul dintre părţile propoziţiei.

Jocul nr. 3 – „Ascultă şi povesteşte!” – în acest joc copiii se află în postura de

povestitori după modelul dat, folosind gesturile și mimica pentru o redare cât mai autentică.De
asemenea trebuie să-și aleragă o structura semantică a cuvintelor care să se potrivească cu
acţiunea redată. Datorită acestui tip de joc se solicită bagajul de cunoștințe din vocabularul
preșcolarului.
Această probă le verifică modul de creaţie şi de interpretare în alegerea rolurilor precum
şi modul în care copiii îşi ordonează ideile pentru a respecta cursul logic al evenimentelor
folosind propoziţii frumoase şi construcţii gramaticale necesare în viitoarele activităţi de tip
şcolar.
Concluziile cercetării:

În urma acestei cercetări am dorit să evidențiez faptul că această vârstă a preșcolarității

reprezintă o etapă în care limbajul se dezvoltă intens, motiv pentru care se impune alegerea unor
conţinuturi foarte bine alese în funcţie de particularităţile psihice ale copiilor, precum şi a
metodelor eficiente alese, toate conducând la o dezvoltare optimă a limbajului. De asemenea,
fiecare cadru didactic trebuie să fie conștient că, la această vârstă fragedă copii dau dovadă de o
reală receptivitate, iar îmbogăţirea şi activizarea vocabularului se poate dezvolta cu ușurință.
Pentru formarea unui vocabular corect este nevoie de un exemplu de model verbal dat de
educatoare, prin modul său de exprimare lingvistic. Însă acesta mai poate folosi metode adecvate
vârstei preșcolarilor, cât şi materiale bogate şi diversificate, care aplicate în momentul potrivit le
captează atenţia şi interesul, iar acest lucru va dezvoltăm limbajul şi competenţele comunicative
necesare integrării în mediul şcolar şi în societate.
Utilizând jocurile didactice în activităţi, copilul este antrenat în stimularea şi exercitarea
vorbirii, fără ca el să conştientizeze acest efort. Prin intermediul acestui mijloc de realizare se

14
fixează şi se activează vocabularul copiilor, se îmbunătăţeşte pronunţia, se formează noţiuni şi
construcţii gramaticale.
Ca o concluzie putem spune că, în planificarea jocurilor didactice desfăşurate în cadrul
activităţilor de educare a limbajului, educatoarea trebuie să se orienteze după sarcina didactică
propusă şi să ţină cont de legătura pe care acestea o au cu celelalte activităţi care se desfăşoară în
grădiniţă. În planificarea anuală şi calendaristică trebuie să ţinem cont atât de sarcina pe care o
au, cât şi de scopul acestora. Astfel există jocuri de predare, de precizare sau verificare de
cunoştinţe, de corectare a pronunţiei copiilor, de însuşire de structuri gramaticale etc .. Ele nu se
desfăşoară după anumite tipologii, ci urmăresc respectarea principiilor didactice. În cele mai
multe cazuri, prin complicare şi diversificare, acelaşi joc poate fi utilizat la copii de vârste
diferite. Important este ca jocului didactic să i se stabilească caracterul specific de joc.

BIBLIOGRAFIE

 Dumitrana, Magdalena, (2001), Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, volumul

2 comunicarea scrisă, Bucureşti: Editura Compania
 Dumitrana, Magdalena, (1999), Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, volumul
1 comunicarea orală, Bucureşti: Editura Compania

15
  Golu, P., Zlate, M., Verza, E., (1997), Psihologia copilului, Bucureşti: Ed. Didactică şi
Pedagogică R.A.
 Gherghina, D., Novac, C., Mitrache, A., Ilie, V., (2005), Didactica activităţilor
instructiv-educative pentru învăţământul preprimar, Craiova: Editura Didactica Nova
 Hanganu, I., Raclaru, C., (2005), Jocuri pentru preşcolar - culegere, Bucureşti, Editura:
Aramis Print
 Mitu, F., Antonovici, Şt. (2005), Metodica activităţilor de educare a limbajului în
învăţământul preşcolar, ediţia a IIa, revizuită, Bucureşti: Ed.Humanitas Educaţional
 *** Curriculum pentru Învăţământul Preşcolar, (2008), M.E.C.T

 *** Curriculum pentru Învăţământul Preşcolar, 3 – 6/7 ani, (2008), M.E.C.T

ANEXELE:

Anexa nr.1:

AŞEAZĂ-MĂ LA LOCUL MEU!

16
 CINE ESTE ŞI CUM ESTE?

Descrie următoarele personaje pe care le-ai

întâlnit în povești.

17
18
Anexa nr.2:

FIŞA NR.1-„Găsește perechia silabei !“

MA ME MA

PE MU CA

LA CAR FA
19
 FIŞA NR. 2 - EU SPUN UNA, TU SPUI MULTE

Creion creioane

Floare flori

lalele
Lalea

20
FIŞA NR. 3 –„Găsește opusul cuvântului”

Vesel - trist

Înalt - scund

21
 Mare - mic

OMONIME - UNIŢI IMAGINILE CU ACELAŞI NUME

22